Analiza Economica a Principalilor Indicatori Ai Firmei S.c. Moda S.a. Arad

LUCRARE DE LICENȚĂ

Analiza economica a principalilor indicatori ai firmei S.C MODA S.A ARAD

CUPRINS

Partea I-a

Considerente teoretice

Capitolul I-Analiza financiara

I.1.Diagnosticul financiar

Capitolul II

II.1 Bilantul

II.2. Contul de profit si pierderi

II.3. Indicatori

Partea II-a- Exemplu practic

Capitolul I. Istoric

I.1

I.2

Capitolul II

II.1.

II.2

II.3

III.Concluzii

IV.Bibliografie

I.Partea I-A :

Considerente teoretice :

Analiza financiara este activitatea complexa care se desfasoara la nivelul unei intreprinderi si are ca finalitate reflectarea, cu ajutorul unor indicatori sintetici, a starii de sanatate financiara a respectivei intreprinderi.

Prin analiza financiara se intelege operatiunea de descompunere a intregului in elementele componente si examinarea fiecarui element separat.

Ea poate fi privita din 3 perspective si anume:

Analiza financiara ca metoda de cercetare, in care elementele unui intreg sunt descompune in parti pentru a determina cauzele si factorii de influenta, precum si pentru a deslusi modul de desfasurare si formare a fenomenelor cercetate.

Ea mai poate fi privita si ca disciplina de studiu si anume analiza economico-financiara a intreprinderii care consta intr-un ansamblu de tehnici si metode pe baza carora se obtin informatii cu privire la un agent economic si la mediul in care acesta i-si desfasoara activitatea, pentru a putea cunoaste situatia ei economico-financiara si pentru a determina starea de performanta a intreprinderii cercetate.

Ultimul metoda este cea de activitate practica care presupune un proces de cunoastere a modului in care sunt utilizate resuresele umane, financiare si materiale ale intreprinderii dar si a factorilor care influenteaza procesele si fenomenele care au loc la nivelul intreprinderilor ,pentru a oferii solutii menagerilor pentru ameliorarea situatiei.

Analiza economico-financiara nu este aceeasi cu diagnosticul financiar.

Definirea termenului de diagnostic:

Termenul de diagnostic provine din cuvantul grecesc „diagnostikos” care semnifică „apt de a discerne”; care este frecvent utilizat în medicină.

El consta în recunoașterea unei boli pe baza simptomelor sale; se recomandă a fi realizat în mod preventiv și repetitiv cu scopul de a depista riscurile apariției bolilor.

Diagnosticul financiar pentru gestiunea intreprinderii reprezinta un ansamblu de metode instrumente care are ca si scop principal aflarea situatiei financiare a unei societati.

In urma realizarii acestui diagnostic se elaboreaza o noua strategie de mentinere, dezvoltare in mediul economic.

In sens general, scopul final al diagnosticului financiar consta in faptul ca ofera informatii financiare atat acelor persoane din interiorul societatii cat si celora din afara ei.

Problema diagnosticului financiar se poate aborda in 2 moduri diferite:

1.Atunci cand aceasta problema a diagnosticului financiar este realizata in interiorul societatii, purtand denumirea de “diagnostic financiar intern”, iar utilizatorii acestui tip de diagnostic sunt salariatii si conducatorii societatii respective.

Obiectivul principal al acestui diagnostic este detectarea situatilor de dezechilibru financiar si implementarea unor noi decizii startegice pentru redresarea societatii.Decizile se bazeaza pe identificarea cauzelor dezechilibrelor si stabilirea unor masuri de remediere a acestor dezechilibre financiare.

Daca problema este analizata din exteriorul societatii, atunci se realizeaza un diagnostic financiar extern, iar cei interesati pot fi analisti financiari, potentialii actionari, unele organismele bancare si in unele situatii chiar si statul.

Obiectivul principal care se urmareste este capacitatea societatii de a obtine profit, capacitatea sa de a-si respecta obligatiile care le are, atat cele pe termen lung cat si obligatiile pe termen scurt cum ar fi solvabilitatea, lichiditatea etc.

Ambele analize, atat analiza interna cat si cea externa, au ca scop principal determinarea performantelor societatilor si riscurilor la care aceste societati sunt supuse si urmaresc analizarea riscului, rentabilitatii si a valorii lor.

De obicei, acest diagnosticul financiar este realizat numai in anumite cazuri de dificultati grave sau cand o persoana cere o astfel de lucrare.

Elaborarea unui astfel de diagnostic financiar ar trebui sa sa aiba loc in mod periodic.

Diagnosticul financiar are ca si scop identifica unor factori care pot fi atat favorabili cat si nefavorabili, factori care vor putea afecta intr-o masura mai mare sau mai mica activitatea de viitor a unei societati.

Folosind anumite tehnici si metode specifice diagnosticul financiar se poate aprecierea situatia financiare atat trecute cat si prezente a societatii.

Majoritatea informatiile care sunt necesare pentru a efectua un diagnosticului financiar sunt obtinute si prelucrate din situatiile financiare are intrepeinderii cum ar fi: contul de profit si pierdere, bilantul, anexa la bilant etc.

Diagnosticul ca instrument al managementului reprezinta:

– un demers prealabil oricărui proces decizional, care permite întreprinderii să cunoască, să determine ce fel de servicii/produse poate sa ofere în raport cu resursele sale disponibile sau posibil de procurat, să determine ce avantaje are in raport cu concurenta și poziția sa in cadrul piaței si să i-si definească strategii de piata.

– demersul prin care se poate aprecia „starea de sănătate” a unei întreprinderi, în concordanta cu mediului în care aceasta i-si desfasoara activitatea, asemanator cu cel utilizat in medicină pentru a analizarea stărea de sănătate a unui pacient, si anume:

-observarea unor simptome,

-depistarea cauzelor pe care le-au generat,

-pe bază acestora se pot formula recomandărilor de însănătoșire(revigorare) sau de preîntâmpinare a înbolnăvirii,

-administrarea tratamentului,

-controlul consecințelor survenite în urma respectării sfatului medicului

Aprecirea structurii financiare permite, in principal, evaluarea bunei adecvari dintre mijloacele economice si resursele financiare, dar, de asemenea, si a independentei financiare a intreprinderii, solvabilitatii si lichiditatii acesteia.

Aceasta structura financiara se apreciaza, mai intai,urmarind bilantul sau.

