Analiza Eficientei Activitatii Desfasurate de S.c. Kaufland S.c.s

CUPRINS

Introducere

Capitolul I : Aspecte teoretice privind eficiența economică

Capitolul II : Prezentare Societății S.C. KAUFLAND ROMÂNIA .S.C.S

2.1 Prezentarea generala societătii Kaufland

2.2 Prezentarea obiectului de activitate

2.3 Prezentarea micromediului firmei

2.4 Prezentarea macromediul firmei

2.5 Prezentarea resurele firmei

2.6 Analiza SWOT

Capitolul III : Analiza eficienței activități desfășurate de S.C KAUFLAND.S.C.S

3.1 Prezentarea principalilor indicatori de eficiență în perioada 2009-2013

3.2 Dinamica si evoluția indicatorilor de eficiență în perioada 2009-2013

3.3 Perspective de evoluție a activitați umane

Concluzii

Bibliografie

Introducere

Lucrare, intitulată ,,Analiză eficienței activități desfășurate de Kaufland România SCS’’, constituie tema licenței pe care am realizat-o în cadrul Facultății de Management Turistic și Comercial din cadrul Universității Creștine Dimitrie Cantemir.

Am optat pentru această tema de studiu întrucât Kaufland România SCS este una dintre firmele de comerț cu amănuntul din București.

Lucrarea de față ,,Analiză eficienței activității desfășurate de Kaufland România SCS ’ ,presupune analiză eficienței activității economice la societatea amintită.Această analiză începe în anul 2009 ,făcând și o prognoza a evoluției activității economice și a eficienței acesteia până în 2013.

Fiecare întreprindere ,indiferent de formă de proprietate ,profil sau dimensiune trebuie să se adapteze în premanenta la cerințele pieței și ale mediului în care își desfășoară activitatea , să-și îmbunătățească performanțele economico-financiare și capacitatea de concurență în raport cu alți agenți economici. Un rol important în realizarea acestor obiective îl are analiză diagnostica activității economică-financiare a întreprinderilor ,care,prin metodele și tehnicile utilizate permite diagnosticarea stării diferitelor fenomene ,cunoașterea cauzelor care provoacă anumite disfuncționalități și luarea unor măsuri corespunzătoare pentru reglarea și optimizarea rezultatelor economico-financiare ale fiecărei firme.

În acest fel ,analiză diagnostic a activității economico-financiare a societăților comerciale reprezintă un mijloc important al managementului intern al firmei ,care permite fundamentarea deciziilor privind strategia dezvoltării și utilizarea eficientă a resurselor materiale ,umane și financiare ,în vederea creșterii valorii de piață , a rentabilității și a competivității interprinderilor .

Lucrarea este structurată în trei capitole.

În primul capitol a acestei lucrări am realizat o prezentare a aspectelor teoretice privind eficientă economică.

În cadrul celui de-al doilea capitol, intitulat ’’ Prezentarea Societății Kaufland România SCS ‘’am elaborat prezentarea generală a magazinului Kaufland, micromediul firmei (concurenți,clienții și furnizorii firmei) ), continuând cu analiză macromediului firmei (Mediul demografic,economic,tehnologic,socio-cultural,instituțional-legislativ,politic)

În capitolul III al lucrării am prezentat analiză eficienței activității defasurate de Kaufland România SCS’’.

În încheiere am prezentat concluzii personale și propuneri privind problemele dezbătute pe parcursul întregii lucrări.

Capitolul I

1.1.Aspecte teoretice privind eficiența economica

Atât viața oamenilor, în general, cât și activitățile lor economice, în special, sunt guvernate de un principiu economic fundamental: principiul eficienței. În conformitate cu acest principiu, oamenii vor să obțină un efect maxim cu un minimum de efort. Măsura în care aceștia realizează acest lucru se exprimă prin rata eficienței, care se determină ca un raport între Efect și Effort.

Progresul oricărei societăți depinde de eficiența în care sunt folosite resursele umane, natural și financiare de care dispune. Întotdeauna oamenii s-au străduit ca din fiecare unitate de muncă, de resurse naturale sau bani ce se cheltuiesc să asigure o sporire cât mai mare a volumului și calității producției, deoarece numai astfel se poate asigura o creștere rapidă, care să ducă la dezvoltarea economiei în general și a nivelului de trai în special.

În acest sens eficiența este acel element, care îi permite omului și colectivității umane, în general, ca din resursele naturale, de muncă sau bani să obțină o cantitate cât mai mare de bunuri materiale și servicii.

„Orice activitate economică se derulează având eficiența economică atât ca premisă, cât și ca rezultat. Acceptarea eficienței economice drept criteriu de performanță, ca un element al realității, este în măsură să conducă, dacă nu la schimbarea opiniilor privind determinarea și esența sa, cel puțin la dezvoltarea acesteia". Petit Larousse, 1995]

Eficienta reprezintă o caracteristică generală a activității umane, punând în evidență o calitate esențială a acesteia. Obiectivul principal în desfășurarea oricărei activități îl constituie obținerea celor mai bune rezultate cu resursele existente; în aceste condiții eficienta este un atribut al omului, al factorului organizat, care reușește sa deosebească din multitudinea interdependențelor cauzale pe cele reale. De aceea este necesar ca alegerea variantei după care se va executa investiția să fie făcută pe baza unor criterii și calcule riguros științifice. Aceste calcule trebuie să indice alegerea acelei variante care prezintă cele mai mari avantaje, altfel realizarea investiției se va dovedi neinspirată.

Dicționarele explicative ale oricărei națiuni, precum și cele economice și sociologice, cuprind și definesc pe larg noțiuni ca: eficacitate, eficiență, rentabilitate, care sintetizează raportul obiectiv, atât calitativ cât și cantitativ, între efectele și eforturile procesului studiat. „Încă din timpuri străvechi, există noțiuni precum „efficiens" (care produce realmente un efect); „efficax" (care produce efectul dorit); „efficere" (a produce efecte sigure) ce converg la definirea eficienței ca potența resurselor consumate (cheltuite) de a produce efecte (rezultate) utile".

Noțiunea de eficientă a pătruns și s-a dezvoltat în știința economica în sec. XX, prin teoriile elaborate de A. Smith și D. Ricardo (care se ocupă de maximizarea rezultatelor, fără a lua însa in calcul și minimizarea cheltuielilor).

Introducerea noțiuni de eficientă economică este legata de numele lui Vilfredo Pareto(1848-1923), economist italian, care a definit eficienta ca fiind: "un raport de echilibru între optimul consumului și optimul producției".

Conceptul de eficientă a cunoscut o largă râpăndire în secolul nostru. În prezent, el are o aplicabilitate generală la aplicarea deciziilor, în orice țără, indiferent de orânduirea sa socială.
Eficienta economică se conturează deci în urma comparării efectelor unei acțiuni (cum ar fi veniturile), cu eforturile necesare producerii ei (cum ar fi cheltuielile).

În esența, prin eficientă economică a investițiilor trebuie să se înteleagă faptul că prin consumarea unor fonduri de investiții se impune obținerea de rezultate maxime.

Se desprinde astfel ideea că eficiența economică reprezintă interacțiunea ce se stabilește între cantitatea și calitatea resurselor și volumul și structura rezultatelor obținute în urma consumului de resurse.

O expresie la modul general a eficienței economice este dată de relația dintre efectele utile obținute dintr-o anumită activitate economică și cheltuielile, adică eforturile, realizate în activitatea respectivă. În expresie matematică, eficiența economică se exprimă sub forma:

Ee = Ef / Er maxim, adică maximizarea efectelor,

sau

Ee = Er / Ef minim, adică minimizarea eforturilor, Ef

unde:

Ef- efectul economic;

Er – efortul economic

Așadar, eficiența economică înseamnă obținerea unor efecte economice utile, în condițiile cheltuirii într-un mod rațional și economicos a unor resurse materiale, umane, financiare, folosidu-se pentru aceasta metode științifice de organizare a activității.

