Analiza Eficientei Economice a Unei Capacitati de Cazare

Cuprins

=== CAP1 ===

Capitolul I

Capacitatea de servire în firmele de turism

1.1. Conținutul și formele de manifestare a capacității de servire

Într-o anumită zonă turismul se poate dezvolta numai în ipoteza că există suficiente posibilități pentru cazarea, alimentația și agrementul vizitatorilor.

Capacitatea de servire a unei unități de turism se referă la numărul maxim de locuri de care ea poate să dispună la un moment dat, în vederea îndeplinirii principalelor ei funcții caracteristice, cum ar fi: transport, cazare, alimentație, agrement. Capacitatea de servire se referă și la altfel de servicii, secundare și auxiliare, pe care le poate oferi și care rezultă din baza materială a firmei și din pregătirea profesională a personalului.

Încercând o enumerare a principalelor categorii de servicii turistice ce intră în componența capacității de servire a unei unități turistice, rezultă următoarea tipologie de bază:

servicii de transport care au la bază elemente materiale cum sunt: mijloace de transport, ateliere și spații tehnice de reparații, întreținere și de garare aferente împreună cu tot echipamentul necesar funcționării acestora;

servicii de cazare, asigurate de hoteluri, moteluri, hanuri, vile, cabane, popasuri turistice;

servicii de alimentație, asigurate prin întregul sistem și catering pentru servirea mesei turiștilor pe toată durata sejurului lor. Tot aici sunt incluse și serviciile oferite de unitățile de alimentație publică, restaurantele, precum și altele decât cele destinate asigurării alimentației turiștilor- berării, cafenele, cofetării, baruri de zi și de noapte;

servicii de agrement, distracție, având ca bază materială piscine încălzite și neîncălzite, saune, stadioane, terenuri și săli de sport, cluburi, săli de jocuri mecanice, parcuri de distracție, terenuri de joacă pentru copii, care asigură turiștilor o petrecere agreabilă a timpului liber, atât în calitate de participanți la diverse acțiuni, cât și ca spectatori;

Servicii auxiliare: servicii de ocrotire a sănătății, servicii cu caracter general, servicii de gospodărie comunală

Într-o zonă sau localitate, turismul se poate dezvolta numai dacă există suficiente posibilități pentru cazarea și odihna vizitatorilor. De aceea dintre formele de bază tehnico materială, capacitățile de cazare condiționează poate în cea mai mare măsură, volumul activității turistice, deși anumite categorii de vizitatori care sosesc într-o zonă de interes turistic nu recurg întotdeauna la serviciile obiectivelor de cazare. Capacitățile de cazare rămân elementul cel mai important al bazei tehnico-materiale a turismului și pentru considerentul că celelalte elemente ale bazei materiale îndeplinesc funcții mult mai eterogene și deci participă cu ponderi oscilante la încasările provenite din activitatea turistică.

În general prin capacitățile de cazare se înțeleg acele dotări de bază tehnico materială care asigură înnoptarea și odihna turiștilor pe un anumit timp, în baza unor tarife determinate, diferențiate în funcție de gradul de confort, perioada din an în care sunt solicitate serviciile de cazare etc. Capacitățile de cazare cuprind totalitatea formelor de cazare (hoteluri , moteluri, cabane, hanuri etc), care, în vederea asigurării unei vacanțe cât mai plăcute, oferă turiștilor condiții optime pentru adăpostire (înnoptare), îndeplinind după caz și alte funcții caracteristice odihnei în timpul sejurului (alimentația, agrementul, igiena etc).

În practica turistică internațională se cunosc mai multe criterii de clasificare a obiectivelor de cazare.

După structura rețelei de cazare pot fi distinse:

forme de cazare de bază: hotelul motelul, hanul turistic, etc;

forme de cazare complementare: popasul turistic, satul de vacanță, satul turistic, etc;

Acestea din urmă se realizează în zonele unde rețeaua turistică de bază nu dispune de capacități suficiente de cazare pentru anumite perioade, cu scopul de a prelua o parte din surplusul de turiști în plin sezon.

Clasificarea pornește de la considerentul că un obiectiv de cazare reprezintă în fapt o ofertă rigidă, care nu poate satisface în toate împrejurările cererea de cazare a clientelei potențiale în perioadele de vârf de sezon. Capacitățile de cazare complementare, fiind amenajări relativ simple se realizează într-un timp mai scurt și cu investiții specifice mai mici decât capacitățile de bază și sunt destinate, în principal, să preia o parte din solicitările din perioadele de afluență maximă a vizitatorilor. În funcție de evoluția cererii turistice și de intensitatea sezonalității, ponderea formelor de bază și complementare poate diferi substanțial de la o zonă la alta și chiar de la o țară primitoare de turiști la alta.

După categoria de confort a obiectivelor de cazare, unitățile se clasifică după caracteristicile constructive, amplasament, calitatea și complexitatea dotărilor, instațiilor și diversitatea serviciilor pe care le oferă. De exemplu în România se întâlnesc în funcție de gradul de confort următoarele tipuri de unități de cazare:

Tabel 1.1 Unitățile turistice după gradul de confort în anul 2001

Merită să fie reținut faptul că pe plan mondial nu există un sistem unitar de încadrare în diferite categorii de confort a obiectivelor de cazare, astfel încât acestea diferă de la o țară la alta, în funcție de reglementările în vigoare. Majoritatea clasificărilor au totuși un element comun și anume urmăresc gruparea în anumite categorii, mai mult sau mai puțin omogene, a obiectivelor de cazare care oferă condiții de confort aproximativ egale.

Toate tipurile de spații de cazare pot avea în structura lor următoarele tipuri de camere:

camere single(cu un singur pat);

camere cu pat matrimonial;

camere cu două paturi;

camere cu trei sau mai multe paturi;

În funcție de perioada din an în care sunt folosite unitățile de cazare, acestea pot fi:

unități de cazare cu activitate permanentă( tot timpul anului);

unități de cazare cu funcționare sezonieră, (caracterul pronunțat sezonier impune întreruperea temporară a activității în perioadele de extrasezon);

În mod paradoxal unitățile cu activitate sezonieră înregistrează în general sejururi medii mai lungi, în comparație cu obiectivele care desfășoară activități permanente.

În funcție de durata sejurului unitățile de cazare pot fi:

de tranzit, caracterizate prin sejururi medii scurte,(uneori chiar pentru o noapte), care sunt situate în vecinătatea (sau chiar în incinta) aeroporturilor, porturilor, gărilor, centrelor urbane;

de sejur, care înregistrează sejururi mai lungi, în funcție de durata aranjamentelor turistice perfectate, sau de durata concediilor sau vacanțelor turiștilor(de exemplu obiectivele de cazare din stațiunile turistice, balneoclimaterice);

mixte, căror clientelă este formată atât din turiști de sejur cât și din turiști în tranzit (cel mai bun exemplu în acest caz îl constituie hotelurile din centrele urbane);

În funcție de capacitatea de primire a unităților de cazare:

unități de cazare mici-de până la 40 de locuri;

unități de cazare mijlocii-de la 40 până la 400 de locuri;

unități de cazare mari, de tipul complexelor turistice, unde capacitatea de cazare poate depăși chiar 1000 de locuri;

Principalele tipuri de unități de cazare sunt: hotelul, motelul, hanul turistic, cabanele turistice, popasul turistic, casele familiale și satele de vacanță.

Dată fiind tema abordată în această lucrare, în continuare se va face o referire mai amplă la particularitățile și funcțiile specifice celei mai răspândite, și fără îndoială, celei mai importante structuri de cazare turistică: hotelul.

În structura consumului turistic, serviciile pe care le oferă unitățile de cazare, indiferent de natura funcțiilor pe care le îndeplinesc,(de bază sau complementare), de activitatea desfășurată,(permanentă sau sezonieră), de gradul de confort, etc., reprezintă un element esențial în asigurarea unor condiții agreabile turiștilor veniți în sejur sau aflați în tranzit.

Obiectivele de cazare îndeplinesc funcții complexe, printre care pot fi menționate:

funcția de cazare propriu-zisă;

funcții complementare de servire, legate de funcțiile de cazare sau de posibilitățile oferite clientelei pentru petrecerea agreabilă a timpului liber în structurile de cazare;

funcții productive, care se referă la alimentația clienților și includ preparatele culinare oferite și comercializate în cadrul complexului hotelier;

funcții comerciale-constau în aprovizionarea clientului cu o serie de bunuri necesare în timpul sejurului;

funcții de informare-care depășesc de regulă, necesitățile propriu-zise de informare ale clientelei, dar care se prestează pentru o mai bună satisfacere a cererii de mărfuri și servicii;

funcții de intermediere, legate de mijlocirea unor servicii cu caracter general, sau a unor servicii turistice specifice, oferite de alți prestatori,(de exemplu, facilitarea închirierii unui autoturism în sistemul Rent a Car);

Activitatea hotelieră este rezultatul îmbinării armonioase a acestor funcții, pentru asigurarea condițiilor de confort ale căminului temporar pe care le solicită turistul pe timpul sejurului său. De aici decurg și particularitățile de organizare a serviciilor turistice hoteliere, care urmăresc logica solicitărilor în funcție de caracteristicile individualizate ale preferințelor fiecărui client. De altfel turiștii care recurg la serviciile obiectivelor de cazare ignoră faptul că îndeplinirea fiecăreia din funcțiile de mai sus este rezultatul eforturilor organizatorice conjugate, menite să asigure o combinație optimă a circuitelor tehnologice interne care concură la desfășurarea prestațiilor hoteliere. Aceste circuite sunt prezentate grafic în figura 1

Fig 1 Organigrama circuitelor tehnologice hoteliere

Din cele prezentate anterior rezultă că în hotelăria modernă organizarea activității este concepută pe principiul satisfacerii complexe a cererii de servicii ale turiștilor.

