Analiza Economico Financiara a Întreprinderii pe Baza Datelor din Bilantul Contabil

Structura proiectului

Analiza economico-financiară a întreprinderii pe baza datelor din bilanțul contabil

Analiza activității de producție și comercializare a întreprinderii

Analiza situației generale a întreprinderii pe baza indicatorilor valorici

Analiza cifrei de afaceri, CA

Analiza valorii adăugate, VA

Analiza producției fizice

Analiza calității produselor

Analiza gestiunii resurselor umane ale întreprinderii

Analiza dinamicii resurselor umane, RU

Analiza structurii RU

Analiza calității forței de muncă

Analiza stabilității personalului

Analiza utilizării timpului de muncă

Analiza productivității muncii

Analiza profitului pe salariat

Analiza gestiunii resurselor materiale

Analiza dinamicii structurii și stării funcționale a mijloacelor fixe

Analiza utilizării mijloacelor fixe

Analiza gestiunii stocurilor

Analiza cheltuielilor întreprinderii

Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale ale întreprinderii

Analiza cheltuielilor de exploatare

Analiza cheltuielilor fixe și variabile

Analiza cheltuielilor materiale

Analiza cheltuielilor cu salariile

Analiza cheltuielilor cu dobânzile

Analiza rentabilității

Analiza Profitului

Analiza ratelor de rentabilitate

Analiza situației financiar patrimoniale a întreprinderii

Analiza structurii patrimoniale a întreprinderii

CUPRINS

1. Analiza activității de producție și comercializare a întreprinderii

1.1. Analiza situației generale a întreprinderii pe baza indicatorilor valorici …pag 4

2. Analiza gestiunii resurselor umane a întreprinderii

2.6. Analiza productivității muncii …pag 9

2.7. Analiza cheltuielilor cu salariile …pag 15

3. Analiza gestiunii resurselor materiale

Analiza utilizării mijloacelor fixe …pag 19

4. Analiza cheltuielilor întreprinderii

Analiza cheltuielilor cu salariile …pag 24

Analiza rentabilității

5.1.Analiza rezultatului din exploatare …pag 30

5.2.Analiza ratelor de rentabilitate …pag 33

6. Analiza situației financiar patrimoniale a întreprinderii

6.1.Analiza structurii patrimoniale a întreprinderii …pag 41

1.ANALIZA ACTIVITĂȚII DE PRODUCȚIE ȘI COMERCIALIZARE

Analiza situației generale a întreprinderii pe baza indicatorilor valorici

Analiza raportului static dintre indicatorii valorici

Pe baza datelor reale prezentate în bilanțul contabil se realizează o analiză a situației generale a întreprinderii, a activității de producție și comercializare, având la bază indicatori valorici considerați necesari și de baza pentru realizarea acestei analize a situației generale a întreprinderii.

Datele sunt prezentate tabelar, în tabelul 1.1., ținând cont de următoarele notații:

P0 – perioada analizată – prevăzut

P1 – perioada analizată – realizat

– indice (raportul P0/P1 unde este cazul)

Tab.1.1.

CONCLUZII:

Analiza economică si financiară a întreprinderii se face pe baza rezultatelor economice și financiare din exercițiul precedent și din cel curent. Pentru aceasta perioadă, pentru ca firma să înregistreze o activiate economică și financiară profitabilă, s-a avut în vedere creșterea indicatorilor economici. În ansamblu, activitatea firmei a înregistrat o creștere importantă, de luat in seamă, însă sunt si indicatori care au înregistrat scăderi, rezultănd astfel că unele obiective propuse de firmă nu au fost atinse.

Cifra de afaceri

Cifra de afaceri precedentă a fost de 238 964 634 mii lei, iar cea realizată de 326 513 338, realizăndu-se o creștere de 87 548 695 mii lei. Această creștere este considerată a fi un aspect pozitiv, determinat de creșterea vânzărilor, de câștigarea unor noi clienți, acapararea unor noi piețe de desfacere a produselor, fapt realizat prin creșterea calității produselor, acestea fiind produse preponderent alimentare. De asemenea această creștere s-a datorat si lărgirii nomenclatorului de produse, firma realizănd o activitate de producție

si comercializare suplimentară cu produse alimentare noi.

Producția fabricată a crescut simțitor din perioada precedentă până în perioada curentă (de la 144 799 912 mii lei la 216 783 290 mii lei), la fel ca și producția exercițiului (de la 403 308 287 la 564 060 689 mii lei), fapt imbucurător și de dorit pentru o întreprindere de producție si care își comercializează produsele în principal printr-o rețea proprie de distribuție.

Producția fabricată a înregistrat o creștere în valoare absolută de 71 983 378 mii lei, ceea ce se apreciază ca fiind un aspect pozitiv, această creștere explicând și creșterea cheltuielilor din exploatare.

Creșterea producției exercițiului în valoare absolută de 160 752 402 mii lei determină deci creșterea veniturilor din expolatare si implicit a rezultatului din exploatare. Crescând și valoarea adăugată, putem trage concluzia că producția este calitativă, nu sunt stocuri mari (sau nu sunt stocuri deloc), nu există producție refuzată (rebuturi).

Valoarea adăugată pe perioada analizată a înregistrat o creștere (de la 74 728 063 mii lei la 90 907968 mii lei) ceea ce se apreciază ca fiind un aspect pozitiv, tinând cont de faptul că valoarea adăugată exprimă adevărata dimensiune a unei întreprinderi, cuprinzând doar echivalentul activității întreprinderii în cauză. Creșterea acesteia se datorează în special creșterii volumului vânzărilor prin oferirea către comercializare a unor produse noi, și lărgirea rețelei de distribuție prin achiziționarea unor noi spații de comercializare, deci prin lărgirea rețelei proprii de distribuție.

Veniturile din exploatare au crescut în valoare absolută de

176 605 120 mii lei, aspect considerat pozitiv si care se datoreaza deasemenea creșterii volumului vânzarilor, gasirea unor noi clienți pentru produsele comercializate, creșterea calității produselor.

Cheltuielile din exploatare au înregistrat o creștere( de la 471 713 106 la 638 212 230 mii lei), creștere care se datorează creșterii prețurilor la materia primă, în cazul de față creșterii în principal al prețului la furaje (producătorii de cereale au mărit prețul pentru anul curent, P1), la combustibil, energie creșterii cheltuielilor cu remunerațiile personalului.

Rezultatul din expolatare pe perioada analizată a crescut de la 26 246 589 la 35 988 585 mii lei, fapt ce se constituie ca un aspect pozitiv. Este normal ca veniturile din exploatere să crească din moment ce și veniturile si cheltuielile din exploatare au crescut. Însă un aspect important este acela că atăt veniturile cât și cheltuielile au crescut în același raport ( de1,35), deci s-a păstrat o proporționalitate in creșterea veniturilor și a cheltuielilor din exploatare, dovedind o administrare bună.

