Analiza Evolutiei Prelevarilor din Taxele Vamale In Formarea Veniturilor Bugetare Prin Prisma Politicii Vamale

Capitolul II. ANALIZA EVOLUȚIEI PRELEVĂRILOR DIN TAXELE VAMALE ÎN FORMAREA VENITURILOR BUGETARE PRIN PRISMA POLITICII VAMALE

2.1. Obiectivele politicii vamale și de administrare vamală privind veniturile vamale

Serviciul Vamal al Republicii Moldova este o instituție din sistemul organelor de drept și de securitate a statului, orientată spre exercitarea atribuțiilor de administrare vamală, conform legislației vamale, la fel constituind un organ de stat a cărui activitate este orientată spre asigurarea încasării eficiente a taxelor și impozitelor, care sunt direcționate ulterior la dezvoltarea statului, combaterea fraudelor vamale, facilitarea comerțului internațional și protejarea societății, aplicînd uniform și imparțial legislația vamală.

Serviciul Vamal al Republicii Moldova tinde spre o politică de administrare vamală, care să garanteze creșterea eficienței și eficacității în ceea ce privește activitățile curente efectuate în cadrul acesteia, să asigure securitatea economică a statului în corespundere cu standardele internaționale.

Serviciul vamal al Republicii Moldova execută o politică amplă și eficientă privind cooperarea vamală internațională și europeană. Politica pe care organul vamal o realizează constituie politica vamală ,care reprezintă o parte componentă a politicii comerciale.

Politica vamală reprezintă componenta principală a politicii comerciale, ce se bazează pe administrarea instrumentelor tarifare, în dependență de politica economică a guvernelor, de acordurile comerciale și conjunctura economiei internaționale.

O definiție destul de complexă a politicii vamale, este cea redată în alin.(2), art. 3 al Codului Vamal (în redacția anului 2011): ”Politica vamală urmarește asigurarea eficienței operațiunilor vamale, reglementării schimbului de mărfuri pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, contribuția la rezolvarea problemelor politice și comerciale privind protecția pieței interne și stimularea dezvoltării economiei naționale, alte obiective stabilite de legislație.”

Instrumentele principale de aplicare a politicii vamale este în primul rînd tariful vamal ce cuprinde taxele vamale, încasateasupra mărfurilor importate sau exportate, și în al doilea rînd legile vamale, codurile vamale și reglementările vamale.

O mare parte din buget este format din veniturile vamale , din acest motiv Guvernul își îndreaptă atenția atît pe garantarea unui nivel potrivit de colectare a acestor venituri, cît și pentru stabilirea unor măsuri veridice și concrete de administrare vamală. Prin urmare, este necesar ca Serviciul Vamal al Republicii Moldova să-și impună anumite priorități și obiective pentru implementarea acestora.

Obiectivele politicii de administrare vamală pe anii 2015 – 2017 privind veniturile vamale rezultă din Planul de dezvoltare a Serviciului Vamal pe anii de 2015 – 2017, precum și alte strategii naționale ce vizează activitatea acesteia, fiind orientate în mare parte spre simplificarea și rentabilizarea administrării vamale.

Obiectivele generale ale politicii vamale pentru anii 2015-2017 se bazează în continuare pe:

facilitarea comerțului și întărirea competitivității agenților economici;

asigurarea securității vamale la frontieră;

sistematizarea legislației vamale naționale;

armonizarea legislației vamale naționale cu cea comunitară în conformitate cu calendarul stabilit în Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte.

Conform obiectivelor politicii vamale, pe termen mediu 2015 – 2017 se prevăd o serie de măsuri noi de politică vamală, care pe parcursul anilor țin să fie implementate, principalele fiind următoarele:

sistematizarea legislației vamale, prin implementarea noului Cod vamal într-o formulă revăzută, care va cuprinde Codul Vamal al Republicii Moldova, Legea cu privire la tariful vamal și Legea cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice, precum și va fi corelată cu legislația vamală a UE și cea din regiune;

implementarea Nomenclaturii Combinate a Republicii Moldova, care include în sine atât tariful vamal, cât și nomenclatorul mărfurilor;

stabilirea taxei pentru efectuarea procedurilor vamale în sumă fixă pentru unele servicii specifice activității vamale, conform standardelor OMC și UE.

