Analiza Eficientei Economice a Ocolului Silvic Comunal Josenii Bargaului R.a.docx

=== Analiza eficientei economice a Ocolului silvic comunal Josenii Bargaului R.A. ===

Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava

Facultatea de Silvicultura

Specializarea: Silvicultură

LUCRARE DE LICENȚĂ

Îndrumător științific:

Șef lucrări. dr. ing. Liviu Nichiforel

Student: Țiganea Adrian

Suceava

2015

Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava

Facultatea de Silvicultura

Specializarea: Silvicultură

Analiza eficienței economice a Ocolului Silvic Comunal Josenii Bârgaului R.A.

Îndrumător științific:

Șef lucrări. dr. ing. Liviu Nichiforel

Student: Țiganea Adrian

Suceava

2015

REZUMAT

Analiza performanței economice a unei entități are rolul de a stabili strategia propice care trebuie urmată pentru a obține profit și identificarea modalităților de îmbunătățire a calității serviciilor oferite. În cele ce urmează am efectuat analiza economică, pe baza datelor din bilanțul firmei, pentru Ocolul Silvic Comunal Josenii Bârgăului.

Lucrarea de față, “Analiza eficienței economice a Ocolului Silvic Comunal Josenii Bârgăului R.A.” își propune să prezinte și să analizeze situația economică a ocolului silvic.

Prezenta lucrare reprezintă un studiu amănunțit și orientat pe evidențierea elementelor ce constituie Ocolul Silvic Josenii Bârgăului, fondul de producție, organigrama, analiza cifrei de afaceri, a veniturilor cât și modul de vânzare a masei lemnoase.

Am încercat să utilizez diverse surse de informare din punct de vedere economic, care să definească, un model de analiză a performanței firmei.

Lucrarea este structuratǎ astfel încât sǎ cuprindǎ aspectele necesare pentru a putea trage concluzii referitoare la situația economică a ocolului silvic.

Structura lucrării se prezintă astfel:

I Capitolul 1. Înființarea Ocolului Silvic Josenii Bârgăului R.A

II Capitolul 2. Fondul forestier al Ocolului Silvic Josenii Bârgăului R.A

III. Capitolul 3. Analiza economică a Ocolului Silvic Josenii Bârgâului R.A

IV Capitolul 4. Concluzii finale

Ceea ce am vrut sǎ reliefez în cuprinsul lucrǎrii de față este dinamica situației economice a ocolului silvic, într-un studiu comparativ a informațiilor contabile din 2013, respectiv 2014.

INTRODUCERE

1. Importanța administrării pădurilor în sistem privat, legile retrocedărilor de pădure

Suprafața ocupată de fondul forestier al României este de 6,496 mil. ha, din care suprafața acoperită cu pădure este de 6,335 mil. ha, restul de 0,161 mil ha este formată din terenuri pentru nevoile de cultură, de producție, administrației silvice, drumuri forestiere, terenuri neproductive. În anul 2008, suprafața fondului forestier național înregistra o creștere de cca 25 mii ha (aproximativ 0,4%) datorită adăugării suprafețelor cu vegetație forestieră din afara fondului forestier ı̂n fondul forestier național, potrivit prevederilor Legii nr. 46/2008 – Codul silvic .

Procesul de restituire a pădurilor a luat naștere în anul 1991 prin Legea 18, Legea fondului funciar, prin care s-au refăcut pădurile proprietarilor persoane fizice până la limita teritorială de un hectar. S-au retrocedat astfel, prin Legea 18/1991, 359 de mii de ha de pădure, unui număr de aproximativ 600 de mii de proprietari.

Schimbarea conducerii țării la alegerile în 1996 a venit cu ideea continuării retrocedărilor de pădure, finalizată în anul 1997 printr-o nouă lege care permitea depunerea cererilor pentru retrocedarea de pădure. Cu toate acestea, legea nu a menționat și în ce măsura se pot face restituirile, limita fiind subiectul unor discuții aprinse în cadrul partidului. În acel moment se punea în discuție pentru întâia oara posibilitatea retrocedătrii pădurilor deținute înainte de naționalizare de comunitățile de moșneni și răzeși. Îndoiala care a planat între anii 1997 și 2000 în ceea ce privesc modalitățile clare ale restituirii a dus la numeroase divergențe între gestionarul pădurilor statului, Regia Națională a Pădurilor, și cei care urmau să fie numiți în procesul restituirea proprietăților forestiere. La finele anului 1999 partidele politice s-au decis cu privire la modalitatea de retrocedare și au pus ca limită de 10 hectare pentru persoanele fizice, iar pentru pădurile în devălmășie s-a decis reconstituirea lor conform suprafeței avute înainte de naționalizare. Neavând clare limitele pentru fiecare membru al comunității, Legea 1/2000 a făcut o discriminare față de pădurea restiutită persoanelor fizice, care puteau primi înapoi doar 10 hectare. Ordonanța de urgență 102/2001 rezolvă această problemă, punând o limită de 20 ha în reconstituirea dreptului de proprietate pentru composesorate și obști. Din nou, Legea 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri suplimentare, pune iar în prim plan limitele de retrocedare și promovează restituirea integrală a terenurilor forestiere, atât în cazul persoanelor fizice, cât și în cazul asociațiilor, prin articolul 26: “Asociațiilor li se va restitui în întregime suprafața avută în proprietate.” Restituirea pădurilor este acompaniată de o întreagă colecție de nereguli și conflicte, unele cauzate de lege, altele realizate din cauza renegării unor drepturi de către terți, iar altele din cauza unor serii de încălcări ale legii. Sunt consacrate cazurile de la Agaș (Bacău), Bistrița Năsăud (conflict între comune, cărora li s-au restituit terenurile, și asociațiile de grăniceri care cereau aceleași păduri); Caraș-Severin, unde blocajul restutuirilor fostelor păduri grănicerești are circa 120 000 ha cerute, etc. Sunt aduse în discuție și cazurile de punere în posesie condiționată de vânzarea pădurii către certe persoane, sau punere în vânzare a pădurilor obștii către terțe persoane, deși modificările aduse de Legea 247/2005 interzic categoric acest lucru.