Calculând indicele de creștere al veniturilor și cheltuielilor din exploatare,

IVE=VE1/ VE0=674 200 815 /497 959 695 =1,35 (tabel 1.1.)

ICE=CE1 / CE0=638 212 230 / 471 713 106=1,35 (tabel 1.1.)

tragem concluzia că este firesc ca și rezultatul din exploatare să crească cu același coeficient de proporționalitate (1,37).

Veniturile financiare au crescut pe perioada analizată cu valoarea absolută de 802 341 mii lei, ceea ce se materializează ca fiind un aspect pozitiv, iar creșterea se datorează diferențelor de curs valutar, veniturilor din dobânzi, din provizioane, din participații, imobilizări financiare, creanțe imobilizate în măsura cea mai mare ( de la 91 246 la 2 2 572 657mii lei).

Cheltuielile financiare au crescut deasemenea, dar intr-o proporție mai mică. Creșterea cheltuielilor se constituie din creșterea cheltuielilor cu amortizări și provizioane, alte cheltuieli financiare si din diferențele de curs valutar. Creșterea cheltuielilor financiare intr-o măsură mai mică decât a veniturilor financiare se datorează scăderii cheltuielilor din diferențele de curs valutar (de la 462 408 mii lei la 204 487 mii lei, deci mai mult de 100%).

Rezultatul financiar pe perioada analizată se inregistrează ca pierdere, deci este negativ. Veniturile financiare sunt mult mai mici decât cheltuielile. Însă, pe perioada analizată, rezultatul financiar înregistrează o creștere, deci se poate vorbi de o ameliorare a situației (diferența pozitivă este de 386 814 mii lei).

Calcuând indicii de creștere ai veniturilor și cheltuielilor financiare,

ICF=CF1/CF0=6 638 661/ 7 054 188=1,06 (tabel 1.1.)

IVF=VF1/VF0=2 227 763/ 3 030 104=1,36 (tabel 1.1.)

Ajungem la concluzia că este firesc ca veniturile financiare să crească (ICF este mai m mare IVF).

Veniturile excepționale sunt în scădere de la perioada P0 la P1, aspect negativ (de la 691 441 la 682 302 mii lei). Tot ca un aspect negativ se descrie și creșterea cheltuielilor excepționale (de la 717 108 la 864411 mii lei), care se datorează amenzilor, lipsurilor la inventar, donațiilor, dar in special perisabilității. Ca urmare rezultatul excepțional se înregistrează ca pierdere, evident un aspect negativ, această pierdere fiind în creștere pe perioada analizată (de la 25 666 la 182 109 mii lei), creșterea fiind mare, de aproximativ 700%.

Cu toate ca rezultatul financiar este negativ (pierdere) și cel excepțional este în scădere, rezultatul brut al exercițiului este profit și este in creștere (de la 21 810 025 la 31 782 392 mii lei). Deasemenea, după plătirea impozitelor către stat, rezutatul net al exercițiului este tot profit și este tot în creștere (de la 16 675 747 la 24 993 184 mii lei).

MĂSURI:

Măsurile vizează în general, îmbunătățirea activității de ansamblu a

întreprinderii, și anume înlăturarea aspectelor negative și implementarea și permanentizarea celor pozitive.

Se va urmării în continare cresterea volumului vânzărilor, prin acapararea de noi piețe și de noi clienți. Se va urmării deasemenea desfășurarea unei activități comerciale eficiente, care să conducă la creșterea cifrei de afaceri și a valorii adăugate in procente mai mari ca și până acum.

Pentru ca rezultatul financiar să fie unul pozitiv, se va urmări scăderea în primul rând a cheltuielilor financiare, în special a cheltuielilor cu dobânzile, cu amortizările și provizioanele și a altor cheltuieli financiare. De asemenea, este de dorit și creșteea veniturilor financiare in proporție mai mare, măcar pentru acoperirea cheltuielilor, dacă nu și pentru obținerea de profit. Se va avea în vedere creșterea veniturilor din provizioane și a altor venituri financiare.

Pentru ca rezultatul excepțional să fie unul pozitiv, se va vaea in vedere creșterea veniturilor, dar în special scăderea cheltuielilor, și anume scăderea cheltuielilor cu perisabilitatea (prin asigurarea unor condiții mai bune de depozitare și transport a mărfii, care fiind alimentară are un coeficient de perisabilitate foarte ridicat, prin angajarea de personal în cadrul magazinelor de comercializare a marfii care nu urmărește obținerea de venituri suplimentare prin declararea la inventar a unei perisabilități ridicate), prin evitarea amenzilor (pe cât posibil), a lipsurilor la inventar și chiar prin limitarea donațiilor.

Se va avea în vedere în cadru general reducerea pe cât posibil a cheltuielior cu producția (a cheltuielilor din exploatare), dar fără a afecta calitatea producției.

Aplicând aceste măsuri, teoretic, profitul brut și cel net (implicit) ar trebui să crească, și deci activitatea firmei ar înregistra un progres.

Raportul static dintre indicatorii valorici:

Luând în considerare aceste rapoarte statice, se poate efectua o analiză pe marginea lor care să aibă drept scop final aplicarea unor măsuri care să vizeze îmbunătățirea activității întreprinderii.

Analizând aceste rapoarte se pot desprinde următoarele concluzii:

Indicatorul a scăzut pe perioada analizată de la 1,65 la 1,50 ceea ce este un aspect negativ, acest raport trebuind teoretic să crească. Însă, diferența nu este majoră, deci putem trage concluzia că această creștere s-a facut proporțional, adică atât cifra de afaceri cât și producția fabricată au crescut în procente asemănătoare. Faptul că valoarea indicatorului pe ambele perioade (prevăzut si realizat) este supraunitară ()0 și ()1 sunt mai mari ca 1reflectă că firma deținea un stoc de produse inițținerea de venituri suplimentare prin declararea la inventar a unei perisabilități ridicate), prin evitarea amenzilor (pe cât posibil), a lipsurilor la inventar și chiar prin limitarea donațiilor.

Se va avea în vedere în cadru general reducerea pe cât posibil a cheltuielior cu producția (a cheltuielilor din exploatare), dar fără a afecta calitatea producției.

Aplicând aceste măsuri, teoretic, profitul brut și cel net (implicit) ar trebui să crească, și deci activitatea firmei ar înregistra un progres.

Raportul static dintre indicatorii valorici:

Luând în considerare aceste rapoarte statice, se poate efectua o analiză pe marginea lor care să aibă drept scop final aplicarea unor măsuri care să vizeze îmbunătățirea activității întreprinderii.

