Analiza Economica a Firmei Damila Srl

INTRODUCERE

Transportul este cea mai importantă ramură în economia unei țări, are o funcție economică de deplasare a mărfurilor și a călătorilor, contribuie la dezvoltarea relațiilor de natură economică, politică și culturală a unei țări.

Un antreprenor care doreste a supraviețui în economia de piață, trebuie să aibă un plan strategic, să prevadă cum va evolua firma pe viitor. Dacă nu se cunosc realitățiile companiei sau daca nu are o imagine amplă asupra viitorului, riscul de a apărea problemele este unul ridicat.

Cererea este reprezentată de nevoia de servicii și de bunuri, satisfăcute cu ajutorul pieței, și anume prin vânzare-cumpărare. Cererea are la bază forța oamenilor de cumpărare, așadar ea exprimă cantitatea de servicii și de bunuri cerute de cumparător la un preț existent, luându-se în calcul venitul și preferințele clientului. Cererea poate fi făcută în scris sau verbal, cererea verbal urmează a fi confirmată în scris.

Oferta este reprezentată prin cantitatea de servicii și de bunuri puse la dispoziție spre vânzare de un agent economic, pe o anumită perioadă de timp. Cantitatea oferită poate să difere de cantitatea vândută, fiind influențată de nivelul cererii.

Oferta de transport crește atunci când prețurile sunt în creștere și scade atunci când nu se acoperă cheltuielile de transport.

Cererea este influențată de către oferta de servicii, cererea nu se va manifesta decât vis-a-vis de produsele și serviciile oferite pe piață. Atunci când noile servicii apar pe piață, odată cu ele va apărea dorința clientului de a solicita serviciile, în timp ce varietatea ofertelor dă posibilitatea clientului să își aleagă și să își satisfacă cerințele la cel mai înalt nivel.

Transporturile s-au dezvoltat de regulă în același fel cu comerțul internațional, iar capacitatea transporturilor au o evoluție favorabilă și se apropie de cea a comerțului. Fără transporturi producția bunurilor materiale ar fi una limitată la resursele de pe planul local. Izolarea economică a fost eliminată de dezvoltarea transporturilor, au fost premise schimburile și specializările de activități, formarea pieței mondiale și formarea pieței naționale, dezvoltarea pe plan mondial și national a comerțului.

CAPITOLUL 1.

PREZENTAREA GENERALĂ LA S.C DAMILA S.R.L.

Domeniul de activitate la S.C DAMILA S.R.L

Număr de înregistrare la Registrul Comerțului: J38/538/1992

Număr înregistrare fiscală: RO2552702

Sediul scocietății: Comuna Măciuca, Sat Botorani, Județul Vâlcea

Obiectul principal de activitate: comerțul cu materiale de construcții și produse metalurgice

Depozite: Râmnicu Vâlcea (3 depozite), Drăgășani (2 depozite), București, Craiova, Horezu, Bălcești, Comuna Măciuca

Comerțul cu produsele metalurgice și materialele de construcții a fost principala sursă de profit. Din anul 2011, societatea a cautat ale căi de afaceri și în domeniul serviciilor, cum ar fi: lucrări în construcții și transporturi, datorită acestora cifra de afaceri a crescut în ultimii doi ani.

Societatea are mărfurile structurate în trei grupe: finisaje și instalații, produse metalurgice și material de construcții, astfel:

Produsele principale din gama finisaje de interior și exterior și instalații sunt: gresie, faianță, pavaje, parchet, panouri solare, centrale termice, lavabilă, cărămidă etc.

Produsele principale din gama de produse metalurgice comercializate: țevi sudate longitudinal pentru construcții, țevi negre si zincate pentru instalații, tablă laminată calda și tablă laminată rece, tablă zincată, tablă prevopsită, produse laminate (cornier, oțel lat, oțel rotund, oțel pătrat, profil UPN și IPN), europrofile, plasă sudată, oțel zincat și oțel beton, etc.

Podusele principale din gama materialelor de construcții: BCA, cărămidă, ciment, produse pentru izolații si hidroizolații, adezivi, învelitori, policarbonat etc.

Societatea are o parte din produsele produsele comercializate fabricate sau procesate in capacitățile proprii de producție:

Fabrica de plasă sudată, complet automatizată, amplasată în Râmnicul Vâlcea (hala 4 și 5)

Fabrica de țiglă metalică, profilare tablă și debitare, amplasată în Râmnicul Vâlcea, tiglă metalică Rodach, accesorii, tablă profilată (hala 1)

Secția de productie de piloți pentru poduri amplasată în Râmnicul Vâlcea

Fabrica de fasonare de oțel beton din București

1.2 Structura organizatorică la S.C. DAMILA S.R.L și organigrama unității

Figura nr.1 reprezintă organigrama societății SC DAMILA SRL

S.C. DAMILA S.R.L respectă principiile unității de acțiune și de decizie, structura este una organizatoric ierarhică, aceasta fiind alcătuită din compartimente funcționale și organizational, acestea aflându-se în subordonarea Directorului General.

Atribuțiile și responsabilitățiile compartimentelor la SC DAMILA SRL:

DIRECTOR GENERAL, este subordonat direct de Adunarea Generală a Asociaților și are următoarele atribuții:

Stabilește anual cu directorii, managerii și șefii de departamente, obiective generale de dezvoltare;

Comunică fiecărui manager/director obiectivele și strategiile stabilite, urmărind ca acestea să fie transmise fiecărei persoană din acel departament;

Monitorizează semestrial/trimestrial/ anual gradul de realizare al obiectivelor stabilite;

Adoptă și aprobă deciziile din departamentele de contabilitate, vânzări, marketing, depozite, resurese umane, achiziții, juridic, managementul calității pentru o implicare responsabilă și activă a personalului din subordine, în realizarea și stabilirea obiectivelor.

DEPARTAMENT ASIGURAREA CALITĂȚII, este subordonat Directorului General al SC DAMILA SRL și are următoarele atribuții:

Directorul de calitatea supervizează lucrările prestate de Departamentele Interne, răspunde de proiectarea și implementarea și menținerea sistemului de calitate în conformitate cu standardele ISO 9001 și cu legislația națională;

Răspunde de Biroul Protecția Muncii;

Răspunde de procedurile și de modul în care se aplică salarizarea și asigurarea forței de muncă;

Vizează procedurile de perfecționare si de formare a angajatului;

Formează o echipă pentru managementul riscurilor;

Semnarea rapoartelor de control preventive sau intern;

Aprobarea procedurilor de lucru pentru facturare și gestiuni.

DEPARTAMENT JURIDIC, este subordonat Directorului General al SC DAMILA SRL și are următoarele atribuții:

Să asigure informarea și consultanța in permanență a conducerii întreprinderii asupra modificărilor legislative;

Să respecte legislația și să comunice modificările legislative celorlalte departamente;

Trebuie să reprezinte apărarea și interesele legitime ale întreprinderii în fața autoritățiilor publice, tuturor instituțiilor, precum și în fața persoanelor fizice sau juridice, român sau străin.

Urmărirea și actualizarea situației juridice a imobilelor societății

Participă la crearea Regulamentului Intern, aducându-le la cunoștință celor din conducerea societății, care sunt dispozițiile legale care trebuiesc respectate;

Participarea la negocierea contractului de muncă

Întocmește contractele de vânzare-cumpărare a imobilelor (contractarea, notariatul, certificatele fiscal, adeverințe fiscale, certificatele energetice);

Să verifice legalitatea actelor cu caracter administrative și juridic primite spre avizare.