Piedicile întâlnite au fost relativ distincte de la o lege a retrocedării la alta. Legea 18/1991 nu a retrocedat pădurile pe vechiul amplasament; s-a permis retrocedarea în prezența unor martori; pădurea a rămas nepăzită prin tranferul ei către instituțiile locale care nu aveau pregătirea de a asigura paza; mulți proprietari nu au fost de acord cu ceea ce li s-a pus în proprietate pentru faptul că pădurea nu era a lor, sau a fost deja exploatată și li s-a retrocedat terenul gol sau în proces regenerare. Legea 169/1997 nu face altceva decât să adune cererile solicitanților, finalizându-se abia trei ani mai târziu cu Legea 1/2000, însă a generat confuzie în ceea ce privește suprafața ce urma să fie retrocedată. Legea 1/2000 conține aceleași proceduri ca cele ale Legii 18/1991 și retrocedează circa 10 ha de pădure pentru persoanele fizice, 30 ha pădure pentru persoanele juridice și pădurile asociațiilor. Legea 1/2000 a avut aceleași proceduri care favorizau abuzurile; a neglijat o formă de proprietate existentă în Banat și Transilvania, intitulată “comunele politice”, care după aceea a fost înapoiată ca fiind unitate administrativ teritorială.

În cazul în care o unitate administrativ teritoriale rămânea cu mai puțin de 200 ha neretrocedate, acestea se treceau în mod automat în proprietatea consiliului local. Un detaliu pozitiv este faptul că membrii obștilor au trebuit să formeze o asociație înainte de a fi repuși în posesie. Un alt aspect pozitiv este faptul că printr-o Ordonanță de urgență din 2001 s-a interzis proba cu martori. Legea 147/2005 introduce regula retrocedăriii integrale, dar nu reușește să facă ceva pentru a remedia abuzurile înregistrate vreme de 15 ani. În urma tuturor iregularităților legilor retrocedării terenurilor agricole și forestiere, a apărut și dezoltat, ca și după adoptarea Codului silvic din 1910, o întreagă clasă socială de intermediari și speculatori. Respectând legea de cele mai multe ori și venind cu idei inovatoare în cadrul legal existent, a răsărit o reală afacere cu drepturi de proprietate litigioase.

Ca urmare a derogării celor trei legi de restituire a terenurilor agricole și forestiere, proprietatea asupra pădurilor a evoluat de la 100% proprietate de stat în 1989, la un raport de aprozimativ. 50% proprietate publică, administrată de Regia Națională a Pădurilor Romsilva, și 50% alți proprietari.

Proprietarii privați sunt constituiți din persoane fizice sau juridice. Din categoria persoanelor juridice sunt incluse unitățile de cult, asociațiile sau fundațiile, societățile comerciale sau firmele proprietare de păduri (obști, comunități de avere, păduri granicerești, composesorate). Prin însușirile istorice și de funcționare, acestea din urmă sunt de obicei înregistrate separat, tocmai pentru a se pune în evidență caracterul lor unic. În 1947 existau circa 300 de mii de hectare aparținând instituțiilor de cult, în timp ce în anul 2007 se retrocedaseră un număr de 79952 ha, iar în anul 2009 situația oficială raportează că unitățile de cult dețin o suprafață de 139 mii hectare.

2. Scopul și obiectivele

Scopul lucrării este analiza modului de administrare sub raportul eficienței economice a pădurilor din cadrul ocolului silvic Josenii Bargaului.

Obiectivul principal al lucrării este analiza și interpretarea datelor economice înregistrate în anul 2014 de Ocolul Silvic Josenii Bârgăului R.A.

Capitol 1. Înființarea Ocolului Silvic Josenii Bârgăului R.A.

1.1. Caracterizarea structurii Ocolului Silvic Josenii Bârgăului R.A.

Domeniul de activitate al Ocolului Silvic Josenii Bârgăului R.A. este  prevăzut de  Codul CAEN 0210 – silvicultură și alte activități forestiere respectiv servicii forestiere: inventarierea pădurilor, evaluarea  lemnului, paza incendiilor, servicii de exploatări forestiere.

