Analiza Eficientei Proiectelor de Investitii In Sectorul Serviciilor Sanitare

=== 5ce33f4b7904deb54e2e195d32a7490cd58f4dfa_27744_1 ===

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE din BUCUREȘTI

Facultatea de Administrație și Management Public

LUCRARE DE

Coordonator științific: Absolvent:

București

2016

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE din BUCUREȘTI

Facultatea de Administrație și Management Public

ANALIZA EFICIENȚEI PROIECTELOR DE INVESTIȚII ÎN SECTORUL SERVICIILOR SANITARE

Coordonator științific: Absolvent:

București

2016

INTRODUCERE

Investițiile prezintă rol hotărâtor în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor unei strategii de dezvoltare la nivel național, pe termen lung, influențând totodată crearea unor premise în vederea unei creșteri durabile pe plan economic, îmbunătățirea nivelului de trai al populației și dezvoltarea domeniului socio-economic.

Utilizarea în mod eficient a fondurilor de tip structural și de coeziune puse la dispoziția sectorului de sănătate, creșterea capacității de absorbție a acestora, micșorarea perioadei de timp de la trecerea de la etapa de identificare a proiectelor de tip investițional la cea de execuție, respectiv de operaționalizare a capacităților de producție ce sunt deziderate ale tuturor factorilor de decizie cu responsabilități în domeniul sanitar. Fundamentul pe care o infrastructură se poate edifica este însăși cunoașterea atât de necesară atingerii scopurilor, aceasta construindu-se în detrimentul procesului de instruire. Lucrarea de față poate fi considerată un îndrumar în sensul sistematizării cunoștințelor, al aprofundării strategiilor și politicilor la nivel național, regional și local la nivel de investiții, al creșterii capacității manageriale aferentă contractelor, în toate stadiile consolidării deciziilor de tip investițional.

În acest sens, calitatea serviciilor de sănătate devine o prioritate pentru pacienți, furnizori, terțul plătitor, manageri, dar și pentru instituțiile sau organizațiile guvernamentale implicate . Furnizorii sunt dornici să își demonstreze competența în unitățile spitalicești dotate cu aparatură modernă. Pacienții își manifestă interesul în a primi îngrijirile necesare, conform drepturilor pe care aceștia îi au, în cel mai scurt timp, din partea furnizorului pentru care s-a optat. Plătitorii vor fi interesați să ceară anumite standarde, să verifice anumiți indicatori și să urmeze criterii de calitate în spitale pentru a gestiona eficient costurile.

În vederea dezvoltării sistemului sanitar și implicit, a îmbunătățirii acestuia, sănătatea trebuie să fie tratată sub forma unui factor cheie al dezvoltării, sub forma unei resurse pe termen lung. O îmbunătățire asupra stării de sănătate a populației trebuie să se reflecte în creșterea speranței de viață, în prevenirea și reducerea îmbolnăvirilor, influențând din punct de vedere economic și social societatea contemporană. În acest sens, se impune o investiție în sănătate, respectiv în ceea ce privește educația pentru sănătate, în resursa umană, precum și în infrastructura de tip sanitar.

Orice investiție în sănătate presupune o prevenție asupra a tot ceea ce înseamnă abordare a sănătății publice.

Partea I – STADIUL CUNOAȘTERII IN DOMENIU

1.1 Motivarea alegerii temei

Investițiile prezintă rol hotărâtor în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor unei strategii de dezvoltare la nivel național, pe termen lung, influențând totodată crearea unor premise în vederea unei creșteri durabile pe plan economic, îmbunătățirea nivelului de trai al populației și dezvoltarea domeniului socio-economic. Prin mijloace precum modernizarea și extinderea infrastructurii, sporirea productivității muncii și creșterea numărului de locuri de muncă, se produc unele evoluții dezirabile și posibile doar printr-o politică judicioasă investițională, axată pe metode manageriale moderne, pe tehnici și instrumente ce fac posibile pregătirea și fundamentarea anumitor decizii cu grad ridicat de obiectivitate. Totodată, prin prezenta temă se urmărește expunerea celei mai potrivite variante a proiectelor de investiții și a cel mai optime soluții în acest sens.

Utilizarea în mod eficient a fondurilor de tip structural și de coeziune puse la dispoziția sectorului de sănătate, creșterea capacității de absorbție a acestora, micșorarea perioadei de timp de la trecerea de la etapa de identificare a proiectelor de tip investițional la cea de execuție, respectiv de operaționalizare a capacităților de producție ce sunt deziderate ale tuturor factorilor de decizie cu responsabilități în domeniul sanitar. Fundamentul pe care o infrastructură se poate edifica este însăși cunoașterea atât de necesară atingerii scopurilor, aceasta construindu-se în detrimentul procesului de instruire. Lucrarea de față poate fi considerată un îndrumar în sensul sistematizării cunoștințelor, al aprofundării strategiilor și politicilor la nivel național, regional și local la nivel de investiții, al creșterii capacității manageriale aferentă contractelor, în toate stadiile consolidării deciziilor de tip investițional.

În România, indicatorii de sănătate au urmat un trend ascendent în ceea ce privește îmbunătățirea în ultimii 10 ani. Totuși, este esențial ca acest proces să fie continuu, iar în această privință, este necesar ca factorii ce stau la baza elaborării unui proiect de investiții în domeniul sănătății să îndeplinească următoarele obiective fundamentale, respectiv:

asigurarea unui acces sporit la sistemul de sănătate;

reducerea cheltuielilor de sănătate pentru populație;

orientarea cheltuielilor îndeosebi asupra măsurilor preventive și asistenței primare

îmbunătățirea performanței unitățiloe spitalicești, precum și a calității serviciilor medicale oferite.

In prezent cheltuielile efectuate în vederea serviciilor de sănătate sunt cu precădere direcționate spre asistența pe baza spitalizării, aceasta fiind destul de costisitoare. Astfel, se remarca un dezechilibru între bunăstarea populației și costul serviciilor sanitare și, pentru a fi corectat, se va urmări, la nivel național, atingerea obiectivelor mai sus menționate.

Investigarea literaturii de specialitate

Conform Organizației Mondială a Sănătății, sănătatea este definită ca fiind o stare de bine fizic, psihic și social. Contrar acesteia, boala este văzută ca o serie de modificări biologice și/sau psiho-comportamentale care generează o stare de distres sau dizabilitate sau un risc crescut spre dizabilitate. În acest sens, în anul 1960, în statul francez, sănătatea era reprezentată de împlinire, relizare personală, satisfacție, timp în care în Anglia, starea de bine era o absență a bolii sau o capacitate optimă de muncă. Pentru vârstnici, sănătatea era puterea de a rezista, capacitatea de a funcționa, dublată de o dimensiune morală.

Analizând conceptul de „sănătate” din punct de vedere biologic, acesta poate fi definit drept o stare a unui organism neatins de boală, în care organele funcționează la cote normal, o stare în care funcțiile sistemelor sunt armonios îndeplinite. Din punct de vedere psihic, acest concept poate fi considerat ca fiind armonia comportamentului cotidian și a valorilor fundamentale ale vieții individului, îmbinare dintre gând, afect și comportament. Din perspectivă psihică, sănătatea este acea stare a organismului în care capacitățile sunt optime, luându-se în considerare atât capacitatea de mună, de studiu, de realizarea anumitor activități, cât și capacitatea de înțelegere a emoțiilor, de stăpânirea de sine, de rezolvarea problemelor sau de a le face față celor apărute pe baza stresului, fără a adopta anumite modalități distructive de adaptare (precum consumul de alcool, consumul de droguri ș.a).

După Augé și Herzlich, există trei dimensiuni ale stării de sănătate, respectiv:

– absența bolii

– o constituție genetică bună

– o stare de echilibru a organismului regăsită în adaptarea individului la mediul propriu de viață

M. Lalonde consideră că sănătatea depinde de următorii factori:

– anatomia și implicit, biologia umană: moștenirea genetică a individului, procesele de maturizare și îmbătrânire la care individul este supus pe parcursul vieții

– mediul înconjurător: apa potabilă, medicamentele pe care individul le consumă, influența poluării, bolile transmisibile, schimbările rapide de natură socială

– stilul de viață personal: hrana consumată zilnic, activitățile fizice, diverse dependențe.

– organizarea asistenței medicale: cantitatea și/ sau calitatea resurselor medicale, accesul la serviciile și resursele medicale, relația stabilită între individ și resurse în asistența medicală.

Conform lui Ellis și Harper, există anumiți parametri ai sănătății:

Conștiința clară a interesului personal și social;

Auto-orientarea – văzută sub forma unei capacități a individului de a se conduce și de a se orienta de unul singur pe tot parcursul vieții sale;

Toleranța frustrării la un nivel ridicat;

Acceptarea incertitudinii

Capacitatea de ajustare la incertitudine;

Desfășurarea de activități creatoare;

Dezvoltarea unui mod științific , realist și obiectiv de a gândi;

Auto-acceptarea

Capacitatea de a se bucura de viață;

Participarea prudentă la activități riscante;

Realism și gândire anti-utopică;

Asumarea responsabilității pentru propriile tulburări emoționale;

Flexibilitate în gândire și acțiune;

Îmbinarea plăcerilor curente cu acelea de perspectivă.