Varietatea serviciilor complementare depinde de condițiile pe care le oferă baza materială a unității de cazare, precum și de pregătirea personalului și de disponibilitatea acestuia de a presta serviciile respective. Serviciile complementare pot fi grupate în servicii obligatorii și servicii la cerere.

Serviciile obligatorii fac parte din standardul minimal de servicii ale fiecărui obiectiv de cazare și sunt prestate automat fiecărui client. Serviciile la cerere vin să mărească gradul de atractivitate al unităii respective, realizând totodată și o individualizare a acesteia în raport cu alte unități concurente.

Printre serviciile complementare prestate de hoteluri se găsesc și următoarele:

informații cu caracter turistic sau de orice altă natură, care ar putea interesa clientela hotelurilor. Este vorba, în principal de informații cu privire la programul manifestărilor culturale, sportive, la unitățile ce prestează servicii de agrement, la unitățile comerciale și gastronomice etc;

servicii hoteliere complementare care constituie elemente componente ale funcțiilor obiectivelor de cazare. Se referă la servicii de poștă și telecomunicații, primirea unor mesaje adresate clienților, păstrarea temporară a unor bunuri de valoare, manipularea bagajelor, servicii de schimb valutar etc.

dotarea camerelor cu inventar suplimentar la cererea clienților fără perceperea de taxe suplimentare. În funcție de preferințele personale ale clienților, se pun la dispoziția acestora obiecte de inventar care nu intră în dotarea standard a camerelor, cum ar fi: alonje pentru paturi, perne suplimentare, aparate electrice de ras etc.

închirierea prin recepțiile hotelurilor a unor obiecte de uz personal, cum ar fi: umbrele, lămpi, televizoare, binocluri, aparate de ras, undițe și alte ustensile pentru pescuitul sportiv etc.

oferirea altor facilități pentru igiena corporală în incinta complexului hotelier: ateliere de frizerie și coafură, saloane de cosmetică și masaje medicale, saune piscine acoperite, săli de gimnastică etc.

asigurarea spațiilor comerciale pentru desfacerea unor produse necesare clienților pe timpul sejurului, ca de exemplu: ilustrate, efecte poștale, ziare, reviste, produse de tutungerie, articole cosmetice etc.

Serviciile complementare enumerate mai sus nu epuizează nici pe departe gama de prestații pe care le poate efectua un complex hotelier, însă ele demonstrează marea diversitate și caracterul eterogen al activităților ce se desfășoară într-o unitate de cazare hotelieră. Se poate aprecia că fiecare obiectiv de cazare dispune încă de mari rezerve și posibilități pentru diversificarea serviciilor sale, pentru a asigura un sejur cât mai plăcut clienților săi.

1.2. Sistemul de indicatori pentru exprimarea capacității de servire

În studiile privind capacitatea de servire a firmelor de turism se operează cu o serie de mărimi cantitative, în expresie absolută și relativă, prin care se urmărește caracterizarea volumului, structurii și tendințelor de evoluție a fenomenelor economice din această activitate. Aceste mărimi formează sistemul de indicatori din activitatea de turism.

Sistemul de indicatori este o parte integrantă a sistemului informațional economic și reprezintă un suport indispensabil în cunoașterea activității complexe a firmei prestatoare de servicii turistice și al conducerii eficiente a acesteia.

Sistemul de indicatori, prin puterea sa cognitivă, asigură organelor de conducere posibilitatea unor decizii optime de alocare a resurselor umane, materiale și financiare, de valorificare superioară a patrimoniului turistic. Existența unui sistem de indicatori care să reflecte cât mai adecvat și cu maximum de obiectivitate activitatea fiecărei unități de turism favorizează buna funcționare a autoconducerii și autogestiunii financiare și economice.

În mod direct, indicatorii din turism servesc la evaluarea activităților efective, la elaborarea programelor firmei, în activitatea de promovare a unor produse, pentru orientarea politicii de credite, urmărirea prețurilor și tarifelor cât și la evaluarea consecințelor economice și sociale ale turismului într-o zonă sau țară. Aceste scopuri pot fi atinse numai dacă fenomenul turistic este înregistrat corect și dacă pentru calculul indicatorilor există un volum suficient de informații.

Turismul, ca fenomen și activitate umană prezintă o serie de particularități care influențează semnificativ organizarea evidenței economice, a sistemului informațional și procesul de analiză și decizie. Întrucât și sistemul de indicatori intră sub incidența acestor particularități, sunt prezentate în continuare câteva aspecte de care trebuie să se țină cont atât la constituirea indicatorilor cât și la folosirea și analiza lor.

Turismul este o ramură de polarizare și acoperă o arie largă de activități, atât specifice (cazare, agrement), cât și activități aparținând altor ramuri (transporturi, alimentație publică, circulația mărfurilor, ocrotirea sănătății, etc.). Această caracteristică se reflectă în structura complexă a sistemului de indicatori, în conținutul și metodologia concretă de calcul și analiză a fiecăruia.

În același timp, în turism se îmbină activități de prestări servicii și comerț atât la nivel intern, în interiorul unei țări, cât și la nivel internațional. Din acest motiv, mare parte din indicatorii care sunt folosiți în turism sunt preluați fie din metodologia comerțului exterior, fie din metodologia comerțului interior.

Complexitatea produsului turistic, particularitățile ofertei și ale cererii turistice au impus folosirea unor indicatori noi, fie pentru completarea celor preluați din alte ramuri, fie pentru reflectarea elementelor specifice fenomenului turistic.

Produsul turistic se caracterizează prin faptul că producția și consumul său se suprapun în spațiu și timp. Elementele productive necesare precum și personalul aferent trebuie să existe la destinația turistică înainte de prezența turiștilor, urmând să fie folosite în momentul sosirii acestora. Lipsa turiștilor atrage după sine nefolosirea acestor condiții, deoarece acestea nu se pot stoca și nici nu pot primi altă destinație.

Această particularitate determină conținutul complex al unor indicatori. Astfel indicatorul "încasări din prestații turistice" reflectă, pe de o parte, volumul prestațiilor( în expresie valorică), iar pe de altă parte veniturile unității prestatoare de servicii turistice. Indicatorii "număr de turiști" și "număr de zile turist" caracterizează atât dimensiunea circulației turistice cât și volumul prestațiilor(în unități fizice).

Activitatea turistică are un pronunțat caracter sezonier, ceea ce determină ca baza materială și forța de muncă să nu fie utilizate integral tot timpul anului, ceea ce generează consecințe economice și financiare.

Sistemul de indicatori este influențat și de forma de turism practicată: organizat, neorganizat, itinerant, de sejur, etc. Turismul organizat, desfășurat pe bază de contracte, asigură o anumită certitudine în îndeplinirea obiectivelor, în timp ce în cazul turismului neorganizat, unitățile sunt confruntate cu incertitudinea utilizării complete a resurselor materiale și umane. Prin urmare, formele de turism practicate influențează indicatorii ce se referă la volumul prestațiilor și eficiența utilizării resurselor.

În turism se practică mai multe categorii de prețuri, diferențiate pe categorii de confort , pe forme de turism, pe perioade de sezon sau extrasezon. Recalculările de prețuri sunt frecvente și acestea vor trebui să se regăsească în indicatori.

Implicarea acestor particularități în determinarea și analiza indicatorilor din turism are ca rezultat creșterea funcționalității sistemului de indicatori, a rolului său în reflectarea laturilor cantitative ale dezvoltării turistice.

În ceea ce privește conținutul sistemului de indicatori ai turismului, se poate considera că acesta este extrem de vast , iar o cuprindere integrală a acestora este dificil de realizat datorită multitudinii de activități din turism, caracterului eterogen al acestora, precum și datorită multiplelor forme în care se realizează fenomenul turistic.

