. Analiza Economico Financiara a Firmei
I. mEDIUL DESFASURARII ACTIVITĂȚII S.C. CONSTRUSTORUL S.A.
1.1. Prezentare generală a S.C. Constructorul S.A.
S.C. CONSTRUCTORUL S.A. este denumirea agentului economic ce face analiza situației.
S.C. CONSTRUCTORUL S.A. s-a format conform Legii 31/1990 privind societățile comerciale, prin reorganizarea S.C. Consin S.A. Suceava.
Din punctul de vedere al statutului juridic, conform legii menționate mai sus, S.C. CONSTRUCTORUL S.A. este societate comercială pe acțiuni, cu statut propriu și personalitate juridică, fiind înscrisă în Registrul Comerțului și la Direcția Finanțelor Publice cu numărul de înregistrare J 33/1222/91.
Societatea are sediul în Str. Independenței, Nr. 4, Suceava.
Codul fiscal al firmei este R 713489, firma având cont deschis la BCR Suceava, BCR Falticeni și la BRD Suceava.
S.C. CONSTRUCTORUL S.A. funcționează pe principiul gestiunii economice proprii, având fonduri fixe și mijloace circulante necesare desfășurării activității.
1.1.1. Obiectul de activitate
Obiectul de activitate al societății conform Statutului și Registrului Comerțului este: construcții civile, de cultură, industriale, hidrotehnice, etc.
Pe lângă activitățile enumerate mai sus, ce reprezintă activitatea de bază a societății, aceasta realizează și o activitate auxiliară concretizată în:
mobilier, decorații interioare și proiectare
prestări servicii
Construcții-montaj
Prestații social culturale și reparații de orice tip
Reglaje și puneri în funcțiune a instalațiilor
Mecanizare si transporturi în construcție
Activitate de service
Lucrări de proiectare în domeniul construcțiilor
Lucrări de consultanță în domeniul construcțiilor
Lucrări de ofertare, intermedieri, producție și comercializare de mărfuri, confecții și prefabricate din betoane, mortare, produse de balastiere
Oscilația ponderii activității de bază în raport cu activitatea auxiliară este semnificativ ilustrată în figura 1.1 în care observăm că, în 2001 activitatea auxiliară are o pondere ridicată în raport cu activitatea de bază continuând să crească, atingând în 2003 o pondere de 95%.
Fig. 1.1. Activitatea firmei
1.1.2.Organizare structurală și atribuții
S.C. CONSTRUCTORUL S.A. conform Legii Nr. 31/1990 privind societățile comerciale pe acțiuni are organigramă proprie cuprinzând compartimente, birouri, oficii și servicii funcționale.
Sintetic structura organizatorică și funcțională a societății cuprinde:
birou financiar – contabilitate
birou aprovizionare tehnico – materială (B.A.T.M.)
birou preț – cost
birou personal – învățământ – salarizare
oficiu de calcul
oficiu juridic
serviciu comercial
proiectare
La nivel superior, cu atribuții decizionale și de conducere apar:
Consiliul împuterniciților
Consiliul de administrație
Directorul general
Până la constituirea Adunării generale a acționarilor Consiliul împuterniciților realizează conducerea societății după un regulament propriu.
După crearea Adunării generale a acționarilor conducerea societății revine ei, aceasta mandatând administratori.
Administratorii numesc directorii executivi ce au ca sarcină să îndeplinească obligațiile asumate de societate prin contracte.
Pentru luarea de decizii și pentru discuții se convoacă ședințe ordinare și extraordinare (unde se stabilesc atribuțiile administratorilor și directorilor executivi).
Directorului general îi sunt subordonați direct directorul adjunct tehnic și contabilul șef (pe un nivel superior) iar pe alt nivel oficiul juridic, oficiul de calcul și biroul personal – învățământ – salarizare.
Directorului adjunct tehnic, care coordonează, controlează și răspunde de activitatea de producție îi sunt subordonate direct atelierele de proiectare și producție (mobilier și alte amenajări interioare).
Contabilul șef care este conducătorul activității financiar – contabile are în subordine directă biroul financiar – contabilitate, biroul preț – cost, biroul de aprovizionare tehnico – materială.
Structura unitară a societății S.C. CONSTRUCTORUL S.A. asigură strânse relații interioare între compartimente și personal asigurându-se astfel și o reală fluiditate și transparență a fluxului informațional.
1.1.3. Relatii interne
Administratorul ce îndeplinește funcția de director general are o serie de atribuții individuale, dar alături de contabilul șef răspunde de disciplina contractuală și financiară a patrimoniului, de respingerea oricăror operațiuni ce contravin normelor și dispozițiilor legale.
În ceea ce privește stabilirea, cuantificarea și plata obligațiilor către buget din întreaga structură organizatorică a societății se desprind ca având atribuții importante în acest sens contabilul șef, serviciul financiar-contabilitate, serviciul personal-salarizare și oficiul de calcul.
Contabilul șef, conducător al activității financiare răspunde de îndeplinirea conform dispozițiilor legale a obligațiilor față de terți, buget și unități bancare, întocmește bugetul societății, asigură întocmirea la timp în condițiile legale a balanțelor de verificare, bilanțurilor contabile anuale și trimestriale și a situației lunare privind indicatorii economici.
Biroul financiar-contabilitate, pe linie financiară are o serie de atribuții cum sunt:
întocmește bugetul de venituri și cheltuieli și urmărește realizarea lui pe secțiuni
întocmește trimestrial propuneri pentru planul de creditare pe care îl depune la banca finanțatoare
răspunde de realizarea la timp a indicatorilor financiari, propune operativ consiliului de administrație măsuri concrete și eficiente pentru prevenirea și îndepărtarea situațiilor nefavorabile
analizează activitatea economico-financiară a societății pe baza bilanțului și stabilește măsuri de eficientizare a ei
urmărește permanent utilizarea plafoanelor de credite
asigură plata la termen a impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat, bugetului de asigurări sociale de stat și bugetului local
răspunde de realizarea integrală a resurselor proprii destinate finanțării investițiilor, iar în acest scop ia măsuri pentru efectuarea vărsămintelor din amortismente, beneficii și alte resurse potrivit bugetului de venituri și cheltuieli
Pe linie contabilă, acest compartiment întocmește lunar situația rezultatelor financiare și obligațiilor fiscale, trimestrial situația patrimoniului și anual bilanțul contabil realizând trimestrial și anual controlul financiar.
Tot compartimentul financiar-contabilitate prezintă odată pe an Consiliului de administrație informații privind activitatea de control financiar.
Biroul personal-salarizare din punct de vedere financiar are ca sarcini:
stabilirea sistemului de salarizare
stabilește formele de plată a salariilor, sporurilor, adaosuri, premii concedii de odihnă, etc.
calculează cuantumul fondului de salarii și corelarea lui cu numărul de salariați
raportează Consiliului de administrație realizarea fondului de salarii, premii, etc.
stabilește cotele de vechime în funcție de vechimea în muncă
calculează indexările și alte influențe asupra fondului de salarii și a salariilor individuale
calculează drepturile salariale prin aplicarea formelor de acord: direct pe lucrare, indirect productiv sau regie
Acest compartiment are o poziție importantă în definirea fondului de salarii și salariului individual al personalului, bază de calcul a impozitului pe salarii, contribuției la fondul de șomaj, pensie suplimentară, la fondul de sănătate, la asigurări sociale.
Sistemul de salarizare cuprinde pe lângă salariul tarifar de încadrare și alte sporuri și adaosuri care se acordă în raport cu rezultatele obținute, condițiile în care se desfășoară activitatea , vechimea în muncă.
Pentru munca în locurile cu condiții deosebite de muncă se acordă următoarele sporuri:
Spor pentru condiții grele de muncă între 10-15%
Spor pentru condiții periculoase între 10-15%
Spor pentru condiții nocive între 10-13%
Spor pentru condiții penibile între 10-13%
Spor de pază 25%
Spor pentru lucrul în timpul nopții 25%
Lucrul în zilele de repaos 100%
Vechime în muncă începând cu trei ani vechime, diferențierea pe tranșe de vechime stabilindu-se astfel:
pentru vechime între 3-5 ani ……..…3%
pentru vechime între 5-10 ani ………5%
pentru vechime între 10-15 ani …..…7%
pentru vechime între 15-20 ani ……..15%
pentru vechime peste 20 de ani ……20%
Toți salariații primesc un spor de platformă de 8,5%.
Dacă compartimentele financiar-contabilitate și personal-salarizare au un rol lucrativ, oficiul de calcul se ocupă în principal cu păstrarea bazelor de date privind salarii, lucrări, etc. rezultate din activitatea societății.
Din cele afirmate mai sus se observă că, deși compartimentele funcționale au atribuții distincte de îndeplinit, între ele se leagă fluxuri informaționale strânse ce asigură unitatea întregii activități, căci fără producție, evidențiată la contabilitate nu s-ar putea stabili drepturile sociale și obligațiile către buget la compartimentul personal-salarizare, n-ar putea fi evidențiate în contabilitate pentru că ar lipsi baza de calcul inițială.
Relațiile directe și precise dintre compartimente asigură un flux informațional continuu ce se concretizează în principal în documente. Aceste relații implică în primul rând relații între oameni, personalul angajat, cu o structură piramidală de la compartimentele funcționale până la cele de decizie finală.
Activitatea oricărui agent economic este caracterizată de o serie de indicatori financiari, economici, etc. ce permit încadrarea agentului economic în anumite categorii și clasificări.
S.C. CONSTRUCTORUL S.A. are un număr de 120 salariați iar structura personalului urmărește în principal trei criterii.
1) După repartizarea pe compartimente personalul are următoarea structură:
5 personal conducere
6 personal proiectare
89 personal direct
20 personal auxiliar
Această structură este evidențiată sugestiv în figura 1.2.
Fig. 1.2 Structura personalului
2) După studii personalul are următoarea structură:
21 studii superioare
41 studii medii și specializări
58 studii profesionale
Această structură este evidențiată in figura 1.3.
3) După vechime în muncă personalul se structurează ca în tabelul de mai jos:
Stabilirea salariilor individuale și a fondului de salarii admis se realizează la încheierea contractului colectiv de muncă, negocierea salariului individual are la bază contractul individual de muncă.
Fig. 1.3. Structura personalului dupa studii
Dacă în 2002 cheltuielile cu salariile ocupau cea mai mare pondere în cadrul întreprinderii, prin modificarea politicii manageriale având în vedere în primul rând crearea bazei electronico – materiale cu tehnologie de vârf s-au creat premisele unor mari profituri ulterioare.
1.1.4. Analiza tehnică
Din datele observate putem spune că dotarea tehnică este satisfăcătoare. La nivelul activității de construcție propriu-zisă, dotarea tehnică se materializează în macarale, excavatoare, remorci, malaxoare-beton. Starea tehnică a acestora este bună, așa cum reiese din fișele tehnice deschise pe fiecare categorie de utilaj și individual pe fiecare mașină, adică se înscrie în limita parametrilor inițiali de funcționare. Politica firmei are în vedere o reevaluare a acestora conform hotărârilor guvernamentale și înregistrarea în contabilitate a acestora la noua valoare (rezultată din reevaluare).
Având în vedere condițiile actuale de tranziție la economia de piață și prezența inflației, firma practica un regim de amortizare accelerat pentru mijloacele fixe aflate în dotare.
Cheltuielile de reparație și întreținere a mijloacelor aflate în dotare se stabilesc anual, strict pe categorii. Acestea se regăsesc în costul lucrărilor executate și serviciilor prestate.
Din lipsă de disponibilități, firma are în vedere, pentru următorii 2 ani, întreținerea dotării tehnice existente la parametrii reali și competitivi de funcționare. Achiziționările ulterioare vor avea ca bază în principal fondul de amortizare și resurse din repartizareaie propriu-zisă, dotarea tehnică se materializează în macarale, excavatoare, remorci, malaxoare-beton. Starea tehnică a acestora este bună, așa cum reiese din fișele tehnice deschise pe fiecare categorie de utilaj și individual pe fiecare mașină, adică se înscrie în limita parametrilor inițiali de funcționare. Politica firmei are în vedere o reevaluare a acestora conform hotărârilor guvernamentale și înregistrarea în contabilitate a acestora la noua valoare (rezultată din reevaluare).
Având în vedere condițiile actuale de tranziție la economia de piață și prezența inflației, firma practica un regim de amortizare accelerat pentru mijloacele fixe aflate în dotare.
Cheltuielile de reparație și întreținere a mijloacelor aflate în dotare se stabilesc anual, strict pe categorii. Acestea se regăsesc în costul lucrărilor executate și serviciilor prestate.
Din lipsă de disponibilități, firma are în vedere, pentru următorii 2 ani, întreținerea dotării tehnice existente la parametrii reali și competitivi de funcționare. Achiziționările ulterioare vor avea ca bază în principal fondul de amortizare și resurse din repartizarea profitului anual.
În ceea ce privește desfășurarea activității de mobilier și amenajări interioare s-au făcut investiții în crearea dotării tehnice corespunzătoare, știind că firma debutează în acest domeniu. La aceste noi achiziții se va practica tot regimul accelerat de amortizare. Un avantaj major al acestor noi utilaje este gradul înalt de automatizare și tehnicitate ce asigură o utilizare multifuncțională (prin atașarea de diferite accesorii).
Baza tehnică actuală existentă la S.C. “Constructorul” S.A. poate asigura realizarea în bune condiții și la termen a comenzilor primite, cu pierderi minime, eficiență maximă, elemente care vor genera prețuri competitive.
Dotarea tehnică influențează puternic activitatea desfășurată de S.C. “Constructorul” S.A. și aceasta se observă urmărind evoluția fluxurilor financiare din ultimele luni.
Principalele produse, vânzări realizate în perioada 2001- 31.08.2004
Centrele de profit specializate în producție industrială execută și livrează următoarele produse:
Prefabricate din beton armat – ziduri de sprijin și compartimentări
Prefabricate din beton armat pentru construcții civile și industriale: stâlpi, grinzi, planșee, chesoane, scări, pereți;
Prefabricate pentru canalizări: tuburi din beton simplu cu diametrele 150, 200, 300, 400 mm și tuburi din beton centrifugat 200, 300, 400;
Plăci de acoperire de orice dimensiune din beton armat;
Stâlpi și plăci din beton pentru împrejmuire, pline sau traforate cu diferite modele;
Traverse CF pentru șină tip 49 și dale CF pentru pasaje;
Plăci din beton simplu sau armat de orice formă și dimensiuni, netede și șlefuite;
Dale mozaicate diferite modele și culori, netede și striate;
Diverse elemente prefabricate din beton mozaicat : bănci și jardiniere, mese de tenis, monumente funerare;
Borduri din beton simple sau mozaicate;
Module prefabricate destinate pentru garaje, magazine, chioșcuri, căsuțe de vacanță;
șpalieri din beton pentru plantații viticole;
Bolțari de zidărie;
Pavele din beton vibropresat pentru trotuare, alei, drumuri și platforme carosabile;
Betoane si mortare orice marcă, var pastă și bulgări;
Agregate naturale de râu: nisip, pietriș, balast.
Tâmplărie și confecții din lemn: uși, ferestre, elemente de rezistență pentru structuri din lemn, mobilier;
Panouri de cofraj;
Construcții și confecții metalice pentru hale industriale: stâlpi, grinzi, ferme, grinzi rurale, platforme, scări înclinate, barăci, luminatoare, închideri cu panouri din tablă;
Rezervoare pentru carburanți, lubrifianți sau gaze cu capacitate până la 150 mc;
Garaje metalice;
Tâmplărie metalică din aluminiu, obișnuită: uși, ferestre, glasvanduri.
Principalele produse, vânzări realizate în perioada 2001- 31.08.2004
– mii lei –
1.2. Piata si competitia
Furnizorii
În condițiile actuale de concurență și liberalizare a prețurilor echipa managerială a S.C. “Constructorul” S.A. acționează în sensul selectării unor furnizori corecți și competitivi.
Pentru a se asigura o maximă eficiență a aprovizionării, ce se manifestă prin reducerea substanțială a cheltuielilor de aprovizionare, este necesară o investigare a diferitelor condiții de vânzare oferite de furnizori.
În alegerea furnizorului este important prețul propus de el și acceptat de firma cumpărătoare, dar la acest element de bază al tranzacției se mai adaugă și alte considerente suplimentare, cum ar fi:
imaginea publică a furnizorului
încrederea în comportamentul firmei furnizoare
facilități de transport și aprovizionare
calitatea produselor și serviciilor oferite de firma furnizoare
asistență tehnică și profesională oferită
distanța furnizor – cumpărător
livrare promptă
Complexitatea problemelor urmărite face ca firma să analizeze profund și multilateral ofertele primite și să realizeze următoarele sarcini:
să stabilească eficient furnizorii selectați
să identifice resursele de aprovizionare
să stabilească termenii de negociere
să mențină relații favorabile cu furnizorii selectați
Dintre furnizorii principali ai S.C. “Constructorul” S.A. menționez: Zonoceram S.A. Piatra Neamț pentru cărămidă și bolțari, Eldoforest S.A. Câmpulung pentru scândură, Quatroconstruct Câmpulung pentru materiale de construcții, COMIT PLAST S.A. Timiș pentru plastic și fibre pentru mobilier, Baza de Aprovizionare Suceava, Oil Aral Rădăuți, Peco Suceava, IRE Suceava pentru energie electrică, etc.