Nivelul eficienței este cu atât mai ridicat cu cât este mai mare efectul util pe unitate de efort cheltuit sau cu cât este mai mic efortul consumat raportat la o unitate de efect util.

Făcând o analiză a noțiunii de eficiență economică a investițiilor se constată că aceasta este o sumă de factori calitativi, fapt ce îi conferă acesteia un caracter complex, vizând perfecționarea activității în domeniul în care are loc punerea în funcțiune a investiției respective, care poate fi de modernizare, retehnologizare, reconstrucție sau dezvoltare. Studiul eficienței economice a investițiilor presupune în fond o analiză cauzală a factorilor care determină decizia în mediul de risc aferent.

De fapt analiza eficienței economice a investițiilor răspunde la întrebările:

■ cum se folosesc?

■ cât se consumă din resurse?

urmărindu-se atât gradul de valorificare cât și economisirea lor. în acest context este necesar ca resursele să fie cât mai riguros structurate după criterii care să corespundă cerințelor analizei economice.

În practica curentă de realizare a investițiilor se face adesea greșeala când se consideră că noțiunea de eficiență economică a investițiilor este una și aceeași cu rezultatele utile ale acestora. Spre exemplu: vânzarea unor produse de un nivel calitativ superior se apreciază ca fiind întotdeauna o activitate eficientă. în realitate, obținerea unei calități superioare poate fi rezultatul unui consum de muncă exagerat care face ca activitatea să se desfășoare în mod ineficient. Realizarea unor produse de o calitate superioară constituie o condiție de bază a unei activități eficiente, dar realizarea acesteia cu costuri foarte mari este de neadmis.

Așa după cum a fost prezentat, în urma efortului de investiții se obțin diverse efecte economice reflectate de fapt și pe plan financiar. Nivelul acestor efecte, în raport cu efortul investițional dă măsura eficienței investiției.

De regulă, efectele economice obținute, în funcție și de caracterul investiției pot fi:

■=> de reducere a costurilor de funcționare a utilajelor, ce se realizează pe seama investițiilor de înlocuire a mașinilor, utilajelor și instalațiilor;

=> de diminuare a cheltuielilor cu munca prezentă (forța de muncă), ca urmare a promovării noilor tehnologii prin lucrări de retehnologizare, reutilare sau modernizare;

■=> de sporire a rentabilității agentului economic care de fapt este scopul tuturor lucrărilor de investiție pentru dezvoltare, modernizare, retehnologizare;

■=> de obținere a unor efecte pe perioade îndepărtate, de natura investițiilor strategice sau cele de interes general, cum ar fi spre exemplu cheltuieli făcute pentru îmbunătățirea microclimatului într-o secție de producție. Este cunoscut faptul că prin realizarea unui obiectiv de investiții se urmărește obținerea unui efect sau altul, dar efectele au un caracter complementar, influențându-se unele pe altele, iar determinarea eficienței se face prin cumularea tuturor efectelor.

O eficiență economică ridicată se obține în condițiile aplicării în procesul de producție a unor tehnologii moderne și care valorifică la cote superioare materiile prime și energia, asigurând produse de calitate superioară la un cost redus. Mărimea eficienței economice influențează în primul rând agentul economic unde ea se înregistrează, dar ea are importanță și pentru economia națională în ansamblul ei, căci prin creșterea producției reducerea costurilor de fabricație, sporirea rentabilității, etc. se obține un spor al venitului național.

De fapt, în ansamblu, corelația dintre eforturi și efecte din punct de vedere : cantitativ se exprimă prin indicatori de eficiență care de regulă îmbracă forma unui raport matematic. Dat fiind caracterul său complex, eficiența economică a investițiilor nu poate fi exprimat printr-un singur indicator. Este necesar să se folosească un sistem de indicatori de eficiență pentru a evidenția toate corelațiile posibile. Calculat pe baza uneia sau a două caracteristici ale mijlocului fix care realizează eficiența economică, un anumit indicator va reflecta doar o parte a eficienței economice a investiției. Oricât ar fi de explicit și de condensat, un indicator nu poate cuprinde sau reflecta întreaga eficiență economică a investițiilor, aceasta datorită caracterului complex al eficienței. Desigur, calcularea tuturor rezultatelor unei investiții și compararea lor cu eforturile necesare pentru realizarea sa este greoaie și foarte dificilă, iar cei câțiva indicatori pe baza cărora se face analiza trebuie de așa manieră aleși încât să reflecte aspectele cele mai semnificative ale fenomenului economic supus analizei.

Practic, pentru caracterizarea eficienței economice a investițiilor se calculează câțiva indicatori și nu este exclusă posibilitatea ca pentru o variantă, unii dintre ei să fie favorabili, iar alții să fie nefavorabili. în astfel de situații se recurge la mărirea numărului de indicatori de așa manieră încât elementele dominante care determină în final opțiunea, să fie scoase la iveală și să fie reprezentative.

Așadar, eficiența economică a investițiilor reiese din raportarea efectelor obținute în urma punerii în funcțiune a unui obiectiv la eforturile necesare pentru realizarea acestuia. Eficiența economică a investițiilor reprezintă de fapt corelarea rezultatelor obținute pe multiple planuri ca urmare a efectuării unei investiții prin stabilirea unei conexiuni între cauză și efect.

Eficiența economică se referă, totodată, la nivelul sau gradul de îndeplinire de către o firmă a obiectivelor de natură economică stabilite pentru o perioadă. În cazul în care obiectivul a fost atins 100%, se poate vorbi de eficacitate maximă, iar în restul cazurilor de anumite grade parțiale de eficacitate.

Nivelul eficienței economice depinde de volumul și calitatea, atât a resurselor, cât și a rezultatelor, deci, altfel spus, prin intermediul acesteia se stabilește legătura dintre volumul și calitatea eforturilor, ca factori generatori de efecte și rezultate. În condițiile actuale, ale consolidării economiei de piață, acțiunile oricărui întreprinzător sunt viabile și competitive în măsura în care reflectă o eficiență ridicată, adică asigură obținerea unor rezultate cât mai mari în raport cu resursele care se alocă sau se consumă.

CAPITOLUL II

Prezentarea societății Kaufland România

2.1. Prezentarea generală Kaufland

Rădăcinile istoriei companiei Kaufland se află în Germania este o divizie a concernului german Schwarz-Gruppe,din care fac parte și alte rețele cunoscute, ca Lidl, KaufMarkt și Handelshof. Compania mamă a fost înființată în 1930 de Joseph Schmar, primul sistem de autoservire fiind deschis in 1984 in Germania.

Kaufland este pe plan intern și internațional una dintre cele mai dinamice companii din domeniul comerțului cu amănuntul . Kaufland deține în prezent peste 1000 de magazine în Germania, Cehia, Slovacia, Polonia și România . Grupul Schwarz, din care face parte și Kaufland,are în prezent peste 200.000 de angajați din toată Europa.

Hipermarket-utile cu autoservire au o suprafată totală de vânzare cuprinsă între 2500 de mp și 12000 de mp .

Oferta companiei Kaufland cuprinde de la mărci proprii, care conțin produse de calitate la prețuri convenabile mici, până la produse oferite de producătorii regionali și produse de marca. Un punct forte pentru Kaufland îl reprezintă departamentul de produse proaspete: Kaufland garantează zilnic clienților săi calitatea și prospețimea absolută la prețuri de top pentru carne, mezeluri, brânzeturi și produse lactate până la legume și fructe.

În afară de oferta bogată de alimente Kaufland oferă produse atractive la prețuri convenabile din domeniile menaj, sticlărie, porțelan, textile, electrice, papetărie, jucării, articole de sezon și pentru petrecerea timpului liber, și multe altele, la care se adaugă oferte speciale săptămânale.

Scurt istoric

1930 – Josef Schwarz debutează ca asociat al firmei Südfrüchte Großhandlung Lidl & Co din Heilbronn. Numele firmei se schimbă devenind Lidl & Schwarz KG si firma se transformă intr-un en-gross de produse alimentare. Expansiunea firmei este întreruptă de izbucnirea celui de al doilea război mondial. După terminarea celui de al doilea război mondial se continuă extinderea firmei.