În anul 2003 , la inițiativa d-nului Dănilă Vlad, s-a creionat ideea înființării unui ocol silvic privat în vederea administrării pădurilor aflate în proprietatea comunei Josenii Bârgăului, procedura finalizată în anul în baza Hotărârii Consiliului Local al comunei Josenii Bârgăului  nr. 74 din 28.11.2003 prin înființarea OCOLULUI SILVIC COMUNAL JOSENII BÂRGĂULUI R.A .

În vederea funcționării Ocolul Silvic Comunal Josenii Bârgăului R.A s-a obținut din partea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale autorizația de functionare nr. 210 din 2003 , emisă în baza avizelor ITRSV Bistrița Năsăud cât și ITRSV Suceava.

Ocolul Silvic Josenii Bârgăului R.A are ca scop implementarea strategiei naționale și locale în domeniul silviculturii acționând pentru apărarea, conservarea și dezvoltarea durabilă a fondului forestier al comunei Josenii Bârgăului, pe care îl administrează, recoltarea și valorificarea prin acte și acțiuni de comerț, a produselor specifice fondului forestier, potrivit prevederilor legale și respectând hotărârile Consiliului de Administratie, în condiții de eficiență economică, efectuând atribuții de serviciu silvic.

Fig.1

În prezent Ocolul Silvic Comunal Josenii Bârgăului R.A administrează o suprafață de pădure de 8067.42 ha : U.P. I Colibița – 4039,72 ha

U.P. II Dornișoara – 4027,7 ha

Evoluția compoziței

Tabel 1.1

Din tabelul de mai sus rezultă faptul că procentele de participare a speciilor care vin în componența arboretelor sunt diferite de la o amenajare la alta. Ca urmare a acestui fapt, putem observa că se menține structura arboretelor specifică etajului climatic în care este amplasată această unitate de bază, dar ca arboretele să fie mai rezistente la acțiunile vântului este nevoie ca alături de molid să fie promovate și alte specii mai rezistente cum ar fi laricele, bradul, fagul sau paltinul de munte. Modificările s-au produs în urma achiziționării unor noi suprefețe de teren care au fost anexate fondului forestie deja existent.

Comuna Josenii Bârgăului a luat în posesie în conformitate cu legile de aplicare a fondului funciar, prin următoarele PV de punere în posesie eliberate de comisiile locale.

U.P. I Josenii Bârgăului

Tabel 1.2

U.P. II Dornișoara

Tabel 1.3

Suprafața determinată de prezenta amenajare depășește suprafața din amenajarea anterioară cu 1441,82 ha. Diferența se motivează în felul următor:

U.P. I Josenii Bârgăului

Intrări cu acte legale…..160,42 ha

Diferențe rezultate în urma digitizării planurilor de bază…3,9 ha

U.P II Dornișoara

Intrări cu acte legale… 1277,2 ha

Diferențe rezultate în urma digitizării planurilor de bază….0,3ha

Suprafețele preluate făceau parte din:

U.P. I Josenii Bârgăului – suprafața de17,7 ha (drumuri forestiere) provenite din OS Bistrița, DS Bistrița; suprafața de 142,72 provenite din OS privat Bistrița Bârgăului

U.P. II Dornișoara – suprafața de 1277,2 ha provenite OS Dorna Candrenilor, DS Suceava.

Fig. 1 Compoziția arboretelor

1.2. Organigrama Ocolului Silvic Josenii Bârgăului R.A.

↓

↓

↓

↓

↓

1.3 Metodologie

În cuprinsul lucrării am analizat diverse aspecte ale situației economice a ocolului silvic. Punctul de plecare în elaborarea lucrării a fost colectarea informațiilor referitoare la istoricul înființării Ocolului Silvic Comunal Josenii Bârgăului, după care am continuat cu utilizarea datelor din amenajamentul ocolului cu privire la fondul forestier. Un al treilea pas , fiind cel mai important, colectarea de informații contabile și realizarea unei analize a dinamicii economice a ocolului. În cele din urmă am concluzionat analiza cu o viziune proprie asupra situației economice.

Pentru realizarea lucrării de față documentele de care am avut nevoie au fost preluate din amenajamentul O.S Josenii Bârgăului, date privind legile retrocedărilor de pădure preluate din Codul Silvic, precum și date din lucrările de specialitate: Dogaru, L., Regimul juridic al pădurilor, Editura Universității “Petru Maior”, Târgu Mureș. 2002, Jurnalul Național, 23.01.2007, Munți întregi vânduți ca la piață; Curierul Național, 20.03.2006, Dispariții de pe harta retrocedărilor, Dogaru, L. Regimul juridic al pădurilor, Editura Universității “Petru Maior”, Târgu Mureș, 2002.

Datele utilizate pentru realizarea analizei economice au fost preluate din datele contabile ale Ocolului Silvic Josenii Bârgăului, încercându-se astfel o evidențiere a situației economico-financiare a ocolului.