Sub acest aspect, metodologia statistică a Organizației Mondiale a Turismului oferă următorul tablou al Sistemului de indicatori ai activității de turism:

INDICATORI AI CIRCULAȚIEI TURISTICE, care cuprind:

Sosiri internaționale la frontieră, respectiv:

1.1. Sosiri internaționale pe categorii( vizitatori, turiști, excursioniști, pasageri în croazieră)

1.2. Sosiri internaționale pe regiuni;

1.3. Sosiri internaționale pe mijloace de transport( aerian, feroviar, rutier, naval);

1.4. Sosiri internaționale după scopul vizitei(vacanțe);

Număr de turiști înregistrați în spațiile de cazare

Număr înnoptări:

3.1. Înnoptări turiști interni;

3.2. Înnoptări turiști străini;

4. Durata medie a sejurului

5. Plecări în străinătate

6. Indicatori ai funcției de cazare a structurilor de primiri turistice:

6.1. Număr de unități de cazare

6.2. Număr de paturi;

6.3. Coeficient de utilizare;

Oricât de avizată și cuprinzătoare ar fi această clasificare, aplicabilitatea ei practică este destul de redusă, deoarece este mult prea generală pentru a servi unei anumite firme, dintr-un anumit sector al activității turistice. Această clasificare are însă un foarte important rol orientativ și deasemenea o mare utilitate în determinarea rezultatelor activității turistice la nivel macroeconomic.

Mai apropiată temei abordate în această lucrare ar fi următoarea clasificare:

1.Indicatorii ofertei turistice, care cuprind, la rândul lor, indicatori pentru caracterizarea bazei materiale din turism și indicatori pentru caracterizarea personalului ocupat în turism.

2. Indicatori ai circulației turistice.

3.Indicatorii rezultatelor economice, care cuprind indicatorii eficienței economice din turism, indicatori ai cheltuielilor turistice și indicatori ai încasărilor din activitatea turistică

4.Indicatorii calității activității turistice.

Indicatorii pentru caracterizarea bazei materiale a unei unități turistice pot fi sintetizați astfel:

numărul de locuri de cazare existente (capacitatea de cazare);

numărul total de locuri la mese în restaurant;

numărul total de autovehicule existent în parcul mijloacelor de transport al firmei de turism;

numărul de locuri-zile cazare (capacitatea de cazare în funcțiune);

coeficientul sezonalității ofertei de locuri de cazare;

Indicatorii pentru caracterizarea personalului pot fi:

numărul și structura personalului;

durata medie a zilei de lucru;

productivitatea muncii;

Pentru caracterizarea circulației turistice pot fi utilizați următorii indicatori:

numărul total de turiști;

numărul de zile-turist;

numărul mediu de turiști;

durata medie a sejurului, etc;

Indicatorii pentru caracterizarea cheltuielilor turistice pot fi:

volumul cheltuielilor pentru investiții;

volumul cheltuielilor de exploatare;

cheltuielile cu prestațiile turistice;

cheltuiala medie pe zi-turist cazat;

ponderea cheltuielilor cu masa și cazarea în totalul cheltuielilor, etc.;

Indicatori de exprimare a eficienței economice a bazei materiale a unităților de turism sunt:

gradul de utilizare a capacității de cazare în funcțiune;

încasarea medie pe un loc de cazare existent;

profit la 1000 lei mijloace fixe;

Indicatorii calității activității turistice exprimă laturile calitative ale ofertei, efectele sociale, culturale, educative, ecologice activității turistice. Calitatea ofertei turistice poate fi exprimată prin indicatori ce evidențiază caracteristici mai puțin cuantificabile: nivelul calității prestațiilor, gradul de confort, etc.

Putem concluziona că sistemul de indicatori este într-o continuă perfecționare, vizând următoarele direcții: deplasarea centrului de greutate spre indicatorii care reflectă calitatea activității turistice, eficiența economică și socială a acesteia, folosirea pe lângă indicatorii care arată modul de utilizare a resurselor și a celor care reflectă utilizarea capitalului avansat.

1.3. Factorii care influențează capacitatea de servire a unităților de turism

Oferta turistică a unei firme cuprinde totalitatea produselor turistice pe care ea se angajează să le prezinte clienților săi într-o anumită perioadă de timp. Întrucât produsul turistic este un ansamblu de mai multe servicii( transport, cazare, masă, agrement), oferta se exprimă prin capacitățile de servire ale fiecărui element de producție în parte și anume: capacitatea de cazare turistică, de alimentație, de transport, de agrement.

Capacitatea de servire, cu deosebire la cazare și alimentație, este determinată, precizată, odată cu proiectarea și realizarea construcției (hotel+ restaurant). Această dimensiune este prestabilită prin proiect și aspra ei nu se poate interveni cu modificări decât în sensul restrângerii ei sau dacă se dorește extinderea construcției prin adăugarea de noi aripi atunci când se constată o asemenea oportunitate. Deși capacitatea de cazare a unui hotel este prestabilită, gradul de ocupare nu este niciodată de 100%, datorită unor factori obiectivi, cum ar fi: întreruperile curente zilnice sau periodice, făcute în scopul igienizării și amenajării camerelor. Este necesară stabilirea unui grad mediu de ocupare a capacității de cazare care oscilează între 50 și 60%, pentru a acoperi astfel cheltuielile și a se obține profit.

Gradul de ocupare a capacității de cazare a unui hotel depinde de următorii factori, considerați de importanță majoră:

Zona geografică în care este amplasată unitatea hotelieră. Spațiul este definit în turism pe plan cantitativ prin "capacitatea de primire a teritoriului" și pe plan calitativ prin atractivitatea teritoriului, care poate fi naturală sau creată .

Baza materială a unității hoteliere. Deși poate părea paradoxal, o bază materială puternică , nu poate constitui în anumite situații, o piedică în atragerea unui număr mai mare de turiști. Pe baza dotării materiale și a nivelului serviciilor unității de cazare, se stabilește categoria de confort în care hotelul se încadrează și astfel se vor cunoaște nivelurile maxime admise la tarifele de cazare.

Concurența

Veniturile bănești ale populației. Venitul constituie baza oricărui consum în general și a celui turistic în special. El determină atitudinea turiștilor, cât și atragerea sau dispariția unor categorii de turiști. Influența veniturilor asupra cumpărătorilor de produse turistice poate fi pusă în evidență cu ajutorul unui coeficient care să surprindă încasările din vânzarea produselor turistice în funcție de venituri, într-o anumită perioadă de timp:

unde:

I, V reprezintă modificarea încasărilor și a veniturilor bănești în perioada curentă față de perioada luată ca bază de comparație;

, reprezintă nivelul încasărilor și al veniturilor reale ale populației în perioada luată ca bază de comparație;

Sezonalitatea cererii turistice. Acest factor determină un grad de ocupare mai ridicat în anumite perioade și mai scăzut în alte perioade, mai puțin favorabile circulației turistice.

Numărul și calificarea personalului firmei de turism. Personalul trebuie să dispună de o bază largă de cunoștințe; este necesar ca personalul de la recepție să cunoască cel puțin o limbă de circulație internațională. Formarea personalului este o activitate costisitoare, uneori de durată, iar caracterul sezonier al multor activități turistice determină apariția unei instabilități a acestuia. Din aceste motive, firmele de turism trebuie să fie preocupate de eliminarea sau măcar diminuarea caracterului sezonier al activității turistice din zonă.

Calitatea prestațiilor turistice este un factor esențial pentru atragerea clienților și deci pentru ocuparea capacității de cazare. Calitatea ridicată a serviciilor turistice constituie un element de atractivitate în plus al firmei respective, care își va câștiga astfel o bună reputație și va atrage un număr mai mare de clienți.

Reclama și publicitatea: fără aceste elemente ale politicii de marketing nici o firmă de turism nu-și va putea face cunoscute serviciile și nu va avea o clientelă turistică. Orice firmă care nu face reclamă produselor sale nu este competitivă și nu va putea rezista în fața concurenței.

Având în vedere acestă clasificare, putem concretiza pentru Grand Hotel Ceahlău, în felul următor. Hotelul est situat în centrul orașului Piatra Neamț, și reprezintă princiala capacitate de cazare din acest oraș. Putem de asemenea să amintim faptul că pricipala concurență o reprezintă pe raza orașului Piatra Neamț, hotelul Central, clasificat de asemenea la 2**. Hotelul are o activitate permanentă, ținându-se cont și de faptul că în orașul Piatra Neamț, cea mai practicată formă de turism este aceea a turismului de tranzit. Afirm în sprijinul afirmației de mai sus că Grand Hotel Ceahlău a ajuns principala formă de de cazare din Piatra Neamț, pe de o parte datorită unei bune promovări la nivel național cât și datorită calității ridicate a serviciilor oferite turiștilor.

1.4. Necesitatea îmbunătățirii capacității de servire în turismul românesc

Aflat într-un moment de criză, turismul românesc, analizat prin prisma rezultatelor obținute în ultima perioadă, se află într-o situație critică, revirimentul așteptat prin acțiunile de privatizare, închirieri, concesionări, locații de gestiune, infuzia de capital străin sau prin liberalizarea prețurilor, întârziind surprinzător de mult. Fenomenul de criză este resimțit atât la nivelul turismului intern, dar mai ales la cel al turismului internațional.

Pentru a surprinde evoluția turismului românesc în ultima perioada, trebuie plecat de la situația existent imediat după anul 1990, an care a provocat în turism , ca în întreaga economie românească , profunde schimbări.

