. Analiza Eficientei Activitatii Societatii (s.c. Xyz S.a.)
CAPITOLUL 1
INTRODUCERE
În ultimii ani, industria textilă din România a suferit importante transformări, o dată cu necesitatea privatizării. Firmele textile autohtone au fost nevoite să își modifice tehnologiile de fabricație în raport cu cele utilizate pe piața internațională, să achiziționeze noi utilaje și mașini mai performante care să contribuie la reducerea costurilor și să iși informatizeze treptat activitatea în vederea obținerii unei eficiențe superioare celei aceptate până în 1999. Perioada imediat următoare anului 1990 a fost extrem de dificilă pentru managerii din această industrie, statul neimplicându-se pentru a le susține activitatea. Cele mai multe dintre societăți au apelat la vânzări de active, ceea ce a produs adevărate scandaluri, în mare parte din cauza faptului că asemenea vânzari sunt însoțite de disponibilizări masive ale salaraților .
S.C. TEXTILA DACIA S.A reprezintă una dintre societățile cu profil textil care a reușit să supraviețuiască schimbărilor de mediu, de cerințe și legislație care au survenit în ultima perioadă. Mediul economic în care aceasta își desfăsoară activitatea este dinamic, fapt datorat:
existenței îin cadrul sectorului textil a mai multor agenți economici aflați într-o permanentă stare de concurență, ale căror decizii ( de alocare a resurselor, de repartiție a rezultatelor obținute etc ) afectează și influențează mediul economic în ansamblul său;
acțiunii factorului timp, care este de natură să producă mutații semnificative atât în costul resurselor ( umane, materiale, financiare), cât și în calitatea acestora.
Dinamismul mediului economic al firmei îi pune permanent acesteia problema adaptării cât mai rapide la noile condiții, menținându-se competitivă, iar pentru ca acest lucru să se poată realiza este necesar ca aparatul managerial al firmei să cunoască situația actuală a acesteia, să poată identifica punctele forte și punctele slabe ale activității societății. Astfel, analiza reprezintă prima etapă în stabilirea măsurilor necesare corectării deficiențelor și accentuării laturilor pozitive ale activității firmei. Trebuie menționat însă faptul că procesul de analiză este deosebit de complex, deoarece există situații în care același efect poate fi generat de cauze diferite, sau pot avea loc combinații de efecte care determină o rezultantă cu totul nouă.
Așadar, pe măsura creșterii complexității proceselor și fenomenelor economice, a problemelor informațional- decizionale cu care se confruntă factorii decionali din cadrul socetăților, s-au intensificat preocupările teoretice și practice de găsire a unor soluții pentru perfecționarea și creșterea eficienței activitățiii manageriale, activități finalizate prin dezvoltarea managementului științific, ca știință a conducerii. Managementul științific reprezintă ansamblul proceselor prin care elemente teoretico-metodologice ale științei managementului sunt operaționalizate în practica economico-socială.
Din punct de vedere practic, se constată o tendința puternică de reducere a managementului empiric desfășurat exclusiv pe baza bunului simț și a experienței managerilor, creșterea ponderii instrumentelor științifice puse la dispoziția conducerii, precum și o intensificare a raportului creativ de adaptare a acestor instrumente la condițiile concrete ale fiecărei situații.
O combinație importantă a metodelor de organizare si conducere a sistemelor, alături de metodele matematice si informatice, a avut-o și utilizarea concepției sistemico-cibernetice, prin care orice secțiune a realității se poate defini ca un sistem sau subsistem în care se identifică elemente, procese, conexiuni, stări, mediu economic și obiective.
O utilitate deosebită îin analiza și proiectarea sistemelor informațional- decizionale o au modelele cibernetico-economice care includ subsistemul de reglare ( conexune inversă) prin care se intervine asupra intrărilor în sistem, în scopul menținerii ieșirilor la nivelul unor parametrii- obiectiv doriți. Pe acest aspect ne vom concentra și în efectuarea analizei DEA ( analiza va fi orientată input ).
Întregul demers al metodologiilor analizei de sistem se bazează pe ideea existenței posibilităților de perfecționare și de ameliorare continuă a performanțelor oricărui sistem, printr-o activitate de analiză a sistemului existent și de proiectare a unui sistem mai performant. În acest scop se utilzează un set de metode în vederea realizării etapelor specifice fiecărei metodologii de analză și proiectare a sistemelor, printre cele mai importante fiind considerate metoda analizei diagnostic șii metoda modelării, pe baza cărora este construită și lucrarea de față.
1.1. ANALIZA DIAGNOSTIC A FIRMEI
Diagnosticarea constă în investigarea firmei și a componentelor sale cu ajutorul unor instrumente specifice, în vederea depistării cauzale a principalelor disfuncționalităti și puncte forte și, pe această bază, formularea de recomandări axate pe cauzele generatoare de puncte forte și puncte slabe. Sunt abordate, așadar, trecutul și prezentul firmei, din multiple puncte de vedere: economic, tehnic și tehnologic etc, apelându-se la instrumente specifice de investigare și analiză preluate din diverse domenii ale științei.
Conținutul dagnosticării îl poate constitui firma în ansamblul său, caz în care ne referim la o diagnosticare globală recomandată în contextul mai larg al scenariului metodologic de reproiectare sau remodelare) sau una sau mai multe componente procesuale or structural-organizatorice ale acesteia,situație în care diagnosticarea este una parțiala.
În lucrarea de fața se va realiza o diagnosticare globală.
Conținutul unui studiu de diagnosticare globală sau generală trebuie să evidențieze unele elemente de esență desprinse din analiza viabilității economice a agentului economic, după cum urmează:
1) Aspecte de identificare a locului și rolului firmei în macrosistem:
– caracteristici tipologice;
– istoricul firmei;
– studiul ciclului de viață în care se află;
– piața specifică.
2) Situația economico-financiară în dinamică;
3) Analiza viabilității economice; simptome pozitive și negative;
4) Puncte forte și cauze care le generează;
5) Puncte slabe și cauze generatoare;
6) Recomandări strategico-tactice.
În cadrul lucrării de fața este prezentată o analiză – diagnostic globală, punându-se accentul mai ales pe analiza economico-financiară realizată la S.C. TEXTILA DACIA S.A.
1.2. METODA MODELĂRII
Metoda modelării utilizează un ansamblu de tehnici statistico-matematice , tehnici euristice și de modelare cibernetico-economice, în scopul determinării unei reprezentări izomorfe a realității obiective. Modelul oferă o descriere simplificată și fundamentală a sistemului sau procesului pe care îl reprezintă, cu ajutorul unor reprezentări grafice, pe bază de ecuații, tehnici conceptuale etc., care facilitează analiza, în vederea descoperirii unor relații și legități foarte greu de descoperit pe alte căi.
Această metodă se recomandă a fi folosită pentru sisteme bine structurate, deci pentru acele sisteme care înregistrează modificări minime în timp ale parametrilor care le caracterizează.
Abordarea sistemică a proceselor de conducere pentru obținerea unei eficiențe maxime în atingerea obiectivelor sistemului, necesită o investigare atentă și minuțioasă a sistemului în scopul reprezentării lui prin modele.
În această lucrare este prezentată metoda DEA ( Data Envelopment Analysis) de analiză a eficientei activității S.C. TEXTILA DACIA S.A. Această metodă cunoaște o largă aplicabilitate în diverse sectoare publice , precum și private. DEA este utilizată în scopul evaluării eficienței unor sisteme economice de producție similare. În ultimele decade, DEA a reprezentat una dintre ariile de interes ale stiinței managementului care au cunoscut cea mai rapidă ascensune. DEA a beneficiat de asemenea de o sporită atenție în diverse domenii, fiind considerată un puternic instrument în măsurarea eficienței relative a unor unităti de decizie (DMU). Aceasta a fost de asemenea utilizată în ierarhizarea alternativelor.
În cadrul lucrării de față, metoda DEA este aplicată în vederea studierii eficienței relative a S.C. TEXTILA DACIA S.A. în raport cu celelalte firme din industria textilă.
C. STRUCTURA LUCRĂRII
Lucrarea este structurată pe patru capitole , capitolul 1 fiind cel de introducere.
Capitolul 2 este structurat pe două subcapitole. Primul subcapitol constă în prezentarea societății, a istoricului, a obiectului de activitate al acesteia. Al doilea subcapitol costă din diagnosticul economico-financiar, grupat în doua categorii de indicatori: indicatori de eforturi și efecte și indicatori de eficiență, din diagnosticul juridic, comercial, industrial și cel al resurselor umane. Analiza este realizată pe peroada 1999-2003, indicatorii fiind calculați atât în prețuri curente, cât și în prețuri comparabile.
Captolul 3 – Modelul DEA- cuprinde prezentarea teoretică a acestei metode.
Capitolul 4 cuprinde aplicația realizată, calculând eficiența relativă a societății S.C. TEXTILA DACIA S.A. în raport cu celelalte firme din industra textilă. Aplicația este realizată prin intermediul pachetului de programe Efficiency Measurement System pe un numar de 400 de firme.
Anexele , prezentate în finalul lucrării, cuprind dosarul de utilizare a programului EMS utilizat în realizarea analizei DEA, extrase din bilanț, contul de profit și pierdere precum și tabelul principalilor indicatori calculați în cadrul analizei diagnostic, în prețuri curente și comparabile, pentru anii 1999 – 2003, grafice reprezentând evoluția unor indicatori importanți, analiza SWAT a activității societății, precum și dosarul de utilizare al aplicației informatice realizate.
CAPITOLUL 2
PREZENTAREA SOCIETĂȚII. ANALIZA ȘI DIAGNOSTICUL ACTIVITĂȚII S.C. TEXTILA DACIA S.A.
2.1.PREZENTAREA S.C. TEXTILA DACIA S.A.
S.C. TEXTILA DACIA S.A. reprezintă una dintre societățile textile de referință din țara noastră, numărându-se printre puținele din domeniu ce au rezistat și chiar s-au dezvoltat după 1989 în România.
Sediul S.C. TEXTILA DACIA S.A. este în București, Bd-ul Bucureștii Noi, nr. 43, sector 1.
Principalele date de identificare ale societății sunt următoarele:
Cod fiscal………………………………………………………R15586642
Nr. de înregistrare din Registrul Comerțului…………….J/40/1055/1991
Forma de proprietate………………………………………….Privat 100%
Ramură…………………………………………………………..Industrie
Departament………………………………………….…….Textile-Pielarie
Telefon centrală……………………………………………..…667 21 90
Fax………………………………………………………………224 46 83
2.1.1. Scopul societății și obiectul de activitate.
Societatea urmărește obținerea de profit prin desfășurarea activității conform obiectului de activitate, cu respectarea prevederilor statutului de funcționare a societății, ale contractului de societate și ale normelor legale în vigoare.
Obiectul de activitate este următorul:
proiectarea, producerea și comercializarea de țesături din fibre naturale, sintetice și artificiale sub formă de metraj și confecții (lenjerie de pat,seturi de bucătărie, draperii, huse ), articole de protecție, activitate de import – export;
comercializarea cu amănuntul a produselor prin magazine, piețe, târguri și magazine proprii ale societății.
2.1.2. Scurt istoric
S.C. TEXTILA DACIA S.A. a luat ființă în 1936 sub denumirea de Filatura “Dacia” cu o capacitate de 12.144 de fuse și preparația corespunzătoare, la care s-au mai adăugat în 1940 încă 3360 de fuse. În anul 1952 s-a comasat cu o mică întreprindere cu profil de țesătorie și finisaj, situată în vecinătate. Între anii 1961-1962 întreprinderii i se adaugă o secție de finisare a țesăturilor, care la acea dată era cea mai modernă din țară. În 1965 se dezvoltă și se modernizează secția Țesătorie prin montarea a 372 războaie automate, iar în anul 1970 s-a modernizat și secția Filatură, fiind echipată cu 22.044 fuse, devenind astfel cea mai modernă întreprindere textilă din țară, omercializarea cu amănuntul a produselor prin magazine, piețe, târguri și magazine proprii ale societății.
2.1.2. Scurt istoric
S.C. TEXTILA DACIA S.A. a luat ființă în 1936 sub denumirea de Filatura “Dacia” cu o capacitate de 12.144 de fuse și preparația corespunzătoare, la care s-au mai adăugat în 1940 încă 3360 de fuse. În anul 1952 s-a comasat cu o mică întreprindere cu profil de țesătorie și finisaj, situată în vecinătate. Între anii 1961-1962 întreprinderii i se adaugă o secție de finisare a țesăturilor, care la acea dată era cea mai modernă din țară. În 1965 se dezvoltă și se modernizează secția Țesătorie prin montarea a 372 războaie automate, iar în anul 1970 s-a modernizat și secția Filatură, fiind echipată cu 22.044 fuse, devenind astfel cea mai modernă întreprindere textilă din țară, la acea dată.
În 1970, paralel cu echiparea tehnică a secțiilor de producție, s-au realizat și obiective pentru deservirea acestora: centrala termică, depozite, mașini de ridicat și transportat. Tot în această perioadă, capacitatea secției Tesătorie s-a completat cu o mașina de canatat automată, o mașină de urzit și una de încleiat. În perioada 1966 – 1967, în cadrul secției Finisaj s-au montat următoarele:o instalație de albit în lățime; o mașină de vopsit Termosol; o mașină de samforizat ; un calandru de satinat ;o mașină de mercerizat cu valturi . S-au completat instalațiile de uscat, apretat, termofixat cu două clame, cinci mașini de dublat, pliat, metrat, 20 mese de ajustat și 12 rame de control.
Ca urmare a acestor investiții, în perioada 1966 – 1970 s-a înregistrat o creștere a producției cu cca. 15% față de perioada precedentă. În anul 1970, Țesătoria a înregistrat o producție de 3.3 ori mai mare decât în anul 1948 și de 1.5 ori mai mare decât în anul 1965.
În anul 1974 întreprinderea a fost dotată cu o mașina de termofixat Brukner în Secția Finisaj. În anul 1976 întreprinderea a fost dotată cu mijloace moderne de transport intern, o mașină de multiplicat film pentru șabloane, un fulard de stoarcere pentru Finisaj, o mașina de periat – rolat pentru ajustaj, instalație Termosol la laborator, cinci pompe submersibile pentru puțuri. În anul 1977 a început modernizarea Secției Țesătorie, prin înlocuirea vechilor războaie A 100 și ES – II – 115 cu 156 războaie STB – 2 – 216. Prin introducerea acestor războaie s-a rezolvat și problema nivelului de zgomot din Secția Țesătorie, încadrându-se în limitele prevăzute de normative din acest punct de vedere.
În anul 1991 a luat ființă societatea comerciala “TEXTILA DACIA S.A”, prin H.G. 1296/13. 12. 1990. În anul 1995 se începe privatizarea societății, prin cumpărare de către Asociația TEXTILA DACIA S.A. a 51% din valoarea acțiunilor deținute de stat, proces încheiat în anul 1999, prin cumpărarea restului de 49% de acțiuni, devenind astfel societate pe acțiuni cu capital 100% privat.
În perioada 1990-2000 S.C. TEXTILA DACIA S.A. a inițiat un program propriu de restructurare, retehnologizare, care să răspundă cererii de pe piața externă. În această perioadă, având în vedere concurența tot mai mare de pe piață, S.C. TEXTILA DACIA S.A. a fost permanent interesată în retehnologizarea și modernizarea întregului proces de producție, în găsirea de soluții viabile pentru reducerea consumurilor materiale și tehnologice, în achiziționarea de utilaje performante. În anul 2000 s-a achiziționat de la firma STORK Olanda, o linie tehnologică de imprimat de ultimă generație, modernă, computerizată, ce a facut posibilă diversificarea sortimentală, îmbunătățirea condițiilor de mediu, creșterea performanțelor tehnice și reducerea substanțială a consumurilor specifice energetice, de coloranți și chimicale.