Capitolul 2. Fondul forestier al Ocolului Silvic Josenii Bârgăului R.A

2.1 Caracterizarea fondului forestier

2.1.1. Aspecte generale

Fondul forestier este compus din pădurile și terenurile care urmează a fi împădurite sau care vin în sprijinul nevoilor de cultură de cultură, protecție sau administrare forestieră. Acestea ocupă circa 6,4 milioane ha (26,7% din suprafața fondului funciar aparține statului român, persoane fizice și juridice).

După tipul de proprietate, fondul forestier este format din :

 fondul forestier proprietate publică (stat și unități administrativ teritoriale)

fondul forestier proprietate privată(persoane fizice și juridice).

2.1.2. Descrierea succintă a amenajamentului Ocolului Silvic Josenii Bârgăului R.A.

Amenajamentul Ocolului Silvic Josenii Bârgăului a fost realizat numai pentru pădurile aparținând domeniului privat administrate prin acest ocol.

Localizarea și accesul la zona de activitate.

Din punct de vedere administrativ, ocolul este subordonat Consiliului Local Josenii Bârgăului. Teritorial, ocolul se află pe raza județelor Suceava și Bistrița-Năsăud , pădurile aflându-se în apropiere următoarele localități: Dornișoara, Negrișoara, Poiana Negri, Pasul Tihuța, Colibița. Sediul ocolului se află în comuna Josenii Bârgăului.

Suprafața fondului forestier proprietate publică a comunei Josenii Bârgăului însumează 8067,42 ha și este împărțită în 2 unități de producție. Organizarea procesului de producție și protecție se realizează la nivelul unităților de producție. Din acest considerent, s-au conceput 2 amenajamente, câte unul pentru fiecare unitate de producție:

a) Amenajarea fondului forestier proprietate publică a comunei Josenii Bârgăului, Județul Bistrița-Năsăud, U.P.I Colibița

U.P. I Colibița s-a realizat la amenajarea din anul 2004, în urma dobândirii dreptului de proprietateân baza Legii nr. 1/2000.

Suprafața unității este de 4039,72 ha, gospodărită de O.S. Conumal Josenii Bârgăului.

Din punct de vedere cadastral această se suprapune pe 3 teritorii cadastrale din județul Bistrița Năsăud.

Repartizarea fondului forestier pe teritorii cadastrale

Tabel 2.1

Din punct de vedere geografic, pădurile sunt situate în grupa Carpaților Orientali, Munții Călimani și Munții Bârgăului.

Suprafața inclusă în amenajament este de 4039,72 ha și are ca folosințe: păduri și terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi – 4022,2 ha; terenuri afectate gospodăririi silvice -16,1 ha; Terenuri scoase din fondul forestier, ocupații – 1,42 ha

– Suprafața încadrată în grupa I funcțională este de 2394,4 ha;

– Suprafața încadrată în grupa a II-a funcțională este de 1627,8 ha;

Structura pădurii(date medii) :

Compoziție: 91MO 4BR 3FA 2PAM, vârsta medie: 82 ani, volumul la ha: 338 c/ha;consistența medie:0.85, clasa de producție medie: 2,7, indicele de creștere curentă: 6,8 mc/an/ha; fond lemnos total: 1446683 mc.

Procesul de productie s-a organizat în 4 subunităti de gospodărire:

-S.U.P. A — Codru regulat — sortimente obișnuite: 2577,5 ha;

-S.U.P. E — Protecție integrală: 1278,5 ha;

-S.U.P. K — Rezervații de semințe: 22,4 ha;

-S.U.P. M — Păduri supuse regimului de conservare deosebită: 123,8 ha.

Vecinătăți, limite, hotare

Fondul forestier este localizat la limitele teritoriale ale unor sașe foste unități de producție din două ocoale silvice. Cuprinde o varietate de trupuri de pădure răspândite pe teritoriul acestor unități de producție, astfel încât se poate vorbi despre vecinătăți, limite și hotare doar la nivelul fiecărui trup de pădure în parte.

b) Amenajarea fondului forestier proprietate publică a comunei Josenii Bârgăului, Județul Bistrița-Năsăud, U.P. II Dornișoara

amenajamentul fondului forestier proprietate publică comunei Josenii Bârgăului, județul Bistrita-Năsăud, U.P. II Dornișoara, a fost primit de beneficiar și verificat de ITRSV Suceava.

Amenajamentul fondului forestier proprietate publică a comunei Josenii Bârgăului,U.P. II Dornișoara, a fost realizat înainte de expirarea amenajamentului anterior, datorită depășirii posibilității decenale, prin recoltarea de produse accidentale, provenite din doborâturile de vânt din anul 2007.

Întocmirea noului amenajament a fost aprobată de Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură, din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor, în anul 2014.

Suprafața inclusă în amenajament este de 4027,7 ha și are ca folosințe: păduri și terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi – 4012,2 ha; terenuri afectate gospodăririi silvice -15,3 ha; Terenuri scoase din fondul forestier, ocupații – 0,2 ha

– Suprafața încadrată în grupa I funcțională este de 2379,4 ha;

– Suprafața încadrată în grupa a II-a funcțională este de 1632,8 ha;

Compoziție: 95MO 3BR lFA 1PAM, vârsta medie: 82 ani, volumul la ha: 338 c/ha; consistența medie: 0.65, clasa de producție medie: 2,6, indicele de creștere curentă: 6,5 mc/an/ha; fond lemnos total: 1346783 mc.

