Analiza Economico Financiara Sc Sa

Cap. 1 Organizarea societatii comerciale

1. Istoricul firmei

În anul 1958, a fost înființată Întreprinderea de Colectare și industrializare a Laptelui –I.C.I.L. iar în 1960, a intrat în funcțiune Fabrica de produse lactate din Municipiul Iași, cu o capacitate de prelucrare de 20.000 l pe zi.

În anul 1970, capacitatea fabricii a fost suplimentată la 200.000 l pe zi, profilul său de activitate cuprinzând fabricarea laptelui de consum, a produselor lactate acide, a laptelui praf și a înghețatei.

Ulterior, au fost subordonate unității, Fabrica de brânzeturi Hârlău, dată în folosință în 1968 și extinsă în 1976 și Fabrica de brânzeturi Pașcani, construită în anul 1976.

În anul 1991, a fost înființată S.C. Lactis S.A., prin preluarea integrală a patrimoniului fostei Întreprinderi de Colectare și Industrializare a Laptelui Iași.

Societatea face parte din subramura “industria alimentară și a băuturilor”.

1.2. Prezentarea firmei

Societatea comercială S.C. “Lactis” S.A. este o persoană juridică română, având forma juridică de societate pe acțiuni, cu un capital social privat de 11.717.906 mii lei. Societatea este condusă de Adunarea Generală a Acționarilor care decide asupra activității acesteia și asigură politica economică și comercială.

În data de 17.04.1997 s-a întrunit adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor în conformitate cu Ordonanța de Urgență a Guvernului nr 51/1.03.1997 în noua structură de acționariat rezultată în urma procesului de privatizare în masă, care a ales Consiliul de Administrație, compus din 7 administratori :

Ing. Ioan Ioniță – președinte

Ec. Vasile Asultanei – vicepreședinte

Ing. Ioan Coșofuț – membru

Ing. Minodora Ciobinița – membru

Paraschiva Petrariu – membru

Neculai samoilă – membru

Florin Bălțatu – membru

Capitalul social al firmei prezintă următoarea structură a acționariatului :

Bilanțul contabil supus aprobării adunării Generale a Acționarilor a fost întocmit cu respectarea :

– obligațiilor prevăzute de lege privind organizarea și conducerea corectă și la zi a contabilității;

– principiilor contabilității (prudenței, permanenței metodelor, continuității activității, independenței exercițiului, intangibilității bilanțului de deschidere, necompensării).

– regulilor și metodelor contabile prevăzute de reglementările în vigoare;

– asigurării concordanței datelor înregistrate în contabilitate cu situația reală a elementelor patrimoniale, pe baza inventarelor;

– balanței de verificare a conturilor sintetice;

– valorificării rezultatelor inventarierii și reflectarea acestora în bilanțul contabil;

– reflectării în mod fidel în contul de profit și pierdere, a veniturilor, a cheltuieluilor și a rezultatelor financiare ale perioadei de raportare.

– stabilirii în conformitate cu dispozițiile a profitului net, repartizarea acestuia fiind supusă spre aprobare Adunării Generale a Acționarilor.

Activitatea de bază a societății constă în :

– colectarea, industrializarea, depozitarea și consumarea laptelui și a produselor lactate;

– comercializarea laptelui și a produselor lactate;

– achiziționarea și abatorizarea animalelor și industrializarea cărnii de porc și de vită;

– alte activități de producție;

– activități de alimentație publică.

În anul 1999 activitatea socității a fost îndreptată în următoarele direcții :

– valorificarea laptelui materie primă în produse cu rentabilitate economică ridicată și de calitate superioară;

– realizarea și onorarea comenzilor zilnice primite de la compartimentul desfacere, la lapte consum, produse lactate și produse de carmengerie;

– realizarea de stocuri de produse pentru perioada toamnă – iarnă, fiind cunoscut caracterul sezonier al laptelui materie primă, cu diferențe foarte mari între perioada de vară și cea de iarnă, asigurându-se astfel continuitatea procesului de febricație a produselor și de aprovizionare a populației.

– diversificarea gamei sortimentale de producție, prin introducerea în fabricație a unor sortimente noi și îmbunătățirea modului de ambalare, prin realizarea de produse în gramaje mici, accesibile cumpărătorilor.

1.2.1. Amplasamentul societății comerciale

S.C. Lactis S.A. Iași se află în zona industrială a municipiului Iași, în apropierea altor obiective industriale, cum sunt : la sud S.C. Electric Grup S.A., la est S.C. Romcerek S.A. Iași.

Activitatea de bază a societății se desfășoară în orașele Iași, Pașcani, Hârlău, și în județ, unde sunt amplasate bazele de producție și punctele de colectare ale laptelui :

a) Municipiul Iași :

Secția de prelucrare a laptelui, unde se află și sediul societății;

Atelierul de carmangerie, unde a fost înainte vechea bază de producție, care în anul 1993, prin modificări și extinderi, a fost adaptată fluxului tehnologic pentru prelucrarea cărnii provenite din surse proprii sau achiziții.

Municipiul Pașcani

Secția de brânzeturi

Orașul Hârlău :

Secția de brânzeturi.

b) Bazele de producție (din Ceplenița, Dumești, Bosia, Răducăneni, Scheia, Grajduri și Trifești) au fost achizițioante de S.C. Lactis S.A. în anul 1992, cu un efectiv de 5800 de vaci, în vederea creării unei surse proprii de producere a laptelui. Aceste ferme, cu construcții într-un stadiu avansat de degradare, fără surse de furajare și cu animale cu randament scăzut, au fost dezafectate, iar efectivul a fost sacrificat.

c) Centrele de răcire (din Vlădeni, Popești, Prisecani, Hălăucești, Mogoșești-Siret, Miroslăvești, Țibănești, Plugari și Răducăneni) au fost amplasate în incintele unor foste CAP-uri sau incinte proprii ale societății, care nu mai funcționează. Unele spații au fost închiriate, iar cele care se află în incinta CAP-urilor au fost părăsite și s-au degradat parțial.

d) Punctele de colectare

Sunt chișcuri metalice tip Baia Sprie sau din beton armat prefabricat amplasate în diverse locuri publice sau pe proprietăți particulare, cu rolul de colectare a laptelui de la gospodăriile particulare. Acestea sunt : Costuleni, Dumești, Probota, Hodor, Andrieșeni, Popești, Boureni, Șipote, Rediu, Scheia, Movileni, Ruginoasa și altele.

e) Chioșcuri stradale

Sunt chișcuri metalice, majoritatea achiziționate în anul 1976, amplasate în mai multe locuri din municipiul Iași, Pașcani și Hârlău. Chioșcurile din zona centrală a municipiului Iași au fost achiziționate în anii 1994 și 1995, pentru comercializarea produselor proprii.