În 1976, A. H. Maslow teoretizează sănătatea psihică în forma sa supremă, abordând conceptul de personalitate autorealizantă, bazată pe:

Orientare realistă;

Se acceptă pe sine, îi acceptă pe ceilalalți, dar și lumea înconjurătoare;

Prezintă un grad ridicat de spontaneitate;

Este centrat pe probleme și nu pe trăiri subiective;

o atitudine de detașare și nevoie de intimitate;

Autonomie și independență;

Aprecire elastică a lucrurilor și a oamenilor, lipsită de stereotipii;

Are experiențe spirituale sau mistice profunde, deși nu în mod necesar cu caracte religios;

Prin prisma intereslor sociale puternice, individul se identifică cu omenirea;

Relațiile afective ale individului, la fel și cele intime sunt profunde și cu mare încărcătură emoțională;

Prezintă atitudine și valori de tip democratic;

Nu va confunda mijloacele cu scopurile;

Simțul umorului este dezvoltat, nu ostil și vindicativ;

Individul prezintă o creativitate dezvoltată;

Se opune conformismului cultural;

Individul poate transcede mediul lui de viață, nu se conformează acestuia.

Social vorbind, sănătatea este prezentată sub forma acelei stări a organismului la nivelul căreia capacitățile de tip individual sunt optime, iar persoana își îndeplinește rolurile sociale (de parinte, coleg, prieten, vecin, soț, iubit ș.a.) fără a cauza rău celor din jur. Se poate aminti și conceptul de sănătate pozitivă pe care Downie și Charlton l-a propus în anul 1992 și care presupune:

1. Bunăstarea psihică, fizică și socială;

2. Forma fizică optimă, incuzând cei patru S (termeni preluați din limba engleză):

a. Strenght – forță fizică;

b. Stamina – vigoarea;

c. Suppleness – suplețe fizică;

d. Skills – îndemânarea fizică.

Se poate observa cu ușurință că resursele sunt concentrate în cel de-al patrulea termen (factor), iar cauzele bolii rezidă în primii trei. Sănătatea poate fi interpretată ca un întreg ce înglobează trei elemente: sfera biologicului, sfera psihicului și nu în ultimul rând, sfera socialului.

Este primordială ideea cum că toți locuitorii acestei planete trebuie să aibă acces la serviciile de sănătate. Cu toate acestea, situația prezentă nu este favorabilă tuturor, aceasta rămând neschimbată astfel încât la nivel global, peste un miliard de persoane nu au ocazia de a întâlni un cadru medical pe parcursul existenței lor. Pentru a remedia această situație, proiectul intitulat „Personal medical pentru toți, toți pentru personalul medical” a fost demarat, reprezentând o inițiativă pe care societatea civilă o are pe plan european, propunându-și să contribuie la aportul de forță de muncă sustenabilă în domeniul sănătății. În zilele noastre, cel puțin 50 de țări, cu preponderență cele de pe continentul african și de pe cel sud asiatic, sunt profund marcate de o lipsă a personalului medical, în condițiile în care tot aici se înregistrează periodic o pondere ridicată a cazurilor de boală la nivel mondial. La polul opus se situează țările europene unde numărul de pacienți ce necesită îngrijire medicală pe termen lung este în creștere, influențând cererea de resursă umană în domeniul medical.

Pe măsură ce piața ocupării forței de muncă este din ce în ce mai globalizată, trendul ascendent urmat de cerere stimulează migrația și mobilitatea personalului în segmentul sanitar. Recrutarea cadrelor medicale în alte țări poate fi văzută drept un mod de a face față cererii acute de resursă umană la nivelul unui stat, dar pe termen lung poate avea cosecințe, ducând la o lipsă de personal medical calificat în altă țară, mai ales în locurile în care veniturile sunt scăzute și medii, inclusiv în anumite state de pe continentul european. Printr-o migrația în masă a profesioniștilor din domeniul medical se contribuie la adâncirea și evidențierea disparităților existente în distribuția forței de muncă, fenomen ce produce efecte care se resimt din ce în ce mai puternic în sistemele de sănătate mai puțin avantajate, chiar precare.

La nivel global sunt necesare acțiuni comune în vederea constituirii forței de muncă sustenabile în domeniul medical și întărirea sistemelor de sănătate. Principalul scop al proiectelor pentru dezvoltarea sistemului sanitar mondial îl constituie consolidarea colaborării și schimbului de experiență pe baza bunelor practici, dar și dezvoltarea și invoarea unor instrumente corespunzătoare susținerii politicilor statelor membre ale Uniunii Europene privind forța de muncă în acest domeniu. În acest sens, se poate contribui la asigurarea unui acces egal la îngrijire medicală. Una dintre activitățile de bază ale proiectului menționat în rândurile de mai sus este promovarea „Codului general de conduită al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) privind recrutarea internațională a forței de muncă în domeniul sănătății”.

Serviciile de sănătate sunt direct dependente de următorii indicatori ai calității serviciilor de sănătate:

Indicatori ai stării de sănătate

Indicatori ai serviciilor sanitare

Indicatorii stării de sănătate sunt reprezentați de:

Speranța de viață

Răspândirea bolilor cronice

Mortalitatea prenatală

Mortalitatea infantilă

Ratele standard ale mortalității

Rata mortalității de pe urma consumului de droguri

Incidența cancerului de sân

Incidența cancerului pulmonar

Incidența cazurilor de HIV/SISA

Numărul accidentelor de muncă

Numărul accidentelor de circulație

Indicatorii serviciilor sanitare sunt reprezentați de:

Cheltuieli publice cu sănătatea sub formă procentuală din PIB

Numărul medicilor

Numărul cadrelor medicale cu studii medii

Numărul paturilor de spital

Durata medie de spitalizare

Rata de ocupare a paturilor

Rata supraviețuirii la pacienții diagnosticați cu boli canceroase

Numărul de consultații pe care medicii de familie le acordă

Rata vaccinărilor de imunizare la copii

Un studiu recent publicat de International Living a evaluat sistemele de sănătate la nivel mondial, astfel că țara care ocupă locul fruntaș în ceea ce privește calitatea serviciilor de îngrijire a sănătății și a gradului de accesibilitate este Franța. La aceeași concluzie au ajuns și experții din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății. Cu toate că locuitorii acestui stat sunt renumiți pentru consumul ridicat de produse alcoolice și din tutun, precum și de diete grase susținute de carne și smântână, numărul centenarilor a depășit 15000 în ultimii zece ani. Totodată, speranța de viață este estimată la 77 de ani pentru persoanele de sex masculin și la 84 de ani pentru cele de sex feminin. Spre deosebire de Franța, în România speranța de viață este evaluată la 70 de ani în cazul bărbaților și 77 de ani în cazul femeilor. Tot în Franța, prin asigurarea de sănătate sunt acoperite aproximativ 70% din cheltuielile pacientului, diferența fiind suportată de beneficiar. În cazul afecțiunilor grave, asigurarea obligatorie de sănătate poate să acopere chiar 100% din cheltuieli. Pe lângă acestea, statul francez dispune și de un sistem privat de asigurare prin care este acoperit tratamentul spitalicesc.

Următoarea țară clasată în acest top este Uruguay unde lipsa banilor nu îi împiedică pe locuitori să apeleze și să primească o îngrijire medicală corespunzătaore, la nevoie. Pe lângă sistemul sanitar privat, există și un sistem public prin care este oferită o siguranță socială în zonele urbane și rurale.

Pe cea de-a treia poziție se regăsește Malaezia, unde expertiza medicală este comparată cu aceea din țările vestice, iar tarifele pentru serviciile medicale sunt unele dintre cele mai accesibile de pe glob, direct proporționale cu calitatea ridicată a îngrijirii.

Locurile patru și cinci sunt ocupate de statul Costa Rica și de Mexic.

În zilele noastre, serviciile de sănătate se confruntă cu trei provocări uriașe, dar comune, prin prisma faptului că populația îmbătrânește, iar performanța în domeniul medical este, în același timp, mai costisitoare, în timp ce pacienții, devin mai exigenți. Pentru a face față acestor trei provocări, Comisia Europeană a stabilit trei obiective pe termen lung:

accesul tuturor locuitorilor la servicii de sănătate

un nivel calitativ ridicat al ofertei serviciilo de sănătate

viabilitate financiară a sistemelor naționale de sănătate

Sintetizând, se poate spune că populația din Uniunea Europeană cunoaște o stare generală de sănătate și de sisteme ale serviciilor de sănătate extraordinare la nivel mondial, pe baza acoperirii riscurilor de boală și invaliditate, tendinței de creștere a nivelului de viață, îmbunătățirii condițiilor de trai și a educației în materie de sănătate.

Printre provocările comune la care sunt supuse toate sistemele de servicii de sănătate din Uniunea Europeană, se remarcă îmbătrânirea demografică. Aceasta are un impact major asupra sistemelor și a cheltuielilor de sănătate și implică următoarele aspecte:

o creștere la nivelul speranței de viață la naștere de 5,5 ani pentru femei și de aproape 5 ani pentru bărbați. Această evoluție poate fi considerată și o creștere a speranței de viață

o creștere a ponderii persoanelor în vârstă (de la 16,1 % în anul 2000 la 27,5 % în anul 2050).

Conform Eurostat, cheltuielile publice cu serviciile de sănătate pot înregistra un trend crescător de la 0,7 până la 2,3 puncte procentuale din Produsul Intern Brut pe parcursul perioadei 2000-2050.

Pentru a suporta aceste nevoi, sistemele de sănătate prin prisma structurilor și metodelor de finanțare și organizare a ofertei de servicii, vor fi supuse evoluției. Se va aborda, în primul rând, nevoia tot mai mare de personal calificat, întrucât structurile familiale mai reduse și oarecum instabile, înregunează recurgerea la rețelele familiale de solidaritate.