În continuare S.C. TEXTILA DACIA S.A. este permanent interesată în achiziționarea de noi mașini și instalații pentru a realiza produse la nivel mondial atât din punct de vedere al calității cât și din punct de vedere al costurilor.
2.1.3. Aprovizionarea
Aprovizionarea cu materiile prime și materialele auxiliare necesare se realizează atât de pe piața internă, cât și de pe piața externă, prin căutarea celor mai bune soluții, pentru a menține nivelul de rentabilitate impus de comenzile societății. Aprovizionarea se realizează direct de la producători, pentru a elimina costurile ce apar în urma solicitării unor intermediari sau comisionari, pe bază de contract, achitarea făcându-se cu CEC sau ordin de plată. Transportul acestor materii prime se face prin închiriere de autocamioane sau prin livrarea mărfii cu ajutorul mașinilor furnizorilor direct la sediul societății. Aprovizionarea se efectuează pe bază de necesare strict stabilite în funcție de programul de producție și de consumuri normate prin Bugetul de Venituri și Cheltuieli al societății pe an.
S.C. TEXTILA DACIA S.A. are ca principali furnizori de materii prime următoarele firme: furnizori de fire : SC OLTCOTTON SA DRĂGĂNEȘTI, SC FILATURA DE BUMBAC SA URLAȚI ; furnizori de țesătură crudă : SC CAZANELE SA ORȘOVA, SC ȚESĂTORIA DE BUMBAC SA TG MURES, SC VASTEX SA, SC NOVATEX SA ; furnizori de produse auxiliare: SC MUNPLAST SA, SC FAVIL SA RM VÂLCEA, SC WESTGATE SRL etc.
2.1.4. Programul de producție
Produse și servicii
S.C. TEXTILA DACIA S.A. are în patrimoniul său cladiri, mașini și utilaje specifice, necesare desfășurării procesului de fabricație. Dotarea tehnică permite producerea țesăturilor de 100% bumbac, 100% celofibra, amestec poliester / celofibră, poliester / bumbac, bumbac / in, in / celofibra, in structură: albite, vopsite, imprimate, cu finisaje superioare. De asemenea, în cadrul Secției Confecții, se pot realiza confecții reprezentând lucruri pentru casă, precum și echipament de lucru și protecție.
Gama sortimentală cuprinde o medie de 100 de articole în paleta coloristică completă și peste 20.000 de desene. În procesul de fabricație se folosesc tehnologii de vârf și imprimare, vopsire, apretare, asigurându-se performanțe de înaltă calitate, competitive pe plan mondial. În funcție de destinația articolelor și compoziția fibroasă, se pot asigura: contracții controlate +/-2%, nesifonabilizare, hidrofobizare, samforizare, scamosare, satinare, antistatizare, calandrare, utilizându-se produse chimice de la firme consacrate (Sandoz, Hoechst, Clariant, CIBA, Lamberti…). În afara gamei sortimentale proprii (contextură, desene, culori) se pot reproduce contexturi, desene, culori, la cererea partenerilor interesați.
Recunoașterea calității produselor S.C. TEXTILA DACIA S.A. a fost certificată prin numeroase premii internaționale, obținând premiul de prestigiu comercial și calitate Madrid 1991, 1992 și “ Steaua de Aur a Calității “ în anul 1992; de asemenea, a obținut numeroase premii la târgurile și expozițiile organizate la nivel național, fiind recunoscută ca unul dintre cei mai importanți producători din cadrul industriei textile românești.
Modificări în structura programului de fabricație după anul 1989
Având în vedere că, după 1989 , S.C. TEXTILA DACIA S.A. s-a confruntat în mod direct cu toate problemele ridicate de economia de piață, a trebuit să-și recâștige piața de desfacere la nivel internațional și să se ridice permanent nivelul schimbărilor impuse de cerințele pieței. În urma activității de marketing pe piața internațională, efectuate dupa 1989, s-a constatat cererea de articole confecționate ( în special lenjerii de pat), fapt ce a determinat necesitatea înființării unei secții de confecții. Dezvoltarea și înființarea Secției de Confecții a necesitat un efort tehnic, financiar și uman foarte mare. Astfel, au fost achiziționate peste 100 de diverse utilaje, pentru care a fost necesara asigurarea cu 200 de salariati, forță de muncă rezultată parțial din reconversia personalului societății, cât și prin angajarea de personal din afara societății ( în general necalificat), forță de muncă ce a fost calificată în cadrul societății.
2.1.5. Desfacerea
Strategia de desfacere utilizată de S.C. TEXTILA DACIA S.A. vizează o distribuție extentivă, adică o difuzare largă a produselor prin cele mai diverse tipuri de desfacere.
Din punct de vedere al gradului de participare al S.C. TEXTILA DACIA S.A. la distribuție, desfacerea produselor pe piața internă se realizează printr-o distribuție prin aparat propriu ( magazin propriu de desfacere) și prin intermediari ( firme comerciale independente, de exemplu : magazine de specialitate, en-gros-uri, centre comerciale, magazine universale…).
2.1.6. Facilități utilizate
Circulația și întocmirea documentelor privind activitatea financiară și contabilă se fac potrivit cu prevederile Legii Contabilității nr. 82/1991 , astfel existând o serie de registre și formulare tipizate care au calitatea de documente justificative.
Conform art. 6 alin 3, aceste documente angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat ori înregistrat în contabilitate, după caz.
Pentru a ușura munca, a urmări corectitudinea și pentru a reduce din timpul consumat pentru efectuarea calculelor necesare, s-a pus accentul pe sistemele informatice și informaționale. S.C. TEXTILA DACIA S.A. dispune de calculatoare personale compatibile IBM-PC, dotate cu microprocesoare 80486, având implementate limbaje evoluate de programare (ORACLE, VISUAL FOX PRO, C++, COBOL…) și aplicații financiar-contabile ( GESTOC, produsele firmei CIEL).
2.1.7. Structura organizatorică
Structura organizatorică a societății se aliniază la cerințele unui management modern. Perioada de tranziție de după 1990 a impus alinierea organizării societății la cerințele impuse de economia de piață și a principiilor moderne de management, managementul calității totale, urmărindu-se pierderile non-calitate și adaptarea structurii organizatorice ca urmare a introducerii sistemelor informatizate.
S.C. TEXTILA DACIA S.A. poate fi analizată structural după activități, și anume:
Activitatea de producție : secția ȚESĂTORIE; secția FINISAJ; secția CONFECȚII; secția MIJLOACE FIXE – UTILITĂȚI.
Servicii de bază: Departamentul de Import-Export; Departamentul de Vânzare-Marketing; Serviciul Financiar, Contabilitate, Buget, Control; Serviciul Informatică; Birou Resurse, Comenzi; Laborator Cercetare-Analize; Atelier Creație; Serviciul Personal Juridic; Departament Investiții-Imagine.
2.1.8. Conducerea și administrarea societății
Organul de conducere al societății este Adunarea Generală a Acționarilor (AGA), care decide asupra problemelor importante legate de activitatea societății; este o adunare formată din persoane fizice deținătoare de părți sociale și/sau acțiuni. Atribuțiile, convocarea și ținerea Adunării Generale a Acționarilor, precum și condițiile de fond și procedurale pentru deliberarea și adoptarea deciziilor sunt cele prevăzute în Statutul societății , atașat la Contractul de Societate.
Acționarii exercită dreptul lor de vot în Adunarea Generală proporțional cu numărul acțiunilor ce le posedă. Dreptul de vot nu poate fi cedat, orice convenție privind exercitarea într-un anumit fel a dreptului de vot este nulă, cu excepția procurii speciale pentru reprezentarea acționarilor în Adunarea Generală, procură autentificată de Președintele Consiliului de Administrație în prezența acționarului titular. Acționarii numesc un Consiliu de Administrație format din 3 membri. Administratorii depun fiecare o garanție egală cu valoarea a 10 acțiuni. Garanția trebuie să fie depusă înainte de intrarea în funcțiune a administratorilor, în cazul nedepunerii garanției, administratorul în cauză considerându-se demisionat. Atribuțiile Consiliului de Administrație sunt cele prevăzute în Legea 31/1990 și în Statutul de funcționare al Societății.
Consiliul de Administrație va desemna un manager general care va avea în subordine directă doi directori:
– directorul general;
directorul executiv tehnic și de producție;
directorul economic.
Atribuțiile personalului de conducere al societății, precum și modul de control intern financiar-contabil rezultă din Statutul de funcționare al societății, statut elaborat și redactat în conformitate cu legislația în vigoare.
2.2. DIAGNOSTIC FINANCIAR
Diagnosticul financiar al S.C. TEXTILA DACIA S.A. se bazeaza pe calculul si interpretarea principalilor indici si indicatori sintetici de analiza a performantelor economico – financiare.
2.2.1. INDICATORI ȘI INDICI DE EFORTURI ȘI EFECTE
A1. Cifra de afaceri reprezintă suma totală a veniturilor încasate de societate în decursul unui an. Conform tabelului în care sunt prezentati principalii indicatori și indici calculați pentru S.C. TEXTILA DACIA S.A., constatăm că , în prețuri curente, cifra de afaceri a înregistrat o creștere susținută, cea mai mare valoare fiind obținută în anul 2003. Cea mai mare modificare relativă a cifrei de afaceri s-a înregistrat în 2001 față de 2000, și anume cu 65.07%, respectiv cu 75.449.215 mii lei. În prețuri comparabile, evoluția cifrei de afaceri este fluctuantă. Cea mai mare valoare a cifrei de afaceri este înregistrată în anul 1999, și anume de 104.406.741 mii lei . cea mai mare scădere a acesteia are loc în anul 2000 față de 1999, și anume cu 0,24%, respectiv cu 24.830.499 mii lei.
A2. Profitul brut se calculează după relația : Profit brut=Venituri totale – Cheltuieli totale și exprimă capacitatea firmei de a obține profit. Se observă că, în prețuri curente, profitul brut înregistrează un trend crescător, cea mai mare valoare fiind obținută în anul 2003. Cea mai mare creștere s-a înregistrat în anul 2002 față de 2001, cu 342,64%, respectiv cu 3.742.126 mii lei. În prețuri comparabile, evoluția profitului este, la început fluctuantă, urmând ca mai apoi să înregistreze un trend crescător. Cea mai mare valoare a profitului brut se obține tot în anul 2003, și anume de 2.765.600 mii lei. Cea mai mare creștere a profitului brut are loc în anul 2002 față de anul 2001, și anume cu 255,85%, respectiv cu 1.425.059 mii lei.
A3. Profitul net se obține astfel: Profit net = Profit brut – Impozit și reprezintă nivelul profitului ce poate fi utilizat în vederea dezvoltării și stimulării activității societății. Se poate observa o creștere în profitul net, cel mai profitabil an fiind considerat, în prețuri curente, anul 2003. Cea mai mare creștere a acestui indicator are loc în anul 2002 față de anul 2001, și anume cu 424,43% respectiv cu 3.342.743 mii lei. În prețuri comparabile, profitul net înregistrează un trend crescător, cea mai mare valoare obținându-se tot în anul 2003. Cea mai mare creștere în profitul net se obține în anul 2002 față de anul 2001, și anume cu 321,6%, respectiv cu 1.291.766 mii lei.
A4. Numărul de salariați ai societății între anii 1999 și 2003, în cadrul S.C. TEXTILA DACIA S.A. a înregistrat o scădere susținută, pe parcursul acestor ani societatea optând pentru o reducere treptată a personalului. Acest lucru poate fi explicat prin încercarea societății de a reduce din cheltuieli și prin informatizarea activității societății. Astfel, numărul de salariați a scăzut cu 7,22% în 2001 față de 2000, cu 3,77% în 2002 față de 2001 și cu 6,3% în 2003 față de 2002. Prin urmare, societatea a redus personalul cu 52 de salariați în 2000 față de 1999, cu 58 de salariați în 2001 față de 2000, cu 23 de salariați în 2002 față de 2001 și cu 37 de salariați în 2003 față de 2002.
A5. Mărimea fondului de salarii a înregistrat pe parcursul celor 5 ani o creștere, creștere care atestă, în condițiile reducerii numărului de personal, o preocupare mai intensă pentru bunăstarea angajaților. Astfel, în prețuri curente, cea mai mare valoare fondului de salarii a fost obținută în 2003, și anume de 58.135.684 mii lei. Cea mai mare creștere a fondului de salarii a fost înregistrată în anul 2001 față de 2000, mai exact cu 33,05%, respectiv cu 8.925.819 mii lei. În prețuri comparabile, evoluția fondului de salarii este fluctuantă, cea mai mare valoare a acestuia fiind obținută în anul 1999. În anii urmatori, fondul de salarii cunoaste o tendință descrescătoare, cea mai mare scădere a acestuia fiind cu 24% respectiv cu 5.706.580 mii lei.
A6. Cheltuielile totale înregistrează, pe parcursul celor 5 ani analizați, o creștere susținută, de la an la an, în prețuri curente valoarea cea mai mare a cheltuielilor totale înregistrându-se în anul 2003 și anume de 257.317.123 mii lei. Cea mai mare creștere a cheltuielilor totale se înregstreaza în anul 2001 față de anul 2000, mai exact cu 51,2% respectiv cu 72.709.153 mii lei. În anii următori, evoluția este fluctuantă. În prețuri comparabile, evoluția cheltuielilor totale este fluctuantă, cea mai mare valoare înregistrându-se în anul 1999, respectiv de 119.808.753 mii lei. Cea mai redusă valoare se obține în anul 2002, când cheltuielile totale scad cu 21% respectiv cu 22.910.433 mii lei.
A7. Veniturile totale au înregistrat, în prețuri curente, o tendință de creștere susținută, ea mai mare valoare a acestora find obținută de societate în anul 2003, și anume de 264.999.346 mii lei. Cea mai mare creștere a veniturlor totale a avut loc în anul 2001 față de anul 2000, și anume cu 51,39%, respectiv cu 73.264.684 mii lei. În prețuri comparabile, veniturile totale au dovedit o evoluție fluctuantă, cea mai mare valoare fiind obținută în anul 1999, și anume de 120.278.721 mii lei. Cea mai mare scădere a acestora a fost obținută în anul 2002, mai exact cu 20% respectiv cu 21.485.374 mii lei, prin comparație cu anul 2001.
A8. Cheltuielile de exploatare dețin ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor întreprinderii. În prețuri curente, cea mai mare valoare a cheltuielilor de exploatare este înregistrată în anul 2003, și anume de 237.636.285 mii lei. Cea mai mica valoare a fost obținută în anul 1999, și anume de 102.724.345 mii lei. Cea mai mare creștere a cheltuielilor de exploatare s-a produs în anul 2001, mai exact cu 57,05%, respectiv cu 68.935.528 mi lei. În prețuri comparabile, evoluția cheltuielilor de exploatare este fluctuantă, cea mai mare valoare fiind înregistrată în anul 1999, respectiv de 102.724.345 mii lei. Cea mai mică valoare este obținută în anul 2002, respectiv de 78.875.472 mii lei. Cea mai mare descreștere a cheltuielilor de exploatare are loc în anul 2000, comparativ cu anul 1999, cand acestea se micsorează cu 0,19%, mai exact cu 19.796.719 mii lei.