1954 – Extinderea firmei, construcția unui sediu propriu la Heilbronn și intrarea în lanțul de magazine A&O.

1960 -Deschiderea primului depozit C+C(Cash&Carry) în Nordwürttemberg în cadrul firmei Handels- und Fruchthof Heilbronn GmbH.

1964 – Se deschide primul raion de carne în Handels- und Fruchthof Heilbronn care a reprezentat startul pentru hala de carne Kaufland având sedii de producție și de distribuție în Neckarsulm, Möckmühl (în Heilbronn), Offenburg und Unterkaka (în Zeitz în Sachsen-Anhalt).

1968 – Deschiderea primului magazin la Backnang cu numele de "Handelshof".

1972 – Sediul central al firmei se mută la Neckarsulm.

1977 – Deschiderea primului magazin cu autoservire din nou la Backnang cu numele de "Handelshof".

Josef Schwarz moare la vărstă de 74 de ani. După moartea lui Josef Schwarz firma este condusă de fiul sau Dieter Schwarz.

1984 – Deschiderea primului magazin cu autoservire Kaufland la Neckarsulm cu o suprafată totală de 15.000 mp.

1990 – După reunirea Germaniei, are loc deschiderea primului magazin Kaufland în Meissen. În același an urmează deschideri de magazine pentru satisfacerea necesităților consumatorilor în Hoyerswerda, Pirna, Freiberg, Weißenfels, Berlin-Eiche și Senftenberg .

1994 -Se deschid primele brutării în magazinele Kaufland din Dessau și Leipzig, pentru a optimiza oferta de produse proaspete.

1998 – Deschiderea primului magazin Kaufland în Cehia în orașul Ostrava.

2000 -Deschiderea primului magazin Kaufland în Slovacia în orașul Poprad.

2001 – În Germania de Est Kaufland este de departe lider de piață. În Croația s-a deschis primul magazin Kaufland în Karlovac, urmează Polonia cu deschiderea primului magazin Kaufland în Stargard Szczecinski.

2002 – Lanțul se extinde in continuare pe plan national si internațional.

2003 – Introducerea mărcii Kaufland K-Classic. K-Classic oferă produse de calitate
2005 -Lanțul se extinde în continuare pe plan național și internațional și aniversează 75 de ani de existența.

13.10.2005se deschide primul hipermarket Kaufland în România, la București, zona Bucur Obor.

24.11.2005: se deschide cel de-al doilea hipermarket Kaufland în Râmnicu Vâlcea.

15.12.2005: se deschide cel de-al treilea hipermarket în Ploiești.

2006

02.02.2006: se deschide cel de-al patrulea hipermarket Kaufland la Alba Iulia

23.02.2006: se deschide cel de-al cincilea hipermarket Kaufland în Timișoara

16.03.2006: se deschide cel de-al șaselea hipermarket Kaufland în Baia Mare

11.04.2006: se deschide cel de-al șaptelea hipermarket Kaufland în Târgu Mureș

04.05.2006: se deschide cel de-al optulea hipermarket Kaufland în Galați

15.06.2006: se deschide cel de-al nouălea hipermarket Kaufland la Cluj

19.10.2006 :se deschide cel de-al paisprezecelea hipermarket Kaufland în Târgoviște

2010 – Kaufland extinde în România marca proprie K-Clasic;

2011 – Deschiderea celui de al 1000-lea magazin din Europa la Berlin.

2013 -Kaufland România inițiază un proiect de CSR de mare amploare, având ca beneficiari peste 14 000 de copii, înscriși la 79 de grădinițe din sistemul de învățământ public, din 64 de orașe.

Prezentarea hypermarketului Kaufland România

Date de identificare ale firmei

S.C.Kaufland România S.C.S este o societate cu sediul în București, strada Barbu Văcărescu, nr 120-144, sectorul 2, societate care se supune dreptului românesc. Societatea este înregistrata la Registru Comerțului București sub numărul J40/17052/2003, cod unic de înregistrare R15282058. S.C.Kaufland România S.C.S este reprezentată legal de domnul Viman Adrian, Director General.

Anul înființării: 2003 

Produse/Servicii: produse de marcă proprie sunt branduri precum Kclassic
Sediu central: Str.BarbuVăcărescu nr.120-144, sect.2, cod020284, București
Contact de presă: Biroul relații presă: [anonimizat], Tel: 0372-090.004
Contact relații cu publicul:

Tel: 0800.080.888,

Fax: 0372-090.099,

E-mail: [anonimizat],

Web:www.kaufland.ro

Kaufland este una dintre firmele de retail de succes din Germania și și-a dorit același succes și în România. Datorită succesului ce l-a avut în Germania, Kaufland începe să se extindă și pe plan internațional, astfel a ajuns și în România, ce le-a dat multă bătaie de cap competitorilor.

Intrarea firmei Kaufland pe piața românească a fost în anul 2003, însă abia în 2005 deschidea porțile primului său hipermarket de pe piața locală în zona Bucur-Obor.Cu o precizie nemțească însă, în decursul unui deceniu nemții au reușit să acopere toate județele țării cu hipermarketuri cu prețuri mici, iar planurile lor de dezvoltare nu se opresc aici. Kaufland a avut însă o idee foare buna înainte de a deschide primul magazin din România, a decis să construiască un centru de logistica in Ploiești. Acesta asigură aprovizionarea la timp a magazinelor ,cu o cantitate de marfă exactă, de calitate. Acest depozit gestionează stocurile de marfă de la toți furnizorii ,centralizează si coordonează întrega logistică.Cel mai mare avantaj însă , este cel al prețului deoarece se negociază pentru cantități mai mari de marfă ,pentru care se obțin discounturi substanțiale.De accea ,logistica este elementul cheie în strategia de dezvoltare a rețelei de magazine Kaufland.

Sursă : www.kaufland.ro

Momentan, deține 103 de magazine în toată România: Arad, Alba Iulia, Baia Mare, Bistrița, Brașov, Brăila, 3 în București, Buzău, 2 în Cluj Napoca, Constanța, 2 în Craiova, Focșani, Galați, Hunedoara, 3 în Iași, Odorhei, Piatra Neamț, 2 în Pitești, Ploiești, Râmnicu Vâlcea, Reșița, Roman, Satu Mare, Sibiu, Slatina, Suceava, Târgu Jiu, Târgu Mureș, Târgoviște, 2 în Timișoara, Turda și Zalău .

Kaufland România a creat până în prezent peste 12.700 locuri de muncă directe, la sediul central din București, în magazinele deschise, precum și la centrele logistice situate în Parcul Industrial Ploiești și Turda

Compania a înregistrat în 2013 o creștere cu peste 20% a profitului net, la 331 milioane lei (75 milioane euro), în timp ce afacerile au urcat cu 13%, la 7,26 miliarde lei (1,64 miliarde euro).

În fiecare an Kaufland investește în România 130-170 de mil.euro, investițiile fiind finanțate cu credite bancare și din profitul obținut local.

Oferta societații (produse/servicii)

Rețeta succesului la Kaufland este una dintre firmele comerciale de succes din Germania. Și acest succes nu este deloc întâmplător. Amestecul de "totul pentru necesitățile zilnice" de la apă minerală până la lămâie și mai mult, de la forma de cozonac până la pasta de dinți, conceptul "totul sub un singur acoperiș"convinge. Hypermarket-urile cu autoservire Kaufland oferă produse atât în domeniul alimentar cât și multe alte articole în domeniile: Menaj, Timp liber și Grădină, întotdeauna un record de prețuri mici. Și exact asta este ceea ce face Kaufland – combinația dintre diversitatea ofertelor si prețurile zilnice mici.