Procesul de productie s-a organizat în 4 subunităti de gospodărire:

-S.U.P. A — Codru regulat — sortimente obișnuite: 2567,5 ha;

-S.U.P. E — Protecție integrală: 1268,5 ha;

-S.U.P. K — Rezervații de semințe: 21,4 ha;

-S.U.P. M — Păduri supuse regimului de conservare deosebită: 123,8 ha.

Vecinătăți, limite, hotare

Tabel 2.2

Trupuri de pădure și bazinete componente

Fondul forestier al U.P.II Dornișoara este constituit din 5 trupuri de pădure, prezentate in tabelul urmátor:

Tabel 2.3

Evoluția claselor de vârstă

Tabel 2.4

În ceea ce privește evoluția claselor de vârstă de la amenajarea din 2011 la cea actuală, se poate observa că structura fondului forestier nu are o formă echilibrată, iar pentru ca acest lucru să se remedieze ar fi nevoie de o perioadă destul de îndelungată de timp. Discrepanțele care se pot observa la nivelul claselor de vârstă între cele două amenajări, apar ca o repercursiune logică a evoluției arboretelor în timp, dar și a defrișărilor, de asemena și a împăduririlor efectuate în perioada de aplicare a respectivului amenajament.

În amenajamentul din 2014 se poate vedea un excedent de arborete în clasele II, III, respective V de vârstă. Din acest punct de vedere, prezentul amenajament este o etapă intermediară în procesul de dezvoltare a structurii pe clase de vârstă. Structura pe clase de vârstă, denotă faptul că se poate asigura o continuitate a recoltării de produse lemnoase pentru următoarele decenii.

Lucrări prevăzute în deceniul în curs:

– asigurarea regenerării naturale: 348,0 ha;

– îngrijirea culturilor tinere: 455,0 ha;

– degajări: 32,55;

– curățiri: 54,35 ha, 421 mc

– rărituri: 895,75 ha, 33515 mc;

– tăieri de regenerare: 739,71ha,101000 mc, din care:

progresive: 634,61 ha, 87969 mc;

t. rase: 105,1 ha, 13031 mc.

– tăieri de igienă: 618,0 ha, 4928 mc;

– tăieri de conservare: 20,4 ha, 1428 mc;

– împăduriri: 437,08 ha.

S-au previzionat următoarele lucrări :

Împăduriri – Împăduriri se vor face doar în terenurile reîmpădurite, precum și pe suprafețele defrișate și din diverse considerente, neregenerate momentan. Împăduririle se vor realiza pe fundamentul unor compoziții țel în vigoare cu normele tehnice actuale, cu specii adecvate tipurilor de pădure natural fundamentate din zonă în vederea conservării habitatelor și a biodiversității. În arboretele în care a fost tăiată masa lemnoasă sau se va recolta în totalitate, dacă se consideră necesar se vor realiza completări ale regenerării naturale. Aceste completări se vor efectua tot cu specii adecvate din punct de vedere stațional. Amenajamentele vor efectua lucrări majore de sprijinire a regenerării naturale, fiind ori din sămânță sau din lăstari sau drajoni.

Fig.2

Lucrări de îngrijire a culturilor și a semințișurilor, lucrări de îngrijire și dirijare a arboretelor ilustrate prin : – degajări – curățiri – rărituri – tăieri de igienă, tăieri de masă lemnoasă ca materie primă.

Lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor – lucrările de îngrijire a arboretelor reprezintă un sistem vast de metode silvotehnice cu rolul de a conduce și ajusta procesul natural de selecție în vederea realizării obiectivelor propuse. În pădurile a căror funcție este și producția de lemn, prin tăieri de îngrijire se caută creșterea productivității și a valorii fondului productiv prin alegerea și favorizarea într-o manieră progresivă a arborilor corespunzători ca specie și dezvoltare. De asemena se are în vizor reglarea compoziției și a structurii arboretelor în corelație cu țelul de protecție și producția scontată. Planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor este formată din următoarele lucrări: degajări, curățiri, rărituri și tăieri de igienă.

Degajările sunt lucrări care se realizează pentru îmbunătățirea compoziției, creșterii și calității pădurilor. Lucrările se efectuează la arboretele tinere, în stadiul de desiș. În arboretele de amestec se are în vedere favorizarea în masă a speciilor cu valoare economică mai mare în defavoarea speciilor secundare, dar mai repede crescătoare în fază de început. În arboretele pure se previzionează favorizarea creșterii exemplarelor de calitate, provenite din sămânță, în defavoarea lăstarilor care nu sunt adecvați. Suprafața totală în care se vor efectua degajări este de 32,55 ha.