Analizând aceste rapoarte se pot desprinde următoarele concluzii:

Indicatorul a scăzut pe perioada analizată de la 1,65 la 1,50 ceea ce este un aspect negativ, acest raport trebuind teoretic să crească. Însă, diferența nu este majoră, deci putem trage concluzia că această creștere s-a facut proporțional, adică atât cifra de afaceri cât și producția fabricată au crescut în procente asemănătoare. Faptul că valoarea indicatorului pe ambele perioade (prevăzut si realizat) este supraunitară ()0 și ()1 sunt mai mari ca 1reflectă că firma deținea un stoc de produse inițal, ceea ce se apreciază ca fiind un aspect pozitiv. Valoarea acestui indicator scade deoarece creșterea CA este de 1,36 iar a Qf este de 1,49, deci producția fabricată crește mai mult decât cifra de afaceri, ceea ce explică diferența de valoare.

Indicatorul crește pe perioada analizată de la 0,35 la 0,38 creștere care se materializează ca fiind un aspect pozitiv, dar este deasemenea o creștere proporțională. Producția fabricată și producția exercițiului cresc deopotrivă, dar diferența apare din valori diferite ale raportului de creștere:1,49 respectiv 1,39. Qf crește mai mult decât Qe, ceea ce este de dorit, deoarece creșterea producției fabricate și scăderea producției exercitiului înseamnă scăderea stocurilor, aspect în general de dorit în cazul acestei întreprinderi. Totuși, producția exercițiului rămâne mult mai mare decât producția fabricată.

Indicatorul scade pe perioada analizată de la 0,18 la 0,16 rămânând ca și în cazul celorlalți indicatori aceeași scădere proporțională, ceea ce semnifică că plusul realizat de firmă la volumul producției exercițiului crește proporțional de la un an la altul. Mica diferență se datorează în special perisabilității produselor.

Măsurile care se doresc a fi aplicate în acest caz vizează permanentizarea aspectelor pozitive si înlăturarea celor negative. Se va avea în vedere în special creșterea volumului vânzărilor, prin acapararea de noi clienți, noi piețe de desfacere, sau printr-o colaborare mai bună cu vechii clienți.

Se va avea în vedere creșterea calității produselor, mărirea, dacă este posibil, a termenelor de garanție și reducerea perisabilității.

Se vor reduce stocurile de peroduse prin reorganizarea planului de producție, ceea ce poate să însemne în cazul unei întreprinderi cu profil alimentar diversificarea sortimentelor de produse (în cazul în care este posibil și nu necesită cheltuieli mai mari decât cele prevăzute).

ANALIZA GESTIUNII RESURSELOR UMANE

2.6. Analiza productivității muncii

Productivitatea muncii este caracterizată ca fiind un indicator complex și dinamic, ce exprimă insușirea muncii de a crea un volum de bunuri într-o unitate de timp.

Productivitatea reprezintă principalul indicator ce caracterizează eficiența utilizării resurselor umane, și poate fi exprimată în unități fizice sau valorice. Unitațile valorice sunt servesc la analiza productivitații la nivel de întreprindere, iar unitățile fizice servesc serevesc la analiza productivității pe produse.

Deoarece nu sunt date suficiente pentru efectuarea unei analize pe produse, modelul de analiză folosit va fi cel valoric.

Modelul de analiză valoric se va realiza pe baza unor calcule factoriale:

=

1.

2.1.

2.

2.2

Unde:

– productivitatea medie anuală [lei]

– productivitatea medie zilnică [lei/zi]

– productivitatea medie orară [lei/oră]

– numărul mediu de ore lucrate [ore]

– numărul mediu de zile lucrate [zile]

Aceste date sunt inscrise tabelar, în tabelul 2.6.

Tab.2.6.

Indicatorul analizat este

Variația acestui indicator este dată de formula:

= 247 922,086-177 045,080= 70 517,006 mii lei

=70 517,006 mii lei

Această variație s-a datorat influenței următorilor factori:

Influența factorului număr mediu de zile lucrate () asupra productivității muncii ():

Influența factorului productivitate medie zilnică () asupra productivității muncii ():

Verificare:

(se verifică, diferența fiind din cauza numărului de zecimale)

2.1.Influența numărului mediu de ore lucrate:

2.2. Influența productivității medii orare:

Verificare:

O altă verificare se poate face și pe modelul de analiză detaliat:

(-1478,3756)

1. (17592,6506)

2.1.

(70517,006) 2.

(71995,3808) 2.2

(54402,8254)

CONCLUZII:

În perioada analizată productivitatea medie orară a crescut de la cifra programată de 177405,080 mii lei la 247922,086 mii lei ceea ce reprezintă un aspect pozitiv și demn de luat în seamă.

Creșterea productivității s-a datorat influenței (și potitive și negative) mai multor factori, dintre care:

– 1., numărul mediu de zile lucrate ascăzut de la 240 la 238, valoare aparent nesemnificativă, dar care determină o scădere a productivității muncii în valoare absolută de 1478,3756 mii lei, fiind considerat un aspect negativ, și o influență negativă.

Acesta se datorează faptului că factorul de influență a scăzut de la 240 la 238 de zile lucrate, salariații primind cu ocazia sărbătorilor de iarnă un număr suplimentar de zile libere din numărul total de zile lucrătoare.

2., productivitatea medie zilnică, a crescut de la 739,1878 la

1041,6894 mii lei, creștere care se datorează creșterii cifrei de afaceri, chiar dacă numărul total de om-zile lucrate scade. Scăderea acestui factor se datorează scăderii numărului mediu de salariați și a numărului mediu de zile lucrate (de la 323280 la 313446 om-zile lucrate).

crește deoarece se înregistrează o folosire mai eficientă a zilei de lucru, salariații muncind în medie 11 ore pe zi, față de 10 ore pe zi cât era programat.

Productivitatea medie zilnică influențează astfel pozitiv productivitatea medie a muncii, determinând a creștere a acesteia în valoare absolută de 71995,3808 mii lei.

2.1. , numărul mediu de ore lucrate, crește de la 10 la 11, influențând pozitiv factorul , și implicit productivitatea medie a muncii, principalul factor analizat, influența materializându-se printr-o creștere în valoare absolută de 17952,6506 mii lei.

2.2. , productivitatea medie orară, determină o creștere a factorului , și la fel ca în cazul anterior, influențează pozitiv productivitatea medie a muncii, determinând o creștere a acesteia în valoare absolută

de 544402,8254 mii lei.

MĂSURI:

Ca și în cazurile anterioare, măsurile vizează o creștere a tuturor indicatorilor care servesc la analizarea tuturor factorilor și înlăturarea influențelor negative.