Dacă analizez comparativ trei dintre acești furnizori și am ca obiect de studiu aprovizionarea cu materiale de construcții se observă că în proporție de 58% S.C. “Constructorul” S.A. se aprovizionează de la Baza de Aprovizionare Suceava, pe locul al 2-lea se află Quatroconstruct Câmpulung și pe locul al 3-lea Zonoceram S.A. Piatra Neamț. Această ierarhizare are la bază principiul distanței minime a desfășurării activității față de sursa de aprovizionare căci costurile mari de transport pot determina o creștere semnificativă a costului lucrării executate. Livrarea promptă realizată de Baza de Aprovizionare Suceava este un alt atu avut în vedere în realizarea ierarhizării de mai sus.
Deși prețurile sunt puțin mai ieftine la Zonoceram S.A. Piatra Neamț, distanța mai mare și calitatea relativă a produselor au fost elemente hotărâtoare în postarea acestei firme pe locul al 3-lea al ierarhiei.
Un loc aparte în aprovizionare îl ocupă COMIT PLAST Timiș furnizoare de fibre și plastic pentru mobilier ergonomic.
Toate achizițiile realizate de S.C. “Constructorul” S.A. s-au realizat pe bază juridică. S-a practicat atât varianta contractului semnat de ambele părți, cât și comanda ferma cu acceptul furnizorului (ce pot să substituie contractul comercial).
Pe tot parcursul funcționării sale S.C. “Constructorul” S.A. a încercat să mențină relații bune și cordiale cu furnizorii săi ceea ce a creat un climat pozitiv afacerilor în general. Trebuie să subliniem însă că discontinuitatea în aprovizionare pe parcursul anului 2003 provocată din vina furnizorilor dar și blocajului financiar existent atunci s-a materializat în deficitul înregistrat la sfârșitul anului 2003.
Stabilirea unor măsuri și criterii noi de evaluare a furnizorilor a dus la îmbunătățirea situației, fapt prezentat în Raportarea semestrială din 30.06.2004 privind desfășurarea activității S.C. “Constructorul” S.A. când se înregistrează profit.
Relația cu furnizorii antrenează o serie de fluxuri financiar-monetare (plăți către furnizor) conjugate cu fluxuri materiale (livrări de la furnizor de materiale de construcții, energie, etc.) ce constituie fundamentul desfășurării activității firmei. Continuitatea acestor fluxuri asigură buna desfășurare a activității firmei.
Clienții
În relațiile cu clienții S.C. “Constructorul” S.A. a urmărit satisfacerea cererilor acestora într-o manieră promptă, cu o prestație de calitate și la prețuri reduse.
Principalii clienți sunt: Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava, SAB Rădăuți, Primăria Vicov, Primăria Horodnic, Spitalul Municipal Suceava, birouri notariale particulare, etc.
În ceea ce privește relațiile cu clienții, în prezent, activitatea de amenajări interioare depășește ca valoare activitatea de construcție propriu-zisă.
Au existat probleme privind încasarea contravalorii lucrărilor prestate la diverși clienți datorită blocajului financiar la nivelul acestora dar și nerespectării termenelor de livrare a lucrărilor realizate de S.C. “Constructorul” S.A. Aceste tensiuni au afectat situația patrimonială a ambilor parteneri.
În prezent, conform Raportului semestrial privind activitatea patrimonială se observă o îmbunătățire a situației în general.
Concurența
La nivelul județului Suceava, concurența este destul de puternică având în vedere numărul mare al firmelor cu același profil de activitate ca și S.C. “Constructorul” S.A. Principalele firme concurente sunt: Civica S.A., Muha S.A., Concivia, Nil S.A., Castor S.A., Con Bucovina S.A.
Firme puternice, acestea aproape au acaparat piața construcțiilor și amenajărilor interioare. Având renume, majoritatea practică prețuri ridicate pentru serviciile prestate și preferă lucrări de mare amploare.
Pentru S.C. “Constructorul” S.A. s-a observat crearea unei piețe locale. Diversitatea serviciilor oferite ocupă un segment relativ mare al pieței căci oferta se adresează atât simplului cetățean cât și agentului economic în plină expansiune.
Deși locală, piața are potențial. Perspectiva extinderii ariei urbanistice spre satele din apropierea Sucevei și existența de resurse financiare aparținând unor diferiți investitori face ca piața să fie atractivă pentru firmele în domeniu.
Tarifele practicate și noul statut de onorare a comenzilor bazat pe calitate și promptitudine ar putea face din S.C. “Constructorul” S.A. o concurentă de valoare pe această piață. Crearea unei imagini bune pe piață este esențială pentru firmă.
Deși nu este puternică, S.C. “Constructorul” S.A. în cadrul ședinței de licitație publică privind angajarea unei lucrări a avut succes prin prețurile practicate, calitatea prestației și nu în ultimul rând imaginea creată pe piață. Încet dar sigur, S.C. “Constructorul” S.A. va deveni o parteneră viabilă în afaceri.
Preocuparea continuă de adoptare la cerințele pieții are ca efect creșterea competitivității fapt materializat în plan financiar prin accelerarea și îmbunătățirea fluxurilor financiar-monetare și optimizarea lor.
1.3. Relațiile cu statul și cu băncile
Conform legislației în vigoare S.C. “Constructorul” S.A., ca personalitate juridică distinctă este plătitoare de impozite și taxe ce se înregistrează ca venit la bugetul statului și la bugetul local.
Plățile către aceste două bugete se realizează prin Trezoreria Financiară Publică Suceava, ce funcționează ca o “bancă” a statului.
S.C. “Constructorul” S.A. plătește către bugetul de stat impozit pe profit. În acest sens, trimestrial, până pe 25 a fiecărei luni din trimestru firma întocmește și depune la organul fiscal în raza căruia își are sediul o Declarație de impunere.
Plata cuantumului impozitului pe profit se face până pe 25 ale ultimei luni din trimestru iar pentru întârzieri se percep majorări de 0,6% pe zi.
S.C. “Constructorul” S.A. este plătitoare de impozit pe salarii, toți salariații săi fiind angajați legal prin Contract de muncă colectiv. Impozitul pe salarii se calculează și plătește la data ridicării sumelor pentru plata chenzinei a 2-a. Lipsa ordinului de plată ce să ateste stingerea obligațiilor față de buget privind impozitul pe salar face imposibilă (prin lege) ridicarea sumelor în numerar din contul propriu de la bancă pentru plata salariilor.
S.C. “Constructorul” S.A. este plătitoare de TVA și în acest sens depune lunar, la organul fiscal teritorial – Trezoreria Finanțelor Publice Suceava – o Declarație privind TVA din care reiese TVA-ul de plată.
De asemenea, S.C. “Constructorul” S.A. plătește către Bugetul asigurărilor sociale de stat, lunar CAS și pensie suplimentară, contribuția salariaților și firmei la fondul de șomaj (1 + 5%). Sumele se calculează prin raportare la valoarea fondului de salarii.
Toate plățile către Bugetul de stat și Bugetul asigurărilor sociale de stat se fac prin Ordine de plată emise de S.C. “Constructorul” S.A. către banca la care are deschis contul, aceasta urmând a vira sumele respective, în mod automat, în conturile desemnate pentru fiecare categorie de venit bugetar, conturi deschise la Trezorerie.
Relația cu Trezoreria apare și pentru plata impozitelor și taxelor către Bugetul local. S.C. “Constructorul” S.A. plătește către acest buget următoarele categorii de venituri: taxa pe mijloace auto, taxa pe teren, impozit pe terenul pe care se află clădiri, impozit pe clădiri, taxa de firmă, etc.
Datoriile față de buget sunt înscrise în Anexa la bilanțul contabil intitulată “Impozit și taxe datorate și vărsate”.
Sintetic relația cu statul, prin Trezoreria Finanțelor Publice Suceava se poate reprezenta ca în figura urmatoare
În relația cu banca, S.C. “Constructorul” S.A. și are cont curent deschis la Sucursala BCR Suceava și la Banca București Sucursala Suceava pentru Investiții. Dacă în perioada 2001 – 2003 S.C. “Constructorul” S.A. angaja credite pe termen scurt pentru efectuarea plăților curente, începând din Ianuarie 2003 a renunțat la această politică. Plățile curente se realizează integral din încasările curente din activitatea prestată.
Din situațiile existente se observă o întârziere la plata dobânzilor la creditele pe termen lung și mijlociu angajate pentru investiții.
Concluzie:
S.C. “Constructorul” S.A. este integrată în mediul economic al Sucevei întreținând relații bune cu furnizorii, clienții și statul. Aceste relații au la bază fluxuri financiar-monetare active (de plată – încasare) ce au în contrapartidă, în relația cu furnizorii și clienții, fluxuri materiale. Se observa astfel un flux în dublu sens, o relație biunivocă. Concret, în postura dublă de încasator și plătitor, S.C. “Constructorul” S.A. intră în relații cu: furnizorii (de materii prime, echipamente, energie electrică, etc.), clienții, băncile și alte instituții, acționarii, salariații.
S.C. “Constructorul” S.A. intră în legătură și cu statul prin intermediul Trezoreriei Finanțelor Publice Suceava, firma plătind impozite și taxe precum și chirie pentru sediul ocupat. În cazul S.C. “Constructorul” S.A. relația cu statul este univocă, iar legătura stat-salariați este biunivocă.
Sintetic, relațiile S.C. “Constructorul” S.A. cu exteriorul pot fi reprezentate prin schema din figura urmatoare
Cap II. FUNDAMENTAREA VENITURILOR BUGETARE
2.1. Noțiuni introductive
Impozitele și taxele constituie principalele venituri ce revin bugetului de stat.
Impozitul reprezintă o contribuție bănească obligatorie și cu titlu nerambursabil datorată, conform legii, bugetului de stat de către persoanele fizice și persoanele juridice pentru veniturile pe care le obțin sau bunurile pe care le posedă.
Taxele (de timbru, de înregistrare, de administrație, de metrologie, etc.) reprezintă plata serviciilor, lucrărilor și altor activități ale unor organe sau instituții de stat. Taxele întrunesc majoritatea trăsăturilor specifice impozitelor și anume: caracter obligatoriu, titlu nerambursabil, urmărire în caz de neplată.
Principalele deosebiri între taxă și celelalte impozite constau în faptul că taxa se percepe numai de la cetățenii care solicită organelor publice, îndeplinirea unor anumite prestații și servicii.
Impozitele și taxele la care sunt obligați subiecții plătitori, îndeplinesc în principiu trei funcții:
contribuția la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societății – este o obligație a tuturor persoanelor juridice și persoanelor fizice care realizează venituri impozabile, deoarece în aceste fonduri se concentrează mijloacele bănești centralizate necesare pentru finanțarea instituțiilor publice, constituirea rezervelor de stat, alte acțiuni și obiective cu caracter economic, dezvoltarea bazei materiale a unităților social-culturale de stat și a organelor de stat, precum și pentru alte scopuri prevăzute de dispozițiile legale;
redistribuirea unor venituri primare sau derivate – este operațiunea de preluare a unor resurse în vederea repartizării lor, pentru satisfacerea unor trebuințe acceptate în folosul altora decât posesorii inițiali ai resurselor;
reglarea unor fenomene economice sau sociale acționează în mod diferit în cazul unităților economice sau persoanelor fizice.
La unitățile economice, prin impozite și taxe:
se influențează prețurile mărfurilor și tarifele executărilor de lucrări și a serviciilor publice, rentabilitatea, eficiența economico-financiară;
se stimulează realizarea producției nete și fizice, cointeresarea materială și răspunderea materială;
se asigură protecția terenurilor proprietate de stat care pot fi utilizate pentru producția agricolă și silvică, etc.
La persoanele fizice sistemul impozitelor este reglementat astfel încât să stimuleze executarea de lucrări și prestări de servicii în folosul populației și cuprinderea unui număr cât mai mare de oameni în activități utile.
Impunerea
este un complex de măsuri și operații efectuate în baza legii, care au drept scop stabilirea impozitului în sarcina unei persoane fizice sau juridice;
are atât o latură de natură politică cât și una de ordin tehnic (concretizate în metode și tehnici utilizate pentru stabilirea mărimii obiectului impozabil și a cuantumului impozitului). Fiecare impozit nou introdus trebuie să corespundă principiilor de echitate, de politică financiară, de politică economică și socială.
Impozitele și taxele sunt instituite în toate situațiile prin acte normative ce pot emana de la Parlament sau de la alte organe ale autorității publice. Potrivit Constituției „cetățenii au obligația să contribuie prin impozite și taxe la cheltuielile publice” iar „sistemul legal de impunere trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale”.
Tot prin Constituție, în materie de impozite și taxe se precizează că „impozitele, taxele și orice venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege” în timp ce „impozitele și taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau județene, în limitele și în condițiile legii”.
Declarația de impunere
este definită ca fiind înscrisul întocmit de contribuabil în care se declară datele privitoare la veniturile sale impozabile, realizate de regulă într-un an, necesar organelor financiare pentru calcularea impozitului pe venit, avere, succesiuni etc., după caz.
reprezintă documentul prin care plătitorul informează organul financiar din raza sa teritorială cu privire la dobândirea obiectului impozabil ș a celorlalte elemente ce se iau în seamă la determinarea bazei de calcul a impozitului și a cuantumului acestuia.
Elementele impozitului
subiectul impozitului (plătitorul sau contribuabilul) este persoana fizică/juridică obligată prin lege la plata impozitului. În cazul impozitului pe salariu, subiect al impozitului este acea persoană fizică care realizează un venit sub formă de salariu, în cazul impozitului pe profit plătitorul este agentul economic.
suportatorul (destinatarul impozitului) este persoana care suportă efectiv impozitul. De regulă, persoana care plătește impozitul este și cea care îl suportă. Sunt situații însă, când suportatorul impozitului este o altă persoană decât subiectul.
obiectul impozitului este reprezentat de materia supusă impunerii.
În cazul impozitelor directe obiectul impunerii îl constituie venitul și averea (salariul, profitul, bunurile mobile și imobile care fac obiectul donației)
În cazul impozitelor indirecte, obiectul impunerii îl constituie produsul care face obiectul vânzării, serviciul prestat sau lucrarea executată, bunul importa sau ce exportat, etc.
sursa impozitului arată din ce anume se plătește impozitul din venit (salariu, profit, dividende, etc.) sau din avere (capital sau bunuri)
unitatea de impunere este reprezentată de unitatea de măsură în care se exprimă obiectul impozabil. La impozitul pe salarii unitatea de impunere este unitatea monetară, la impozitul pe clădiri – metrul pătrat de suprafață utilă iar la impozitul funciar – hectarul, etc.
cota impozitului este reprezentată de impozitul aferent unei unități de impunere și poate fi:
– fixă
– procentuală
proporțională;
progresivă;
regresivă.
asieta (modul de așezare a impozitului) reprezintă măsurile care se iau de organele
fiscale pentru:
stabilirea fiecărui subiect impozabil;
a mărimii obiectului impozabil;
a cuantumului impozitului datorat statului.
termenul de plată indică data sau intervalul de timp în interiorul căruia subiectul impozitului trebuie să-și achite obligația față de bugetul statului.
Momentul în care plata unui venit bugetar devine exigibilă nu coincide întotdeauna cu cel al nașterii obligației plătitorului față de buget.
Obligația plătitorului apare, de regulă, în momentul când el a intrat în posesia obiectului impozitului și numai stingerea obligației are loc la termenul de plată. Neachitarea impozitului până la termenul legal, atrage după sine obligația contribuabilului de a plăti și majorările de întârziere.
Prin normele în vigoare sunt prevăzute și alte sancțiuni care se aplică contribuabililor în caz de neplată a obligațiilor lor față de bugetul statului cum sunt: popririle (de ex. Pe salarii), punerea sechestrului pe unele bunuri, vânzarea la licitație a acestora, etc.
Încasarea și urmărirea creanțelor bugetare (impozite, taxe, contribuții, amenzi și alte sume ce reprezintă venituri publice) se asigură de către Ministerul Finanțelor și unitățile sale teritoriale respectiv: direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene și a municipiului București și Direcția generală a vămilor pentru creanțele stabilite în vamă, prin unitățile lor subordonate.
Plata obligațiilor bugetare se face în numerar, prin virament sau prin anulare de timbre mobile, la termenele stabilite prin dispozițiile legale în vigoare. Plata obligațiilor bugetare se face în lei, dacă legea nu prevede altfel. Plata obligațiilor se face distinct, pentru fiecare sumă datorată în parte, în contul bugetar corespunzător, în ordinea vechimii acestora, astfel:
– obligațiile de plată restante în ordinea scadenței și majorările de întârziere aferente acestora, datorate potrivit legii;
– obligațiile de plată curente datorate pentru primul de plată, imediat următor;
– obligațiile de plată cu termene de plată viitoare
2.2.Impozitelor, taxelor și contribuțiilor pe care le plătește SC CONSTRUCTORUL SA
La BUGETUL DE STAT (BS) sunt vărsate:
impozitul pe profit;
impozitul pe venituri din salarii;
taxa pe valoarea adăugată (19%);
impozitul pe dividende (10% din valoarea brută a dividendelor).
La BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT (BAS) sunt vărsate:
contribuția unității pentru asigurările sociale de stat (CAS)
contribuția la fondul de șomaj
personalul: 1% din venitul brut obținut;
societatea: 3% din fondul de salarii.