Dezvoltarea de tehnologii și terapii medicale (cele de natură genetică, noi medicamente, culturi de organe ș.a.) pot aduce beneficii majore pacienților, respectiv reducerea riscurilor patologice sau tratamentele preventive. Însă inovația presupune costuri ridicate și apare problema finanțării. În contextul controlului cheltuielilor, etapa de inovare impune dezvoltarea unor mecanisme transparente și eficiente de evaluare, pentru a garanta accesibilitatea noilor produse sau terapii pentru un volum cât mai mare de pacienți.

Accesibilitatea, calitatea și viabilitatea sunt cele trei obiective propuse de organismele europene pentru organizarea cât mai eficientă a sistemelor de servicii de sănătate, justificându-se astfel, dezvoltarea unei cooperări europene.

Accesul la servicii de sănătate este unul dintre drepturile consacrate în Carta Uniunii Europene cu privire la drepturile fundamentale. Totuși, accesibilitatea este de cele mai multe ori, condiționată de situația socială a individului. În acest sens, este deosebit de important să se garanteze accesul categoriilor defavorizate la servicii de sănătate. În vederea favorizării accesibilității tuturor categoriilor de persoane la serviciile medicale, s-au propus unele planuri de acțiune la nivelul fiecărui stat bazate pe trei categorii de măsuri:

Prevenire și educație în domeniul sănătății (medicina școlară și cea a muncii, protecția maternă)

Gratuitatea și consolidarea asistenței în cazul persoanelor defavorizate

Implementarea unor măsuri la nivelul grupurilor defavorizate (persoane care suferă de tulburări mintale, persoanele fără adăpost, alcoolicii, toxicomanii, migranții, ș.a)

Calitatea serviciilor de sănătate este direct dependentă de acțiunea guvernelor naționale în ideea echilibrării optime a beneficiilor pentru sănătate și a costurilor produselor sau tratamentelor medicale. Această abordare calitativă este relativ complexă, prin prisma:

unei diversități a structurilor și nivelurilor ofertei de servicii medicale, influențând cererea de asistență și nivelul cheltuielilor;

unei eterogenități a practicilor terapeutice.

Viabilitatea financiară se axează pe disponibilitatea serviciilor de sănătate ridicate calitativ și accesibile unui volum mărit de persoane, presupunând un anumit nivel de finanțare. Aceste costuri de sănătate provoacă o presiune crescătoare, indiferent de organizarea internă a sistemelor de sănătate ale statelor membre. Viabilitatea financiară se bazează pe:

ajustarea cererii de servicii medicale prin prisma creșterii contribuțiilor consumatorului final;

ajustarea ofertei de servicii medicale prin stabilirea bugetelor prestatorilor serviciilor medicale, încheierea de contracte pe baza raportului dintre client și furnizor.

Pentru a îndeplini cerințele acestor obiective, este primordial ca toate părțile implicate să conlucreze în vederea dezvoltării parteneriatelor solide. Prin părți implicate se face referire la reprezentanții autorităților publice, la personalul medical, la organismele de protecție socială sau la societățile de asigurări suplimentare și la utilizatori.

În cazul transpunerii în cifre a actului de dezvoltare la nivelul serviciilor medicale se poate preciza că există anumite așteptări la orizontul anului 2050 în anumite puncte cheie, respectiv:

Speranța de viață: se preconizează o speranță de viață de 79,7 ani în cazul bărbaților și 85,1 ani în cazul femeilor.

Ponderea persoanelor trecute de 65 de ani în cazul populației europene: 27,5 %

Ponderea persoanelor trecute de 80 de ani în cazul populației europene: 10 %

Sistemul de sănătate este marcat permanent de pierderi permise sau nu care induc costuri mari pentru întreaga societate. Aceste pierderi au la bază mai multe cauze, respectiv:

tehnologii medicale sau servicii ineficiente;

fluctuații mari ale performanței practicii medicale și ale rezultatelor acesteia în diversele unități spitalicești;

accesul inegal la serviciile de sănătate;

insatisfacția pacienților față de serviciile primite;

creșterea timpilor de așteptare în ceea ce privește primirea serviciilor de sănătate.

În acest sens, calitatea serviciilor de sănătate devine o prioritate pentru pacienți, furnizori, terțul plătitor, manageri, dar și pentru instituțiile sau organizațiile guvernamentale implicate . Furnizorii sunt dornici să își demonstreze competența în unitățile spitalicești dotate cu aparatură modernă. Pacienții își manifestă interesul în a primi îngrijirile necesare, conform drepturilor pe care aceștia îi au, în cel mai scurt timp, din partea furnizorului pentru care s-a optat. Plătitorii vor fi interesați să ceară anumite standarde,sa verifice anumiți indicatori și să urmeze criterii de calitate în spitale pentru a gestiona eficient costurile.

Organizația Mondială a Sănătății consideră ca la nivel calitativ, sistemul de sănătate poate atinge un „nivelul de îndeplinire a scopurilor intrinseci ale acestuia în vederea îmbunătățirii sănătății și capacității de răspuns la așteptările generale ale populației". Sunt delimitate nouă variabile ale calității sănătății definite pentru practica medicală, dar și pentru managementul sanitar, formând baza furnizării serviciilor medicale:

– competența profesională – se bazează pe cunoștințele,abilitățile sau performanța individului

– accesibilitatea – reprezintă furnizarea serviciilor de sănătate care nu cunoaște nicio restricție (impedimente de natură geografică, socială, culturală, organizațională, economică);

– eficacitatea – se bazează pe procedurile și tratamentul aplicat ce duc la obținerea rezultatelor-țintă;

– eficiența – se poate defini prin prisma acordării îngrijirilor necesare și corespunzătoare, la cele mai mici costuri;

– relațiile interpersonale – reprezintă interacțiunea dintre furnizori, pacienți, manageri, personal, comunitate;

– continuitatea – prin continuitate, pacientul poate beneficia de un set complet de servicii de medicale, într-o ordine bine stabilită, fără întrerupere;

– siguranța – reprezintă riscul minim de complicații, efecte adverse ale tratamentului aplicat pacientului sau alte pericole legate de furnizarea serviciilor de sănătate;

– confortul și infrastructura fizică – sunt reprezentate de curățenie, intimitate, ș.a;

– alegerea – pe cât este posibil, pacientul își alege furnizorul, tipul de asigurare sau tratamentul.

Managementul sanitar este unul dintre pilonii de bază ai unui sistem de servicii sanitare bine organizat. Individul și societatea, per ansamblu, păstrează și evidențiază legile naturii în anumite forme specifice. De fapt, în condiții clar stabilite, principiul urmărit este acela ce are în vedere maximizarea efectului în ceea ce privește depunerea unui efort, managementul fiind eficient atunci când poate permite atingerea parametrilor scontați și doar în măsura în care managerul dispune de cunoștințe în domeniu, aplicându-le în mod efectiv. Ideea de management sanitar subliniază rolul artei și științei conducerii, organizării și dirijării resurselor de care o anumită organizație din domeniul sanitar dispune, cu scopul îndeplinirii unor anumite obiective. Organizațiile din domeniul serviciilor de sănătate pot fi reprezentate de minister, de unități spitalicești, secții de spital, direcții sanitare sau centre de sănătate.

În opinia lui Philip W. Shay „pentru ca statele în curs de dezvoltare să înregistreze un proges în sensul libertății și demnității umane, managementul va reprezenta resursa vitală a dezvoltării, iar managerii vor fi nevoiți să acționeze ca principali activanți. În cazul în care rezolvarea aspectelor cheie legate de dezvoltarea respectivelor țări va fi fundamentată numai pe experiență, la nivelul acestora se va provoca un centralism excesiv, în urma concentrării deciziilor de management de către puținii planificatori la cel mai înalt nivel, ce au un anumit bagaj de cunoștințe, precum și experiența necesară” . În acest sens, se poate deduce că nevoia de cunoștințe manageriale precise este deosebit de stringentă la nivelul statelor care încă nu sunt dezvoltate.

Pe parcursul timpului, conceptul de management a cunoscut o multitudine de opinii în referință la sfera sa de activitate sau la propriul lui conținut. Spre exemplu, Richard Draft considera că „managementul semnifică acea atingere a obiectivelor organizaționale prin intermediul unei conduceri eficiente ca efect al planificării și organizării, precum și la nivelul coordonării și controlului resurselor unei certe organizații”.

Alte definiții cu minore variații structurale și de exprimare au fost de Hitt, Middlemist, Mathis, în opinia cărora „ fundamentul managementului îl reprezintă atât integrarea eficientă, cât și coordonarea eficace a resurselor cu scopul de a atinge anumite obiective la nivel organizațional”.

Pe de altă parte, însă, Harold Koontz era de părere că managementul nu reprezintă altceva decât „un proces alcătuit din funcții și activități care sunt interconectate la nivel tehnico-social, acestea producându-se în cadrul unui mediu organizațional de tip formal, urmărind să îndeplininească unele obiective prin prisma utilizării oricărui tip de resurse” , în timp ce Robert Albanese considera că acesta reprezintă „un proces desfășurat în perspectivă tehnico- socială ce utilizează în mod eficient resursele disponibile, dar care prezintă influență asupra acțiunilor umane , facilitând anumite schimbări cu scopul de a îndeplini obiectivele propuse de organizație”.

Totuși, parafrazându-i pe David Gustafson și colab., , managementul este „o artă, dar și un proces prin prisma căruia munca este făcută cu ajutorul altora, în mod eficient, la timp și încadrându-se în bugetul de care se dispune”.