Diagnosticului întreprinderii cuprinde urmatoarele faze:

Prima faza se refera la:

Cunoașterea generală a întreprinderii si mediului său de afaceri si anume:

a) Informații generale cu privire la acea întreprindere;

b) Informații privitoare la resursele materiale, financiare etc.

c) Informații referitoare la rezultatele întreprinderii;

d) Informații referitoare la relatiile pe care intreprinderea le are cu mediul extern.

Faza 2:

1. Diagnosticul propriu-zis (analiza punctelor slabe si forte ale intreprinderii)

2. Analiza diagnosticul global al întreprinderii,

3. Si nu in ultimul rand a diagnosticul funcțional al întreprinderii:

a) Mediul tehnologic și tehnic care cuprinde funcția tehnică productivitatea

b) Mediul concurențial Funcția comercială(competitivitate)

c) Mediul financiar- funcția financiară

d) Mediul social funcția de personal

e) Mediul social-politic si anume calitatea managementului sau performanță sa.

Ultima faza a intreprinderii, faza a treia cuprinde:

a) Diagnosticul strategic (analiza riscurilor și oportunităților)

b) Analiza mediului extern (acțiunile concurenței, tendințele pieței)

c) Determinarea perspectivelor/durabilitatea firmei.

Toate aceste faze trebuie determinate in ordine cronologica.

Solvabilitatea:

Solvabilitatea este capacitatea unei intreprinderi de a-si putea onora toate obligatiile sale de plata intr-un anumit timp determinat.

Ea se mai defineste ca aptitudinea de asigurare a datoriilor unei intreprinderi cand acestea ajung la scadenta.

Este foarte important sa se mentina solvabilitatea deoarece ea constitue un imperativ permanent pentru intreprindere.

Se poate ajunge in situatia cea mai grava pentru firma aceea de a intra in insolvabilitate ceea ce poate duce la disparitia intreprinderii.

Deasemenea ea poate duce si la pierderea autonomiei in fata instantele judiciare dar si fata de creditorii sai fie in cazul redresarii judiciare fie in cazul in care are loc o negociere dificila in momentul in care intreprinderea solicita urgent concursuri financiare.

Lichiditate:

Lichiditatea reprezinta capacitatea unei intreprinderi de a-si efectua platile datorate la o anumita perioada de timp stabilita.

Atunci cand excibilitatea datoriilor si cea a lichiditatii activelor se afla in stare de dezechilibru lichiditatea este afectata.

Lichiditatea poate fi exprima prin mai multi indicatori cum ar fi:

Rata de lichiditate curenta

Rata de lichidiate rapida

Rata lichiditatii imediate

Analiza financiar-contabila a oricarei intreprinderii se bazeaza pe cunoasterea urmatoarelor elemente :

Bilanțul ca pozitie financiara a intreprinderii:

Bilanțul se determina cu urmatoarea formula:

Active – Datorii = Capitaluri proprii

Bilantul se poate prezenta sub forma a doua scheme standardizate si anume:

pe orizontala sub forma de cont in cazul in care se urmareste structura activului in ordinea crescatoare a activitatii lui si in cazul pasivului in ordinea crescatoare a excibilitatii lui.

pe verticala sub forma unei liste care indica prioritatea tertilor in dauna proprietarilor.

In Romania forma bilantului financiar este cea verticala.

El este format din posturile de activ si posturile de pasiv.

Posturile de activ sunt grupate după natură și lichiditate (în ordinea crescătoare a lichiditățiilor) în active imobilizate care cuprind totalitatea bunurilor imobile si mobile, produse sau achizitionate de catre firma și active circulante care cuprind totalitatea stocurilor ( marfuri materii prime, produce finite etc), valorilor de trezorerie(conturi la banci si in casa) si creante.

Asadar activele imobilizate cuprind:

Imobilizari necorporale ( cheltuieli de constituiere, licente, brevete, marci etc)

Imobilizari corporale( terenuri,mijloace fixe, cladiri, utilaje etc)

Imobilizari financiare ( titluri de participare, titluri si creante imobilizate)

Clasificarea posturilor de pasiv sau a datoriilor în bilanț se face după natură și exigibilitatea lor (în ordinea descrescătoare a exigibilității lor) în datorii exigibile într-o perioadă mai mică de un an și datorii exigibile intr-o perioada mai mare de un an.

El cuprinde capitalurile proprii ale firmei compuse din:

Capitalul social, rezervele, diferentele din reevaluare si rezultatul exercitiului, provizioane pentru riscuri si cheltuieli asimilate capitalurilor proprii, datoriile: obligatii,datorii catre furnizori catre buget, personal etc, veniturile in avans (venituri inregistrate in avans cum ar fi : abonamente, asigurari, chirii etc.)

Bilanțul financiar evidenteaza riscul de insolvabilitate a unei întreprinderi, respectiv capacitatea/incapacitatea unei întreprinderi, de a face față exigibilității pasivului cu ajutorul activului de care aceata dispune.

Contul de profit si pierderi:

O rentabilitate semnificativă releva faptul că diferența dintre venituri și cheltuieli asigură remunerarea capitalului ce a fost investit.

Însă, veniturile obtinute nu sunt aceleasi cu incasarile corespunzatoare aceleasi perioade si nici cheltuielile cu platile pentru ca unele încasări nu sunt venituri (împrumuturi) și unele dintre plăți nu reflecta imediat cheltuielile (investițiile).

Contul de profit si pierdere cuprinde urmatoare :

Cifra de afaceri neta a firmei

Variatia stocurilor produselor finite si a productiei aflate in curs de executie

Productia realizata de entitate pentru scopurile sale proprii si capitalizata

Alte venituri din exploatare

a) Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile

b) Alte cheltuieli externe

6. Cheltuieli cu personalul care la randul lor cuprind:

a) Salarii si iductiei aflate in curs de executie

Productia realizata de entitate pentru scopurile sale proprii si capitalizata

Alte venituri din exploatare

a) Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile

b) Alte cheltuieli externe

6. Cheltuieli cu personalul care la randul lor cuprind:

a) Salarii si indemnizatii

b) Cheltuieli cu asigurari sociale, cu indicarea distincta a celor referitoare la pensii

7. a) Ajustari de valoare privind imobilizarile corporale si imobilizarile necorporale

b) Ajustari de valoare privind activele circulante, in cazul in care acestea depasesc suma ajustarilor de valoare care sunt normale pentru entitatea in cauza.