SERVICIUL PAZĂ, este subordonat Directorului General al SC DAMILA SRL și are următoarele atribuții:

Răspunde de funcționarea și organizarea pazei companiei, bunurilor și valorilor deținute

Sunt intruiți specific personalului de pază și contribuie la controlarea modului în care personalul de pază își execută atribuțiile

Sunt stabilite regului stricte privind circulația și accesul în interiorul zonei păzite

MANAGER RESURSE UMANE, este subordonat Directorului General al SC DAMILA SRL și are următoarele atribuții:

Coordonează și conduce toate activitățiile de resurse umane;

Recrutarea se face prin identificarea postului liber, profilul candidatului și publicarea anunțului prin mijloacele stabilite de cei din conducere;

Participă și programează interviurile împreună cu managerul și oferă feedback asupra abilitățiilor candidațiilor și anunță candidații de rezultatele finale;

Anuță persoana selectată care sunt documentele necesare angajării;

Se ocupă de salarizare

Participă la instruirea anuală a personalului și răspunde de organizarea cursurilor de perfecționare interne sau externe;

Întocmirea documentelor de resurse umane în acord cu legislația muncii.

INSPECTOR DE SPECIALITATE ÎN DOMENIUL SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII IN MUNCĂ, este subordonat managerului de resurseumane și are următoarele atribuții:

Pentru toate tipurile de muncă, organizează activități de prevenire și protecție în muncă;

Coordonează activitățile de intervenție în cazuri de necesitate;

Investighiază cauzele producerii incidentelor periculoase și accidentele de muncă

Monitorizează activitățiile de sănătate și securitate în muncă

Coordonează activitățiile de intervenție în caz de necessitate

Previne accidentele de muncă și menține starea de sănătate a personalului

Asigură și stabilește echipamentul de protecție individual

OPERATOR MASINI UNELTE FASONAT, este subordonat Directorului General al SC DAMILA SRL și are următoarele atribuții:

Studiază documentația tehnică (extrasele și desenele) pentru a descoperi eventualele neconcordanțe pentru a le aduce la cunoștință șefului ierarhic

Interzice accesul persoanelor neautorizate în zona de acțiune a utilajelor

Nu trebuie să părăsească locul de muncă fără acordul șefului ierarhic

Nu trebuie sa lase mașina în stare de funcționare nesupravegheată

Trebuie să întrețină utilajul la termen și conform instrucțiunilor regăsite în cartea tehnică

Asigură curățenia și ordinea la locul desfășurării activității

Trebuie să solicite aprovizionarea cu uleiuri, piese de schimb, etc.

În permanență se ocupă de creșterea nivelului de cunoștințe profesionale și generale, participând frecvent la cursuri de instruire.

AGENT VÂNZĂRI, este subordonat față de: Managerul de zonă, Directorului Comercial și Directorul General al SC DAMILA SRL și are următoarele atribuții:

Dezvoltă și administrează în permanență baza de date a clienților de pe zona care i-a fost desemnată

Verifică în permanență clienții la Centrala Incidentelor de Plăți, verifică datoriile la bugetul loca/de stat

Participă la traininguri/cursuri pentru o mai bună cunoaștere a produselor și serviciilor, acestea ajutându-l să își înbunătățească informațiile despre normele, standardele și noile cataloagele ale furnizorilor

Prezintă și stabilește întâlniri saptamanal cu Directorul de Vânzări pentru a-și prezenta raportul de activitate pe perioada curentă și planul de vânzări și de vizite pe săptămâna viitoare

Răspunde de colectarea cecurilor și biletelor de ordin

Cu minim trei zile, agentul de vânzări notifică partenerii în legătură cu data si creanța, aceasta fiind plătită în numerar/ordin de plată

DEPARTAMENTUL DE MARKETING, este subordonat Directorului General al SC DAMILA SRL și are următoarele atribuții:

Elaborează planul și strategia de marketing al companiei

Propune, analizează și studiază soluții pentru aspectele legate de politicile multidirecționale privind promovarea serviciilor și a produselor companiei

Realizează și organizează activități de publicitate

MANAGER ACHIZIȚII, este subordonat Directorului General al SC DAMILA SRL și are următoarele atribuții:

Întocmește analize periodice despre rentabilitatea activității de aprovizionare

Evidențiază stocurile de mărfuri

Este direct responsabil cu aprovizionarea din cadrul organizației

Implementează și dezvoltă bubetul pentru aprovizionare

Aprobă modificările făcute în contractele încheiate cu furnizorii

Managerul de vânzări acordă companiei consultanță managerilor în materie de strategia și politica necesară acestora pentru aprovizionare

BIROUL CONTABILITATE, este subordonat Directorului Economic al SC DAMILA SRL și are următoarele atribuții:

Asigură și organizează la timp și corect efectuarea întregistrărilor contabile

Asigură evidența analitică, sintetică și contabilă a mijloacelor fixe și imobilizărilor necorporale și corporale

Urmărește execuția bugetară lunar

1.3 Principalii indicatori tehnico-economici și evoluția lor în dinamică în perioada 2013-2015

SC DAMILA SRL, distribuitor autorizat și importator direct ai celor mai importanți producători de produse metalurgice și materiale de construcții din străinătate și din țară. Prin îmbinarea activităților de distribuție și comerciale, s-a dezvoltat un model de afacere flexibil, cu activități de producție și servicii.

Vânzarea produselor

Compania a efectuat vânzări doar pe piața din România în valoare de 216.169.916 RON

Tabelul nr.1- Vânzări pe activități

Societatea a realizat venituri din transport până la data de 31.12.2016 în valoare de 11.953.98 RON. Veniturile în transport au crescut față de anul 2014 cu suma de 4.889.699 RON.

În tabelul nr.2 avem veniturile realizate de SC DAMILA SRL din tansport în anii 2013, 2014 și 2015.

Tabelul nr.2 Analiza veniturilor din transport

Aceste venituri provin din prestarea serviciilor de logistică către societăți cum ar fi: Voestalpine Giurgiu, ArcelorMittal Hunedoara, ArcelorMittal Iași, societăți cu care SC DAMILA SRL a încheiat contractele de servicii de transport. Pentru anul 2016, se estimează ca valoarea din serviciile prestate de logistică să depășască valoarea de 16.000.000 RON ( creștere cu 400.000 RON față de anul 2015)

Producția fizică

Tabelul 3 -Analiza programului de fabricație pe sortimente

Tabelul nr. 4- Evoluția numărului mediu de salariați

Pe perioada iernii, întreprinderea pentru a reduce cheltuielile a făcut disponibilizări. Iarna se face o reducere drastică pentru o parte din agenții economici, sunt nevoiți să renunțe la aceștia până în primăvară.

Tabelul nr. 5- Analiza cifrei de afaceri

Factorii principali care au determinat această evoluție nefavorabilă a cifrei de afaceri sunt:

Sezonierii: iarna fiind foarte grea din luna ianuarie, respectiv luna februarie a anului 2014 a afectat economia, din cauza temperaturilor foarte ridicate din vară, Ministerul Transporturilor a impus anumite restrecții, afectând ritmul construcțiilor pe timpul zilei livrarea mărfurilor timp de săptămâni întregi, cu masini de tonaj mai mare de 3,5 tone se putea efectua numai pe timp de noapte, reducând la maxim potențialul de desfacere pe perioada lunilor de vară.

Economici: lipsesc investițiile străine, scad veniturile la bugetul de stat și blochiază proiectele existente realizabile din resurse interne, scade puterea de cumpărare a populației, contextul economic european, scade apetitul băncilor comerciale de a credita business-ul privat în general și sectorul construcțiilor în special etc.