Politica vamală determină nu doar eficientizarea administrării vamale, dar și acumularea volumului de resurse financiare la bugetul statului. Mărimea volumului acestora se află într-o corelație puternică cu calitatea activității organelor vamale, prin evitarea eschivării plăților vamale de la plata acestora. Volumul veniturilor vamale este influențat în funcție de structura, orientarea geografică a comerțului exterior și măsurile politicii comerciale externe.

2.2. Evoluția prelevărilor din taxele vamale în RM în perioada anilor

2011 – 2014

În ultimii ani, s-a constatat o sporire considerabilă a activității de export și import, aceasta s-a intensificat prin faptul, că nici o țară nu are posibilitatea de a produce tot ce este necesar pentru a se dezvolta, precum nu poate să utilizeze singur tot ce a produs. Toate statele lumii, indiferent de potențialul lor economic pe care îl posedă, au nevoie să participe în sistemul relațiilor economice externe. Multe dintre caracteristicile ce influențează relațiile economice internaționale, se reflectă organelor vamale, ce au ca scop punerea în aplicarea a politicilor economice-fiscale ale statului, prin acțiuni efective. Rolul serviciilor vamale constă în colectarea drepturilor vamale, reprezentînd cheița de succes pentru alocarea veniturilor la bugetul de stat.

Pentru suplinirea veniturilor la bugetul de stat, organele vamale ale RM au ca obiectiv principal aplicarea tarifului vamal, constituind o măsură cu caracter complex, care a condiționat la derularea procesului de percepere a drepturilor de import și respectiv de export a următoarelor plăți vamale ce sunt reprezentate grafic în figura de mai jos, în figura 2.2.:

Figura 2.2.Drepturile de import și de export

Sursa: adaptată de autor în baza Codului Vamal, art. 117

Plățile vamale colectate de serviciul vamal constituie un pilon esențial în realizarea sarcinilor prioritare ale instituției, precum și în asigurarea unei dezvoltări social-economice continue a Republicii Moldova.

În prezent, plățile vamale constituie o sursă semnificativă în formarea resurselor financiare la bugetul de stat, ponderea lor în ultimii ani a crescut considerabil, ceea ce atestă o dependență majoră a veniturilor bugetare de rezultatele activității economice externe.

Cel mai utilizabil mijloc de plată, stabilit la trecerea graniței atît pentru stat, cît și pentru persoanele juridice, rămîn a fi, taxele vamele. Considerăm, că este necesar o analiză a încasărilor din taxe vamale, întrucît acestea fac parte din sistemul veniturilor bugetare și constituie un instrument de regulare valoros la participarea statului în sistemul relațiilor economice internaționale.

Calculele realizate și datele statistice demonstrează că drepturile de import și export percepute de către organele vamale pe parcursul ultimilor ani s-au majorat considerabil. Această creștere fiind condiționată de contribuția tuturor încasărilor vamale, inclusiv de cea a taxelor vamale care comparativ cu anii anteriori, au înregistrat ritmuri de creștere majore. Astfel, în tabelul de mai jos, putem urmări evoluția taxelor vamale percepute în perioada 2011-2014.

Tabelul 2.2.

Taxele vamale încasate de către organele vamale

( Mii lei)

Sursa: elaborat de autor în baza datelor furnizate de Serviciul Vamal

Din datele de mai sus observăm că încasările din taxele vamale pe parcursul a 4 ani examinați au evoluat semnificativ. În anul 2012 s-au încasat taxe vamale în valoare de 938081 mii lei cu 105409 mii lei mai mult față de anul 2011. Analiza ne permite să constatăm o dinamică pozitivă pe parcursul anilor următori, iar în 2013 și 2014 se atinge punctul maxim al încasărilor în valoare de 1024627 mii lei, respectiv 1053604 mii lei. În perioada anilor 2011-2014, organele vamale au reușit să majoreze cifra încasărilor din taxe vamale de la 832672 mii lei în 2011 la 1053604 mii lei în 2014. Creșterea taxelor vamale pe parcursul acestor ani a fost determinată, în mare parte, de accelerarea participării țării în comerțul extern, dar și de majorarea cotelor taxelor vamale la unele categorii de mărfuri, precum și de creșterea volumului importurilor. Pentru o vizualizare mai bună a fluctuațiilor acestor încasări pot fi remarcate și în graficul prezentat în continuare.

Figura 2.2. Evoluția încasărilor din taxele vamale percepute de către organele vamale

Sursa: elaborat de autor în baza datelor din Tabelul 2.1.

Figura 2.2. denotă că în decursul perioadei analizate se observă un trend ascendent: indicele mediu de creștere indică la o creștere medie anuală de 8,57%.