A9. Veniturile din exploatare au înregistrat, în prețuri curente, un trend crescător. Cea mai mare valoare a acestora este obținută în anul 2003, respectiv de 262.381.451 mii lei. Cea mai mare crestere a veniturilor din exploatare s-a produs în anul 2001 comparativ cu anul 2000, când veniturile din exploatare au crescut cu 49,46% respectiv cu 66.697.389 mii lei. În preturi comparabile, veniturile din exploatare se manifesta printr-o evoluție fluctuantă, cea mai mare valoare fiind înregistrată în anul 1999, mai exact de 113.357.409 mii lei. Cea mai mare creștere a nivelului veniturilor analizate s-a obținut în anul 2001 față de 2000, și anume cu 11,06% respectiv cu 10.233.673 mii lei. Cea mai mica valoare a veniturilor din exploatare este obținută în anul 2002, și anume de 87.137.917 mii lei, iar cea mai mare descreștere în nivelul acestei categorii de venituri are loc în anul 2000, când acestea scad cu 16,77%, respectiv cu 20.795.253 mii lei.
A10. Cheltuielile materiale reprezintă expresia valorică a consumurilor de resurse materiale și a prestărilor de servicii de către terți pentru societate. În prețuri curente, acestea au avut o evoluție crescatoare până în anul 2002, cand se înregistrează o ușoara descreștere cu 9,16% respectiv cu 11.877.426 mii lei, urmand ca mai apoi tendința de creștere să se continuie. Cea mai mare valoare a cheltuielilor materiale s-a obținut în anul 2003 mai exact de 159.187.968 mii lei, iar cea mai redusă în anul 1999, și anume de 65.581.204 mii lei. Cea mai mare creștere a cheltuielilor materiale a fost obținută în anul 2000 comparativ cu anul 1999, creștere cu 77,93% respectiv cu 61.662.030 mii lei. În prețuri comparabile, cea mai mare valoare a cheltuielilor materiale s-a obținut tot în anul 2003, însă de data aceasta cheltuielile materiale urmează o tendință fluctuantă.
A11. Cheltuielile salariale au înregistrat de-a lungul celor 5 ani analizați , în prețuri curente, o tendință crescătoare, deși numarul salariaților a scăzut, fondul de salarizare înregistrând și el o evoluție crescătoare. Cea mai mare valoare a cheltuielilor salarale a fost obținută în anul 2003, și anume de 78.448.309 mii lei, iar cea mai mare creștere a acestora s-a realizat în anul 2001 comparativ cu anul 2000, cand nivelul cheltuielilor salariale a crescut cu 32,99%, respectiv cu 12.148.367 mii lei. În prețuri comparabile, cheltuielile salariale au înregistrat o evoluție fluctuantă, cea mai mare valoare a lor fiind obținută în anul 1999, mai exact de 33.014.371 mii lei.
A12. Capitalul propriu al societății a înregistrat pe parcursul celor 5 ani analizați, în prețuri curente, aceeași valoare, și anume: 21.130.686 mii lei. În prețuri comparabile, datorită modficărilor suferite de indicii de prețuri, se constată că evoluția capitalului propriu înregistrează o tendință descrescătoare.
A13. Capitalul permanent al S.C. TEXTILA DACIA S.A. a înregistrat , în prețuri curente, o evoluție crescătoare, cea mai mare valoare a acestuia fiind înregistrată în anul 2003, mai exact de 140.417.609 mii lei. Cea mai mare creștere a acestuia a avut loc în anul 2000 față de anul 1999, și anume cu 192,45% respectiv cu 40.794.907 mii lei, cand aproape s-a dublat. În prețuri comparabile, evoluția capitalului permanent se dovedește a fi fluctuantă, înregistrând o creștere până în anul 2001, urmată de o tendință descrescătoare, căreia I se succedă o nouă creștere. Cea mai mare valoare este obținută în anul 2003, și anume de 50.550.339 mii lei.
A14. Patrimoniul net se determină dupa relația: Active totale – Datorii totale și reflectă capacitatea societății de a își acoperi prin intermediul activelor, datoriile. În prețuri curente, se observă că evoluția acestui indicator este ascendentă, cea mai mare valoare a patrimoniului net fiind înregistrată în anul 2003 ( 169.183.335 mii lei ). Prin urmare, patrimoniul net se manifestă de-a lungul orizontulu de timp analizat printr-un trend crescător. În prețuri comparabile, evoluția acestui indicator se dovedește oscilantă, cea mai mare valoare fiind înregistrată tot în anul 2003.
2.2.2. INDICATORI ȘI INDICI DE EFICIENȚĂ
B1. Marja brută a profitului se calculeaza astfel: = și reprezintă profitul brut obținut la 100 lei vânzări. Valorile obținute în cazul prețurilor curente vor fi identice cu cele obținute pentru prețuri comparabile. Se observă că, începând cu anul 1999 și până în anul 2001, deși acest indicator înregistrează o tendință crescătoare, rămâne subunitar, ceea ce indică faptul că activitatea societății lasă de dorit din punct de vedere al eficienței. Atât în anul 2002 cât și în anul 2003 se constată o creștere însemnată a marjei bute a profitului, ceea ce indică o creștere a eficienței.
B2. Marja netă a profitului se calculează ca: = și arată profitul net obținut la 100 lei vânzări. Deși începând cu anul 1999 și până în 2001 valoarea acestui indicator este foarte mică, se observă o creștere a acesteia începând cu anul 2002, creștere insuficientă însă, întrucât nivelul minim al indicatorului pentru ca activitatea societății să se dovedeasca eficientă din acest punct de vedere trebuie sa fie de 5%.
B3. Rentabilitatea costurilor se calculează astfel: = . Aceasta arată profitul brut obținut la 100 lei cheltuiți. Se constată faptul că valori foarte mici au fost înregistrate până în 2002, abia din acest an constatându-se o creștere semnificativă.
B4. Rata de eficiență a cheltuielilor totale se calculează astfel: . Pentru ca societatea analizată să înregistreze o activitate economico-financiară eficientă, mărimea acestui indicator trebuie să ia valori subunitare. Astfel, se constată că, pe parcursul celor 5 ani, rata de eficiență a cheltuielilor totale este subunitară, ceea ce indică o activitate economico-financiară eficientă.
B5. Cheltuielile totale ce revin la 1000 lei venituri totale evidențiază nivelul absolut al cheltuielilor totale ce revin la 1000 lei venituri totale. Acest indicator se calculează prin intermediul formulei: . Se constată că, pe parcursul celor 5 ani analizați, nivelul acestui indicator este mai mic decât 1000, ceea ce atestă o activitate economico-financiară eficientă. Dinamica prin diferențe se calculează cu ajutorul relației: . Astfel, se constată că, în anul 2000 față de anul 1999, are loc o creștere a cheltuielilor totale ce revin la 1000 lei venituri totale, în timp ce, începând cu anul 2001 și până în anul 2003, indicatorul urmează un trend descrescător. Cea mai mare descreștere în nivelul cheltuielilor totale ce revin la 1000 lei venituri totale se realizează în anul 2002 față de 2001.
B6. Rata de eficiență a cheltuielilor de exploatare aferente veniturilor din exploatare se calculează după formula: . Se constată că mărimea acestui indicator pe parcursul celor 5 ani este subunitară, ceea ce atestă o activitate economico-financiară eficientă.
B7. Cheltuielile de exploatare ce revin la 1000 lei venituri din exploatare se determină prin intermediul formulei: . Se constată că acest indicator înregistreaza o evoluție fluctuantă de la an la an, mărimea lor păstrându-se însă sub valoarea de 1000, ceea ce atestă încă o dată o activitate economico-financiară eficientă a societății. În dinamică, cea mai mare csădere a acestor cheltuieli a fost înregistrată în anul 2002 față de anul 2001.
B8. Cheltuielile de exploatare ce revin la 1000 lei cifra de afaceri reprezintă partea componentă cea mai importantă a cheltuielilor de exploatare ce revin la 1000 lei venituri din exploatare. Se calculează după formula: . Se constată că, în anii 1999, 2001 , 2002 și 2003, nivelul indicatorului se situează sub pragul de 1000, ceea ce atestă o activitate economico-financiară eficientă; în anul 2000 nivelul acestui indicator depășește 1000, făcând dovada unei pierderi de eficiență. În ceea ce privește analiza indicatorului prin dinamica prin diferențe, se constată că cea mai mare descreștere în nivelul acestui indicator are loc în anul 2002 față de 2001.
B9. Cheltuielile materiale ce revin la 1000 lei venituri din exploatare se calculează după formula: : . Constatăm că acestea se mențin pe tot orizontul de timp pe care am desfășurat analiza (1999-2003) sub pragul de 1000, fapt ce demonstrează că societatea desfășoară o activitate economico-financiară eficientă. În ceea ce privește analiza indicatorului prin dinamica prin diferențe, în anul 2002 față de anul 2001 are loc o scădere în nivelul acestuia, în ceilalți ani cheltuielile materiale ce revin la 1000 lei venituri materiale manifestând un trend crescător.
B10. Cheltuielile materiale ce revin la 1000 lei cifră de afaceri se calculează după formula: . Se constată că nivelul acestui indicator se situează în toți cei 5 ani ai orizontului de timp analizat sub pragul de 1000, și astfel putem concluziona că activitatea economico-financiară desfășurată de societate este eficientă. De asemenea, în cadrul analizei în dinamică a acestui indicator, putem observa că, atât în anul 2000 față de anul 1999, în anul 2001 față de 2000 , cât și în anul 2003 față de 2002, cheltuielile materiale ce revin la 1000 lei cifră de afaceri au crescut, în timp ce în anul 2002 față de 2001 , nivelul indicatorului a scăzut.
B11. Ponderea cheltuielilor cu personalul în totalul cheltuielilor de exploatare este un indicator important pentru analiza cheltuielilor cu personalul și se calculează după formula: . Se poate observa ca, deși evoluția acestui indicator înregistrează fluctuații mici de la an la an, cheltuielile cu personalul ocupă o pondere destul de mare în cadrul cheltuielilor de exploatare, ceea ce atestă preocuparea societății pentru bunăstarea angajaților.
B12. Cheltuielile cu personalul ce revin la 1000 lei venituri din exploatare se calculează după formula: . Se constată că nivelul acestui indicator se situează sub pragul de 1000 pe parcursul orizontului de timp analizat, fapt ce face dovada unei activități economico-financiare eficiente a societății. În dinamică, se poate observa că , atât în anul 2000 față de anul 1999, cât și în anul 2001 față de anul 2000 , nivelul indicatorului a scăzut, în timp ce în anul 2002 comparativ cu anul 2001 respectiv în 2003 față de anul 2002, cheltuielile cu personalul ce revin la 1000 lei venituri din exploatare au crescut .
B13. Cheltuielile cu personalul ce revin la 1000 lei cifră de afaceri se calculează după formula: . Se constată că nivelul indicatorului se menține sub pragul de 1000, deci putem concluziona că societatea desfășoară o activitate eficientă atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere financiar. În dinamică, putem observa că indicatorul înregistrează o scădere în anul 2001 față de 2000, în timp ce în celalți ani nivelul acestuia urmează un trend crescător. Cea mai mică valoare a acestora se obține în anul 2001, iar cel mai ridicat nivel în anul 2003.
B14. Rata rentabilității nete se calculează:
=. Indicatorul este în strânsă legătură cu marja netă a profitului. Cea mai mare valoare a acestui indicator este înregistrată în anul 2003 ( 2,22% ). Se constată o evoluție fluctuantă a indicatorului până în 2002, an în care se înregistrează o creștere semnificativă și începând cu care indicatorul devine supraunitar.
B15. Rata rentabilității brute se calculează după următoarea relație:
= și este în strânsă legătură cu marja brută a profitului. Evolutia indicatorului este oscilanta pana in 2001, înregistrându-se valori foarte mici, umând ca o evoluție semnificativă să se înregistreze începând cu anul 2002, indicatorul devenind supraunitar, an în care poate fi observată și cea mai însemnată creștere în nivelul acestuia. Cea mai mare valoare a indicatorului a fost obținută în anul 2003, și anume de 2,9%.
B16. Randamentul activelor totale se calculează după formula: *100 și exprimă profitul net obținut pentru fiecare 100 lei active. Prin urmare, se poate constata o tendință crescătoare care atestă creșterea economică a societății până în anul 2003, când se înregistrează o ușoară descreștere în nivelul acestuia. Cea mai mare valoare a acestui indicator este obținută în anul 2002, începând cu care randamentul activelor totale devine supraunitar.
B17. Indicele de bonitate se calculează după relația de mai jos:
= și reprezintă gradul de acoperire a cheltuielilor prin venituri. Valorile optime ale acestui indice trebuie să se situeze, conform literaturii de specialitate, peste 120%. În perioada analizată indicele de bonitate al societății înregistrează un trend crescător, dar valorile acestuia se situează sub 120%. Prin urmare, deși societatea și-a acoperit integral cheltuielile din valoarea totală a veniturilor, indicele s-a situat sub valoarea optimă deoarece specificul activității societății nu permite reducerea substanțială a cheltuielilor.
B18. Valoarea dividendelor pe acțiune se calculează ca și arată câți lei de dividende se obțin pentru fiecare acțiune deținută. În prețuri curente se constată că indicatorul urmează o tendință crescătoare, cea mai mare valoare fiind înregistrată în anul 2003, cea mai mare creștere în nivelul acestuia având loc în anul 2002 față de anul 2001, și anume cu 424,6%. În prețuri comparabile, evoluția indicatorului este asemănătoare.
B19. Fondul de rulment se calculează după relația: și reprezintă marja de siguranță a societății, fiind obținut numai în cazul în care activele circulante au o valoare mai mare decât datoriile totale. În extrasele din bilanț prezentate în anexe se poate constata că activele circulante au o valoare mai mică decât datoriile totale exprimate atât în prețuri curente, cât și în prețuri comparabile. Prin urmare, fondul de rulment nu poate fi calculat și deci societatea nu are marjă de siguranță.
B20. Total disponibilități în casă și la bancă este un indicator care măsoară lichiditățile firmei și capacitatea acesteia de a face față plăților în numerar. Evoluția acestui indicator urmează o tendință fluctuantă, cea mai mare valoare înregistrându-se în anul 2002 (2.528.241 mii lei ). Valoarea disponibilităților a înregistrat o scădere drastică în anul 2003 , reducându-se cu aproape 66,39%, respectiv cu 1.678.484 mii lei.
B21. Rata solvabilității generale se calculează după formula: . Observăm în valorile acestui indice o ușoara tendință descrescătoare, cea mai mare rata a solvabilitatii generale inregistrandu-se in anul 1999 , și anume de 65,47%. De asemenea, valorile obținute sunt subunitare, ceea ce reflectă faptul că datoriile societății nu sunt garantate prin mijloace economice.
B22. Gradul de îndatorare globală se calculează după formula: . Valoarea cea mai mare a acestui indicator a fost obținută în 1999, iar valoarea minima in anul 2003, când nivelul indicatorului devine și subunitar, semnificând faptul că, în acest an, datoria totală a fost mai mică decât capitalul propriu. Prin urmare, gradul de îndatorare globală are o evoluție fluctuantă.
B23. Viteza de rotație a stocurilor se calculează după relația: și exprimă numărul de rotații ale stocurilor în cursul unui an. O viteză de rotație mai mică decât 2 indică un risc pentru societate , faptul că zile. Se observă că, în cadrul societății S.C. TEXTILA DACIA S.A., atât în anul 1999 cât și în 2000 vitezele de rotație se încadrează între 4 și 6 și sunt mai apropiate de 4, indicând faptul că situația societății se poate normaliza în perioada următoare. In anii 2001 , 2002 și 2003, viteza de rotație a stocurilor înregistrează valori mai mari decât 6, ceea ce indică o activitate satisfăcătoare, cu o durată de stocare sub 60 zile.
B24. Durata medie de stocare se calculează după formula:
=. Corespunzător vitezelor de rotație a stocurilor, duratele medii de stocare obținute urmează o tendință descrescătoare până în anul 2002, urmând ca în anul 2003 să se remarce o ușoară creștere.