Vă rog la masă! – Produse alimentare de la KAUFLAND

Alegerea este făcută. Azi aveți chef de lucruri simple, mâine de delicatese iar poimâine de bucătărie rapidă? Cu alimente de la Kaufland fantezia nu are limite. Kaufland oferă pentru fiecare produsele corespunzătoare. Proaspăt pe masă – spune un principiu Kaufland. De la Fructe și Legume, Carne și Mezeluri până la Produse lactate și Brânzeturi primează prospețimea. Și prospețimea la Kaufland este unică în felul ei și invariabilă. Kaufland va garantează acest lucru în scris. În plus băuturile de la Kaufland sunt savoare pură. Kaufland se ghidează după principiul "totul sub același acoperiș", oferind produse variate, care acoperă tot necesarul zilnic. Oferta cuprinde de la marca proprie K-Classic, până la produse oferite de producatorii regionali și produse de marca. Un punct forțe pentru Kaufland îl reprezintă departamentul de produseproaspete: Kaufland garantează zilnic clienților săi calitatea și prospețimea absolută, la prețuri mici, pentru carne, mezeluri, brânzeturi și produse lactate, până la legume și fructe.

În afară de oferta bogată de alimente, Kaufland oferă produse atractive la prețuri convenabile din domeniile menaj, sticlărie, porțelan, textile, electrice, papetărie, jucării, articole de sezon și pentru petrecerea timpului liber, la care se adaugă oferte speciale săptămânale.

Analiză și evaluarea operațiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S.Aproximativ 80% din produse sunt produse românești, restul de 20% reprezentând produsele de import, mai ales produse non-food. Având și o marca proprie Kaufland, K-Classic, dar comercializam produse și sub alte branduri proprii, cum ar fi Best Farm pentru carnea de pui, Vită Star pentru pâine.

Cultura organizației

După 75 de ani de existență, concernul Kaufland reușește să pună stăpânire și pe piața românească și începe să transmită semnale legate de personalitatea sa culturală. Pentru Kaufland cultura organizațională reprezintă „inima” tuturor activităților ce se desfășoară în cadrul firmei și își are originea în interacțiunea relațiilor interpersonale la nivel organizațional, reușind să influențeze comportamentul oamenilor, aspirațiile lor în carieră și formarea profesională.

Sigla, cu grafica ei simplă, roșie pe un fundal alb sugerează atracție, mister, claritate în acțiune, devenind o marcă de firmă cu putere și căpătând reputație, faimă pe măsură ce realizările firmei au crescut.

Kaufland se ghidează după principiul „totul sub același acoperiș”, oferind produse variate care acoperă tot necesarul zilnic. Oferta cuprinde marca proprie: K-Classic.

Kaufland crede într-o cultură organizațională bazată pe cooperare, motivare și încredere . Succesul firmei se datorează încrederii ce a fost acordată personalului, investind permanent în ei, deoarece orientarea spre client este echilibrată cu orientarea spre angajat. Conceptele și principiile ce stau la baza culturii organizaționale ajută conducerea, angajații să reușească să aducă firma în top.

Misiune

Calitatea constituie o preocupare majoră a companiei noastre pe de o parte, vizează produsele și serviciile pe care le oferim clienților noștrii și, în același timp,suntem preocupați de calitatea vieții,a conservării resurselor naturale și a intereselor comunității din care facem parte. Misiunea noastră este să sprijinim dezvoltarea comunității,să ocrotim și să încurajăm protejarea mediului înconjurător,în semn de apreciere și recunoștință față de încrederea acordată de către clienții și partenerii noștri.

Viziune

Kaufland România s-a bucurat de succes de la debutul sau pe piață românească,,în anul 2005 , însă,pentru noi, succesul comercial trebuie să fie dublat și de asumarea responsabilității sociale. În viziunea noastră, a fi o companie responsabilă socială înseamnă asumarea unui rol activ de partener social, având că scop dezvoltarea economică,socială și de mediu a comunității în care activă, susținând principiul dezvoltării durabile. Astfel, Kaufland România este gata de orice performanță pentru a construi parteneriate sincere și reale, cu clienții săi fideli, cu angajații, autoritatiile și, nu în ultimul rând, cu societatea civilă, prin care să construim un viitor mai bun pentru comunitate. Suntem convinși de faptul că putem contribui permanent la dezvoltarea comunității românești și, de aceea, compania noastră tratează cu seriozitate responsabilitatea socială.

Domenii:

-educație

-tradiție si cultură

-protecția mediului inconjurator

-social

-sănătatea

Valorile companiei

Valorile reprezintă un element esențial al culturii. Ele constituie cheia succesului:

Corectitudine față de angajați

Deschidere pentru tot ce semnifică noul

Responsabilitate

Încredere ce este acordată angajaților

Viziune

Performanță

Succes

Structura organizatorică

Structura organizatorică a firmei Kaufland este de tip ierarhic-funcțională atât la centrală cât și la filială, deși organizarea departamentelor diferă .

Organigramă Centrală

Figura 2.1 Organigrama firmei Kaufland

Sursă: S.C. Kaufland-România S.C.S.

Activitatea de control, de revizie internă, de marketing, vânzări, achiziție, administrație este subordonată de Adrian Viman, Directorul General al companiei Kaufland. Fiecare departament din cadrul firmei are anumite cerințe de îndeplinit.

Magazinele din toată țara având la rândul lor alți directori de magazin. Structura este următoarea:

– departamentul gestiune;

– departamentul food;

– departamentul non food;

– departament produse proaspete;

– marchendiserii;

-lucrători comerciali.

Organigramă Filială Kaufland

Figura2.2 Organigrama Filială Kaufland

Sursă: S.C. Kaufland-România S.C.S.

Pe lângă aceștia în magazin mai lucrează un număr mare de oameni asigurând pază și protecția clienților, oameni de servici care asigură curățenia magazinului, oameni care se ocupă de parcarea acestuia.

Directorul de magazine are funcția de a ține într-un strâns liant legăturile dintre magazin și sediul central prin ceilalți directori de zona.

Departamentul de gestiune este format din gestionari și manipulanți care au atribuția de a recepționa marfă, de a o gestiona pe departamente în funcție de tipul lor, de a verifica stocurile permanent și de a verifica cum se fac transporturile.

Departamentul de case este alcătuit din casiere care au în atribuție facturarea corectă a produselor, încasarea banilor și buna comunicare cu clienții.

Celelalte departamente sunt conduse de câte un director de departament împreună cu asistenții de vânzări și lucrători comerciali care au în atribuție buna informare a clienților despre produsele din fiecare departament.

2.2. Obiectul de activitate

Obiectul de activitate al societăți este Comerțul cu amănuntul în magazinele nespecializate , cu vânzare predominată de produse alimentare ,băuturi și tutun ,conform Nomenclatorului CAEN în vigoare : CAEN 521 –Comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate.

Tipul activității curente:

Hypermarket-urile cu autoservire Kaufland oferă produse atât în domeniul alimentar cât si multe alte articole în domeniile: Menaj, Timp liber și Grădina, întotdeauna un record de prețuri mici. Și exact asta este ceea ce face Kaufland – combinația dintre diversitatea ofertelor și prețurile zilnice mici.

2.3.Prezentarea micromediului firmei

Micromediul include factorii și forțele cu acțiune imediată asupra întreprinderii,care influențeaza direct succesul activității desfășurate și asupra cărora întreprinderea își exercită controlul într-o măsură mai mică sau mai mare.Deciziile de marketing sunt influențate direct de calitatea personalului din toate compartimentele intrepriderii și de circulația informației dintre acestea.Toate aceste compartimente reprezintă mediul intern al unui firme.Micromediul este alcătuit din elemente pe care firma le poate controla sau influența.

Componentele micromediului

Factorii care fac parte din micromediului întreprinderii pot fi grupați în patru mari grupe:

Furnizori

Clienți

Concurenți

Organisme publice

Furnizori

Asigurarea resurselor necesare desfășurării activității de comerț a firmei Kaufland România depinde de relațiile de vânzare cumpărare cu furnizorii de mărfuri. Aceștia reprezintă veriga centrală a întregii afaceri a firmei, iar de modul în care se asigură termenele și condițiile de livrare depin de întregul circuit intern al mărfurilor în cadrul magazinului.