La BUGETUL ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE (BASS) se varsă:
contribuția pentru asigurările sociale de sănătate (CASS):
personalul: 6,5% din venitul brut realizat;
societatea: 7% din fondul de salarii lunar.
La BUGETUL FONDURILOR SPECIALE societatea contribuie cu:
comisionul plătit de societate Inspectoratului Teritorial de Muncă (0,75% din salariile brute).
La BUGETUL LOCAL (BL) societatea virează:
taxa asupra mijloacelor de transport deținute;
impozitul pe clădiri;
impozitul pe teren.
2.2.1.Obligații bănești către bugetul de stat (BS)
2.2.1.1. Fundamentarea impozitului pe profit.
Baza legală.
Legea 571 / 22.12.2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr.927/23.12.2003;
Hotărârea Guvenului nr.44/2004, pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr.. 571/2003, publicată în Monitorul Oficial nr.112/06.02.2004;
Ordonanța de urgență 138/29.12.2004, pentru modificarea și completarea Legii nr.. 571/2003 privind privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr.1281/30.12.2004;
Hotărârea Guvenului nr.84/03.02.2005 pentru modificarea și completarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr.. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin H.G. nr.44/2004, publicată în Monitorul Oficial nr.147/18.02.2005;
Subiect și plătitor
Sunt obligate la plata impozitului pe mprofit, conform Legei 571 / 22.12.2003 privind Codul fiscal, următoarele persoane, denumite în continuare contribuabili:
persoanele juridice române;
persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu permanent in România;
persoanele juridice străine și persoanele fizice nerezidente care desfășoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică;
persoanele juridice străine care realizează venituri din / sau în legătură cu proprietăți imobiliare situate în România sau din vânzarea / cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română;
persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât în România cât și în străinătate din asocieri fără personalitate juridică; În acest caz, impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reține și se varsă de către persoana juridică română.
În cazul de față ca subiect și plătitor apare S.C. CONSTRUCTORUL S.A. Suceava.
Ce este profitul ?
Profitul este surplusul obținut de o societate comercială atunci când venitul total obținut din toate activitățile desfășurate, depășește cheltuielile necesare realizării acestor activități;
Profitul brut (profitul impozabil efectiv realizat) al unei societăți comerciale este calculat prin scăderea tuturor cheltuielilor (efectuate în limitele permise) din venitul total obținut de societate;
Profitul net se calculează prin scăderea din profitul brut a impozitului pe profit datorat. Profitul net apare în pasivul bilanțului și prin soldul creditor al contului 121 – „Profit și pierdere”;
Impozitul pe profit reprezintă una din formele de bază de alimentare a bugetului de stat, cu resurse pe seama veniturilor realizate de agenții economici. Pentru agentul economic, impozitul pe profit constituie o cheltuială determinată de renumerarea factorului „macroeconomic” ca participant la viața economico-socială a agentului economic;
Obiectul impozitului
Profitul impozabil se calculează ca diferență între veniturile realizate din orice sursă și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile
Structura contului de rezultate
Contul de rezultate
De reținut
Veniturile și cheltuielile persoanelor juridice fără scop lucrativ ce se iau în calcul la determinarea profitului impozabil sunt numai cele aferente activităților economice desfășurate cu scopul obținerii de profit.
Veniturile obținute din activități fără scop lucrativ, care nu sunt impozabile, cuprind:
cotizațiile membrilor;
contribuțiile bănești sau în natură ale membrilor și simpatizanților;
taxele de înregistrare stabilite conform legislației în vigoare;
donațiile și sumele de bunuri primite prin sponsorizare;
dobânzile și dividendele obținute din plasarea disponibilităților rezultate din asemenea venituri;
veniturile din reclamă și publicitate cu excepția celor realizate prin unități specializate în domeniu;
veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;
veniturile din valorificarea bunurilor din patrimoniul acestora.
Cotele de impozitare:
Impozitul pe profit se calculează prin aplicarea unei cote unice stabilite la 25% asupra profitului impozabil până la data de 31 decembrie 2004 și prin aplicarea cotei unice stabilită la 16% aplicată asupra profitului impozabil, incepând cu 01 ianuarie 2005, cu următoarele excepții:
în cazul cîștigurilor rezultate din vânzarea-cesionarea proprietăților imobiliare situate în România și a titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română, dacă acestea depășesc pierderile rezultate dintr-o astfel de vânzare-cesionare, atunci impozitul pe profit se etabilește prin aplicarea unei cote de 10% la diferența rezultată;
contribuabilii care obțin venituri din activități desfășurate pe bază de licență într-o
zonă liberă au obligația de a plăti impozit pe profit în cotă de 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri, până la data de 31 decembrie 2004.
Cum se calculează profitul impozabil ?
Profitul impozabil (profitul fiscal) este egal cu rezultatul fiscal (RF), atunci când acesta este mai mare ca zero.
Rezultatul fiscal (RF) se determină ca diferență între:
– veniturile din livrări de bunuri, prestări de servicii, executări de lucrări și câștiguri din orice sursă (VT), pe de o parte
– și cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal (ChT’) pe de altă parte
– la care se adaugă cheltuielile nedeductibile (ChN)
– și din care se scad veniturile neimpozabile sau deducerile fiscale (DF).
Din mărimea obținută se scade, dacă este cazul, pierderea fiscală rămasă de recuperat din anii precedenți (PFR):
În scopul determinării rezultatului fiscal, se iau în considerare câștigurile din orice sursă, inclusiv cele realizate din investiții financiare.
Pentru determinarea profitului impozabil, cheltuielile sunt deductibile (pentru care nu se plătește impozit pe profit) numai dacă sunt aferente realizării veniturilor și dacă sunt recunoscute de normele legale (HG nr. 402/2000).
La calculul profitului impozabil, sunt deductibile:
cheltuielile efectuate pentru popularizarea unei persoane juridice, produs sau serviciu, utilizând mijloace de informare în masă precum și costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare;
cheltuielile determinate de efectuarea unor lucrări de intervenție pentru reducerea riscului seismic al clădirilor și locuințelor aflate în proprietate sau în administrare;
cheltuieli privind transportul și cazarea salariaților, ocazionate de delegarea, detașarea și deplasarea acestora în țară și în străinătate;
cheltuieli reprezentând tichete de masă acordate de angajatori în limitele valorii nominale stabilite;
cheltuieli efectuate pentru realizarea bunurilor livrate și a bunurilor imobile, vândute în baza unui contract cu plata în rate;
în cazul contractelor de leasing, utilizatorul va deduce chiria pentru contractele de leasing operațional, sau amortizarea și dobânzile pentru contractele de leasing financiar;
cheltuielile cu amortizarea bunurilor și valorilor destinate să servească activitatea contribuabilului (înscrisă în contractul de societate);
rezervele legale constituite din profitul brut; pierderile din anii precedenți; provizioanele reglementate.
Deducerile fiscale (veniturile neimpozabile DF) sunt:
dividendele primite de o persoană juridică română de la o altă persoană juridică română sau străină;
diferențele favorabile de valoare a titlurilor de participare înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune ori prin compensarea unor creanțe la societatea la care se dețin participațiile;
veniturile/cheltuielile rezultate din anularea datoriilor sau din încasarea creanțelor, după caz, ca urmare a transferului de acțiuni sau de părți sociale de la FPS, conform convențiilor;
rambursările de cheltuieli nedeductibile, precum și veniturile rezultate din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere sau veniturile realizate din stornarea/recuperarea unor cheltuieli nedeductibile;
sumele folosite pentru constituirea sau majorarea fondului de rezervă, în limita a 5% din profitul brut anual, până când rezervele ating 20% din capitalul social;
în cazul participării la formarea sau la majorarea capitalului social al firmei, aportul acționarilor sau asociaților nu este supus impunerii.
Cheltuielile nedeductibile (ChN) din punct de vedere fiscal sunt:
cheltuieli cu impozitul pe profit, inclusiv cele reprezentând diferențe din anii precedenți sau din anul curent, precum și impozitele plătite în străinătate;
amenzile, confiscările, majorările și penalitățile datorate către autoritățile române / străine;
cheltuielile de protocol mai mari de 1% din diferența dintre totalul veniturilor și cheltuielile aferente, inclusiv accizele;
cheltuielile cu diurna, care depășesc limitele legale pentru instituțiile publice;
sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor peste limita legală;
sumele pentru constituirea provizioanelor, peste limitele legale;
sumele care depășesc limitele cheltuielilor considerate conform legii bugetare anuale;
cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor constatate lipsă din gestiune sau degradate și neimputabile, TVA aferentă acestor cheltuieli; TVA aferentă bunurilor altele decât cele din producție proprie, acordate clienților ca avantaje în natură, TVA nedeductibilă aferentă cheltuielilor care depășesc limitele legale;
cheltuieli de asigurare care nu privesc activele corporale și necorporale ale contribuabilului, inclusiv asigurările de viață ale personalului angajat;
orice cheltuieli făcute în favoarea acționarilor sau asociaților, inclusiv dobânzile plătite în cadrul contractelor civile, în situația în care nu sunt impozitate la persoana fizică;
cheltuieli de conducere și de administrație înregistrate de un sediu permanent care aparține unei persoane fizice/juridice străine, indiferent dacă s-au efectuat în statul în care se află sediul permanent sau în altă parte, care depășesc 10% din salariile impozabile ale sediului permanent din România;
cheltuieli înregistrate în contabilitate pe baza unor documente care nu îndeplinesc condițiile de document justificativ;
cheltuieli de sponsorizare peste limitele legale;
cheltuieli cu dobânzile aferente împrumuturilor, alte decât cele acordate de bănci și de alte persoane juridice autorizate potrivit legii, care depășesc dobânzile active (medii) ale băncilor, comunicate lunar de BCR;
cheltuieli cu serviciile, inclusiv de management sau consultanță, în situația în care nu sunt justificate de un contract scris și pentru care nu pot fi verificați prestatorii în legătură cu natura acestora;
cheltuieli determinate de diferențele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate de societatea la care dețin participațiile, cu excepția celor determinate de vânzarea-cumpărarea acestora.
Cazul cheltuielilor cu sponsorizarea
– persoanele fizice/juridice române, care efectuează sponsorizări, beneficiază de reducerea bazei
impozabile cu echivalentul sponsorizărilor, dar nu mai mult de 5% din baza impozabilă;
– persoanele fizice și juridice române, care efectuează acte de mecenat în condițiile legii, beneficiază de
reducerea bazei impozabile cu echivalentul acestora, dar nu mai mult de 5% din baza impozabilă;
– totalitatea reducerilor aplicate bazei impozabile (pentru sponsorizările efectuate cumulate cu cele
aferente actelor de mecenat) nu poate depăși 5% din venitul sau din profitul impozabil.
Regimul pierderii fiscale (PFR)
Pierderea fiscală anuală, constatată de contribuabili prin declarație anuală de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obținute în următorii 5 ani. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit conform prevederilor legale în vigoare, din anul înregistrării lor. Pentru aceasta este necesară o evidență distinctă a pierderii fiscale (din declarația anuală privind impozitul pe profit) față de pierderea contabilă (regăsită în debitul contului 107 – „Rezultat raportat”).
Nu se recuperează pierderea fiscală înregistrată de persoana juridică în cazul în care are loc divizarea sau fuziunea, ceea ce poate descuraja unele operațiuni de restructurare sau le poate face mai puțin atractive.
Declararea și plata impozitului pe profit
Declararea impozitului pe profit se face pe două formulare distincte:
primul dintre acestea este „Declarația privind obligația de plată la bugetul de stat”,
la sfârșitul anului, după definitivarea impozitului pe profitul anual pe baza datelor din bilanțul contabil anual, se completează și se depune „Declarația privind impozitul pe profit”, în care se prezintă, detaliat, veniturile, cheltuielile, sumele nedeductibile, deducerile fiscale și celelalte elemente care au stat la baza stabilirii rezultatului fiscal și a impozitului pe profit.
Controlul impozitului pe profit
Constatarea, controlul, urmărirea și încasarea impozitelor precum și a majorărilor de întârziere aferente se efectuează de organele fiscale din subordinea DGFPCFS județene și a municipiului București.
Prin control se va urmări:
– respectarea de către plătitori a realității și legalității, atât a veniturilor cât și a cheltuielilor;
– determinarea profitului impozabil;
– aplicarea cotelor legale pentru stabilirea impozitului;
– vărsarea integrală și la termen a acestuia;
– reflectarea corectă și la zi, în evidența contabilă, a tuturor operațiunilor efectuate, etc.
În vederea determinării obligațiilor de plată în legătură cu impozitul pe profit organele fiscale au dreptul de a controla:
– operațiunile care au ca scop evitarea sau diminuarea plății impozitului;
– operațiunile efectuate în numele contribuabilului, dar în favoarea asociaților acționarilor sau a unor
persoane ce acționează în numele lor;
– datoriile asumate de contribuabil în contul unor împrumuturi făcute sau garantate de acționari,
asociați sau unele persoane ce acționează în numele lor;
– distribuirea, împărțirea sau alocarea veniturilor, deducerile, creditele sau reducerile între doi sau
mai mulți contribuabili sau acele operațiuni controlate direct /indirect de persoane cu interese
comune, în scopul prevenirii evaziunii fiscale și pentru reflectarea reală a operațiunilor.
Exemplu de calcul al impozitului pe profit datorat de
S.C. CONSTRUCTORUL S.A. Suceava:
– I –
Venituri din exploatare 43.580.000.000 lei
Cheltuieli din exploatare 27.974.650.000 lei
ct.602 cheltuieli cu materialele 12.202.000.000 lei
ct.605 cheltuieli cu energia și apa 152.500.000 lei
ct.612 cheltuieli privind chiriile 550.000.000 lei
ct.613 cheltuieli cu primele de asigurare 160.000.000 lei
ct.623 cheltuieli de protocol 365.000.000 lei
ct.623 cheltuieli sponsorizare 750.000.000 lei
ct.625 cheltuieli cu deplasări detașări și transferări 400.000.000 lei
ct.626 cheltuieli poștale și taxe telecom 80.000.000 lei
ct.627 cheltuieli serviciile bancare 42.000.000 lei
ct 635 cheltuieli cu alte impozite și taxe 780.000.000 lei
ct.641 cheltuieli cu salariile 8.740.000.000 lei
ct.645 cheltuieli cu asigurările și protecția socială 2.840.500.000 lei
ct.6581 cheltuieli cu dobânzi, amenzi și penalități întârziere 150.000.000 lei
ct.681 cheltuieli privind amortizarea 762.650.000 lei
Rezultatul din exploatare 15.605.350.000 lei
– II –
Venituri financiare 20.000.000 lei
Cheltuieli financiare 1.750.000.000 lei
ct 665 cheltuieli privind ddiferențe de curs valutar 50.000.000 lei
ct 666 cheltuieli privind dobânzile 1.700.000.000 lei
Rezultatul financiar – pierdere 1.730.000.000 lei
– III –
Venituri extraordinare 0 lei
Cheltuieli extraordinare 0 lei
Rezultatul extraordinar 0 lei
– IV –
REZULTATUL EXERCIȚIULUI ( I +II+III )
Sold ct. 121 “ Profit și peierderi ” = 15.605.350.000 lei – 1.730.000.000 lei + 0 lei = 13.875.350.000 lei
La stabilirea profitului impozabil pentru anul fiscal 2004 s-a ținut cont de:
cheltuielile deductibile limitat, după cum urmează.
Cheltuieli de protocol 13.875.350.000 x 2% = 277.507.000 lei – cheltuieli protocol, din care deductibile 277.507.000 lei și nedeductibile 87.493.000 lei (365.000.000 – 277.507.000 ).
cheltuieli de sponzorizare
13.875.350.000 x 5 % = 693.767.500 lei – cheltuieli sponsorizare, din care deductibile 693.767.500 lei si nedeductibile 56.232.500 lei ( 750.000.000 – 693.767.500 )
cheltuieli nedeductibile – cheltuieli cu dobânzi, amenzi și penalități întârziere 150.000.000 lei;
Determinarea profitului impozabil
Profitul brut + cheltuieli nedeductibile = profit impozabil
13 .875.350.000 + { 87.493.000 + 56.232.500 + 150.000.000} = 14.169.075.500 lei
Determinarea impozitului pe profit la 31.12.2004
14.169.075.500x 25% = 3.542.268.875 lei
cheltuieli cu impozitul pe profit înregistrate în primele trei trimestre a anului fiscal 2004 = 2.428.500.000 lei
Impozitul pe profit aferent trimestrului IV al anului 2004 este in sumă de 1.113.768.875 lei
Soldul ct. 441 – la 31.12. 2004 = 1.113.768.875 lei
Se înregistrează și impozitul pe profit:
691 = 441 1.113.768.875
Perioada de impozitare
Anul fiscal al fiecărui contribuabil este anul calendaristic, adică începe la data de 1 ianuarie a fiecărui an și se sfârșește la data de 31 dec. A aceluiași an;
În cazul înființării unui contribuabil într-un an fiscal, perioada impozabilă începe:
de la data înregistrării acestuia în Registrul Comerțului, dacă are această obligație;
de la data înregistrării în registrul special de evidență al judecătoriilor, dacă are această obligație;
de la data intrării în vigoare a contractelor de asociere, în cazul asocierilor ca nu dau naștere unei persoane juridice.