Deoarece tabelar, indicii de creștere/scădere ai factorilor de influență nu au fost calculați, pentru a evidenția și mai bine creșterea productivității se impune totuși evidențierea câtorva dintre aceștia:

Creșterea productivităților, medie anuală, zilnică și orară,este evidențiată de rapoartele cu valori subunitare calculate, rapoarte cu valori asemănătoare, evidențiind o creștere proporțională a celor trei indicatori. Creșterea cea mai mare o are indicatorul cu valoarea cea mai mică. Astfel, creșterea cea mai mare se manifestă la indicatorul productivitate medie zilnică, deoarece crește numărul de ore lucrate, deci se remarcă o folosire eficientă a zilei de lucru.

Creșterea cea mai mică o are productivitatea medie anuală. Pentru ca aceasta să crească în aceeași măsură ca si celelalte, este necesară impunerea unor restricții, și anume:

utilizarea mai eficientă a zilelor lucrătoare în timpul anului

scăderea numărului de zile libere acordate salariaților cu ocazia anumitor evenimente

evitarea absențelor nemotivate ale salariaților, prin sancționarea acestora, fie prin penalizări din salariu, fie prin obligarea acestora la efectuarea de ore suplimentare neplătite, în contul celor absentate

pauzele în cadrul zilei de muncă să fie respectate cu strictețe, doar între orele prestabilite și fără prelungirea nemotivată a acestora

Alte măsuri vizează:

organizarea mai bună a muncii în cadrul zilei lucrătoare

asigurea unor sarcini de serviciu cu continuitate în executare pentru evitarea pauzelor prelungite între acestea

oragnizarea ergonomică a locurilor de muncă

asigurarea confortului la locul de muncă

asigurarea unor echipamente specifice activității fiecărui salariat (chiar și încălțăminte de servici, salopete)

asigurarea mijloacelor de muncă necesare și pe cât posibil perfecționarea lor, sau achiziționarea unora mai noi, mai ușor de utilizat, mai performante

stimularea materială sau în natură (cu produse alimentare produse de firmă) a angajaților în vederea maritii interesului față de locul de muncă și activitatea prestată

asigurarea unei stabilități a locului de muncă pentru salariații cu merite deosebite și a celor serioși

creșterea specializării salariaților prin trimiterea lor la cursuri speciale, de instruire și training

folosirea rațională a forșei de muncă dosponibilă, evitând ca salariații să efectueze ore suplimentare din cauza șefilor; în cazul în care acest lucru este necesar, se impune remunerarea corespunzătoare a acestora

creșterea productivității se va face nu prin creșterea efortului fizic, ci prin creșterea folosirii eficiente a forței de muncă disponibile

supravegherea atentă a conducătorilor de departamente pentru a vedea dacă aplică metodele de conducere și supraveghere noi, asupra cărora au fost în prealabil instruți la rândul lor

promovarea progresului tehnic prin achiziționarea de utilaj performant și ușor de manevrat pentru salariați

conștientizarea salariațior de eforturile făcute de conducerea societății pentru ca aceștia să beneficieze de condiții confortabile și ergonomice de muncă, de obiecte si mijloace de muncă sigure, nepericuloase, noi și performante

2.7.Analiza profitului pe salariat

Analiza profitului pe salariat, și anume a raportului indicatorilor, reprezintă de fapt o analiză a eficienței resurselor umane folosite de întreprindere pentru desfășurarea activității.

Modelul de analiză se bazează pe analiza indicatorului , iar modelul de analiză folosit este unul factorial.

1.

2.

3.

unde:

– raportul , fenimenul analizat

– timpul mediu de ore lucrate de 1 salariat pe an

– productivitatea medie orară

– profitul mediu

Datele necesare analizei sunt inscrise tabelar, in tabelul 2.7.

Tab.2.7.

Indicatorul principal analizat este

Variația indicatorului principal și deci a fenomenului analizat este:

Această variație s-a datorat influenței factorilor:

Influența factorului numărul mediu de ore lucrate () de salariat asupra fenomenului analizat

Influența factorului peroductivitate medie orară () asupra indicatorului analizat

Influența profitului mediu ()asupra fenomenului analizat

Verificare:

Se verifică, cu mențiune că mica diferență apare din cauza zecimalelor

(6598,1996) 1.(1123,1650)

2.(3791,8769)

3.(1685,8694)

CONCLUZII:

Pe perioada analizată se constată o creștere a indicatorului analizat, ceea ce semnifică un aspect pozitiv. Creșterea acestuia se datorează creșterii tuturor celorlalți indicatori care îl influențează, și anume:

-1. numărul de ore lucrate de salariat determină o creștere a fanomenului în valoare absolută de 1123,1650 mii lei. Creșterea acestui indicator se datorează măririi numărului de ore lucrate de salariat într-o zi lucratoare de la 10 la 11, deci timpul de lucru se mărește, fiind mai bine exploatată ziua de lucru.

– 2.productivitatea medie orară deasemenea se mărește, producând o creștere a fenomenului în valoare absolută de 3791,8769 mii lei, având deci o influență pozitivă. Creșterea productivității medii orare semnifică o mai bună valorificare a timpului de lucru, folosirea competentă și completă a zilei de lucru

– 3.profitul mediu a avut o influență pozitivă asupra fenomenului analizat, determinând o creștere a acestuia în valoare absolută de 1685,8694 mii lei. Această creștere se datorează atât măririi cifrei de afaceri, cât și creșterii profitului net, ceea ce sugerează o îmbunătățire a activitătii de producție și comercializare a firmei odată cu creșterea numărului de ore efectuat de fiecare salariat în fiecare zi.

O concluzie generală ar putea fi că activitatea firmei este ăn creștere din punctul de vedere al fenomenului analizat, dar se pot lua măsuri pentru a mări această creștere sau pentru a o menține constantă în cazul în care este mulțumitoare.

MĂSURI:
Măsurile vizează menținerea aspectelor pozitive și adoptarea unor reguli pentru îmbunătățirea valorii indicatorilor care au dus la creșterea fenomenului analizat.

Astfel, se pot calcula indicatori pentru cei 3 factori de influență, iar pe baza creșterii/scăderii lor se pot lua măsurile necesare.

Din calculul acestor indicatori se poateconcluziona că creșterile suferite de aceștia nu sunt chiar atât de mari, deci trebuie adoptate măsuri de îmbunătățire.