În Republica Moldova, taxele vamale dețin un loc important în formarea resurselor financiare bugetare. Importanța taxelor vamale ca surse de formare a resurselor financiare publice poate fi accentuată prin reflectarea greutății specifice a taxelor vamale în totalul impozite indirecte, fapt relevat de ponderea ridicată a acestora în componența impozitelor indirecte. Pentru o mai bună exemplificare putem urmări figura ce ilustrează structura impozitelor indirecte percepute în perioada anilor 2011-2014 (Figura 2.3.)

Figura 2.3. Ponderea taxelor vamale în totalul impozitelor indirecte (2011-2014)

Sursa: elaborat de autor în baza datelor furnizate de Serviciul Vamal

Conform datelor prezentate în figura 2.3., observăm o creștere continuă a impozitelor indirecte, iar în anul 2014 se înregistrează o creștere în sumă netă a impozitelor indirecte, încasările atingînd suma de 14371495 mii lei față de anul 2011 cu 3307012 mii lei mai mult.

Începînd cu anul 2011, ponderea taxelor vamale în totalul impozite indirecte a crescut din 2011 pînă în 2012 cu 0,51 puncte procentuale, ulterior diminuîndu-se de la an la an, ajungînd la 7,53% în anul 2014.

Cu toate că ponderea taxelor vamale în totalul impozite indirecte a scăzut, în valori absolute taxele vamale au înregistrat o creștere accentuată, în decurs de 4 ani, majorîndu-se cu 220932 mii lei. Explicația pentru acest fenomen consă în amplificarea operațiunilor de comerț exterior al Republicii Moldova, creșterea cursului valutar, nivelului tarifului vamal practicat, politica fiscală a statului, conjuncturile economice și sociale.

Taxele vamale constituie o sursă de venituri fiscale, acestea fiind cele mai importante surse de venituri, izvorul principal al formării venitului bugetului de stat și al finanțării cheltuielilor publice. Pentru a observa evoluția ponderii taxelor vamale în veniturile fiscale pe parcursul anilor 2011-2014, analizăm tabelul de mai jos.

Tabelul 2.3.

Ponderea taxelor vamale în totalul veniturilor fiscale

Sursa: elaborat de autor în baza datelor furnizate de Serviciul Vamal și Ministerul Finanțelor

Conform datelor din tabel, se remarcă tendințe neuniforme în ceea ce privește cota taxelor vamale în totalul veniturilor fiscale. Pe parcusrul anilor se constată o tendință de creștere și descreștere a cotei, ca prin urmare, în anul 2014, taxele vamale ajung să dețină o cotă de 2,97% în totalul veniturilor fiscale. Ponderea taxelor vamale a variat de la an la an, astfel, în anul 2012 a înregistrat cel mai înalt nivel de 3,33%, iar cel mai jos nivel fiind în 2014 de 2,97%. Aceasta nu înseamnă ca a scăzut volumul taxelor vamale, ci a crescut importanța altor impozite.

Taxele vamale încasate asupra mărfurilor importate produc efecte complexe, de natură financiară, economică și comercială, asupra prețurilor, competitivității produselor, consumului intern, formării resurselor financiare bugetare, efecte de protejare a producătorilor naționali de concurența străină, balanței de plăți externe. Toate aceste aspecte accentuiază caracterul complex al taxelor vamale de import, necesitatea stabilirii lor cu responsabilitate și cunoașterii nu doar a nivelului lor, dar și a incidențelor asupra economiei. La momentul actual, taxele vamale în economia națională nu constituie doar venituri fiscale ale bugetului de stat, dar și un mijloc de stimulare a exportului, de lărgire a cooperării economice cu alte țări.

Ritmul de creștere a taxelor vamale și a produsului intern brut se află într-o strînsă corelare și dependență față de: volumul importului și volumul exportului. Volumul încasărilor percepute au un rol pozitiv asupra taxelor vamale, astfel, în figura de mai jos, observăm care este ponderea taxelor vamale în PIB în perioada 2011-2014.

Figura 2.4. Ponderea Taxelor vamale în venituri totale și PIB (2011-2014)

Sursa: elaborat de autor în baza datelor furnizate de Serviciul Vamal și BNS

Din figura 2.4. observăm că taxa vamală în anul 2011 a avut o pondere în total venituri bugetare de 4,5%, cu toate acestea ea are o pondere destul de mică, de 1% în PIB, fiind suficient pentru a genera anumite efecte asupra economiei RM.