B25. Viteza de rotație a capitalului se calculează după formula: și indică de câte ori capitalurile proprii s-au rotit într-un an de zile. Cu cât viteza de rotație este mai mare, cu atât capitalurile proprii sunt folosite mai eficient. O viteză de rotație a cărei valoare se află între 5 și 6 dovedește o bună gestionare a capitalurilor. Se constată că nici una dintre valorile indicatorului analizat nu se situează între 5 și 6, iar evoluția acestuia pe parcursul celor 5 ani este fluctuantă, ceea ce dovedește o gestionare defectuoasă a capitalului. Cele mai mici valori se obțin în anii 2000 și 2003.
B26. Soliditatea financiară se calculează după relația: și este un alt indicator important al gestiunii capitalurilor. Valorile ideale în acest caz, sunt cuprinse între 0,55 și 0,66, un nivel mediocru fiind dat de valori cuprinse între 0 și 0,33. O valoare mai mare decât 0,66 indică existența de capital neutilizat. Se constată că în anii 2000, respectiv 2003 socetatea dispune de o puternică soliditate financiară, în timp ce în anii 1999, 2001 și 2002 valorile obținute indică mediocritatea.
B27. Productivitatea muncii se calculează după formula:
= și este un indicator prin care se caracterizează eficiența fiecărei persoane antrenate în activitățile societății respective. Se observă că, în prețuri curente, productivitatea muncii a înregistrat o evoluție crescătoare pe parcursul celor 5 ani considerați, ceea ce atestă o bună utilizare a forței de muncă, cea mai mare valoare fiind înregistrată în anul 2003, și anume de 434. 080 mii lei pe salariat. În prețuri comparabile, se constată o evoluție fluctuantă a productivității muncii, cea mai mare valoare a acestui indicator putând fi observată în anul 2001, și anume de 160.016 mii lei pe angajat.
B28. Salariul mediu brut se calculează după relația: . Se constată o creștere de la an la an a salariului mediu brut, fiind acoperită în fiecare an inflația, fapt ce denotă un sistem satisfăcător de recompensare a angajaților societății, aceștia fiind interesați să desfășoare o activitate eficienta. Astfel, în prețuri curente, salariul mediu brut a înregistrat cea mai mare valoare în anul 2003 , și anume de 8.808,437 mii lei , iar cea mai mare creștere a nivelului salariului mediu brut a avut loc în anul 2001 față de 2000 ( a crescut cu 45,7% respectiv cu 1.539,7 mii lei ). În prețuri comparabile, evoluția indicatorului este fluctuantă, cea mai însemnată valoare a acestuia fiind înregistrată tot în anul 2003 , respectiv de 3.171,04 mii lei.
2.3. DIAGNOSTIC JURIDIC
În conformitate cu art. 24 , aliniatul 2 din Legea nr.31/1990 privind societățile comerciale cu răspundere limitată, S.C. TEXTILA DACIA S.A. este persoană juridică din ziua înmatriculării ei în Registrul Comerțului, bucurându-se astfel de capacitatea de folosință și de exercițiu. Durata de funcționare este nelimitată, cu începere de la data înregistrării în Registrul Comerțului.
S.C. TEXTILA DACIA S.A. are formă juridică de societate pe acțiuni și este constituită cu capital 100% privat. Îsi desfășoară activitatea în conformitate cu legile române, cu prevederile Contractului de Societate și ale Statutului de funcționare a firmei.
Forma juridică a societății poate fi modificată numai prin hotărârea Adunării Generale a Acționarilor. Noua societate va îndeplini formalitățile de înregistrare și publicitate cerute de legislația în vigoare.
Datorită dobândirii capacităților enumerate mai sus, S.C. TEXTILA DACIA S.A. are drepturi și obligații pe care și le poate asuma. În conținutul acestor capacități intră și drepturile și obligațiile civile-contractuale și extracontractuale.
Se mai au în vedere următoarele aspecte: societatea dispune de elemente încorporabile (mărci și brevete) ; societatea este asigurată (bunuri și răspundere civilă) conform legilor în vigoare; societatea nu este implicată în prezent în nici un litigiu; societatea nu desfășoară activități care să conducă la poluarea mediului înconjurător.
2.4. DIAGNOSTIC COMERCIAL
2.4.1.Piața internă
Pe piața internă se comercializează țesături și confecții, ponderea cea mai mare deținând-o vânzările de țesături. Principalii clienți pentru țesături sunt I.M.M., firme private 100% (ce realizează articole confecționate) sau firme de comerț ce își desfac produsele prin magazine proprii.
Principalele produse solicitate de piața internă sunt: țesăturile cu destinație lenjerii de pat, tesăturile cu destinație echipament de lucru și protecție, confecțiile. Ca distribuție, din punct de vedere al zonei geografice, al beneficiarilor interni, aceștia se găsesc în toată țara, în special în marile orașe ( Brașov, Ploiești, Arad, Craiova, Pucioasa, Constanța, Vatra Dornei, Bacău s.a.m.d.). Principalii clenți interni sunt : supermarketuri gen METRO, BILLA, SELGROS, GYMA ; mici producători : CALITEX, AVIS CONDOR ; mici magazine.
Piața externă
Deoarece după 1990 piața internă s-a redus, cea mai importantă preocupare a fost cea de a găsi noi parteneri pe piața externă. Acest fapt a reprezentat condiția de menținere a societății la nivel integral. După 1990, în cadrul S.C. TEXTILA DACIA S.A. a fost inființat Departamentul de Import-Export, prin care se derulează toate operațiile de import-export în nume propriu, precum și o intensă activitate de marketing internațional. În urma acestei orientări, după 1990 ,s-a stabilit o piață stabilă prin clienți permanenți, înregistrându-se un însemnat volum al comenzilor, ce au crescut de la an la an.
Principalele țări unde exportă S.C. TEXTILA DACIA S.A. sunt următoarele: AUSTRIA, GERMANIA, ITALIA, FRANȚA, BELGIA, CANADA, IORDANIA, ELVEȚIA, RUSIA, ANGLIA s.a.m.d. Trebuie menționat că exportul practicat de către S.C. TEXTILA DACIA S.A. este direct, el fiind organizat și derulat direct de către societate pe contul și riscul ei, având relații cu piața externă și stabilind legături directe cu clienții externi.
S.C. TEXTILA DACIA S.A. se preocupă în mod permanent de câștigarea de noi piețe, prin participarea la târguri internaționale (ex. Heimtextil Frankfurt în 2004), întâlniri cu potențiali clienți, intensificarea activității de marketing internațional, participarea la numeroase întruniri organizate de Camera de Comerț și Industrie, precum și alte organisme.
2.4.3. Comparație între prețurile produselor de la S.C. TEXTILA DACIA S.A. și prețurile produselor similare existente în alte țări
Ca urmare a informațiilor primite prin diverse organisme, precum și prin marketingul direct efectuat asupra pieței, S.C. TEXTILA DACIA S.A. vinde produsele sale la nivelul pieței. Prețurile comenzilor de export onorate de S.C. TEXTILA DACIA S.A. în ultimii ani au fost la nivelul prețului pieței, preț situat peste nivelul costurilor înregistrate de societate, ca dovadă că S.C. TEXTILA DACIA S.A. are o piață stabilă și a rezistat având profit (în condițiile în care nu se înregistrează datorii către Bugetul Statului).
2.4.4.Firme concurente ; instrumente utilizate în lupta concurențiala
În prezent, în România există aproximativ 50 de societăți cu care S.C. TEXTILA DACIA S.A. intră în concurență, dintre care enumerăm : Aura S.A. Oradea, Textor Târgu-Mureș, Prodin S.A., Novatex S.A. etc. Obiectivele luptei de concurență sunt urmărite de către societate pe multiple căi, cu diverse instrumente de natură economică și extraeconomică.
Unul dintre cele mai eficiente instrumente economice utilizate este reducerea costurilor de producție. Se urmărește astfel producerea de bunuri la costuri mai mici decât ale concurenților direcți. În acest mod, cât și prin menținerea standardelor de calitate, se asigură competitivitatea produselor oferite.De asemenea, se practică reduceri sezoniere de prețuri în vederea atragerii clientelei (cu ocazia sărbătorilor de iarnă, de Paști), urmând ca mai apoi preturile să fie ridicate. Astfel se obțin pe ansamblu câștiguri superioare față de perioada anterioară și față de foștii concurenți egali. Dintre instrumentele extraeconomice se detașează publicitatea facuta produselor prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă (T.V., radioul, presa etc), dar aceasta este realizată în proporție foarte redusă.
Întreaga activitate comercială este condusă de către directorul general asistat de directorul economic și este puternic orientată spre marketing. Dintre strategiile de marketing practicate, se detașează ca importanță prospectarea riguroasă a pieței, identificarea și orientarea cererii. O alta strategie este reprezentată de pregătirea pieței pentru acceptarea noilor produse, urmând ca mai apoi acestea să fie lansate pe piață, cautându-se în tot acest timp să se mențină atenția cumpărătorilor asupra produsului respectiv. Se caută de asemenea să se stabilească ,nu în ultimul rând, canalele de distribuție optime a formelor si metodelor tehnologice moderne pentru circulatia produselor, astfel încât cumpărătorul să le poată găsi la locul și timpul potrivit, în cantități și la prețul rezultat din confruntarea cererii cu oferta pe piață. Trebuie menționat și faptul că societatea dispune și de un magazin propriu de prezentare și desfacere a produselor.
2. 5. DIAGNOSTIC INDUSTRIAL
Datorită faptului că societatea este aprovizionată cu materie primă de către chiar mașinile furnizorilor sau materia primă este preluată de la depozitele furnizorilor cu ajutorul unor mașini închiriate, o piedică demnă de luat în seamă în obținerea unui profit ridicat o reprezintă continua creștere a prețului la combustibili, lubrifianți și energie electrică. De asemenea, fluctuațiile relativ mari ale cursului valutar conduc la diminuarea profitului, în comparație cu cel care s-ar putea obține în condiții favorabile. De asemenea, intervin cheltuielile efectuate pentru achiziționarea pieselor de schimb, achiziționarea de sisteme moderne de comunicație, aparatură de calcul și control automată, sisteme de alarmă, case de marcat etc. Datorită acestori factori, s-a apelat la credite bancare pe termen scurt.
2. 6. DIAGNOSTICUL RESURSELOR UMANE
Principala resursă a S.C. TEXTILA DACIA S.A. o reprezintă salariații. Numărul mediu de salariați al societății pe orizontul de timp analizat (1999-2000), productivitatea medie a muncii, precum și mărimea fondului de salarii sunt prezentate în tabelele cu indicatori din Anexe, precum și în cadrul dagnosticului financiar, unde sunt și analizate și interpretate.
Forța de muncă direct productivă provine în mare majoritate de la școli profesionale cu profil textil, sau muncitorii sunt calificați la locul de muncă.
Din punct de vedere structural, situația personalului pe parcursul anului 2003 se prezinta astfel:
cu studii superioare (27), dintre care: 18 ingineri (66.6%), 8 economiști (29.6%), 1 jurist(3.7%).
cu studii medii (490), dintre care: 1 vânzător (0.2%) ,20 funcționari (4,08%), 15 laboranți (3,06%), 3 șoferi (0.61%), 451 filatori, mecanici auto, programatori calculatoare, mecanici întreținere utilaje, tehnicieni și muncitori calificați (92,05%).
muncitori necalificați(33), dintre care : 15 paznici, 4 ofițeri, 14 oameni de serviciu, debarasatori, manipulatori marfă ș.a.m.d.
Din punctul de vedere al vârstei salariaților, deosebim : cu vârsta sub 25 de ani: 74 (13.45%); cu varsta intre 25 si 35 de ani: 188 (34,18%); cu varsta intre 35 si 45: 256(46,55%); cu varsta peste 45 de ani: 32(5,82%). Pe baza datelor prezentate anterior, putem constata ca societatea dispune de un personal tanar, fapt ce poate elimina conservatorismul si oferi o dinamica crescatoare productivitatii muncii. Datele prezentate mai sus sunt sintetizate în următorul tabel:
În funcție de vechimea în muncă, distingem următoarele grupe de salariați: cu vechime între 3 și 5 ani: 80(14,55%) ; cu vechime între 5 și 10 ani: 251 (45,64%) ; cu vechime între 10 și 15 ani: 191 (34,73%) ; cu vechime între 15 și 20 ani: 52(8.36%) ; cu vechime peste 20 de ani: 28(5,09%).
Datele prezentate sunt înfățișate și în tabelul:
În funcție de sexul angajatilor, din totalul de 550 aflați în evidența societății în anul 2003, 389 salariati sunt de sex masculin (70,73%) și 161 sunt de sex feminin ( 29,27%). Prin urmare, putem concluziona că salariații sunt predominant de sex masculin.
Datele prezentate sunt sintetizate în tabelul:
Ațadar, putem spune că societatea dispune de un personal experimentat, cu vechime în muncă, fapt ce elimină costurile necesare pregătirii, îndrumării și perfecționării personalului. Evident că aceste costuri nu sunt eliminate complet, fiind totuși nevoie de finanțarea unor activități de perfecționare a personalului și de specializare a lui.
Nota: Pentru analiza acestor indicatori s-au folosit următoarele documente:
bilanțul contabil și contul de profit și pierdere pe anul 1999;
bilanțul contabil și contul de profit și pierdere pe anul 2000;
bilanțul contabil și contul de profit și pierdere pe anul 2001;
bilanțul contabil și contul de profit și pierdere pe anul 2002;
bilanțul contabil și contul de profit și pierdere pe anul 2003;
Acestea sunt prezentate atât în prețuri reale, cât și în prețuri comparabile.
De asemenea, tabelele cu principalii indicatori economico-financiari în prețuri curente și prețuri comparabile, precum și documentele enumerate mai sus sunt atașate lucrării și se găsesc în Anexe. Datele au fost aduse la nivelul anului de bază, 1999.
CAPITOLUL 3
DEA – PREZENTARE GENERALĂ
Introducere în DEA
DEA presupune folosirea metodelor de programare liniară pentru a construi o suprafața infășurătoare ( frontieră, acoperire) în raport cu datele disponibile. Măsurarea eficienței este calculată relativ la această suprafață.
Presupunem ca există date asupra a K inputuri si M outputuri pentru fiecare din cele N firme. Pentru firma i acestea sunt reprezentate de vectorul coloană respectiv . Matricile de inputuri X, de dimensiunile si de outputuri Y, de dimensiune MN, reprezintă datele pentru toate firmele.
O modalitate intuitivă de a introduce DEA este cu ajutorul raportului outputurilor la inputuri, raport pentru care dorim o masură pentru fiecare firmă. Vom avea unde u este un vector M1 de ponderi al outputurilor si v este un vector K1 de ponderi al inputurilor.
Problema constă in a determina ponderile optime, care pun fiecare firmă in lumina cea mai favorabilă, și pentru aceasta rezolvăm:
Urmărim deci să determinăm u,v astfel încât eficiența firmei i, i=1..N, să fie maximizată, sub restricția ca toate valorile eficienței să fie mai mici sau egale cu 1.
O primă problemă cu această formulare este că poate avea un numar infinit de soluții.
Pentru a evita acest aspect, impunem restricția , care furnizează:
Forma de mai sus, (1.2), este cunoscută ca formă multiplicator a problemelor de programare liniară DEA. Folosind teoria dualitații se poate construi o formă acoperire echivalentă pentru această problemă, unde scalar și vector de dimensiune N1:
(1.3)
Această formă acoperire implica mai puține restricții decât forma multiplicator (K+M<N+1) și de aceea este preferată, fiind mai usor de rezolvat.