8. Alte cheltuieli de exploatare

9. Venituri din interese de participare, cu indicarea distincta a celor obtinuta de la societati afiliate.

10. Venituri din alte investitii si imprumuturi care fac parte din activele imobilizate

11. Alte dobanzi de incasat si venituri similare

12. Ajustari de valoare privind imobilizarile financiare si investitile detinute ca active circulante.

13. Dobanzi ce trebuie platite si cheltuieli similare.

14. Profitul/pierderea din activitatea curenta

15. Veniturile extraordinare

16. Cheltuielile extraordinare

17. Profitul/pierderea din activitatea extraordinara

18. Impozitul pe profit

19. Alte impozite neprezentate in elementele de sus

20. Profitul/pierderea exercitiului financiar.

II. PARTEA A II – STUDIU DE CAZ

1. Prezentare date generale despre firma analizata :

Societatea Comerciala MODA S.A Arad este persoana juridica romana,constituita ca societate pe actiuni in urma Hotararii Guvernului nr 1224/23.12.1990 si privatizata in anul 1994 prin metoda MEBO.

Este inscrisa la Registrul Comertului sub numarul J 02/4/1991,avand CUI RO1689052.

Are ca obiect principal de activitate producerea si comercializarea de confectii pentru femei,barbati si copii.

Productia a fost orientata cu precadere spre export,iar principalele contracte au fost realizate cu partenerii din Germania,Anglia respectiv firmele:

GIL BRET, KARPELLE, MARC CAIN,OUI.

Pentru productia interna,principalii furnizori de materii prime si auxiliare au fost societatile comerciale ‘COATS’- Bucuresti,EMIDALE-Bucuresti,MIROGLIO-Bucuresti,AMANN-ROMANIA-BRASOV etc.

Scurt istoric al societății S.C MODA S.A ARAD:

Cu 50 de ani în urmă a luat ființă de Confecții ca interprindere industrială de stat, în baza hotarîrii Consiliului de Miniștri nr.898 din 7 iulie 1959.

Desigur în stadiul de interprindere de stat s-a ajuns în mod treptat,după începuturile modeste ce datau încă din primăvara anului 1945, cănd un grup de circa 30 meseriași și-au unit iscusința în domeniul confecțiilor de îmbrăcăminte,dând viață „Atelierelor colective ale croitorilor” din Arad.

La sfârsitul primului deceniu de activitate a fabricii,urmare a organizarii corespunzătoare a muncii,s-au înregistrat creșteri notabile la principalii indicatori economici,financiar și social.Astfel în 1969,productivitatea muncii se situa la 300% în raport cu anul 1959,iar valoarea producției fizice și globale a crescut de 4 respectiv de 5 ori.

Fără îndoiala aceste rezultate s-au obținut în principal prin efortul celor 1600 salariați ai unității(în 1969),antrenați în diferite forme de perfecționare a pregătirii profesionale.

Evenimentele din decembrie 1989 au marcat o cotitură în istoria Întreprinderii de Confecții Arad,ca de altfel, în istoria întregii societătii românești.

Pană în anul 2000 nu s-au facut investitii majore deoarece parte din profitul obtinut era destinat rambursarii creditului.A fost o perioada cu rezultate financiare foarte bune,ceea ce a permis și acordarea unor dividente apreciabile.

După anul 2000,situația a început să devină mai grea și se simțea nevoia unei noutăți în strategia pe termen mediu a societății.

Cu timpul numarul de angajati a scazut,la fel si producția.Ca urmare a acestei scăderi Consiliul de Administrație a gândit o strategie care să permită supraviețuirea fabricii la noua dimensionare.Ca o prima măsură s-a reorganizat activitatea, reducîndu-se numărul de secții de produție de la 3 la 2.

S-au luat măsuri drastice de reducere a personalului în regie și indirect productiv.S-a restricționat funcționarea utilajelor energofage.

Totuși aceste măsuri nu au fost suficiente,cheltuielile legate de consumul de energie rămînînd foarte mari,în raport cu producția realizată.

În aceste condiții s-a luat o decizie dureroasă,dar absolut necesară:relocarea fabricii și redimensionarea ei la personalul existent.S-au demarat proiectarea unei fabrici noi, de dimensiuni mai mici.

Astfel s-a decis vanzarea clădirii fabricii si a terenului.Cea mai buna oferta a fost facuta chiar de reprezentantii „Universitatii de Vest Vasile Goldis din Arad” cu care s-a incheiat tranzactia in semptembrie 2008.

Noua fabrica s-a mutat pe strada Poetului,intr-o hala de productie pe un singur nivel.Se spera ca mutarea sa fie cu succes.

S.C Moda S.A Arad are in dotare urmatoarele:

Personal(organigrama):

Clientii MODA S.A sunt in principal cei externi cum ar fi:

-GIL BRET(Germania)

-BETTY BARCLAY()

-KARPELLE()

-BASLER()

-()

-SCHNEIDERS()

S.C Moda S.A se aprovizioneaza de la urmatorii furnizori cu materii prime:

-OMNITECH Bucuresti

-COMPACT Bucuresti

-MILANO TEXTIL Bucuresti

-EMIDALE Bucuresti

-UNITEX Arad

Firmele concurente ale societatii S.C Moda S.A sunt:

Firme din acelasi oras:

-DIALMA Arad

-ARCOM Arad

-ARTEX Arad

-DUOTEX Arad

Firme concurente din Romania:

-MODEXIM S.A Craiova

-TEX MODEL Craiova

-S.C TERITEX ROMANIA S.R.L

-SC FRANCESCA INDUSTRIES SA Pitesti

-CONFECTII S.A Vaslui

Productie

MODA SA produce toate tipurile de confectii in special pentru femei: paltoane, jachete, costume, rochii bluze fuste, pantaloni

Productia se desfasoara in sistem Lohn (clientii externi aduc modelele,materia prima,tiparele si auxiliarele necesare pentru confectionarea produsului respectiv)

Societatea executa productia contractata si livreaza produsul finit clientilor respectivi incasand manopera pentru executarea produsului)

Societatea lucreaza 95% din productie in acest sistem, iar restul de 5% productie interna care o verifica la diversi clienti din tara si prin magazinele proprii.

Organigrama societatii S.C MODA SA ARAD

Analiza financiara a principalilor indicatori economici din cadrul S.C MODA S.A Arad

2. Analiza rezultatelor financiare

Contul de profit și pierderi grupează veniturile, cheltuielile și rezultatele aferente unui exercițiu financiar pe tipuri de activități – de exploatare, financiare sau cu caracter excepțional. Soldurile intermediare de gestiune evidențiază rezultatele în funcție de treptele lor de formare.

2.1 Analiza cifrei de afaceri

Cifra de afaceri reprezintă principalul indicator al activității firmei. În accepțiunea sa consacrată cifra de afaceri reprezintă suma totală a veniturilor rezultate din operațiunile comerciale efectuate de o firmă într-o perioadă de timp determinată.