Se prezintă în tabelul de mai jos situația principalelor cheltuieli ale societății. Valorile prezentate în tabelul de mai jos sunt exprimate în RON.

Tabelul nr.6 –Situatia principalelor cheltuieli ale firmei

Tabelul nr.7 -Analiza structurală a evoluției principalelor categorii de cheltuieli

Cheltuielile au inceput să scadă încă din anul 2013, continuând cu anul 2014 si 2015. Daca în 2013 ponderea era de 69,24%, în anul 2014 a fost de 67,96% și în 2015 de 66,91%. Totuși, din analiza primului tabel, valorile au oscilat, au crescut în 2014 comparativ cu 2013 și au scăzut în anul 2015 comparativ cu 2014.

Cheltuielile cu personalul au avut o pondere relativ constantã în totalul cheltuielilor de exploatare. În anul 2014 cheltuielile cu personalul au înregistrat valoarea cea mai mare 4.118.852 RON, în anul 2013 de 4.011.474 RON iar în 2015 valoarea a scãzut la 3.926.363 RON. Acestă situație se datorează în cea mai mare parte menținerii unui numãr mediu de personal, acesta fiind de 239 salariați în anul 2013, 243 salariați în 2014 și 240 salariați în anul 2015.

CAPITOLUL 2

CEREREA ȘI OFERTA DE TRANSPORT LA S.C DAMILA S.R.L

2.1 Noțiuni teoretice cu privire la cererea și oferta de transport

Producătorul și consumatorul sunt subiecții vieții economice. Există o strânsă legătură nemijlocită în economie între consummator și producător, resursele fiind alocate și bunurile sunt distribuite conform tradițiilor stabilite.

Cererea este acea parte a trebuințelor satisfăcute prin intermediul schimburilor, prin acel act de vânzare-cumpărare. Ea se exemplifică în cantitatea de servicii și de bunuri materiale în care agentul economic – consumator și producător – solicit la un moment dat, ținând cont de prețurile de pe piață și de alți factori subiectivi și economici existenți.

Analiza cererii de pe piață reprezintă urmarea problemelor referitoare la caracteristicile și nevoile umane, la interesele economice. Teoria cererii este constituită pe baza alocării veniturile limitate de consumatorii raționali. La baza cererii se află nevoia consumatorului, iar cererea devine forma economică de manifestare a consumatorului. Deci, cererea nu exprimă toate nevoile consumatorilor, ci acele nevoi, pentru care consumatorul are acele mijloace bănești necesare.

În principal, cererea se poate analiza sub doua aspecte: cererea peței și cererea individuală.

Cererea pieței este exprimată sub două forme:

Cererea pieței unui produs reprezintă cantitatea dintr-o categorie de produse, pe care agentul economic este dispus să o achiziționeze, într-o anumită perioadă de timp, în anumite circumstanțe econimice și în baza alegerii subiective ale acestora.

Cererea pieței globale reprezintă totalizarea categoriilor de produse cerute de agentul economic individual, prin anumiți factori economici și subiectivi.

Cererea individuală este reprezentată de cantitatea de produse pe care agentul economic decide să o achiziționeze în o anumită perioadă de timp și într-o anumită condiție economică.

În funcție de legătura dintre cerere și nevoie deosebim:

Cererea proporțională (nevoia și cererea crește sau descrește în aceeași proporție)

Cererea progresivă (cererea crește mult mai repede decât nevoia)

Cererea degresivă (cererea descrește sau crește mai ușor decât nevoia)

Cererea regresivă (când nevoia crește, cererea scade)

Funcția de cerere de piață caracterizează comportamentul tuturor consumatorilor și influențele pe care anumiți factori le au asupra cererii. Este reprezentată printr-o curbă a cererii totale pentru un bun dat și arată cantitatea cumpărată din acel bun, în funcție de mai mulți factori cu sensuri și ponderi diferite, denumiți variabile, cum ar fi prețurile produselor, prețurile produselor de substituție, mărimea veniturilor disponibile, numărul și gusturile consumatorilor sau reclama.

Legea generală a cererii reprezintă raportul esențial de determinare dintre modificarea prețurilor mărfii oferite pe piața liberă și dinamica cererii pentru marfa respectivă. Ea prezintă

astfel curba care face legătura între prețul stabilit de producător și cantitatea cumpărată de consumatori.

Atunci când numărul achizitorilor pentru un bun crește, atunci pentru produs va crește și cererea, dacă numărul achizitorilor pentru un bun scade, atunci pentru produsul respective, cererea scade. Curba cererii se va deplasa spre stânga. ( Figura 2 )

Figura nr.2

Dinamica generală a cererii, atât a celei individuale, cât și a celei de piață este una descrescătoare și se înscrie pe o pantă de la stanga la dreapta. Aceasta semnifică faptul că la o scădere a prețului cererea sporește în cantitate. Acest efect al scăderii prețului asupra dinamicii cererii se explică prin legea utilității marginale descrescânde, consumatorul căutând maximum de satisfacție din sporirea cantităților consumate. O astfel de relație dă forma convexă curbei cererii față de originea axelor.

Figura nr.3 Curba cererii

Elasticitatea cererii reprezintă sensibilitatea cererii atunci când se modifică unul din factorii de influență. În primul rând cum cererea este dependentă de preț, în principal elasticitatea ei se raportează față de preț. Atunci când coeficientul de elasticitate este mai mare decât 1, atunci elasticitatea cererii este prezentă.

Cererea elastică, cererea se modifică în sens contrar, dar mai intens, într-o proporție mai mare. Astfel spus la o modificare a prețului cu un anumit procent, cererea se modifică și ea, dar cu un procent mai mare.

Cererea inelastică, cererea reacționează la modificarea prețului, dar într-o proporție mai mică, respectiv la o modificare cu un anumit procent a prețului, cererea se modifică în sens contrar cu un procent mai mic.

Cererea cu elasticitate unitară, înseamnă că variația procentuală a cantității cerute este egală cu variația procentuală a prețului, respectiv o creștere a prețului unui produs este însoțită de o scădere a cererii pentru acel produs în aceeași proporție.

Cererea perfect elastică, care presupune că variația slabă a prețului unui produs se combină cu o creștere continuă a cererii la acel produs, tinzând astfel către infinit.

Cererea perfect inelastică, atunci când cantitatea solicitată de servicii sau de produse este relativ constantă, iar prețul se modifică în orice sens, nu are nicio influență determinată asupra cererii pentru acel produs.

Cel mai important element de a stabili cererea este factorul preț, cele mai importante împrejurările care pot avea o influență a elasticității față de preț sunt:

gradul de substituibilitate a bunurilor, dacă un bun are o gamă mai largă de înlocuitori, atunci este substituibil, atunci el are o cerere mai largă de preț si invers, bunurile greu substituibile sau nesubstituibile, au o cerere inelastică, deci, coeficientul de elasticitate a cererii este intr-o relație pozitivă cu gradul de substituibilitate a bunurilor.

gradul necesității de consum, de regulă bunurile de lux sau cele care se consumă periodic au o cerere elastică în raport cu prețul, iar bunurile de bază, vitale, de strictă necesitate și care se consumă în mod curent au în general o cerere inelastică.

ponderea venitului cheltuit pentru un anumit bun în bugetul total al cumpărătorului, bunurile cu o pondere importantă în bugetul familiei au o cerere elastică, iar cele care dețin o pondere redusă în totalul cheltuielilor efectuate de către menaje au o cerere inelastică.

perioada de timp scursă de la modificarea prețului, în general cu cât este mai mare perioada de timp, cu atât este mai elastică cererea pentru bunurile ale căror prețuri au suferit modificări, întrucât cumpărătorii au răgazul de a se adapta schimbărilor de preț, iar pe piață pot apărea și alte bunuri înlocuitoare, dimpotrivă pe o perioadă scurtă de timp, cererea este inelastică, deoarece consumatorii nu se decid încă asupra modificării programului de consum.