Pînă în anul 2012, ponderea taxelor vamale în venituri totale și în PIB a scăzut lent. În 2012, taxele vamale au reprezentat doar 4,7% din venituri totale și 1,06% din PIB, acest fapt datorîndu-se reducerii importurilor și majorării fără precedent a exporturilor.

În anul 2013 taxele vamale au reprezentat 4,6% din veniturile bugetare totale și 1,03% din PIB, această situație se explică prin creșterea cursului de schimb valutar și devalorizarea monedei naționale. Anul 2014 se înscrie pe același trend descrescător, în ceea ce privește ponderea taxelor vamale în veniturile bugetare totale și PIB, însă în valoarea absolută taxele vamale au înregistrat o creștere de 28977,0 mii lei.

Diminuarea taxelor vamale pînă la 0,9% din PIB, a fost influențată atît de creșterea importurilor într-un ritm mai lent decît PIB, cît și de modificarea continuă a legislației, în sensul scăderii treptate a barierilor vamale în relația cu Uniunea Europeană și CSI.

Avînd în vedere că taxa vamală înregistrează o creștere de la 832672 mii lei în anul 2011 la

1053604 mii lei în 2014, este necesar dar și important să aflăm din contul căror țări sau grup de țări se majorează consumul de mărfuri.

Figura 2.5. Evoluția importului de mărfuri pe grupe de țări (2011-2014)

Sursa: elaborat de autor în baza datelor furnizate de Biroul Național de Statistică

Din figura 2.5. se observă că taxa vamală stabilită mărfurilor din UE fac un aport impunător în bugetul de stat. Această creștere se amplifică din momentul în care granița Republicii Moldova a început să se mărginească cu cea a Uniunii Europene, incepînd cu anul 2007. Aici putem concluzia că consumul de mărfuri din UE este in creștere, înregistrînd în anul 2014 o sumă de 2567,7 mil USD în raport cu mărfurile importate din CSI și alte țări care se află într-o continuă scădere. Conform datelor statistice, s-a observat că importurile din UE dețin o pondere de 48,3 % în totalul importurilor, iar cele din CSI au înregistrat în anul 2014 importuri în valoare de 1499,3 mil. USD cu 172,6 mii USD mai puțin. Acest lucru, demonstrează că mărfurile din UE au o cerere mai mare, decît mărfurile produse în CSI. Pornind de la aceste considerente, stabilim grupele de mărfuri care predomină la importul din UE, în comparației cu importul acelorași mărfuri din CSI (în baza secțiunilor din cadrul NM).

Figura 2.6. Top 5 grupe de mărfuri importate din UE în raport cu CSI (2011-2013).

Sursa: elaborat de autor în baza datelor furnizate de Serviciul Vamal

Conform datelor statistice, observăm că Republica Moldova este dependentă de importurile din UE și CSI, deoarece aceștea reprezintă principalii parteneri economici, iar printre produsele preferențiale de import se situează mărfurile cuprinse în SEC 05, 06 și 16 reprezentate în figura 2.6.

Prin urmare pentru a determina din care mărfuri importate se percep încasări majore de taxe vamale, este necesar de efectuat o comparație a cotelor taxelor vamale prevăzute de Tariful Vamal de import al Republicii Moldova și Nomenclatura Combinată a taxelor vamale, pentru a putea estima diferența de venituri din taxe vamale, din momentul aplicării nomenclaturii combinate a mărfurilor.

Nomenclatura combinată este creată în scopul realizării măsurilor tarifare și netarifare de reglementare a comerțului exterior a statului, perfecționării evidenței statistice și a schimbului de informație referitoare la circulația mărfurilor pe plan extern, cu adaptarea acestora la standardele internaționale. Elaborarea si aprobarea NCM a Republicii Moldova este în concordanță cu angajamentele Planului de acțiune al RM, privind implementarea Recomandărilor Comisiei Europene pentru instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. NCM se întrebuințează în cadrul mecanismului OMC, cu scopul supravegherii politicii comerciale naționale și se aplică sistematic față de toți membri OMC, în dependență de ponderea acestora în comerțul internațional.

Prin urmare, începem cu evaluarea cotelor taxelor vamale stabilite în baza NCM și anexa nr. 1 din Tariful Vamal de import a mărfurilor, care spre exemplu, în urma aplicării NCM unele taxe vamale ale unor poziții tarifare sunt modificate destul de semnificativ în diminuare și/sau majorare, această deviere se poate observa în tabelul de mai jos.