Tabel 1.2. Evoluția unităților de cazare din România în perioada 1991 2001

Astfel dacă în 1991 existau 3213 unități de cazare, la nivelul anului 2001 numărul acestora era de 4215. Numărul de hoteluri si moteluri (considerate împreună) , a crescut pe ansamblu de la 822 în 1991 la 935 în 2001. În schimb, în ceea ce privește hanurile turistice, numărul acestora a scăzut simțitor, de la 131 existente în 1991 la numai 20 în 2001. În cazul cabanelor, campingurilor și vilelor turistice , scăderea a fost mai puțin accentuată (cabane turistice de la 191 în 1991 la 174 in 2001, campinguri de la 186 in 1991 la 137 în 2001 iar vile turistice și bungalouri de la 1828 în 1991 la 1275 în 2001.

Pe această tendință generală de regres a unităților de cazare în turismul românesc se remarcă însă și câteva elemente pozitive, care ar putea constitui punctul de plecare în practicarea unui turism serios și eficient. Astfel, se poate observa apariția unor structuri de cazare care nu existau înainte de 1990, și anume: pensiuni turistice, care erau în număr de 915 în 2001 și pensiuni agroturistice – 759 în 2001. Acestea ar putea practica o activitate de turism mai eficientă decât marile hoteluri. Pentru o mai bună observare aceste date sunt prezentate în tabelul 1.2.

Fig.2 Evoluția structurilor de primire turistică

Dacă analizăm capacitatea unităților de cazare din turismul românesc vom observa că aceasta a scăzut semnificativ, urmare logică a regresului general din turism, de la 312407 locuri în 1991 la 287943 locuri în 2001.

În continuare vor fi prezentate câteva din caracteristicile hotelurilor din România. Astfel, ar trebui precizat că în țara noastră, capacitatea de cazare a hotelurilor și unităților asimilate reprezintă aproximativ 16% din capacitatea de cazare din Europa Centrală și de Est. Se apreciază că în România capacitatea de cazare medie a unui hotel în anul 2001este de 99 de camere, mai ridicată în București, unde este de 122 de camere în medie la un hotel, spre deosebire de Franța unde hotelurile au în medie 28 de camere sau, în Spania, țară cu vocație turistică recunoscută, unde capacitatea medie este de 54 de camere.. S-ar mai putea preciza că numărul de camere existent în hotelurile din România era la nivelul anului 2000 de 80610, adică 163.357 de locuri.

Dacă urmărim numărul de turiști străini cazați în structurile de primire turistică din România vom observa că numărul acestora a scăzut de la 9.603 mii persoane în 1991 la numai 5.727 mii persoane în 2001. Tendința este mult mai accentuată în cazul turiștilor străini cazați în țara noastră, al căror număr a scăzut de la 1.294 mii în 1991 la 833 mii în 2001.

Indicele de utilizare a capacității de cazare turistică a fost influențat de această evoluție descendentă a turismului românesc, nivelul său în 2001 fiind de 37,7%, în timp ce în 1991 avea o valoare de 49,8%.

Ca o imagine de ansamblu a turismului românesc în ultimii ani, se poate remarca consacrarea unor zone turistice, și anume litoralul Mării Negre și Valea Prahovei, care preiau cea mai mare parte din fluxurile turistice de pe teritoriul țării. Fiind favorizate de infrastructura existentă precum și de o imagine favorabilă, aceste zone sunt aproape singurele din țară în care unitățile de cazare desfășoară o activitate eficientă.

Distribuția pe tipuri de obiective a unităților de cazare întărește ideea enunțată mai sus, cu mențiunea că stațiunile balneoclimaterice dețin o pondere destul de însemnată în structurile de primire turistică.

Tabel 1.3. Distribuția unităților de cazare în România

Fig 3. Ponderea unităților de cazare în funcție de principalele destinații turistice

Așa cum se poate observa și din tabelul de mai sus în România unitățile de cazare sunt destul de bine reprezentate în fiecare zonă. Cu toate acestea gradul precar de caliatate al serviciilor oferite în majoritatea acestor locații face ca numărul de turiști să fie într-o continuă scădere.

În România populația activă ocupată în turism în anul 2001 era de 130.000 persoane, față de 213.000 persoane în 1991, situație ce se explică prin reducerea volumului fizic al serviciilor turistice, a numărului de turiști, a duratei medii de sejur.

Rolul turismului în dezvoltarea economică, se poate cuantifica în mod direct prin contribuția pe care o are la crearea produsului intern brut cât și la obținerea de devize, în cadrul balanței comerciale externe. Datele statistice din România nu furnizează informații exprese cu privire la participarea turismului la formarea produsului intern brut, contribuția sa fiind evidențiată împreună cu cea a comerțului. Nivelul acestor indicatori a înregistrat o creștere cumulată, de la 6,20% în 1990 la 11,34% în 2001. Aceste date au însă din punctul de vedere al activității turistice o importanță relativă, atât datorită cumulării lor cât și datorită inflației ridicate.

1.5. Profilul de activitate și organizarea "Grand Hotel Ceahlău"

Denumirea firmei este SOCIETATEA COMERCIALĂ " GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A., este persoană juridică română, având forma de organizare juridică de societate pe acțiuni. Activitatea pe care o desfășoară se realizează în conformitate cu legile în vigoare în România și statutul propriu. Sediul societății este în municipiul Piatra-Neamț, Piața Mihail Kogălniceanu, nr.1.

Capitalul social al acestei societăți comerciale este de 586 milioane lei

Conducerea societății este asigurată de Adunarea Generală a Acționarilor, care analizează activitatea firmei și adoptă decizii de maximă importanță. Societatea este administrată de un Consiliu de Administrație și de un manager general. Structura organizatorică a firmei este prezentată în figura 4.

Fig. 4. Organigrama S.C. " Grand Hotel Cehlău" S.A.

Tarifele practicate de S.C. "GRAND HOTEL CEAHLĂU" sunt în concordanță cu standardul de confort și imaginea unității, dar au în vedere și prevederile legislative în vigoare.

În continuare vor fi prezentate câteva date în legătură cu încasările firmei.

Tabel 1.4. Structura cifrei de afaceri la S.C.GRAND HOTEL CEAHLĂU(mii lei)

Evoluția cifrei de afaceri precum și structura acesteia pot fi prezentate grafic, după cum urmează:

Fig. 5. Evoluția cifrei de afaceri la S.C. GRAND HOTEL CEAHLĂU

Volumul încasărilor din activitatea de cazare la .SC."GRAND HOTEL CEAHLĂU" a fost influențat atât de numărul de turiști, de modificarea structurii turiștilor cazați, dar mai ales de modificarea tarifelor sub presiunea inflației. Analiza economică evidențiază că activitatea de cazare este cea mai rentabilă, exceptând doar anumite activități ocazionale, însă acestea au o pondere redusă în încasările firmei.

Pentru a avea o imagine mai completă asupra activității societății se pot analiza și câteva date referitoare la rentabilitatea înregistrată de aceasta în ultimii trei ani de activitate pentru care sunt disponibile astfel de date.

Tabel 1.5.Evoluția rentabilității la S.C."GRAND CEAHLĂU" S.A.

După cum se poate observa rata rentabilității este pozitivă, deci firma a avut o activitate profitabilă. Chiar dacă nu înregistrează valori foarte ridicate, rentabilitatea firmei trebuie considerată ca fiind una foarte bună în comparație cu alte unități de acest gen.

Fig 6. Evoluția ratei rentabilității la S.C. "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A.

Hotelul "Ceahlău" se încadrează în categoria de confort de trei stele potrivit metodologiei și criteriilor de clasificare pentru toate tipurile de unități de cazare turistică din România stabilite prin reglementări guvernamentale.

Restaurantul este o unitate de categoria I-a, potrivit acelorași reglementări.

Oferta de servicii a complexului cuprinde:

Cazare hotelieră în 144 de camere cu un număr de 270 de locuri, așa cum rezultă și din tabelul următor:

Tabel 1.6. Volumul capacității de cazare existentă și structura acesteia

Complexul dispune și de un salon restaurant clasic, un salon cafe-bar, un salon multifuncțional, un bar cu terasă la ultimul nivel precum și de o terasă de vară, precum și o cofetărie și o braserie.

În cadrul serviciilor de alimentație se asigură servirea mesei de către ospătari, servirea de preparate de patiserie și cofetărie în unitățile proprii de producție și desfacere, servirea de produse alimentare preambalate și băuturi alcoolice.

Pe lângă serviciile de cazare și alimentație se mai prestează și altele cum ar fi:

servicii la cameră;

servicii fără plată: transportul bagajelor, depozitarea și păstrarea temporară a bagajelor pe perioada șederii turiștilor, distribuirea corespondenței, restituirea prin poștă a obiectelor uitate în cameră, curățatul hainelor, informații turistice, culturale, numere de telefon, adrese, rezervări de locuri la restaurante, spectacole, etc:

servicii cu plată: telefon interurban și internațional, fax, presă, plicuri, timbre, jocuri, consumații la cameră, etc;

spectacole de varietăți, organizarea de conferințe, simpozioane, aniversări, banchete, baruri de zi și de noapte;

schimb valutar;

servicii de coafură și frizerie, cosmetică;

=== Cap2 ===

Capitolul II

Indicatorii de exprimare a capacității de servire în unitățile din turism și modul lor de determinare

2.1. Nivelul indicatorilor capacității de cazare la complexul hotelier S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A.