Se impune :

utilizarea mai eficientă a zilelor lucrătoare din timpul anului

limitarea numărului de zile libere acordate angajaților de către conducerea societății sau de către șefii de departamente, deci utilizarea mai bună a timpului de lucru din cadrul unui an

normarea corectă a timpilor, înlăturarea timpilor morti

eliminarea pauzelor nemotivate, fie prin sancșionări salariale, fie prin obligarea la efectuarea de ore suplimentare în cazul în care sarcina de lucru nu a fost terminată în timpul normat

stimularea materială a salariaților, creșterea interesului acestora față de firmă și activitatea ei, sau, dacă nu este posibil acest lucru, măcar creșterea interesului față de activitatea care le aduce venit

stimularea materială poate fi prin acordarea unei remunerații suplimentare sau în natură,fie prin oferirea de scutiri de preț la achiziționarea produselor firmei, fie prin acordarea de produse ca bonus

îmbinarea intereselor personale ale angajaților cu cele ale firmei

oferirea de condiții de muncă ergonomice, confortabile

mărirea productivității muncii, dar nu prin mărirea timpului de lucru, ci pe căt posibil prin micșorarea lui, pri realizarea unei normări cât mai riguroase

dacă se dorește mărirea productivității prin micșorarea timpului de lucru, aceasta nu se va face prin mărirea efortului fizic

introducerea progresului tehnic, fenomen agreat de întrepridere, prin achizitionarea de utilaje ușor de manevrat, cu productivitate ridicată, multifucționale, sigure din punct de vedere al protecției muncii

ridicarea calificării forței de muncă prin cursuri de recalificare, specializare, training

3.ANALIZA GESTIUNII RESURSELOR MATERIALE

3.1. Analiza eficienței mijloacelor fixe

Definirea unei activități eficiente, presupune existența în cadrul fiecărei întreprinderi a unui potențial material corespunzător. Acest potențial se concretizează printr-o bază materială cu anumite caracteristici cantitative, calitative, structurale.

Analiza structurii, dinamicii si stării mijloacelor fixe are rolul de a orienta fluxul de investiții către acele utilaje ce participă nemijlocit larealizarea producției.

Modelul de analiză utilizat este realizat pe baza unui indicator determinist, prin care se pune în evidență modificarea efectului luat în calcul ca urmare a modificării structurii mijloacelor fixe.

Cu alte cuvinte, modelul în care sunt utilizate mijloacele fixe poate fi caracterizat de indicatori de eficiență determinați ca raport între efect și efort.

Efortul întreprinderii îmbracă forma valorii medii anuale a mijloacelor fixe.

Efectul luat în calcul poate fi: producșia fabricată, producția exercițiului, VA-valoarea adăugată, CA-cifra de afaceri, rezultatul din exploatare, profitul.

Modelul de analiză ales este unul factorial și are forma:

1.

2.

3.

4.

unde:

RE – rezultatul din exploatare

VE – venitul din exploatare

Mfa – mijloace fixe active

Mf – mijloace fixe

Qe – producția exercițiului

Datele necesare efectuării analizei sunt prezentate tabelar, in tabelul 3.1.

Tab.3.1.

Indicatorul principal analizat este raportul

Variația indicatorului analizat este:

Calculul factorilor de influență pentru perioada P0

Calculul factorilor de influență pentru perioada P1

Variația indicatorului principal s-a datorat influenței mai multor factori, și anume:

1.Influența structurii mijoacelor fixe asupra indicatorului analizat

2.Influneța randamentului mijloacelor fixe asupra fenomenului analizat

3.Influența gradului de valorificare a producției exercițiului asupra fenomenului analizat

4. Influența rezultatului din exploatare obținut la 1 leu venituri din exploatareasupra fenomenului analizat

Verificare:

Se verifică, cu mențiunea că diferența apare din cauza numărului de zecimale.

1.(11,3557)

(45,122) 2.(38,0751)

3.(7,0018)

4.(2,4979)

CONCLUZII:

Pe perioada analizată, indicatorul analizat, respectiv rezultatul din exploatare la 1000 lei mijloace fixe, a înregistrat o creștere cerea ce se inregistrează ca un aspect pozitiv.

Această creștere s-a datorat influenței mai multor factori, și anume:

– 1.influența structurii mijloacelor fixe este una pozitivă, în sensul că acesta a determinat o creștere a fenomenului analizat în valoare absolută de 11,3557 mii lei. Din punctul de vedere al structurii mijloacelor fixe, ponderea Mfa în totalul Mf este satisfăcătoare, datorându-se numeroaselor investiții făcute pentru achiziționarea de mijloace fixe active noi, sau pentru a mării capacitatea celor vechi.

– 2.randamentul mijloacelor fixe a determinat o creștere în valoare absolută de 38,0751 mii lei, aspect deasemenea pozitiv, creștere favorizată de creșterea producției exercițiului. Din acest punct de vedere, a crescut atât producția exercițiului cât și aportul mijloacelor fixe la realizarea acesteia. Se poate spune că mijloacele fixe active noi sau îmbunătățite au fost folosite și exploatate îmn mod eficient și corespunzător; cu alte cuvinte, utilajele noi achiziționate în urma procesului de investiții au fost puse în funcțiune și exploatate în vederea obținerii unei producți mai bune.

– 3.gradul de valorificare a producției exercițiului are însă o influență negativă, determinând scăderea indicatorului analizat în valoare absolută de 7,008 mii lei. Acest lucru semnifică un fapt negativ, și anume că producția obținută în urma exercițiului financiar nu a fost valorificată astfel încăt să se obțină un venit din exploatare maxim sau cât mai mare posibil. Stocurile prea mari au favorizat scăderea veniturilor din exploatare și astfel valorificarea defectuoasă a producției realizate.

– 4.rezultatul din exploatare obținut la 1 leu venituri din exploatare determină creșterea fenomenului analizat în valoare absolută de 2,4979 mii lei. Creșterea rezultatului din exploatare la 1 leu venituri din exploatare înregistrează o creștere minimă; deși atât rezultatul din exploatare crește la fel ca și veniturile din exploatare, cheltuielile din exploatare cresc și ele semnificativ, ceea determină o creștere mai mică a fenomenului analizat in raport cu indicatorul .

MĂSURI:

Acestea vizează îmbunătățirea activității de ansamblu a firmei, valorificarea la maxim a tuturor posibilităților aducătoare de profit sau de venituri suplimentare.

Se impune:

valorificarea la maxim a mijloacelor fixe și în special a mijloacelor fixe active achiziționate în urma investițiilor

angajarea de personal calificat pentru exploatarea acestora sau instruirea personalului existent in vederea unei folosiri și exploatări eficiente și nedefectuoase a mijloacelor fixe

executarea unor lucrări de mentenanță, întreținere și reparații pentru menținerea în bună stare a mijloacelor fixe

modernizarea mijloacelor fixe existente, casarea mijloacelor fixe uzate sau optimizarea acestora, luând în considerare varianta cea mai productivă și mai puțin costisitoare

valorificarea mai bună a producției exercițiului în raport cu mijloacele existente, adică mărirea randamentului mijloacelor fixe prin măsurile menționate mai sus

mărirea gradului de valorificare a producției exercițiului prin creșterea veniturilor din exploatare în raport cu creșterea producției, prin reorganizarea producției (măsuri intensive)

creșterea rezultatului din exploatare în raport cu veniturile din exploatare prin diminuarea cheltuielilor din exploatare (RE=VE-CE) , printr-o analiză concretă a principalelor tipuri de cheltuieli, în special a celor materiale.

ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII

4.5. Analiza cheltuielilor salariale

Cheltuielile cu salariile reprezintă de fapr o componentă a cheltuielilor cu personalul, ocupând un loc aparte în totalul cheltuielilor de exploatare. Aceste cheltuieli reprezintă o consecință a utilizării potenșialului uman de care dispune întreprinderea. Cheltuielile cu personalul cuprind cheltuielile cu remunerarea personalului (salariile), și cheltuieli cu privire la asigurările și protecția socială.

Analiza acestor cheltuieli pune în evidență dinamica lor și factorii care influențează această categorie de cheltuieli.

Pentru aceasta se folosesc modele de analiză.

1.

2.

3.

unde:

– cheltuieli cu salarii

– numărul de salariați

– venituri din exploatare

– productivitatea numărului de salariați în raport cu veniturile din exploatare

– ponderea

deținută de cheltuielile salariale la 1 leu venituri din exploatare

Datele necesare modelului de analiză sunt prezentate tabelar, în tabelul4.5.

Tab.4.5.

Indicatorul de bază analizat este: cheltuielile cu salariile, Cs

Variația fenomenului analizat:

Variația fenomenului se datorează influenței mai multor factori, și anume:

Influența numărului de salariați, Ns asupra cheltuielilor cu salariile, Cs

Influența factorului productivitatea numărului de salariați în raport cu veniturile din exploatare, asupra cheltuielilor cu salariile Cs

3. Influența factorului ponderea deținută de cheltuielile salariale la 1 leu venituri din exploatare,asupra cheltuielilor cu salariile, Cs

Verificare:

Se verifică, diferența fiind din cauza zecimalelor.

(5588640) 1.(-857289,1846)

2.(14480727,7500)

3.(8022989,6970)

CONCLUZII:

Pe perioada analizată se constată o creștere a cheltuielilor cu salariile în valoare absolută de 5588640 mii lei (de la 38529282 la 44117922), ceea ce se poate aprecia ca unaspect negativ pentru firmă și pozitiv pentru salariași. Nu trebuie neapărat considerat ca un aspect negativ pentru întreprindere, atâta timp cât această creștere aduce după sine și alte creșteri (dar nu în cadrul cheltuielilor).

Creșterea cheltuielilor cu salariile se datorează influenței factorilor muniși mai sus:

– 1.numărul de salariați scade (de la 1347 la 1317 salariați) aspect ce poate fi privit ca unul îmbucurător, deoarece se poate trage concluzia că a crescut dotarea tehnică a întreprinderii și nu a mai fost necesar personal suplimentar, ba chiar a fost nevoie de o reducere a acestuia (reducere mică). Reducerea numărului de salariați implică și scăderea cheltuielilor cu salariile în valoare absolută de 857289,1846 mii lei, aspect pozitiv și îmbucurător pentru firmă

-2.productivitatea numărului de salariați în raport cu veniturile din exploatare determină creșterea cheltuielilor cu salariile în valoare absolută de 14480727,75 mii lei, deoarece și productivitatea crește de la 369680,5456 la 511921,6514 mii lei. Această creștere se datorează faptului că veniturile din exploatare au crescut, iar numărul de salariați a scăzut în această perioadă. Deși, creșterea acestui indicator implică și creșterea fenomenului analizat, care, fiind considerat o cheltuială pentru firmă, nu este de dorit, poate fi intepretat și ca un aspect pozitiv pentru firmă luând în calcul creșterea productivității.

– 3.ponderea deținută de cheltuielile salariale la 1 leu venituri din exploatare determină scăderea cheltuielior cu salariile în valoare absolută de 8022989,697 mii lei, aspect pozitiv, deoarece, în raport cu veniturile din exploatare, cheltuielile cu salariile scad ceea ce este în general de dorit.

MĂSURI:

Măsurile vizează creșterea aspectelor care determină scăderea cheltuielilor cu salariile si diminuarea celor care determină creșterea lor.

Și anume: aspectul care a determinat creșterea cheltuielilor cu salariile este productivitatea numărului de salariați în raport cu VE. Însă, ceilalți doi factori direcți de influență , numărul de salariați și ponderea deținută de Cs la 1 leu VE, favorizează scăderea cheltuielilor aferente salariilor.

Pentru a optimiza, iar dacă este posibil a scădea cheltuielile cu salariile, se impune:

– creșterea calității producției

– reducerea rebuturilor produse, sau folosirea acestora în alte scopuri, în alte laturi ale producției

– ridicarea calificării forței de muncă, pentru ca mărirea cheltiielilor cu salariile să fie măcar întemeiată, în cazul în care nu se poate reduce

– folosirea rațională a forței de muncă, astfel încât să nu fie necesară remunerea pentru efectuarea de ore suplimentare; sau, cu alte cuvinte, organizarea muncii și a producției astfel încât salariații să fie capabili să-și termine sarcina de munca în timpul prevăzut și normat și să nu fie obligați la efectuarea de ore suplimentare

– o altă masură s-ar putea materializa în reducerea cheltuielilor cu salariile la 1 leu VE, care se poate face prin creșterea veniturilor din exploatare (prin creșterea producției și mărirea volumului vânzărilor), fără a crește însă și salariiile, sau cu o creștere a salariilor într-o măsură mai mică

-trebuie menținută însă stimularea materială a angajațiilor prin acordarea de salarii mulțumitoare sau în concordanță cu munca și efortul depus în îndeplinirea sarcinilor

Se impune deasemenea realizarea unei corelații între productivitatea muncii și salarii, ceea ce constituie o parte integrantă a politicii salariale a fiecărei întreprinderi. Este necesar ca întreprinderea să aibă o grolă de salarizare bine pusă la punct, bine structurată , pentru a nu da naștere la conflicte între salariați sau la o atitudine de dezinteres față de activitatea ce trebuie depusă de fiecare, față de sarcinile de serviciu.

Deasemenea, mai trebuie luat în calcul și dacă mijloacele fixe achizitionate nu suplinesc o parte din atribuțiile salariaților, astfel încât să fie nevoie de o reducere și mai mare de personal decât cea efectuată de la perioada precedentă la cea curentă.

ANALIZA RENTABILITĂȚII

5.1.Analiza rezultatului din exploatare

Rezultatul din exploatare este un fenomen analizat pe baza unui model factorial.

1.

2.

RE

3.

unde:

RE – rezultatul din exploatare

Ai – active imobilizate

– rata de eficiență a activelor totale

– rezultatul din exploatare raportat la cifra de afaceri

Datele necesare analizei sunt prezentate în tabelul 5.1.