Cunoașterea condițiilor care determină elasticitatea cererii este foarte importantă pentru estimarea venitului total încasat de vânzător sau producător. Mai mult, estimarea coeficientului de elasticitate ne ajută să știm dacă o creștere a prețurilor determină scăderea sau creșterea veniturilor.

O asemenea problemă este esențială pentru multe domenii de activitate, iar firmele din aceste domenii trebuie să știe a decide în ce măsura este oportun să majoreze prețurile, dacă este nevoie de o reducere a prețurilor și în ce fel vor afecta aceste acțiuni cererea unui anumit produs.

Astfel în funcție de nivelul coeficientului de elasticitate, se poate estima care va fi evoluția venitului total în cazul unei modificări a prețului după cum urmează:

 dacă cererea este elastică, scăderea prețului va conduce la o creștere a venitului total, datorită sporirii într-o proporție mai mare a cantității cerute;

 dacă cererea este inelastică, scăderea prețului va determina o reducere a venitului total, datorită creșterii cererii într-un procent mai mic decât scăderea prețului;

 dacă cererea are elasticitate unitară, scăderea prețului nu va influența mărimea venitului total, întrucât creșterea cererii va fi proporțională cu scăderea prețului.

Elasticitatea cererii în raport cu prețul exprimă modificarea cererii unui produs în funcție de modificarea prețului acestuia, în condițiile în care ceilalți factori de influență rămân constanți. Se calculează cu ajutorul coeficientului de elasticitate în funcție de preț, ca raport între modificarea relativă a cantității cerute și modificarea relativă a prețului acestui produs, astfel:

Elasticitatea cererii în raport cu venitul se masoară cu ajutorul coeficientului de elasticitate cerere-venit, care reprezintă raportul dintre procentul modificării cantității cerute dintr-o marfă și procentul modificării venitului, când ceilalți factori ai cererii rămân neschimbați astfel:

Cererea pentru un bun sau serviciu poate să varieze într-o anumită perioada de timp și în funcție de alți factori specifici, în afara prețului și venitului, cum ar fi:

 modificarea prețurilor altor bunuri;

 evoluția numărului de consumatori;

 preferințele și gusturile consumatorilor;

 anticipările de prețuri și venituri.

Între numărul cumpărătorilor și cererea pentru un anumit bun există o relație pozitivă, adică cererea va spori cu cât dimensiunile unei piețe, exprimate prin numărul populației vor fi mai mari. În acest caz pe o reprezentare grafică, curba cererii totale se va deplasa spre dreapta.

Dacă preferințele consumatorilor pentru un anumit bun se accentuează, cererea pentru bunul respectiv va crește și invers. Un rol important în crearea și îmbunătățirea preferințelor pentru anumite bunuri de pe piață îl au reclama și publicitatea, care pe lângă rolul de a furniza informații despre produsele vandabile, au și scopul de a determina consumatorii să cumpere bunurile unui anumit producător în dauna altor concurenți.

Anticipările privind evoluția prețului și venitului determină evoluții contrare ale cererii pentru anumite bunuri. Astfel în situația în care se prevede o creștere a prețului unui anumit bun, cererea prezentă pentru bunul respectiv crește și invers, cererea se reduce dacă se prevede o reducere a prețului, apărând fenomenul de cerere amânată.

De asemenea, când se prevede o creștere a veniturilor bănești, cererea prezentă pentru un anumit bun crește, iar dacă se prevede o reducere, cererea prezentă scade.

Oferta reprezintă cantitatea de bunuri și servicii pe care o firmă sau mai multe firme sunt dispuse să o producă și să o comercializeze, într-o perioadă de timp, în funcție de nivelul prețului mediu și de alți factori economici și extraeconomici. Comportamentul de piață al agentului economic producător este reflectat de mărimea, structura și dinamica ofertei de bunuri și servicii.

Așadar oferta este echivalentă cu producția, considerată nu ca producție globală ci ca producție destinată vânzării. Astfel în funcție de nivelul cererii, cantitatea vândută poate fi diferită de cantitatea oferită, drept pentru care volumul ofertei nu este întotdeauna egal cu cantitățile vândute, care pot fi mai mari sau mai mici decât aceasta.

Asemănator cererii, oferta se manifestă atât ca ofertă individuală, cât și ca ofertă de piață.

Oferta individuală se referă la cantitatea de bunuri și servicii pusă la dispoziție de un agent economic, în funcție de nivelul mediu al prețurilor și de alți factori de influențare, într-o anumită perioadă de timp. În raport de nivelul de specializare al producătorului, se poate vorbi de ofertă individuală a unui produs și ofertă individuală totală.

Oferta de piață se manifestă ca ofertă de piață a unui produs și ca ofertă de piață globală, dacă pe piața unui anumit bun economic, se însumează cantitățile totale, produse și oferite de către toți agenții economici specializați, rezultă oferta de piață a unui produs.

Indiferent de formele de manifestare ale ofertei (individuală sau de piață ), nivelul și dinamica acesteia sunt influențate de doi factori determinanți și anume: costul de producție unitar și nivelul prețului. Raporturile de cauzalitate dintre schimbarea prețului unei categorii de bunuri și cantitatea oferită din acele bunuri constituie conținutul legii generale a ofertei, potrivit căreia oferta se mărește atunci când prețul mărfii crește și se micșorează când prețul scade.

Astfel, spre exemplu dacă prețul unui bun oarecare crește și în condițiile în care toate costurile și prețurile celorlalte bunuri rămân constante, producerea acelui bun devine profitabilă, fiind de așteptat ca firmele deja existente să-și extindă producția, pentru ca în cele din urmă noi firme să fie atrase în ramura respectivă. Drept urmare oferta de piață a produsului respectiv va crește o dată cu creșterea prețului. Dimpotrivă dacă pe piața unui anumit produs se manifestă o scădere a prețului mediu, reacția firească a producătorilor este de a reduce în mod treptat oferta, pe de o parte, din cauza profiturilor tot mai mici, iar pe de altă parte, dintr-o tendință naturală de a egaliza cererea existentă, într-o perioadă dată.

Oferta ca și cererea se referă la un preț anume și poate fi privită ca ofertă a unui bun, a unei industrii, a unei firme și ca ofertă totală de piață. Desigur, în funcție de nivelul cererii, cantitatea care se vinde efectiv poate să difere de cantitatea oferită.

Oferta ca și cererea este și ea funcție de preț. Ea pune în evidență diversele cantități de bunuri pe care vânzătorii sunt dispuși să le vândă la diverse prețuri date.

Deci, între evoluția prețului unitar al unui bun și oferta pentru bunul respectiv există o relație de cauzalitate. Această relație este exprimată sintetic de legea ofertei, ea arată relația care se stabilește între cantitatea dintr-un bun pe care un ofertant o oferă spre vânzare într-o anumită perioadă de timp și prețul la care bunul respectiv se vinde.

Legea ofertei arată că ofertanții sunt dispuși să ofere o cantitate mai mare dintr-un bun oarecare, la un preț mai mare, decât la unul mai mic. Curba ofertei arată că nivelul de preț este necesar pentru a-l determina pe ofertant să ofere o anumită cantitate de bun.

