Analiza Economica a Activelor Circulante

3.1 Analiza vitezei de rotație a activelor circulante

Viteza de rotație a activelor circulante este un indicator de eficiență care reflectă schimbările intervenite în activitatea întreprinderii (în principal în activitatea de exploatare). Viteza de rotație a activelor circulante corelează cifra de afaceri sau o componentă a acesteia cu totalul activelor circulante sau un anumit element al acestora.

Viteza de rotație a activelor circulante poate fi exprimată ca:

număr de rotații (n):

n = CA / AC unde:

AC reprezintă soldul mediu al activelor circulante;

durata în zile (dz):

Dz = AC / CA*T unde:

T reprezintă numărul de zile al perioadei analizate.

Viteza de rotație a activelor circulante se reflecta în activitatea de exploatare a firmei, respectiv în:

Modificarea procesului de aprovizionare și producție

Reducerea costurilor

Scurtarea ciclului de producție

Scurtarea perioadei de desfacere și încasare a producției

Respectarea disciplinei contractuale

Analiza factorială a duratei în zile a unei rotații:

Societatea comercială Mecanica Ceahlău S.A. prezintă următoarea situație:

Tabel nr. 1 -mii lei-

Notă : a) T = 360 zile

b) Creanțele sunt evaluate în prețuri fără TVA.

Se calculează modificarea totală a duratei în zile a unei rotații:

ΔDz = Dz1 – Dz0 = 100 – 90 = 10 zile

1.Influența modificării cifrei de afaceri:

ΔCA = AC0T – AC0 T

CA1 CA0

∆CA = 83,3 – 90 = -6,7 zile

2. Influența modificarii soldului mediu al activelor circulante:

AC1 AC0

∆CA = T – T

CA1 CA1

∆CA = 100 – 83,3 = 16,7 zile

Din care datorită:

2. 1 Influența stocurilor medii:

St1 St0

∆St = T – T = 2 zile

CA1 CA1

2. 2 Influența soldului mediu al creanțelor:

Cre1 Cre0

∆ Cre = T – T = 14,7 zile

CA1 CA1

Din analiza efectuată, se constată o încetinire a vitezei de rotație a activelor circulante, respectiv mărimea duratei unei rotații cu 10 zile. Încetinirea vitezei de rotație a activelor circulante s-a datorat, în totalitate, creșterii soldului mediu al activelor circulante într-un ritm superior celui al cifrei de afaceri.

Analizând influențele factorilor, se constată:

– creșterea cifrei de afaceri cu 8%, în condițiile menținerii constante a soldului mediu al activelor circulante, determină scurtarea duratei unei rotații cu 6,7 zile;

– mărirea soldului mediu al activelor circulante cu 20% a avut ca efect încetinirea vitezei de rotație, respectiv creșterea duratei unei rotații cu 16,7 zile. Această situație s-a datorat în proporție de 88% sporirii valorii creanțelor și în proporție de 12% creșterii stocurilor. Dacă influența stocurilor se apreciază ca normală, în schimb, mărirea creanțelor nu este justificată în totalitate de sporirea vânzărilor firmei. Rezultă că, pentru accelerarea vitezei de rotație a activelor circulante, trebuie redus soldul mediu al creanțelor, reducerea până la limita la care nu afectează buna desfășurare a activității.

„O modalitate de a măsura calitatea creanțelor (văzută în sensul de ușurința cu care pot fi tranformate in lichidități) o reprezintă calculul numărului de rotații în cadrul unei perioade (de regulă 1 an) sau numărul de zile al perioadei în care se încasează în medie creanțele întreprinderii. Cu cât mai mare este numărul de rotații pe an sau cu cât mai scurtă este perioada de încasare, cu atât mai rapid se recuperează creanțele ce apoi pot fi utilizate in onorarea obligațiilor ce devin exigibile.”

Rotația creanțelor exprimată în număr de rotații, în decursul unui 1 an, potrivit informațiilor din Tabelul 1. privind activitatea programată la societatea comercială Mecanica Ceahlău S.A., Rc se calculează astfel:

Cifra de afaceri 22 500

Rc = = = 10 rotații/an

Creanțe medii 2 250

În mod uzual, analiștii determină valoarea medie a creanțelor pe baza mediei aritmetice a valorii acestora între începutul și sfârșitul perioadei.

O altă modalitate de exprimare a indicatorului durata de recuperare a creanțelor (Drc), referitor la activitaea programată a societății comerciale Mecanica Ceahlău S.A., exprimată în număr de zile:

T 90

Drc = = = 9 zile unde: T = numărul de zile al perioadei.