Tab.5.1.

Variația rezultatului din exploatare, fenomenul analizat, este:

Această variație s-a datorat influenței mai multor factori:

Influența activelor imobilizate, Ai asupra RE

Influența ratei de eficiență a activelor imobilizate asupta RE

Influența indicatoruluiasupra RE

Verificare:

Se verifică.

1.(2137444,1520)

(9741996) 2.(7475049,8230)

RE

3.(130601,7803)

CONCLUZII:

Rezultatul din exploatare, respectiv fenomenul analizat, înregistrează o creștere pozitivă semnificativă, ceea ce este un aspect pozitiv. Această creștere este favorizată de influența a trei factori de gradul I, și anume:

-1. valoarea activelor imobilizate, Ai, care inregistrează o creștere de la o perioadă la alta ( de la 158168275 la 171052206 mii lei) și care determină creșterea RE în valoare absolută de 2 137 444,1520 mii lei. Din capitalul propriu s-au alocat resurse pentru achiziționarea de active imobilizate, care, dat fiind faptul că au determinat o creștere a ratei financiare, au fost valorificate corespunzător. Prin achiziționarea de utilaje noi s-a dorit creșterea volumului producției fabricate, care a dus implicit la creșterea RE

– 2.rata de eficiență a activelor imobilizate crește, deci se mărește astfel și rezultatul din exploatare. Este o dovadă a bunei utilizări a dotărilor achiziționate din capitalul propriu, deci exploatarea activelor imobilizate

s-a făcut eficient în vederea măririi volumului producției.

– 3.ponderea RE in cadrul CA influențează pozitiv fenomenul analizat, ceea ce semnifică creșterea atât a re cât și a CA, în urma valorificării producției realizate. Semnifică modul de evoluție al producției pe piață în raport cu cu costul de obținere al acestora. Deoarece are o valoare pozitivă, înseamnă că produsele au fost valorificate corespunzător și eficient.

MĂSURI:

Deoarce rezultatele obținute sunt în creștere, măsurile vizează permanantizarea factorilor care au determinat această creștere și mărirea lor dacă este posibil.

Astfel, se pot achiziționa noi mijloace de producție pentru a mării și mai mult producția și astfel cifra de afaceri.

Activele imobilizate vechi pot fi înlăturate, casate dacă incetinesc creșterea indicatorilor, respectiv creșterea producției și a rezultatului din exploatare.

Revizuirea politicii de prețuri în sensul măririi lor(proporțional cu calitatea) dacă este posibil.

Reorganizarea fluxului tehnologic odată cu achiziționarea noilor nijloace fixe.

Menținerea interesului conducătorilor firme către progresul tehnologic și către implementarea acestuia in întreprindere.

Punerea în funcțiune a investițiilor intr-un timp cât mai scurt cu putință.

5.2. Analiza ratelor de rentabilitate

Rentabilitatea reprezintă capacitatea unui agent economic de a realiza profit utilizând factorii de producție și capitalurile de care dispune. Este cea mai sintetică modalitate de a exprima eficiența economică și a întregii activități a unui agent economic.

Una din modalitățile de exprimare a rentabilității este de a calcula ratele de rentabilitate.

RATA DE RENTABILITATE ECONOMICĂ

Model de anliză:

1.

Re 2.

Unde:

Re – rata de rentabilitate

CA – cifra de afaceri

At – activ total

RE – rezultat din exploatare

Datele pentru analiză sunt prezentate în tabelul 5.2.

Tab.5.2.

Indicatorul principal analizat este rata rentabilității economice, Re

Variația acestui indicator este:

Această variație s-a datorat influenței factorilor:

1.Influența ponderii cifrei de afaceri în totalul activelor

2.1.

2.2.

Influența indicatoruluiasupra ratei Re

Verificare:

(2,1224)

(2,1200) (0,0526)

Re (0,05138)

(2,1759)

CONCLUZII:

Pe perioada analizată, se înregistrează o creștere a rentabilității economice cu valoarea de 2,1750.

Această creștere este determintă de 2 factori de influență principali, și anume:

1.rata de eficiență a cifrei de afaceri CA, comparativ cu totalul activelor At influențează rata de rentabilitate economică în sensul creșterii acestei cu valoarea de 2,1200, aspect pozitiv.

Acest fapt demonstrează că CA este în creștere comparativ cu valoare totală a activelor, ceea ce demonstrază o activitate de comercializare a produselor favorabilă.

– în cadrul indicatorului mai sus menționat, putem diferenția 2 influențe ale altor factori, si anume:

2.1. Ponderea CA in totalul activelor imobilizate Ai, care la rândul ei are o influență pozitivă asupra indicatorului Re, influența sa fiind preponderentă comparativ cu valoarea totală a activelor. Re se mărește în acest caz cu valoaea de 2,1224.

2.2.Ponderea CA în totalul activelor circulante Ac este un factor de influență pozitiv, dar cu o pondere mai mică comparativ ponderea CA in totalul activelor imobilizate Ai.

Acesta se datorează măririi stocurilor de produse finite, a celor de materii prime, creșterii producției imobilizate, neîncasarea la timp a creanțelor.

– 2.al doilea factor de influență major asupra Re este ponderea rezultatului din exploatare RE în cifra de afaceri CA, care are o influență pozitivă, detrerminănd însă o creștere nesemnificativă a Re, doar cu 0,05138. Faptul ca ponderea RE în CA este un raport subunitar, semnifică faptul că rezultatul din exploatare este mai mic dacât CA, ceea ce este de dorit.

MĂSURI:

Măsurile trebuie să vizeze în principal mărirea cât de mult posibil a ratei rentabilității economice.

Pentru aceasta, se impune:

– creșterea ponderii activelor circulante în total active, prin micșorarea stocurilor și a producției imobilizate

– grăbirea încasării creanțelor de la terți

– mărirea cifrei de afaceri prin mărirea volumului vânzărilor

– creșterea rezultatului din exploatare

rata de rentabilitate economică este însă pozitivă, deci activitatea comercială a firmei este în creștere, chiar dacă nu este atât de mare pe cât s-ar dori.

RATA DE RENTABILITATE FINANCIARĂ

Rata de rentabilitate financiară reprezintă un indicator urmărit de administratorii de patrimoniu în vederea dezvoltării și consolidării unității comerciale. Arată acționarilor și asociaților care este eficiența capitalului investit, precum și oportunitatea retragerii , menținerii sau creșterii acestuia.

Resursele financiare necesare pot proveni din resurse interne (mărirea capitalului social) sau din resurse externe (credit pe piața financiară).

Modelul de analiză al ratei financiare este unul factorial.

se consideră At=Pt

1.

2.