Cifra de afaceri = Venituri din vânzarea mărfurilor + Producția vândută

Cifra de afaceri trebuie să satisfacă următoarele cerințe :

Nivelul cifrei de afaceri să acopere cheltuielile din exploatare și să permită

realizarea de profit;

În dinamică să prezinte o tendință de creștere reală, pentru a asigura creșterea

reală a volumului de afaceri al firmei

Să dețină o pondere de minimum 85% din veniturile din exploatare, respectiv de 75% din veniturile totale ale firmei pentru ca să reflecte o situație normală de activitate

3.1 Analiza structurii cifrei de afaceri pe tipuri de venituri:

Structura cifrei de afaceri pe elementele componente oferă informații despre modul de realizare a afacerilor pe tipuri de venituri, respectiv din desfacerea producției și comercializarea mărfurilor.

Structura Cifrei de afaceri Tabel 2

Pentru intervalul analizat 2010-2012 ponderea productiei vandute in cifra de afaceri a crescut de la 97,79% in 2010, la 98,34% in anul 2012.

3.2 Analiza valorii adăugate

Valoarea adăugată se poate calcula prin două metode:

metoda de producție (sintetică, deductivă)

metoda de repartiție (aditivă)

Metoda de repartitie VA = Chs + Pn + A + Cf + IT unde:

Chs- cheltuielile salariale și asimilate

Pn – profitul net

A – amortizarea

Cf – cheltuielile financiare

IT – impozitele și taxele

Repartizarea valorii adăugate Tabel 5.

3.3 Analiza excedentului brut din exploatare

Excedentul brut de exploatare (EBE)5 – reprezintă acumularea brută rezultată din activitatea de exploatare, rămasă la dispoziția firmei pentru autofinanțarea investițiilor și remunerarea aportatorilor de fonduri în cadrul firmei (creditori și acționari):

EBE = Valoarea Adăugată – Cheltuieli cu personalul – Impozite și taxe + Subvenții de exploatare

Evoluția excedentul brut din exploatare Tabel 6.

3.4. Analiza rezultatului brut al exploatării

Rezultatul exploatării (RE)6 – măsoară rentabilitatea întregii activități de exploatare prin deducerea tuturor cheltuielilor aferente:

RE = Venituri din exploatare – Cheltuieli de exploatare

Evoluția rezultatului exploatării

Tabel 7.

Rezultatul din exploatare in anii 2010 si 2011 a inregistrat valori negative in crestere,iar in anul 2012 rezultatul este pozitiv de 46296 lei,ceea ce indica o redresare a situatiei economico-financiare a societatii.

2.6. Analiza rezultatului brut al exercițiului

1. Rezultatul curent (RC) – obținut prin cumularea rezultatului financiar:

RC = RE + Rezultat financiar

Rezultatul net al exercițiului (Rex) – include rezultatul excepțional, respectiv influența impozitului pe profit:

Rex = RC + Rezultat excepțional – Impozit pe profit

Evoluția rezultatului brut și a rezultatului exercițiului Tabel 8.

Rezultatul net al exercițiului prezintă valori pozitive pentru anul 2010,apoi a inregistrat o evolutie descendenta in 2011 ca in 2012 sa revina iar la valori pozitive,respectiv pe profit.

Evoluția rezultatului net este efectul cumulat al scăderii rezultatului din exploatare și a rezultatului financiar.

3. Structura financiară a firmei

Analiza structurii financiare a patrimoniului are rolul de a reflecta raporturile dintre elementele patrimoniale și schimbările care au loc în cadrul resurselor și utilizărilor permanente și curente, adică reflecta raportul existent intre finantarile pe termen scurt si cele pe termen lung.

Astfel structura financiară a firmei se analizează din două puncte de vedere7 :

● Din punct de vedere al surselor de finanțare reflectate în pasivul bilanțier;

● Din punct de vedere al utilizării și materializării acestora în activul bilanțier.

Analiza structurii activului

Structura activului în anul 2010 la SC MODA ARAD, se prezintă după cum urmează : active imobilizate, 59% active circulante 41%

Rata activelor imobilizate (Rai)8 – reprezintă ponderea elementelor patrimoniale utilizate permanent, refelectând și gradul de investire a capitalului în firmă. Acest indicator reflectă și

7 Ioan Cuzman – Analiza financiară a intreprinderilor industriale, “Vasile Goldiș University Press”, Arad, 2007

gradul de imobilizare al activului. Valoarea optimă a acestui indicator diferă în funcție de specificul activității, pentru o firmă cu activitate de distribuție valoarea optimă se apreciază ca fiind in intervalul 20% – 30%.

Rata activelor imobilizate

Rata activelor imobilizate=Active imobilizate/ Total activ

Pentru intervalul 2010-2012, rata activelor imobilizate are o evolutie ascendenta, valoarea fiind pentru întregul interval superioara nivelului de 18%. Situația este efectul cresterii valorii activelor imobilizate ca urmare a amortizării acestora și vânzării unor utilaje și echipamente.

Rata activelor circulante (Rac)9 – arată ponderea pe care o dețin utilizările cu caracter ciclic în total patrimoniu. Acest indicator măsoară indirect și gradul de lichiditate a patrimoniului.

La fel ca și în cazul ratei activelor imobilizate, valoarea optimă a acestui indicator diferă în funcție de specificul activității, pentru o firmă de producție valoarea optimă se apreciază ca fiind de aproximativ 70% – 80%.

Rac =Active circulante/ Total activ

Rata activelor circulante este inferioară valorii de 80%, nivel considerat de literatura de specialitate ca fiind acceptabil pentru o firmă a cărei activitate de bază este productia.

3.2. Analiza structurii pasivului

Structura pasivului în cazul SC MODA SA ARAD în anul 2010 se prezintă după cum urmează : capitaluri proprii 83,29 % total datorii 16.71%.

Structura pasivului

Lorant Eros-Stark, Marius Pantea Analiza situației financiare a firmei, Ed. Economică, București 2001 p. 133

Lorant Eros-Stark, Marius Pantea Analiza situației financiare a firmei, Ed. Economică, București 2001 p. 13

Rata stabilității financiare (Rsf)10 – reflectă măsura în care firma dispune de resurse financiare cu caracter permanent față de total resurse.

Rsf = Capital permanent / Total pasiv

Rata stabilității financiare prezintă valorii care sunt inferioare nivelului de 60%, cu exceptia anului 2010.