Clasicii teoreticieni ai managementului precum F. Taylor sau H. Fayol evidențiază anumite formulări de ordin sintetic în privința principiilor manageriale, aspecte actuale în sănătate. În acest sens, Taylor, din perspectivă științifică, este de părere că managementul presupune înlocuirea bunului simț (a intuiției) cu o cunoaștere de tip organizat (de natură științifică). Tot el considera că activitatea în echipă trebuie să aibă loc în completă armonie, că atingerea obiectivelor pe care organizație și le propune trebuie realizată prin prisma relațiilor de cooperare și nu prin mijloace individuale, iar dezvoltarea acțiunilor resursei umane trebuie să fie maximă în vederea atingerii prosperității și a oputput-ului maximal la nivel de individ și de organizație.

O altă perspectivă asupra managementului în sănătate este aceea a lui Fayol, considerând că, din punct de vedere administrativ, diviziunea muncii, disciplina, unitățile de comandă și direcșie, responsabilitatea, subordonarea intereselor proprii celor generale, precum și autoritatea, remunerarea, ordinea, centralizarea, inițiativa și echitatea trebuie să stea la baza serviciilor sanitare eficiente.

Observând definițiile de mai sus, se poate deduce că de-a lungul timpului, specialiștii au manifestat diverse opinii cu referire la procesul managerial, aceștia având păreri împărțite, de la modul general sau particular, la cel sintetic sau analitic, toate dintre ele, însă, ducând cu gândul la un proces sau o activitate, cu un anumite obiective stabilite, legități și principii proprii.

Explicarea conceptelor

Serviciile de sănătate fac parte din știința promovării și ocrotirii sănătății, a controlului, prevenirii și combaterii bolilor prin efortul organizat și conjugat al comunității. Serviciile de sănătate au apărut sub forma unor reacții la evoluția morbidității umane, la progresele medicinii și la curentele de natură socio-politică, orientarea și conținutul lor fluctuând substanțial pe parcursul timpului. În societatea contemporană, la nivelul serviciilor de asigurare a sănătății trebuie să se raționalizeze fiecare activitate întreprinsă, dar și să se evalueze, acestea trebuind să se modeleze cerințelor și activităților conform posibilităților de natură economică de care dispun, în virtutea aplicării principiului de eficacitate.

În urma cercetărilor efectuate la nivelul sănătății publice, se disting anumite stadii de sănătate, respectiv sănătatea individuală; sănătatea grupurilor sociale sau etnice de dimensiuni reduse; sănătatea populației aferentă unei unități de tip administrativ-teritorial; sănătatea publică a societății, în tot ansamblul populației.

Scopurile serviciilor de sănătate se pot identifica, după cum urmează:

Promovarea sănătății – în acest sens, se urmărește ca populația să fie aibă o stare de sănătate din ce în ce mai bună, să fie aptă în vederea participării la viața socială. Acest scop poate fi realizabil numai în urma dezvoltării anumitor măsuri de tip sanogenetic, dar cu contribuția sectoarelor comunității în ansamblu, precum și a diverselor grupuri sociale.

Ocrotirea sănătății – acest scop se poate realiza prin menținerea stării de sănătate și prevenirea apariției bolilor.

Controlul morbidității – prin combaterea bolilor și a consecințelor lor.

Redobândirea sănătății – în realizarea acestui scop este nevoie de contribuția susbtanțialp a cadrelor medicale

Domeniile principale de interes aferente sănătății publice pot fi regăsite în rândurile de mai jos.:

demografia;

biostatistica;

aplicarea științelor sociale și comportamentale la sănătate, deoarece o parte din boli au un determinism social;

epidemiologia;

conducerea serviciilor medico-sociale;

dreptul;

etica.

Domeniul sanitar reprezintă o un segment al activității de tip economic, cele două aflându-se într-o relație de interdependență. Acesta a fost încorporat economiei de piață din condiția pe care o avea ca și sistem complementar și progresiv, în urma acestui fapt înregistrându-se o creștere în sectorul consumului de bunuri și servicii sanitare, oferindu-se, totodată, o dezvoltare optimă industriei farmaceutice, asigurărilor de sănătate și implicit, medicinei.

Economia sanitară, cunoscută și sub numele de economie a sănătății vizează analiza anumitor activități la nivelul producției, schimbului și consumului de bunuri și servicii a căror destinație este reprezentată de consult, diagnostic, tratament și prevenția bolilor ce prezintă efecte atât asupra individului, cât și la nivel de colectivitate. Procesul devine realizabil în contextul utilizării activităților specifice exercitate în structurile aferente sănătății și care au capacitatea de a furniza serviciile necesare umanității.

În vederea dezvoltării sistemului sanitar și implicit, a îmbunătățirii acestuia, sănătatea trebuie să fie tratată sub forma unui factor cheie al dezvoltării, sub forma unei resurse pe termen lung. O îmbunătățire asupra stării de sănătate a populației trebuie să se reflecte în creșterea speranței de viață, în prevenirea și reducerea îmbolnăvirilor, influențând din punct de vedere economic și social societatea contemporană. În acest sens, se impune o investiție în sănătate, respectiv în ceea ce privește educația pentru sănătate, în resursa umană, precum și în infrastructura de tip sanitar.

Orice investiție în sănătate presupune, în primul rând, o prevenție asupra a tot ceea ce înseamnă abordare a sănătății publice. Astfel, de-a lungul timpului s-a constatat că principalele direcții de intervenție în cazul sistemului sanitar ar trebui să se orienteze către:

crearea unui echilibru între componentele sistemului, în ideea intensificării volumului de servicii medicale și a calității acestora;

acordarea unor servicii medicale atât prin prisma pachetului de bază, precum și prin pachete suplimentare provenite din asigurări private.

perfecționarea managementului la nivelul spitalelor, dar și impunerea și urmarea unui cadru normativ cu caracter flexibil , eficient pentru personalul medical și pentru funcționarea unităților de același gen.

menținerea demnității pe care profesia medicală o are, dar și susținerea cadrelor medicale și a personalului acestui domeniu în vederea desfășurării activității în condiții decente

descentralizarea anumitor unor activități în direcția structurilor ministeriale din domeniul sănătății sau a comunităților locale, obiectivul acestei direcții de intervenție fiind reprezentat de creșterea responsabilităților și implicarea actorilor locali în medicina de la nivel comunitar și școlar;

realizarea unui control periodic în ceea ce privește utilizarea fondurilor publice la nivel sanitar prin mijloace de informatizare, prin prisma revizuirii cadrului legal al auditului, prin stabilirea unor liste de produse farmaceutice compensate, prin stabilirea unor prețuri corecte ale acestor produse ș.a

perfecționarea activității întreprinse de anumite colegii profesionale sau la nivel de relații cu sindicatele și asociațiile din domeniul sanitar,

urmărirea îmbunătățirii procesului de transparență a deciziilor cu privire la sistemul sanitar.

În acest sens, proiectele de investiții publice reprezintă instrumente cu ajutorul cărora se pot pune în practică diverse strategii administrative, prin prisma utilizării anumitor resurse cu caracter investițional pe o anumită perioadă temporală și într-o locație specifică, pe plan local sau național. În practica investițională, proiectele de investiții, precum și rezultatele aferente sunt cunoscute sub numele de lucrări publice, iar suportul financiar al acestora este considerat investiție publică. În acest sens, investițiile publice semnifică acel consum al resurselor cu caracter investițional având drept scop crearea unui cadru normal în care diverse servicii se pot desfășura în favoarea unor membrii aferenți colectivității dintr-un anume teritoriu.

În domeniul sănătății, un proiect de acest gen presupune un efort investițional mai diminuat, accentul punându-se mai mult pe rezolvarea anumitor aspecte la nivel social, ambiental sau de mediu. Evaluarea unui proiect de investiții la nivel sanitar se va realiza printr-o analiză de tip economic cu ajutorul căreia se vor identifica și cuantifica beneficiile economice pe plan local, zonal sau național, acestea fiind generate de îmbunătățirea calității educației, a asistenței medicale sau a actului cultural.

În sectorul sanitar, investițiile cu finanțare europeană sunt subsumate obiectivelor pe care Strategia Europa 2020 le are și care sunt legate, mai ales de combaterea sărăciei și rezolvarea problemei excluziunii sociale, coroborate cu strategia de sănătate la nivel național pentru perioada 2014-2020. În acest sens, se remarcă anumite programe operaționale pe baza cărora poate fi posibilă finanțarea priorităților investiționale ale Ministerului Sănătății, respectiv Programul Operațional Regional, Programul Operațional Competitivitate, Programul Operațional Capacitate Umană, Programul Operațional Capacitate Administrativă. În principiu, propunerile investiționale vizează domenii precum infrastructura de sănătate, creșterea eficienței energetice la nivelul unităților spitalicești și anumite investiții trasversale.

În acest sens, investițiile în infrastructura de sănătate presupun un acces al populației la serviciile sanitare, dar și asigurarea unei performanțe la nivelul sistemului sanitar. În acest sens se vizează serviciile cu fundament comunitar, asistența medicală de tip comunitar, servicii prespitalicești, de telemedicină, de ambulator de specialitate, de asistență urgentă, precum și modernizatea prin echipamente și tehnologii moderne a majorității spitalelor.

În privința investițiilor asupra creșterii eficienței energetice a anumitor unități, se urmărește în principiu, o reabilitare a acestora.

În fine, investițiile de tip trasversal presupun o îmbunătățire la nivel de capacitate administrativă, o pregătire specializată a personalului medical, asigurarea interoperabilității la nivelul sistemelor informatice, dar și anumite intervenții cu caracter prevenitv la nivel de populație.