Tabelul 2.4.

Analiza comparației cotei taxelor vamale în baza NCM și anexa nr. 1 din TVI

Sursa: elaborat de autor în baza Legii 1380 și legea 172

Din datele prezentate în tabelul de mai sus, observăm că aplicarea nomenclaturii combinate a mărfurilor a dus la majorarea veniturilor din taxe vamale. Acest fapt a fost cauzat de creșterea cotei taxei vamale la import, dacă pînă în prezent, cota la bulbi, tuberculi, cepe a fost de 5% acum ea constituie 15%, acest lucru se observă și la uleiul de arahide, în mometul actual i se stabilește o cotă de 15% față de cota 0, ce era aplicată anterior conform anexei nr.1 al Legii cu privire la tariful vamal al RM nr. 1380.

Prin urmare, în baza datelor, am observat că cele mai semnificative tarife rămîn pentru carne și produse de origine animală (cum ar fi de 20% + 100 euro/t), produse lactate ( spre exemplu untul și alte grăsimi care provin din lapte, se aplică o cotă de 15% + 500euro/t), fructe și legume ( o cotă de 15-20%). Mărfurile respective dețin un aport semnificativ în total importuri pe perioada 2011-2014, aceasta se observă în diagrama de mai jos:

Figura 2.7. Evoluția importurilor de mărfuri cu cote semnificative (2011-2014)

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor BNS

Conform datelor prezentate în figura 2.7., constatăm că importurile de produse animale înregistrează o creștere de la an la an, în anul 2011 fiind importate produse în sumă de 33547,5 mii lei, iar în anul 2014 a atins cifra de 56045,2 mii lei cu 22497,7 mii lei mai mult, aceasta fiind cea mai accentuată creștere. De asemenea, s-au efectuat importuri relativ importante și de produse lactate, care în anul 2014 a indicat o mică scădere în comparație cu anii precedenți de 4912,9 mii lei. Valoarea importurile de fructe și legume deviează de la an la an, dacă în anul 2011-2012 s-a înregistrat o creștere de 4585,1 mii lei, ulterior s-a observat o reducere considerabilă în perioada anilor 2013-2014, diminuîndu-se cu 8313,3 mii lei.

Eficiența administrării veniturilor vamale constituie un indicator primordial atît pentru Guvern, cît și pentru cetățeni, deoarece se cunoaște rolul și importanța corectitudinii perceperii plăților vamale și că fiecare sumă de bani transferată la bugetul de stat de către Serviciul Vamal este strict necesară pentru realizarea politicilor publice ale Guvernului.

Deci pe perioada anilor 2009-2014 s-a observat o creștere semnificativă a veniturilor vamale, dublîndu-se de 2 ori în raport cu anul 2009. Menținerea pe acelasi trend ascendent al plăților vamale s-a realizat datorită majorării ponderii facilităților fiscale și vamale la import.

Evoluția colectărilor veniturilor vamale la bugetul de stat a fost influențată semnificativ de scutirile și facilitățile vamale, acordate agenților economici conform prevederilor legale, acordurile de comerț liber cu țările din CSI și altor acorduri internaționale la care RM face parte.

Printre facilitățile vamale pe care le acordă RM se enumeră:

Facilitățile vamale acordate misiunilor diplomatice și oficiilor consulare în Republica Moldova și lucrătorilor acestora;

Precum o facilitate vamală se enumeră și scutirea de taxă vamală a mai multor mărfuri importate, printre care:

a) mijloacele de transport folosite la transporturi internaționale de pasageri și de bagaje, de mărfuri, precum și obiectele de aprovizionare tehnico-materială, echipamentul, combustibilul, alimentele, necesare pentru exploatarea acestor mijloace de transport în cursul deplasării sau procurate în străinătate în legătură cu lichidarea defecțiunilor, în suma stabilită de actele legislative corespunzătoare;

b) mărfurile de uz oficial introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal de către cetățeni străini, în conformitate cu legislația, precum și cu acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte;

c) moneda națională, valuta străină (cu excepția celei folosite în scopuri numismatice), precum și hîrtiile de valoare, în conformitate cu legislația;

d) mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor umanitar, sau cu titlu gratuit (donații) sau în scopuri filantropice pe linia statului, destinația lor fiind confirmată de organul abilitat;