Deoarece principalele servicii turistice oferite de S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A. sunt cele de cazare și alimentație publică, este important de analizat nivelul indicatorilor care reflectă aceste prestații, pe fiecare tip în parte.

1.Numărul total de locuri de cazare (capacitatea de cazare existentă).

Acest indicator exprimă numărul total de locuri de cazare (paturi), construite în cadrul complexului hotelier. Este un indicator global din care pot fi desprinși o serie de indicatori parțiali, care caracterizează structura distributivă a unității de cazare, ca de exemplu:

numărul de locuri în camere individuale(single);

numărul de camere individuale;

numărul locurilor ce cazare în camere duble;

numărul de apartamente;

numărul de locuri de cazare în apartamente;

Acest număr a fost prevăzut și stabilit odată cu proiectarea și construcția hotelului "Ceahlău". Capacitate de cazare existentă a hotelului "Ceahlău" este de 144 de camere și 170 de locuri, în camere single sau duble sau apartamente, după cum se poate observa și din tabelul 2.1.

Tabel 2.1. Oferta de cazare la S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A,(în anul 2002)

Această capacitate de cazare poate fi analizată zilnic, așa cum este prezentată mai sus, lunar sau trimestrial, sau anual.

La nivelul unui an(trimestru sau lună), capacitate de cazare în funcțiune este egală cu produsul dintre numărul de locuri de cazare existente în perioada respectivă și numărul de zile al perioadei considerate:

La nivelul anului 2002, la complexul hotelier S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A. capacitatea de cazare în funcțiune a fost de:

Cex=270*365=98550 locuri-zile disponibile teoretic pe parcursul unui an;

Unde:

Cex- capacitatea de cazare existentă;

Nlc- număr de locuri de cazare disponibile;

Nz- numărul de zile al perioadei considerate;

Acest nivel calculat al capacității de cazare de 98.550 de locuri/an nu va fi atins niciodată, pentru că, hotelul nu este niciodată disponibil în proporție de 100%, datorită unor necesități obiective (reparații, curățenie etc.). Deci, aceasta este un nivel teoretic, spre care tinde însă, fiecare unitate hotelieră.

Oferta efectivă de cazare (capacitatea de cazare în funcțiune) a complexului hotelier S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A.

Prin capacitatea de cazare a unui hotel se exprimă oferta de cazare a acestuia, ținând cont de numărul de locuri care poate fi oferit la cazare, care este mai mic decât numărul de locuri construite și decât numărul de zile pentru care pot fi utilizate locurile respective pentru cazarea turiștilor. Acest indicator se poate calcula pe baza următoarei formule:

unde:

-reprezintă capacitatea de cazare în funcțiune;

-reprezintă capacitatea de cazare existentă;

-reprezintă acea capacitate de cazare care din diferite motive nu poate fi oferită turiștilor;

Dacă avem în vedere situația complexului hotelier S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A. vom constata că există camere care au alte destinații sau care nu pot fi folosite la un anumit moment pentru cazarea turiștilor, după cum urmează:

21 de camere duble sunt închiriate pentru spații firme;

pe parcursul unui an fiecare cameră are programat un număr de 7 zile pentru curățenie reparații modernizări;

În aceste condiții se poate aprecia că în cazul S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A., capacitatea de cazare în funcțiune are următoarele valori:

= 21 * 2 * 365 + 270 * 7 = 17220 locuri-zile

– = 98550 – 17220 = 81330 locuri-zile

Așa cum rezultă și din calculele de mai sus Grand Hotel Ceahlău dispune de 81.330 locuri zile efective. Acestea vor crește dacă conducerea hotelului va proceda la scoaterea din hotel a firmelor care au sedii acolo, operațiune care va începe de la 1 ianuarie 2004.

Capacitatea de cazare programată (oferta programată de cazare)

Oferta programată de cazare reprezintă volumul de activitate de cazare pe care și-l propune să-l realizeze o firmă într-o anumită perioadă de timp: an , sezon, lună, luând în considerare, luând în considerare diverși factori, cum ar fi: sezonalitatea cererii, posibilitatea de încălzire a spațiilor, etc.; acest indicator stă la baza programării încasărilor din activitatea de cazare.

Prin program s-a stabilit un coeficient minim de utilizare a capacității de cazare în funcțiune pentru complexul hotelier S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A.. Pe baza acestui coeficient programat și a datelor existente, se pot calcula următorii indicatori:

Capacitatea de cazare programată:

unde:

– capacitatea de cazare programată;

-numărul de locuri de cazare propuse pentru a fi ocupate;

Dar:

unde:

Nle – capacitatea de cazare în funcțiune

ku- coeficientul de utilizare a capacității de cazare propus pentru anul 2002;

În condițiile S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A.,Nle este de 270 de locuri, iar ku este de 65%. Nivelul indicatorilor va fi:

=270*65%=176 locuri

Cp=176*365=62240 locuri-zile.

Numărul total de zile- turiști

Acest indicator cuprinde persoanele care rămân cel puțin 24 de ore în unitatea hotelieră și poate fi diferențiat după naționalitatea, după scopul călătoriei turistice, etc. Numărul total de zile-turiști se obține ca un produs între numărul de turiști(Nt), și numărul de zile al perioadei de ședere a acestuia în hotel(Nz):

La S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A. acest indicator a înregistrat următoarele valori:

Nt=36440 turiști-zile în anul 2001;

Nt= 37575 turiști-zile în anul 2002;

Se observă o creștere a acestui indicator cu 1135 turiști-zile în anul 2002 față de 2001, aspect ce poate fi considerat pozitiv, deși durata de sejur a turiștilor străini, așa cum se va vedea mai încolo, se reduce, ceea ce va diminua influența acestei creșteri. Creșterea volumului activității de cazare s-a făcut cu deosebire la turiștii români, ceea ce nu a influențat în mod deosebit încasările reale le aceste servicii. Structura acestui indicator în funcție de naționalitatea turiștilor este prezentată în tabelele ce urmează.

Tabel 2.2. Volumul și structura activității de cazare la S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A.

Din tabelul de mai sus se poate observa că numărul de zile pe care turiștii le-au petrecut în anul 2002 la Grand Hotel Ceahlău a crescut cu 1135 față de anul 2001. Se poate observa totuși ponderea foarte bună a numărului de turiști-zile străini atât în anul 2001 cât și în 2002 (aproximativ 25% din numărul total de turiști-zile), față de situația înregistrată la nivel național.

Tabel 2.3. Numărul de turiști cazați la S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A.

Se constată că numărul de turiști-zile a crescut atât pe total cât și pe fiecare tip de turiști, cu aproximativ 3.11% , dar la turiștii străini creșterea a fost de 10.46%, ceea ce semnifică un câștig semnificativ de clientelă turistică, atât română cât și străină, cu efecte favorabile asupra firmei.

5.Numărul mediu de turiști

Acest indicator exprimă circulația turistică medie într-o anumită perioadă. El se calculează ca număr mediu de sosiri pe zi, prin raportarea numărului total de turiști la numărul de zile al perioadei considerate, conform următoarei relații de calcul:

unde:

N- reprezintă numărul mediu de turiști pe zi;

Nzt- reprezintă numărul de zile turiști înregistrați într-un an la hotel;

z- numărul de zile dintr-un an -365

La S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A. acest indicator a atins următoarele niveluri:

În 2001: Nt=53.55 turiști în medie pe zi

În 2002 Nt=56.19 turiști în medie pe zi

Deci numărul mediu de turiști a crescut de la 53.55 în 2001 la 56.19 în 2002, adică cu 4.2% mai mult. Deși creșterea nu este mare, totuși ea evidențiază o evoluție pozitivă mai ales în condițiile intensificării concurenței. Este interesant de observat acest fenomen în structura turiștilor români și străini:

Tabel2.4. Numărul mediu de turiști cazați zilnic la S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A.

În medie numărul mediu de turiști români cazați zilnic a crescut de la 40.15 persoane în 2001 la 40.75 persoane în 2002, iar la turiștii străini, de la 13, 41 persoane în 2001 la 15,44 persoane în 2002, ceea ce semnifică o creștere semnificativă a turiștilor străini.

6. Coeficientul sezonalității ofertei de cazare

Acest indicator se determină ca raport dintre oferta efectivă de locuri de cazare și oferta teoretică maximă:

unde:

Ks- coeficient de sezonalitate a ofertei unității de cazare ;

Os – oferta efectivă de cazare;

Cmax – capacitatea de cazare maximă;

De regulă acest coeficient este subunitar, dar cu cât este mai apropiat de 1, cu atât sezonalitatea este mai atenuată. În condițiile S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A., unde predomină turismul de afaceri, acest coeficient se menține la un nivel aproximativ egal an de an.

7.Coeficientul concentrației lunare (trimestriale)

Acesta se calculează ca raport între numărul de turiști din luna(trimestrul) cu cele mai multe sosiri și numărul total de turiști dintr-un an, conform relației:

unde:

Kt- coeficientul concentrației lunare, trimestriale;

Ntimax- numărul de turiști din luna, trimestrul, cu cele mai multe sosiri;

Nta- numărul de turiști dintr-un an;

Acest coeficient relevă și o imagine despre sezonalitatea turismului într-o anumită zonă sau localitate.