Magazinele pentru desfacerea produselor proprii din lapte și carne se găsesc în municipiul Iași și orașul Tg. Frumos. Magazinul Miorița 1 din bulevardul Independenței este proprietatea societății, restul dee 5 magazine fiind în spații închiriate.

1.2.2. Obiectul de activitate

Obiectul de activitate al S.C. Lactis S.A., stabilit inițial prin statutul societății și completat, ulterior, prin cererile de înscriere de mențiuni nr. 2106/29.04.1992 și nr. 6085/10.11.1992, constă, la momentul întocmirii Analizei diagnostic, din :

1. Asigurarea materiei prime, industrializarea, depozitarea și conservarea laptelui, a produselor lactate și complementare:

asigurarea, achiziționarea, depozitarea, păstrarea și comercializarea produselor agricole vegetale, animale și a mărfurilor industriale de orice fel, en gros și en detail, prin unitățile proprii și la terți;

producerea de furaje, cereale, plante tehnice, lapte de vacă, carne de bovină, carne de porcine, carne de pasăre, ouă, pește, industrializarea și comercializarea acestora în unități proprii și la terți;

2. Alte activități de producție :

producerea și comercializarea produselor de patiserie și cofetărie, a pâinii, a berii, a apei minerale și a băuturilor răcoritoare;

organizarea și execuția producției de industrie mică, prestări servicii în domeniul agroalimentar și în domeniul informaticii, mijlocirea achiziționării de produse soft și tehnică de calcul;

operații de mijlocire a tranzacțiilor comerciale cu producătorii individuali, asociații, societăți agricole și comerciale.

3. Activitate de alimentație publică.

4. Activitate de export – export de produse și servicii de toate formele permise de lege, reprezentanțe comerciale, firme intermediare și pe bază de comision.

5. Prelucrarea și comercializarea în rețeaua proprie și la terți a ambalajelor.

1.3. Organizarea S.C. Lactis S.A.

Este de tip funcțiune – proces, pe patru nivele și este compusă din compartimente funcționale, secții productive și formații de lucru, conform Organigramei ( vezi Anexe).

1.3.1. Organizarea generală a activității productive

Lactis S.A. Iași este o societate comercială cu dispunere județeană, având în structură :

secția de produse lactate Iași, cu profilul de activitate : fabricarea laptelui de consum, a produselor lactate proaspete, unt, înghețată, lapte praf, produse de patiserie.

secția de brânzeturi Pașcani, cu profilul de activitate : fabricarea produselor lactate proaspete și a brânzeturilor;

secția de brânzeturi Hârlău, cu profilul de activitate : fabricarea brânzeturilor și a produselor de panificație;

atelierul de carmangerie din Iași;

ferme zootehnice;

rețea de colectare a laptelui;

rețea de desfacere a produselor proprii.

Lactis S.A. are o capacitate de prelucarea laptelui de 823.500 hl/an (644.000 hl prelucrați la secția din Iași, 112.500 hl prelucrați la Pașcani și 67.000 hl la Hârlău).

Capacitățile de producție ale societății sunt :

Aceste capacități au fost puse în funcțiune astfel :

Secția Pașcani – în anul 1976,

Secția Hârlău – în anul 1987,

Secția Iași – în anul 1970,

capacitatea de carmengerie – în anul 1993,

capacitatea de pâine – în anul 1994.

Colectarea laptelui este asigurată de o rețea dispusă teritorial, formată pe timpul verii, dintr-un număr de aproximativ 400 de puncte de colectare organizate pe trei centre de colectare amplasate în cele trei puncte de prelucrare a laptelui.

Mutațiile petrecute în agricultură după 1990 au impus restructurări în activitatea de cloectare a laptelui, determinând mărirea numărului de puncte de colectare, micșorarea capacității de transport a mijloacelor auto, mărirea numărului de curse. Toate acestea au repercursiuni asupra prețului de achiziție a materiei prime. Dacă până în 1990, peste 90%din cantitatea de lapte provenea de la fermele cu un potențial de minim 1000l lapte/zi, în prezent, societatea trebuie să apeleze la un număr mai mare de producători, care furnizează cantități mai mici de lapte.

Transportul se realizează cu un parc de 101 mijloace auto.

Capacitățile de transport ale mijloacelor auto aflate în dotare (4,5 – 8 tone), corelate cu cantitățile mici de lapte colectate de la fiecare punct, au determinet scăderea indicelui de utilizare a capacității de transport a societății de la 85-95%, la 45-50%.

De asemenea, unitatea nu poate colecta, zilnic, decât laptele de dimineață, datorită lipsei punctelor de răcire locale. Cele 9 centre de răcire aflate în dotare, amplasate în Verșeni, Dumești, Scheia, Bosia, Trifești, Răducăneni și Prisecani. În anul 1993, a fost vândută ferma din Prisecani, iar în 1994, cea din Verseni. Fermele din Răducăneni, Trifești și Bosia sunt neutilizate, fiind trecute în conservare.

Lipsa surselor de hrană (inexistența unei baze furajere), lipsa de randament și bolile animalelor au determinat menținerea în funcțiune numai a fermelor din scheia și Dumești. La aceasta din urmă, se efectuează lucrări de asanare în vederea eliminării leucozei și TBC-ului. Pentru asigurarea bazei furajere, au fost arendate 135 ha de teren pe raza localității Scheia.

Societatea dispune de o rețea proprie de desfacere compusă dintr-un număr de 5 magazine și 20 de chioșcuri amplasate în municipiul Iași, un magazin în Tg. Frumos, 4 chioșcuri amplasate în Pașcani, 3 chișcuri în Hârlău și un număr de 3 chișcuri în diverse comune.

Activitatea societății fiind în flux continuu, se lansează lunar un program de aprovizionare cu lapte și unul de producție. Acesta din urmă este corectat de compartimentul de desfacere, decadal pentru produsele cu termenn de gara Răducăneni, Trifești și Bosia sunt neutilizate, fiind trecute în conservare.

Lipsa surselor de hrană (inexistența unei baze furajere), lipsa de randament și bolile animalelor au determinat menținerea în funcțiune numai a fermelor din scheia și Dumești. La aceasta din urmă, se efectuează lucrări de asanare în vederea eliminării leucozei și TBC-ului. Pentru asigurarea bazei furajere, au fost arendate 135 ha de teren pe raza localității Scheia.