Rata autonomiei financiare globale (Rafg)11 – arată cât din patrimoniul firmei este finanțat pe baza resurselor proprii.

Rafg = Capital propriu / total pasiv

Pentru SC MODA SA ARAD constatăm că rata autonomiei financiare globale este cu mult superioara nivelului de 66%, considerat ca fiind valoarea ce caracterizează o autonomie financiară ridicată. Starea societății din punct de vedere al acestui indicator este favorabila.

4. Analiza echilibrului financiar al firmei

4.1. Analiza fondului de rulment net

Dacă fondul de rulment este pozitiv și în creștere12, această situație este una pozitivă deoarece o parte crescândă a nevoilor curente este finanțată din resurse permanente. Acest fapt este generat fie de creșterea capitalului permanent ca urmare a creșterii îndatorării pe termen lung sau a

Lorant Eros-Stark, Marius Pantea Analiza situației financiare a firmei, Ed. Economică, București 2001 p. 119

Lorant Eros-Stark, Marius Pantea Analiza situației financiare a firmei, Ed. Economică, București 2001 p. 124

Analiza financiară a intreprinderilor industriale,“ Press”,, 2007

creșterii nivelului capitalurilor proprii ale firmei, fie de reducerea nivelului activelor imobilizate nete ca urmare a amortizării acestora sau a vânzării lor.

Un element important în analiza fondului de rulment net îl reprezintă ponderea acestuia în capitalul permanent, ceea ce reprezintă resursele permanente alocate pentru finanțarea activelor curente.

Ponderea FRN = Fond de rulment net / Capital permanent

Pentru a putea evidenția proporția în care resursele permanente alocate finanțării activelor curente le acoperă în mod efectiv se determină raportul de finanțare a activelor circulante din fondul de rulment net.

Rfac = Fond de rulment net / Active circulante x 100

Evoluția raportului de finanțare a activelor circulante din fondul de rulment net Tabel 16.

Din punct de vedere al structurii, analiza fondului de rulment net permite descompunerea acestuia în :

Fondul de rulment propriu, FRp  Capital propriu – Active imbilizate nete

Fondul de rulment străin, FRS = Fond de rulment – Fond propriu de rulment

Evoluția structurii fondului de rulment net Tabel 17.

Din punct de vedere al gestiunii fondului de rulment net putem determina viteza de rotație a acestuia prin cifra de afaceri. Acest indicator exprimă numărul mediu de zile în care fondul de rulment net se reconstituie prin cifra de afaceri. Situația optimă este aceea în care indicatorul prezintă un trend descendent, în intervalul cuprins între 30 și 90 de zile.

Evoluția gestiunii fondului de rulment net Tabel 18.

In cazul SC MODA SA fondul de rulment net a înregistrat valori pozitive pe un trend crescător. Acest aspect s-a datorat nivelului superior al capitalurilor permanente fata de al activelor imobilizate, firma a reușit să-și acopere nevoile permanente pe seama surselor permanente.

Din punct de vedere al gestiunii fondului de rulment net prin raportarea la cifra de afaceri constatăm că durata exprimată în zile a s-a situat sub nivelul recomandat de 30 – 90 de zile, în anul 2011 înregistrându-se o valoare de 65 de zile.

4.2. Analiza necesarului de fondul de rulment

NFR  Active circulante nefinanciare  Datorii pe termen scurt nefinanciare

Necesarul de fond de rulment în cazul SC MODA SA este pozitiv, ceea ce semnifică că există un surplus de nevoi temporare în raport cu sursele temporare. În acest caz se evidențiază excedentul (surplusul) activelor circulante (mai puțin disponibilități) asupra resurselor ciclice (datorii din exploatare). Situația este nefavorabilă dacă este urmare a unor perturbări în ciclul de activitate (creșterea duratei de încasare a debitelor și scăderea duratei de plată a obligațiilor), sau ca urmare a unei gestiuni ineficiente a stocurilor (stocuri fără mișcare, sau cu mișcare lentă).

Din punct de vedere al gestiunii necesarului de fond de rulment putem determina viteza de rotație a acestuia prin cifra de afaceri.

Acest indicator exprimă numărul mediu de zile în care necesarul de fond de rulment se reconstituie prin cifra de afaceri. Situația optimă este aceea în care indicatorul prezintă un trend descendent, în intervalul cuprins între 30 și 90 de zile. În cazul SC MODA SA situația este favorabilă, trendul este descendent și în intervalului de 30 – 90 de zile, cu exceptia anului 2010.

Cifra de afaceri

 Necesarul de fond de rulment   

Durata T zile

Evoluția vitezei de rotație a necesarului de fond de rulment Tabel 20.

4.3. Analiza trezoreriei nete

Trezoreria neta = Fondul de rulment net – Necesarul de fond de rulment

Din punct de vedere a structurii funcționale trezoreria netă se descompune în două componente, trezoreria de activ și trezoreria de pasiv, trezoreria netă fiind egală ca valoare cu diferența dintre trezoreria de activ și trezoreria de pasiv.

Astfel din punct de vedere structural, analiza trezoreriei presupune determinarea mărimii și sensului plasamentelor, disponibilitășilor în conturi la bănci și în casă, a creditelor bancare pe termen scurt și a altor valori de trezorerie.

Pentru SC MODA SA, în intervalul analizat trezoreria netă este pozitivă, în anul 2010 înregistrând o valoarea de 1824252 lei. Valoarea pozitivă a trezoreriei semnifică că suntem în situația în care avem un echilibru financiar.

4.4. Analiza echilibrului financiar prin ratele de finanțare

4.4.1. Analiza ratei stabile de finanțare

Rata finanțării stabile (Rf)13 – reflectă măsura în care resursele financiare de natura capitalurilor permanente acoperă utilizările grupate în activele permanente. Altfel spus această rată reflectă în valori relative echilibrul financiar pe termen lung. Rata arată gradul în care activele stabile sunt finanțate din pasivele stabile.

13 Lorant Eros-Stark, Marius Pantea Analiza situației financiare a firmei, Ed. Economică, București 2001 p. 163

În cazul SC MODA SA în anul 2011 valoarea ratei stabilității financiare este cu mult superioară nivelului de 100% (246%), existând un surplus de surse permanente care constituie fondul de rulment net. Rezultatul se datorează valorii reduse a activelor imobilizate.

4.4.2. Analiza ratei ciclice de finanțare

Rata finanțării ciclice (Rfc)14 – reflectă măsura în care resursele financiare de natura capitalurilor curente acoperă utilizările grupate în activele curente.