Valoarea lui obținută va fi scorul de eficiența pentru firma i și va satisface condiția . Valoarea 1 indică un punct ( firmă) de pe frontiera s, deci o firmă tehnic eficientă, conform definiției Farell (1957). Se remarcă faptul că problema de programare liniară trebuie rezolvată de N ori pentru fiecare firma, obținându-se în consecință un numar N de valori .
Interpretarea intuitivă a problemei din ecuația notată cu (1.3) este următoarea: pentru fiecare firmă i se încearcă o contracție radială în spațiul inputurilor, cât mai mult posibil, însă în limitele fezabilitații inputurilor. Limita circulară a setului de puncte se constituie într-o izocuantă liniară înfașurătoare, determinată de punctele “eficiente”. Contracția radială a vectorului de input produce un punct proiectat pe suprafața acestei tehnologii. Acest punct proiectat reprezintă în fapt o combinație liniară a punctelor “eficiente” care determină suprafața.
Restricția din relația (1.3) asigură că acest punct proiectat nu poate exista in afara setului fezabil.
Abateri ( Slacks)
Forma suprafeței de acoperire în modelul non-parametric DEA poate cauza o serie de dificultăți în măsurarea eficienței.
Problemele sunt cauzate în principal de acele părți din frontieră care sunt paralele cu axele, parți care nu apar în modelele parametrice ale frontierei de producție. Pentru a ilustra acest aspect, considerăm reprezentarea:
Firmele , folosind combinațiile de input din punctele C si D, sunt două firme eficiente care definesc frontera. A si B sunt două firme ineficiente. Măsura Farell a eficienței ne dă eficiența firmelor A si B sub forma expresiilor , respectiv .
Rămâne însă discutabil dacă punctul A’ este un punct de eficiență, de vreme ce cantitatea de input folosit ar putea fi redusă, în condițiile obținerii aceluiași output. Aceasta este cunoscută în literatura de specialitate ca abatere în input. În momentul în care se consideră un caz care implică mai multe inputuri și/sau outputuri, diagramele devin mai complexe și există posibilitatea apariției abaterii in output ( output slack). Unii autori susțin că ar trebui luate în considerare și valoarea eficienței tehnice date de , precum si orice abatere ( slack) diferită de 0 în input sau output, pentru a avea o imagine exactă a eficienței unei firme.
Acum putem afirma că, pentru firma i, abaterile (slacks) în output vor fi egale cu 0 dacă și numai dacă și abaterile (slacks) în input vor fi egale cu 0 dacă și numai dacă ( pentru valorile optime date ale lui si ). Însă afirmația inversă nu se aplică întotdeauna , când folosim ecuația (1.3) pentru a rezolva DEA, ceea ce înseamnă că slacks-urile determinate de problema de programare linară din (1.3) nu identifica neaparat toate slacks-urile (ineficiente). Această situație apare mai ales când , pentru o anumită firma ,există doi sau mai mulți vectori optimali. Din acest motiv, dacă se dorește să se identifice toate abaterile , trebuie rezolvate probleme liniare suplimentare, asa cum vom arăta în cele ce urmează.
Modelul cu revenire variabilă la scală (RVS) si
eficiența la scală
Ipoteza revenirii constante la scală ( RCS) este adecvată numai în situațiile în care toate firmele operează la parametri optimi. Atât competiția imperfectă cât și constrângerile financiare pot face ca nu toate firmele să opereze la parametri optimi. Banker, Charnes si Cooper (1984) au sugerat o extensie a DEA, modelul cu revenire constantă la scală, și anume situația cu revenire variabilă la scală. Folosirea ipotezei de revenire constantă la scală (RCS) atunci cand nu toate firmele operează la scala optima, are ca rezultat masuri ale eficienței tehnice care pot fi confundate cu eficiențe la scala SE. Pentru evitarea acestor neajunsuri, se utilizeaza modelul cu revenire variabilă la scală (RVS).
Pentru a ține cont de RVS, modificăm problema de programare liniară, adăugând restricția convexa astfel încât:
(1.5)
unde este un vector de N1 elemente 1. Această abordare conduce la construcția unei învelitori convexe alcatuită din planuri ( hiperplanuri) care se intersectează și care înfașoară punctele corespunzătoare datelor mai strâns decât învelitoarea RCS conică și , în consecință, furnizează valori ale eficienței tehnice TE mai mari sau egale cu cele din modelul RCS ( cu revenire constantă la scală).
Remarcăm faptul că restricția convexă asigură în principal faptul că firmele ineficiente sunt evaluate relativ la firme de dimensiuni similare, ceea ce este echivalent cu a spune că punctul proiectat ( pentru firma ineficientă) va fi o combinație convexă de puncte ale firmelor eficiente. Această restricție de convexitate nu era impusă în cazul RCS. Din acest motiv, o firmă este comparată cu firme considerabil mai mari ( mici) decât ea . În acest caz, ponderile vor însuma o valoare mai mare sau mai mică decât 1.
Calculul eficiențelor de scală SE
În cazul în care se consideră că o tehnologie prezintă RVS, se poate obține pentru fiecare firmă în parte o măsură a eficienței de scală. Aceasta se realizează rezolvând atât un model DEA –RCS , cât și un model DEA – RVS si apoi descompunând valorile obținute pentru eficiența tehnica TE din modelul DEA – RCS în două componente: una datorată ineficienței de scală și alta datorată ineficienței tehnice “pure”. Dacă pentru o firmă există diferențe între scorurile obținute prin DEA – RCS si DEA – RVS, atunci firma respectivă prezintă ineficiență de scală si această ineficiență poate fi calculata ca diferență între valorile eficienței tehnice in RVS, respectiv RCS.
În figura următoare ilustrăm ineficiența de scală, utilizând ca exemplu un model cu un singur input. În figură sunt indicate frontierele corespunzătoare RCS si RVS. În cazul RCS, ineficiența tehnică în input ( input – orientată ) a punctului P este reprezentată de distanța . În cazul RVS, ineficiența tehnică va fi distanța . Diferența dintre aceste două măsuri ale eficienței tehnice, , se datorează ineficienței de scală.
Aceste concepte pot fi formalizate in măsuri rapoarte ale eficienței astfel:
unde toate măsurile sunt intre 0 si 1. De asemenea, remarcăm faptul că:
deoarece .
Deci eficiența tehnică în RCS este descompusă în eficiența tehnică “pură” și eficiență tehnică de scală. Eficiența tehnică de scală ar putea fi interpretată ca raport între producția medie când firma operează în punctul și producția medie când firma opereazî în punctul de eficiență tehnică și de scală optim ( punctul R).
Un aspect important al acestei măsuri a eficienței tehnice de scală constă în faptul că valoarea determinată nu indică dacă firma opereaza într-o zonă cu venituri crescătoare sau descrescătoare la scală. Acest aspect poate fi clarificat prin rezolvarea unor probleme DEA suplimentare, cu restricție de venituri necrescătoare la scală impuse (NIRS). Aceasta se poate realiza operând modificari ale modelului DEA in ecuația (1.5), respectiv substituirea restricției cu , astfel incat:
Frontiera DEA NIRS este de asemenea reprezentată în figura anterioară. Natura ineficiențelor de scală ( datorate veniturilor crescătoare sau descrescătoare la scală ) poate fi determinată verificând dacă valoarea eficienței tehnice TE in cazul NIRS este egală cu valoarea eficienței tehnice din cazul RVS. În cazul în care nu se obține egalitate ( ca în cazul punctului P din figura anterioară ) , atunci putem spune că , pentru firma considerată, există venituri crescătoare la scală. În situația în care obținem egalitate între cele două valori ( punctul Q), atunci se poate afirma că există venituri descrescătoare la scală.
Remarcăm de asemenea că restrictia ne asigură de faptul că firma ‘i’ nu va fi comparată cu firme mult mai mari decât ea, dar poate fi comparată cu firme mai mici decât ea.
Orientare ( direcționare) INPUT sau OUTPUT
În cadrul modelelor discutate anterior, modele care erau orientate INPUT, se caută să se identifice ineficiența tehnică drept o reducere proporțională în cantitate de input folosit, în condițiile în care nivelul de output era menținut constant. Așa cum s-a discutat în secțiunea anterioară, ineficiența tehnicî poate fi de asemenea măsurată ca o creștere proporțională în nivelul de output utilizat, cu menținerea constantă a nivelului de input. Cele două abordari furnizează aceleași măsuri în ipoteza RCS , dar valori diferite atunci când este presupusă revenirea constantă la scală RVS. Datorită faptului că programarea liniară nu este afectata de probleme statistice ca abaterle ( bias) în modelul ecuațiilor simultane, alegerea unei anumite orientari nu este la fel de importantă ca în cazul estimărilor econometrice. În cadrul a numeroase studii, s-a remarcat tendința analiștilor de a utiliza modele orientate input datorita faptului că multe firme au anumite cerințe ( vis-à-vis de producție ) de îndeplinit ( ca de exemplu în producerea de energie electrică) și din acest motiv cantitațile de input apar ca prime variabile de decizie, deși această argumentație nu este valabilă în cadrul tuturor industriilor. În anumite industrii, firmelor le pot fi fixate cantitățile de input disponibile și le este cerut să producă output cât mai mult posibil. În această situație, o orientare output va fi mai adecvată.
În principiu, trebuie să se aleagă acea orientare a modelului aflată în concordanță cu cantitățile ( input sau output) asupra cărora managerii au mai mult control. În afară de aceasta, în multe cazuri, alegerea unei anumite orientări are o influența minora asupra valorilor obținute.
Orientarea output în cadrul modelelor DEA este extrem de asemănătoare cu modelele input – orientate. Să considerăm următorul exemplu de model orientat output pentru cazul RVS:
unde și -1 reprezintă creșterea proporțională în outputuri ce poate fi atinsă de firma ‘i’ , în condițiile în care cantitățile de inputuri sunt menținute constante. Definim ca scor al eficienței tehnice TE care se situează între 0 și 1.
Un exemplu de problemă DEA orientată output pentru cazul cu două outputuri, poate fi reprezentat printr-o curba a posibilităților de producție, ca in figura următoare. Se remarcă faptul că observațiile se află sub această curbă și acele părți din fronteră care sunt perpendiculare pe axe generează abateri în output ( output slacks), fiind calculate atunci când un punct de producție este proiectat pe aceste părti ale curbei prin extensie radială în outputuri.
De exemplu, punctul P este proiectat în punctul P’ care se află pe frontieră, însă nu și pe frontiera eficientă, deoarece producția de poate fi crescută cu cantitatea AP’ fără a crește cantitatea de input. De aceea, presupunem existența abaterii în output ( output slack) în cazul AP’ în output-ul .
Un aspect important se referă la faptul că atât modelele orientate input cât și modelele orientate output vor estima exact aceeași frontieră și de aceea, prin definiție, vor identifica același set de firme ca fiind eficiente. Diferența dintre cele două modele rezidă în valorile măsurii eficienței asociate cu firmele ineficiente.
Modele CCR si BCC
În cele ce urmează , vom încerca o prezentare mai explicita a modelelor DEA, pornind de la abordarea de tip raport (output / input) relativ la caracterizarea eficienței unei untăți. Analiza eficienței a reprezentat întotdeauna un subiect de interes pentru cercetatori datorită dificultăților întâlnite în aprecierea performanțelor unei firme sau organizații. Farell (1957) a încercat să măsoare eficiența unei unități de producție prin intermediul unui model cu un singur input, respectiv un singur output.
Studiul lui Farell a implicat măsurarea prețului și eficienței tehnice si posibilitatea derivarii funcției de producție eficiente. Farell și-a aplicat modelul în estimarea eficienței agriculturii SUA comparativ cu alte țari. A eșuat însă în furnizarea unei modalități de a însuma toate inputurile și toate outputurile într-un singur input virtual, respectiv un singur output virtual.
Charnes, Cooper și Rhodes au extins ideea lui Farell și au propus un model care generalizeaza modelul cu un singur input și un singur output, prin intermediul unui model cu mai multe inputuri si outputuri ale unei unități decizionale ( decision – making unt – DMU).
Eficiența tehnică a unei DMU este calculată ca raport între inputul virtual consumat si outputul virtual produs:
Cât despre ponderile folosite în transformarea vectorilor inputurilor și vectorilor outputurilor în 2 scalari virtuali, modelul DEA permite fiecărui DMU să îsi aleagă setul de ponderi care îi permit să apară în cea mai bună lumină. Valoarea obținută este relativă la un set de DMU sub analiză deoarece setul de ponderi trebuie sa fie fezabil pentru toate unitățile și nici o unitate nu trebuie să aiba un scor mai mare de 1.
În contrast cu analiza de regresie, prin intermediul căreia putem obține un profil al unei DMU medii, DEA furnizează o suprafață de producție empirică, suprafață care în termeni economici reprezintă cea mai bună frontieră de producție posibilă ( combinație de factori) sau anvelopă. Proiectând fiecare unitate pe frontieră, este posibil sa îi determinăm nivelul de eficiență prin comparație cu o singură unitate de referință sau cu o combinație convexă a altor unitați de referință. Proiecția se referă la o DMU virtuală care este o combinație convexă de una sau mai multe DMU eficiente. Din această cauză, punctul proiectat poate să nu fie el insuși un DMU real. Putem sesiza legătura cu frontiera portofoliilor eficiențe a lui Markowitz (1953), caz în care DMU sunt presupuse a fi divizibile și poate exista o unitate de referință ( benchmark) care reprezintă o combinație convexă a altor DMU eficiente. Pentru a deveni eficient, un DMU se presupune că poate adopta comportamentul unității de referință.
Modelul1: CCR orentat input
unde: = valoarea eficienței pentru unitatea de sub analiză
n = numarul de DMU sub analiză
J = numarul de inputuri
I = numarul de outputuri
vectorul de outputuri pentru DMU k , cu fiind valoarea outputului i pentru unitatea k
vectorul de inputuri pentru DMU k , cu fiind valoarea inputului j pentru DMU k.
= vectori de ponderi.
Fiind dat un set J de DMU, modelul determina pentru fiecare DMU setul optim de ponderi ale inputurilor , respectiv ale outputurilor care maximizeaza scorul eficienței .
Charnes, Cooper si Rhodes (1981) definesc eficiența în raport cu orientarea aleasa:
Într-un model orientat output, o DMU nu este eficientă dacă este posibil să se mărească un output fără să se crească nici un input sau sa se descrească un alt output.
Intr-un model orientat input, DMU nu este eficientă dacă este posibil să se descrească un input fără să se crească un alt input sau să se descrească un output.
Un DMU va fi caracterizat drept eficient dacă și numai dacă apar una dintre situațiile i) sau ii). Un scor mai mic decât 1 semnifică faptul că o combinație liniară de alte unitați din grupul de studiu poate produce un vector de outputuri folosind un vector de inputuri mai mici. Din punct de vedere matematic, DMU este eficientă dacă rata eficienței obținută din modelul DEA este egala cu 1. In caz contrar, DMU este considerată ineficientă.
O modalitate de a evita o falsă eficiență tehnică poate fi obținută prin introducerea unor non – arhimedici infinitezimali, astfel încât să se prevină atribuirea valorii 0 ponderilor factorilor care ar dezavantaja o anumita DMU. Setul de restricții ar arăta în acest caz astfel:
cu vectorul unitate.
Problema de programare liniară astfel formulată este fracționară. Este folositor să o transformăm într-o problemă liniară folosind transformarea liniară:
Obținem modelul CCR – dual input orientat:
Modelul 2 : CCR dual orientat input:
Modelul primal asociat este:
Modelul 3: CCR primal input orientat
Modelul 2 poate fi interpretat în maniera următoare: orice DMU ”o” are libertatea de a își alege setul de ponderi care să îi maximizeze eficiența relativă la celelalte DMU din eșantion, astfel încât nici o altă DMU sau combinație convexă de DMU să poată furniza același vector output cu un vector input mai mic.