Societatea dispune de o rețea proprie de desfacere compusă dintr-un număr de 5 magazine și 20 de chioșcuri amplasate în municipiul Iași, un magazin în Tg. Frumos, 4 chioșcuri amplasate în Pașcani, 3 chișcuri în Hârlău și un număr de 3 chișcuri în diverse comune.

Activitatea societății fiind în flux continuu, se lansează lunar un program de aprovizionare cu lapte și unul de producție. Acesta din urmă este corectat de compartimentul de desfacere, decadal pentru produsele cu termenn de garanție mare și zilnic, pentru produsele lactate proaspete și lapte de consum. Programul de producție este întocmit pe baza răspunsului avansat de societate la solicitarea Direcției generale pentru agricultură și alimentație și a Direcției de expansiune economică din cadrul Prefecturii, solicitării formulate în scopul asigurării aprovizionării populației.

Pe lângă activitatea de lansare a fabricației, compartimentul de producție urmărește, atât realizarea acesteia, cât și îndeplinirea normelor de consum. Normele de consum se lansează pe fiecare sortiment, la sfârșitul lunii făcându-se analiza și decontarea realizării consumurilor.

În anul 1997 prin activitatea de producție s-a urmărit valorificarea cât mai superioară a laptelui materie primă care să conducă la o valoare maximă a producției marfă și implicit la o eficiență economică sporită. S-a urmărit totodată onorarea comenzilor yilnice ale beneficiarilor la lapte consum și produse lactate proaspete, precum și realizarea de stocuri pentru perioada toamnă-iarnă când intrările de materie primă sunt mai reduse.

În condițiile în care nivelul de preluări lapte-materie primă a fost de 232.925 hl din care 228.339 lapte vacă și 4.586 hl lapte oaie, realizările la producția fizică pe anul 1997 au fost influențate atât de ușorul deficit la materia primă cât și de următoarele aspecte :

– liberalizarea prețurilor de achiziție la lapte – materie primă, modificările succesive de preț la energie, apă, carburanți precum și influențele de curs valutar pentru materialele achiziționate din import indirect au condus la creșterea prețurilor de livrare și la reducerea cererii în special de produse lactate proaspete;

– achiziționarea în anul 1997 a unor cantități mai reduse de caș de oaie și lapte oi și ca atare au influențat realizările grupei brânzeturi;

Pentru mărirea cantităților de produse oferite consumatorilor s-a acționat în permanență pentru adaptarea structurii, sortimente funcție de cerințele pieții. În acest sens s-a urmărit :

-diversificarea gamei de produse lactate proaspete, produse cu rentabilitate ridicată, prin introducerea în fabricație a sortimentelor “Sana” cu 3% grăsime, “Chefir” cu 1,8% grăsime, din care s-a realizat o producție de 260 hl, respectiv 250hl.

Un capitol aparte la diversificarea producției a constituit-o înnoirea în preoporție de circa 50% a producției de înghețată prin achiziționarea și punerea în funcțiune a instalației pentru fabricarea sortimentelor de înghețată extrudată. În acest sens s-au omologat și introdus în fabricație 3 sortimente noi de înghețată denumite susținută și diversificată și prin asigurarea lanțului frigorific pe relația producător-consumator, s-a realizat o producție de 264 de tone.

De asemenea tot la grupa înghețată s-a urmărit îmbunătățirea modului de ambalare și prezentare a produselor prin achiziționarea de caserole cu capac în care s-au realizat sortimentele de înghețată în Porții familiale și Tort Extra în gramaj de 0,600 kg.

O altă grupă de produse la care s-au diversificat sortimentele oferite consumatorilor a fost grupa brânzeturi. În anul 1997 din această grupă s-au iontrodus în fabricație următoarele sortimente : “Ruladă Ialomițeană”, “Cașcaval Aperitiv” (produs omologat de S.C. “Lactis”S.A.), “Brânză Bușteni”, “Caș Miorița”.

Prin achiziționarea pentru F.B. Pașcani a unei mașini de cryovacat și pentru F.B. Hârlău a unei mașini de feliat cașcaval, s-a reușit mărirea producției de brânzeturi la care s-a aplicat tehnologia de maturare și ambalare a acestora în folie contractabilă și realizarea sortimentului de Cașcaval Moldova feliat în gramaje mici de 100-250 gr.

În ceea ce privește valorificarea laptelui de oaie, dacă în anul 1996 acesta a fost transformat doar în iaurt mixt și telemea mixtă, îna nul 1997 prelucrarea acestuia s-a făcut în cantități mici în cele două sortimente menționate, cantitatea cea mai mare fiind transformată în brânză fermentată Moldovița, sortiment nou și tehnologie aplicată pentru prima dată la S.C. “Lactis”S.A.

În anul 1997 societatea a reluat activitatea de export care a fost temporar întreruptă dupîă 1989. În acest sens s-a încheiat un contract cu firma Kuyppers Olanda pentru livrare de lapte praf degrasat conform căruia s-a livrat cantitatea de 48 tone în valoare de 57.600 $. De asemenea tot la export s-a livrat în anul 1997 cantitatea de 12 tone brânză Halloumi în valoare de 30.000 $.

Pe lângă activitatea de industrializare a laptelui societatea și-a diversificat activitatea prin abatorizarea și industrializarea cărnii de porc și vită.

În anul 1997 s-a obținut din sacrificare cantitatea totală de 210 tone carne care a fost transformată în atelierul de preparate carne, circa 163 tone produse finite cu o valoare totală la producția marfă de circa 2,3 mld lei.

– realizarea de produse complementare care utilizează mai puțin lapte și produse din lapte și mai multe materiale atrase din alte sectoare de activitate.

La această grupă s-a realizat în anul 1997 o producție de 10 tone produse de patiserie și produse zaharoase în valoare totală de 97 mil lei.

Societatea mai dispune și de un mic atelier de croitorie care a realizat în anul 1997 o producție de circa 65 mil lei.

Pe lângă activitatea de producție în anul 1997 s-a urmărit și creșterea eficienței economice prin :

– raționalizarea rutelor de transport;

– urmărirea și reducerea consumurilor de utilități;

– selecționarea permanentă a ofertelor de materiale, piese de schimb în vederea aprovizionării lor la prețurile cele mai mici;

– normarea și urmărirea consumurilor de materiale directe și indirecte;

– extinderea rețelei proprii de desfacere a producției, dând posibilitatea recuperării rapide a contravalorii mărfurilor vândute.