Rfc = Pasive curente /Active curente

Evoluția ratei finanțării ciclice Tabel 24.

Rata finanțării ciclice prezintă valori inferioare nivelului de 100% (35,51 % în anul 2012), ceea ce semnifică că activele curente sunt finanțate doar parțial din surse curente, necesarul de fond de rulment fiind pozitiv.

4.4.3. Analiza ratei globale de finanțare

Rata finanțării globale (Rfg)15 – reflectă măsura în care surplusul de resurse permanente neutilizate acoperă nevoile ciclice. Altfel spus, rata finanțării globale comensurează procentul în care necesarul de fond de rulment este acoperit pe seama fondului de rulment net.

Rfg = Fond de rulment net / Necesar fond de rulment

Pentru valori ale acestei rate mai mari de 100% suntem în situația în care necesarul de fond de rulment este finanțat integral prin fondul de rulment net, caz în care avem o trezorerie pozitivă.

În cazul în care valoarea indicatorului este inferioară nivelului de 100%, atunci necesarul de fond de rulment este finanțat doar parțial pe seama fondului de rulment net, diferența fiind acoperită prin credite bancare pe termen scurt, caz în care trezoreria este negativă.

Lorant Eros-Stark, Marius Pantea Analiza situației financiare a firmei, Ed. Economică, București 2001 p. 164

Lorant Eros-Stark, Marius Pantea Analiza situației financiare a firmei, Ed. Economică, București 2001 p. 165

Evoluția ratei globale de finanțare Tabel 25.

Societatea SC MODA SA prezintă o valoare a indicatorului superioară nivelului de 100%, ceea ce se semnifică că necesarul de fond de rulment este finanțat integral prin fondul de rulment net.

4.5. Analiza echilibrului financiar prin valoarea patrimonială netă

Activul net contabil (ANC)16 se exprimă ca diferență între totalul activului și totalul datoriilor angajate de firmă: ANC = At – Dt și reprezintă evaluarea contabilă a averii acționarilor la sfârșitul exercițiului financiar.

Raportul contabil net (Rcn) 17 – cuantifică gradul de independență financiară a patrimoniului. Altfel spus, acest raport reprezintă ponderea averii acționarilor în total activ.

Rcn = Activul net contabil / Total activ

Activul net contabil înregistrează valori pozitive, în creștere pentru primii doi ani, după care are loc o scădere în anul 2012. Aceasta situație a apărut după ce în anul 2010 s-a înregistrat o creștere de peste doua ori a activului net contabil față de anul 2009.

Raportul contabil net s-a menținut în jurul valorii de ……. %, ceea ce reprezintă un grad scăzut de independență financiară a patrimoniului.

4.6. Analiza dinamică a echilibrului financiar

4.6.1. Analiza fluxului net de trezorerie

Variația în valori absolute a trezoreriei nete de la o perioadă la altă, reprezintă fluxul net de trezorerie (Ftn), care practic este fluxul de numerar degajat din activitatea întreprinderii pe parcursul unui exercițiu financiar.

Ftn  Trezoreria neta la sfarsitul exercitiul ui – Trezoreria neta la inceputul exercitiul ui

Se consideră că pentru un agent economic, o situație pozitivă se înregistrează în momentul în care fluxul de trezorerie din exploatare este mai mare decât cel din afara exploatării, iar ritmul de creștere al acestuia este superior celuilalt.

Evoluția fluxului net de trezorerie

Tabel 27

Pentru intervalul analizat fluxul net de trezorerie aferent fiecărui exercițiu financiar, ca diferență dintre încasările și plățile unui exercițiu a fost pozitiv, excepție fiind anul 2010, ceea ce reprezinta o situație favorabilă pentru firmă.

5. Analiza gestiunii financiare a firmei

Gestionarea resurselor18 are ca scop realizarea integrală și la termen a obiectului de activitate al firmei, obținerea unor produse și servicii de calitate superioară, valorificarea eficientă a potențialului resurselor, competitivitatea firmei pe piață. Exprimarea sintetică a modului de gestionare a resurselor se realizează prin intermediul vitezei de rotație, indicator care măsoară

durata de timp necesară realizării tuturor fazelor ciclului de exploatare. Ratele de gestiune cuantifică durata de transformare a activelor în lichidități și durata de reînnoire a datoriilor.

Gestiunea generală a capitalurilor

Analiza gestiunii generale a capitalurilor are ca scop aprecierea nivelului general de utilizare a resurselor financiare, respectiv viteza cu care aceste resurse ajung să revină din nou sub formă bănească.

Viteza de rotație a capitalurilor permanente

Acest indicator arată modul de valorificare a resurselor permanente într-o perioadă de gestiune.

Valoarea minimă care asigură o eficiență acceptabilă a gestiunii capitalurilor permanente este de două rotații, respectiv o durată medie de 180 de zile.

Gestiunea capitalurilor permanente Tabel 28.

Indicatorul de gestiune a capitalului permanent, în cazul SC MODA SA prezintă valori mai mici de 2, ceea ce reprezintă o situație nefavorabila.

18 Lorant Eros-Stark, Marius Pantea -Analiza situației financiare a firmei, Ed. Economică, București 2001 p. 197

Viteza de rotație a capitalurilor proprii

Indicatorul cuantifică numărul de utilizări ale capitalurilor proprii pe seama veniturilor totale într-o perioadă de gestiune.

Similar cu viteza de rotație a capitalurilor permanente, valoarea minimă care asigură o eficiență acceptabilă a gestiunii capitalurilor proprii este de două rotații, respectiv o durată medie de 180 de zile.

In cazul gestiunii capitalurilor proprii viteza de rotatie este inferioara nivelului valorii optime de 2 rotatii.

Viteza de rotație a datoriilor totale

Acest indicator prezintă numărul de reconstituiri ale surselor împrumutate și atrase pe seama veniturilor totale într-o perioadă de gestiune.

Valoarea minimă care asigură o eficiență acceptabilă a gestiunii datoriilor totale este de patru rotații, respectiv o durată medie de 90 de zile.

Din punct de vedere al gestiunii datoriilor totale societatea prezintă o situație favorabilă, valorile înregistrate fiind superioara nivelului de 4 rotații

5.2. Gestiunea generală a activelor

Analiza gestiunii generale a activelor are ca și obiectiv cuantificarea nivelului general de utilizare a resurselor financiare, respectiv viteza cu care aceste resurse ajung să revină din nou în formă bănească.

Viteza de rotație a activului total

Indicatorul cuantifică eficiența utilizării tuturor activelor reale ale firmei, respectiv redă nivelul general de organizare al activității.