Modelul 3 ( primalul) ilustreaza intr-o manieră și mai directă cele afirmate. O DMU “o” este eficientă dacă nu există nici o combinație convexă de DMU care să producă un nivel de output mai mare decât cel produs de DMU “o”, , fără consum mai mare de input sau descreștere a altor cantități de output.
Parametrul se referă la cantitatea posibilă de reducere proporțională în vectorul de inputuri , menținând același nivel de outputuri. Această reducere este aplicată simultan tuturor inputurilor si va rezulta o miscare radială spre suprafața anvelopei. În final, cu scopul de a ajusta DMU “o” către proiecția ei de pe frontieră, abaterile ( slacks) ( referindu–se la o micșorare în producția de output pentru un output specific i ) și abaterile ( referindu – se la folosirea excesiva a inputului j) sunt introduse. Din acest motiv, primala necesită un proces în doua stadii în vederea determinării punctului de proiecție pentru DMU “o”. Mai întâi se determină cantitatea maximă posibilă de redus din input, , urmând ca ma apoi modelul să identifice abaterile individuale necesare pentru a conduce “o” catre proiecția de pe frontieră. Adăugăm că , pentru a fi eficientă, trebuie sa fie egal cu 1 și abaterile trebuie să fie 0.
În consecință, condițiile pentru o DMU eficientă sunt:
Un DMU este eficient dacă și numai dacă:
=1
pentru toți I=1,2,…,I si j=1,2,…,J.
Un DMU este eficient dacă și numai dacă .
Primala si duala modelului CCR orientat output sunt date de modelul 4:
Modelul 4: Primal orientat output
respectiv modelul 5:
Modelul 5: Dual output orientat
O interpretare analoagă ca în cazul modelelor orientate input poate fi dată și aici.
Totuși, modelele CCR nu au în vedere venituri variabile la scală. Banker, Charnes si Cooper (1984) au sugerat modelul BCC care ia în considerare această situație. Duala acestei variante este prezentată în cadrul modelului 6:
Modelul 6: BCC Dual input orientat
Principala distincție între modelele BCC și CCR o constituie introducerea parametrului w, care relaxează condiția de la cazul revenirii constante la scală, nerestricționând hiperplanele definite de acoperirea de suprafață astfel încât să treacă prin origine (Ali 1994).
Alte doua modele elementare în cadrul DEA sunt modelul aditiv
( Charnes et all 1985) si modelul multiplicativ ( Charnes et all 1983).
În orice caz, DEA poate fi privită drept o tehnică de proiecție a unităților multi – input respectiv multi – output pe o suprafață “ acoperire”. Deci, pentru orice DMU “o” caracterizată de vectorul output – input , vom avea:
DEA
De vreme ce fiecarui DMU îi este permis să își asocieze ponderi mari factorilor și pe care îi manevrează cel mai bine, se poate ajunge la o serie de anormalități și mari discrepanțe de la un set de ponderi la altul.
Modelele mai avansate lucrează introducând un control mai mare , impunând limite ponderilor:
unde si reprezintă “ regiuni de siguranță” definite de restricțiile impuse multiplicatorilor.
Scorul de eficiență pentru fiecare DMU k este în mod obligatoriu mai mic decat 1 ( așa cum se poate observa în ecuația 2). Sunt impuse restricții asupra ponderilor pentru a ne asigura că nu se va ajunge la o falsă eficiența prin asignarea unor ponderi mari unuia sau mai multor factori si 0 celorlalți factori. Astfel, în fapt, se remarcă existența unui anumit balans ( relație ) între fiecare pereche de input sau output în funcție de importanța lor relativa in viziunea decidentului. Aceste restricții subiective sunt cele care generează si ( setul de restricții impus asupra multiplicatorilor).
3.7. Extensii DEA
Se știe că rezultatele unui proces de producție pot devia de la un maximum teoretic datorită atât ineficienței, dar și unor influențe necontrolabile. Acest fapt ridică următoarea problemă: oferă DEA rezultate de încredere în medii puternic perturbate? Aici intervine o extensie DEA care presupune mai întâi estimarea unei pseudo-frontiere ( estimare neparametrică ) și apoi aplicarea unei tehnici eficiențelor estimate prin DEA, în vederea estimării valorii scalarului cu ajutorul căruia pseudofrontiera de eficiență să poată fi împinsă în jos, astfel încât să poată fi obținută adevărata frontieră.
Determinarea frontierei bazată pe abordările clasice a exclus, prin ipoteză, posibilitatea existenței unor perturbații. Astfel, deviațiile de la frontiera de eficiență sunt interpretate numai prin prisma ineficienței. Nu au fost luate în considerare influențele bune sau rele care pot interveni. Este posibil ca , în unele cazuri, acest fapt să fie lipsit de importanță, dar în alte cazuri poate aduce modificări semnificative.
Încercări anterioare de a soluționa această problemă au deschis calea unei noi abordări furnizată de DEA+. Această abordare utilizează o nouă componentă care exprimă perturbațiile. DEA+ oferă o tehnică de estimare a frontierei de eficiență semiparametrică și consistentă, care poate fi usor implementată numeric . DEA+ oferă de asemenea posibilitatea de a investiga eficiența tehnică pentru modele multi-output, oferă robustețe și își demonstrează performanțele prin simulări la scară largă.
CAPITOLUL 4
APLICAREA METODEI DEA PENTRU ANALIZA EFICIENȚEI
S.C. TEXTILA DACIA S.A.
Pentru a evidenția aplicabilitatea DEA am utilizat pachetul de programe EMS ( Efficiency Measurement System) cu ajutorul căruia am stabilit , dintr-un număr de 300 de firme din industria textilă din România, frontiera de eficiență, precum și eficiența relativă a activității S.C. TEXTILA DACIA S.A. Datele celor 300 de firme, între care este inclusă și S.C. TEXTILA DACIA S.A., sunt din anul 2002.
Pachetul de programe EMS (Efficiency Measurement System) este un software specializat DEA, utilizat pentru rezovarea unor aplicații cu un număr foarte mare de unități de decizie (DMU). Acesta a fost elaborat în anul 1998 de un colectiv de la universitatea din Dortmund, Germania, pe baza rezultatelor teoretice obținute de Charnes, Cooper, Lewin si Seiford. Soft-ul folosit oferă posibilitatea de a selecta, dintr-un meniu de modele, un model particular, ce va fi calculat. Se pot face următoarele alegeri:
Tipuri de acoperire convexă ( DEA ) sau neconvexă ( FDH );
Tipuri de randamente la scală: constante ( RCS ), variabile ( RVS ), necrescătoare
( NIR ) sau nedescrescătoare ( NDR );
Modele orientate pentru calculul distanțelor: radiale ( RAD ) sau aditive ( ADD);
Modele orientate spre input ( IN ), spre output ( OUT ) sau neorientate ( NON ).
Pachetul de programe EMS oferă rezultatele sub forma unui tabel complet, care cuprinde :
Scorurile de eficiență ;
Inputurile și outputurile virtuale ;
Unitățile de referință împreună cu intensitățile lor () pentru unitățile ineficiente ;
Abaterile.
4.1. ANALIZA PIEȚEI
Analiza efectuată implică utilizarea inițială a unui model multi input – multi output.
În urma aplicării DEA asupra unui număr de 300 de firme din industrie, firme între care este inclusă și S.C. TEXTILA DACIA S.A., s-au obținut firmele situate pe frontiera de eficiență și societățile care nu se situează pe frontiera de eficiență.
Analiza a fost realizată pe baza unor modele orientate input, atât pentru tipuri de randamente constante la scală cât și pentru randamente variabile la scală.
Analiza efectuată implică utilizarea inițială a unui model multi input – multi output.
Pentru randamente constante la scală, s-au obținut 74 de firme care definesc frontiera de eficiență.
Rezultatele obținute în urma rulării programului EMS pentru toate cele 300 de firme ( inputuri si outputuri virtuale, scoruri de eficiență, abateri) sunt prezentate în anexe.
Societatea S.C.TEXTILA DACIA S.A. se numără printre firmele care definesc frontiera de eficiență.
Proporția firmelor eficiente și a celor ineficiente din cele 300 de socetăți analizate este prezentată în figura următoare:
Pentru randamente variabile la scală s-au obținut 127 de societati aflate pe frontiera de eficiență. Din nou, S.C. TEXTLA DACIA S.A. se afla printre acestea. Proporția firmelor eficente în numărul total de societăți analizate este prezentată în figura următoare:
S-a mai efectuat si analiza în cazul unor modele care utilizează mai multe inputuri și un singur output, mai exact producția vândută. Din nou, societatea S.C. TEXTILA DACIA S.A. s-a aflat printre cele care definesc frontiera de eficiență, atît pentru cazul cu revenire constantă la scală, cât și pentru cel cu revenire variabilă la scală. S-au obținut 37 de societăți eficiente pentru cazul cu RCS, proporția acestora în numarul total de firme analizate fiind reprezentată în figura următoare:
Pentru cazul RVS s-au obținut 89 de societăți aflate pe frontiera de eficiență, proporția acestora din totalul celor 300 de firme fiind de asemenea reprezentată în următoarea figură:
4.2. ANALIZA FIRMEI
Se urmărește stabilirea eficienței S.C. TEXTILA DACIA S.A. în diferite situații. În cazul în care aceasta se dovedeste ineficientă, se vor stabili cauzele acestei stări de fapt.
Se vor utiliza inputuri și outputuri multiple.
Inputurile considerate sunt:
Număr mediu salariați
Număr colaboratori
Active imobilizate
Imobilizări necorporale
Imobilizări corporale
Imobilizări financiare
Active circulante
Outputurile utilizate sunt următoarele:
Cifra de afaceri
Venit din vânzări
Profit
Producția vândută.
Voi utiliza în cele ce urmează numai modele orientate input , datorită faptului că societatea are anumite cerințe de îndeplinit ( producția se realizează pe bază de comenzi) și, din acest motiv, cantitățile de input apar ca prime variabile de decizie.
În cadrul modelelor orientate input se caută să se identifice ineficiența tehnică drept o reducere proporțională în cantitatea de input folosit, în condițiile în care nivelul de output este menținut constant.
Situatia 1
Tip de acoperire: convexă;
Revenire constantă la scală;
Distanță radială;
Orientare input;
Model multi input – multi output
Se obține următoarea situație:
Scor de eficiență: 1, ceea ce atestă faptul că socetatea S.C. TEXTILA DACIA S.A. se află pe frontiera de eficență. Prin urmare nu este necesară o reducere în nivelul de output, cum s-ar fi procedat dacă societatea s-ar fi dovedit ineficientă.
Inputuri virtuale:
Aceste inputuri virtuale reprezintă prețurile umbră ale inputurilor. Se observă că numai pentru numărul mediu de salariați , număr colaboratori,, imobilizări financiare și active circulante valoarea acestor inputuri virtuale este diferită de 0.
Prețurile umbră ale inputurilor arată cu cât se modifică outputul la o modificare cu o unitate a inputului corespunzător. Astfel, outputul se va modifica cu 0.23 mlrd. lei la o modificare cu o unitate a numărului mediu de salariați, se va modifica cu 0,14 mlrd. lei la o modificare cu o unitate a numărului de colaboratori , se va modifica cu 0,02 mlrd. lei la o modificare cu 1 mlrd. lei a imobilizărilor financiare, respectiv cu 0.61 unități la o modificare cu o unitate a valorii activelor circulante .
În cazul, activelor imobilizate, imobilizărilor corporale, și necorporale și financiare inputurile virtuale sunt egale cu 0, și deci putem concluziona că outputul nu se va modifica la modificarea cu o unitate a inputului corespunzător.
Outputuri virtuale
Outputurile virtuale ( prețurile umbră ale outputurilor ) atestă cu cât trebuie să se modifice inputul la o modificare a outputului cu o unitate.
Se constată că ouputurile virtuale : cifra de afaceri și profit au valoarea 0, ceea ce este echivalent cu a spune că inputul nu se modifică la o modificare a outputurilor corespunzătoare cu o unitate. În cazul outputurilor venit din vânzări respectiv producția vândută, outputurile virtuale au valori au valori mai mari decât 0, care atestă că inputurile se vor modifica corespunzător la o modificare a venitului din vânzări cu 0,06 mlrd. lei, respectiv la o modificare a producției vândute cu 0,94 mlrd. lei.
Unități de referință și intensități
Deoarece activitatea societății S.C. TEXTILA DACIA S.A.s-a dovedit eficientă iar societatea se află pe frontiera de eficiență, ea insăși va deveni o unitate de referință pentru analiza altor societăți în vederea stabilirii dacă acestea se află sau nu printre cele situate pe frontiera de eficiență.
Abateri
Abaterile sunt măsurate în unități fizice, și anume cele specifice fiecărui input sau output. Ele sunt specifice unităților ineficiente, unitățile eficiente neavând abateri. Astfel, abaterile în inputuri au semnificația de risipă ( inputuri mai mari) față de unitățile de referință de pe frontieră.
Abaterile în output au semnificația unui potențial nerealizat.
Deoarece S.C. TEXTILA DACIA S.A. se află între firmele situate pe frontiera de eficiență, ea nu înregistrează abateri în input sau în output.
model cu mai multe inputuri si un singur output
Vom considera situația în care outputul este producția vândută . Vom rula programul EMS pentru cazul în care inputurile corespund celor specificate anterior, iar outputul este producția vândută. Rezultatele obținute sunt:
Scorul de eficiență : 1, ceea ce atesta faptul că societatea se află pe frontiera de eficiență.
Inputurile virtuale
Se constată că, pentru număr colaboratori, imobilizările necorporale și imobilizările financiare, valoarea inputurilor virtuale este nenulă. Astfel la o modificare cu 1 unitate a numărului de colaboratori, outputul se va modifica cu 0,40 mlrd. leiș la o modificare cu 1 mlrd. lei a imobilizărilor necorporale, outputul se va modifica cu 0.43 unități; la o modificare cu 1 mlrd lei a imobilizărilor financiare, outputul se va modifica cu 0,17 mlrd. lei.
Putem afirma de asemenea că, indiferent cu ce sumă s-ar modifica valoarea numărului mediu de salariați, a activelor imobilizate , a imobilizărilor corporale precum și a activelor circulante, outputul nu se va modifica.
Outputuri virtuale
Deoarece am utilizat un singur output, și anume producția vândută, valoarea outputului virtual corespunzător este de 1,90 , ceea ce atestă faptul că la modificare cu 1 mlrd. lei a producției vândute, inputurile corespunzătoare trebuie să se modifice cu 1,90 mlrd. lei.
Unităti de referință și intensități
Datorită faptului că societatea se află și în acest caz pe frontiera de eficiență, societatea fiind ea însăși unitate de referință în analiza altor societăți.
Abateri
Deoarece S.C. TEXTILA DACIA S.A se află pe frontiera de eficiență, nu se înregistrează abateri în inputuri sau în outputuri.
Situatia 2
Tip de acoperire: convexă;
Revenire variabilă la scală;
Distanță radială;
Orientare input.
Am stabilit că ipoteza revenirii constante la scală este adecvată pentru situațiile în care toate firmele operează la parametri optimi și am obținut faptul că societatea S.C. TEXTILA DACIA S.A. se află pe frontiera de eficiență. În cele ce urmează , datorită faptului că , din cauza constrângerilor financiare și a competiției imperfecte, situația în care nu toate firmele pot opera la parametri optimi corespunde mai mult realității din orice industrie, în speță din industria textilă, vom determina eficiența societății S.C. TEXTILA DACIA S.A. utilizând modelul cu revenire variabilă la scală (RVS).
a) model mult input – multi output
Rezultatele obținute sunt:
Scor de eficiență: 1 ceea semnifică faptul că societatea se află și în această situație pe frontiera de eficiență.