Concomitent cu activitatea de producție s-a acordat o atenție deosebită realizării unui program de retehnologizare, prin dotări cu utilaje performente, în anul 1997 punându-se în funcțiune mijloace fixe în valoare de 6.156.020 mii lei, din care :

– linia de înghețată extrudată 4.529.034 mii lei

– lăzi și vitrine frigorifice 860.256 mii lei

– mașina tip Pep-Pak pentru ambalat produse proaspete 110.448 mii ei

În anul 1999 produsele Lactis au pătruns pe multe piețe din țară și în supermarketuri ca : S.C. Metro Rom Invest, S.C. Girom Holding S.R.L. (Mall), S.C. Billa România, unde produsele societății au fost apreciate de perteneri.

Tot în 1999, S.C. Lactis a participat la diferite târguri și expoziții cum sunt:

Târgul Laptelui – Mamaia

Festivalul Lăptarilor – Câmpulung Moldovenesc

Tinal – Iași

Simpolact – Brașov

unde produsele lactate prezentate de societate au fost apreciate și premiate, atât ca mod de prezentare cât și în urma degustărilor efectuate de comisiile de experți.

S-au obținut la cele 20 de produse din concurs, 18 premii din care : 9 premii I, 7 premii II, 2 premii III, iar la toate târgurile enumerate mai sus, premiul pentru cel mai frumos stand a fost obținut de S.C. “Lactis” S.A.

În 1999 s-a urmărit creșterea activității de export, prin inițierea unui contract de expert, cu firma Five Continents, care este în derulare și în anul 2000. În anul 1999, s-au livrat la export 81 de tone de cașcaval în valoae de 211.421 USD.

Pe plan intern, pentru creșterea desfacerii s-a urmărit adaptarea permanentă a structurii sortimentale la cerințele pieții.

Astfel laptele de oi a fost valorificat în cașcaval Dobrogea, produs din care s-au livrat 3 tone la export, iar 13 tone s-au livrat la un preț avantajos pe piața internă, în special la București.

Gama sortimentală la produsele proaspete a fost diversificată, prin ambalarea la gramaje diferite, cu instalații Fill Seal 2000, a produselorîn pahare imprimate rotunde, cu capace de aluminiu.

În prezent societatea comercializează un număr de 8 produse lactate proaspete, (lapte bătut la 180 de gr și 470 gr, smântână consum cu 15 % grăsime la 180 gr., smântână consum cu 20% grăsime la 200gr., iaurt dietetic la 200 gr., iaurt extra la 200 gr., sana la 200 gr., frișcă la 300gr. În ambalaje circulare cu o grafică deosebită.

În producția de cașcavaluri s-a venit în întâmpinarea cerințelor cumpărătorilor în renunțarea la parafină și ambalarea în pungi termocontractabile sau de vidat, în gramaje mici, mod în care se asigură un termen de valabilitate mare al produselor. De asemenea, s-au realizat noi produse : Cașcaval Miorița, Ruladă Lactis, și Ruladă aperitiv Lactis.

Concomitent cu activitatea de producție s-a acordat o atenție permentă realizării unui program de retehnologizare și modernizare, prin dotări cu utilaje performante, dezvoltarea rețelei de desfacere prin noi achiziții de lăzi frigorifice, mașini și camere frigorifice. În acest sens menționăm :

– 3,9 lăzi și vitrine frigorifice 2.570 mil lei

– mașină ambalat produse lactate acide 648 mil lei

– mașină ambalat unt 248 mil lei

– autospecializată Volvo 435 mil lei

– caroserie cu aparat frigorific 107 mil lei

De asemenea s-au executat lucrări de reparații și modernizări :

– cuptor vafe 81 mil lei

– puțuri forate 103 mil lei

– elemenți evaporator instalație frig 80 mil lei

– reparații rezervoare apă 50 mil lei

– tâmplărie aluminiu Miorița 71 mil lei

– gard metalic 130 mil lei

-acoperișuri pavilioane iași, Pașcani, Hărlău 352 mil lei

– igienizare abator 35 mil lei

Tot din investiții s-a majorat valoarea liniei de înghețată cu 3.714 mil lei, corespunzător dobânzilor bancare și diferențelor de curs valutar aferente creditului pe termen lung.

Pentru anul 2000, Consiliul de Administrație are în vedere realizarea unor sarcini complexe privind :

– preluări de materie primă la nivelul necesităților producției și de calitate corespunzătoare;

– orientarea producției spre sortimentele cu desfacere asigurată și rentabilitate corespunzătoare;

– valorificarea integrală a stocurilor de produse și semifabricate, înregistrate la finele anului 2000;

– mărirea producției de înghețată, îmbunătățirea calității acesteia, eficientizarea rețelei de desfacere;

– raționalizarea rutelor de transport;

– urmărirea și reducerea consumului de utilități;

– normarea și urmărirea consumurilor de materiale directe și indirecte;

– dezvoltarea și modernizarea rețelei proprii de desfacere a producției, în scopul recuperării rapide a contravalorii mărfurilor vândute;

– creșterea ponderii producției destinate exportului, contactarea de noi parteneri pentru export;

– creșterea productivității muncii.

De asemenea o preocupare permanentă va fi aceea de a îmbunătăți proprietățile organoleptice și de prezentare a produselor lactate, prin schimbarea culturilor lactice, a stabilizatorilor, a modului de prezentare și ambalare, diversificarea granițelor, astfel încât să se vină în întâmpinarea cerințelor pieții.

1.3.2. Produsele și serviciile oferite de S.C. Lactis S.A.

Domeniul de activitate al societății cuprinde următoarele produse și servicii:

I. Activitate productivă, din care rezultă :

Tabel nr 1 Produsele realizate de S.C. Lactis S.A. Iași

Serviciile oferite de societate se concretizează în :

Activitate comercială desfășurată prin rețeaua proprie de magazine;

Prestări de servicii de alimentație publică;

Morărit.

1.4. Indicatori economico – financiari la S.C. Lactis S.A.

La 31 decembrie 1999 indicatorii economico-financiari, în sinteză se prezintă astfel :

1. Cifra de afaceri

Cifra de afaceri realizată în anul 1999 este de 81.176.906 mii lei, prezentând față de anul precedent 109,9% când s-a realizat o cifră de afaceri de 73.884.921 mii lei. În structura cifrei de afaceri, ponderea – 86,75 % o dețin veniturile din producția vândută, diferența –13,25% fiind realizată din activitatea comercială, respectiv venituri din vânzări de mărfuri.