Valoarea minimă care asigură o eficiență acceptabilă a gestiunii activelor totale este de două rotații, respectiv o durată medie de 180 de zile.

Gestiunea activelor totale Tabel 31.

Indicatorului de gestiune a activului total pentru SC MODA SA prezintă valori inferioare nivelului minim de 2 rotații

Viteza de rotație a activelor imobilizate

Reflectă eficiența utilizării imobilizărilor societății.

Valoarea minimă care asigură o eficiență acceptabilă a gestiunii activelor imobilizate este de patru rotații, respectiv o durată medie de 90 de zile. Creșterea vitezei de rotație peste acest nivel semnifică o creștere a eficienței utilizării activelor imobilizate, o creștere a gradului de lichiditate a activului, o îmbunătățire a structurii activelor imobilizate în corelație cu specificul activității firmei.

Gestiunea activelor imobilizate Tabel 32.

Situația firmei este nefavorabilă valoarea indicatorului de gestiune fiind inferioara nivelului de 4 rotatii.

Viteza de rotație a activelor circulante

Indicatorul exprimă numărul de rotații sau durata medie a unei rotații efectuate de activele circulante prin veniturile totale.

Valoarea minimă care asigură o eficiență acceptabilă a gestiunii activelor circulante este de șase rotații, respectiv o durată medie de 60 de zile.

Gestiunea activelor circulante Tabel 33.

Din punct de vedere a gestiunii activelor circulante firma prezintă o situație nefavorabila, valoarea indicatorului este sub limita minim acceptabilă.

Pentru corectarea acestuia se impune o optimizare a structurii activelor circulante, precum și o gestionare mai eficientă a stocurilor de materiale, concomitent cu creșterea gradului de lichiditate a activelor circulante.

5.3. Gestiunea stocurilor

Din punct de vedere financiar stocurile reprezintăalocări de capital ce nu pot fi recuperate până când acestea nu parcurg întregul ciclu de exploatare și sunt valorificate prin vânzarea și

încasarea produselor.

Rata de gestiune a stocurilor19 arată de câte ori într-o perioadă de gestiune stocurile materiale trec succesiv prin fazele de aprovizionare, fabricație și vânzare, respectiv durata în zile a unei rotații complete.

Valoarea minimă care asigură o eficiență acceptabilă a gestiunii stocurilor este de opt rotații, care corespunde unui termen mediu de revenire sub forma bănească inițială de 45 de zile.

Gestiunea stocurilor Tabel 34.

În intervalul analizat acest indicator de gestiune a stocurilor a prezentat o evoluție fluctuantă, dar cu valori care sunt superioare sau egale (2010) nivelului optim de 8 rotații. Termenul mediu de revenire sub forma baneasca a stocurilor este inferior nivelului de 45 de zile ( cu exceptia anului 2010), ceea ce determină o scadere a lichidității societatii.

5.4. Gestiunea creanțelor

Rata de gestiune a creanțelor indică durata medie în zile de încasare a contravalorii creanțelor. Acest indicator cuantifică decalajul mediu în zile între data facturării și data încasării contravalorii.

19 Lorant Eros-Stark, Marius Pantea – Analiza situației financiare a firmei, Ed. Economică, București 2001 p. 208

Valoarea minimă care asigură o eficiență acceptabilă a gestiunii creanțelor20 este de patru rotații, care corespunde unui termen mediu de revenire sub forma bănească inițială de 90 de zile. Valoarea optimă ar fi de maximum 30 de zile.

Gestiunea creanțelor Tabel 35.

Indicatorul de gestiune a creanțelor prezintă valori peste nivelul minim de 4 rotații, dar sub nivel in anul 2010

5.5. Gestiunea furnizorilor

Rata de gestiune a furnizorilor21 indică în câte zile firma își achită obligațiile sale față de furnizori. Rata de gestiune a furnizorilor exprimă creditul-furnizor primit de firmă, adică durata medie în zile de plată a contravalorii bunurilor achiziționate de la furnizori. Acest indicator indică practic decalajul mediu între data facturării și data plății contravalorii bunurilor cumpărate.

Valoarea minimă care asigură o eficiență acceptabilă a gestiunii furnizorilor este de opt rotații, care corespunde unui termen mediu de revenire sub forma bănească inițială de 45 de zile. Valoarea optimă ar fi de maximum 30 de zile.

Gestiunea furnizorilor Tabel 36.

SC MODA SA înregistrează pentru indicatorul de gestiune a furnizorilor valori superioare nivelului optim de 8 rotații. Pentru întregul interval 2011 – 2013, durata de rotație a creanțelor este mai mare decât durata de rotație a furnizorilor, ceea ce genereaza un deficit de resurse financiare pentru firmă.

SC MODA SA își achită mai repede obligațiile către furnizori decât încasează creanțele de la clienți. Dacă situația se menține pe termen mediu societatea poate înregistra un

dezechilibru între cele două rate de gestiune, fapt care se va reflecta în evoluția lichidității firmei.

6. Analiza randamentului financiar al firmei

Analiza randamentului finaciar al firmei are ca scop cuantificarea raporturilor de eficiență între efectele de natura rezultatelor și eforturile financiare depuse pentru obținerea acestora. Valorificarea capitalului investit, a celui propriu, sau celui permanent, se materializeză în capacitatea de a degaja venit net.

6.1. Analiza rentabilității comerciale

Acest indicator cuantifică eficiența activității derulate de firmă pe perioada unui exercițiu financiar prin prisma valorificării activității de bază.

Rata rentabilității comerciale cuantifică rezultatul brut din exploatare aferent cifrei de afaceri. Principala semnificație a indicatorului este de a caracteriza eficiența politicii comerciale și a politicii de prețuri a firmei.

Rata rentabilitatii comerciale = Rezultatul exploatarii / Cifra de afaceri

SC MODA SA prezintă valori extrem de reduse pentru rata rentabilității comerciale. Valoarea indicatorului în anul fost de – 0,50 %, ceea ce înseamnă că la 100 de lei cifră de afaceri revin cca 0,50 lei de profit brut din exploatare. Situația este determinată de valoarea rezultatului din exploatare care înregistrează o scădere în anul 2011, fiind de sase ori mai mic decât valoarea din 2010.

6.2. Analiza rentabilității financiare

Indicatorul măsoară profitul pe unitatea de capital investit sau procentul în care acționarii își recuperează investiția din profitul net.