PARTEA A II-A CONTRIBUȚII PERSONALE

2.1. Obiectivele și metodologia cercetării

Investițiile sunt acea componentă cheie cu rol în recunoașterea importanței pe care sectorul sănătății îl are în sensul revenirii la o economie sustenabilă. Scopul principal al cercetării a fost reprezentat de analiza eficienției proiectelor de investiții sanitare la nivelul Centrului medical Biomedica din municipiul Târgoviște, județul Dâmbovița.

Obiectivele generale ale cercetării au fost:

Evaluarea gradului de conștientizare a existenței unei aparaturi performante, de ultimă generație în centrul medical Biomedica

Determinarea gradului de calitate a serviciilor medicale furnizate de centrul medical Biomedica

Determinarea gradului de satisfacție a pacienților privind serviciile medicale furnizate de centrul medical Biomedica

Determinarea impactului pe care investițiile în infrastructura de sănătate îl au asupra municipiului Târgoviște, județul Dâmbovița

Obiectivele specifice ale cercetării au fost:

Identificarea principalelor bariere ce acționează în domeniul sanitar privat

Înțelegerea modului în care aceste bariere influențează activitatea unităților spitalicești din sectorul sanitar

Identificarea modului în care obiectivele centrului medical Biomedica sunt corelate principalelor obiective ale politicii sanitare

Înțelegerea importanței investițiilor în sectorul sanitar și a influenței pe care acestea o au asupra sănătății oamenilor

Cunoașterea mediului concurențial din sectorul sanitar pe raza județului Dâmbovița

Ipotezele cercetării

În ceea ce privește cercetarea, s-au stabilit următoarele ipoteze:

Investițiile la nivelul Centrului Medical Biomedica influențează pozitiv calitatea serviciilor medicale din zonă

Aparatura modernă și tehnicile inovative practicate de personalul centrului medical Biomedica vizează atragerea consumatorilor de servicii sanitare și implicit, dispersarea concurenței

O parte semnificativă a clinicilor medicale din județul Dâmbovița nu au o strategie concurențială și nici nu au investit în infrastructura de sănătate

Metodele de cercetare

Programul de cercetare a fost structurat în următoarele faze:

Preluarea și prelucrarea informațiilor prin metoda documentării bibliografice

Analiza SWOT a localității din care unitatea medicală analizată face parte

Analiza SWOT a unității medicale

Ancheta pe bază de cercetare cantitativă (chestionar)

Evaluarea impactului proiectului de investiții în sectorul sanitar asupra dezvoltării localității

Metoda de colectare a informațiilor

Cu scopul de răspunde cât mai eficient obiectivelor prezentei cercetări s-a optat pentru preluarea și prelucrarea anumitor informații prin metoda documentării bibliografice, dar și prin intermediul unui chestionar a cărui durată de completare nu a depășit, în medie, 10 minute.

Unitatea de cercetare

Unitatea de cercetare a fost reprezentată de Centrul medical Biomedica

Unitatea de sondaj

Unitatea de sondaj a fost reprezentată de persoanele intervievate, respectiv actuali și potențiali pacienți ai Centrului medical Biomedica. În acest sens, eșantionul a fost reprezentat de un număr de 100 persoane.

2.2 Prezentarea localității și a instituției

Municipiul Târgoviște reprezintă una dintre cele mai întinse așezări urbane de pe raza județului Dâmbovița, încadrată într-o zonă pitorească, în locul în care colinele subcarpatice ating Câmpia Înaltă a Târgoviștei, peste Valea Ialomiței, peisajele fiind deosebite. Turiștii care vin în acest oraș se pot bucura de o vizită la Turnul Chindiei și la compexul Curtea Domnească și Biserica Domnească, dar totodată pot merge la Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești, la Catedrala Arhiepiscopală Târgoviște sau la Muzeul de Istorie. Mai mult, parcul Chindia și Grădina Zoologică îi apropie pe vizitatori de natură, întărind comuninea dintre aceștia și mediu.

Sursa: Google maps

Figura 2.1 Încadrarea teritorială a municipiului Târgoviște

În municipiul Târgoviște se află una dintre cele mai bine dotate unități sanitare de pe raza județului Dâmbovița, respectiv Centrul Medical Biomedica. Alături de alte clinici private, aceasta are rol în dezvoltarea infrastructurii de sănătate, oferind asistență medicală specializată înalt calitativă.

Centrul Medical Biomedica funcționează sub entitatea S.C. BIOMEDICA S.R.L și a fost înființată în anul 1993, fiind înmatriculată la Registrul Comerțului cu numărul J15/1068/1993. Societatea are răspundere limitată, iar Codul său Unic de Înregistrare este 4206462. Principalul obiect de activitate al S.C. BIOMEDICA S.R.L este consituit de cod CAEN 8622- „Activități de asistență medicală specializată”.

Observând statutul pe care societatea îl are, se poate deduce faptul că durata acesteia este nelimitată din punct de vedere temporal. Societatea comercială BIOMEDICA este persoană juridică, dar în același timp o formă hibridă de business, caracterizată prin flexibilitate.

Centrul Medical Biomedica a fost prima clinică privată din județul Dâmbovița și an de an, activitatea desfășurată la nivelul său este apreciată pe primele locuri din regiune datorită consecvenței și calității serviciilor acordate pacienților. În ceea ce privește calitatea, aceasta a fost susținută de o permanentă actualizare a bazei tehnico-materiale a centrului prin prisma numeroaselor proiecte de investiții.

Serviciile medicale oferite de Centrul Medical Biomedica sunt complete și se adresează îndeosebi locuitorilor județului Dâmbovița și județelor vecine. Pacienții acestei unități sunt persoane caracterizate de responsabilitate ce acordă o atenție deosebită sănătății propriului organism. Cele mai solide servicii medicale furnizate de Centrul Medical Biomedica sunt cele aferente medicinei muncii și acelea ale laboratorului de analize.

Fondatorul Centrului Medical Biomedica se identifică în persoana doctorului Dumitru Săvoiu care, de-a lungul timpului, s-a implicat în mod direct în realizarea investițiilor în domeniul sanitar la nivelul acestei unități. În acest sens, una dintre cele mai recente investiții o reprezintă achiziționarea unei salvări pentru pacienții care au nevoie de servicii medicale urgente. Acest serviciu medical care funcționează, în prezent, ca supliment al nevoilor bolnavilor. Investiția a fost în valoare de 20000 Euro, salvarea având dotări moderne: EKG, ecograf, aspirator pentru secreții, glucometru, tub și măști de oxigen cu tubulatura aferentă, trusă de pansmente și imobilizare fracturi, tensiometru, set de resuscitare format din defibrilator, balon resuscitare, Canule Guedel și laringoscop.

Misiunea Centrului Medical Biomedica este aceea de a menține și îmbunătăți calitatea vieții fiecărui pacient care apelează la serviciile sale. Serviciile acestuia sunt unice prin prisma profesionalismului, atenției și responsabilității personalului medical, dar și prin intermediul echipamentelor și facilităților de factură ultramodernă. Îngrijirea medicală este oferită atât de cei 13 angajați, cât și de cei 17 medici colaboratori din județul Dâmbovița și din orașele Pitești și București care prețuiesc invoația și se străduiesc să stabilească și să mențină relații pe termenlung cu consumatorii de servicii medicale. Prin stabilirea unor standarde calitative noi pe piață, Centrul Medical Biomedica își menține poziția de lider în județ. Variatele proiecte de investiții derulate la nivelul acestei unități au contribuit semnificativ la dezvoltarea și perfecționarea continuă în ideea satisfacerii celor mai exigente și mai complexe solicitări aferente domeniului medical.

2.3 Analiza SWOT a localității din care unitatea medicală analizată face parte

PUNCTE TARI

Municipiul beneficiază de amplasare geografică avantajoasă la confluența unor drumuri naționale importante: DN71 Târgoviște-București (la 80 km sud-est), DN72 Târgoviște – Ploiești (la 50 km est), DN72 Târgoviște – Găești (la 27 km sud-vest), DN72-A1 Târgoviște – Pitești (la 75 km vest), DN71-E60 Târgoviște – Sinaia – Brașov (la 110 km nord-est);

Municipiul are legături de comunicație est-vest și nord-sud bine dezvoltate, rețeaua urbană este bine structurată, în proximitatea legăturilor aero-feroviare și rutiere interne și internaționale eficiente;

Traseele electrificate ale troleibuzelor, în prezent neutilizate, contribuie la posibilitatea creșterii ofertei privind mijloacele de transport în comun

Potențialul turistic permite înființarea unei linii de transport în comun în scop turistic tip City Tour

Existența magistralelor de cale ferată 904 și 302 care fac legătura cu municipiul Ploiești în partea de vest și Pietroșița în partea de nord, deservind localitățile aflate pe traseu

Posibilitatea realizării unui terminal de transport nod intermodal in zona UPET

Municipiul Târgoviște beneficiază de o serie de rezerve de teren amplasate în zonele periferice care reprezintă resurse pentru amplasarea sistemelor de parcări Park&Ride

Bulevardele principale ale municipiului beneficiază de trotuare generoase și spații comerciale la parterul blocurilor care generează trafic de pietoni și dezvoltare economică

Prezența numeroaselor obiective turistice, coroborat cu lunga istorie de capitală a Țării Românești, contribuie la posibilitatea creării unui caracter specific al municipiului concentrat pe cultură și istorie

Prezența numeroasă a unităților cultural-istorice determină posibilitatea creării unor trasee turistice și pietonale care să le interconecteze

Instaurarea zonelor cu sistem diferențiat de taxare va determina protejarea zonei centrale de congestie și poluare

În zonele aflate în lungul șoselei de centură se pot identifica rezerve de teren liber sau teren aparținând fostelor platforme industriale care pot fi folosite pentru amplasarea de parcuri logistice și industriale