Curățirile sunt lucrările de îngrijire ce se efectuează arboretelor aflate în stadiul de nuieliș – prăjiniș. În urma acesor lucrări se previzionează îmbunătățirea calității, creșterii și compoziției arboretelor prin tăierea arborilor accidentați, bolnavi, deperisanți sau uscați, înghesuiți sau aparținând unor specii cu valoare mai scăzută. Curățirile sunt ca și o selecție totală, colectivă, dar spre deosebire de rărituri care sunt pozitiv selective, curățirile, prin felul cum acționează sunt negativ selective. Lucrarea are ca scop accelerarea și dirijarea convenabilă a procesului natural de selecție contribuind esențial la obținerea unor arborete de amestec cât mai bine proporționate fie a unor arborete pure alcătuite din cât mai multe exemplare de valoare. Lucrarea reprezintă totodată și o pregătire pentru trecerea la îngrijirea individuală a arborilor ce urmează a se face prin rărituri.

În cadrul Ocolului Silvic Josenii Bârgăului curățiri se vor face pe 54.35 ha urmând a se extrage un volum de 421 m 3 . Lucrările se realizează în arborete cu vârste între 10-25 (30) ani.

Rărituri – răriturile reprezintă cele mai grele proceduri din cadrul lucrărilor de îngrijire. Acestea se realizează periodic începând din stadiul de păriș al arboretelor până în apropierea vârstei de exploatare. Rolul acestor lucrări este divers. Se are în vedere o selecție pozitivă prin favorizarea exemplarelor de valoare, bine echilibrate și care permit o utilizare mai rațională a spațiului de creștere în raport cu obiectivul avut în vedere. Răriturile duc la îmbunătățirea producției cantitative dar mai ales calitative, la mărirea rezistenței arborilor și arboretelor la adversități, la crearea unei structuri propice funcției și chiar la pregătirea arboretelor pentru regenerare. Arboretele în care se realizează rărituri au între 30 și 70 de ani și sunt arborete cu o consistență de regulă de 0,9 sau mai mare. Suprafața decenală de parcurs cu rărituri este de 895,75 ha iar volumul ce se va recolta în același interval de timp va fi de 33515 m 3 . Intensitatea medie de intervenție este de cca. 13 m3/ha, valoare normală pentru arboretele din zonă și care se înscrie în linia valorilor multianuale realizate anterior.

Tăieri de igienă – aceste lucrări urmăresc realizarea unei stări fitosanitare adecvate arboretelor prin extragerea arborilor uscați sau în curs de uscare, rupți sau doborâți, atacați de ciuperci sau insecte sau cei cu vătămări mecanice. De obicei se înlătură arborii a căror prezență reprezintă un posibil pericol pentru ceilalți arborilor sănătoși. Aceste tăieri se realizează continuu, de fiecare dată când este nevoie. Aceste tăieri au loc pe întreaga suprafață a ocolului. Pe 618 ha se vor efectua doar acest fel de lucrări, arboretele respective nepermițând alt tip de intervenții. Volumul preconizat pentru astfel de intervenții este de 4298 m 3 /an ceea ce reprezintă o intensitate de intervenție practic nesemnificativă, de sub 1m 3 /an/ha. Cantitatea de masă lemnoasă recoltabilă prin tăieri de igienă arată starea de sănătate a pădurii. Starea de sănătate a pădurilor din Ocolul Silvic Josenii Bârgăului este foarte bună.

Regenerarea pădurilor și recoltarea de produse principale – arboretele pentru care este propice realizarea procesului de producție și care au ajuns la vârsta exploatabilității urmează a fi parcurse cu tăieri de regenerare care au ca urmare înlocuirea arboretului vârstnic cu unul tânăr care să reia procesul de creștere. În acest mod se asigură și continuitatea funcțională a arboretelor respective știut fiind faptul că îmbătrânirea excesivă poate avea drept efect și scăderea capacității productive. Exploatabilitatea arboretelor se exemplifică fie prin vârsta exploatabilității tehnice sau prin vârsta exploatabilității de protecție după cum arboretele respective nu au sau au și funcții de protecție. Regenerarea și recoltarea pădurilor se produce prin aplicarea unor tratamente. Ca bază de amenajare, tratamentul reprezintă structura arboretului din punct de vedere al repartiției arborilor pe categorii dimensionale și al etajării populațiilor de arbori și arbuști. Volumul de masă lemnoasă de recoltat s-a efectuat pe fundametul prevederilor legale în vigoare cu respectarea asigurării continuității pe cel puțin 60 de ani de acum înainte pentru codru și cu asigurarea continuității pe întreaga perioada ciclului pentru subunitățile de crâng și codrul convențional. Volumul anual de extras de masă lemnoasă este de 101000 m 3 /an. Regenerarea acestor păduri și recoltarea de masă lemnoasă ca produs principal se realizează prin aplicarea de tratamente. Aceste volume au fost stabilite după reguli foarte stricte de asigurare a continuității producției de masă lemnoasă în condițiile menținerii sau amplificării rolului protectiv și de asigurare a regenerării naturale.