Tipul și numărul furnizorilor firmei Kaufland se axează în principal pe două categorii largi de produse: alimentare și nealimentare. În general, firmele furnizoare dețin un renume pe piață, iar produsele sunt mărci cunoscute de clienți, atât la nivel local, cât și internațional.

În cadrul selectării sau colaborării cu furnizorii, firma Kaufland analizează o serie de aspect legate de:

– respectarea termenelor si condițiilor de livrare;

– nivelul de implicare al firmelor în stabilirea și negocierea prețurilor de vânzare a propriilor produse;

– discount-urile și alte tipuri de reduceri oferite firmei la cumpărare;

– cota de piață deținută și imaginea firmei pe piața, modul de promovare al produselor(publicitate la locul vânzării, merchendising, promovare directă sau alte tipuri de activitati ce promovează produsele);

– contribuția procentuală la profitul propriu al firmei.

O astfel de analiză a furnizorilor reprezintă o metodă prin care firma stabilește importanța și rolul fiecărui colaborator cât și în stabilirea unor relații viitoare, pe termen lung.

Majoritatea produselor (băuturi,congelate,țigări,produse non-food) vin de la depozitul central aflat la Ploiești.Produsele sunt distribuie zilnic de la depozit la toate filialele din țară. Datorită termenului de valabilitate redus,pâinea,mezelurile,lactatele sunt distribuite direct de către furnizori.

Furnizori de:

Dulciuri:Heidi,Kandia,Joe

Băuturi: Cola,Pepsi,Timbark,European Drinks et-

Drogherie: Nivea,Colgate,Hankel,Procter&Gamble,Interbrand

Alimente:Fux,Unilever

Lactate:Napolact,Parmalat,Danone

Congelate Agroalim

Pește Macromex

Relațiile cu furnizorii pot fi întrerupte în cazul în care firma decide că aceștia dețin o influența prea mare în stabilirea și negocierea condițiilor de plata si livrare.

Calitatea constituie o preocupare majoră a companiei noastre pe de o parte, vizează produsele și serviciile pe care le oferim clienților noștrii și, în același timp,suntem preocupați de calitatea vieții,a conservării resurselor naturale și a intereselor comunității din care facem parte.

Misiunea noastră este să sprijinim dezvoltarea comunității,să ocrotim și să încurajăm protejarea mediului înconjurător,în semn de apreciere și recunoștința față de încrederea acordată de către clienții și partenerii noștri.

Clienții

Cel mai important punct forte ale unei afaceri este relația continuă cu clientul . S-ar comite o mare greșeala daca compania s-ar concentra mai degrabă asupra a ceea ce vor să vândă , decât asupra a ceea ce clienții doresc sa cumpere .

Clienții Kaufland sunt o categorie de persoane care trăiesc aproape de magazine, de obicei cartiere de blocuri sau locuitorii orașelor mai mici cu o maximă de 20-50 mii oameni, întreprinzătorii mici, persoane fizice autorizate care au mici butiquri și de unde pot lua marfă proaspătă și pe factură. Restaurante, pițerii și fast food care pregătesc zilnic mâncare proaspătă.

Cunoașterea nevoilor clienților reprezintă scopul studiilor de marketing. Aflarea a cât de căutat este un produs, aprovizioanrea magazinului cu aceste categori de mărfuri și practicarea de prețuri accesibile este cheia succesului în comerț. În funcție de zona unde este amplasat magazinul, se studieaza care sunt nevoile majoritare a clienților din zona respectivă.

Concurentii

Pentru a avea succes, firma trebuie să mulțumească clienții intr-un mod mai atractiv decât concurenții săi. Concurenții sunt firmele care satisfac aceleași nevoi ale clientului, Pentru a-și pregăti o strategie eficace firma trebuie să-și studieze atât concurenții cât și clienții. Firmele trebuie să identifice strategiile, obiectivele,atuurile, slăbiciunile și tiparele de reacție ale concurenților.

Cunoscut drept un hipermarket cu o politică de discount, principalii concurenți ai magazinului Kaufland sunt: Carrefour, Real ,Billa , Selgros ,Metro și Profi.

Concurenții Hypermarketului Kaufland constituie o verigă importantă ce-i permite să-și optimizeze și să-și îmbunățească performanțele economice, ba chiar să-și revizuiască performanțele întregii afaceri printr-o ofertă mai atractivă ca preț și calitate pentru consumatori. Astfel, firma trebuie să compare constant produsele, prețurile, canalele de distribuție și acțiunile de promovare cu cele ale concurenței.

Intensitatea concurenței este determinată de urmatorii factori:

noii intrați

produsele de substituție

puterea de negociere a furnizorilor și a consumatorilor 

riscul rivalității.

Principalii concurenți ai Hypermarketului sunt:

Supermarketul Billa

Megamarketul Carrefour 

Supermarketul Profi

Selgros

Real

Metro.

Hipermarketul Kaufland se detașează de concurență prin:

reducerile de preț

calitatea personalului și serviciilor oferite

dezvoltarea relațiilor pe termen lung cu clienții

încrederea pe care incearcă să o creeze în mintea consumatoriilor 

acțiunile promoționale care implică tinerii

Organismele publice

  Constituie o componentă mai deosebită a micromediului. Acest lucru este datorat faptului că ele pot influența activitatea întreprinderii doar în anumite situații și condiții. O clasificare a acestor organisme (realizată pe baza rolului pe care îl au) are drept componente principale:

Organisme financiare

Organisme publice locale

Organizații cetățenești

Mijloacele mass-media

Suportul publicitar utilizat de companie este broșura Kaufland,care este distribuită săptămânal.

Promovarea se realizează pe perimetrul magazinului prin broșuri, bannere, afișe, panouri . Cele mai utilizate medii de informare pentru client sunt cele ale comunicării de masă: presă, TV,radio, afiș, pliantul, prospectul, broșură, fluturașul .

Săptămânal, distribuim clienților noștri peste 4 milioane de exemplare din ziarul Kaufland.

Conținutul variat, cu ofertele săptămânale, promovarea produselor și serviciilor proprii, ale furnizorilor sau ale partenerilor, alternând articolele de prezentare cu rețete, glume, rebus, face ca ziarul nostru să fie mai mult decât o publicație gen fluturaș, devenind un adevărat catalog de prezentare.

2.4 .Prezentarea macromediul firmei

Elementele macromediului sunt clasificate în șase mari categorii: mediul demografic, mediul economic, mediul tehnologic, mediul natural, mediul cultural și cel politico-legislativ. Acești factori exercită în permanență o influentă mai mică sau mai mare asupra activitații întreprinderii, aflându-se într-o permanență schimbare. Toate firmele sunt constiente de acest lucru dar nu toate sunt la fel de eficiente în monitorizare a mediului extern, a tendințelor factorilor de mediu și în adaptarea activităților desfasurate în consecinta. Hipermarketul își desfasoară activitatea într-un mediu “agitat” și dinamic, rezultând astfel necesitatea unei adaptări permanente a activitații firmei la cerințele mediului său extern.

Mediul demografic

Mediul demografic este reprezentat de populație și structurile sale, persoanele ce fac parte din zona de activitate a firmei. Prin analiza modelelor și trend-urilor în structura populației este posibilă anticiparea comportării consumatorilor de pe o anumită piață, în măsura în care numărul mare de nevoi și dorințe ale acestora sunt exprimate de trăsături demografice precum: vârsta, sexul, starea civilă, ocupația

Mediul economic

Cuprinde totalitatea factorilor din economie care influențează capacitatea întreprinderii de a concura în domeniul său de activitate, dar și posibilitatea și disponibilitatea consumatorilor de a cumpăra diverse bunuri și servicii.