În cazul divizărilor sau fuziunilor care au ca efect juridic încetarea existenței persoanelor juridice supuse acestor operațiuni, perioada fiscală este cuprinsă între 1 ianuarie (sau de la data înființării în cursul anului) și data la care este înregistrată în Registrul Comerțului cererea de fuziune sau de divizare;
În cazul lichidării unui contribuabil într-un an fiscal, perioada impozabilă încetează odată cu radierea din registrul în care a fost înregistrată înființarea acestuia.
Flux informațional
Documentele necesare stabilirii impozitului pe profit sunt:
nota de jurnal
balanța analitică pe conturi
balanța de verificare sintetică
bilanț contabil
cont de profit și pierdere
În nota de jurnal se înscriu:
contul debitor
numărul documentului pe baza căruia se face înregistrarea în nota de jurnal
explicații privind operațiunea înregistrată
contul creditor
suma corespunzătoare operațiunii
Balanța analitică pe conturi se întocmește pe fiecare cont în parte și cuprinde:
simbol și denumire cont sintetic
simboluri conturi analitice
denumire conturi analitice
sold inițial
rulaj debitor sau creditor
sold final
total cont
Pe baza balanței analitice se întocmește Balanța de verificare sintetică care reflectă situația tuturor conturilor și care constituie baza înregistrărilor din bilanțul contabil
Balanța de verificare cuprinde:
simbol cont
soldurile inițiale care reprezintă soldurile finale ale anului precedent
rulaj debitor sau creditor care cuprinde toate mișcările de la începutul anului
total sume debitoare și total sume creditoare care cuprind pe lângă rulaje și soldurile inițiale
soldurile finale stabilite ca diferență între total sume debitoare și total sume creditoare și care se înregistrează în bilanț și apoi în contul de profit și pierdere care, însoțit de raportul de gestiune urmează să fie depus la Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Suceava
Raportul de gestiune conține prezentarea situației unității și evoluția sa previzibilă.
2.2.1.2. Fundamentarea impozitului pe veniturile din salarii
Baza legală.
Legea 571 / 22.12.2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr.927/23.12.2003;
Hotărârea Guvenului nr.44/2004, pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr.. 571/2003, publicată în Monitorul Oficial nr.112/06.02.2004;
Ordonanța de urgență 138/29.12.2004, pentru modificarea și completarea Legii nr.. 571/2003 privind privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr.1281/30.12.2004;
Hotărârea Guvenului nr.84/03.02.2005 pentru modificarea și completarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr.. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin H.G. nr.44/2004, publicată în Monitorul Oficial nr.147/18.02.2005;
Subiect și plătitor
Sunt obligate la plata impozitului pe venit salarii, conform Legei 571 / 22.12.2003 privind Codul fiscal, următoarele persoane, denumite în continuare contribuabili:
persoanele fizice rezidente;
persoanele fizice nerezidente care desfășoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România;
persoanele fizice nerezidente care desfășoară activități dependente în România;
Subiectul acestui venit bugetar este fiecare salariat al S.C. CONSTRUCTORUL S.A. Suceava. În cazul impozitului pe salarii se impune a se face distincție între subiectul impozabil și plătitorul impozitului, calitate în care apare cel ce plătește salariile. În calitatea de plătitor se regăsește S.C.CONSTRUCTORUL S.A. Suceava
Într-o exprimare globală, obiectul impunerii este exprimat de venitul lunar impozabil care exprimă și baza de calcul pentru impozitul din salarii.
Obiectul impozitului
Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă.
În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:
a) indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții de demnitate publică, stabilite potrivit legii;
b) indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții alese în cadrul persoanelor juridice fără scop lucrativ;
c) drepturile de soldă lunară, indemnizațiile, primele, premiile, sporurile și alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;
d) indemnizația lunară brută, precum și suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăți naționale, societăți comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar, precum și la regiile autonome;
e) sumele primite de membrii fondatori ai societăților comerciale constituite prin subscripție publică;
f) sumele primite de reprezentanții în adunarea generală a acționarilor, în consiliul de administrație și în comisia de cenzori;
g) sumele primite de reprezentanții în organisme tripartite, potrivit legii;
h) indemnizația lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declarația de asigurări sociale;
i) sumele acordate de personale juridice fără scop patrimonial și de alte entități neplătitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizația primită pe perioada delegării și detașării în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului, pentru salariații din instituțiile publice;
j) orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor.
O parte din venituri nu sunt venituri impozabile și nu se impozitează. În categoria veniturilor neimpozabile se cuprind veniturile obținute de salariați, cum sunt:
a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităților naturale, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele pentru naștere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaților, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la și de la locul de muncă al salariatului, costul prestațiilor pentru tratament și odihnă, inclusiv transportul pentru salariații proprii și membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariații proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă. Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaților, cu ocazia Paștelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum și cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depășește 1.200.000 lei. Nu sunt incluse în veniturile salariale și nu sunt impozabile veniturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale și finanțate din buget;
b) tichetele de masă și drepturile de hrană acordate de angajatori angajaților, în conformitate cu legislația în vigoare;
c) contravaloarea folosinței locuinței de serviciu sau a locuinței din incinta unității, potrivit repartiției de serviciu, numirii conform legii sau specificității activității prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și compensarea diferenței de chirie, suportate de persoana fizică, conform legilor speciale;
d) cazarea și contravaloarea chiriei pentru locuințele puse la dispoziția oficialităților publice, a angajaților consulari și diplomatici care lucrează în afara țării, în conformitate cu legislația în vigoare;
e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecție și de lucru, a alimentației de protecție, a medicamentelor și materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecție a muncii, precum și a uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislației în vigoare;
f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajații își au domiciliul și localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situațiile în care nu se asigură locuință sau nu se suportă contravaloarea chiriei, conform legii;
g) sumele primite de angajați pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare a indemnizației primite pe perioada delegării și detașării în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fără scop patrimonial și de alte entități neplătitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizația acordată salariaților din instituțiile publice;
h) sumele primite, potrivit dispozițiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;
i) indemnizațiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum și indemnizațiile de instalare și mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din instituțiile publice și celor care își stabilesc domiciliul în localități din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, în care își au locul de muncă;
j) sumele reprezentând plățile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost desfăcute ca urmare a concedierilor colective, precum și sumele reprezentând plățile compensatorii, calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere și de restructurare, acordate potrivit legii;
k) sumele reprezentând plățile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut în rezervă sau al cărui contract încetează ca urmare a nevoilor de reducere și de restructurare, precum și ajutoarele stabilite în raport cu solda lunară netă, acordate acestora la trecerea în rezervă sau direct în retragere cu drept de pensie sau celor care nu îndeplinesc condițiile de pensie, precum și ajutoare sau plăți compensatorii primite de polițiști aflați în situații similare, al căror cuantum se determină în raport cu salariul de bază lunar net, acordate potrivit legislației în materie;
l) veniturile din salarii, ca urmare a activității de creare de programe pentru calculator; încadrarea în activitatea de creație de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, solidarității sociale și familiei, al ministrului comunicațiilor și tehnologiei informației și al ministrului finanțelor publice;
m) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activități dependente desfășurate într-un stat străin, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac excepție veniturile salariale plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România sau are sediul permanent în România, care se supun procedurii de globalizare, indiferent de perioada de desfășurare a activității în străinătate;
n) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională și perfecționarea angajatului legată de activitatea desfășurată de acesta pentru angajator;
o) costul abonamentelor telefonice și al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;
p) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul angajării și implicit la momentul acordării.
(5) Avantajele primite în bani și în natură și imputate salariatului în cauză nu se impozitează.
Calculul impozitului pe salarii. Regularizării anuale a impozitului
Se determină mai întâi venitul net din salarii. Venitul brut din salarii reprezintă suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare loc de realizare a venitului. Venitul net din salarii se determină prin deducerea din venitul brut, a următoarelor cheltuieli, după caz:
a) contribuțiile reținute, potrivit legii, pentru asigurari sociale, pentru protecția socială a șomerilor și pentru asigurările sociale de sănătate;
b) o cotă de 15% din deducerea personală de bază, acordată cu titlu de cheltuieli profesionale, o dată cu deducerea personală de bază la același loc de muncă. Incepand cu 01 ianuarie 2005 nu se mao acorda aceasta deducere.
Salariații au dreptul la deducerea din venitul anual global a unor sume sub formă de deducere personală de bază și deduceri personale suplimentare, acordate, pentru fiecare lună a perioadei impozabile. Deducerea personală de bază reprezintă o sumă fixă care se deduce din venitul anual global; această deducere a fost in anul 2004 in suma de 2.000.000 lei lunar.
Salariatul mai beneficiază de o deducere personală suplimentară. Deducerea personală suplimentară se calculează în funcție de deducerea personală de bază, astfel:
a) 0,5 înmulțit cu deducerea personală de bază pentru soția / soțul sau alti membri de familie, aflati in intretinere;
b) 1,0 înmulțit cu deducerea personală de bază pentru invalizii de gradul I și persoanele cu handicap grav;
c) 0,5 înmulțit cu deducerea personală de bază pentru invalizii de gradul II și persoanele cu handicap accentuat.
Nu sunt considerate persoane aflate în întreținere acele persoane ale căror venituri (impozabile, neimpozabile și scutite) depășesc sumele reprezentând deduceri personale. În cazul în care o persoană este întreținută de mai mulți contribuabili, suma reprezentând deducere personală a acesteia se împarte în părți egale între contribuabili, exceptând cazul în care ei se înțeleg asupra unui alt mod de împărțire a sumei. Copiii minori ai salariatului sunt considerați întotdeauna întreținuți, iar suma reprezentând deducerea personală suplimentară pentru fiecare copil se acordă integral unuia dintre părinți / tutori conform înțelegerii acestora. Deducerea personală suplimentară se acordă pentru persoanele aflate în întreținerea contribuabilului pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost întreținute.
Sunt considerați alți membri de familie rudele soțului /soției până la gradul al patrulea de rudenie inclusiv.
Deducerile personale se însumează. Suma deducerilor personale admisă pentru calculul impozitului nu poate depăși de 3 ori deducerea personală de bază și se acordă în limita venitului realizat.
Determinarea coeficienților de deduceri personale suplimentare pentru fiecare contribuabil se efectuează de către S.C. Constuctorul S.A. Suceava.
Pentru determinarea coeficienților de deduceri personale suplimentare, salariatul va prezenta la serviciul contabilitate documente justificative care să ateste situația proprie și a persoanelor aflate în întreținere, cum sunt: certificatul de căsătorie, certificatele de naștere ale copiilor, certificatul emis de comisia de expertiză medicală, adeverința de venit a persoanei întreținute sau declarația pe propria răspundere și altele. Documentele vor fi prezentate în original și în copie păstrându-se la serviciul contabilitate copia după ce verifică conformitatea cu originalul.
Pentru copiii aflați în întreținerea unei familii deducerea personală suplimentară va fi acordată părinților, conform înțelegerii dintre aceștia. Coeficientul de deducere personală suplimentară (0,50 ) se va aloca în funcție de data nașterii copilului aflat în ținere. Nu se va fracționa între părinți deducerea personală suplimentară pentru fiecare copil aflat în întreținere. Astfel, în situația în care într-o familie sunt mai mulți copii aflați în întreținere, deducerile personale suplimentare se pot acorda unuia dintre părinți pentru toți copiii sau fiecărui părinte pentru un număr de copii, conform înțelegerii dintre părinți. În aceste situații angajații vor prezenta la serviciul contabilitate fie o declarație pe propria răspundere din partea soțului /soției, fie o adeverință emisă de angajatorul acestuia, după caz, din care să rezulte numărul de copii pentru care beneficiază de deduceri personale suplimentare, precum și coeficientul de deducere personală suplimentară alocat pentru fiecare copil. Declarația /adeverința va conține în mod obligatoriu numele și prenumele părintelui, calitatea acestuia (tată /mamă), codul numeric personal al părintelui, numele și prenumele copiilor pentru care se acordă deducere personală suplimentară, codul numeric personal al fiecărui copil, data nașterii fiecărui copil.
Deducerile personale suplimentare se determină numai pentru acele persoane care sunt considerate întreținute. Dacă venitul unei astfel de persoane depășește plafonul deducerii personale suplimentare, ea nu este considerată întreținută.
Impozitul lunar se determină la locul unde se află funcția de bază, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul net din salarii aferent unei luni și deducerile personale acordate pentru luna respectivă. Baremul lunar se actualizează semestrial prin hotărâre a Guvernului, în funcție de indicele de inflație realizat pe șase luni, comunicat de Comisia Națională de Statistică În situația în care în cursul unei luni societate efectuează plăți de venituri, altele decât cele salariale, cum sunt premii, stimulente de orice fel, sume acordate potrivit legii pentru concediul de odihnă neefectuat și altele asemenea, denumite plăți intermediare, impozitul se calculează la fiecare plată prin aplicarea baremului lunar asupra plăților intermediare cumulate până la data ultimei plăți pentru care se face calculul.
În cazul în care un angajat care obține venituri din salariu la funcția de bază se mută în cursul unei luni la un alt angajator, calculul impozitului se face pentru fiecare loc de realizare a venitului. Deducerile personale și ale cheltuielilor profesionale se acordă numai de primul angajator, în limita veniturilor realizate pentru acea lună, până la data lichidării, recalcularea urmând să se efectueze o dată cu calculul impozitului anual.
Calculul impozitului pe veniturile din salarii se face pe baza informațiilor cuprinse în fișa fiscală.
S.C.CONSTRUCTORUL. S.A.Suceava are obligația să solicite organului fiscal, pe bază de cerere, până la data de 30 noiembrie a fiecărui an pentru anul următor, formularul tipizat al fișelor fiscale pentru salariați și pentru persoanele fizice care obțin venituri asimilate salariilor.
Fișa fiscală va fi completată de societate cu datele personale ale contribuabilului, mențiunile referitoare la deducerile personale, veniturile din salarii obținute și impozitul reținut și virat în cursul anului, precum și rezultatul regularizării impozitului plătit pe venitul anual sub formă de salarii. Până la completarea fișei fiscale cu datele personale necesare acordării deducerilor personale suplimentare, salariații vor beneficia de deducerea personală de bază, urmând ca angajatorii să efectueze regularizarea veniturilor salariale.
S.C.CONSTRUCTORUL. S.A.Suceava este obligată să păstreze fișa fiscală pe întreaga durată a angajării și să transmită organului fiscal competent și salariatului câte o copie pentru fiecare an până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat. Datele personale din fișele fiscale se completează pe bază de documente justificative. Deducerile personale suplimentare pentru persoanele aflate în întreținere se acordă pe bază de declarație pe propria răspundere a contribuabilului, însoțită de documente justificative.
În cazul încetării activității în timpul anului, societatea va elibera angajatului un exemplar al fișei fiscale la data lichidării, iar către organul fiscal al județului Galați va transmite fișa fiscală respectivă până la data de 31 ianuarie a anului următor, în vederea
Fișele fiscale se distribuie în 3 exemplare, astfel:
2 exemplare negre –cel care rămâne la societate
– cel care se transmite angajatului
1 exemplar verde – se transmite organului fiscal
Se arhivează – la angajator – un exemplar
Exemplu de calcul al salariului contabilului șef pentru luna decembrie 2004 :
Persoane aflate în întreținere 2 copii
Realizări Rețineri
Salariu tarifar de încadrare 15.000.000 lei Ajutor de șomaj 1% 150.000 lei
Indemnizație de conducere 35% 3.750.000 lei CAS 9,5% 2.066.250 lei
Spor vechime 20% 3.000.000 lei CASS 6,5% 1.413.750 lei
Ore supilmentare 0 lei Venit net 18.120.000 lei
Total realizări 21. Total realizari 21. 750.000 lei
Deduceri
Deduceri de bază 2.000.000 lei
Deduceri suplimentare 2.000.000 lei
Cheltuieli profesionale 300.000 lei
Venit impozabil 13.820.000 lei
Impozit reținut 3.780.000 lei
Rest de plată 14.340.000 lei
Flux informațional. Salariile se acordă în conformitate cu pontajele zilnice sau lunare, pe formații de lucru și individual, diferențiate pe nivele de pregătire profesională și pe funcții.Centralizarea se face pe ateliere pentru a realiza consumul de manoperă pe unitate. Sunt semnate de director, contabil șef.
Salariile se înscriu în statele de plată care se întocmesc lunar la Sectorul Financiar și sunt semnate de conducătorul societății, contabilul șef și de șeful Departamentului Resurse Umane. Salariile se ridică de către casier de la bancă în numerar sau se virează pe card.
Documentele necesare stabilirii impozitului pe salarii sunt:
foaie colectivă de prezență
state de plată
centralizatoare salarii
ordin de plată
Foaia colectivă de prezență este emisă de oficiul de calcul pentru a constitui baza calculului salariilor și listării statelor de plată a salariilor.
La oficiul de calcul se prelucrează lunar datele cuprinse în foile colective de prezență și se obține statul de plată a salariilor pe locuri de muncă
Impozitul pe salarii se înregistrează în fișe contabile. Semestrial și anual se întocmește decontul impozitului pe salarii reținut și virat, menționîndu-se numărul și data dispoziției de plată.
2.2.1.3. Fundamentarea taxei pe valoarea adăugată
Baza legală.