Proximitatea față de orașele București, Ploiești și Pitești transformă municipiul Târgoviște într-un punct strategic amplasat pentru dezvoltarea de mari complexe industriale și logistice

Prezența autogărilor reprezintă un punct tare, dat fiind faptul că acestea pot fi amenajate ca noduri de transfer între diferite moduri de transport amplasate în zonele de penetrație în municipiu

Continuarea campaniilor de educare și informare a participanților la trafic privind conduita și riscurile în trafic

Deschiderea și receptivitatea administrației publice și a factorilor de decizie asupra utilizării mijloacelor de transport ecologice și electrice și asupra creării condițiilor pentru funcționarea acestora în parametri optim

PUNCTE SLABE

Politica și programele de transport la nivelul municipiului nu sunt coordonate cu nevoile de mobilitate a cetățenilor

Soluțiile alternative la utilizarea mijloacelor de transport personale sunt inexistente sau insesizabil promovate

Flota transportului în comun este învechită, iar mijloacele de transport produc emisii de CO2 în cantități ridicate

Transportul pe cale ferată se oprește la Gara Târgoviște, aceasta funcționând drept gară terminus

Stațiile mijloacelor de transport în comun sunt într-o stare avansată de degradare, acestea nefiind amenajate corespunzător și nu sunt prevăzute cu sisteme de supraveghere video

Mijloacele de transport în comun nu sunt adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilități

Calitatea spațiului public suferă din cauza parcării neregulamentare a autovehiculelor

Proiectul de amenajare a râului Ialomița ca esplanadă și dotarea cu locuri de joacă pentru copii necesită noi investiții, deoarece în prezent acestea se află într-o stare de degradare fizică și subutilizare

Albia râului Ialomița pe ambele terase este poluată prin depozitarea necontrolată a deșeurilor menajere și industriale, calitatea spațiului public fiind, în acest caz, foarte scăzută

Rețeaua traseelor mijloacelor de transport în comun este insuficient dezvoltată, în prezent acesta desfășurându-se doar pe marile artere de circulație, gradul de acoperire a diferitelor zone având de suferit

La nivelul circulației rutiere, există o serie de intersecții care prezintă probleme de organizare și care cauzează ambuteiaje

La nivelul traficului rutier nu există un inel de circulație bine definit care să protejeze zona centrală

Infrastructura tehnică de transport are de suferit în perioada dedicată implementării Planurilor Integrate de Dezvoltare Urbană „Zona A” și „Zona B”, deoarece străzile sunt transformate în șantier

Marile complexe comerciale din zona centrală a municipiului provoacă fluxuri foarte mari de persoane, autovehicule și mărfuri

Congestia traficului este cauzată și de faptul că pe unele străzi nu sunt stabilite sensuri unice

OPORTUNITĂȚI

Creșterea ofertei privind transportul datorată întocmirii documentațiilor de urbanism specifice

Aprobarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă prin care se pot obține finanțări necesare îmbunătățirii mobilității în municipiu

Structura axelor de transport în comun permit amenajarea circuitelor pietonale, a pistelor pentru bicicliști și transformarea acestora în trasee confortabile și sigure

Proiectul de realizare a unui traseu de metrou ușor de suprafață va conecta nodul intermodal din zona centrală cu partea de sud, vest și nord a municipiului, cu efect benefic asupra eficientizării transportului și mobilității și asupra protecției mediului

Rata utilizării mijloacelor de transport în comun de către navetiști cu destinația municipiul Târgoviște este ridicată, drept pentru care se pot realiza oferte destinate în special acestora

Nodurile intermodale realizate de către orașe cu caracteristici asemănătoare municipiului reprezintă un ghid de bune practici potrivite în vederea implementării a astfel de proiecte în Târgoviște

Nodurile intermodale realizate au capacitatea de a acționa precum micronuclee de dezvoltare economico-socială locală pentru municipiu

Posibilitatea integrării traseelor turistice și pietonale într-un circuit la nivel județean, regional și național

În municipiul Târgoviște nu sunt amenajate piste de biciclete, însă prin Planurile Integrate de Dezvoltare Urbană „Zona A” și „Zona B” sunt propuse o serie de astfel de piste

Siguranța cetățenilor este scăzută în zonele aglomerate și în zonele aflate în curs de dezvoltare la nivelul municipiului, drept pentru care prin Planurile Integrate de Dezvoltare Urbană „Zona A” și „Zona B” sunt propuse măsuri de creștere a siguranței pietonilor prin implementarea de sisteme pentru monitorizarea tentativelor și acțiunilor infracționale

Proiectul privind realizarea variantei ocolitoare (magistrala intercomunală) a municipiului Târgoviște pentru reducerea traficului de tranzit

Elaborarea unui masterplan pentru gestionarea mobilității va determina evoluția municipiului urmând liniile directive ale Uniunii Europene și în spiritul dezvoltării durabile și planificării sustenabile

Propunerea de conectare a autostrăzilor A1-Pitești cu A3-Ploiești prin propunerea de Drum Expres DX7 Muntenia Expres

Realizarea de parteneriate între Primăria Municipiului Târgoviște, Consiliul Județean Dâmbovița, C.F.R., Ministerul Transporturilor, C.N.A.D.N.R. și noi investitori privind dezvoltarea de parcuri logistice și crearea de locuri de muncă

Promovarea dezvoltării parteneriatelor public-private în vederea creșterii atracției investiționale în municipiu

Colectarea și valorificarea propunerilor venite din partea cetățenilor pentru determinarea unui nivel maxim de atractivitate a mijloacelor de transport în comun

Gradul ridicat de profesionalism prin care se gestionează proiectele cu impact și efect asupra transportului și mobilității determină existența unor instrumente potrivite pentru susținerea și implementarea a astfel de proiecte și politici în municipiul Târgoviște

Posibilitatea accesării de finanțări europene dedicate mobilității și transportului ecologic

AMENINȚĂRI

Numărul nesemnificativ al inițiativelor care promovează deplasările cu mijloace de transport în comun, cu bicicleta sau pe jos determină supraaglomerarea arterelor de circulație

Infrastructura de transport insuficient dezvoltată determină un grad din ce în ce mai ridicat de deplasare cu autovehicule personale

Numărul scăzut al locurilor de parcare amenajate coroborat cu creșterea numărului autovehiculelor personale determină apariția parcărilor improvizate, a parcării autovehiculelor în locuri nepermise și care îngreunează circulația și cauzează congestii

Ponderea scăzută a proiectelor implementate privind transportul scade încrederea cetățenilor în transportul public și determină creșterea utilizării mijloacelor de transport personale

Riscul ca proiectele dedicate infrastructurii rutiere să fie întrerupte, șantierele aflate în lucru afectând confortul, siguranța și calitatea transportului

Infrastructura tehnică de transport pe șoseaua de centură se află într-o stare avansată de degradare fizică, acest lucru contribuind la intențiile reduse ale companiilor de a se stabili în municipiu

În lipsa unei strategii de echilibrare a municipiului în profil spațial, zona centrală va deveni din ce în ce mai aglomerată, determinând supraaglomerare, congestie, poluare și scăderea calității locuirii în interiorul acesteia

Deși clădirea Gării Târgoviște este monument categoria B, aceasta necesitând protejare și conservare, se poate observa faptul că investițiile în reabilitarea și a modernizarea acesteia și peroanelor sunt scăzute, acest lucru determinând starea actuală de degradare fizică

2.4 Analiza SWOT a Centrului Medical Biomedica

PUNCTE TARI

Centrul medical are cea mai performantă aparatură medicală din județ

Personalul medical de specialitate bine pregătit profesional și competent

Existența unui spațiu reabilitat și modern pentru practicarea diverselor tratamente și pentru laboratoare moderne de analize

Reabilitarea și modernizarea integrală a centrului prin prisma proiectelor de investiții

Investiții și reparații realizate pentru amenajarea spălătoriei conform normelor

Unitatea este certificată ISO-9001

Existența unui sistem informatic integrat

Clădire nouă adaptată modernizărilor

Personalul calificat la nivel înalt și în același timp, competent

Servicii diversificate

Deținerea autorizațiilor în sensul acreditării

OPORTUNITĂȚI

Adresabilitate mare a populației

Creșterea competenței în sistemul sanitar prin prisma integrării în Uniunea Europeană

Alinierea la standardele europene în ceea ce privește calitatea actului medical

Existența unor oportunități de finanțare prin fonduri europene

Dezvoltarea municipiului în ultimii ani și investițiile ce atrag medicii tineri

Accesarea proiectelor europene în parteneriat cu autoritățile locale

Încheierea parteneriatelor cu diverse ONG-uri locale și naționale

Aplicarea unor proiecte cu scopul accesării fondurilor europene

PUNCTE SLABE

Lipsa unei infrastructuri aliniate la standarde europene

Migrația medicilor specialiști conduce la o slabă dezvoltare a asistenței medicale în sistem clinic și paraclinic

Atribuțiuni suplimentare pentru personalul existent

AMENINȚĂRI

Migrația personalului din cauza nivelului redus de salarizare

Instabilitatea legislației sanitare, imprevizibilitatea modificării acesteia, corelată cu fluctuația politică sub forma unei surse de nesiguranță pe termen lung

Creșterea cheltuielilor de personal

Creșterea cheltuielilor cu materialele și consumabilele medicale

2.5 Prezentarea rezultatelor cercetării

Fiind întrebați dacă le este cunoscut Centrul Medical Biomedica din Municipiul Târgoviște, toți cei 100 de respondenți au răspuns afirmativ. În acest sens, se poate considera că acest centru și-a obținut renumele prin aportul pe care l-a adus la dezvoltarea zonală, prin crearea de locuri de muncă, deci ajutând la dezvoltarea economică, dar și prin oferirea unor servicii de calitate superioară, susținute mai ales prin intermediul utilizării unei aparaturi medicale de ultimă generație.