Curba ofertei – Relația dintre prețul unitar și cantitatea oferită ( Figura 4 ).

Așadar, curba ofertei pune în evidență cantitatea de bunuri pe care un ofertant este dispus să o ofere, într-o anumită perioadă de timp, la diferite niveluri de prețuri. Astfel, se poate spune că ea arată care este prețul la care ofertantul este dispus să ofere diferite cantități dintr-un bun oarecare, într-o anumită perioadă.

Forma curbei arată clar că dacă prețul bunurilor crește, ofertanții vor aduce mai multe bunuri pe piață și invers, dacă prețul scade, ofertanții vor aduce mai puține bunuri pe piață.

Creșterea prețului influențează profitul și ofertantul este motivat în a produce mai mult și a oferi spre vânzare mai mult. Acesta este un motiv important care face ca inclinația curbei ofertei să fie în sus și spre dreapta.

Un alt motiv este faptul că de la un anumit punct, creșterea producției determină majorarea costului pe unitate de produs. Acest lucru se datorează faptului că unii factori nu pot să crească într-o perioadă scurtă de timp. De aceea, orice creștere a producției prin atragerea de mai mulți factori variabili suprasolicită factorii fizici, cauzând congestionări și gâtuiri ale producției.

Productivitatea muncii se reduce și costul pe unitate de produs adițional crește. Este firesc ca prețul să fie mai mare astfel că producătorii să fie motivați să producă aceste bunuri adiționale.

Curba ofertei, ca și curba cererii, se poate determina pentru un ofertant anume, cât și pentru toți ofertanții unui anumit produs. Oferta poate fi analizată prin caracteristici asemănătoare celor ale cererii. Ea poate fi reprezentată grafic, tabelar și cu ajutorul funcției. Între ofertă și preț există o relație directă în sensul că oferta crește pe măsura ce sporește prețul. Deplasarea curbei ofertei spre stânga semnifică reducerea cantității de produse vândute și invers, deplasarea curbei ofertei spre dreapta are ca rezultat reducerea prețurilor pentru cantitatea dată de bunuri. Realizarea ofertei are loc prin confruntarea sa cu cererea în cadrul tranzacțiilor comerciale.

Oferta apare sub diferite forme. Pe baza unor criterii complexe, ea poate fi de mărfuri corporale și de servicii, fermă sau facultativă, angajament sau cu termen fix, cu grad mediu de complexitate și de complexitate superioară, internă sau externă. În funcție de conținutul bunurilor, oferta poate fi de bunuri independente, bunuri complementare și mixtă.

Oricare ar fi forma și tipul ei, oferta se află în relație directă cu nivelul și modificarea prețului. Dacă prețul unei mărfi crește, celelalte condiții rămânând neschimbate, vânzătorul este dispus să cedeze cantități în plus pe piață, evident în limitele stocului existent la bunul sau la bunurile în cauza. Dimpotrivă în situația în care prețul scade, vânzătorul tinde să reducă oferta.

Figura nr.5 Dependența ofertei de preț

Creșterea ofertelor o dată cu sporirea prețurilor au loc numai dacă vânzătorii dispun de stocuri în depozite sau dacă dispun de resurse cu care să suplimenteze loturile de mărfuri.

Oferta ca și cererea este determinată în dimensiunea ei de o serie de factori. Cei mai importanți sunt: prețul altor bunuri, prețul resurselor, numărul ofertanților, impozitele și subvențiile, previziunile privind evoluția prețului, evenimentele social-politice și naturale etc.

Prețul resurselor, atuci când scade prețul factorului de producție, ofertanții unor anumite produse, sunt dispuși să producă mai multe bunuri, curba ofertei înregistrează o deplasare spre dreapta.(Figura nr.6)

Figura nr.6

Invers, atunci când prețul factorilor de producție crește, atunci crește și costul de producție, iar ofertantul nu va ma fi dispus să producă o cantitate foarte mare, deci curba ofertei se va deplasa spre stânga.

Numărul ofertanților influențează oferta în sensul că, cu cât numărul de firme ofertante va crește, prin apariția unora noi, în același domeniu de producție, oferta pentru o anumită categorie de bunuri va crește. Reciproc, dacă unele firme vor falimenta sau își vor reprofila activitatea, oferta se va reduce. Pe o reprezentare grafică, curba ofertei totale se va deplasa spre dreapta, dacă în ramura respectivă de producție vor intra noi firme și invers.

Nivelul fiscalității și subvențiile influențează cantitatea oferită în sens contrar. Astfel, majorarea impozitelor pe profitul firmelor sau pe cifra de afaceri determină o reducere a ofertei, iar reducerea acestora, o creștere a ofertei.

Previziunile privind evoluția prețului produc de asemenea modificări ale ofertei de bunuri, astfel că dacă o firmă sau mai multe firme prevăd o creștere a prețului în viitor pe piața unui anumit bun, atunci oferta prezentă se va reduce și invers dacă se anticipează o reducere a prețului, oferta prezenta va crește, celelalte condiții rămânând neschimbate.

În condiții social-politice și naturale favorabile, ceilalți factori rămânând neschimbați, oferta de bunuri și servicii va crește, iar o înrăutățire a acestor condiții va determina reducerea ofertei, în anumite domenii de activitate.

Elasticitatea ofertei în funcție de preț se dimensionează cu ajutorul coeficientului de elasticitate ofertă-preț, care se calculează ca raport între modificarea relativă a cantităților oferite și modificarea relativă a prețului de vânzare, după cum urmează:

Ca și în cazul cererii, în funcție de nivelul coeficientului de elasticitate, oferta pentru o anumită marfă poate avea următoarele forme:

oferta elastică, adică un anumit procent de modificare a prețului unitar îi corespunde o modificare procentuală mai mare a ofertei, sau când ritmul creșterii ofertei devansează ritmul de creștere al prețului, ambele însă fiind creșteri moderate;

oferta inelastică, adică procentul modificării ofertei este mai mic decât procentul modificării prețului, sau dacă prețul crește într-o proporție dată, oferta crește, dar în ritmuri inferioare față de nivelul prețului ;

oferta perfect inelastică, este un alt caz conform căruia la orice modificare a prețului, în orice sens și cu orice procent, oferta nu se modifică, rămânând constantă.

Figura nr.7

oferta pertect elastică, este un caz extrem, este un concept teoretic, fictiv, iar atunci cand prețul suferă o modificare sau este la un preț dat, atunci oferta va crește la infinit.

oferta cu elasticitate unitară, atunci când cantitatea ofertă variază în același sens cu evoluția prețului, adică o modificare procentuală a prețului determină aproximativ aceeași modificare procentuală a ofertei.

Capacitatea ofertei de a varia sub influența prețului depinde de mai multe împrejurări, care țin de condițiile specifice ale fiecărui întreprinzător, de strategia de piață promovată de către firme, de tehnicile de marketing folosite, de domeniul de activitate și conjunctura generală a economiei.

Dincolo de asemenea situații, specifice fiecărei ramuri și etape de evoluție a economiei, există și unele împrejurări comune care influențează elasticitatea ofertei în raport de preț, precum:

posibilitățile de stocare a bunurilor, dacă un anumit bun poate fi depozitat și păstrat o anumită perioadă de timp, elasticitatea ofertei în funcție de prețul acestui bun crește și invers, când posibilitățile de stocare sunt reduse, elasticitatea ofertei scade. Între posibilitățile de stocare a bunurilor și elasticitatea ofertei la preț există o relație pozitivă;

perioada care trece de la modificarea prețului, dacă perioada este foarte scurtă, oferta este de regulă inelastică; dacă perioada este scurtă, elasticitatea ofertei în raport de preț poate fi unitară, iar pe termen lung devine elastică.