Tabel 2.5. Turiști cazați în fiecare semestru la S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A. în anul 2002

Așa cum se poate constata și din tabelul de mai sus în anul 2002 la Grand Hotel Ceahlău, au fost cazați un număr de 20510 turiști. Spre deosebire de tendința la nivel național se poate constata o destul de bună acoperire a capacitații de cazare în fiecare trimestru. Poate sări totuși în evidență faptul ca în trimestrul IV se înregistrează cel mai mare aflux de clienți, atât în ceea ce privește numărul de turiști români (4058), cât și în ceea ce privește numărul de turiști străini (2197)

Fig 2.1. Dinamica turiștilor cazați la S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A. pe trimestre în anul 2002, cu un ușor minus în prima parte a anului și cu un plus în ceea ce privește semestrul IV.

Acest indicator prezintă următoarele valori:

Kt1=0.190297 pentru trim.I

Kt2=0.248464 pentru trim.II

Kt3=0.256265 pentru trim. III

Kt4=0.304973 pentru trim. IV.

După cum precizam și mai sus se poate observa o distribuire destul de egală a numărului de turiști din fiecare trimestru

Numărul de personal angajat

Acesta exprimă cantitativ, potențialul uman de care dispune unitatea hotelieră, și care, împreună cu mărimea capitalului, conturează dimensiunea firmei de turism. El nu reflectă însă calitatea personalului. Din acest motiv, el trebuie structurat pe profesiuni și niveluri de calificare. La S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A., numărul de angajați este de 142 de lucrători, el rămânând neschimbat de la un an la altul datorită sezonalității reduse a activității turistice.

Greutatea specifică a cererii turistice pe fiecare trimestru

Acest indicator se calculează ca raport între cererea turistică a fiecărui trimestru și cea a întregului an și reflectă de fapt, evoluția ponderii cererii turistice de la un trimestru la altul pe parcursul unui an. El se poate calcula cu relația:

unde:

Gsi-greutatea specifică a cererii turistice în trimestrul "I";

Nti- numărul de turiști cazați în trimestrul "I";

Nta-numărul de turiști cazați într-un an;

La S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A. nivelul indicatorului pentru anul 2002 este prezentat în tabelul 2.6.

Tabel 2.6. Greutatea specifică a cererii pe fiecare trimestru la S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A.

După cum se observă trimestrul IV are cea mai mare greutate specifică de cerere turistică, lucru ce se explică prin faptul că în această perioadă se înregistrează cel mai mare număr de turiști cazați.

10. Gradul de ocupare a capacității de cazare în funcțiune

Acest indicator se poate calcula atât pe total firmă de turism cât și pe fiecare unitate hotelieră în parte. El se calculează ca raport între numărul de turiști-zile și capacitatea de cazare în funcțiune și oferă o imagine asupra utilizării capacității de cazare la complexul hotelier studiat. Astfel la S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A. gradul de ocupare are pentru anii 2001 și 2002 o evoluție după cum se observă în tabelul 2.7.

Tabel 2.7. Gradul de ocupare la S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A.

Acest indicator evidențiază o evoluție pozitivă privind utilizarea capacității de cazare, care depinde în mare măsură, de nivelul tarifelor practicate, de gradul de atractivitate turistică a zonei, de calitatea serviciilor prestate, de intensitatea concurenței, etc. Totuși, acest grad de utilizare a capacității de cazare este încă relativ mic, ceea ce determină, în mod indirect, necesitatea practicării unor tarife de cazare ridicate pentru a acoperi totalul cheltuielilor de întreținere și funcționare ale hotelului.

11.Durata medie de sejur

Pentru o activitate eficientă în turism, acest indicator trebuie să fie cât mai mare, contribuind și la o mai bună utilizare a capacității de servire. El se calculează ca raport între numărul total de turiști-zile și numărul total de turiști dintr-o anumită perioadă, conform relației:

unde:

ds- durata medie de sejur exprimată în zile;

Nzt- numărul total de turiști-zile;

Nt- numărul total de turiști cazați în perioada respectivă;

La S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A. , situația acest indicator este prezentată în tabelul care urmează:

Tabel 2.8. Durata medie de sejur la S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A.

Se constată că durata medie de sejur a crescut de la un an la altul (cu aproximativ 3.7%). Creșterea s-a înregistrat atât la turiștii români( 3.17%) cât și la turiștii străini ( 1.6%), ceea ce înseamnă o creștere a volumului de servicii prestate.

12. Volumul încasărilor la S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A.

Acest indicator exprimă volumul veniturilor globale realizate într-un an de întregul complex hotelier "GRAND HOTEL CEAHLĂU".

Tabel 2.9. Volumul încasărilor la S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A. (mii mei)

Cifra de afaceri a complexului hotelier a crescut sensibil într-un an, cu circa 18,82%, datorită în principal inflației și într-o mai mică măsură creșterii numărului de turiști, a duratei sejurului, a sporirii volumului activității economice.

13. Încasarea medie pe un loc -zi cazare.

Acest indicator se compune din două elemente:

încasarea medie din servicii de cazare pe un loc -zi cazare;

încasarea medie din alte servicii pe un loc -zi cazare;

Acest indicator se calculează ca raport între volumul încasărilor din diferite activități sau pe total și numărul total de turiști-zile din perioada considerată.

La S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A. situația încasărilor se prezintă astfel:

Tabel 2.10. Încasarea pe un loc cazare (mii lei)

Față de anul 2002 se poate constata o creștere în ceea ce privește încasarea medie din cazare de aproximativ 50.000 lei, care poate fi socotită chiar ca o pierdere dacă luăm în calcul că numai inflația a fost în 2002 de 18% la nivel național.

14. Încasarea medie pe un lucrător

Indicatorul evidențiază de fapt productivitatea muncii pe angajat în cadrul complexului hotelier S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A. și se calculează ca raport între volumul total al încasărilor din activitatea de cazare și numărul mediu de salariați din perioada în care s-au obținut încasările respective, conform relației următoare:

Wa= Încasări totale din activitatea de cazare/număr mediu de angajați

El se poate detalia sub forma a doi indicatori:

încasarea medie pe un lucrător din cazarea pură;

încasarea medie pe un lucrător din alte servicii;

La nivelul S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A. rezultatele se prezintă astfel:

Tabel 2.11. Încasarea medie pe un lucrător la S.C "Grand Hotel Ceahlău" S.A.

Se constată o creștere substanțială a încasărilor medii pe un angajat, dar acest fapt se datorează, în cea mai mare parte inflației și creșterii prețurilor și tarifelor. Se poate constata de asemenea că încasările medii totale sunt destul de mici pentru numărul de angajați ai societății mai ales dacăținem sema că principala activitate este prestări servicii.

15. Cheltuielile, profitul și rata rentabilității la S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A.

Acești indicatori relevă rezultatele economice ale S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A. Ne vom rezuma în această parte a lucrării doar la a prezenta acești indicatori, urmând ca influențele, implicațiile, dinamica și alte caracteristici ale acestora să fie detaliate în capitolele următoare ale lucrării.

Tabel 2.12. Nivelul încasărilor la S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A.(mii lei)

La Grand Hotel Ceahlău putem spune că nivelul încasărilor a crescut în 2002 față de 2001 cu peste 6 miliarde lei, principala sursă de venituri fiind cazarea. Trebuie remarcat totuși ponderea mare a serviciilor de alimentație publică din cadrul hotelului față de nivelul încasărilor. Acest fapt poate fi explicat datorită gradului de ocupare a spațiilor de cazare redus (42%) pe de o parte iar pe de altă parte datorită faptului că unitățile de alimentație publică ale hoteluui sunt frecventate și de populția din oraș.

Tabel 2.13. Profitul la S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A.(mii lei)

Chiar dacă ponderea încasărilor sectorului de alimentație publică a fost mare față de încasărilor din cazare, se poate constata că în ceea ce privește profitul adus societății, numai cazarea reprezintă 72% din totalul obținut. Dacă la acesta mai adăugăm și profitul obținut din camerele închiriate pentru firme sectorul de cazare a adus la Grand Hotel Ceahlău în 2002 peste 80% din profit

La S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A. rentabilitatea a avut pentru ultimii trei ani o evoluție după cum urmează:

Tabel 2.14. Evoluția rentabilității la S.C."GRAND CEAHLĂU" S.A.

Se poate observa din acest tabel că rata rentabilității atât pentru sectorul de cazare a înregistrat o scădere în 2002 față de nivelul înregistrat în 2001 în timp ce pentru cel de alimentație publică acesta a crescut cu aproximativ 1%, pentru aceeași perioadă.

2.2. Nivelul indicatorilor în activitatea de alimentație publică la complexul hotelier S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A.

Numărul de locuri la mese

Acest indicator se determină ca și numărul de locuri de cazare, încă din faza de proiectare și construcție a localului.

La S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A. numărul de locuri în domeniul alimentației publice se prezintă astfel:

Tabel 2.15. Situația locurilor de alimentație la S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A.