Pentru a fi asigurată atractivitatea plasamentului în acțiunile firmei este necesar ca rata rentabilității financiare să fie superioară în raport cu rata medie a dobânzilor bancare sau cu rata rentabilității financiare înregistrată la nivelul altor agenți economici cu profil similar.

Rata rentabilității financiare Tabel 38.

Rentabilitatea financiară în cazul SC MODA SA este superioară ratei medii a dobânzii, ceea ce caracterizează o situație favorabilă pentru firmă. Problema care apare în cazul acestei societăți este variația extrem de ridicată pe care o înregistrează indicatorul, de la un maxim de 83,06% la un minim de 14,85%.

6.3. Analiza rentabilității economice

Rata rentabilității economice este cel mai cuprinzător indicator al eficienței economice a unei firme, surprinzând eficiența utilizării întregului capital angajat indiferent de proveniența acestuia (propriu sau împrumutat) și independent de incidența fiscalității.

Pentru a fi asigurat dezideratul menținerii substanței economice a întreprinderii este necesar ca rata rentabilității economice să fie superioară în raport cu rata inflației.

Rata rentabilității economice Tabel 39.

Rata rentabilității economice prezintă valori care sunt inferioare ratei inflației, cea mai ridicată valoarea obținându-se în anul 2010 de 7,96%.

7. Solvabilitatea

Autonomia financiară reflectă măsura în care firma își finanțează activitatea pe seama resurselor proprii. Cu cât valoarea este mai ridicată se poate aprecia că gradul de autonomie este mai ridicat, deci firma este mai puțin expusă la influențele factorilor externi de mediu22.

Autonomia _ financiara (%)  Capital propriu x100

Total activ

Valoarea optimă a acestui indicator este de 50%.

22 Ioan Cuzman – Analiza financiară a întreprinderilor industriale – Studiu de caz, Vasile Goldiș University Press, Arad, 2007

Autonomia financiară reflectă măsura în care firma își finanțează activitatea pe seama resurselor proprii.

Datorită valorii extrem de crescute(mari) a capitalurilor proprii indicatorul înregistrează valori cu mult superioare nivelului optim de 50%.

Gradul de îndatorare arată proporția în care activele firmei au fost finanțate de creditorii acesteia. Împrumuturile mai mari de 50% din total activ sunt apreciate drept critice23.

Gradul _ de _ indatorere(%)  Total datorii x100

Total active

Valoarea optimă a gradului de îndatorare este de 50%.

Nivelul extrem de ridicat al datoriilor determină o valoarea ridicată a automiei financiare, care se traduce printr-o rata mare de finanțare a activelor firmei de către creditori.

8. Lichiditatea

Lichiditatea curentă (Lc) arată măsura în care datoriile curente pot fi acoperite pe seama activelor curente. Compară ansamblul lichidităților potențiale cu ansamblul datoriilor scadente sub un an.

Lichiditat ea _ curenta  Active _ curente

Pasive _ curente

Valorile de referință pentru lichiditatea curentă sunt:

1,00 – valoarea minim acceptabilă a acestui indicator, sub acest nivel firma aflându-se pericol de incapacitate de plată.

23 Ioan Cuzman – Analiza financiară a întreprinderilor industriale – Studiu de caz, Vasile Goldiș University Press, Arad, 2007

2,00 – valoarea maxim acceptabilă a acestui indicator, peste acest nivel considerându-se că nu se utilizează corespunzător activele24.

Evoluția lichidității curente Tabel 42.

Lichiditatea curenta in cazul SC MODA SA pentru intreaga perioada analizata are valori care depasesc intervalul optim, societatea fiind in situatia de a-nu-si putea acoperi datoriile curente pe seama activelor curente.

Lichiditatea rapidă (Lr) exprimă capacitatea firmei de a-și onora datoriile pe termen scurt din creanțe și disponibilități bănești. Lichiditatea rapidă exclude stocurile din mijloacele curente de plată , acestea constituind lemental cel mai lent sub aspectul gradului de lichiditate al activelor circulante.

Lichiditatea rapida =(Active curente – Stocuri)/ Pasive curente

Valorile de referință ale indicatorului sunt:

0,65 – valoarea minim acceptabilă a acestui indicator, sub acest nivel firma aflându-se în pericolul incapacității de plată

1,00 – valoarea maxim acceptabilă a acestui indicator, peste acest nivel considerându-se că nu se utilizează corespunzător activele curente (Lorant Eros-Stark, Marius Pantea, 1999, pag. 190).

Evoluția lichidității rapide Tabel 43.

Lichiditatea rapida prezinta valori care depasesc intervalul 0,65 – 1,00 firma fiind în situația de a-nu-și onora datoriile pe termen scurt din creanțe și disponibilități.

Lichiditatea imediată (Li) apreciază măsura în care datoriile exigibile pot fi acoperite pe seama disponibilităților bănești.

24 Lorant Eros-Stark, Marius Pantea – Analiza situației financiare a firmei, Ediura Timișoara 1999

Lichiditatea imediata = Disponibilitati / Pasive curente

Valorile de referință ale indicatorului sunt:

0,35 – valoarea minim acceptabilă a acestui indicator, sub acest nivel firma aflându-se în pericolul incapacității de plată.

0,65 – valoarea maxim acceptabilă a acestui indicator, peste acest nivel considerându-se că nu se utilizează corespunzător activele curente

(Lorant Eros-Stark, Marius Pantea, 1999, pag. 191).

Lichiditatea imediata prezinta valori care se situeaza peste nivelul maxim de 0,65, ceea ce reprezintă o situație………….. pentru firmă, existând riscul de a nu putea onora datoriile exigibile pe seama disponibilităților.

Concluzii

Cifra de afaceri prezintă o scădere în intervalul analizat, după ce în anul 2010 de la valorea de 8830584 lei a înregistrat o scadere de 102121 lei față de anul 2009. Valoarea înregistrată pentru anul 2011 de 8284041 este superioara nivelului din anul 2012 8054932 dar in continua descrestere fata de anii precedenti deoarece a scazut numarul de personal iar o alta cauza este criza economica.

Lichiditatea curenta in cazul SC MODA SA pentru intreaga perioada analizata are valori care nu se încadrează în intervalul optim, societatea fiind in situatia de a-nu-si putea acoperi datoriile curente pe seama activelor curente

Pentru intervalul 2010-2012, rata activelor imobilizate are o evolutie in crestere, valoarea fiind pentru întregul interval superioara nivelului de 20% doarece firma a investit in retehnologizare.

In concluzie in urma analizei realizate firma are o evolutie nefavorabila si trebuie sa ia masuri de redresare a situatiei economice.