Este clar că instituția medicală Biomedica oferă unele dintre cele mai bune servicii din zonă, în contextul în care 64 dintre respondenți au afirmat acest aspect. Într-adevăr, părerile au fost împărțite, 32 de persoane considerând că, la nivelul serviciilor, calitatea este bună, 2 răspunsuri au fost satisfăcătoare, în timp ce altele 2 răspunsuri au fost nesatisfăcătoare. În acest sens, ultimele răspunsuri menționate pot fi efectul unot neplăceri, probabil, petrecute la debutul centrului pe piața medicală, atunci când posibilitățile utilizării unei aparaturi de ultimă generație erau limitate, dar mai ales când tehnologia nu era atât de avansată precum este în ziua de azi.

După părerea celei mai mari părți dintre respondenți, centrul medical Biomedica respectă bine și foarte bine termenele de planificare a serviciilor. Astfel, programările pacienților pentru diverse controale medicale sunt respectate întocmai, acest lucru fiind posibil datorită numărului de cadre medicale și de asistenți, dar și a eficienței cu care aceștia își desfășoară activitatea.

Serviciul de predare buletin prezintă, în unele cazuri, termen slab respectate, mai ales acolo unde sistemul informatic precesează datele mai greu, existând astfel, impedimente de natură tehnologică. Totuși, în ceea ce privește acest serviciu desfășurat la nivelul centrului medical Biomedica, el este foarte bine respectat, după cum majoritatea respondenților au spus-o. Prin investițiile realizate la nivelul acestei organizații medicale, a fost posibilă implementarea unui sistem informatic de ultimă generație care procesează mult mai rapid datele pacienților.

În privința pregătirii și prelevării probelor, pacienții centrului medical Biomedica au parte, de regulă, de un cadru intim asigurat de personalul acestei unități. Astfel, majoritatea celor intervievați au considerat că modul de asigurare a intimității este foarte bun (87%), în timp ce la polul opus s-au situat cei ce au considerat acest aspect ca fiind satisfăcător. (2%) Probabil că experiența neplăcută a celor ce au răspuns satisfăcător se datorează unei situații de urgență în care anumite cadre medicale au fost implicate și care nu au mai putut asigura intimitatea pacientului în acel context.

68 dintre respondenți consideră că informațiile și recomandările pe care personalul de specialitate al Centrului Medical Biomedica le furniezează sunt foarte bune, starea lor de sănătate fiind îmbunătățită semnificativ în urma respectării acestor aspecte. Au fost și 5 cazuri în care părerile medicilor au fost nesatisfăcătoare, însă părerile pozitive sunt predominante.

Pe baza chestionarului, s-a evidențiat faptul că unitatea medicală Biomedica asigură confidențialitatea datelor / rezultatelor pacienților, așa încât 90 dintre respondenții au considerat că acest aspect este unul foarte bun. Au fost și 10 răspunsuri satisfăcătoare, dar ele fie au fost urmarea faptului că sistemul informatic nu a fost bine pus la punct în fază incipientă, dar acum aceste disfuncționalități s-au dispersat, fie au scos în evidență furnizarea rezultatelor unor analize anumitor membrii ai familiei sau prietenilor pacienților, fără ca pacienții, în sine, să fie informați cu privire la acest aspect.

63 dintre respondenți consideră că modul de comunicare (atitudinea) al personalului Centrului Medical care vine în contact cu ei este unul foarte bun. La polul opus se situează 10 răspunsuri nesatisfăcătoare.

Cea mai mare parte a respondenților apreciază că dotările și ambianța din spațiile destinate activităților desfășurate la nivelul Centrului Medical Biomedica sunt foarte bune (44%), urmați de aceia care consideră că acești factori calitativi sunt buni (38%) . Aprecierile pozitive sunt efectul eficienței proiectelor de investiții realizate la nivelul acestei unități.

Majoritatea respondenților consideră că sesizările sau reclamațiile lor au fost rezolvate prompt, opinie susținută de cele 87 de răspunsuri afirmative.

De obicei, pacienții centrului medical Biomedica sunt mulțumiți de informațiile cu privire la drepturile lor ca pacienți, precum și de respectarea acestora. Aceste drepturi, dar mai ales dreptul la viață , sunt respectate prin prisma faptului că unitatea oferă servicii de înaltă calitate, servicii posibile numai în urma demarării și implementării unor proiecte eficiente de investiții, mai ales în domeniul IT, dar și în asigurarea cu aparatură medicală performantă, care evaluează optim și ajută la stabilirea unui diagnostic corect.

Toți respondenții au fost informați cu privire la diagnosticul, tratamentul și regimul prescris de medic.

Fiind rugați să acorde calificative pentru personalul medical, personalul de la recepție, curățenie și aparatura medicală, majoritatea respodenților, în toate cazurile au acordat calificativul Foarte bine. Astfel, se poate evidenția faptul că la nivelul unității, activitatea medicală și de îngrijire a pacienților se desfășoară de către medici foarte pregătiți și experimentați, într-un cadru curat, cu ajutorul aparaturii medicale performante. Personalul de la recepție este elementul cheie, întrucât acesta are rol în asigurarea fluxului zilnic de pacienți și a celor mai optime perioade de desfășurare a activității.

Cei mai mulți dintre respondenți, 62, consideră că personalul spitalului este unul agreabil. În acest sens, în condițiile existenței respectului reciproc, activitatea desfășurată câștigă înalte cote calitative.

Centrul medical Biomedica a reușit să se facă cunoscut prin viu grai, mai ales, de la pacient la pacient, așa cum 40% dintre respondenți au recunoscut. Acesta este un aspect foarte important în definirea calității serviciilor oferite de unitatea Biomedică întrucât, recomandările vin ca urmare a serviciilor medicale calitative, respectiv a satisfacției pacienților. Ceilalți respondenți au spus că au aflat de acest centru la recomandarea medicului (30%), de pe Internet (14%), de la televizor (8%) și din presa scrisă (5%). Niciun respondent nu cunoaște informații despre această unitate din alte surse.

Majoritatea respondenților (58%) au vârste cuprinse între 31 și 35 de ani. Totuși, centrul este frecventat și de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 30 ani (23%), 51 și 60 de ani (13%) și peste 60 ani (6%).

Respondenții acestui chestionar au atât studii primare (6 răspunsuri), cât și studii medii (65 răspunsuri) și superioare (29 răspunsuri).

60 dintre respondenți activează în sectorul comercial, 20 lucrează în învățământ, 11 au propria afacere, iar 9 sunt de profesie, avocați. Aceste răspunsuri sunt corelate cu cele aferente graficului de mai jos, respectiv cel al venitului lunar.

62 dintre pacienții centrului medical Biomedica din localitatea Târgoviște au venituri de peste 1500 RON, aici fiind incluși, cu siguranță avocații și cei ce au propria afacere, dar și o parte a celorlalte categorii. La polul opus se situează aceia care au venituri cuprinse între 600 și 900 RON, în timp ce niciun respondent nu are venituri sub 600 RON lunar

După cum se poate observa, cei mai mulți respondenți sunt de sex feminin.

89% dintre cei intervievați au spus că la momentul actual locuiesc în mediul urban. Acest aspect este corelat și cu veniturile și ocupația respondenților, anterior prezentate.

Fiind întrebați ce servicii cred că le mai poate oferi Centrul Medical Biomedica, în afara celor deja existente, marea majoritate a respondenților (65) au spus că ar fi benefice unele consultații gratuite o dată la trei luni. Următoarea variantă a fost aceea a kinetoterapiei (26 răspunsuri), iar în final, 9 persoane nu au dorit nimic altceva.

2.6 Evaluarea impactului investițiilor sanitare asupra localității

Investițiile sanitare în orașul Târgoviște au un impact major, mai ales asupra bunăstării. Proiectul investițional la nivelul centrului medical Biomedica reprezintă rezultatul unor consultări semnificative cu reprezentanții medicali, dar și ai mediului de afaceri din zonă. În acest sens, investiția în domeniul sanitar vizează, pe lângă modernizarea unității spitalicești, îmbunătățirea serviciilor oferite populației, și simplificarea, debirocratizarea și flexibilizarea anumitor proceduri în sensul restabilirii eficienței mecanismului de derulare a activităților medicale. Totodată, starea economică din zonă urmează o tendință ascendentă.

Prin proiectul de investiții sanitare derulat la nivelul Centrului Medical Biomedica, principalele elemente de impact s-au orientat către crearea unui echilibru între componentele sistemului, în sensul intensificării volumului serviciilor medicale și a calității acestora, acordarea unor servicii medicale atât prin prisma pachetului de bază, precum și prin pachete suplimentare provenite din asigurări private. Totodată, s-a observat perfecționarea managementului la nivelul spitalelor din zonă, dar s-a impus un cadru normativ cu caracter flexibil , eficient pentru personalul medical și pentru funcționarea unităților de același gen din localitate. În Târgoviște, a fost posibilă și menținerea demnității pe care profesia medicală o are, dar și susținerea cadrelor medicale și a personalului acestui domeniu în vederea desfășurării activității în condiții decente. Mai mult, au crescut și responsabilitățile și implicarea actorilor locali în medicina de la nivel comunitar și școlar și periodic, se realizează controale în ceea ce privește utilizarea fondurilor publice la nivel sanitar prin mijloace de informatizare, prin prisma revizuirii cadrului legal al auditului, prin stabilirea unor liste de produse farmaceutice compensate, prin stabilirea unor prețuri corecte ale acestor produse, toate acestea la nivelul localității Târgoviște. Tot aici, s-a urmărit îmbunătățirea procesului de transparență a deciziilor cu privire la sistemul sanitar.