2. Profitul brut

Profitul brut la 31 decembrie 1999 este de 39.485 mii lei și este structurat astfel :

– din activitatea de bază +2.451.209 mii lei

– din rezultatele financiare -4.303.981 mii lei

– din rezultate excepționale +1.892.257 mii lei

Nivelul profitului brut a fost influențat negativ de cheltuielile financiare, constând în dobânzi bancare în sumă de 4.403.953 mii lei și cheltuieli discount în sumă de 114.685 mii lei față de venituri financiare de numai 214.657 mii lei.

1.5.Căi și mijloace de creștere a eficienței economice a distribuției mărfurilor la S.C. Lactis S.A.

1.5.1. Posibilități de creștere a eficienței economice prin alegerea optimă a circuitelor de distribuție.

În ultima vreme, marile firme producătoare doresc tot mai mult să orienteze și să controleze distribuția bunurilor pe care le fabrică, în special a produselor de marcă.

În acest scop, ele pun în funcțiune o rețea activă de vânzări, constriuesc depozite, organizează activitate promoțională.

Această implicare activă este condiționată de existența unor restricții. Astfel, evitarea intermediarilor conduce la cheltuieli însemnate pentru finanțarea unor investiții în mijloace de transport, depozite, spații comerciale. Existența unei clientele dispersate impune creșterea numărului de personal, și implicit, a cheltuielilor comerciale.

1.5.1.1. Selectarea circuitelor de distribuție

Toate aceste restricții vor influența în mod hotărâtor alegerea de către producător a celor mai adecvate circuite și canale de distribuție. Această alegere va lua în principal în considcerare costurile diferitelor circuite de distribuție. (fig. nr. 13).

Fig. nr. 13 Procesul de evaluare și alegere a canalelor de distribuție

Selectarea canalelor de distribuție trebuie să țină seama de unele circumstanțe speciale în care se află producătorul :

lansarea unui produs nou;

saturarea vânzărilor pe un canal tradițional;

trecerea la o nouă etapă din ciclul de viață al unui produs;

necesitatea de a diminua costurile;

Elementele care influențează selectarea circuitelor sunt numeroase și ele sunt legate de politica comecială a întreprinderii.

Pentru a facilita acest proces de selectare este necesară parcurgerea mai multor etape :

1) Stabilirea diagnosticului are în vedere o analiză complexă a mediului intern și extern al întreprinderii și antrenează cinci studii distincte :

studiul consumatorilor : numărul acestora, repartiția lor geografică, atitudinile și comportamentele lor de cumpărare;

studiul concurenței, bazat pe cercetarea datelor existente;

studiul distribuției, prin care se analizează comparativ canalele folosite;

studiul mediului socio-juridic și economic, care va urmări cunoașterea conjuncturii, reglementărilor legale, evoluției tehnologice;

studiul potențialului firmei, pentru a evidenția caracteristicile produsului, volumul și calitatea resurselor financiare, materiale și umane de care acesta dispune.

2) Identificarea obiectivelor și a criteriilor de alegere

Atunci când costurile și rentabilitatea sistemului de distribuție condiționează în bună parte decizia de alegere, se impune utilizarea următoarelor criterii :

necesitatea controlării intermediarilor;

suplețea circuitului;

reducerea riscului;

armonia între imaginea intermediarilor și imaginea produsului.

3) Soluții posibile

După precizarea politicilor de distribuție preconizate, pe baza diagnosticului și a obiectelor stabilite se elaborează un set de soluții ce pot fi aplicate de firmă.

4) Alegerea finală

În această etapă, din mulțimea de soluții posibile se va alege aceea care satisface în mai mare măsură criteriile stabilite în cea de-a doua fază.

5) Operaționalizarea sistemului

În această etapă se aleg intermediarii cei mai convenabili, au loc negocieri cu acești parteneri, se stabilesc și se pun în funcțiune fluxurile de mărfuri.

6) Controlul și remodelarea canalelor

1.5.1.2. Evaluarea periodică a circuitelor de distribuție

În procesul de selectare a acestor circuite, se pot folosi diverse metode bazate pe comparații sau se poate apela la modelarea matematică.

A. Comparația costuri – nivel de vânzare se bazează pe cunoașterea structurii costurilor de distribuție (fixe și variabile).

La un volum al vânzărilor costurile de distribuție în cele două circuite sunt egale. Creșterea costurilor de distribuție în circuitul 1 se datorează în principal faptului că, în acest circuit, costurile variabile sunt mai ridicate.

B. Compararea randamentelor se realizează prin evaluarea costului total al fiecărui circuit pentru un anumit nivel de vânzări dorit. Rata randamentului se calculează cu ajutorul relației:

Cifra de afaceri – Costul de distribuție

R =

Cost de distribuție

Se va selecționa circuitul care asigură cel mai înalt nivel al ratei randamentului.

C. Utilizarea metodelor de selectare

Au fost formulate mai multe modele de selectare, cel mai simplu putând fi considerat modelul de compensație.

El constă în definirea unei serii de factori care pot influența vânzările viitoare. Se acordă fiecărui factor o anumită pondere (suma ponderilor este egală cu 1 apoi se acordă note acestor factori pentru fiecare circuit în parte. Va fi selecționat circuitul care va obține suma maximă a notelor ponderate.

1.5.1.3. Posibilități de eficientizare a distribuției printr-o mai bună utilizare a resurselor

Evidențiind consumul de muncă vie și materializată, cheltuielile de distribuție reărezintă un indicator ce reflectă indirect eficiența economică cu influență directă asupra rentabilității activității comerciale a firmei.

Raționalizarea lor constituie calea cea mai simplă și directă pentru creșterea rentabilității.

Toate firmele comerciale sunt interesate în raționalizarea cheltuielilor de distribuție ca sursă sigură și directă de creștere a profitabilității lor, iar căile prin care ele pot acționa în acest sens pot fi următoarele :

– asigurarea unei structuri a ofertei de mărfuri corespunzătoare structurii cererii de consum a populației, a celorlalți consumatori finali, evitându-se astfel formarea de stocuri greu vandabile;

– raționalizarea mișcării mărfurilor și îmbunătățirea activității de transport;

– creșterea productivității muncii, îndeosebi la personalul operativ;

– folosirea intensivă, rațională a bazei materialwe fără a diminua calitatea servirii cumpărătorilor, permite micșorarea cheltuielilor de întreținere și reparații, reducerea cheltuielilor de energie;

îmbunătățirea structurii personalului.