Tratamentul tăierilor progressive – sunt tăieri repetate, localizate, la care regenerarea se face sub masiv. Caracteristica definitorie a tratamentului o reprezintă declanșarea procesului de regenerare cu ocazia primei tăieri (tăierea de însămânțare) într-un număr de puncte din arboret care vor forma ochiurile de regenerare. Mărimea acestor ochiuri depinde de arboret și de condițiile staționale. După regenerarea acestor ochiuri, semințișul din aceste locuri se pune în valoare prin lărgirea ochiurilor respective (tăierea de punere în lumină). Odată cu punerea în lumină se deschid noi ochiuri de regenerare. Atunci când aproape toată suprafața este regenerată se face ultima tăiere (tăierea de racordare). Acest tip de tăieri se vor realizează în arboretele exploatabile care îndeplinesc funcțiile de protecție cele mai permisive. Tăieri progresive se fac pe numai 634,61 ha. Caracteristica definitorie a acestui tip tratament este faptul că tăierile se facin decursul a 20-30 de ani în funcție de tipurile de pădure și speciile de promovat și ultimele tăieri (tăierea de racordare sau tăierea definitivă) se face numai atunci când suprafața este regenerată adecvat.

Tratamentul tăierilor rase se va face în varianta pe parchete mici. Mărimea parchetelor este până la 3 ha cu reguli fixe de apropiere în spațiu și timp a acestora. Suprafața pe care se fac ast fel de tăieri este limitată la refacerea unor arborete necorespunzătoare stațional sau degradate din vaste motive în care nu se poate realiza o regenerare naturală de calitate din sămânță și ca singur tratament pentru culturile de plopi euramericani. Suprafața pe care se fac ast tip de tăieri este de 105,1 ha. Aceste tăieri se fac imediat după de împăduriri.

2.2 Modul de vânzare a masei lemnoase

Vânzarea masei lemnoase pe picior și a celei fasonate se realizează de către un ocol silvic se realizează prin licitație publicã sau prin negociere directã.

În cadrul licitațiilor pentru masa lemnoasã pe picior au dreptul să participe atât agenții economici atestați pentru activitatea de exploatare forestierã dar și agenții economici care nu sunt atestați.

Agenții economici care manifestă interesul de participare la licitație trebuie să depune, înainte de data licitației, documentația de preselecție, care trebuie să cuprindă: 

  1. Datele de identificare a agentului economic

  2. Certificat de înregistrare la Registrul Comerțului;

  3. Numele conducătorului cu semnătura acestuia și ștampila;

  4. Documentele de existență legală a firmei

Licitația nu se poate desfășura dacã se prezintã un singur ofertant. În astfel de cazuri se organizează încă o licitație. Dacã și de aceastp dată se prezintã tot un singur ofertant, partida se vinde prin negociere directã în condițiile prevăzute în regulament.

Agenții economici au obligația ca în cazul primesc masă lemnoasă, de a plăti un avans din valoarea masei lemnoase licitate ce urmează a fi stabilit de comun acord și specificat în listele de partizi, cât și în contractul de vânzare-cumpãrare a masei lemnoase.

Table 2.1 Masa lemnoasă 2013

În anul 2013 Ocolul Silvic Comunal Josenii Bârgăului a scos la licitație un număr de 34500.00 m cubii însumând o valoare de 3.983.342 milioane lei. Această valoare este împărțită în două categorii:

Lemn pentru populație acordat de consiliul local Josenii Bârgăului pentru nevoi personale, un număr de 11.732 metri cubi însumând o valoare de 550.180 mii lei.

Lemnul achizitionat la drum auto de catre locuitorii comunei Josenii Bârgăului cu urmatoare prețuri,cantități și sortimente:

– lemn gros 58,06 lei per m3 – 2539.13 m3 din care: molid 1783,08 m3 , brad 756,05 m3.

– lemn miljociu 54.03 lei per m3 – 4432,02 m3 din care: molid 2879.30 m3 , brad 1552,72.

– lemn subțire 50.80 lei per m3 – 1810,56 m3 din care: molid 1620,12 m3 , brad 190,44 m3.

– lemn de foc 24.17 lei per m3 – 2950,29 m3 din care: molid 1856,90 m3, brad 721,20 m3 ,fag 291,14 iar diverse tari 81,05.

Lemn scos la licitație (pe picior) pentru agenții economici însumează un numar de 22.768 metri cubi cu o valoare totală de 3.433.162 din care reiese un preț mediu în valoare de 150,79 per metru cub din care 17.076 metri cub molid și respective brad 5.692 metri cub .

În anul 2014 Ocolul Silvic Comunal Josenii Bârgăului a scos la licitație un număr de 30261,00 m cubii însumând o valoare de 4.028583 milioane lei. Această valoare este împărțită în două categorii:

Lemn pentru populație acordat de consiliul local Josenii Bârgăului pentru nevoi personale, un număr de 6961,00 metri cubi însumând o valoare de 380,736 mii lei.

Lemnul achizitionat la drum auto de catre locuitorii comunei Josenii Bârgăului cu urmatoare prețuri,cantități și sortimente:

– lemn gros 76,19 lei per m3 – 1169,09 m3 din care: molid 935,02 m3 , brad 234,07 m3.

– lemn miljociu 65,97 lei per m3 – 2515,05 m3 din care: molid 712,30 m3 , brad 628,55m3.

– lemn subțire 55,45 lei per m3 – 1047,50 m3 din care: molid 712,30 m3 , brad 335,20 m3.