Elasticitatea ofertei în funcție de costul de producție,este pusă în evidență, de asemenea, de coeficientul elasticității ofertă-cost, care se calculează raportând variația procentuală a cantității oferite la modificarea relativă a costului mediu de producție, cu semnul minus în față în mod convențional, pentru a opera cu marimi pozitive:

Cererea și oferta sunt componentele de bază ale mecanismului regulator al pieței, raportul dintre cerere și ofertă reflectând foarte clar și în același timp, situația pieței și a fiecărui segment al acesteia.

În echilibru, curbele ofertei și ale cererii sunt în balanță, iar prețul și cantitatea nu au tendințe de schimbare. Dacă prețul bunului în discuție este mai mare sau mai mic decât prețul de echilibru, forțele pieței acționează în direcția atingerii echilibrului. La prețul de echilibru, intenția cumpărătorilor coincide cu intenția vânzătorilor, deci în echilibru decizia cumpărătorilor nu este influențată de surplusul de cerere, iar decizia vânzătorilor nu este influențată de surplusul de ofertă. Absența surplusului de cerere ca și a surplusului de ofertă asigură stabilitatea prețului de echilibru. În aceste condiții, piața bunului respectiv este în echilibru.

Modificarea cererii și a ofertei și iesirea din echilibru au loc atunci când intervin factorii de influență în fiecare caz în parte. Cererea și oferta reprezintă elementele de bază ale mecanismului pieței și se folosesc în diverse domenii. În concluzie rezultatele folosirii resurselor se prezintă ca ofertă, în timp ce nevoile umane se prezintă sub forma cererii.

Având fiecare în parte determinări specifice, cererea și oferta se leagă și se confruntă permanent între ele după anumite reguli.

2.2 Studiu de caz privind cererea și oferta de călători la SC DAMILA SRL

Transportul de mărfuri pe cale rutieră reprezintă distribuirea încărcătura de la producător la destinatar, pe baza contractelor de transport.

Obiectul transportului rutier este constituit din pasageri și mărfuri. Cheltuielile de transport sunt incluse în valoarea bunurilor deplasate, activitatea de transport constă în livrarea mărfurilor, ci nu în creearea acestora. La baza prosperității oricărei țări se află sistemul bani-marfă-bani, transportul unind toate ramurile economiei într-un singur organism comun.

Odată cu dezvoltarea civilizației umane, nevoile de transport au crescut, acestea fiind necesare atât pentru transportul persoanelor, cât și a produselor necesare unor activități economice, ceea ce a dus la perfecționarea și dezvoltarea transportului în economia unei țări. Rețelele rutiere s-au dezoltat odată cu inventarea automobilelor și producerea în masa a diferitelor tipuri de autovehicule asigurând deplasărilor între marile aglomerații urbane, asigurând practice legătura cu toate localitățiile dintr-o țară.

Cererea reprezintă cantitatea totală oferită spre vânzare dintr-un serviciu sau produs oferite pe piață în anumită perioadă de timp și la un anumit preț.

Principiile de bază la SC DAMILA SRL constau în oferirea de servicii adaptate nevoilor fiecărui client, în vederea fidelizării și practică o politică flexibilă de distribuție, prin formarea unor parteneriate durabile și pe termen lung cu clientul. Compania nu dezavantajază solicitanții de cantități mici, onorând fiecare comandă, în schimbul unui comison/km.

SC DAMILA SRL adoptă o strategie extindere a activității logistice în toate regiunile din România, dorind și acapararea rutelor internaționale.

Principalii concurenți ai SC DAMILA SRL în județ și în țară sunt:

SC MITLIV IMPEX SRL

ARABESQUE SRL

MARNA SA

DEDEMAN

DEPPO VALCEA etc.

O parte din produsele comercializate sunt achiziționate direct de la producătorii (interni și externi de materiale de construcții și produse metalurgice) ArcelorMittal, Sidenor, Lafarge, Celsa, Arvedi, Borusan Mannesmann, Wienerberger etc., iar o parte din produsele comercializate sunt procesate sau fabricate în capacitățile proprii de producție ale societății.

Sistemul de logistică cuprinde:

peste 125.000 m.p. spații alocate producției și stocării de mărfuri în București, Râmnicu Vâlcea, Horezu, Craiova și Drăgașani, Comuna Măciuca, Bălcești;

peste 50 autocamioane având fiecare o capacitate de min 22 tone, unele dintre acestea avînd încorporate sisteme de macara pentru descărcarea rapidă a produselor caracterizate prin volum sau greutate mare;

mijloace moderne de manipulare a mărfurilor: macarale pod rulant, motostivuitoare,automacarale;

Terenurile pe care le deține SC DAMILA SRL:

Activitatea comercială și de producție se desfasoara prin intermediul spațiilor de depozitate acoperite și in aer liber, astfel:

Râmnicu Vâlcea (3 depozite) – spații de peste 90.000 mp;

București – spații de 12.000 mp;

Craiova (1 depozit) – spații de 12.000 mp;

Dragașani (2 depozite) – spații de 15.000 mp;

Horezu (1 depozit)

Măciuca (1 depozit)

Grație echipei de specialiști, rețelei naționale de depozite, logisticii proprii, DAMILA participa la proiectele importante de construcții la nivel național.

Sarcinile și rolul transporturilor se evidențiază prin efortul acestora, cum ar fi:

În plan economic:

Asigură comerțul pe plan regional, national și internațional;

Pentru diferite mărfuri se asigură un echilibru mai bun între ofertă și cerere pe piața națională și internațională;

Suplimentează cu produse zonele cu deficit, prin transportul acestora din zone abundente, ceea ce duce la legalizarea prețurilor;

Pe plan intern, cât și international, societatea participă la târguri și expoziții alături de marile companii de transport ale lumii

În plan politic:

Sunt înlăturate limitele de distanțele dintre centrele economice și circulația rapidă operative, ceea ce duce la întărire economiei

Pe teritoriul țării sunt implementate politici de amplasare a forței de producție

Analiza SWOT privind cererea și oferta de transport la S.C DAMILA S.R.L.

Cunoașterea propriilor slăbiciuni, cât și cele care aparțin concurenților, asigură elaborarea unei strategii cât mai adaptate pieții și exigențelor clienților permițându-i să își mobilizeze potențialul uman, financiar și material în scopul maximizării propriului grad de competitivitate.