Creșterea prețurilor rezultă atât din majorarea produselor nealimentare, cât și a serviciilor oferite populației. Această creștere nu trebuie considerată îngrijorătoare pentru că în stabilirea prețurilor un rol important îl are inflația și devalorizarea monedei. O caracteristică la fel de importantă în analiza mediului economic este reprezentată de structura cheltuielilor de consum pe categorii de produse. Modul în care populația își distribuie și alocă veniturile deține un un rol important în analiza propriilor produse și previzionarea cererii pentru acestea. Tendința populației, este de a aloca resursele cele mai însemnate produselor alimentare și timpului liber, iar cu un procent destul de inferior, pentru îmbrăcăminte și băuturi alcoolice. În acest caz, firma urmează să acorde o importanță deosebită segmentelor de produse cele mai solicitate, dar și produselor complementare, pentru petrecerea timpului liber.

Mediul tehnologic

Această componentă a macromediului implică firma atât ca beneficiar, cât și ca furnizor, în principal, prin intermediul pieței. Considerat, de regulă, factorul cu cel mai puternic impact asupra activităților umane, cunoașterea mediului tehnologic prezintă o importanță deosebită pentru firmă, deoarece creează modalități noi de satisfacere a nevoilor consumatorilor, permite identificarea unei cereri latente, ajută la descoperirea unor noi segmente de consumatori, modifică modelele cererii și stilul de viață, poate modifica natura concurenței într-o industrie și amplifică eficiența activităților de marketing, utilizând tehnici avansate.

Mediul natural

Resursele nu numai că nu mai sunt privite izolat de celelalte fenomene economice și sociale, ci au început să fie luate în considerare la dimensiunile lor reale și integrate într-un sistem împreună cu alte subsisteme, ca populația, investiția de capital, poluarea, producția de alimente, calitatea vieții, toate fiind privite în evoluția lor pe termen lung și în intercondiționarea lor reciprocă.

Mediul natural deține un rol din ce în ce mai important în perioada actuală în proiectarea și desfășurarea activităților economice. Condițiile naturale determină modul de localizare, de distribuție în spațiu a activităților unității economice, influențând în mod nemijlocit obiectivul activității. Și în cadrul mediului natural se înregistrează o serie de tendințe, puse în evidență prin criza materiilor prime, creșterea costului energiei și implicațiile legate de influența reliefului, a climei.

Mediul cultural

Ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori, obiceiurile, tradițiile, credințele și normele care guvernează statutul oamenilor în societate constituie mediul cultural. Aceste elemente formează comportamentul de cumpărare și consum, delimitează segmentele de piață și delimitează tipologiiile specifice ale cumpărătorilor. Mediul cultural contribuie la exprimarea exigenței unei anumite piețe, condiționând atât felul produselor și maniera distribuirii lor, cât și conținutul și forma comunicațiilor firmei cu piața, ale mesajelor transmise.

Religia și naționalitatea constituie elemente importante în conturarea profilului consumatorului, aspecte ce trebuie luate în considerare de către firmă. Obiceiurile de consum și personalitatea indivizilor este influențată de tipul de religie, sărbătorile și tradițiile fiecărei etnii.

Populația vizată de firmă este constituită, în general de români, iar religia cu cea mai mare pondere este cea ortodoxă.

O altă caracteristică luată în considerare se referă la modul de gestionare a timpului liber. Pe fondul general al creșterii duratei medii de viață, sporirea timpului liber cunoaște o dinamică tot mai accentuată în zonele dezvoltate economic. Astfel, populația vizată are tendința ce a peterce timpul liber, în special în perioada weekend-ului, în zonele montane situate în apropierea orașului (48%), în zonele rustice(20%), săli de fitness sau parcuri(15%) sau alte tipuri de activități(18%).

Mediul politico-legislativ

Mediul politic este format de structurile sociale ale societății, forțele politice ce acționează și de raporturile stabilite între acestea.

Mediul legislativ cuprinde ansamblul normelor juridice și actelor normative care reglementează desfășurarea activităților comerciale ale întreprinderilor. Mediul juridic și instituțional cuprinde și reglementările stabilite de organismele internaționale abilitate.

2.5.Resursele firmei

Resursele întreprinderii se concretizează în potențialul material, financiar, uman și informațional de care aceasta dispune la un anumit moment și sunt reprezentate de :

• Resurse materiale : reprezintă componentele fizice ale capitalului unei întreprinderi, care cuprind la rândul lor clădirile, utilajele si echipamentele de producție, materiile prime și materialele și resursele energetice.

• Resursele financiare : înglobează potențialul întreprinderii sub forma mijloacelor bănești.

• Resursele umane : reprezintă salariații întreprinderii, resursele active, creatoare ale unei întreprinderi.

• Resursele informaționale : constituie o veritabilă unealtă a managerilor prin care aceștia profită de oportunitățile apărute pe piață sau evită situații care ar putea periclita afacerea.

Figura 2.3 Resursele Întreprinderii

Resurse materiale

În prezent are deschise în jur de 1000 de magazine și în Slovacia, Polonia, Croația, Bulgaria si România. Hipermarket-urile cu autoservire au o suprafată totală de vânzare cuprinsă între 2500 mp și 12.000 mp și sunt cunoscute sub denumirea de "Kaufland", "KaufMarkt", "Handelshof". Oferta cuprinde de la mărci proprii, care conține produse de calitate la prețuri convenabile, mici, până la produse oferite de producatorii regionali și produse de marcă. Kaufland beneficiază de un spațiu de depozitare de aproximativ 500 metri pătrati unde rafturile sunt numerotate de la 1-99 în funcție de produsele depozitate.

Noua fabrică are o suprafață construită de peste 1.700 mp și este utilată cu echipamentede ultima generație. Capacitatea de producție este de 10 tone la 8 ore. Peste 50 de angajați sunt implicați în procesul efectiv de producție și în supervizarea acestuia, inclusiv laboratorul de analize și departamentul de control al calitații și siguranței produselor . Zi de zi, peste 200 de autocamioane părăsesc centrele logistice ale firmei Kaufland, încărcate cu nenumarati paleți cu marfă de cea mai bună calitate! De la aprovizionarea depozitelor cu marfă și până la livrarea mărfurilor în magazine, toate sarcinile sunt preluate de departamentul de Logistică.

Un element important al investiției Kaufland în România îl reprezintă depozitul central Kaufland, inaugurat pe 7 decembrie 2005, pe DN 72, în cadrul Parcului Industrial Ploiești, pe un teren de 200.000 metri pătrați. Depozitul dispune de circa 400 de locuri de parcare pentru autoturisme și pentru camioane, construite pe o suprafată de 21.000 metrii pătrati.

Utilaje folosite

Utilajele folosite la manipularea mărfurilor au fost urmatoarele:

Liza

Paleți

Resurse uname :

Dacă în primul an de activitate firma Kaufland avea în jur de 500 de angajați, astăzi a ajuns să aibă aproximativ 12.700 de angajați în 40 de magazine Maturitatea firmei s-a simțit în momentul în care s-au deschise ultimele magazine și când s-a înregistrat o creștere a salariaților, deși Kaufland nu dorește să se oprească aici. În plină criză financiară au reușit să mai deschidă încă 3 magazine, dând loc de muncă aproximativ la 345 de oameni.

Tabelul 2.1 Evolutia Nr.Salariați

Lucrători comerciali

La Kaufland există 30 de case de marcat la care activează lucrători comerciali cu vârste cuprinse între 20-40 ani, în 3 ture de 8 ore,cu un program mai complex în jurul prânzului. Numărul angajaților este în jur de 300 de persoane incluzănd agenții de pază și persoanele de la departamentul de relații cu publicul. Aceștia au o uniforma specifică marcii Kaufland,formată din halate roșii pe care este imprimanta sigla kaufland, iar persoanele care se ocupa de parcare au geci roșii cu acceași sigla. În vizitele pe care le-am intreprins în hypermarket, ne-am putut da seama ca personalul este amabil și dispus sa ne ajute în toate nelămuririle noastre. Au răspuns prompt la rugămintea noastră de a ne ajuta cu câteva informații despre magazin și asta nu ne face decât sa credem ca sunt motivați în ceea ce fac si satisfacțiile sunt pe măsura comportamentului lor.