Legea 571 / 22.12.2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr.927/23.12.2003;
Hotărârea Guvenului nr.44/2004, pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr.. 571/2003, publicată în Monitorul Oficial nr.112/06.02.2004;
Ordonanța de urgență 138/29.12.2004, pentru modificarea și completarea Legii nr.. 571/2003 privind privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr.1281/30.12.2004;
Hotărârea Guvenului nr.84/03.02.2005 pentru modificarea și completarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr.. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin H.G. nr.44/2004, publicată în Monitorul Oficial nr.147/18.02.2005;
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect care se stabilește asupra operațiunilor privind transferul proprietății bunurilor, precum și asupra celor privind prestările de servicii. Semnificația de valoare adăugată este echivalentă cu diferența dintre vânzări și cumpărări în cadrul aceluiași stadiu al circuitului economic. Taxa pe valoarea adăugată se aplică numai asupra diferenței dintre prețul de vânzare să prețul de cumpărare, respectiv numai asupra a ceea ce se numește valoarea adăugată de fiecare agent economic participant la procesul de producție și de circulație a mărfii respective.
Ce reprezintă taxa pe valoarea adăugată
TVA este o taxă generală de consum care cuprinde toate fazele circuitului economic, respectiv aprovizionarea, producția, serviciile și distribuția până la vânzările către consumatorii finali.
Din punct de vedere al bugetului de stat TVA este un impozit indirect care se stabilește asupra operațiunilor care privesc livrările de bunuri mobile, transferul bunurilor imobile, importul de bunuri, prestările de servicii și operațiunile asimilate.
TVA este un impozit neutru, unic dar cu plata funcțională care elimină inegalitățile fiscale între circuitele de desfacere a produselor.
Valoarea adăugată (VA) reprezintă valoarea nou creată de întreprindere în urma ciclului de producție. În analiza financiară, ea este definită ca diferența dintre:
– producția exercițiului, pe de o parte, și
– consumul intermediar, pe de altă parte.
În general, valoarea adăugată (VA) conține salariile, profitul și amortizarea aferentă produsului sau serviciului în cauză.
Mecanismul TVA:
Informațiile privind TVA vin direct din documentele care justifică vânzările, respectiv cumpărările. Astfel se determină mai întâi taxa colectată (aferentă vânzărilor) și taxa deductibilă (aferentă cumpărărilor), pe baza documentelor justificative și apoi prin diferență se stabilește:
TVA de plată dacă taxa deductibilă < taxa colectată;
TVA de recuperat dacă taxa deductibilă > taxa colectată.
TVA deductibilă este TVA inclusă în prețul pe care un cumpărător îl plătește pentru bunurile sau serviciile pe care le achiziționează pentru a le utiliza în activitatea sa economică. TVA deductibilă poate fi dedusă din TVA colectată datorată de aceeași persoană asupra sumei reprezentând prețul cu care vinde produsul sau serviciul executat (facturat).
TVA colectată reprezintă impozitul datorat pentru vânzările de bunuri și servicii de către subiecții impozitului. Concret este vorba de TVA care face obiectul facturării bunurilor livrate sau serviciilor prestate.
Avantajele TVA
Adaptarea TVA în practica financiară a României poate fi considerată o premisă pentru:
stimularea exporturilor și diminuarea importurilor;
accelerarea circuitului economic din întreprinderi;
îmbunătățirea activității economico-financiare a unităților economice.
Toate aceste efecte se bazează pe faptul că, pentru a nu suporta prea mult timp TVA, cumpărătorii de bunuri și servicii trebuie să devină într-un timp cât mai scurt vânzători. Aceasta presupune aprovizionarea numai cu cantități absolut necesare de utilaje, materii și materiale, o bună organizare a producției și a muncii pentru ca produsele obținute să corespundă calitativ și sortimental contractelor încheiate și, respectiv, cererii manifestate pe piață, astfel ca încasarea contravalorii mărfii livrate să nu întâmpine dificultăți.
Orice întârziere a încasării contravalorii mărfurilor înseamnă, implicit, întârzierea recuperării sumelor vărsate statului cu titlu de TVA, cu efecte negative asupra situației financiare a unității.
Având în vedere faptul că TVA este un impozit pe care îl plătesc fracționat întreprinderile, ca verigi în drumul parcurs de bunuri și servicii până la consumatorul final, și este suportat de acesta din urmă, se consideră că oferă unele avantaje din punct de vedere fiscal:
garantează neutralitatea între filierele de producție și cele de distribuție în interiorul unei țări;
asigură neutralitatea externă, în sensul că bunurile din import sunt supune taxei în aceleași condiții ca bunurile provenite din țară și exportul este taxat cu cota zero (se evită astfel dubla impunere în țara exportatorului și în țara importatorului);
reduce riscul de fraudă prin posibilitatea de a proceda la un control încrucișat.
Sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată
În sfera de activitate a TVA se cuprind operațiunile de plată, precum și cele asimilate acestora, efectuate de o manieră independentă de către persoanele fizice sau juridice și care se referă la:
livrări de bunuri mobile și/sau prestări de servicii în cadrul exercitării activității profesionale, indiferent de forma juridică prin care se realizează: vânzare, schimb, aport în bunuri la capitalul social;
transferul proprietății bunurilor imobile între contribuabili, precum și între aceștia și persoane fizice (construcții, terenuri, ș.a.);
importul de bunuri și servicii introduse în țară, direct sau prin intermediar autorizat, de orice persoană fizică sau juridică, în condițiile prevăzute de Regulamentul vamal al României;
servicii efectuate cu prestatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate pentru care locul prestării se consideră a fi România.
Operațiunile asimilate cu livrările de bunuri și prestările de servicii sunt:
vânzarea cu plata în rate sau închirierea unor bunuri pe baza unui contract;
preluarea, de către agentul economic, a unor bunuri ce fac parte din activele societății comerciale, pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfășurată de aceștia, pentru a fi puse la dispoziția altor persoane fizice/juridice în mod gratuit;
trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul contribuabililor, în schimbul unei despăgubiri;
transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor în urma executării silite.
Nu se cuprind în sfera de aplicare a TVA operațiunile privind livrările de bunuri și servicii rezultate din activitatea specifică autorizată efectuată de:
asociațiile fără scop lucrativ, pentru activitățile având caracter social-filantropic;
organizațiile care desfășoară activități de natură religioasă, politică sau civică;
organizațiile sindicale, pentru activitățile legate direct de apărarea intereselor colective materiale și morale ale membrilor săi;
instituțiile publice, pentru activitățile lor administrative, sociale, educative, de apărare, ordine publică, siguranța statului, culturale și sportive;
Regia Autonomă „Administrația națională a drumurilor din România”.
Același regim se aplică:
vânzării către populație a imobilelor sau părților de imobile proprietate de stat construite și date în folosință înaintea introducerii TVA;
închirierii de imobile sau părți ale acestora, aflate în proprietatea statului, în scop de locuință;
operațiunile efectuate de contribuabilii înregistrați ca plătitori de TVA care au ca obiect de activitate administrarea și întreținerea locuințelor publice, pentru încasările cuvenite bugetelor locale;
valorificării de către DGFPCFS a bunurilor confiscate potrivit legii.
Teritorialitatea taxei pe valoarea adăugată
Normele precizează că, din punct de vedere al teritorialității, sunt supuse taxei pe valoarea adăugată operațiunile referitoare la transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor situate pe teritoriul României, în cadrul regimului vamal de import definitiv, pe baza declarației vamale.
În cazul prestărilor de servicii, locul impozitării îl reprezintă locul unde prestatorul își are stabilit sediul activității economice sau un sediu stabil de la care sunt prestate serviciile ori, în lipsa acestuia, domiciliul sau reședința sa obișnuită, cu anumite excepții pentru care locul impunerii este:
locul unde sunt situate bunurile de natură imobiliară;
locul de plecare a transportului de bunuri/persoane sau locul de sosire a transportului aferent bunurilor importate;
locul unde beneficiarul are stabilit sediul societății sau domiciliul stabil al acestuia;
locul unde serviciile sunt prestate efectiv.
Reguli de impozitare
Operațiunile cuprinse în sfera de aplicare a TVA se clasifică din punct de vedere al regulilor de impozitare:
operațiuni impozabile obligatoriu la care se aplică cota de 19% asupra sumelor obținute din vânzări de bunuri sau din prestări de servicii;
operațiuni la care se aplică cota zero. Pentru aceste operațiuni, furnizorii sau prestatorii de servicii au dreptul de deducere a taxei aferente bunurilor și serviciilor achiziționate, destinate realizării operațiunilor impozabile;
operațiuni scutite de TVA.
Operațiuni scutite de TVA
Livrările de bunuri și prestările de servicii rezultate din activitatea specifică autorizată, efectuate în țară de:
unitățile sanitare și de asistență socială;
unitățile și instituțiile de învățământ cuprinse în sistemul național de învățământ aprobat prin Legea nr. 84/1995;
unitățile care desfășoară activități de cercetare-dezvoltare și inovare și execută programe, subprograme, teme, proiecte;
avocații și notarii; gospodăriile agricole individuale;
cantinele organizate pe lângă asociațiile, organizațiile și instituțiile publice;
casele de economii, de ajutor reciproc, de schimb valutar;
societățile de investiții financiare, de intermediere financiară și de valori mobiliare, bursele de valori;
societățile de asigurare și/sau reasigurare, ș.a.
Operațiunile se împart:
bunuri scutite de taxe vamale prin Tariful vamal de import al României;
mărfurile importate și comercializate în regim de „duty-free”;
materiile prime și materialele importate, destinate exclusiv realizării de produse finite care sunt exportate în termen de 45 de zile de la data efectuării importului, pe bază de certificat eliberat în condițiile stabilite de Ministerul Finanțelor;
bunurile introduse în țară fără plata taxelor vamale, potrivit regimului vamal aplicabil persoanelor fizice;
bunuri și servicii din import similare bunurilor și serviciilor scutite din țară;
mijloacele de transport, mărfurile și alte bunuri provenite din străinătate care se introduc direct în zonele libere;
licențe de filme și programe, drepturi de transmisie, abonamente la agenții de știri externe și altele de această natură, destinate activității de radio și televiziune;
importul de bunuri efectuat de instituțiile publice, direct sau prin comisionari finanțate din împrumuturi contractate pe piața externă de stat.
Plătitorii de TVA
TVA datorată bugetului de stat se plătește de către:
contribuabilii înregistrați la organul fiscal ca plătitori de TVA, pentru livrările de bunuri, transferul proprietății bunurilor imobile și pentru prestările de servicii și celelalte operațiuni supuse TVA;
titularii operațiunilor de import de bunuri efectuat direct, prin comisionari în vamă sau terțe persoane care acționează în numele și din ordinul titularului operațiunii de import;
persoanele fizice pentru bunurile introduse în țară, potrivit regulamentului vamal;
persoanele juridice sau fizice cu sediul/domiciliul stabil în România pentru bunurile din import închiriate.
Obligația de plată a TVA ia naștere la data efectuării livrării de bunuri mobile, transferului proprietății bunurilor imobile și/sau prestării serviciilor.
Pentru livrările de bunuri și/sau prestările de servicii cu plata în rate, obligația de plată a TVA intervine la data prevăzută pentru plata ratelor.
Faptul generator și exigibilitatea
Faptul generator al TVA, a cărui îndeplinire determină nașterea obligației de plată a impozitului, deci a raportului fiscal, cu toate elementele sale, reprezintă momentul efectuării livrării bunurilor mobile, a transferului proprietății bunurilor imobile sau prestărilor serviciilor.
Pentru următoarele categorii de operațiuni, faptul generator (obligația de plată) ia naștere:
în cazul importului de bunuri, la data înregistrării declarației vamale, iar pentru serviciile din import, la data recepției de către beneficiar;
la termenele de plată pentru ratele prevăzute în contractele de leasing, pentru operațiunile de această natură;
la data vânzării bunurilor de către beneficiari, în cazul operațiunilor efectuate prin intermediari / prin consignație;
la data emiterii documentelor în care se consemnează preluarea unor bunuri din activele firmei pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfășurată de aceasta sau pentru a fi puse la dispoziția unor persoane fizice/juridice cu titlu gratuit sau la data documentelor prin care se confirmă prestarea de servicii cu titlu gratuit;
la data colectării banilor din mașină, pentru mărfurile vândute prin mașini automate.
TVA devine exigibilă atunci când organul fiscal este îndreptățit să solicite plătitorilor de TVA plata taxei datorate bugetului de stat. Exigibilitatea ia naștere, de regulă, la momentul livrării bunurilor mobile, prestării serviciilor ori transferului proprietății asupra bunurilor imobiliare. Exigibilitate poate fi însă și anticipată sau ulterioară faptului generator, în condițiile stabilite explicit de norme:
factura este emisă înainte de efectuarea livrării bunurilor sau prestării serviciilor;
contravaloarea bunurilor sau serviciilor se încasează înainte de efectuarea livrării bunurilor sau prestării serviciilor;
se încasează avansuri, cu excepția avansurilor acordate pentru plata importurilor și taxelor vamale datorate în vamă, realizarea producției destinate exportului, efectuarea de plăți în contul clientului, activitatea de intermediere în turism, livrări de bunuri și prestări de servicii scutite de TVA.
Pentru bunurile din import predate producătorilor în cadrul operațiunilor legale, import-export, în vederea realizării produselor ce urmează a fi exportate, a căror contravaloare reprezintă plata importurilor, exigibilitatea taxei ia naștere atât la furnizor cât și la beneficiar, la data livrării produselor la export, în condițiile stabilite de Ministerul Finanțelor.
Faptul că apariția obligației de plată a TVA este de regulă, independentă de data încasării contravalorii bunurilor vândute și serviciilor prestate, în condițiile blocajului financiar generalizat din România, are efecte nefavorabile asupra situației de trezorerie a întreprinderilor
Baza de impozitare
Baza de impozitare reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, exclusiv taxa pe valoarea adăugată. Baza de impozitare se determină integral la data livrării bunurilor, prestării serviciilor sau, după caz, la întocmirea facturilor, chiar dacă în contract se prevede plata în rate sau la anumite termene.
Baza de impozitare este determinată de:
prețurile negociate între vânzător și cumpărător, precum și alte cheltuieli datorate de cumpărător pentru livrările de bunuri și care nu au fost incluse în preț;
tarifele negociate pentru prestări de servicii;
suma rezultată din aplicarea cotei de comision sau suma cuvenită între parteneri, pentru operațiunile de intermediere;
prețurile de piață sau, în lipsa acestora, costurile de producție ale bunurilor preluate din activitatea economică desfășurată de aceștia sau pentru a fi puse la dispoziția altor persoane fizice/juridice, cu titlu gratuit);
valoarea în vamă, la care se adaugă taxa vamală, alte taxe și accizele datorate pentru bunurile și serviciile din import;
prețul stabilit prin licitație în cazul transferului de proprietate asupra bunurilor mobile și imobile prin executare silită, dacă debitorul este plătitor de TVA și dacă și-a exercitat dreptul de deducere pentru bunurile respective (în acest caz trebuie să se întocmească factură între debitor și creditor);
prețurile vânzărilor efectuate din depozitele vămii sau prețurile stabilite prin licitație.
Nu se cuprind în baza de impozitare:
remizele și alte reduceri de preț acordate de către furnizor direct clientului, inclusiv cele acordate după facturarea bunurilor sau serviciilor și nici bunurile acordate de furnizori clienților în vederea stimulării vânzărilor, în condițiile prevăzute în contractele încheiate;
penalitățile pentru neîndeplinirea totală sau parțială a obligațiilor contractuale, numai dacă sunt percepute peste prețurile și tarifele negociate;
dobânzile pentru plățile cu întârziere;
sumele achitate de furnizor/prestator în contul clientului și care apoi se decontează acestuia;
ambalajele care circulă între furnizori și clienți la schimb fără facturare;
sumele încasate de la bugetul statului sau de la bugetele locale de către agenții economici înregistrați la organele fiscale ca plătitori de TVA și care sunt destinate finanțării investițiilor, acoperirii diferențelor de preț și de tarif, finanțării stocurilor de produse cu destinație specială.
Cotele de impozitare a TVA
Cotele de impozitare a TVA se aplică asupra bazei de impozitare în care nu se include taxa.
Operațiuni supuse cotei de 19%: importul de bunuri mobile și transferul proprietății asupra bunurilor imobile efectuate de contribuabilii înregistrați ca plătitori de TVA, către beneficiari cu sediul/domiciliul în România, cu excepția celor scutite de TVA (aceeași cotă se aplică și vânzărilor de bunuri către persoane nerezidente în România); importul de bunuri mobile; prestări de servicii pentru care locul prestării se consideră a fi în România, cu excepția celor supuse cotei zero și a celor scutite.
Operațiuni supuse cotei zero („0”) de TVA:
Exportul de bunuri, transportul și prestările de servicii legate direct de exportul bunurilor, efectuate de contribuabili cu sediul în România, a căror contravaloare se încasează în valută în conturi bancare deschise la bănci autorizate de BNR.
Pentru exportul realizat de unitățile care acționează în nume propriu, justificarea cotei zero se face cu:
factură externă;
declarație vamală de export, vizată de organele vamale;
documentul care atestă efectuarea transportului internațional, în funcție de condițiile de livrare;
dovada introducerii în bancă a declarației de încasare sau a încasării contravalorii mărfii în valută.
Pentru exportul realizat prin comisionari, comitentul va justifica cota zero de TVA pe baza următoarelor documente:
copie după factura externă;
copie după declarația vamală de export;
factura fiscală emisă de comitent (pe care este înscrisă „cota zero TVA” cu mențiunea „export în comision” );
contractul încheiat între comitent și comisionar.