2.3 Posibilități de îmbunătățire a activității la S.C DAMILA S.R.L în perioada imediat următoare

Posibilitățile privind îmbunătățirea, reorganizarea dar și restructurarea activității de transport la S.C. DAMILA SRL urmăresc aspectele:

Reducerea semnificativă a cheltuielilor,

Creșterea veniturilor întreprinderi,

Atragerea clienților de la alte entități,

Asigurarea unui raport optim asupra numărului de servicii realizate și parcursul mijloacelor de transport, mai exact o maximizare a numărului de servicii realizate , precum și o minimizare a parcursului realizate de mijloacele de transport

Păstrarea profitabilității societății și adaptarea activității la context – nu este realist în acest context pentru societate să-și stabilească target de vânzări, de cifră de afaceri, ci target de profitabilitate. DAMILA își dorește să nu scadă nivelul EBITDA sub 4%. De aceea, va continua procesul de eficientizare a centrelor de profit ale societãții (eficientizarea fiecărui punct de lucru, fiecărei activități: transport, comerț, producție, construcții etc.), de reducere a costurilor variabile și de transformare a celor fixe în costuri variabile. În orice caz, Damila și-a fixat pentru anul 2016 un buget care prevede o cifră de afaceri de RON 236.000.000 și un profit net de RON 1.882.200;

Creșterea vânzărilor produselor fabricate sau procesate cu ajutorul capacităților proprii de producție Damila (țiglă metalică Rodach, plasă sudată, oțel beton fasonat, producția de carcase), produse care prin valoarea lor adugată creată în interiorul societății pot aduce un aport important la nivelul de profitabilitate al societății.Totodată, subliniem faptul că DAMILA va continua procesul de achiziții de utilaje care să permitã creșterea ponderii vânzării produselor fabricate în cadrul DAMILA în total cifră de afaceri DAMILA. Astfel, pentru anul 2016 societatea intenționează să facă investiții în capacități de producție de cca EUR 700.000 pentru achiziționarea unei linii PRATTO producție plasă sudată role din sârmă zincată, achiziționarea unei linii producție panouri bordurate.Aceste investiții ar permite societății realizarea unui profit brut anual de cca EUR 140.000, a unui profit net anual de cca EUR 60.000 în varianta pesimistă care prevede o vânzare lunară de numai 100 tone role plasă sudată, 180 tone panouri bordurate pentru 8 luni din an. Damila comercializează în prezent în cantități mai mici aceste produse, iar rețeaua proprie de depozite permite societății desfacerea producției.

Fiecare dintre noi caută cumva să-și crească profiturile. Până să apară criza economică, principala activitate pentru a crește profitul unei firme era să câștigi mai mulți clienți sau să îi faci pe clienții pe care îi ai să cumpere mai mult. Acum, de când suntem de o perioadă de timp în această criză, este foarte important să câștigăm clienți dar contează foarte mult și să reducem cheltuielile. Acest lucru ne poate ajuta să ne creștem profitul lucrând doar în interiorul firmei. La o scurtă analiză, această modalitate poate garanta o creștere a profitului cu 4 până la 25 de procente.

După ce am realizat că acest lucru este benefic pentru firmă și că trebuie aplicat, înainte de a începe să găsim idei de cum reducem costurile trebuie să știm ce costuri trebuie să reducem.

Așa că trebuie să facem o analiză asupra firmei din punct de vedere al veniturilor și al cheltuielilor. Acesta analiză, în special cea pe cheltuieli, este foarte folositoare dacă o facem cât mai în detaliu posibil deoarece pentru a avea idei concrete și cât mai la obiect trebuie să știm cu exactitate circuitul cheltuielilor în firmă.

A doua etapă este găsirea de idei care provin în mare parte din urma analizei. În continuare voi prezenta câteva idei care pot ajuta în reducerea costurilor:

Reducerea cheltuielilor bancare

Este o cheltuială destul de mică pe moment dar pe termen lung suma acestor cheltuieli poate trece cu mult peste așteptările noastre. Cheltuielile cele mai des întâlnite sunt cele cu comisioanele bancare privind tranzancțiile efectuate și cele cu întreținerea și mentenanța conturilor. Contează foarte mult locul unde avem contul deschis, de aceea sugerez să se facă un research pe băncile care au ofertele cu costurile cele mai mici pe partea aceasta și care promovează o cultură de costuri mici între tranzacții și întreținere.

Reducerea costurilor salariale pe unitatea de produs

Este evident că fără salariați nu ne putem face treaba și este evident că fără salarii acești angajați nu-și vor putea face treaba, însă problema este cât de eficienți sunt angajații. Pentru început ar trebui facutã o mică analiză timp de 1 lună și să se verifice cam ce face fiecare angajat. După aceasta se analizeazã importanța lucrurilor pe care le face fiecare. Dacă avem angajați care fac puține lucruri și acestea au o importanță scăzută vom încerca să ne detașăm de ei pentru că în primul rând sunt o pierdere din punct de vedere al banilor și în al doilea rând sunt o pierdere de timp acordându-le timpul nostru în care puteam face lucruri care să ne sporească productivitatea firmei. Dacă nu dorim să dăm afară anumiți angajați, vom încerca să îi angajam doar part-time sau doar să-i chemam când este nevoie de ei, reducându-le salariile.

Reducerea cheltuielilor cu combustibilul pentru angajați

Un angajat este foarte stimulat atunci când la firmă i se acordă mașină cu care să-și facă treaba. Problema vine în momentul în care aceștia folosesc mașina aproape peste tot atât în scopul firmei cât și în scopul personal. De aici vin și cheltuielile mari de combustibil pe care unele firme le au. Fără un plan bine stabilit pe folosința combustibilului poate duce la o pagubă destul de mare pe termen lung. E bine să avem o carte a mașinii în care fiecare angajat când utilizează mașina să treacă pentru fiecare utilizare a mașinii km înainte de plecare, km la sosire, destinația și scopul deplasării. Prin această modalitate angajaților le va fi foarte greu să utilizeze mașina în scop personal având în vedere că pot fi prinși în orice moment.

Reducerea contractelor în valută

În momentul de față contractele în valută sunt cele mai riscante de efectuat. Având în vedere fluxul leului care este câteodată în scădere, câteodată în creștere, poate să ne aducă un contract cu suma foarte mare la pierderi foarte mari atunci când schimbam valuta în lei. Este foarte important să eliminam acest risc în cazul în care putem face semnarea lui în lei, ceea ce ne dă o comoditate și o liniște că nu vom putea pierde bani prin schimbul valutar.

Reducerea costurilor legate de telefonie

La fel ca la cheltuielile de combustibil, angajaților le place să vorbească la telefon și nu tocmai în scopul firmei. Comparat cu cheltuielile de combustibil, în cazul acesta e mai greu de detectat când se vorbește în scopul firmei și când nu, deoarece dacă este un angajat care trebuie să facă vânzări, asta include implicit să dea telefoane și este greu să știi când dă telefon pentru firmă și când nu. Aici ar fi bine sa alegem modalitatea cea mai eficientă pentru abonamentul de telefon. De aceea sugerez să se faca, în cazul în care nu exista, un abonament cu o companie de telefonie care să includă oferte pentru firme. În cazul în care angajații au telefoane și sunt nevoiți să vorbească cu ele numai între ei este foarte important ca abonamentul să le permită doar apelarea între ei și nu cu alte persoane.

Reducerea cheltuielilor legate de leasing

Foarte multe firme au apucat să ia un leasing și pe parcurs constată că aceste cheltuieli sunt mult prea mari pentru a le acoperi. Este bine ca atunci când ajungem în momentul acesta să facem o analiză a leasingului din punct de vedere al eficienței și al utilizării. În cazul în care leasingul nu aduce un plus de valoare direct văzut în încasări iar cheltuielile nu acoperă utilitatea leasingului, este bine să ne descotorosim de el pentru că pe termen lung vom avea mai mult de câștigat.

Reducerea cheltuielilor cu întreținerea spațiilor prea mari

Toți directorii doresc un spațiu mai mare, însă mulți dintre ei nu se gândesc la utilitatea acestuia. Este bine ca de fiecare dată să consultăm cheltuielile cu întreținerea unui spațiu mai mare. Este evident că, cu cât ai un spațiu mai mare cu atât cheltuielile de întreținere sunt mai mari. Este important ca atunci când avem un spațiu să îl utilizăm la maxim deoarece neutilizarea lui duce la ineficiență și aceasta duce la un surplus de cheltuieli. Trebuie găsit spațiul care ne este cel mai de folos și mai util.