Cap.2 Departamentul financiar contabil

2.1. Organizarea departamentului financiar contabil

Legea contabilitatii stabileste regula potrivit careia contabilitatea se organizeaza si se tine de catre persoane autorizate, prin una din urmatoarele variante:

Prin compartimente distincte de contabilitate, conduse de directorul financiar contabil;

De catre persoane juridice autorizate saun persoane fizice care au calitatea de contabil autorizat sau exoert contabil, pe baza de contracte de prestari servicii;

In cazul S.C. LACTIS S.A. Iasi, departamentul economic al firmei este condus de catre un director economic căruia îi este subordonat șeful Serviciului financiar contabil.În subordinea Serviciului financiar contabil se afla șase compartimente, și anume:

Birou financiar

Birou contabilitate

Oficiul de calcul

Compartiment import-export

Compartiment economic ferme

Compartiment privatizare

Această organizare poate fi observata și în organigrama firmei (Anexe)

Contabilitatea generala denumită și financiară se organizează și se conduce pe bază de norme unitare, prevăzute de lege și regulament cu caracter obligatoriu pentru toate unitățile patrimoniale și are ca obiectiv principal furnizarea informațiilor necesare atît pentru necesitatile proprii cît și în relațiile cu asociatii sau actionarii,clientii, furnizorii, băncile, organele fiscale și alte persoane juridice și fizice.

ntabilitatea interna de gestiune se organizeaza de catre fiecare unitate patrimonială în functie de specificul activitătii necesitatile proprii.Direcorul economic trebuie să aiba studii superioare, iar atributiile sale sunt stabilite de catre Consiliul de Administratie

2.2. Atributiile departamentului financiar contabil

Contabilitatea asigură înregistrarea cronologică și sistematică a informatiilor cu privire la situatia patrimoniala și rezultatele obtinute, prcum și controlul operatiunilor patrimoniale efectuate.

Unitatile patrimoniale au obligatia să organizeze si să conducă contabilitatea proprie .In acest scop trebuie să asigure:

Intocmirea documentelor justificative pentru orice operatie ce afectează patrimoniul

Inregistrarea în contabilitate a operatiilor patrimoniale

Inventarierea patrimoniului

Intocmirea anuală și în situatia fuziunii sauîncetarii activitătii, a bilantului contabil

Furnizarea, publicarea și pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniului și rezultatele obtinute de unitate

Inregistrarile în contabilitate se fac potrivit planului de conturi general și a normelor metodologice de utilizare a conturilor contabile, elaborate de Ministerul Finantelor.Contabilitatea se conduce în partidă dublă.Conform prevederilor articolului 1 si 27 din Legea Contabilitătii nr. 82/ 1991 și punctului 143 din Regulamentul de aplicare al Legii Contabilitatii aprobat prin H.G. nr. 704/1993, regiile autonome societatle comerciale și alte persoane juridice care desfășoră activitate economică, întocmesc bilanturi contabile annuale( bilant ,cont profit și pierdere și anexă).

Potrivit legii orice operatie patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un înscris care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobîndind calitatea de document justificativ. Documentele justificative care stau la baza inregistrărilor in contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat ori Inregistrat In contabilitate,după caz.

Caracteristica esentială a documentelor constă în faptul că reflectă situatia patrimoniala și angajează raspunderea materială. Fiecare document trbuie să contină unele elemente obligatorii:

Denumirea documentului

Denumirea și sediul agentului economic care îl întocmește

Numărul și data întocmirii

Mentionarea părtilor care participă la efectuarea operatiei

Datele cantitative și valorice ale operatiei efectuate

Semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operatiei

Printre documentele ce se reflectă în activitatea financiar contabilă se numără:

Mijloace fixe

Nota de receptie

Bon de consum

Fișa limită de consum

Dispozitie de livrare

Aviz de însotire a marfii

Borderou de predare a documentelor

Fisa de magazie

Fisa de evidentă a obiectelor de inventar

Registrul stocurilor

Lista de inventariere

Mijloace bănești și decontări

Chitanta

Chitanta fiscală

Proces verbal de plăti

Dispozitie de plată încasare către casierie

Dispozitie bugetară

Factură

Salarii și drepturi de personal

Stat de salarii

Lista de avans chenzinal

Lista de indemnizatii pentru concedii de odihnă

Drepturi bănești chenzinale

Fișa de evidenta a salariilor

Ordin de deplasare(delegatie)

Decont de cheltuieli pentru deplasări

Contabilitate generală

Nota de debitare-creditare

Extras de cont

Registru pentru evidenta veniturilor

Registru pentru evidenta cheltuielilor și alte operatii

Document cumulativ

Balanta de verificare

Alte documente

Declaratie de inventar

Decizie de imputare

2.3. Bilantul contabil

Se întocmește de catre unitătile patrimoniale care au obligatia să organizeze și să conducă contabilitatea proprie, astfel:

Obligatoriu annual

In situatia fuziunii

La încetarea activitatii

Trimestrial, în cazul societatilor comerciale in care statul detine cel putin 20% din capitalul social

Bilantul contabil se compune din:

Bilant

Contul profit pierdere

Anexa

Bilantul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă activul și pasivul firmei la închiderea exercitiului. La închiderea exercitiului elementele patrimoniale se evalueaza și se reflectă în bilantul contabil la valoarea lor de intrare în patrimoniu, respectiv valoarea lor contabilă pusă în acord cu rezultaele inventarierii.

Valoarea de intrare sau contabilă se compară cu valoarea de utilitate stabilită pe baza inventarierii:

Pentru elementele de activ,diferentele constatate In plus între valoarea de inventar și valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate, aceste documente mentionîndu-se la valoarea lor de intrare

Pentru elementele de pasiv, diferentele constatae în minus între valoarea de inventar și valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate,aceste elemente mentionîndu-se la valoarea lor de intrare.diferentele constatae în plus între valoarea de pasiv se înregistreaza în contabilitate prin constituirea unui provizion

Bilantul si contul profit și pierdere cuprind:

Soldurile debitoare și creditoare, respectiv veniturile și rezultatul privind exercitiul incheiat și exercitiul precedent

Raportul de gestiune contine:

Prezentarea situatiei firmei si evolutia sa previziblă

Elementele deosebite intervenite în activitatea firmei după încheierea exercitiului

Participatiile de capital la alte unitati

Prezentarea situatiei financiare a firmei (cifra de afaceri, profitul brut, creante și datorii, productivitatea muncii, repartizarea profitului net)

VEZI ANEXA

Bilantul contabil se semnează de Administrator și Directorul economic precum și de Seful serviciului financiar contabil.Bilantul contabil este supus verificăriiși certificării de catre comisia de cenzori și un cenzor extern. Bilantul este depus la sediul societătii cu 15 zile înaintea întrunirii Adunarii generale a actionarilor, pentru a fi cercetat de actionari. După certificarea și aprobarea bilantului contabil, acesta se depune la Directia generală a finantelor publice și controlului financiar ale statului precum și la Oficiul Registrului Comertului pîna cel mai tirziu 15 aprilie anul următor, In cazul bilantului contabil anual.