Transportul internațional de persoane în și din străinătate, efectuat prin curse regulate de agenți economici autorizați, precum și prestările de servicii legate direct de aceasta;
Transportul de marfă și de persoane în și din porturile și aeroporturile din România cu nave și avioane românești, comandate de beneficiari cu sediul în străinătate;
Trecerea mijloacelor de transport de mărfuri și de călători cu mijloace de transport fluvial specializate între România și statele vecine;
Reparațiile la mijloacele de transport contractate cu beneficiari din străinătate;
Bunurile cumpărate din expozițiile organizate în România;
Bunurile și serviciile finanțate direct din ajutoare sau împrumuturi nerambursabile acordate de guverne străine, de organisme internaționale, de organizații non-profit;
Construcția de locuințe, extinderea, consolidarea și reabilitarea locuințelor existente ș.a.
Regimul deducerilor privind TVA
Esența mecanismului TVA îl constituie dreptul de deducere ce reprezintă dreptul plătitorului de TVA de a compensa taxa aferentă cumpărărilor pe seama taxei aferente vânzărilor efectuate în aceeași lună și regularizarea diferențelor rezultate cu bugetul statului. Deoarece TVA nu trebuie, în principiu, să influențeze rezultatul întreprinderii, aceasta se va plăti statului numai diferența dintre taxa colectată și taxa deductibilă.
Dreptul de deducere se manifestă prin:
reținerea lunară din TVA aferentă livrărilor de bunuri și servicii a TVA aferentă intrărilor;
rambursarea de către organul fiscal a sumei reprezentând diferența dintre TVA deductibilă și TVA colectată (rezultând TVA de recuperat);
compensarea efectuată de contribuabil în limita taxei de plată, rezultate din decontul lunii anterioare sau din deconturile lunilor următoare, după caz;
compensarea efectuată de organele fiscale cu alte impozite și taxe datorate bugetului de stat de către contribuabil, ori cu TVA datorată bugetului de stat de furnizorii sau prestatorii acestuia, în limita taxei rezultate din facturile fiscale aferente bunurilor livrate și/sau serviciilor prestate beneficiarului care solicită compensarea, neachitate până la data efectuării controlului.
Plătitorii de TVA au dreptul la deducerea taxei aferente bunurilor și serviciilor achiziționate, destinate:
realizării de operațiuni supuse TVA în cotele de 19% și zero;
vânzării de bunuri și servicii scutite pentru care, prin lege, se prevede expres dreptul de deducere;
operațiuni de sponsorizare și alte acțiuni prevăzute de lege, în limitele și pe destinațiile stabilite.
Bunurile și serviciile achiziționate și pentru care se calculează taxa deductibilă cuprind: materii prime și materiale, combustibil și energie, piese de schimb, obiecte de inventar, mijloace fixe și alte bunuri și servicii ce urmează a se reflecta în cheltuielile de producție, de investiții sau de circulație.
Dreptul de deducere ia naștere în momentul în care TVA deductibilă devine exigibilă.
Nu poate fi dedusă taxa aferentă intrărilor referitoare la:
bunuri și servicii destinate realizării de operațiuni scutite, pentru care legea nu prevede expres dreptul de deducere;
bunuri și servicii achiziționate de furnizor/prestator în contul clientului și care apoi se decontează acestuia;
servicii de transport, hoteliere, de restaurant și altele efectuate pentru agenții economici care desfășoară activitate de intermediere în turism;
bunuri/servicii achiziționate de contribuabili care nu sunt înregistrați la organele fiscale ca plătitori de TVA;
bunuri și servicii aprovizionate pe bază de documente care nu conțin toate elementele legale ș.a.
Exercitarea dreptului de deducere nu se face pentru fiecare operațiuni în parte ci pentru ansamblul operațiunilor efectuate într-o lună. Dreptul de deducere a TVA înscrise în documentele pentru cumpărări se determină în funcție de data facturii fiscale, a chitanței fiscale sau a altui document legal, dacă acesta s-a primit până la data declarației privind obligațiile legate de TVA. Documentele primite după data întocmirii decontului pe luna în care bunurile au fost recepționate se includ în deconturile pe lunile următoare.
În cazul în care un agent economic realizează atât operațiuni cu drept de deducere, cât și operațiuni fără drept de deducere a taxei aferente aprovizionărilor, dreptul de deducere (concretizat în taxa de dedus) se determină în raport cu participarea operațiunilor cu drept de deducere.
Gradul de participare a bunurilor și serviciilor achiziționate la realizarea operațiilor cu drept de deducere, se stabilește pe bază de pro-rată, rezultată ca raport între contravaloarea bunurilor livrate și serviciilor prestate cu drept de deducere și totalul operațiunilor realizate.
Pro-rata se determină, de regulă, anual, pe baza realizărilor din anul precedent sau în funcție de regimul TVA aferente bunurilor și serviciilor ce urmează a fi realizate în cursul anului, raportând:
diferența dintre vânzările totale și vânzările scutite fără drept de deducere;
la totalul vânzărilor.
TVA aferentă bunurilor cumpărate în vederea revânzării ca atare, nu se supune recalculării pe bază de pro-rată. Aceste achiziții vor fi evidențiate separat într-un registru pentru cumpărări și se vor prelua în decontul de TVA la rubrica „Cumpărări supuse criteriilor specifice de exercitare a dreptului de deducere”; taxa respectivă se deduce integral.
Dacă pro-rata nu asigură determinarea corectă a taxei de dedus, Ministerul Finanțelor poate aproba criterii specifice pentru exercitarea dreptului de deducere.
Regularizarea taxei deductibile pe baza pro-ratei se face la sfârșitul anului și se înscrie în decontul de TVA pe luna decembrie. Regularizarea diferențelor se face numai în cazul în care abaterea dintre pro-rata folosită și pro-rata efectiv determinată la sfârșitul anului este mai mare de 10% în plus sau în minus. Diferența se va trece „în roșu” sau „în negru”, într-un rând de regularizări din decontul pe luna decembrie; de asemenea, în acest decont, la rândul aferent pro-ratei se va trece pro-rata efectivă. În orice caz, taxa de plată sau de recuperat, înscrisă în deconturile din lunile ianuarie până la decembrie, nu se recalculează.
La cererea justificată a agenților economici, organele fiscale pot aproba ca pro-rata să fie determinată lunar, în funcție de realizările efective înscrise în decont la vânzări. În cursul unui an calendaristic nu pot fi folosite două metode de calcul a pro-ratei. Contribuabilii cărora li s-a aplicat în cursul anului trecerea de la pro-rata anuală la cea lunară au obligația recalculării TVA deductibile, înscrisă în deconturile întocmite pentru lunile anterioare aprobării, funcție de pro-rata lunară, efectiv realizată.
Pentru exercitarea dreptului de deducere, agenții economici plătitori de TVA sunt obligați să justifice cu documentele legal întocmite cuantumul taxei și să justifice că bunurile în cauză sunt destinate pentru desfășurarea activității economice și sunt în proprietatea lor.
TVA aferentă mijloacelor fixe, materiilor prime, altor bunuri și servicii achiziționate înaintea punerii în funcțiune a unui obiectiv de investiții, dedusă conform legii de contribuabilii care realizează operațiuni cu drept de deducere cât și operațiuni scutite fără drept de deducere, se recalculează la expirarea primului an de funcționare.
Obligațiile plătitorilor în legătură cu TVA:
după înregistrarea la organele fiscale ca plătitori de TVA și primirea înștiințării de luare în evidență, agenții economici care realizează operațiuni impozabile sunt obligați să consemneze livrările de bunuri și prestările de servicii în facturi sau alte documente specifice și să completeze toate datele prevăzute în acestea;
pentru livrări/prestări de servicii cu valoare mai mare de 20 milioane lei, la documentele de mai sus se anexează și copia de pe certificatul de înregistrare ca plătitor de TVA;
pentru bunurile livrate cu aviz de înștiințare, furnizorii sunt obligați ca în termen de 3 zile lucrătoare de la data livrării, să emită facturi și să le transmită clienților;
pentru avansurile primite furnizorii de bunuri și prestatorii de servicii sunt obligați să emită facturi în termen de 3 zile de la data încasării sumelor;
importatorii sunt obligați să întocmească declarația vamală de import și să determine valoarea în vamă, taxele vamale, alte taxe și accizele datorate de aceștia și să calculeze TVA datorată bugetului de stat;
evidența contabilă trebuie ținută regulat astfel încât să permită determinarea bazei de impozitare, a taxei colectate și a taxei deductibile;
lunar plătitorii au obligația de a întocmi decontul privind TVA până la data de 25 a lunii următoare. Obligația întocmirii depunerii decontului rămâne valabilă indiferent dacă agenții economici au realizat sau nu operațiuni ori dacă suma de plată sau de rambursat este zero;
taxa datorată trebuie achitată până la data de 25 a lunii următoare, prin virament, cec sau numerar, la organul fiscal competent sau băncile comerciale, după caz;
pentru operațiunile realizate pe bază de contracte de asociere, drepturile și obligațiile privind TVA revin agentului economic care conduce evidența contabilă;
taxa aferentă bunurilor din import se achită conform regimului în vigoare privind plata taxelor vamale;
diferențele la verificarea TVA se plătesc sau se restituie de către fisc, fără a se include în declarațiile fiscale privind TVA.
Documente privind TVA
O listă a documentelor privind TVA va trebui să cuprindă: factură fiscală, avizul de însoțire a mărfii, bonul de comandă – chitanță, dispoziția de livrare, borderoul de vânzare – încasare, jurnalul pentru vânzări, jurnalul pentru cumpărări, borderoul privind operațiunile asimilate, declarația privind obligațiile de plată la bugetul statului, cererea de rambursare a TVA.
Factura fiscală se întocmește de către plătitorii de TVA și servește ca:
document pentru întocmirea instrumentului de decontare;
document de însoțire a bunurilor pe timpul transportului;
document de încărcare în gestiunea cumpărătorului;
document justificativ de înregistrare în gestiune cumpărătorului și a furnizorului.
Factura fiscală se întocmește de către compartimentul desfacere sau alt compartiment, pe baza dispoziției de livrare, avizului de însoțire a mărfii sau a altor documente tipizate care atestă executarea lucrărilor și prestarea serviciilor și se semnează la compartimentul emitent. Dacă factura nu se poate întocmi la livrare, datorită unor condiții obiective și cu totul excepționale, atunci bunurile sunt însoțite pe timpul transportului de avizul de însoțire. Neplătitorii de TVA întocmesc în cazul vânzărilor de bunuri factura (fără mențiunea „fiscală”). Pentru livrările de bunuri precum alcoolul, tutunul, produsele de tutun și cafeaua, factura fiscală se întocmește în patru exemplare, pe formulare speciale.
Factura fiscală circulă după cum urmează:
a) la furnizor:
la compartimentul care face controlul preventiv: toate trei exemplarele; se pune viza pe exemplarul nr. 3;
la persoanele autorizate să dispună încasări în contul la bancă (toate exemplarele);
la compartimentul desfacere, pentru înregistrarea în evidențele operative și pentru eventualele reclamații (exemplarul nr. 2, plus dispoziția de livrare, de aici se arhivează);
la contabilitate, pentru înregistrare (exemplarul nr. 3, de aici se arhivează).
b) la cumpărător:
la aprovizionare, pentru confirmarea operațiunii, împreună cu avizul de însoțire (exemplarul nr. 1);
la controlul financiar, pentru viză: exemplarul nr. 1 plus avizul de însoțire plus nota de recepție;
la compartimentul financiar-contabil, pentru acceptarea plății și pentru înregistrare: exemplarul nr. 1 plus avizul de însoțire plus nota de recepția; de aici se arhivează.
Avizul de însoțire a mărfii servește ca: document de însoțire a bunurilor pe timpul transportului, document la baza întocmirii facturii, dispoziție de transfer al valorilor materiale între gestiunile aceleiași unități și document de primire în gestiunea cumpărătorului sau primitorului.
Se întocmește în 3 exemplare de către unitățile care nu au posibilitatea întocmirii facturii în momentul livrării produselor datorită unor condiții obiective și cu totul excepționale, făcându-se mențiunea „Urmează factura”. Pentru bunurile transferate între gestiunile aceleiași unități se face mențiunea „Fără factură”.
Se emite de către compartimentul desfacere. Pe avizul care însoțește bunurile trimise la terți spre prelucrare sau în consignație se face mențiunea corespunzătoare.
La furnizor circulă la delegatul clientului, pentru primire, la desfacere pentru întocmirea facturii și la compartimentul financiar-contabil, atașat la factură. La cumpărător merge la magazie, pentru înregistrarea intrării în gestiune și la aprovizionare (exemplarul nr. 1).
Bonul de comandă-chitanță se întocmește numai de plătitorii de TVA și servește ca document pentru contractarea serviciilor, confirmarea primirii și evaluarea obiectelor de executat sau de reparat, încasarea sumei de la client, determinarea volumului serviciilor prestate și al materialelor consumate. Se întocmește în trei exemplare: primul merge la compartimentul financiar-contabil, al doilea la client și al treilea rămâne la carnet.
Dispoziția de livrare servește ca document pentru eliberarea din magazie a bunurilor destinare vânzării, ca document justificativ de scădere din gestiunea predătoare și ca document pentru întocmirea facturii sau avizului de însoțire.
Borderoul de vânzare-încasare centralizează zilnic vânzările din unitățile care nu au obligația întocmirii facturii, în vederea înregistrării acestora în jurnalul de vânzări și stabilirea taxei colectat. Se întocmește de compartimentul financiar-contabil, pe baza monetarelor sau bonurilor de vânzare, a notelor de plată, borderourilor de decontare a prestațiilor, centralizatorul vânzărilor cu plata în rate.
Jurnalul pentru vânzări servește ca registru auxiliar pentru înregistrarea vânzărilor de bunuri și servicii, ca document de stabilire a taxei colectate și ca document pentru controlul unor operațiuni înregistrate în contabilitate. Se întocmește într-un exemplar în care se înregistrează zilnic elementele necesare determinării corecte a taxei colectate. Se completează cu facturi fiscale sau cu documente înlocuitoare.
Jurnalul pentru cumpărări servește ca registru auxiliar pentru înregistrarea cumpărărilor de bunuri materiale sau servicii, ca document de stabilire lunară a taxei deductibile și ca document pentru controlul unor operațiuni înregistrate în contabilitate. Se întocmește într-un exemplar în care se înregistrează zilnic elementele necesare determinării corecte a taxei deductibile.
Borderoul privind operațiunile asimilate livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii se întocmește pentru consemnarea valorilor corespunzătoare bunurilor și serviciilor oferite cu titlu gratuit, în vederea calculului taxei colectate aferente acestora.
Decontul privind TVA reprezintă documentul care trebuie depus lunar la organul fiscal, până la 25 ale lunii următoare. În această declarație se centralizează date din deconturile anterioare, din jurnalul pentru vânzări, din jurnalul pentru cumpărări, din borderoul privind operațiunile asimilate, precum și din alte situații contabile (în care se reflectă, de exemplu, taxa neexigibilă în cursul lunii și care nu apare în alte documente ori informații rezultate în urma unor calcule specifice), stabilindu-se taxa de plată sau taxa de recuperat.
Cererea de rambursare a TVA se întocmește atunci când taxa colectată este mai mică decât taxa deductibilă, rezultând taxa de recuperat și întreprinderea îndeplinește condițiile recuperare de la bugetul statului a taxei respective.
Rambursarea diferenței de taxă, rămasă după compensările posibile, se realizează în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de rambursare pe baza documentației stabilite prin OMF nr. 565/2000 și a verificărilor efectuate de organele fiscale teritoriale. Rambursarea se efectuează pentru contribuabilii din ale căror deconturi lunare depuse la organul fiscal teritorial rezultă taxa de rambursat timp de 3 luni consecutiv. Rambursarea se efectuează lunar pentru contribuabilii care: realizează operațiuni de export ori au unități productive noi, până la punerea în funcțiune, sau derulează operațiuni de import-export și care au diferențe de primit rezultate din actele constatatoare întocmite de organele vamale.
Nu beneficiază de rambursarea efectivă a sumelor de la bugetul de stat contribuabilii care nu au achitat total sau parțial facturile furnizorilor și/sau prestatorilor din țară, din care să rezulte taxa pe valoarea adăugată deductibilă.
Calculul taxei pe valoare adaugata pentru luna decembrie 2004
In luna decembrie 2004 S.C. CONSTRUCTORUL SA Suceava a inregistrat operatiuni privind TVA, dupa cum urmează:
După cum se observă societatea a înregistrat în luna decembrie 2004 un TVA colecta în sumă de 693.500.000 lei și TVA deductibil în sumă de 275.636.800 lei.În urma diferenței dintre TVA colectată și TVA deductibil a rezultat TVA de plată în sumă de 417.863.200 lei.Având în vedere că societatea nu a achitat TVA – ul de plată din perioada precedentă ( 156.000.000 lei), soldul de plată la data de 31 decembrie 2004 este de 573.863.200 lei.Flux informațional.
Documentele necesare stabilirii taxei pe valoarea adăugată sunt:
factura fiscală
notă de intrare recepție
jurnal de vânzări –cumpărări
decont T.V.A.
aviz de livrare, recepție și decontare.