e) mărfurile importate cu scopul efectuării investițiilor capitale în cadrul și în condițiile Acordului de investiții "Cu privire la Portul Internațional Liber "Giurgiulești"";

f) produsele petroliere importate în cadrul și în condițiile Acordului de investiții "Cu privire la Portul Internațional Liber "Giurgiulești"", destinate comercializării prin unitățile de comercializare a produselor petroliere stabilite în acordul menționat;

g) mărfurile plasate sub regimurile vamale de tranzit și antrepozit vamal și sub destinațiile vamale de distrugere și abandon în folosul statului;

h) mărfurile de uz sau consum personal, importate de către persoanele fizice, a căror valoare sau cantitate nu depășește limita stabilită de legislația în vigoare. În cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor depășește limita neimpozabilă de 300 euro, taxa vamală se va calcula pornind de la valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menționată nu micșorează valoarea impozabilă a acesteia.

  În perioada anilor 2009-2013, facilitățile fiscale și vamale au înregistrat o creștere semnificativă, cota maximă fiind înregistrată în anul 2013, iar organele vamale au asigurat perceperea veniturilor vamale conform cifrei planificate. Astfel, ponderea facilităților vamale și fiscal în totalul veniturilor administrate de către SV în anii 2009-2013, se poate observa în figura 2.8.

Figura 2.8. Ponderea facilităților fiscale și vamale în totalul veniturilor administrate de către organele Serviciului Vamal în anii 2009-2013

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor furnizate de Inspectoratul Fiscal de Stat

http://monitorul.fisc.md/section/analysis_and_statistics/5224.html (citat 10.04.2015)

Din figura 2.8. observăm că facilitățile fiscale și vamale au înregistrat pe parcursul anilor sume considerabile, cosntituind astfel în anul 2013 o valoare de 5349,5 mil. lei, majorîndu-se de 2 ori în anul 2013 în raport cu anul 2009, cu 2837,7 mil. lei. Acest fapt se datorează în mare parte de creșterea numărului de beneficiari de aceste facilități. Necătînd la faptul că facilitățile vamale și fiscale au înregistrat valori considerabile și au atins cotă maximă în anul 2013 de 37 %, Serviciul Vamal a asigurat perceperea impozitelor conform cifrei planificate.

Nivelul taxelor vamale încasate în Republica Moldova în acest moment se înscrie în limitele convenite prin acordurile internaționale încheiate și reprezintă nevoia de protecție tarifară a producătorilor autohtoni împotriva concurenților străini în actuala etapă de dezvoltare a economiei naționale. Aceste bariere tarifare vor fi coborîte treptat pînă la completa lor eliminare, în concordanță cu angajamentele pe care RM și le-a asumat față de Organizația Mondială a Comerțului, Uniunea Europeană, CSI.

Luînd în calcul importanța deosebită a tratatelor în calitate de izvor al dreptului internațional și mijloc al cooperării internaționale, voi specifica principalele tratate internaționale privind activitatea vamală, la care Republica Moldova este parte. Prin urmare, se evidențiează următoarele:

Tratate internaționale universale în cadrul Organizației Mondiale a Vămilor

Convenția vamală relativă la transportul internațional al mărfurilor sub acoperirea carnetelor T.I.R. (Convenția T.I.R.) din 14 noiembrie 1975

Convenția relativă la contractul de transport internațional al mărfurilor pe șosele (C.M.R.) din 19 mai 1956

Convenția unică asupra stupefiantelor din 30 martie 1961

Convenția asupra substanțelor psihotrope din 21 februarie 1971

Tratate internaționale regionale:

Uniunea Europeană (UE):

Protocolul privind asistența reciprocă între autoritățile administrative în materie vamală al Acordului de parteneriat și cooperare dintre Comunitățile Europene și statele lor membre, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte din 28 noiembrie 1994 Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (transformat în februarie 2008 în Consiliul Regional de Cooperare)

Acordul de cooperare pentru prevenirea și combaterea infracționalității transfrontaliere din 26 mai 1999 (Acordul SECI)

Comunitatea Statelor Independente (CSI):

Acordul privind colaborarea și ajutorul reciproc în probleme vamale din 15 aprilie 1994 GUAM (Georgia, Ucraina, Azerbaidjan, Moldova)

Acordul cu privire la asistență reciprocă și cooperare în domeniul vamal între guvernele statelor-membre ale GUUAM, semnat la Ialta la 4 iulie 2003 (încă n-a intrat în vigoare)

Cooperarea cu organismele internaționale:

Organizația Mondială a Vămilor

Organizația Mondială a Comerțului

Comisia Economică Europeană a ONU

Banca Mondială

Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare

(UNCTAD)

Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP)

Analizînd sistemul de funcționare a mecanismelor și circumstanțele reale din țară se specifică, că pentru Republica Moldova, aderarea la organizațiile specificate anterior nu trebuie să fie un proces definitiv, dar un element cheie al politicilor naționale de dezvoltare, un catalizator al reformelor economice, bazate pe principiile economiei de piață.