Locurile pe terasele neacoperite, în număr de 360 pot fi utilizate numai în condiții aparte de climă. Rezultă că numărul maxim de locuri ce ar putea fi folosite în plin sezon ar fi de 851. Pe aceste locuri sunt serviți atât turiștii complexului hotelier cât și alți consumatori care solicită astfel de servicii.

Numărul de personal

Acest indicator exprimă potențialul uman de care dispune unitatea turistică-de alimentație publică S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A. În domeniul alimentației publice la S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A. lucrează 89 de salariați, număr mai mic decât cel înregistrat în 2001, 96 de salariați.

3.Oferta teoretică maximă de locuri la mese în alimentație publică la S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A.

Acest indicator se exprimă în "unități de servire-zile", și se calculează ca produs între numărul teoretic de locuri la mese și numărul de zile al perioadei de calcul. În cazul S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A. acest indicator va înregistra următoarele niveluri:

Tabel 2.16. Situația ofertei maxime de alimentație publică la S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A.

În cazul locurilor la terasele neacoperite, numărul de zile considerat a fost de 160, număr de zile pentru care se consideră că locurile respective pot fi utilizate(lucru posibil, cu aproximație, doar în perioada aprilie- septembrie).

4. Volumul vânzărilor prin unitățile de alimentație publică

Prin intermediul acestui indicator se evidențiază, în expresie bănească, valoarea produselor comercializate prin unitățile de alimentație publică ale complexului hotelier "GRAND HOTEL CEAHLĂU", într-o anumită perioadă de timp și exprimă contribuția acestei ramuri la cifra de afaceri a firmei. În unitățile de alimentație publică ale complexului hotelier "GRAND HOTEL CEAHLĂU" aceste vânzări se prezintă astfel:

Tabel 2.17 Volumul desfacerilor în alimentație publică la S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A. (mii lei)

Dacă vom avea în vedere fapul că gradul de ocupare al hotelului a fost destul de redus atât în 2001 cât și în 2002 putem spune că volumul vânzărilor din sectorul de alimentație publică au fost destul de bune, ele crescân în 2002 cu peste 3,5 miliarde față de 2001.

5. Volumul producției culinare

Volumul producției culinare proprii a fost în anul 2001 de 3.180.333.000 lei, iar în 2002 de aproximativ 3.528.853.740 lei, ceea ce reprezintă o creștere de 10, 95%, ce ar putea constitui un aspect pozitiv. Dacă analizăm insă ponderea producției culinare în totalul desfacerilor, observăm că aceasta a scăzut în 2002 față de 2001, aspect ce reflectă o scădere a activității proprii de producere a preparatelor culinare.

6.Suprafața comercială

Unitățile de alimentație publică ale S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A. au o suprafață comercială care este prezentată în tabelul următor:

Tabel 2.18. Suprafața comercială a unităților de alimentație publică ale S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A.

7.Volumul producției culinare la 1000 lei desfacere

Acesta este un indicator care reflectă atât aspecte cantitative ale activității de alimentație publică dar și multe aspecte calitative ale acestei activități. El se calculează cifra de afaceri raport între volumul producției culinare proprii și volumul total al desfacerilor, potrivit relației:

Vpcp/1000=Vpcp/Dalp*1000

unde:

Vpcp-volumul total al vânzărilor de preparate culinare proprii;

Dalp- volumul total al vânzărilor în unitățile de alimentație publică;

Vpcp/1000- volumul producției culinare proprii la 1000 de lei desfacere;

La S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A. aceste vânzări au avut următoarea evoluție:

Pentru 2001-Vpcp/1000=508.005 lei;

Pentru 2002-Vpcp/1000=429.255 lei;

Se observă scăderea contribuției producției culinare proprii la vânzările din alimentația publică cu aproximativ 15.49% într-un singur an, ceea ce poate afecta negativ și rentabilitatea serviciilor de alimentație publică în general.

8. Volumul vânzărilor pe m.p. suprafață de alimentație publică

Acest indicator reflectă în mai mare măsură calitatea activității de organizare internă a prestării serviciilor, calitatea producției culinare, a servirii, a celorlalte elemente de agrement din sala de consum, a concurenței altor unități comerciale care pot asigura alimentația turiștilor și a altor categorii de consumatori. El se calculează ca raport între volumul total al vânzărilor de preparate și nepreparate și suprafața comercială a unităților de alimentație publică.

La S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A. aceste vânzări au atins următoarele niveluri:

Tabel 2.19. Evoluția volumului vânzărilor pe m.p. de suprafață comercială la S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A.

Și aici creșterea este influențată doar de inflație întrucât volumul producției de preparate culinare proprii a cunoscut o reducere, așa cum s-a prezentat și mai înainte.

9. Volumul adaosului comercial

Volumul adaosului comercial în unitățile de alimentație publică ale S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A. se determină sub forma unui produs între volumul valoric al preparatelor culinare proprii,(la cost de producție), la care se adaugă produsele aprovizionate la preț de livrare și cota medie de adaos comercial rezultată din categoria de confort a unității și din necesitatea acoperirii costurilor de producție, a cheltuielilor de comercializarea și obținerea unui profit normal.

Tabel 2.20.Adaosul comercial în unitățile de alimentație publică la S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A. (mii lei)

Se poate observa că în ambii ani volumul adaosului comercial practicat de unitățile de alimentație publică ale S.C "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A. este foarte mare, ceea ce a făcut cifra de afaceri produsele servite să ajungă la prețuri foarte mari în raport cu puterea reală de cumpărare a turiștilor și a altor consumatori. Deși numărul acestora a crescut, volumul încasărilor din serviciile de alimentație publică numărul a sporit în aceeași măsură, ceea ce se repercutează într-un mod negativ asupra eficienței economice a complexului hotelier.

=== concluzii ===

CONCLUZII ȘI SUGESTII

Societatea comercială " GRAND HOTEL CEAHLĂU " S.A. este una din cele mai importante unități de cazare turistică, atât din județul Neamț, cât și din întreaga zonă a Moldovei, având ca obiect de activitate, prestarea mai multor tipuri de servicii, în special pentru turiști, dar și pentru alte tipuri de persoane.

Complexul hotelier "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A. oferă servicii atât pentru turismul de sejur în Piatra-Neamț cât și pentru alte forme de turism, cum ar fi: turism de tranzit, turism de afaceri, cultural, balnear, religios.

Complexul hotelier "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A. are o capacitate de servire hotelieră (existentă) constituită din 270 de locuri de cazare în hotel, 853 de locuri la restaurant și celelalte unități de alimentație publică ale firmei. Mai sunt oferite și alte tipuri de servicii la cererea turiștilor sau a populației orașului Piatra-Neamț.

În ceea ce privește rezultatele economice din cadrul acestei ramuri de activitate, compararea complexul hotelier "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A. cu unități care au aproximativ aceeași mărime și amplasare relevă o utilizare relativ eficientă a capacităților de cazare dar și rezultate economice mai puțin satisfăcătoare în serviciile de alimentație publică.

În general, activitatea de alimentație publică pe întreaga firmă are o eficiență economică mai scăzută, restaurantul și celelalte unități din această categorie înregistrând o rată a rentabilității foarte apropiată de valoarea zero.

Cifra de afaceri în activitatea de cazare la hotelul „Ceahlău” a crescut de la 17759556 mii lei în anul 2001 la 19837044 mii lei în anul 2002, iar în activitatea de alimentație publică volumul încasărilor a evoluat de la 10836568,8 mii lei la 14463630 mii lei în anul 2002.

Pe ansamblul activităților desfășurate complexul hotelier "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A. a înregistrat în 2001 încasări în valoare de 32754844,8 mii lei în timp ce în anul 2002 acestea au fost de 38921765,4 mii lei, ceea ce denotă o creștere de 18, 82%.

Creșterea volumului încasărilor se datorează nu atât intensificării circulației turistice și a sporirii volumului de servicii prestate, cât evoluției inflației, aceasta având de fapt o influență reală negativă asupra cererii turistice. Ar fi însă greșit să considerăm că sporirea sensibilă a cifrei de afaceri la complexul hotelier analizat s-ar datora numai inflației care a determinat creșterea tarifelor. Există totuși o serie de elemente, care chiar dacă au avut o influență mai mare sau mai mică și-au adus contribuția la evoluția pozitivă a încasărilor firmei. Aceste elemente care au cunoscut o dinamică crescătoare de-a lungul ultimilor doi ani, după cum se poate observa și din capitolele anterioare sunt: creșterea numărului de turiști, creșterea duratei medii de sejur, a productivității muncii sau creșterea ponderii produselor culinare proprii vândute prin unitățile de alimentație publică.

Majoritatea turiștilor serviți de complexul hotelier "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A. sunt români, situație ce nu favorizează creșterea încasărilor și a eficienței economice. Explicația acestei stări de fapt este aceea că tendințele de consum și comportamentul turiștilor români sunt orientate spre prețuri cât mai mici și solicitarea a cât mai puține servicii posibile pentru a se putea astfel încadra într-un asemenea tarif.