Cap.3 Obligatii banesti ale firmei

3.1. Structura obligatiilor

Obligatia financiara este o suma de bani ce trebuie p;ătită de catre o persoana, numită debitor, unei alte persoane, numită creditor la o data stabilită , numită scadentă.

In Planul General de Conturi, atoriile se clasifica în:

Imprumuturi si datorii asimilate

Furnizori și conturi asimilate

Clienti creditori si alte datorii

Contabilitatea imprumuturilor și datoriilor asimilate acestora se tine pe urmatoarele categorii: imprumuturi dein emisiuni de obligatiuni, credite bancare pe termen lung și mediu, datorii legate de participatii si alte imprumuturi și datorii similate, precum si dobinzile aferente acestora.

Contabilitatea firnizorilor si a celorlalte datorii se tine pe categorii, precum și pe persoană fizică sau juridica.Furnizorii se grupeaza in: interni șiexterni, iar în cadrul acestora pe termene de plata (termen lung-5 ani; termen mediu-de la 1 la 5 ani; termen scurt-sub 1 an )

In categoria “alte datorii” intra datoriile firmei in legătura cu: personalul, asigurările sociale si protectia sociala, bugetul statului și fondurile speciale, grupul si asociatii, creditori diversi, decontările în cadrul unitatii, vărsamintele de efectuat pentru titluri de plasament.

Contabilitatea decontarilor cu personalul cuprinde: drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizatiile pentru concediile de odihnă.

Contabilitatea decontarilor privind asigurarile sociale cuprinde: obligatiile societătii pentru contributia la asigurările sociale si la constituirea fondului de șomaj, precum și contributia personalului lpentru pensia suplimentară și pentru ajutorul de șomaj.

In categoria datoriilor către bugetul statului și fondurile specisle se cuprind:

Impozitul pe profit

Taxa pe valoarea adaugată

Impozitul pe salarii

Alte impozite și taxe (accize, impozitul pe clădiri,impozitul pe terenuri, taxa asupra mijloacelor de transport)

fonduri speciale-taxe și vărsăminte asimilate

alte datorii către bugetul statului

Asigurările sociale și pensia suplimentară

Contributia firmei la asigurarile sociale se suportă pe seama cheltuielilor privind asigurările și protectia socială.Contributia pentru pensia suplimentară se retine din salariile personalului sau din ajutoare materiale datorate personalului.

Sumele reprezentînd contributia firmei la asigurarile sociale si personalului pentru pensia suplimentara au următoarele destinatii:

se virează la bugetul asigurărilor sociale

ajutoare materiale datorate personalului

sume datorate fondului special pentru sănătate

Evidenta in contabilitate se tine cu ajutorul contului de pasiv 431 “Asigurări sociale”, care se compune din 2 conturi sintetice:

4311 “Contributia unitătii la asigurările sociale”

4312 “Contributia personalului pentru pensia suplimentară”

Soldul creditor al contului 431 reprezinta sumele datorate Asigurărilor sociale și se evidentiază în Bilantul sistem simplificat,Pasiv, grupa 3, subgrupa “alte datorii”.

Fondul de somaj

Se constituie pe seama cheltuielilor privind asigurările și protectia sociala, din contributia personalului pentru ajutorul de șomaj.Sumele reprezentînd contributia firmei și a personalului pentru constituirea fondului de șomaj se virează la bugetul asigurarilor sociale sau se utilizează ca sume acordate salariatilor.

Evidenta în contabilitate se tine cu ajutorul contului de pasiv 437 “Ajutor de șomaj”, compus dinconturile sintetice:

4371 “Contributia unitatii la fondul de șomaj”

4372 “Contributia personalului la fondul de șomaj”

Soldul creditor al contului 437 “Ajutor de șomaj’ reprezintă sumele datorate de unitate si de salariati pentru constituirea fondului de șomaj si se evidentiază în Bilant sistem simplificat în Pasiv Grupa 3 “datorii” saubgrupa “Alte datorii” (ANEXA)

Impozitul pe profit

Sumele datorate de unitate bugetului statului, reprezentind impozitul pe profit se suportă pe cheltuieli.Datoriile privind impozitul pe profit se lichidează cu sumele virate la bugetul statului.

Profitul impozabil se determina ca diferența între veniturile și cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora dintr-un an fiscal.Plata impozitului se face în lei.In cazul în care firma nu plătește impozitul la data stbilita legal, firma este obligata sa platească majorari de întirziere la aceasta suma pentru perioada cuorinsă între termenul; de plată și data la care obligatia fiscala este efectuata.Cota majorarii de întîrziere aplicată este cu doua procente peste ratr dobînzii de referinta a B.N.R.

Evidenta în contabilitate se tine cu ajutorul contului 441 “Impozitul pe profit”.Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate de unitate si se evidentiaza în Bilantul sistem simplificat, Pasiv, Grupa 3, subgrupa “Alte datorii”.(ANEXA)

Taxa pe valoarea adaugata

Taxa pe valoarea adaugată datorata bugetuluistatului se stabileste lunar, pe bază de decount, ca diferenta între valoare taxei exigibile aferenta bunurilor livrate sau serviciilor prestate (pentru TVA colectata) și taxei deductibile pentru cumpararea de bunuri si servicii (TVA deductibila).diferenta de taxa, In plus sau în minus, Intre TVA colectata și TVA deductibila se înregistrează în conturi distincte (TVA de plata, TVA de recuperat).

Evidenta în contabilitate se tine cu ajutorul contului 442 “taxa pe valoare adaugată” compus din urmatoarele conturi sintetice:

4423 “TVA de plată”

4424 “TVA de recuperat”

4426 “TVA deductibilă”

4427 “TVA colectată”

4428 “tva neexigibilă”

Evidenta taxei pe valoare adaugată de plătit bugetului statului se tine cu ajutorul contului 4423”TVA de plată”.TVA de plată se determină ca diferentă rezultată la finele perioadei între taxa pe valoare adăugată colectată mai mare și taxa pe valoare adaugata deductibila.