Din cele prezentate anterior reiese că taxele vamale produc efecte complexe, de natură economică, comercială și financiară asupra formării veniturilor bugetare, efecte de protejare a producătorilor naționali de concurența străină, deci acestea alimentează fondul bugetar de stat. Taxele vamale aduc un aport foarte redus, situîndu-se de regulă, pe ultimul loc în cadrul impozitelor indirecte din punct de vedere al aporturilor. Din anul 2013, scăderea ponderii taxelor vamale în impozite indirecte este mai accentuată, datorită în principal creșterii activității de comerț cu țarile UE în dependență de obligațiile asumate de Republica Moldova privind acordul de asociere cu UE referitor la diminuarea treptată a taxelor vamale percepute în comerțul cu statele membre, pînă la eliminarea definitivă.

2.3. Analiza impactului taxelor vamale practicate asupra economiei pe exemplul Biroului Vamal Leușeni

Între anii 1959-1961, pe teritoriul Leușeni circula doar autobuzul Iași-Chișinău, ulterior în anii 1961-1964 actuala vamă Leușeni se numea deja punct de trecere. Din 1964 pînă pe data de 10 februarie 1978 prezenta vamă Leușeni figura la momentul respectiv în calitate de post vamal al vămii Ungheni, însă din data de 4 ianuarie 1992 a devenit cunoscută sub numele de vama Leușeni cu postul vamal Prut. Din data de 4 ianuarie 1992 începe istoria propriu-zisă a ceea ce se cheamă acum vama Leușeni, unul dintre cei mai mari birouri vamale din Republica Moldova, iar după mărime și importanță, vama Leușeni se situează pe locul doi, după vama Chișinău.

Biroul vamal Leușeni are ca scop de a asigura securitatea economică a statului prin încasarea eficientă a taxelor și impozitelor, eliminarea fraudelor vamale, facilitarea comerțului internațional și protejarea securității, prin aplicarea uniformă a legislației vamale.

Prin urmare, în perioada anilor 2011-2014, biroul vamal Leușeni a continuat să depună eforturi majore în vederea eficientizării administrării vamale, în special în vederea colectării veniturilor vamale, combaterii traficului ilicit transfrontalier, colaborării vamale externe. În perioada dată, biroul vamal Leușeni a lucrat în mod constant asigurînd continuitatea reformelor elaborate de către conducerea Serviciului Vamal și pe principalele direcții de activitate a sistemului vamal, înregistrînd tendințe pozitive și realizări concrete. Toate măsurile întreprinse de către vama Leușeni au dus la îmbunătățirea indicatorilor de performanță de bază a acesteia.

Contribuția la buget a biroului vamal Leușeni este consistentă și deține un aport considerabil. În perioada anilor 2011-2014, vărsămintele la bugetul statului prin intermediul vămii Leușeni au constituit 6551,5 mln lei. În anul 2014 în bugetul de stat au fost transferate plăți vamale din cadrul vămii Leușeni în valoare de 1972,4 mln lei, înregistrînd o creștere cu 174,9 mii lei, comparativ cu anul 2013. Acest fapt vorbește despre faptul că sarcina principală a activității serviciului vamal este acumularea veniturilor la bugetul de stat. Ponderea drepturilor de import percepute din vama Leușeni în bugetul de stat în anul 2014 a constituit 4,7 %.

Tabelul 2.5.

Evoluția depturilor de import și ponderea acestora în venituri globale

Milioane lei

Sursa: elaborat de autor în baza datelor furnizate de Biroul Vamal Leușeni și Ministerul Finanțelor http://mf.gov.md/reports (citat 20.04.2015)

Această majorare fiind determinată de contribuția tuturor plăților vamale, inclusiv, și de cea a taxelor vamale care comparativ cu anii precedenți, au înregistrat ritmuri de creștere mai mari. Pentru o mai bună exemplificare putem urmări tabelul ce ilustrează taxele vamale percepute între anii 2011-2014.