– lemn de foc 30,35 lei per m3 -2223,36 m3 din care: molid 1192,65 m3, brad 668,81 m3 ,fag 267,52 și diverse tari 100,38.

Lemn scos la licitație (pe picior) pentru agenții economici însumează un număr de 233300 metri cubi cu o valoare totală de 3.433.162 din care reiese un preț mediu în valoare de 156,56 per metru cub din care 13980,00 metri cub molid și respective brad 9320,0 metri cub .

Analiza vânzărilor către populație și agenți economici 2013-2014

Fig. 3

După cum se poate observa din graficul de mai sus, totalul vânzărilor din 2014 a scăzut comparative cu anul 2013 cu aproximtiv 4239 mc. Cauzele pot fi multiple, fie prețul mult prea mare al materialului lemnos cât și calitatea acestuia, dar și efectuarea vânzărilor la negru făcute de alți agenți economici, ceea ce duce la o scădere a vânzărilor la nivel de societate. Aceleași considerente sunt valabile și în cazul vânzărilor de masă lemnoasă.

Analiza vânzărilor de masa lemnoasă 2013-2014 (mc)

fig. 4

Capitolul 3. Analiza economică a Ocolului Silvic Josenii Bârgâului R.A.

Ocolul Silvic Josenii Bârgăului R.A. permite acoperirea cu capital propriu provenit din activitatea pe care o desfășoară a tuturor cheltuielilor, a dobânzilor, dezvoltatea investițiilor, precum și obținere de profit.

O.S. realizează anual bugeturi de venituri și cheltuieli și situații economice în conformitate cu legea.

3.1. Cifra de afaceri în anul 2014

Tabel 3.1

3.2. Consumul intermediar și alte cheltuieli (personal, dobânzi,etc) din domeniul silviculturii

Tabel 3.2

3.3. Echipamente și animale de tracțiune folosite în activitățile de silvicultură

3.4. Clădiri/Birouri folosite în activitățile de silvicultură

3.5. Drumuri forestiere folosite în activitățile de silvicultură

Tabel 3.5

Analiza dotării pădurilor din cadrul O.S. Comunal Josenii Bârgăului trebuie realizată la nivel de unitate de producție, cu o gestionare atentă la nivel de ocol silvic. ƒ În cadrul acestei analize a drumurilor forestiere trebuie să se aibă în vedere tehnologiile de perspectivă în exploatarea pădurilor, fiind indispensabile drumuri de coastă care să împartă versanții în două sau mai multe zone de colectare. În analiza eficienței economice a investițiilor pentru drumuri forestiere trebuie să se țină cont de evoluția dinamică, în timp, a proceselor de producție forestieră, a cheltuielilor necesare, atât în ceea ce privește administrarea fondului forestier cât și în ceea ce privește întreținerea și exploatarea drumurilor forestiere.

3.6 Cifra de afaceri în anul 2013

Tabel 3.6

3.6.Consumul intermediar și alte cheltuieli (personal, dobânzi,etc) din domeniul silviculturii – 2013

3.5. Interpretarea datelor privind cifra de afaceri și cheltuielile în perioada 2013-2014

3.5.1.Analiza dinamicii cifrei de afaceri

Fig.5

Cifra de afaceri constituie indicatorul elementar al activității oricărei firme, reprezentând indicatorul fundamental de performanță dacă determină dimensiunea profitului și ratei rentabilității. Cifra de afaceri reprezintă vânzările totale într-o periaodă data de timp,obținute de pe urma livrării produselor, executarea de lucrări și prestări de servicii(veniturile din activitatea de bază) și alte venituri din exploatare.

Conform datelor analizate mai sus cu privire la cifra de afaceri a Ocololui Silvic Josenii Bârgăului, se poate observa o scădere a profitului încasat în anul 2014, comparative cu 2013. Cauzele pot fi multiple, de la: micșorarea vânzărilor de material lemnos până la disfuncționalități la nivelul tehnic al ocolului silvic.

Rezultatul analizei de față, după cum se observa din graficul de mai sus, arată forma de pierdere în primul an al perioadei analizate, el fiind în suma de 2342,04 mii lei în 2014 și 2502,59 mii lei în 2013 lei .

3.5.2 Analiza dinamicii cheltuielilor

Fig. 6

În ceea ce privește costurile intermediare, se poate observa că în anul 2014 , cheltuielile s-au redus considerabil comparative cu cele din anul precedent,de la 1985,78 mii lei în 2013 la 1033,108 mii lei în 2014, ceea ce denotă o gestionare mai bună a veniturilor, a cheltuielilor aferente activității desfășurate cât și o mai bună pregătire la nivelul personalului angajat.

Capitol 4. Concluzii

Bibliografie

Amenajament Ocolul Silvic Comunal Josenii Bârgaului R.A.

Codul Silvic

Dogaru, L., Regimul juridic al pădurilor, Editura Universității “Petru Maior”, Târgu Mureș. 2002

Jurnalul Național, 23.01.2007, Munți întregi vânduți ca la piață; Curierul Național, 20.03.2006, Dispariții de pe harta retrocedărilor

Ministerul Mediului și Pădurilor, Starea pădurilor