Inputuri virtuale
Inputurile virtuale înregistrate în această situație sunt înfățișate în tabelul următor:
Se constată că se înregistrează mici diferențe față de situația cu revenire constantă la scală, pentru modelul multi input multi output, diferențe vizibile în nivelurile inputurilor număr mediu salariați ( o diferență de 0,02 mlrd. lei ) , număr de colaboratori ( diferență de 0,01 mlrd. lei ) respectiv active circulante. ( o diferență de 0,03 mlrd. lei) . În cazul inputurilor virtuale active imobilizate, imobilizări necorporale, imobilizări corporale se constată că valoarea acestora este egală cu 0, ceea ce atestă faptul că, la o modificare cu o unitate a valorii acestor inputuri, outputul rămâne neschimbat.
De asemenea, putem afirma, pe baza rezultatelor prezentate mai sus că, la o modificare cu 1 unitate a numărului mediu de salariați, outputul se modifică cu 0,25 unități; la o modifcare cu o unitate a numărului de colaboratori, outputul va crește cu 0,15 mlrd. lei; la o modificare cu 1 mlrd. lei a valorii imobilizărilor financiare, outputul se va modifica cu 0,02 mlrd. lei; la o modificare cu o unitate a valorii activelor circulante, outputul se va modifica cu 0,0.58 mlrd. lei, valoare cu 0,03 unități mai mică decât cea obținută în cazul RCS.
Outputuri virtuale
Și în cazul outputurilor virtuale se înregistrează mici modificări față de prețurile umbră corespunzătoare obținute în cazul RCS.
Astfel, se constată că, pentru outputurile virtuale cifra de afaceri și profit valorile prețurilor umbră sunt nule, ceea ce este echivalent cu a spune că, la o modificare cu o unitate a valorii acestor outputuri, nu se produce nici o modificare în inputuri.
În ceea ce privește însă venitul din vânzări și producția vândută, la o modificare cu 1 mlrd. lei a valorii acestora, inputurile se vor modifica cu 0,02 mlrd. lei, respectiv cu 0.98 mlrd. lei. Se constată o scădere cu 0,03 mlrd. lei a valorii outputului virtual venit din vânzări comparativ cu valoarea acestuia în cazul cu RCS, respectiv o creștere a valorii outputului virtual producția vândută cu 0,03 unități față de cazul RCS.
Unități de referință și intensități
Deoarece societatea se situează și în acest caz pe frontiera de eficiență, ea însăși va fi referită în vederea construirii unor combinatii de unități pentru analiza eficienței altor societăți.
Abateri
Datorită faptului că S.C. TEXTILA DACIA S.A. se află pe frontiera de eficiență, nu se înregistrează abateri în inputuri sau outputuri, ceea ce este echivalent cu a spune că nu sunt utilizate inputuri în exces și nici nu poate fi vorba de potențial neutilizat în ceea ce privește nivelul de outputuri.
model cu mai multe inputuri și un singur output
Vom considera în cele ce urmează aceleași inputuri, dar unicul output utilizat în analiză va fi producția vândută.
Rezultatele obținute sunt prezentate în cele ce urmează:
Scor de eficiență: 1, scorul atestând faptul că S.C. TEXTILA DACIA S.A. se află pe frontiera de eficiență.
2) Inputuri virtuale
Inputurile virtuale înregistrate sunt prezentate în următorul tabel:
Se constată existența unor diferențe semnificative față de cazul modelului care utilizează RCS. Astfel, inputurile virtuale număr mediu salariați, număr colaboratori, active imobilizate, imobilizări corporale și active circulante au valori nule, ceea ce semnifică faptul că, la o modificare cu 1 unitate a valorii acestora, outputul nu se modifică. Inputurile virtuale imobilizări necorporale și imobilizări financiare înregistrează valori pozitive care atestă faptul că la o modificare cu 1 mlrd. lei a valorii imobilizărilor necorporale, respectiv a valorii imobilizărilor financiare, outputul se va modifica cu 0,28 mlrd. lei, respectiv cu 0,72 mlrd. lei.
Principalele diferențe față de cazul în care realizăm analiza cu RCS apar în în nivelul numărului de colaboratori al cărui input virtual înregistrează aici o scădere cu 0,40 mlrd. lei; în nivelul imobilizărilor corporale al cărui input virtual scade cu 0,15 mlrd. lei; în nivelul imobilizărilor financiare, al cărui input virtual crește cu 0,55 mlrd. lei, influențând semnificativ outputul corespunzător.
Outputuri virtuale
Valoarea outputului virtual înregistrat este de 3,94 , ceea ce semnifică faptul că la o modificare cu o unitate a producției vândute, inputurile corespunzătoare se vor modifica cu 3,94 mlrd. lei.
Unități de referință și intensități
Și în acest caz, datorită faptului că S.C. TEXTILA DACIA S.A. se află pe frontiera de eficiență, este utilizată ea însăși ca unitate de referință în analiza eficienței altor unități. Acestea, în cazul în care se dovedesc ineficiente, vor avea precizată ponderea pe care o întrunesc din societățile eficiente cu care sunt comparate.
Abateri
Din nou, datorită faptului că S.C. TEXTILA DACIA S.A. este eficientă, nu se înregistrează abateri în valoarea inputurilor sau outputurilor și prin urmare, inputurile sale nu sunt utilizate în exces și nu poate fi vorba nici în acest caz de potențial neutilizat.
Notă. Datele pentru cele 300 de firme au fost obținute de la Registrul Comerțului. Acestea corespund anului 2002, care coincide și cu anul pe care se desfășoară analiza.
CAPITOLUL 5
CONCLUZII
În urma realizării analizei diagnostic, precum și în urma rulării programului EMS pentru setul celor 300 de firme din industria textila, s-au desprins o serie de concluzii care vor fi prezentate în cele ce urmează. Analiza acestora va avea o dublă abordare: o abordare la nivel microeconomic, respectiv o abordare la nivel macroeconomic.
ANALIZA EFICIENȚEI S.C. TEXTILA DACIA S.A. LA NIVEL MICROECONOMIC
Prin prisma analizei diagnostic, s-a stabilit faptul că S.C. TEXTILA DACIA S.A. desfășoară, în linii o activitate eficientă, eficiența acesteia urmând, pe parcursul ultimilor ani analizați, un trend crescător.
Astfel, indicatori ca: cifra de afaceri, profit brut, profit net, mărimea fondului de salarii, veniturile totale , patrimoniul net au înregistrat o evoluție ascendentă, cele mai mari valori ale acestora find obținute, de regulă, în anul 2003, fapt care confirmă trendul crescător specificat. Evoluția ascendentă a acestor indicatori coincide cu descreșterea treptată a numărului de salariați, care, datorită faptului ca fondul de salarii a crescut, atestă o preocupare mai intensă a societății pentru bunăstarea angajaților, ponderea cheltuielilor salariale în totalul cheltuielilor dovedindu-se destul de mare. Îngrijorătoare se dovedește însă evoluția cheltuielilor totale, care, în prețuri curente, este ascendentă, iar în prețuri comparabile este fluctuantă, însă cea mai mare valoare se înregistrează în anul 2003. În cadrul cheltuielilor totale, cea mai accentuată creștere poate fi observată în cazul cheltuielilor materiale și salariale. Însă, cum rata de eficiență a cheltuielilor totale ia, pe parcursul celor 5 ani, valori subunitare, se dovedește astfel că activitatea societății rămâne eficientă din acest punct de vedere. Indicele de bonitate însă, reprezentând gradul de acoperire acheltuielilor prin venituri, deși nu înregistrează valori satisfăcătoare ( peste 120% ), a înregistrat o evoluție ascendentă pe parcursul anilor 1999 – 2003. Totuși, nivelul său atrage atenția asupra faptului că specificul activității nu permite reducerea substanțială a cheltuielilor.
Prin prisma indicatorilor: cheltuieli de exploatare ce revin la 1000 lei venituri din exploatare (a caror rată de eficiență este din nou subunitară atestând o activitate economico-financiară eficientă), cheltuieli de exploatare ce revin la 1000 lei cifră de afaceri, cheltuieli materiale ce revin la 1000 lei venituri din exploatare, cheltuieli materiale ce revin la 1000 lei cifră de afaceri, cheltuieli cu personalul ce revin la 1000 lei venituri din exploatare, cheltuieli cu personalul ce revin la 1000 lei cifră de afaceri, societatea își demonstrează din nou eficiența pe orizontul de timp reprezentat de anii 1999 – 2003.
Valoarea dividendelor pe acțiune urmează de asemenea un trend crescător, cea mai mare creștere în nivelul acestui indicator având loc în anul 2002 față de anul 2001, și anume cu 424,6%. Îngrijorător este de asemenea faptul că nu se poate calcula fondul de rulment pentru nici unul dintre cel 5 ani analizați, ceea ce semnifică faptul că societatea nu dispune de o marjă de siguranță. De asemenea, totalul disponibilităților în casă și la bancă înregistrează o reducere drastică în anul 2003. Rata solvabilității generale urmează o ușoară tendință descrescătoare, valorile obținute fiind subunitare, ceea ce reflectă faptul că datoriile societății nu sunt garantate prin mijloace economice.
Valori satisfăcătoare se obțin pentru ratele de rentabilitate care, deși au avut o evoluție fluctuantă până în anul 2003, s-au redresat pe parcursul acestui an.
Indicatorul solidității financiare are de asemenea o evoluție fluctuantă pe parcursul celor 5 ani considerați, o puternică soliditate financiară obținându-se în anii 2000 și 2003.
De asemenea, viteza de rotație a stocurilor a dovedit din nou eficiența activității, înregistrând un trend crescător începând cu anul 2001.
Prin prisma diagnosticului comercial, un punct forte al activității S.C. TEXTILA DACIA S.A. îl costituie predominanța exportului. Calitatea produselor, mîna de lucru ieftină, desenele , culorile și materialele moderne, multe comandate de către clienți, îi oferă societății posibilitatea încheierii a numeroase contracte externe și interne. Un puct slab îl constituie faptul că transportul materiilor prime respectiv al produselor se realizează cu ajutorul unor mașini închirate, fapt ce conduce la o creștere a cheltuielilor cu transportul pe fondul majorării cheltuielilor cu combustibilii. Ca proiect de viitor, societatea urmărește achiziționarea unor mijloace de transport proprii.
Prin prisma diagnosticului resurselor umane, se constată că societatea dispune de un personal tanar, fapt ce poate elimina conservatorismul si oferi o dinamica crescatoare productivitatii muncii. De asemenea, societatea dispune de un personal experimentat, cu vechime în muncă, fapt ce elimină costurile necesare pregătirii, îndrumării și perfecționării personalului. Aceste costuri nu sunt eliminate complet, fiind totuși nevoie de finanțarea unor activități de perfecționare a personalului și de specializare a lui.
ANALIZA EFICIENȚEI S.C. TEXTILA DACIA S.A. LA NIVEL MACROECONOMIC
Cu ajutorul metodei DEA și a pachetului de programe EMS s-a costatat că S.C. TEXTILA DACIA S.A. se află pe frontiera de eficiență, în raport cu alte 300 de firme din industria textilă analizate. În consecință, scorul de eficiență obținut este 1, societatea neînregistrând abateri în input sau în output ( nu sunt utilizate cantități de input în exces, respectiv nu există un potențial nerealizat ).
S-a constatat că societatea se menține efcientă atât pentru modelul cu revenire constantă la scală, cât și pentru modelul cu revenire varabilă la scală, respectiv pentru situația multiinput-multioutput dar și pentru situația cu mai multe inputuri și un singur output ( producția vândută ). În lupta cu concurența, se constată că societatea se află pe o poziție foarte bună în raport cu celelalte firme din industria textilă românească, chiar și în cazul în care analiza s-a desfășurat cu ajutorul modelului care utilizează RVS pentru mai multe inputuri și un singur output ( producția vândută ), când frontiera de eficiență este definită de numai 37 de societăți din cele 300.
Inputurile utilizate în cadrul analizei eficienței societății S.C. TEXTILA DACIA S.A. au fost: număr mediu de salariați, număr de colaboratori, active imobilizate, imobilizări necorporale, imobilizări corporale, imobilizări financiare , precum și active circulante. Outputurile utilizate sunt : cifra de afaceri, venituri din vânzări, profit și producția vândută. Conform analizei diagnostic, aceste outputuri înregistrează un trend crescător , obținându-se valori satisfăcătoare ale acestora pentru societate, pe parcursul anului 2002.
În funcție de valoarea outputurilor menționate, S.C. TEXTILA DACIA S.A. se află printre primele 100 de firme din cele 300 analizate. Astfel, există numai 18 societăți cu cifra de afaceri mai mare decât a societății care face obiectul analizei, 23 de firme care au obținut în anul 2002 un venit din vânzări a cărui valoare este superioară celui înregistrat de S.C. TEXTILA DACIA S.A., 58 de societăți cu un profit ma mare și 19 societăți a căror producție vândută este superioară ca valoare celei înregistrate de S.C. TEXTILA DACIA S.A. Acest fapt validează, într-o primă formă, rezultatele obținute prin utilizarea DEA, conform cărora S.C. TEXTILA DACIA S.A. este situată pe frontiera de eficiență.
Așadar, societatea dispune de o bună utilizare a factorilor de producție astfel încât să nu se înregistreze risipă sau eficiența activității S.C. TEXTILA DACIA S.A. să scadă. Outputul realizat și veniturile obținute în urma vânzării acestuia este în concordanță cu necesitățile societătii pentru a se menține în fruntea firmelor din industria textilă românească, pentru a face față cu succes schimbărilor frecvente suferite de mediul de afaceri și pentru a se menține competitivă.
Bibliografie
Andrei A. , Marin D., Oprescu Gh., Roman M., Mitruț D : Modele dinamice de conducere a activității firmei, Ed. ASE, București, 20001.
Aigner D., C. A. K. Lovell, Schmidt P. : Formulation and Estimation of Stochastic Frontier Production Function Models, Journal of Econometrics , pag. : 6, 21-37.
Baron T., Țițan E., Matache S., Ciuchiță L.: Manual practic de statistică, Ed. Expert, București, 1999.
Banker, Rajiv D., Charnes A., Cooper W. W. :Some Models for Estimating Technical and Scale Inefficiency in Data Envelopment Analysis, “Management Science”, Vol. 30, pag. 107 – 192.
Dinu E.: Strategia firmei, Ed. Economică, 2000.
Gstach D. : A New Approach on Stochastic Frontier Estimation : DEA+, Vienna University of Economics, 1996, pag.: 3-6.
Korka M., Begu S., Tușa. E, Manole C : Bazele statisticii pentru economiști, Ed. Tribuna Economică, București, 2003.
Lilea E., Vătui M. , Goschn Z., Boldeanu D. : Statistică aplicată, Ed. Tribuna Economicș, București, 2002.
Nica V., Mustață F., Ciobanu Gh., Mărăcine V : Cercetări operaționale, Ed. Matrix Rom, București ,1998.
Păun Mihai : Analiza de sistem, Ed. ALL, București ,1998.
Păun Mihai: Analiza sistemelor economice, Ed. ALL, București 1997.
Roman Mihai, Roman Monica: DEA in Labour Efficiency Analysis, Economic Computation and Economic Studies and Research, pag. : 79 – 90.