Rezultatele economice din anii anteriori, deși au fost pozitive, nu s-au putut constitui într-o sursă de investiții proprii adecvate, astfel că modernizarea și îmbunătățirea calitativă a serviciilor pe această cale se realizează mai greu. Nu pot fi însă neglijate progresele realizate în acest sens de unitatea analizată, lucru ce s-a concretizat în dinamica satisfăcătoare a indicatorilor economici.

Pe ansamblul anului 2002, hotelul „Cehlău” a înregistra un profit brut de 5259103,2 mii lei cu 53% mai mult decât în anul 2001, creștere realizată în principal pe seama inflației ce a determinat creșterea tarifelor. Unitățile de alimentație publică au obținut și ele un profit vizibil mai ridicat în comparație cu anul precedent, tendință îmbucurătoare având în vedere rezultatele mai slabe obținute de aceste unități in ultimii ani.

Ca o excepție față de alte firme de acest gen, se poate constata una din realizările remarcabile ale complexul hotelier "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A. și anume reducerea semnificativă a cheltuielilor, cu 12% față de 2001, fără a lua în considerare efectele inflaționiste, aspect prin care se explică în bună măsură creșterea profitului realizat în anul 2002 față de cel realizat în 2001. La baza acestei reduceri de cheltuieli au stat unele măsuri promovate de conducerea unității, și anume: alegerea mai rațională a furnizorilor, reducerea pierderilor pe parcursul procesului de prestare a serviciului, organizarea mai eficientă a personalului operativ cât și a celui administrativ, etc.

Și rata rentabilității a evoluat asemănător, urmând îndeaproape evoluția profitului. Rezultatele economice ale complexului hotelier "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A. ar fi putut fi mai bune dacă coeficientul de utilizare a capacității de cazare ar fi fost mai ridicat. Deși a cunoscut o creștere față de ultimii ani și se situează totodată peste media generală înregistrată pe țară (aproximativ 33%) gradul de ocupare relativ scăzut (46%) rămâne principala cauză internă ce împiedică îmbunătățirea rezultatelor economice ale complexului hotelier. Pe lângă aceasta se pot menționa și alte cauze externe care conduc la această stare de fapt: scăderea veniturilor reale ale populației, inflația ridicată, creșterea prețurilor la produsele și serviciile utilizate de firmă, motivația din ce în ce mai scăzută a populației pentru turism precum și utilizarea unor forme de cazare care apar drept o alternativă la prețurile ridicate practicate de hotelurile mari.

Elaborarea unei strategii de promovare a ofertei turistice a complexului hotelier "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A. va trebui fundamentată pe tendințele generale de evoluție ce se conturează pe plan intern, european și chiar internațional. În acest sens sugerăm următoarele direcții de acțiune:

o valorificare mai bună a potențialului turistic (de agrement, de afaceri, cultural, istoric, religios, etc.) al zonei. Pentru aceasta firma ar putea încheia o serie de contracte cu agenți economici, cu societăți culturale, cu unități școlare, cu diverse grupuri și comunități naționale, pentru oferirea de servicii adecvate atunci când primesc oaspeți, oferindu-le și anumite facilități (rezervare preferențială, reduceri de tarife, ghizi însoțitori, etc.). aceasta ar impune din partea firmei intensificarea activităților din sfera relațiilor publice, permanentizarea comunicării cu potențialii furnizori de turiști, intensificarea reclamei privind oferta de servicii;

atragerea unui număr sporit de turiști, îndeosebi străini, care au o putere de cumpărare mai mare și care venind de la distanțe mai mari realizează și sejururi mai lungi în hotel. Pentru aceasta este necesar, în primul rând contactarea comunităților românești din diferite țări (Germania, Israel, S.U.A., Canada, etc.), și conceperea unor pachete de servicii în funcție de preferințele acestor potențiali turiști. Aceste pachete de servicii trebuie să urmărească turistul, de la domiciliul său, și să asigure întreaga gamă de servicii necesare până la reîntoarcerea la domiciliu. În acest scop ar trebui contactate și permanentizate relațiile cu agenții de turism din țările respective, cu organizatorii locali de turism, precum și o cercetare a cererii turistice locale pentru a veni în întâmpinarea ei;

asocierea cu alte firme de turism interne și internaționale pentru organizarea unor „lanțuri hoteliere”, cu scopul de a beneficia atât de experiența lor cât și de turiștii care apelează la serviciile firmelor respective;

depistarea acelor clienți care ar putea deveni „permanenți”, cum ar fi: manageri de firme, comis-voiajori, oameni de afaceri din tară sau străini și fidelizarea lor prin oferirea de servicii ireproșabile și alte facilități;

o mai atentă urmărire a calendarului evenimentelor culturale, artistice, sportive, a târgurilor, a evenimentelor religioase, depistarea potențialilor clienți și prezentarea din timp a unor oferte de servicii de transport, cazare, masă, agrement, etc.;

remodelarea concepției privind mentenanța serviciilor hoteliere, în sensul lărgirii conceptului de reparații capitale și schimbări continue, din mers a stării hotelului. În acest sens se pot depista următoarele direcții de acțiune asupra stării hotelului:

refinisarea spațiilor și eventual, remobilarea lor, în scopul îmbunătățirii aspectului general al camerelor și spațiilor comune;

reechiparea tehnică a clădirii cu instalații și utilaje mai performante, cu consumuri energetice și de muncă mai reduse;

restructurarea funcțională a spațiilor de cazare pentru diversificarea ofertei, pentru atragerea unui evantai mai larg de clientelă;

În activitatea de alimentație publică a complexului hotelier "GRAND HOTEL CEAHLĂU" S.A. se impun câteva măsuri imediate, cum ar fi:

sporirea efortului propriu în oferta de preparate culinare;

aprovizionarea direct de la producătorii agricoli cu unele materii prime, care ar putea avea astfel prețuri mai mici;

creșterea volumului de preparate culinare proprii prin mai buna utilizare a personalului;

mecanizarea unor operații de pregătire a preparatelor culinare care să aibă ca efect economisirea de personal;

orientarea ofertei de preparate culinare spre preparatele specifice, tradiționale, atât românești cât și străine, astfel încât turiștii să aibă o gamă largă de posibilități de alegere;

cunoașterea experienței unităților hoteliere și de alimentație publică din țările cu un turism dezvoltat, prin colaborări, schimburi de experiență, participarea la târguri turistice și alte manifestări de acest gen;

Pentru ca aceste propuneri să nu rămână în stadiu de deziderat este necesar ca toate eforturile firmei, la nivelul tuturor compartimentelor să fie concentrate în acest sens, astfel încât să se asigure o coerență generală între deciziile și măsurile luate la nivelul conducerii și modul în care compartimentele administrative pun în practică aceste măsuri.

Pe lângă măsurile propuse mai sus, care au un caracter general, a căror realizare este mai mult sau mai puțin probabilă, se poate avansa o sugestie, care, pe lângă faptul că se impune stringent, ar avea și rezultate imediate. Este vorba despre înlocuirea a televizoarelor din 20 de camere, care au o durată de folosire de 6 ani cu altele noi, asemănătoare cu cele din celelalte camere ale hotelului. O asemenea măsură este necesară întrucât clienții ce sunt cazați în aceste camere ar putea să se simtă nedreptățiți, ei neavând parte de aceleași dotări ca și clienții cazați în alte camere, deși nu plătesc tarife diferențiate pe acest criteriu.

Dacă avem în vedere că un astfel de televizor are un preț de achiziție de 5 460 000 lei, iar costurile de transport și de montare sunt 0, rezultă că această investiție ar avea o valoare de 109 200 000 lei.

În continuare vom analiza în ce măsură complexul „GRAND HOTEL CEAHLĂU S.A.” să realizeze o asemenea investiție. Dacă vom considera că investiția demarează la data de 15 iulie 2003, atunci pentru perioada 15 iulie 2003 – 15 iulie 2004 putem estima următoarele fluxuri de încasări:

Încasări din cazare – vom avea în vedere următorii indicatori:

Capacitate de cazare 144 de camere cu 270 de locuri;

Coeficient de utilizare a capacității de cazare înregistrat în anul 2002 – 46,21%;

Coeficient de utilizare a capacității de cazare previzionat pentru anul 2003: 47%;

Încasări din cazare:

124 camere * 832000 lei/zi * 365 zile*0,47=17698470,4 mii lei;.

18 camere * 988000 lei/ zi* 365 zile *0,47= 3050845,2 mii lei;

2 apartamente * 1664000 lei/zi * 365 zile* 0,47= 570918,4 mii lei;

Total încasări: 21320234 mii lei.

Alte încasări: – închirieri spații 1 874 000 mii lei;

– parcare: 20 450 mii lei

– prestații telefon, fax, spălătorie: 445 600 mii lei

Total – 23660284 mii lei

Cheltuieli estimate: 18799105 mii lei. La acest nivel al cheltuielilor s-a ajuns prin actualizarea nivelului din 2002 cu rata inflației previzionată, corectată cu un coeficient de risc(0,15).

Profit brut : 4861179 mii lei.

Profit net: 3645884,25 mii lei. Profit net actualizat: 2604203,03 mii lei

Acest nivel al profitului ar permite recuperarea investiției propuse precum și autofinațarea unor investiții ulterioare.