Media de vârstă a personalul este în jur de 35 de ani.La fiecare raion există 2 lucrătoricomerciali care pot ajută clientul cu sfaturi și care se ocupă de alimentarea rafturilor cumarfa. Aprovizionarea se face dimineața deoarece fluxul de oameni este redus.

Angajarea la S.C. Kaufland România este o oportunitate pentru elevii și studenții în domeniile economice deoarece sunt formați spre comerț, economie, activități economice, pe ceea ce S.C. Kaufland România are nevoie.Datorită desfașurării stagiilor de practică în această unitate economica, elevii s-au obișnuit deja cu atmosfera de serviciu și nu vor apărea probleme la angajare..

Conducerea și personalul firmei

Firma S.C. Kaufland S.C.S. este reprezentată legal de domnul Viman Adrian,Director General.

Pentru a accelera procesul de primire a comenzii, de expediere a mărfurilor și de întocmire a documentelor,Kaufland utilizează un sistem computerizat de înregistrare a comenzilor. Astfel, comanda către furnizor se face pe baza comenzii optime făcute de calculator. Calculatorul face această comandă în urma analizei vânzărilor pe fiecare produs înparte din ultimele 3 luni .

Resursele informale

Cele mai utilizate medii de informare pentru client sunt cele ale comunicării de masă: ( presă, TV,radio, afiș, pliantul, prospectul, broșură, fluturașul ) dar și transmiterea orală.

1.Presa

asigură transmiterea rapidă a mesajelor noi către un număr mare de consumatori;

asociază caracterul de noutate a mesajelor pe care interprinderea o reprezintă;

permite asocierea la mesaj a unor cupoane pe concurs , stimuland interesuri

mesajul poate fi citit deoarece poate fi păstrat

.2.Televizorul

se adresează unei audiențe de masă și este rapid;

poate oferi originalitate creației publicitare;

prin alegerea interviului al tipului de emisiune se segmentează piața

3. Radio

mijloc comod și ieftin de informații ( este recomandat ca unul din cele mai bune suporturi ); seadresează unui public numerous, fidel;In S.C. Kaufland S.R.L. informarea consumatorului se face prin următoarele:

ziar = distribuit gratuit săptămanal, in fiecare sambătă, și citit de peste 6 160 000 de oameni dinRomania.

raft = etichetă roșie, promoții, oferte spot publicitar audio in magazine

2.6Analiza Swot Kaufland

Unitatea comercială Kaufland are ca scop realizrea obiectivelor propuse,în condiții de profitabilitate ridicată și utilitate socială.Având ca domeniu comercializarea de produse destinate pentru consum,magazinul își alege strategiile încercand sa concentreze toate activitățile către client.Astfel întălnim o stategie comercială de dezvoltare a întreprinderii,obiectivele ei vizând recunoașterea de către societate,prin intermediul pieții,a activitații desfășurate.

Printre punctele forte ale magazinului se numără următoarele:în fiecare unitate comercială Kaufland există un spațiu de joacă amenajat special pentru copii,acesta constâ în minimum două mașinuțe destintate relaxării celor ce le folosesc.De asemenea hypermarket-ul deține locuri de parcare amenajate,birouri informaționale și cărucioare de cumpărături ceea ce facilitează activitatea clienților în cadrul acestuia.Din punctul de vedere al produselor,acestea se găsesc în stare proaspătă având o calitate superioară,dispuse pe raioane specializate precum și ofertle promoționale pot fi o atracție pentru clienți.În ceea ce privește personalul,acesta trebuie să

fie activ,dinamic și mereu în sprijinul clientului ceea ce asigură o bună înțelegere cu acesta.Totodată spațiu amenajat pentru servirea mesei denumit Kaufland Grill este întâlnit doar la magazinele marca Kaufland și poate fi considerat un punct de atracție al cosumatorilor.

Ca în cadrul oricărei organizații există și puncte slabe acestea fiind:lipsa coșurilor și a pungilor distribuite gratuit de către magazine și totodată inexistentă anumitor categorii de produse ca telefonie mobile,echipamente IT,elemente de mobilier,bucătărie proprie etc duce la orientarea consumatorilor către concurență.Faptul că magazinul are o suprafață cu mult mai mică decât altele cu același caracter și pentru că nu acceptă toate formele de plata cum ar fi varietatea bonurilor de masă,acesta suferă o scădere a numărului de clienți.De asemenea în cadrul unității comerciale este cunoscută insuficientă personalului pe raioane și lipsa unei diversități de meniuri ale Kaufland-ului Grill,puncte ce conduc la dimnuarea tranzitului de persoane în incinta acestuia.

Oportunitățile hipermarketului Kaufland atrag clienții,asigurându-le acestora garanția că nevoile le vor fi satisfăcute.Brandul Kaufland este cunoscut că un brand în permanent dezvoltare,căutând mereu să aibă un loc de desfacere cât mai larg,oferind oamenilor cât mai multe locuri de muncă.Acestea ar fi doar două dintre oportunitățile Kaufland,la care se adaugă:creșterea suprafeței de comercializare a produselor,diversificarea gamei de produse(managerii sunt atenți la nevoile consumatorilor,încercând să înnoiască oferta conform cu aceste nevoi),creșterea numărului de meniuri în cadrul Kaufland Grill,garanția prospețimii(după o anumită ora Kaufland acordă vânzarea produselor perisabile la jumătate de preț),creștera calității prestării serviciilor de către personal(orice reclamație sau sugestie este acceptată)

Desigur,nu putem ignoră amenințările ce pot apărea în timp și care pot dauna profitului. Concurență poate pune probleme serioase care în timp pot afecta bună desfășurare a activității comerciale..Deasemenea,lipsa personalului calificat este o amenințare serioasă ținând cont de faptul că în prezent majoritatea anagajaților au studii superioare.Clientul poate fi mai motivat știind că este servit de persoane cu o pregătire superioară care îi pot oferi cele mai bune sfaturi. Cu toate că magazinul duce o strategie de diversificare a produselor,datorită actualei crize financiare pot apărea scăderi la vânzarea acestora și mai ales salariile nemotivante duc la scăderea numărului de angajați.

Deoarece Kaufland-ul Grill nu dispune de o diversitate de meniuri,concurența ar putea înregistra mai multe vânzări ,aceasta fiind considerată o alta amenințare.

Capitolul III : Analiza eficienței activitați desfașurate de S.C KAUFLAND.S.C.S

Analiza economico – financiară este un domeniu foarte important în cadrul unei întreprinderi deoarece cu ajutorul acestuia se poate vedea situația precum și evoluția societății privind structura sa financiară și rentabilitatea acestei.Aceste lucruri sunt foarte importante pentru potențialii investitori dar și în cazul contractării unui credit pentru dezvoltare,acoperirea unor deficite bugetare,etc.

3.1 Prezentarea principalilor indicatori de eficiență în perioada 2009-2013

Prezentarea principalii indicatori de eficiență S.C Kaufland . S.C.S in perioada 2009-2013 :

Pentru evidențierea situației reale a unei întreprinderi trebuie să avem în vedere o serie de indicatori economico-financiari, precum: cifra de afaceri, valoarea adăugată, excedentul brut din exploatării, venituri totale, cheltuieli totale, rezultatul brut al exercițiului, rezultatul net și nr de salariatii.

Tabelul3.1 Analiza indicatorilor economic-financiari

Date financiare (lei):

O analiză orientată spre studiul performanțelor se face în principal prin studierea contului de profit și pierdere, pentru a aprecia formarea soldurilor intermediare de gestiune și a le compara cu fluxul de activitate sau cu mijloacele utilizate de întreprindere.