Rf

3.

unde:

At – activ total

Pt – pasiv total

– ponderea RE în CA

– rată de eficiență a At

– rată a structurii financiare

Pentru această analiză datele se găsesc în tabelul 5.2.

Tab.5.2.

Variația ratei de rentabilitate financiară:

Această variație s-a datorat influenței mai multor factori:

Influența asupra indicatorului analizat Rf

Influența ratei de eficiență a At asupra Rf

Influența ratei structurii financiare asupta Rf

Verificare:

(0,0566)

(3,8662) (2,7680)

Rf

(1,0432)

CONCLUZII:

Pe perioada analizată, Rf a înregistrat o valoare pozitivă, de 3,8662 care este un aspect pozitiv.

Influența pozitivă se datorează influenței celor trei factori direcți care au contribuit la creșterea ei.

– indicatorul rezultatul din exploatare raportat la CA are o influență pozitivă asupra Rf, influență ce se materializează prin creșterea acesteia cu valoarea de 0,0566. Creșterea este mică, dat fiind faptul că diferența între RE și CA nu este foarte mare.

– rata de eficiență a activelor totale contribuie cu cea mai mare valoare la creșterea Rf, deoarece CA este superioară valorii activelor totale, ceea ce este consemnat ca un aspect pozitiv.

– rata structurii financiare influențează pozitiv valoarea Rf, mărind-o cu 1,0432. Putem trage concluzia că partea din capitalurile proprii care finanțează activele imobilizate nu este alocată în zadar, Ai fiind valorificate corespunzător

MĂSURI:

Acestea vizează mărirea pe cât posibil a creșterii Rf pentru a dovedi asociaților și acționarilor eficiența capitalului investit.

Este necesară utilizarea dotărilor la capacitatea maximă și renunțarea la cele neutilizate pentru a face loc celor nou achiziționate și pentru a elibera o parte din capitalul propriu imobilizat în acestea.

Analizarea producției pe produse și eficientizarea ei.

Valorificarea cât mai eficientă a capitalului propriu.

O concluzie generală asupra acestui capitol poate fi aceea că întreprinderea analizată funcționeazăcu profit, indicatorii de evaluare sunt în creștere, ceea ce demonstrază o evoluție constantă, o creștere constantă a acesteia. Întreprinderea nu produce în salturi, cu întreruperi ale producței și apoi reveniri spectaculoase pe piață, ci produce constant, principala sursă de venit și profit fiind produsele proprii comercializate pe piața internă, destinate consumului curent.

6. ANALIZA SITUAȚIEI FINANCIAR PATRIMONIALE A ÎNTREPRINDERII

6.1. Analiza structurii patrimoniale a întreprinderii

această analiză are drept finalitate stabilirea și urmărirea evoluției principalelor elemente patrimoniale de activ sau de pasiv.

Metoda utilizată va fi metoda ratelor, utilizând date din bilanțul patrimonial.

Se vor analiza ratele de structură ale activului.

a)Rata activelor imobilizate=

Această rată pune în evidență pondera Ai în totalul active patrimoniale. Se observă că de la un an la altul , ponderea Ai în total active scade, deci putem trage concluzia că pentru perioada P0 s-au achizitionat mijloace active iar pentru perioada P1 o parte din ele nu au fost folosite, sau nu s-au folosit mijloacele fixe la capacitatea lor, fie o parte dintre acestea s-au casat sau au fost scoase din folosință din cauza uzurii.

Se impune o valorificare mai atentă a mijloacelor noi achiziționate, punerea lor în funcțiune cât mai repede odată ce au fost achiziționate, reorganizarea fluxului tehnologic astfel încât să corespundă noilor tehnologii.

a.1.) Rata activelor necorporale=

Ponderea deținută de activele necorporale în totalul activelor este nulă, aspect specific întreprinderilor românești. Activele necorporale include în categoria lor documente comerciale esau juridice, cheltuieli de constituire ale societății, cheltuieli efectuate cu activitatea de cercetare-dezvoltare, concesiuni, terenuri, brevete, licențe, mărci de fabrică.

Pentru întreprinderea analizată, rata activelor necorporale este 0. Nu se poate vorbi de licențe și brevete, deoarece activitatea desfășurată de această firmă nu impune așa ceva. Fiind o activitate de comercializare cu produse alimentare destinate consumului curent, produse în exclusivitate din carne da pasăre (pui și găină) nu este necesară cumpărarea de licențe sau brevete. Firma comercializează produsele sub marca proprie.

În ceea ce privește activitatea de cercetare-dezvoltare, aceasta nu există, nu se fac investiții în acest domeniu. Totuși, sunt urmărite cercetările făcute de celelalte firme în acest domeniu, iar dacă este necesar adoptarea unor măsuri sau indicații sugerate de aceste studii de cercetare în domeniu.

a.2.) Rata activelor corporale=

Rata semnifică ponderea activelor corporale în totalul activelor. Fiind o întreprindere cu o infrastructură destul de complexă, această valoare este destul de ridicată. De la o perioadă la alta rata întegistrează o scădere, ceea ce inseamnă că achizitionarea de mijloace fixe, terenuri, bunuri fixe, concrete a scăzut. Aceasta deoarece fie nu s-a mai considerat necesară achiziționarea de mijloace fixe suplimentare de la un an la altul, fie exploatarea celor existente nu s-a făcut la cea mai mare capacitate.

a.3.)Rata activelor financiare=

De la o perioadă la alta rata înregistrează o scădere. Deși At cresc de la o perioadă la alta, Af scad. Acest fapt se datorează scăderii investițiilor financiare, sub formă de titluri de participare, titluri imobilizate ale activității de portofoliu, a altor titluri și creanțe imobilizate. Un aspect pozitiv poate fi scăderea creditelor.

b) Rata activelor circulante=

De la o perioadă la alta valoarea ratei crește, deci crește ponderea activelor circulante în activul total.

Pe baza acestei rate se pot calcula alte două rate:

b.1.) Rata stocurilor=

Rata stocurilor crește de la o perioadă la alta, deci stocurile cresc, aspect ce este considerat negativ. Stocurile cresc de la o perioadă la alta, fapt vizibil și din vizualizarea cifrelor din bilanț. Acest aspect trebuie înlăturat prin înlăturarea stocurilor, care se poate realiza prin căutarea de noi clienți, noi piețe de desfacere, prin găsirea altor întrebuințări produselor existente pe stoc (mărirea gamei de produse).

b.2.) Rata creanțelor comerciale=

Rata se micșorează, aspect pozitiv. Scăderea creanțelor este de dorit, ceea ce s-a și întâmplat de la perioada P0 la P1.

b.3.) Rata disponibilităților=

Rata disponibilităților crește, aspect pozitiv și este de dorit a se menține o creștere permanantă a ratei disponibilităților.