Tabelul 2.6.

Taxele vamale încasate de către Biroul Vamal Leușeni

Mii lei

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor furnizate de Serviciul Vamal

Din datele de mai sus observăm că încasările din taxele vamale pe parcursul a 4 ani examinați au evoluat considerabil. În anul 2011 s-au încasat taxe vamale în valoare de 30780 mii lei. Analiza ne permite să constatăm o dinamică pozitivă pe parcursul anilor următori, iar în 2013 se atinge punctul maxim al încasărilor în valoare de 33651 mii lei, ulterior, în anul 2014 se înregistrează o diminuare bruscă în valoare de 7008 mii lei. Pe parcursul unei perioade de 3 ani organele vamale au reușit să majoreze cifra încasărilor din taxe vamale de la 30780 mii lei în 2011 la 33651 mii lei în 2013, apoi diminuîndu-se în anul 2014 cu 7008 mii lei sau cu 26,3 puncte procentuale. Oscilațiile acestor încasări pot fi remarcate și în graficul prezentat în continuare.

Figura 2.9. Evoluția încasărilor din taxele vamale percepute de către Biroul vamal Leușeni pe parcursul anilor 2011 – 2014, mii lei

Sursa: elaborat de autor în baza datelor din Tabelul 3.2.

În perioada anilor 2011 – 2013, perceperea taxei vamale la import a cunoscut o majorare datorită creșterii fluxului de mărfuri străine, de accelerarea participării țării în comerțul extern, dar și de majorarea cotelor taxelor vamale la unele categorii de mărfuri.

În perioada 2011 – 2014, Biroul Vamal Leușeni a încasat taxe vamale de la persoane fizice și juridice, cuantumul valoric al acesteia fiind prezentat în următorul tabel.

Tabelul 2.7.

Situația încasărilor de taxe vamale la Biroul Vamal Leușeni în perioada 2011-2014

Mii lei

Sursa: elaborat de autor în baza datelor furnizate de BV Leușeni

Din tabelul anterior se observă, că în decurs de 4 ani valoarea taxelor vamale a variat enorm, acest lucru poate fi explicat prin creșterea sau diminuarea volumului de marfă ce a făcut obiectul importului. Încasările de la persoanele fizice pe parcursul anilor 2011 – 2014 se află într-o continuă diminuare, înregistrînd în anul 2011 – 16977484,7 mii lei, iar în 2014 se observă o sumă de 11665635,1 mii lei, diminuîndu-se cu 5311849,6 mii lei în raport cu anul 2011. Încasările de la persoanele fizice au înregistrat în 2014 o pondere de 43,8% în totalul încasărilor din taxe vamale.

Referitor la încasările de la persoane juridice, acestea au cunoscut o tendință de majorare pe parcursul anilor 2011 – 2013, astfel încasările din acestea au ajuns de la 13803,4 mii lei în 2011 pînă la 18553,02 mii lei în 2013, majorîndu-se cu 4749,6 mii lei, însă acestea au cunoscut o diminuare în anul 2014 față de anul 2013 cu 3576,4 mii lei. Încasările de la persoanele juridice au înregistrat în 2014 o pondere de 56,2% în totalul încasărilor din taxe vamale.

În timp ce Republica Moldova evolua pe axa relațiilor economice, se observa tendințe neuniforme în ceea ce privește cota taxei vamale în total drepturi de import. Prin urmare, pe parcursul anilor 2011 – 2014, s-au obținut următoarele cote, pe care le dețin taxele vamale în total drepturi de import.

Figura 2.10. Ponderea TV în total drepturi de import pe parcursul anilor 2011 – 2014

Sursa: elaborat de autor în baza datelor furnizate de Biroul Vamal Leușeni

Conform datelor din Figura 3.2. se remarcă un trend descrescător în ceea ce privește cota taxei vamale în totalul drepturilor de import. Pe parcursul anilor 2011 – 2014, se observă tendințe de descreștere a cotei, ca prin urmare, în anul 2014, taxele vamale ajung să dețină 1,35% din total drepturi de import. Analiza dată denotă, că în anul 2011 s-a obținut cel mai înalt nivel de 2,33%, ulterior ponderea taxei vamale s-a diminuat cu aproximativ 1% în raport cu anul 2014. Aceasta nu înseamnă, că a scăzut volumul taxei vamale, doar că a crescut importanța altor plăți vamale, și anume TVA și accizul.