Indicatorii de analiză integrează în același timp studiul performanțelor și al fluxurilor și echilibrelor financiare și permit măsurarea surplusului monetar din exploatare (excedentul din exploatare) sau al surplusului monetar global (capacitatea de autofinanțare sau cash-flow global).

În analiza economico – financiară unul din indicatorii importanți ai contului de profit și pierdere este cifra de afaceri.

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei întreprinderi de a obține venituri din operațiuni comerciale curente. În termeni concreți, ea face parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare, contribuind la diagnosticarea și evaluarea economică a întreprinderii, la estimarea eficienței managementului practicat.

Evoluția cifrei de afaceri 2009-2013

Figura nr:3.1 Evoluția cifrei de afaceri a hipermarketului Kaufland

Se constată că în perioada analizată 2009-2013 cifra de afaceri a crescut de la 3.693.9

miliarde lei la peste 7.260.6 miliarde lei.

Evoluție Profit Brut 2009-2013

Figura nr.3.2 Evoluție Profit Brut

Se constată că în anul 2009 a profitului brut a hipermarketului Kaufland a fost de 111.54 milioane lei , urmând să scadă în anul 2011 ajungând până la 225.24 milioane lei , iar vârful de creștere este de 402.12 milioane lei în anul 2013.

Kaufland a avut un număr de angajați în creștere per asamblu din anul 2009 până în anul 2013. Cei mai mulți angajați au fost în anul 2013 – număr persoane angajate: 12.589 .

Concluzii finale a indicatorilor economico-financiari :

În anul 2009 cifra de afaceri a înregistrat 3.693.530.181 ron cu un profit de 111.537.208 iar un numar foarte mare de angajati 8.258.

În anul 2010 cifra de afaceri a înregistrat 4.670.911.828 cu un profit mai mare ca în 2009 respectiv 226.105.111 iar numărul de angajati 9.993.

În 2011 cota de piață crește ajungând la 5.586.202.967 ,profitul scade la 225.240.891 iar numărul angajaților crește 10.493.

În 2012 cota de piață crește ajungând la 6.438.372.297 , profitul creste 333.144.854 iar numărul de angajati 11.947

În 2013 cota de piata crește la 7.260.679.847 ron cu un profit 402.112.730 iar numărul de angajati 12.589.

Din anul 2009 până in 2010 cota de piată a crescut forte mult , profitul în 2011 înregistrează o scădere ,iar numarul angajatilor din 2009 până in 2013 a crescut foarte mult.

În continuare prezentăm câțiva indicatori obținuți de societate:

Tabelul 3.2 Indicatorii derivati din bilant

Tabelul 3.3 Indicatori de Profitabilitate

Tabelul 3.4 Indicatori de Eficiență a Activității Operaționale

3.2 Dinamica si evoluția indicatorilor de eficiența în perioada 2009-2013

Realizati de SC KAUFLAND SCS

Date financiare (lei):

Date financiare (lei):

Concluzii:

Analizând cifrele din tabel constatăm că valoarea cifrei de afaceri a crescut constant de la an la an plecînd de la valorea de 3.639.962.181 în anul 2009 și ajugând la valoarea 7.260.679.847 mii lei în anul 2013.

Din analiza cifrei de afaceri constatăm o influentă pozitivă a numărului de salariați crescând de la an la an plecând de la valorea 8.258 si ajugând la valoarea 12.589 .

Analiza cheltuielilor constitue un instrument important pentru întreprindere. Nivelul cheltuielilor totale este mai mic decât cel a veniturilor, firma analizata înregistrează o creștere a profitului de la an la an.

3.3.Perspective de evoluție

Există deja conturate liniile de dezvoltare, planurile pentru viitor, ce se doresc a fi la fel de profitabile ca și cele de până acum. Obiectivele de extindere vor continuă și anul 2015 ,cu nouă hipermaketuri. Rețeaua ajunge astfel la 111 de magazine .

"Avem în acest moment un plan pentru nouă magazine noi Kaufland în România, cu date de deschidere stabilite aproximativ. Orașele vizate pentru anul 2015 sunt Constanța, Bacău, Brăila, Arad, București, Timișoara, Sibiu și Râmnicu Vâlcea", au declarat reprezentanții companiei, potrivit Mediafax.

Investiția medie într-un magazin Kaufland se situează între 6 și 9 milioane euro, astfel bugetul de investiții în extinderea din acest an ar putea ajunge la 81 milioane euro.

Anul trecut, compania a ajuns la o rețea de 102 hipermarketuri, după ce a deschis 13 magazine noi, dintre care patru în București, două în Oradea și câte unul în Arad, Bacău, Târgu Mureș, Târgoviște, Vatra Dornei, Gherla și Slatina.

Potrivit presei germane, compania va avea din acest an și un nou director general, Marco Hossl, senior vice president de vânzări internaționale al grupului Kaufland, care îl va înlocui pe romanul Adrian Viman. Acesta din urmă va prelua conducerea operațiunilor Kaufland Germania.

Compania a creat până în prezent peste 12.000 de noi locuri de muncă directe în România, la sediul central în București, în magazinele deschise, precum și la centrele logistice situate în parcul Industrial Ploiești și Turda.

Retailerul a deschis primul magazin în România în anul 2005. Compania este parte a grupului german Lidl & Schwartz, care mai operează pe plan local rețeaua de discount Lidl.

CONCLUZII

  Lucrarea este structurată pe trei capitole, în care sunt urmărite, prezentarea societății SC. Kaufland SCS cât și analiza eficienței economice .

Concluzionând, Kaufland a devenit un nume de brand în domeniu. De asemenea, în urma realizar ii studiului, se poate susține ideea conform căreia pe piața românească s-au creat premisele unui proces, dezvoltat atât de o concurentă din ce în ce mai acerba în toate domeniile, cât si de cresterea pretențiilor consumatorilor.

Există deja conturate liniile de dezvoltare, planurile pentru viitor, ce se doresc a fi la fel de profitabile ca si cele de pâna acum. Obiectivele de extindere vor continua si anul 2015. Cresterea numărului de angajați va însemna îmbunătățirea performanțelor economice, asuccesului firmei. Faptul că încă se mai simte criza financiară, Kaufland dorește să ofere un loc de munca noului șomer , prin deschiderea unui nou magazin.Concernul Kaufland dorește să ajungă la fel de celebru și cunoscut așa cum este și în Germania,să ajute tinerii și să le dea o șansă să ajungă și ei la conducere, să își dubleze profitul, sa câștige meciul cu concurența.

BIBLIOGRAFIE

1.Androniv V – Eficienta si rentabilitatea in contextul economiei de piata.

2.Pohoata, Ion, “Doctrine economice universale”, Editura Fundației “Gh. Zane”, Iași, 1993

3.http://www.referat.ro/referate/Eficienta_economica_5520.html

4.http://www.kaufland.ro/Home/05_Compania/004_Concern/index.jsp

5.http://www.zf.ro/wikizf/kaufland-romanial-s-c-s-10093230

6.http://www.zf.ro/companii/kaufland-romania-a-deschis-un-nou-hipermarket-la-slatina-si-a-ajuns-la-102-magazine-13704443

7.http://www.kaufland.ro/Home/05_Compania/005_Cronica/index.jsp

8.http://www.kaufland.ro/Home/05_Compania/001_valorile_noastre/index.jsp

9.https://www.google.ro/?gws_rd=ssl#q=doing+business+kaufland

10.https://www.scribd.com/doc/57687316/Kaufland

11.http://conspecte.com/Marketing/continutul-si-structura-micromediului-de-marketing.html

12.https://www.scribd.com/doc/96445099/Proiect-de-Practica-Kaufland

13.http://www.ccisalaj.ro/proj/modul1.pdf

14.http://doingbusiness.ro/financiar/raport/1330787/kaufland-romania-societate-n-comandit-simpl/

15.http://doingbusiness.ro/financiar/raport/1330787/kaufland-romania-societate-n-comandit-simpl/

16.http://www.atitudineaonline.ro/Kaufland_tag.html

17.www.dex-online.ro