Intrările de bunuri și servicii în unitate se fac pe baza facturilor primite de la furnizori completate p e baza avizului de însoțire a mărfurilor și de chitanța fiscală în cazul în care plata se face în numerar.
Pe baza facturilor de la furnizori, gestionarii de la depozitele de materiale întocmesc în două exemplare Nota de Intrare Recepție (NIR) în care sunt specificate: numărul chitanței fiscale, numărul facturii pe baza căreia s-a făcut recepția, data expedierii, denumirea furnizorului și a mărfurilor expediate, cantitatea, prețul cu amănuntul fără T.V.A., T.V.A.-ul, valoarea cu T.V.A. inclus.
Un exemplar de N.I.R rămâne la gestionar și unul este transmis serviciului contabilitate.
Ulterior N.I.R. –urile sunt transmise la oficiul de calcul, unde se înregistrează în baza de date, iar la sfărșitul lunii în jurnalul de cumpărări care cuprinde data și numătul N.I.R. –ului, denumirea și codul fiscal al furnizorului, suma facturată (inclusiv T.V.A.).
La ieșirile de bunuri din unitate gestionarii de la depozitele de materiale întocmesc Aviz de intrare recepție și decontare care se prelucrează la oficiul de calcul, și se emite factura în trei exemplare:
un exemplar însoțește marfa;
un exemplar este trimis la contabilitate, unde4 se inregistrază,
un exemplar va rămâne la casierie.
Pe baza facturilor se întocmește la sfârșitul fiecărei luni Jurnalul de vânzări . Pe baza Jurnalului de vânzări și a Jurnalului de cumpărări se completează Decontul privind T.V.A. care se depune la Administrația Financiară a Municipiului Suceava până la data de 25 a lunii următoare.Decontul este compeltat în două exemplare : unul negru și unul roșu. După verificarea de către organul fiscal, dacă nu se constată neconcordanțe formularul în roșu este restituit societății.
Contabilul face o notă către serviciul financiar pentru a i se aproba întocmirea ordinului de plată. După aprobarea ordinului de plată de către șeful serviciului financiar, economistul care se ocupă cu ordinele de plată către bancă, întocmește un ordin de plată pe care îl predă la casierie de unde va fi dus la bancă.
2.2.1.4. Impozitul pe dividende
Dividendele includ orice distribuire, în bani sau în natură, în favoarea acționarilor sau asociaților, din profitul stabilit pe baza bilanțului contabil anual și a contului de profit și pierdere, proporțional cu cota de participare la capitalul social. Prin urmare dividendele reprezintă renumerația capitalurilor puse de acționari/asociați la dispoziția societăților pe acțiuni.
Subiecții impunerii
Impozitul este datorat de beneficiarii dividendelor (acționari/asociați) ce pot fi atât persoane fizice cât și persoane juridice, române sau străine, indiferent de proveniența și natura capitalului social al societăților comerciale distribuitoare de dividende.
Baza impozabilă
Impozitul se calculează în raport cu suma totală pe care o reprezintă dividendele cuvenite fiecărui subiect al impunerii.
Mărimea dividendelor este dependentă de:
volumul profitului net total și de
cota de participare la capitalul social al subiectului impunerii.
În cazul dividendelor în natură, evaluarea produselor acordate ca plată în natură se face la prețul de vânzare practicat de unitate pentru produsele din producție proprie sau la prețul de achiziție pentru alte produse, iar în cazul serviciilor, pe baza tarifelor pentru aceste servicii. Prețurile tarifelor sunt cele practicate la data plății în natură.
Cote de impunere
S-a stabilit drept cotă de impunere procentul de 10% din suma dividendelor distribuite persoanelor juridice și cota de 5% din suma dividendelor cuvenite persoanelor fizice. Cotele se aplică asupra sumelor repartizate pe această destinație de AGA.
Plătitorul impozitului pe dividende
Plătitorul impozitului pe dividende nu este subiectul impunerii, ci o altă persoană. Astfel, dividendele fiind supuse impozitării prin procedeul reținerii la sursă, obligația calculării, reținerii de la subiectul impozabil și vărsării impozitului respectiv la bugetul statului revine însăși societății comerciale distribuitoare a dividendelor.
Plata impozitului se face în lei, iar dacă dividendele sunt achitate în devize impozitul se stabilește prin transformarea în lei la cursul zilei în care se face plata. Pentru dividendele distribuite, dar care nu au fost plătite acționarilor/asociaților până la sfârșitul anului în care s-a aprobat bilanțul contabil, termenul de plată a impozitului pe dividende este 31 decembrie a anului respectiv.
În cazul în care impozitul pe dividende nu este plătit la termen, persoana juridică este obligată la plata majorărilor de întârziere începând cu ziua lucrătoare imediat următoare expirării termenului de plată și cu data plății efective a impozitului, inclusiv.
Pe lângă situațiile concrete, în care contribuabilii calculează și virează impozitul pe dividende (repartizarea profitului anual pe baza hotărârii AGA), acest tip de obligație fiscală mai apare și la lichidarea întreprinderilor sau la retragerea unor asociați, baza de impunere fiind aici dată de sumele ce revin asociaților/acționarilor din capitalurile proprii constituite din profituri brute/nete sau din alte elemente a căror restituire se asimilează repartizării de dividende și se impune ca atare.
Flux informațional privind impozitul pe dividende
Obligații bănești către bugetul local (BL)
Societatea S.C. CONSTRUCTORUL S.A. Suceava este plătitoare a următoarelor impozite și taxe locale:
impozit pe teren
impozit pe clădiri
taxa pentru mijloace de transport
chirii terenuri concesionate
taxa pentru acorduri de mediu
taxa pentru folosirea drumurilor publice
taxa pentru elibererea avizelor, certificatelor
taxa pentru eliberarea certificatelor veterinare
taxa pentru folosirea mijloacelor de publicitate
2.2.2.1. Impozitul pe clădiri
În calitatea de subiect (plătitor) al impozitului pe clădiri se regăsește S.C. CONSTRUCTORUL S.A. Suceava pentru clădirile aflate în propritatea sa, situate în Municipiul Suceava.
Obiectul impozabil. Impozitul se datorează pentru clădirile aflate în proprietatea societății S.C. CONSTRUCTORUL S.A. Suceava, indiferent de locul unde sunt situate și de destinație.
În categoria clădirilor supuse impunerii se include și dependențele situate fie în corpul clădirii, fie în afara acesteia, diverse spații construite.Sunt supuse în continuare impozitului pe clădiri clădirile aflate în functiune si a căror valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării.
Clădirile noi, dobândite în cursul anului, se impun cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care acestea au fost dobândite. Impozitul se calculează pe numele noului contribuabil, proportional cu perioada rămasă până la sfârsitul anului.
Clădirile demolate în conditiile legii, clădirile distruse si cele transmise în administrarea sau, după caz, în proprietatea altor contribuabili, în cursul anului, se scad de la impunere cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a produs una dintre aceste situatii. Scăderea de la impunere se acordă numai pentru partea de clădire demolată, distrusă sau transmisă în administrarea sau în proprietatea altor contribuabili.
Baza de calcul este reprezentată de valoarea la care clădirile sunt înscrise în evidența contabilă a societății.În anul 1999 la S.C. CONSTRUCTORUL S.A. Suceava s-a realizat o reevaloare a clădirilor, majorându-se valoarea de inventar a acestora, crescând implicit dimensiunea valorică a impozitului pe clădiri care a fost plătit de societate.
Calculul impozitului datorat de persoanele juridice
În cazul persoanelor juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii.
Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii, conform prevederilor legale în vigoare.
În cazul unei clădiri a cărei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării, valoarea impozabilă se reduce cu 15% .
În cazul unei clădiri care a fost reevaluată conform prevederilor legale în vigoare, valoarea de inventar a clădirii este valoarea înregistrată în contabilitatea proprietarului imediat după reevaluare;
În cazul unei clădiri care a fost dobândită înainte de 1 ianuarie 1998 și care după această dată nu a fost reevaluată, cota impozitului pe clădiri este stabilită de consiliul local între 5% și 10% și se aplică la valoarea de inventar a clădirii, până la data primei reevaluări, înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice.
În cazul unei clădiri ce face obiectul unui contract de leasing financiar se aplică următoarele reguli:
a) impozitul pe clădire se datorează de proprietar;
b) valoarea care se ia în considerare la calculul impozitului pe clădiri este valoarea clădirii înregistrată în contractul de leasing financiar.
Impozitul pe clădiri se aplică pentru orice clădire deținută de o persoană juridică aflată în funcțiune, în rezervă sau în conservare, chiar dacă valoarea sa a fost recuperată integral pe calea amortizării.
Unitatea tehnică de evaluare este exprimată de cota de impozitare ce este stabilită de Consiliile locale. Cotele sunt proporționale și diferă în funcție de destinația clădirii. Au valori cuprinse între între 0,5% și 1%, inclusiv.
Plata și calculul impozitului pe clădiri
Impozitul pe clădiri se datoreză anual. Impozitul se calculează de către societate prin declaratia de impunere, care se depune la organele fiscale teritoriale si se verifică de către acestea. Impozitul anual pe clădiri se plăteste trimestrial, în rate egale, până la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.
Exemplu de calcul al impozitului pe cladiri datorat de
S.C. CONSTRUCTORUL SA Suceava.
Prin declaratia de impunere intocmita pentru anul 2004, se declara la Consiliul Local al Municipiului Suceava, urmatoarele :
Impozitul pe cladiri = valoarea de inventar a cladirii x cota de impozitare/100
Cladire sediu administrativ
Impozitul pe cladiri = 41.680.000.000 lei x 1 % = 416.800.000 lei
Cladire depozit materiale
Impozitul pe cladiri = 10.820.000.000 lei x 1 % = 108.200.000 lei
Flux informațional
Documentele necesare stabilirii impozitului pe clădiri sunt următoarele:
fIșa mijloacelor fixe
balanța analitică a mijloacelor fixe
declarația de impunere
În acțiunea de stabilire a impozitului pe clădiri se pornește de la fișa mijlocului fix (fișa clădirilor) care se întocmește într-un singur exemplar, de către serviciul contabilitate. Nu circulă ca fiind document de înregistrare contabilă.
Pe baza fișelor se întocmește balanța analitică a mijloacelor fixe pe grupe de mijloace fixe care cuprinde numărul de inventar, denumirea, valoarea de inventar și amplasarea.
Din datele cuprinse în balanța analitică a mijloacelor fixe, seviciul financiar întocmește Declarația de impunere care se depune la serviciile de specialitate ale Consiliilor Locale .
2.2.2.2. Impozitul pe teren
Subiectul (plătitorul) impozitului pe teren este S.C. CONSTRUCTORUL S.A. Suceava pentru terenurile deținute în proprietate. Terenurile deținute de societate sunt situate în raza municipiului Suceava.
Obiectul impozitului îl reprezintă toate suprafețele de teren aflate în proprietatea societății, indiferent dacă sunt ocupate sau nu de clădiri sau alte construcții .
Unitatea tehnică de evaluare este metrul pătrat de teren pentru care se stabilește annual o sumă fixă.
Baza de calcul o reprezintă suprafața de teren, diferențiată pe categorii de localități, iar în cadrul localităților pe zone, în intravilan patru zone: A,B,C și D.
Încadrarea terenurilor pe zone, în cadrul localitătilor, se face de către consiliile locale, în functie de pozitia terenurilor fată de centrul localitătilor, de caracterul zonei respective (zonă de locuit sau industrială), apropierea sau depărtarea fată de căile de comunicatie, precum si de alte elemente specifice fiecărei localităti în parte. În cazul unui teren amplasat intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosință decât cea de terenuri cu construcții, impozitul pe teren se stabilește după cum urmează:
a.) prin inmulțirea numărului de mp de teren cu suma corespunzătoare prevăzută în tabelul nr.1
b.) prin inmulțirea rezultatului de la punctul a.) cu coeficientul de corecție corespunzător din tabelul nr.2
Tabelul nr.1
Tabelul nr.2
În cazul unui teren amplasat extravilan, indiferent de rangul localității, categoria de folosință și zona unde este situat impozitul pe teren este de 10.000 lei pe hectar.
Calculul impozitului pe teren datorat pentru anul 2004 de S.C. CONSTRUCTORUL SA Suceava.
Prin declaratia de impunere intocmita pentru anul 2004, se declara la Consiliul Local al Municipiului Suceava, urmatoarele :
I. terenuri ocupate de constructii
calculul impozitului pe teren ocupat de sediul administrativ
Suprafata de teren 5.200 m.p.;
Zona din cadrul localitatii – zona A;
Rangul localitatii – II
Impozit in lei/m.p. – 4300 lei/m.p.
Impozit teren = suprafata teren x impozitul in lei /m.p. = 5.200 m.p. x 4.300 lei=
22.360.000 lei
calculul impozitului pe terenul ocupat de cladirea depozit materiale
Suprafata de teren 22.000 m.p.;
Zona din cadrul localitatii – zona B;
Rangul localitatii – II
Impozit in lei/m.p. – 3300 lei/m.p.
Impozit teren = suprafata teren x impozitul in lei /m.p. = 22.000 m.p. x 3.300 le i=
72.600.000 lei
II . Terenuri intravilane altele decat cele ocupate de constructii
Calculul impozitului pentru teren intravilan
Suprafata de teren 15.000 m.p.;
Zona – zona II;
Rangul localitatii – I
Impozit in lei/m.p. – 12 lei/m.p.
Coieficient de corectie 5,00
Impozit teren = suprafata m.p. x impozit lei/m.p. x coieficieny corectie
Impozit teren = 15.000 m.p. x 12 lei/m.p. x 5,00 = 900.000 lei
Flux informațional. Se iau datele privind valoarea terenurilor din documentele contabile, la valoarea lor de înregistrare.
În cadrul compartimentului financiar se întocmește declarația de impunere, care va fi depusă la serviciile de specialitate al Consiliului Local pe raza căruia se află terenul respectiv.
2.2.2.3. Taxa asupra mijloacelor de transport
Subiectul impunerii. S.C. CONSTRUCTORUL S.A. Suceava este plătitoare a taxei asupra mijloacelor de transport pe care le posedă.
Obiectul impunerii. T S.C. CONSTRUCTORUL S.A. Suceava axa asupra mijloacelor de transport se datorează pentru două categorii de mijloace de transport, respectiv pentru mijloace de transport rutier și mijloace de transport maritim. În raport cu obiectul său taxa poate fi considerată atât ca impozit pe avere, cât și ca o taxă pentru folosirea drumurilor publice.
Baza și cota de impozitare. Taxa asupra mijloacelor de transport cu tractiune mecanică se stabileste în functie de capacitatea cilindrică a motorului, pentru fiecare 500 cm3 sau fractiune de capacitate sub 500 cm3.
Taxele asupra mijloacelor de transport cu tracțiune mecanică stabilita în funcție de capacitatea cilindrică a motorului pentru fiecare 500 cm3 sau fracțiune de capacitate sub cm3 sunt:
În cazul unui autovehicul de transport marfă cu masa totală autorizată de peste 12 tone, taxa asupra mijlocului de transport este egală cu suma corespunzătoare din tabelul următor:
În cazul unei remorci, al unei semiremorci sau rulote care nu face parte dintr-o combinație de autovehicule din cele prezentate mai sus , taxa asupra mijlocului de transport este egală cu suma corespunzătoare din tabelul următor:
Capacitatea cilindrică a motorului și capacitatea remorcilor se dovedește cu cartea de identitate a autovehiculului, respectic a remorcii, cu factura de cumpărare respectiv cu alte documente legale din care să rezulte aceasta.
Calculul taxei asupra mijloacelor transport existente in parcul auto al
S.C. CONSTRUCTORUL SA Suceava
Prin declaratia de impunere intocmita pentru anul 2004, se declara la Consiliul Local al Municipiului Suceava, urmatoarele :
Exemplu de calcul a taxei mijloace transport pentru autocamion cu masa totala maxima autorizata de pana la 12 tone inclusiv:
Capacitatea cilindrica 8850 cmc;
Numarul de fractiuni pentru fiecare 500 cmc ( 8850 cmc/500) – 18;
Taxa datorata pentru fiecare 500 cmc sau fractiune – 126.000 lei
Taxa = Numarul fractiuni de 500 cmc x taxa pentru fiecare fractiune de 500 cmc;
Taxa = 18 x 126.000 lei = 2.268.000 lei
Plata. Taxa asupra mijloacelor de transport se datorează începând cu data de întâi a lunii în care au fost dobândite. Taxa se dă la scădere începând cu data de întâi a lunii în care mijlocul de transport a fost înstrăinat sau radiat în timpul anului din evidentele organelor de politie.
Taxa asupra mijloacelor de transport se plăteste trimestrial, în rate egale, până la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.
Taxa se stabilește annual de către organele fiscale pe baza declarației de impunere.
Flux informațional. Se determină valoarea mijlocului de transport aflat în propretatea societății precum și datele referitoare la capacitatea cilindrică din surse cum ar fi: cartea tehnică, certificatul de înmatriculare, actul de vânzare-cumpărare.