CONCLUZII

Analizând rezultatele cercetării, s-a constatat că obiectivele generale ale cercetării au fost îndeplinite. Astfel, existența unei aparaturi performante, de ultimă generație în centrul medical Biomedica este un aspect conștientizat de respondenți. Totodată, serviciile medicale furnizate de centrul medical Biomedica sunt înalt calitative, iar pacienții sunt satisfăcuți în acest sens. Impactul pe care investițiile în infrastructura de sănătate îl au asupra municipiului Târgoviște, județul Dâmbovița este unul ridicat întrucât prin dezvoltarea la nivelul aceastei unități sunt asigurate noi locuri de muncă și, implicit, dezvoltarea economică a zonei.Totodată, prin oferirea unor servicii de calitate superioară, susținute mai ales prin intermediul utilizării unei aparaturi medicale de ultimă generație, localitatea devine mult mai competitivă.

Analizând rezultatele cercetării, se verifică ipotezele acesteia. Astfel, investițiile la nivelul Centrului Medical Biomedica influențează pozitiv calitatea serviciilor medicale din zonă, în timp ce aparatura modernă și tehnicile inovative practicate de personalul centrului medical Biomedica vizează atragerea consumatorilor de servicii sanitare și implicit, dispersarea concurenței. Totodată, analizând mediul concurențial, o parte semnificativă a clinicilor medicale din județul Dâmbovița nu au o strategie concurențială și nici nu au investit în infrastructura de sănătate. Astfel, printre principalele la nivelul mediului concurențial sunt:

Existența anumitor secții spitalicești a căror activitate este nesatisfăcătoare

Subvenții scăzute acordate de Ministerul Sănătății în scopul investițiilor

Lipsa unor fonduri pentru achiziționarea aparaturii medicale de ultimă generație

Costuri ridicate ale utilităților

Lipsa unor donații sau sponsorizări

Deficit de cadre medicale în cazul anumitor specialități

Personal nemotivat

Serviciile medicale oferite locuitorilor județului Dâmbovița presupun:

Accesibilitate și disponibilitate

Sunt conform unui mediu în care serviciile hoteliere sunt calitative, mai ales că unii pacienți care urmează anumite tratamente preferă să se cazeze la hoteluri și pensiuni din zonă

Stabilirea unui diagnostic, a unui tratament și monitorizarea trebuie să fie la cel mai înalt nivel calitativ

Personalul medical trebuie să prezinte competențe și conduită profesională deosebite

Aparatura medicală utilizată trebuie să fie performantă

Serviciile oferite de unitățile spitalicești trebuie să satisfacă nevoile pacienților

ANEXE

CHESTIONAR

Buna ziua! Numele meu este ….. și reprezint……… . În acest sens, efectuez o cercetare în vederea evaluării calității serviciilor prestate la nivelul Centrului Medical Biomedica, acestea fiind influențate de eficiența proiectelor de investiții. Menționez că acest chestionar este anonim și nu vă va implica ulterior. Durata maximă de completare a câmpurilor de răspuns este de 15 minute.

1. Cunoașteți Centrul Medical Biomedica?

a) Da b) Nu → stop interviu

2. Ce părere aveți de calitatea serviciilor oferite de Centrul Medical Biomedica?

Foarte bună

Bună

Satisfăcătoare

Nesatisfăcătoare

3. Cum apreciați respectarea termenelor de planificare a serviciului la nivelul Centrului Medical Biomedica ?

Foarte bine

Bine

Satisfăcător

Nesatisfăcător

4. Cum apreciați respectarea termenelor de finalizare a serviciului (predare buletin) ?

Foarte bine

Bine

Satisfăcător

Nesatisfăcător

5. Cum apreciați modul de asigurare a intimității dumneavoastră în pregatirea si prelevarea probelor?

Foarte bine

Bine

Satisfăcător

Nesatisfăcător

6. Cum apreciați informațiile și recomandările pe care personalul de specialitate al Centrului Medical Biomedica vi le furniezează?

Foarte bine

Bine

Satisfăcător

Nesatisfăcător

7. Cum apreciati modul de asigurare de catre Centrul Medical Biomedica a confidențialității datelor / rezultatelor dumneavoastra ?

Foarte bine

Bine

Satisfăcător

Nesatisfăcător

8. Cum apreciați modul de comunicare (atitudinea) al personalului Centrului Medical care vine în contact cu dumneavoastră ?

Foarte bine

Bine

Satisfăcător

Nesatisfăcător

9. Cum apreciați dotările și ambianța din spațiile destinate activităților desfășurate la nivelul Centrului Medical Biomedica ?

Foarte bine

Bine

Satisfăcător

Nesatisfăcător

10. Sesizările / reclamațiile dumneavoastră au fost rezolvate prompt ?

Da

Nu

11. Ați fost informat asupra drepturile dumneavoastră ca pacient si au fost respectate acestea?

Da

Nu

12. Ați fost informat asupra diagnosticului, tratamentului și regimului prescris de medic?

Da

Nu

13. Vă rugăm să acordați calificative pentru următoarele aspecte:

Personalul medical

Bine

Foarte bine

Nesatisfăcător

Personalul de la recepție

Bine

Foarte bine

Nesatisfăcător

Curățenia

Bine

Foarte bine

Nesatisfăcător

Aparatura medicală

Bine

Foarte bine

Nesatisfăcător

14. Cum evaluați contactul cu personalul spitalului?

Agreabil

Impersonal

Apropiat

Rece

15. Cum ați aflat de Centrul medical Biomedica?

Din presa scrisă

De la televizor

De pe Internet

La recomandarea unui medic sau a unui specialist

De la un alt pacient

Altă sursă

16. Ce vârstă aveți?

18-30 ani

31-50 ani

51-60 ani

Peste 60 ani

17. Ce studii aveți ?

Primare

Medii

Superioare

18. Ce ocupație aveți?

________________________

19. Care este venitul dumneavoastră net lunar ?

sub 600 RON b) între 600-900 RON c) între 901-1.500 RON d) peste 1.500 RON

20. Sexul dumneavoastră:

a) Feminin b) Masculin

21. Unde locuiți la momentul actual ?

a) mediu rural b) mediu urban

22. Ce servicii credeți că vă mai poate oferi Centrul Medical Biomedica?

…………………………………………………………………………………………………………………….

BIBLIOGRAFIE

Albanese, R. , Management. Homewood, Ill.: R.D. Irwin, 1975

American Psychiatric Association, 1994

Augé, M. and Herzlich, C. The meaning of illness. Australia: United States, 1995

Centrul pentru Politici și Servicii de Sănătate, Proiect european: „Personal medical pentru toti, toti pentru personalul medical”, București, 2013

Cistelecan, L. Economia, eficiența și finanțarea investițiilor, Editura Economica, București, 2002

Comisia Europeană, Să înțelegem politicile Uniunii Europene – Sănătatea Publică, Luxemburg, 2016

Downie, R., Charlton, B. , The making of a doctor. Oxford: Oxford University Press., 1992

Ellis, A., Harper, R., A new guide to rational living. Englewood Cliffs, N.J.: Prentice-Hall, 1975

Fayol, H. and Gray, I., General and industrial management. New York,N.Y.: IEEE press., 1984

Gustafson, D., Brennan, P. and Hawkins, R. , Investing in e-health. New York: Springer, 2007

Health and care in an enlarged Europe, European Foundation for the Improvement of living and Working Conditions, 2003

Hitt, A.M. R.D. Middlemist, R.L. Mathis, Management: Concepts and Effective Practice, 3rd edition, West Publishing Co, Saint Paul, 1989

International Living, Studiu- Global Retirement Index , 2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Carta Drepturilor Fundamentale A Uniunii Europene, 2012

Koontz, H. , Toward a unified theory of management. New York: McGraw-Hill Book Co., 1964

Lalonde, M. , New perspective on the health of canadians – a working document, 1974

Maslow, A. The farther reaches of human nature. Harmondsworth [u.a.]: Penguin Books., 1976

Mincă Dan, Marcu Mihail, Sănătate publică și management sanitar, București, Editura Universitară Carol Davila, 2004.

Pagina oficiala a Eurostat

Preda Marian , Aspecte privind dezvoltarea, populația și sănătatea reproducerii la nivel național și studii de caz, UNFPA, 2003

Raport al Președintelui României

Richard Daft, Management, Vanderbilt University, 2014

Shay, P., The need for a unified discipline of management. New York: Amacom, 1977

STOIAN, Marian , MUNTEAN, Ilinca Particularitati in evaluarea proiectelor de investitii publice, Administrație și management public, nr. 3, 2004

Taylor F. W., Principles of Scientific Management, Harper&Bros, New York, 1911

Vlădescu Cristian , Sănătate publică și management sanitar. Sisteme de sănătate, București (Centrul pentru politici și servicii de sănătate), Editura CPSS, 2004.

Vlădescu Cristian, Dragomireșteanu Aurora, Enăchescu Dan, Politici de alocare a resurselor și de planificare a personalului medical în sistemele de sănătate. România în context internațional, București, Editura CPSS, 2001

Vladimir Safta, Mihail Brumărel, Nadejda Ciobanu, Stela Adauji, MANAGEMENT ȘI LEGISLAȚIE FARMACEUTICĂ ,. Chișinău,  2012

World Health Organization:WHO