Roman Mihai, Roman Monica: Analiza eficienței utilizării forței de muncă prin metoda DEA; studii și cercetări de calcul economic și cibernetică economică, nr. 4, an 2000, pag. 97 – 107.
Scarlat E. , Chiriță Nora : Cibernetica sistemelor microeconomice, Ed. ASE, București, 2000.
Seiford L.M., Thrall R.M. : Recent Developments in DEA ; The Mathematical Approach to Frontier Analysis , “Journal of Econometrics”, nr. 46, 1990.
Srinivas Talluri : Data Envelopment Analysis. Models and Extensions, Silberman College of Business Administration, Fairleigh Dickinson University, 2000.
Stănescu C., A. Ișfănescu, A Băicuși : Analiza economico – financiară, Ed. Economică, 1996.
Troie L., Roman Monica, O. Zaharia, Hurduzeu M. : Analiza statistică a activității economice și a gestiunii financiare a întreprinderii, Ed. ASE, București, 2001.
Verboncu I. , Popa I. : Diagnosticarea firmei, Ed. Tehnică, 2001.
Vasilescu G., Yaharia O., Niculescu I., Wagner F : Analiza statistico – economică în industrie, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1997.
*** Oficiul Registrului de Comerț – informații despre societăți din industria textila românească , anul 2002.
***Bilantul contabil al S.C. TEXTILA DACIA S.A. pe anul 1999.
***Bilantul contabil al S.C. TEXTILA DACIA S.A. pe anul 2000.
***Bilantul contabil al S.C. TEXTILA DACIA S.A. pe anul 2001.
***Bilantul contabil al S.C. TEXTILA DACIA S.A. pe anul 2002.
***Bilantul contabil al S.C. TEXTILA DACIA S.A. pe anul 2003.
***Contul de profit si pierdere al S.C. TEXTILA DACIA S.A. pe anul 1999.
***Contul de profit si pierdere al S.C. TEXTILA DACIA S.A. pe anul 2000.
***Contul de profit si pierdere al S.C. TEXTILA DACIA S.A. pe anul 2001.
***Contul de profit si pierdere al S.C. TEXTILA DACIA S.A. pe anul 2002.
***Contul de profit si pierdere al S.C. TEXTILA DACIA S.A. pe anul 2003.
=== Anexa1 ===
Anexa A
DOSAR DE UTILIZARE PENTRU PROGRAMUL EFFICIENCY
MEASUREMENT SYSTEM (EMS)
Pachetul de programe EMS (Efficiency Measurement System) este un software specializat DEA, utilizat pentru rezovarea unor aplicații cu un număr foarte mare de unități de decizie (DMU). Acesta a fost elaborat în anul 1998 de un colectiv de la universitatea din Dortmund, Germania, pe baza rezultatelor teoretice obținute de Charnes, Cooper, Lewin si Seiford. Soft-ul folosit oferă posibilitatea de a selecta, dintr-un meniu de modele, un model particular, ce va fi calculat.
În cele ce urmează, voi prezenta modul de utilizare al programului, precum și un exemplu cu ajutorul căruia vor putea fi vizualizate rezultatele obținute, precum și modul de nterpretare al acestora.
a) Pregătirea datelor de intrare
Primul și probabil cel mai dificil pas în evaluarea eficienței este de a decide care date de input și de output ar trebui să fie incluse. EMS acceptă date în M.S. Excell sau în format text. În plus față de inputurile și outputurile standard, EMS poate lucra de asemenea cu date care nu sunt controlate de DMU- uri. Dimensiunea analizei este limitată de memoria calculatorului. Astfel, EMS soluționează cu succes probleme cu peste 5000 DMU-uri și 40 de inputuri și outputuri.
În cele ce urmează se va prezenta modul în care sunt utilizate fișierele Excel pentru introducerea datelor, deoarece cu asemenea fișiere s-a lucrat în rezolvarea aplicației. Astfel, EMS acceptă Excel 97, precum și versiuni mai vechi ale acestuia. Atât inputurile cât și outputurile trebuie să se găsească într-o singură foaie de lucru. În cadrul acestei foi nu trebuie să se utilizeze formule ci să fie incluse doar datele și nimic mai mult. În ceea ce privește formatul EMS, se impun următoarele cerințe:
– Numele foii de lucru trebuie să fie Data;
Primul rând trebuie să conțina numele inputurilor și outputurilor; mai întâi inputurile și apoi outputurile.
Numele inputurilor conțin stringul “{I}”.
Numele outputurilor conțin stringul “{O}”.
Prima coloană conține numele DMU-urilor.
În ceea ce privește restricțiile asupra ponderilor, acestea sunt opționale. Dacă însă acestea se impun, datele restricțiilor ponderilor trebuie înregistrate într-o foaie de lucru. Nu este recomandat să se utilizeze formule în această foaie. Aceasta trebuie să conțina numai datele. În ceea ce privește formatul datelor, EMS impune ca:
Numele foii de lucru trebuie să fie “Weights”. Aceasta poate fi conținută de acelasi fișier ca foaia de lucru “Data”.
Primul rând ( numele inputurilor și outputurilor ) trebue să fie identic cu primul rând din foaia “Data”.
Prima coloana conține câte un nume pentru fiecare restricție.
b) Deschiderea programului și încărcarea datelor
O dată pregătite datele în Excel, EMS poate fi pornit apăsând pe folderul programului și selectând apoi: Menu, File si Load data (Ctrl+O). În continuare, trebuie făcută conexiunea cu datele: datele de input/output pot fi încărcate apăsând: Ctrl+O (Menu File Load data). Dacă am selectat un nume corect de fișier, EMS încearcă să se conecteze cu acesta. Pentru date la scală mare utilizate în evaluarile DEA, conexiunea poate dura cateva secunde. Conexunea s-a realizat cu succes dacă:
numele fișierul apare pe bara de jos a fișierului EMS
clepsidra dispare.
EMS nu afișează datele! Dacă se dorește editarea datelor, se deschide foaia de lucru din Excel și se face editarea acolo. Schimbările trebuie salvate ( nu este necesar să se închidă fișierul) și se alege din nou Load data (Ctrl+O). EMS încarcă întotdeauna versiunea fișierului de pe harddisk.
c) Rularea modelului DEA
Înainte de a rula modelul DEA trebuie să ne asiguram că fișierul bpmpd.par se află în același folder ca fișierul de date.
Pregătirea formatului rezultatelor se realizează apăsând Menu DEAFormat (Ctrl+F) care va afișa dialogul privind formatul. Aici se poate specifica numărul zecimalelor ce vor fi afișate în tabela rezultatelor care va fi produsă de EMS.
Mai mult, se poate decide dacă ponderile pure ale inputurilor și outputurilor sau inputurile și outputurile virtuale trebuie afișate în tabela rezultatelor.
Ctrl+M (Menu DEA Run model) va afișa un dialog unde se poate specifica modelul dorit. În “Models” se poate alege între variate structuri de tehnologii:
acoperire convexă și neconvexă
reveniri la scală constante, variabile, crescătoare sau descrescătoare.
Se impune de asemenea alegerea unei măsuri a eficienței. O măsură a eficienței cuantifică, într-un fel sau altul, o distanță față de frontiera de eficiență a tehnologiei. EMS permite calcularea unor diferite distanțe pentru versiuni orientate input, orientate output sau neorientate.
Orientarea
O măsură orientată input cuantifică reducerea inputurilor și pentru ca această operație să fie eficientă, trebuie menținute constante outputurile. În mod simetric, o măsură orientată output cuantifică extinderea necesară a outputurilor menținand constante inputurile. O măsură neorientată cuantifică îmbunătățirile necesare atunci când atât inputurile cât și outputurile pot fi îmbunătățite simultan.
Distanța radială
Această măsură ( sau măsura Debreu – Farell sau “partea radiala” a măsurii CCR/BCC) indică îmbunătățirile necesare atunci când toți factorii relevanți sunt îmbunătățiți cu același factor de echiproporționalitate. Versiunile sale orientate beneficiază de interpretări adecvate ale prețurilor ( reducerea prețurilor și creșterea venitului) .
Alte tipuri de distanțe
maxAverage: această măsură ( cunoscută sub denumirea și de . F¨are-Lovell sau Russell sau măsura SMB) cuantifică media maximală ( maximal average) a îmbunătățirilor relative ( reducerea inputurilor/creșterea outputurilor în procentaje ale nivelului curent). Nu oferă nici o interpretare directă a prețurilor.
minAverage: Această măsură cuantifică media minimală a îmbunătățirilor relative ( minimal average) care este necesar să aibă o slabă eficiență ( eficiența slabă denotă faptul că nu exista un punct în setul tehnologiilor care să fie mai bun pentru fiecare input și output ). Nici această măsură nu oferă o interpretare directă a prețurilor ,dar este invariant.
Supereficiența
Daca se alege o distanță radială, atunci EMS permite calcularea așa-ziselor scoruri de supereficiență. Pentru DMU-urile ineficiente scorul de supereficiență coincide cu scorul standard definit mai sus. Pentru DMU eficiente, scorul calculat indică modificarea maximă radială care este fezabilă astfel încât să se păstreze eficiența DMU. Din punct de vedere formal, se definește ca scor standard, dar DMU-ul evaluat este exclus din restricții .
Big
Dacă a fost ales modelul supereficienței , atunci, în tabela rezultatelor un scor=big poate apărea. Acest lucru înseamnă că DMU-ul rămâne eficient și pentru inputuri arbitrare crescute sau outputuri micșorate.
Restricționarea ponderilor
Dacă s-au încărcat deja datele privind restricțiile asupra ponderilor, aceasta opțiune poate ajuta la încorporarea restricțiilor în model. Dacă opțiunea nu este apelată, restricțiile ponderilor vor fi ignorate.
* * *
Pot fi de asemenea specificate și opțiuni avansate privind modelarea : Run Options . Se pot specifica selecții de DMU-uri care trebuie evaluate (Evaluation) și care trebuie utilizate pentru construirea acoperirii (“Technology”). Aceasta va permite lucrul, astfel că pentru fiecare DMU selectat în “Evaluation” un scor este calculat sub restricțiile DMU-urilor selectate în “Technology”. Listele permit selecții de intrari multiple: Ctrl+click and Shift+click.
d) Rezultate
Dacă au luat sfârșit calculele, EMS va afișa rezultatele într-o tabelă. Tabela rezultatelor conține:
numele DMU-urilor. Un {x} adițional indică faptul că acest DMU a fost exclus din construirea tehnologiei specificate în “Technology”. Un nume de DMU fără scor indică faptul că acest DMU a participat la construirea tehnologiei, dar nu a fost evaluat așa cum este specificat în “Evaluation”.
Scorul de eficiență – a fost definit mai înainte.
Ponderile ( prețurile umbră) {W} sau inputurile/outputurile virtuale sunt selectate în Menu DEA Format.
Normări (standardizări) : pentru DMU ineficiente se afișează referința la DMU cu intensitățile corespunzătoare () între acolade; pentru DMU eficiente se afișează numărul DMU-urilor ineficiente care au ales DMU ca paranteză.
Abateri {S} sau factori {F} . În funcție de distanța aleasă , pentru măsuri radiale și aditive, sunt afișate abaterile. Pentru măsurile “minAverage” și “maxAverage” sunt afișați factorii. În plus, pentru măsura “minAverage”, abaterile sunt afișate pentru acele inputuri și outputuri cu factorii = 1 ( sau 0 pentru măsuri neorientate).
Pentru modele neconvexe (FDH) , în locul ponderilor , sunt afișate: numărul DMU-urilor dominate și dominatoare, precum și liste ale acestora.
=== Anexa2 ===
ANEXA B
=== Anexa3 ===
ANEXA C
=== Anexa4 ===
ANEXA D
ANALIZA SWAT A S.C. TEXTILA DACIA S.A.
A. DIAGNOSTIC COMERCIAL
DIAGNOSTIC INDUSTRIAL
DIAGNOSTICUL RESURSELOR UMANE
DIAGNOSTIC FINANCIAR
=== Anexa5 ===
ANEXA E
DOSAR DE UTILIZARE AL APLICAȚIEI INFORMATICE
Lucrării îi este atașată o aplicație informatică realizată în Visual Basic. În cele ce urmează voi încerca să prezint pe scurt conținutul acestei aplicații, precum și modul de utilizare corespunzător.
Programul îndeplinește trei funcții principale:
Realizează diagnosticul financiar al societății ( prin prisma indicatorilor de eforturi, efecte și eficiență ) obținut în conformitate cu capitolul corespunzător de analiză diagnostic conținut de lucrare.
Oferă posibilitatea vizualizării unui set de grafice prezentat și în anexele lucrării, grafice care înfățișează evoluția unor indicatori importanți ( cifra de afaceri, productivitatea muncii, profitul brut, profitul net), structura personalului în anul 2003, evoluția numărului de angajați pe parcursul celor 5 ani analizați etc.
Face legătura cu programul EMS , care, o dată rulat, oferă rezultatele analizei DEA efectuată asupra unui număr de 300 de firme textile între care este inclusă și S.C. TEXTILA DACIA S.A.
Voi prezenta, în cele ce urmează , câteva capturi din program, pentru a înlesni utilizarea acestuia.
Trebuie menționat faptul că datele sunt preluate din fișierul Excel “ lucrare de diploma. xls” .
La apelarea executabilului “Textila.exe” va apărea o fereastră în cadrul căreia sunt menționate titlul lucrării, facultatea, specializarea, autorul , profesorul coordonator, fereastră care conține de asemenea un buton cu ajutorul căruia, prin apăsare, se ajunge în meniul principal. O dată ajuns aici, utilizatorul are trei optiuni: “ANALIZA DIAGNOSTIC” , “GRAFICE” , “DEA”. Așa cum am menționat mai înainte, cele trei butoane fac legătura cu diagnosticul financiar, graficele realizate, respectiv pachetul de programe EMS al cărui dosar de utilizare este de asemenea prezentat în cadrul anexelor.
La selectarea opțiunii “ ANALIZA DIAGNOSTIC” va apărea pe ecran o fereastră care oferă posibilitatea alegerii între vizualizarea indicatorilor și indicilor de eforturi si efecte și vizualizarea indicatorilor și indicilor de eficiență.
Indicatorii și indicii de eforturi și efecte calculați de program sunt prezentați în următoarea captură.
La apăsarea unuia dintre butoanele prezentate, apare pe ecran o fereastră în cadrul căruia sunt înfățișate valorile indicatorilor pe perioada celor 5 ani de analiză, precum și, după caz, mărimile relative și absolute corespunzătoare. Este specificată de asemenea evoluția indicatorilor ( cresc, scad, fluctuează ). La unii dintre aceștia pot fi vizualizate și unele comentarii suplimentare.
De asemenea, indicatorii și indicii de eficiență coincid cu cei calculați în cadrul analizei diagnostic. Din acest motiv, nu îi voi mai reaminti. Modul de operare este identic cu cel prezentat pentru indicatorii și indicii de eforturi și efecte.
Revenind la meniul principal, dacă se alege opțiunea “ Grafice”, va apărea o fereastră în cadrul căreia se precizează graficele disponibile, precum și fișierele în care sunt incluse. Apăsând pe numele fișierului, pe ecran va apărea graficul dorit.
La reîntoarcerea în meniul principal, dacă se alege opțiunea “DEA”, va apărea o fereastră, după cum urmează:
Evident, la apăsarea butonului specificat, programul intră direct în mediul EMS, al cărui dosar de utilizare este de aasemenea prezentat în anexe.
Menționez că, în fiecare fereastră, în stânga jos, există un buton pe care scrie “Înapoi”. La apăsarea acestuia se revine în fereastra anterioară și, mai apoi, în meniul principal.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: . Analiza Eficientei Activitatii Societatii (s.c. Xyz S.a.) (ID: 131547)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.