Reducerea cheltuielilor cu întreținerea spațiilor prea mari

Toți directorii doresc un spațiu mai mare, însă mulți dintre ei nu se gândesc la utilitatea acestuia. Este bine ca de fiecare dată să consultăm cheltuielile cu întreținerea unui spațiu mai mare. Este evident că, cu cât ai un spațiu mai mare cu atât cheltuielile de întreținere sunt mai mari. Este important ca atunci când avem un spațiu să îl utilizăm la maxim deoarece neutilizarea lui duce la ineficiență și aceasta duce la un surplus de cheltuieli. Trebuie găsit spațiul care ne este cel mai de folos și mai util.

Reducerea cheltuielilor legate de papetărie

Aceste cheltuieli, fiind mici, niciodată nu se observă în cadrul unui birou. Toată lumea printează foi doar pe o parte sau scriu pe o foaie doar câteva cuvinte și apoi le aruncă. Sunt doar câteva exemple de cheltuieli care aparent sunt mici dar pe termen lung pot să golească puțin buzunarul firmei. Încercați să utilizați fiecare foaie la maxim deoarece într-un final nu contează cum arată foaia pe care scrii ci ce scrii pe ea.

Reducerea proceselor non-eficiente

Această reducere nu are un impact direct în cheltuieli. Această reducere se referă foarte mult la timpul pe care îl acordă un angajat pentru realizarea unui proces. Timpul înseamnă bani pentru o firmă și asta poate duce și la creșterea anumitor cheltuieli. Trebuie ca procesele sa fie cât mai simple și cât mai productive utilizând metoda 20/80 (20% din resurse/timp să furnizeze 80% din rezultate)

Reducerea cheltuielilor cu activele neperformante

Toată lumea dorește ca activele, mai ales cele corporale, să dureze cât mai mult și să fie productive. Numai că de foarte multe ori sunt anumite active care mai mult încurcă un angajat să-și facă treaba sau durează foarte mult să lucrezi cu ele. Este important să avem o analiză asupra tuturor activelor pe care le deținem și să cunoaștem care dintre active aduc un maxim de câștiguri și cel mai important e să cunoștem activele care pierd din timp și din resurse ca apoi pe acestea să le putem elimina sau să le putem imbunătăți

Reducerea costurilor privind întâlnirile dintre angajați

Este clar că angajații trebuie să se întâlnească să vorbească despre ce au de făcut în firmă și cam care sunt următorii pași de urmat. Ceea ce e mai greu e să se întânească angajați care nu sunt din aceeași localitate iar acest lucru ar putea duce la o creștere a cheltuielilor privind transportul. Poate câteodată este absolută nevoie de aceste întâlniri, dar de multe ori nu. De aceea este bine să utilizăm anumite programe online care să faciliteze aceste întâlniri, de exemplu: skype, webix, etc.

Reducerea costurilor privind energia

Consumul de energie este important și benefic pentru o firmă dar factura la sfârșitul unei luni este neprielnică acelei firme. De aceea este foarte bine să prevenim acest lucru prin realizarea unor reguli cunoscute de angajați cu privire la utilizarea curentului. Pe lângă aceste reguli este bine să schimbăm și becurile sau alte lucruri care necesită curent cu altele mai economice din clasa lor. Acest lucru necesită cheltuieli destul de substanțiale la început dar pe termen lung se pot întoarce dublu în venituri.

Reducerea cheltuielilor cu marketingul

Din păcate acest capitol a fost cam primul lucru pe care un director l-a făcut. Nu e bine să reduci cheltuielile de marketing doar de dragul de a le reduce doarece marketingul este acela care îți va furniza clienți și implicit câștiguri. Este bine să reducem cheltuielile de marketing ineficiente, de aceea e bine să ne facem un plan de marketing cu obiective clare și cu un buget bine stabilit și detaliat decât să cheltuim pe un proces de marketing care se face din inerție.

Planificare eficientă a activităților

Planificare ineficientă a activităților duce la o inexactitate a firmei și acest lucru duce la cheltuieli care nu sunt previzionate și sunt făcute din cauza neplanificări din timp a activităților. De aceea este bine să avem in vedere elaborarea unui plan eficient cu toate activitățile pe care le dorim să le facem în firmă și mai apoi să realizam un buget pentru îndeplinirea acelor activități.

Planificare eficientă a activităților

Planificare ineficientă a activităților duce la o inexactitate a firmei și acest lucru duce la cheltuieli care nu sunt previzionate și sunt făcute din cauza neplanificări din timp a activităților. De aceea este bine să avem in vedere elaborarea unui plan eficient cu toate activitățile pe care le dorim să le facem în firmă și mai apoi să realizam un buget pentru îndeplinirea acelor activități.

Reducerea costurilor privind achiziția de materii prime

Fără materii prime sau fără materialele din care își asigură existența o firmă putem spune că nu mai are de ce exista acea firmă. Reducerea aceasta se referă la locul de unde achiziționăm materialele. Este bine ca tot timpul să știm unde este cel mai mic preț pentru materialele necesare. Acestea sunt cele mai importante pentru firmă și utilizarea acestora duce la realizarea costului și mai apoi la maximizarea profitului.

CONCLUZII

Cererea și oferta sunt componentele de bază ale mecanismului regulator al pieței, raportul dintre cerere și ofertă reflectând foarte clar și în același timp, situația pieței și a fiecărui segment al acesteia.

Modificarea cererii și a ofertei și iesirea din echilibru au loc atunci când intervin factorii de influență în fiecare caz în parte. Cererea și oferta reprezintă elementele de bază ale mecanismului pieței și se folosesc în diverse domenii. În concluzie rezultatele folosirii resurselor se prezintă ca ofertă, în timp ce nevoile umane se prezintă sub forma cererii.

Având fiecare în parte determinări specifice, cererea și oferta se leagă și se confruntă

permanent între ele după anumite reguli.

Cererea reprezintă acea parte a trebuințelor care se satisfac prin intermediul schimbului, adică prin actul de vânzare-cumpărare. Ea se concretizează în cantitatea de bunuri materiale și servicii pe care agenții economici – producători și consumatori – o solicită la un moment dat, ținând seama de prețurile de pe piață și alți factori economici și subiectivi existenți.

Analiza cererii pe piață reprezintă continuarea problemelor referitoare la nevoile umane și la caracteristicile lor, la interesele economice. În același timp, teoria cererii constituie baza alocării veniturilor limitate de către consumatorii raționali. La baza cererii se află nevoile consumatorului, iar cererea devine forma economică de manifestare a consumatorilor. Aceasta înseamna că cererea reflectă nu toate nevoile consumatorului, ci doar acele nevoi, pentru satisfacerea cărora consumatorul are mijloacele bănești necesare.

Oferta reprezintă cantitatea de bunuri și servicii pe care o firmă sau mai multe firme sunt dispuse să o producă și să o comercializeze, într-o perioadă de timp, în funcție de nivelul prețului mediu și de alți factori economici și extraeconomici. Comportamentul de piață al agentului economic producător este reflectat de mărimea, structura și dinamica ofertei de bunuri și servicii.

BIBLIOGRAFIE

Daniel Tobă, Microeconomie, Ed. Universitaria, Craiova, 2010 pag. 135-138

Ilie Budică, Managementul proiectelor în afaceri, Ed. Universitaria, Craiova, 2012

Nicolae Al. Pop, Marketing, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2002