Datoriile se lichidează cu plătile efectuate către bugetul statului, reprezentînd taxa pe valoare adaugata si taxa pe valoare adaugata de recuperat, compensata.

Soldul contului 4423 “TVA de plată” reorezinta taxa pe valoare adăugata exigibila de plata.

Evidenta taxei pe valoare adăugata neexigibile rezultata din vînzarile si cumparările de bunuri,servicii, lucrări efectuate cu plata in rate, precum și cea inclusă în pretul de vinzare cu amanuntul la unitatile comerciale ce tin evidenta la acest pret, se tine cu ajutorul contului 4428 “Taxa pe valoare adăugată neexigibila”.

In creditul contului se Inregistrează:

taxa pe valoare adăugata aferenta livrarilor de marfuri, prestarilor servicii

taxa pe valoare adăugată aferentă mărfurilor din unitatile comerciale cu amănuntul

taxa pe valoare adăugata aferentă lucrarilor de bunuri, prestarilor servicii, executarilor de lucrari pentru care nu s-au intocmit facturi

In debitul contului 4428 se înregistrează:

TVA aferentă facturilor nesosite

TVA aferenta vinzarilor de marfuri din unitatile comerciale cu amanuntul

TVA aferentă vinzarilor de bunuri servicii sau prestarilor de lucrari cu plata în rate , devenită exigibilă in cursul exercitiului

Soldul contului 4428 “TVA neexigibilă” reprezintataxa pe valoare adăugața neexigibilă.(ANEXA)

Impozitul pe salarii

Sumele datorate bugetului reprezentind impozitul pe salarii, se constituie din:

Impozit pe salarii retinut din drepturile bănești cuvenite salariatilor conform legii(remuneratii, ajutoare materiale participare la profit)

Sumele datorate bugetului statului reprezentind impozit suplimentar datorat de unitate pentru depășirea fondului de salarii

Sumele retinute de unitatile reprezentind impozit datorat de catre colaboratori unitatii pentru plătile efectuate de catre acestia

Datoriile impozit pe salarii se lichideaza cu sumele virate la buget reprezentind impozit pe salarii si alte drepturi similare.

Evidenta în contabilitate se tine cu ajutorul cvontului de pasv 444 “Impozit pe salarii”.Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate bugetului si se evidentiaza în Bilant sistem simplificat Grupa 3 subgrupa “Alte datorii”.

Alte impozite si taxe

In categoria alte impozite și taxe se include:accizele, impozitul pe dividende, impozitul pe cladiri si terenuri, alte impozite și taxe. Evidenta în contabilitate se tine cu ajutorul contului de pasiv 446 “Alte impozite, taxe Si vărsăminte asimilate”.

In creditul contului se inregistrează:

Valoarea altor impozite , taxe datorate bugetului statului(repartitia profitului, cheltuielile)

Impozitul pe dividende datorat (dividede de plătit)

Sumele restituite de la buget reprezentindvarsaminte efectuateîn plus din impozite ,taxe și alte vărsăminte asimilate

In debitul contului446 se înregistrează platile efectuate bugetului statului sau bugetelor locale si se evidentiazăîn Bilant sistem simplificat Pasiv Grupa 3 Subgrupa “alte datorii”.

Datorii-fonduri speciale taxe și vărsaminte asimilate

Datoriile-fondurile speciale se firmează pe seama:

Asigurarilor sociale în cazul sumelor datorate fondului special pentru sănatate

Cheltuielilor, datoriilor și varsămintelor de efectuat către alte organisme publice(contributii la constituirea fondului de risc)

Datoriile de această natura se lichideaza prin platile efectuate către organismele publice privind taxele si vărsămintele asimilate datorate acestora.

Evidenta în contabilitate se tine cu ajutorul contului de pasiv 447 “Fonduri speciale taxe și vărsăminte asimilate”.Soldul creditor reorezinta sumele datorate și se evidentiază în Bilant sistem simplificat Pasiv Grupa 3 Datorii subgrupa “alte datorii”(ANEXA)

Alte datorii fata de bugetul statului și datorii fata de stat

Alte datorii fata de bugetul statului se constituie din:

Sumele reprezentind salariile neridicate, prescrise, datorate bugetului statului

Alte datorii fată de bugetul statului: amenzi și penalitatu(cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune)

Aceste datorii se lichidează cu sume virate la buget.Evidenta în contabilitate a altor datorii cu bugetul statului se tine cu ajutorul contului de pasiv 4481 “Alte datorii fată de bugetul statului” iar cea a datoriilor fată de stat cu ajutorul contului 4483 “Datorii fata de stat”.Acest ultim cont functionează potrivit instructiunilor emise de Ministerul Finantelor.Soldul creditor al contului 4481 reprezintă sumele datorate de firmă bugetului.

Alte datorii fată de bugetul statului și datorii fată de stat se evidentiază în Bilant sistem simplificat Pasiv Grupa 3 subgrupa “Alte datorii”.

Cheltuielile de exploatare din exercitiul încheiat, 93255553 lei, reprezinta fată de anul trecut 148.45% cind totalul cheltuielilor de exploatare reprezentau 62144801 lei.Această creștere a cheltuielilor se datoreaza devalorizarii monedei nationale ce a impus creșterea preturilor la materiile prime, si implicit, a salariilor.

Cheltuielile cu impozitele, taxele și vărsămintele asimilate pe anul 1998 sunt de 1.845.091 lei ceea ce reprezinta 1,7% din totalul cheltuielilor de exploatare de 93.255.553 lei.

Cheltuielile cu remuneratiile personalului au fost în valoare de 9.398.770 lei, adică 8,7% din totalul cheltuielilor de exploatare.

Cheltuielile privind asigurarile si protectia sociala au fost de 3.148.482 lei, reprezentînd 2,9% din totalul cheltuielilor de exploatare.

Bibliografie

Pekar,v, “Strategii de marketing”, Ed.Sedcom, Iași. 1995

Pruteanu,S, Caluschi, “Inteligenta marketing plus” ,Ed. Junimea, Iasi, 1997

Boulescu,M, “Organizarea activitatii financiar contabile în societatile mici și mijlocii”, Ed, Romania Mare ,Sibiu ,1997

Organigrama S.C. “Lactis” S.A. Iași