FLUXUL INFORMATIONAL PENTRU PLATA OBLIGATIILOR LA BUGETUL LOCAL
L
A
A
A
2.2.3. Obligatiile sociale (BAS, BASS)
Odată cu înregistrarea salariilor, societatea comercială are și obligația calculului și virării obligațiilor de natură socială, destinate constituirii fondurilor din care se plătesc pensiile, ajutoarele de șomaj sau se acoperă alte cheltuieli publice. O parte din aceste obligații sunt în sarcina angajatorului și se vor regăsi pe cheltuieli, iar o parte sunt reținute, ca și impozitul pe salarii din veniturile ce revin angajaților.
Angajatorul este persoana fizică sau juridică și orice altă entitate în beneficiul căreia una sau mai multe persoane fizice prestează muncă în baza unui contract individual de muncă sau a unei convenții civile de prestări de servicii, încheiate potrivit legii.
Sumele achitate salariaților ca plată a muncii și care se includ în fondul de salarii sunt:
salariile de bază;
sporurile și indemnizațiile la salariul de bază;
salariile de merit;
salariile de bază pentru persoanele încadrate prin cumul, inclusiv pensionarii care cumulează pensia cu salariul;
sumele realizate prin plata cu ora, gărzi, indemnizații clinice;
stimulente și premii de orice fel, plătite din fondul de salarii;
indemnizațiile pentru concedii de odihnă;
indemnizațiile pentru incapacitate de muncă, suportate de unitate (primele 10 zile);
plățile făcute salariaților zilieri sau temporari;
salariile fixe sau indemnizațiile plătite administratorilor, cenzorilor, împuterniciților statului;
drepturile ce se acordă personalului trimis în străinătate (în deplasare pentru acțiuni științifice, culturale, artistice, sportive).
Contribuțiile unității (calculate prin aplicarea unor procente asupra fondului de salarii brut) sunt:
contribuția la asigurările sociale;
contribuția la fondul de șomaj;
contribuția la fondul de asigurări sociale de sănătate (CASS);
comisionul lunar plătit Inspectoratului Teritorial de Muncă (0,75% din salariile brute).
Contribuțiile salariaților, pe care unitatea este obligată să le rețină și să le vireze o dată cu propriile obligații, sunt:
contribuția pentru pensia suplimentară;
contribuția la fondul de șomaj;
contribuția la fondul de asigurări sociale de sănătate (CASS).
2.2.3.1. Contribuția pentru asigurări sociale (CAS)
Plătitorii de CAS sunt persoanele fizice și juridice care au angajați cu contract de muncă încheiat pe durată nedeterminată sau determinată, indiferent de forma de salarizare utilizată și de forma de proprietate.
Baza de calcul
câștigul lunar realizat de salariații încadrați cu contract de muncă, inclusiv primele acordate din fondul de salarii;
venitul lunar al asiguratului, în cazul membrilor asociațiilor familiale și persoanelor autorizate să desfășoare o activitate independentă;
valoarea de asigurare stabilită prin contract, în cazul salariaților sau comanditarilor care participă la administrarea societății comerciale și au încheiate contracte de asigurări sociale.
Modul de lucru și cotele de impunere
Contribuția la asigurările sociale (CAS-ul) rezultă prin aplicarea unor cote procentuale asupra fondului total de salarii, aferent personalului încadrat cu contract de muncă și pentru veniturile de bază ale acestuia.
Cota procentuală asupra fondului lunar de salarii se stabilește odată cu Legea Bugetului anual și, în funcție de grupa de muncă a salariaților, poate fi:
40% din câștigul brut realizat de salariații grupei I de muncă (condiții foarte grele și foarte vătămătoare);
35% din câștigul brut realizat de salariații grupei a-II-a de muncă (condiții grele și vătămătoare);
30% din câștigul brut realizat de salariații grupei a-III-a de muncă (toate celelalte locuri de muncă).
Încadrarea în grupa de muncă se face potrivit precizărilor Ministerului Muncii și Protecției Sociale.
Suma contribuțiilor pentru asigurări sociale, ce trebuie virată lunar către unitate se determină după formula:
Contribuția pentru asigurările sociale nu se datorează asupra sumelor reprezentând:
prestații de asigurări sociale care se suportă din fondurile asigurărilor sociale sau din fondurile asiguratorului și care se plătesc direct de acesta;
drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale, în cazul desfacerii contractelor individuale de muncă sau al încetării calității de membru cooperator;
diurnele de deplasare, detașare și indemnizațiile de transfer, drepturile de autor;
sumele obținute în baza unei convenții civile de prestări de servicii sau executări de lucrări, de către persoanele care au încheiat contracte individuale de muncă;
sumele reprezentând participarea salariaților la profit;
premii și alte drepturi exceptate prin legi speciale.
Termenele de plată:
data stabilită pentru plata drepturilor sociale pe luna în curs, în cazul angajatorilor care efectuează plata drepturilor salariale lunar, dar nu mai târziu de 20 ale lunii următoare celei pentru care se datorează plata;
data stabilită pentru plata chenzinei a-II-a, în cazul angajatorilor ce efectuează plata drepturilor salariale chenzinal, dar nu mai târziu de 20 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata;
până la sfârșitul lunii în curs, în cazul asiguraților care se încadrează în următoarele categorii: asociat unic, asociați comanditari sau acționari, administratori/manageri care au încheiat contract de administrare/management, persoane autorizate să desfășoare activități independente;
data prevăzută în convenția civilă de prestări de servicii pentru plata sumelor celor angajați exclusiv pe bază de convenție civilă de prestări de servicii, dar nu mai târziu de 20 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata.
Într-o bună măsură, o parte a fondurilor de asigurări sociale, este utilizată și direct de societatea comercială pentru:
plata indemnizațiilor materiale pentru concedii de boală;
prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea și întărirea sănătății;
procurări de proteze medicale;
concedii de maternitate și pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 3 ani;
ajutor de deces a unui membru de familie sau chiar a salariatului.
În toate aceste situații, societatea comercială care face plata acestor indemnizații, din sumele constituite la nivelul acesteia acționează ca mandatar al Ministerului Muncii și Protecției Sociale, asigurându-se prin aceasta operativitate în calcul și decontarea acestor drepturi. În acest scop, întreprinderea reține din contribuția datorată lunar bugetului asigurărilor sociale de stat, sumele necesare stabilite prin documentul „Calculul indemnizațiilor materiale plătite în contul asigurărilor sociale”.
Documentul pe baza căruia se face calculul indemnizației pentru concedii de boală, fiecărei persoane îndreptățite, este „Certificatul medical”. Concediile de boală, maternitate, etc. se plătesc celor în drept lunar, o dată cu plata chenzinei a-II-a, pe baza unor state de plată separate. Aceste indemnizații sunt supuse impozitării, ca și salariile, și deci se suportă de către angajații care beneficiază de aceste ajutoare.
Societatea comercială are obligația să depună lunar declarația privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat. Declarația se depune la casa teritorială de pensii, în raza căreia se află sediul angajatorului.
De asemenea, societatea va depune la bancă, odată cu documentația pentru plata salariilor și a altor venituri ale asiguraților, și documentele pentru plata contribuțiilor datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, plățile efectuându-se simultan, sub control bancar.
concret:
La SC CONSTRUCTORUL SA personalul se încadrează fie în grupa a-II-a de muncă (CAS-ul fiind de 35% din baza de calcul), fie în grupa a-III-a de muncă (CAS-ul fiind de 30% din baza de calcul).
Contribuția se include pe cheltuielile de exploatare curent, reprezentând pentru societatea comercială o obligație față de bugetul asigurărilor sociale de stat.
Fondul de salarii al SC CONSTRUCTORUL SA în luna aprilie 2001 a fost de
CAS de virat în aprilie 2001 = 543 062 566,3 lei
SC CONSTRUCTORUL SA dispune virarea sumei, reprezentând CAS în contul Ministerului Muncii și Protecției Sociale în fiecare lună, odată cu cererea depusă la bancă pentru eliberarea fondului de salarii necesar plății chenzinei a-II-a.
Flux informațional privind CAS
2.2.3.2. Contribuțiile la fondul de șomaj
Plătitorii sunt:
persoanele juridice și fizice române și străine cu sediul în România, care angajează personal român;
persoanele fizice autorizate să presteze activități pe baza liberei inițiative, asociațiile familiale, alte persoane fizice care au încheiat contracte de asigurări sociale de stat;
persoanele încadrate în muncă, în baza unui contract de muncă, la persoane fizice și juridice române și străine cu sediul în România, contribuția acestora fiind reținută și vărsată de către angajatori.
Persoana fizică sau juridică, care încadrează personal în baza unei convenții civile, nu datorează contribuția pentru constituirea fondului de șomaj.
Baza de calcul și cota de impunere
Pentru constituirea fondului necesar pentru plata ajutorului de șomaj, a ajutorului de integrare profesională și a alocației de sprijin, s-au instituit contribuții ale unităților patrimoniale și ale angajaților, după cum urmează:
o cotă de 5% aplicată asupra fondului de salarii realizat lunar, în valoare brută, de persoanele fizice și juridice române și străine cu sediul în România, care angajează personal român, precum și din veniturile declarate în contractele de asigurări sociale de către persoanele fizice autorizate să presteze o activitate individuală și de către asociațiile familiale;
un procent de 1% din salariul de bază lunar de încadrare brut înscris în carnetul de muncă la care se adaugă sporurile stabilite, prin contractul colectiv sau individual de muncă, să facă parte din salariul de bază.
Constituirea și virarea obligației
Obligația se constituie începând cu data plății drepturilor bănești iar virarea se face în ziua achitării chenzinei a-II-a (lichidarea salariilor) către bugetul asigurărilor sociale de stat.
SC CONSTRUCTORUL SA a virat în luna aprilie 2001:
5% ∙ 1 704 634 000 lei = 85 231 700 lei reprezentând contribuția unității la constituirea fondului de șomaj.
2.2.3.3. Contribuția salariaților pentru pensia suplimentară
Plătitorii sunt:
salariații încadrați în baza unui contract de muncă, cuprinși în sistemul asigurărilor sociale, membrii asociațiilor familiale și persoanele autorizate să desfășoare o activitate independentă, cu contracte de asigurare;
asociații sau comanditarii care participă la administrarea societății și au încheiate contracte de asigurări sociale.
Baza de calcul și cota de impunere
Contribuția, stabilită în procent de 5% se aplică în cazul salariaților cu contract de muncă permanent, asupra salariilor de bază brute, la care se adaugă o serie de alte drepturi, printre care:
indemnizația de conducere;
salariul de merit;
sporul de vechime;
sporul pentru condiții grele de muncă;
sporul pentru lucru sistematic, peste programul normal de lucru;
alte sporuri cu caracter permanent, prevăzute în contractul de muncă, care se iau în calcul la stabilirea pensiei.
În cazul persoanelor autorizate să desfășoare o activitate independentă și a membrilor asociațiilor familiale, contribuția se calculează asupra venitului lunar al asiguratului iar în cazul asociațiilor sau comanditarilor care participă la administrarea societății comerciale, asupra sumei reprezentând valoarea de asigurare stabilită prin contractul încheiat între persoanele respective și Camera de Muncă.Stabilirea acestei contribuții are la bază principiul mutualității între personalul agenților economici și instituțiilor.Contribuția pentru pensia suplimentară se datorează pentru întreaga perioadă care constituie vechime în muncă, inclusiv în perioadele în care salariații se află în incapacitate temporară de muncă sau în concediu pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani și primesc indemnizații de asigurări sociale, fiind reținută pe statele de plată.
În cazul persoanelor care cumulează mai multe funcții, contribuția se calculează și se reține la funcția de bază.
Contribuția nu se reține:
persoanelor care prestează servicii sau execută lucrări pe bază de contracte civile sau efectuează ale categorii de lucrări care nu au la bază contracte de muncă reglementate ca atare prin legislația muncii;
salariaților pentru perioadele nelucrate și consemnate ca atare în carnetul de muncă, perioade care nu constituie vechime în muncă utilă la pensie.
Fondurile pentru pensia suplimentară, constituite din contribuțiile plătite de persoanele cuprinse în sistemul asigurărilor sociale, se gestionează de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, autorizat să ia măsuri pentru păstrarea și valorificarea sumelor temporar disponibile, păstrându-le în conturi la CEC sau la bănci.
Contribuția unități pentru asigurările sociale de stat și contribuția personalului pentru pensia suplimentară sunt principalele surse ale fondului asigurărilor sociale, care se utilizează, în mare parte , centralizat prin direcțiile județene de Ministerul Muncii și Protecției Sociale pentru: plata pensiilor pentru limită de vârstă, pensiile de boală și alte cheltuieli cu caracter social.
2.2.3.4. Contribuțiile la asigurările sociale de sănătate (CASS)
Cadrul legal
Odată cu apariția Legii nr. 145/1997 (MO nr. 178/31.07.1997), s-a instituit în România sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
Baza de calcul și cota de impunere
Persoana asigurată (salariatul sau persoana ce prestează pe bază de convenție civilă de prestări de servicii) are obligația plății unei contribuții bănești lunare pentru asigurările sociale de sănătate, calculată prin aplicarea cotei de 7% asupra veniturilor brute realizate. Calitatea de asigurat este dovedită de carnetul de asigurări sociale de sănătate. Contribuția pentru asigurările sociale de sănătate se deduce din impozitul pe salariu sau din impozitul pe venit, după caz, stabilit potrivit legii, și se varsă casei de asigurări de sănătate.
Persoanele juridice sau fizice care angajează personal salariat (angajatorii) aplică cota de 7% la fondul de salarii al personalului angajat.
Constituirea fondurilor de asigurări sociale de sănătate se face din contribuția asiguraților, din contribuția persoanelor fizice și juridice care angajează personal salariat, din subvenții de la bugetul de stat precum și din alte surse.
Administrarea fondului de asigurări sociale de sănătate se face prin Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate și prin casele de asigurări județene și a municipiului București.
Persoanele care beneficiază de asigurare de sănătate, fără să plătească contribuția sunt:
copiii și tinerii până la 26 de ani, dacă sunt elevi, studenți sau ucenici și dacă nu realizează venituri din muncă;
persoanele cu handicap care nu realizează venituri din muncă sau se află în grija familiei;
soțul, soția, părinții și bunicii fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane asigurate, ș.a.
Asigurarea de sănătate este obligatorie pentru următoarele categorii de persoane:
cetățenii români cu domiciliul în țară;
cetățenii străini care au reședința în România.
Asigurarea de sănătate este facultativă pentru:
membrii misiunilor diplomatice acreditate în România;
cetățenii străini care se află temporar în țară.
Calitatea de asigurat
Calitatea de asigurat a salariaților se dobândește din ziua încheierii contractului individual de muncă al salariatului și se păstrează pe toată durata acestuia. Obligația virării CASS-ului revine celui care angajează persoane salariate.
Persoanele care nu sunt salariate dobândesc calitatea de asigurat din ziua în care s-a achitat contribuția și o păstrează în condițiile legii.
Are calitatea de asigurat, fără plata contribuției pentru asigurările de sănătate, persoana aflată în una din următoarele situații:
a)satisface serviciul militar în termen;
b) se află în concediu medical, în concediu pentru sarcină și lehuzie sau în concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 6 ani;
c) exercită o pedeapsă privativă de libertate sau arest preventiv;
d) face parte dintr-o familie care beneficiază de ajutor social.
CASS-ul datorat pentru persoanele prevăzute mai sus se suportă astfel:
de către bugetul de stat pentru persoanele de la literele a, c și d;
de către bugetul asigurărilor sociale de sănătate pentru persoanele de la litera b.
Calitatea de asigurat și drepturile de asigurare încetează odată cu pierderea cetățeniei și/sau a dreptului de reședință la țară.
În cazul neachitării la termen, potrivit legii, a contribuțiilor datorate fondurilor de asigurări sociale de sănătate, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin organismele sale, va proceda la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului asigurărilor sociale de sănătate și a majorărilor de întârziere.
Colectarea contribuțiilor datorate bugetului asigurărilor sociale de sănătate, precum și a altor fonduri se face de Ministerul Finanțelor prin direcțiile teritoriale de specialitate și se evidențiază într-un cont separat. Din totalitatea fondurilor colectate 80% sunt administrate de Ministerul Sănătății, iar 20% se constituie într-un fond de rezervă a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
SC CONSTRUCTORUL SA a virat bugetului asigurărilor sociale de sănătate, în aprilie 2001, suma de: 7% ∙ 1 704 634 000 lei = 119 324 380 lei reprezentând contribuția unității la fondul de asigurări sociale de sănătate.
SC CONSTRUCTORUL SA are obligația să depună Casei Județene de Asigurări de Sănătate:
lunar, lista nominală a persoanelor pentru care s-a plătit CASS (7%), o copie după ordinul de plată și Declarația privind obligația de plată la bugetul asigurărilor sociale de sănătate (BASS);
trimestrial, lista nominală a persoanelor care intră/ies din activitate.
Flux informațional privind plata CASS
Bibliografie
Legea 500/2002 privind finanțele publice ;
2. Statutul cadrelor didactice ;
3. Legea 189/1998 privind finanțele publice locale ;
5. E. DREHUȚĂ- Bugetul public și contabilitatea unităților bugetare, Ed. Agora Bacău 1999
6. Constantin Jitaru – Contabilitatea instituțiilor din administrația publică, Ed. Didactică și Pedagogică, București 1996
7. T. MOȘTEANU – Buget și Trezorerie publică, Ed. Didactică și Pedagogică, București 1994
8. VĂCĂREL – Finanțe publice, Ed. D.P. București 1999
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: . Analiza Economico Financiara a Firmei (ID: 131539)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.