Rotația creanțelor 10

Din prisma managementului, acest indicator nu ar trebui să fie mult diferit de valoarea medie a ramurii. De exemplu, dacă valoarea medie a ramurii pentru perioada de recuperare a creanțelor este de 30 de zile, iar în întreprinderea analizată se înregistrează 70 de zile, aceasta indică perioade foarte lungi de plată a clienților care majorează capitalul blocat în creanțe și poate genera probleme în achitarea obligațiilor curente (apariția plăților restante).

Desigur că este de preferat, din prisma acestui indicator, ca poziția unei întreprinderi să fie sub media ramurii. Însă o situare sensibil sub media ramurii (de exemplu 10 zile față de media ramurii de 30 de zile) indică termene foarte strânse de plată pentru partenerii comerciali, o situație ce poate afecta cifra de afaceri, în condițiile în care competitorii acordă clienților termene mai bune de achitare.

Un alt activ curent ce este examinat din prisma analizie lichidității interne a întreprinderii este rotația stocurilor. Stocurile oricărei firme necesită timp pentru a fi transformate în creanțe și apoi în lichidități.

Rotația stocurilor poate fi calculată prin raportare fie la cifra de afaceri, fie la costul vânzărilor (cost of good sold). În general, este preferată rata „Stocuri/Costul bunurilor vândute” ca urmare a faptului că cifra de afaceri include și componenta profit.

Potrivit informațiilor din Tabelul 1. privind activitatea programată la societatea comercială Mecanica Ceahlău S.A., Rs se calculează astfel:

Cifra de afaceri 22 500

Rs = = = 6,43 rotații/an

Stocuri medii 3 500

Ca și în cazul perioadei de recuperare a creanțelor, și în acest caz putem calcula perioada de rotație a stocurilor (Prs) astfel:

T 90

Prs = = = 14 zile

Rotația stocurilor 6,43

O perioadă de rotație a stocurilor în scădere reprezintă un semnal favorabil, dar și în acest caz este esențială examinarea nivelului ratei față de nivelurile din ramură. Și aici o perioadă mult mai mare decât media ramurii reprzintă o problemă ca urmare a blocării capitalului și ulterior dificultăți în onorarea obligațiilor. În plus, aceasta poat fi un semnal referitor la existența unor stocuri cu mișcare lentă (stocuri demodate sau care nu pot fi valorificate pe piață.

În cazul opus, când nivelul se situează mult sub media industriei, poate să apara riscul unor niveluri inadecvate ale stocurilor ce pot afecta livrările către clienți și, implicit, vânzările.

Analiza vitezei de rotație a stocurilor și creațelor, corelată cu perioada de achitare a obligațiilor

O firmă acordă perioade de încasare pentru partenerii comerciali și, în același timp, primește un credit comercial ( de regulă fără un cost financiar) respectiv un interval de timp, în care poate achita obligațiile către furnzori sau creditori.

3.2 Analiza creanțelor întreprinderii

În procesul de aprovizionare și desfacere de stocuri întreprinderea crează relații contractuale cu furnizorii și clienții, primind și acordând credite comerciale. Apariția creditului comercial este determinată de plata și încasarea obligațiilor contractuale după ce are loc livrărea produselor. Creditul comercial dintre întreprinderi, denumit și credit-client, are două semnificații diferite, fiind privit ca: datorie comercială reprezentând obligațiile de plată ce apar pentru o întreprindere la care data primirii mărfurilor sau recepționării serviciilor devansează termenul de plată, sau creanță comercială reprezentând amânările de plată consimțite de furnizorul de mărfuri sau de prestatorul de servicii în favoarea partenerilor de afaceri.

Orice întreprindere poate avea, concomitent, atât creanțe asupra unor clienți, contabilizate în activul bilanțului, cât și credite primite de la diverși furnizori contabilizate în pasivul bilanțului. În același timp există o corespondență contabilă perfectă între aceste două conturi: o creanță comercială pentru întreprindere echivalează cu o obligație de plată pentru întreprinderea corespondentă și invers.

“Relațiile dintre partenerii de contract prin care unul devine creditor (creanțier), iar celălalt debitor (datornic) au la bază fluxurile reale de mărfuri și servicii, dar se concretizează numai ca urmare a sistemului de plăți convenit. Aceasta înseamnă că situațiile de creditor sau de debitor nu apar întâmplător, ca un act de voință unilateral al clientului care în mod abuziv sau fortuit dorește să întârzie plata către furnizor, de regulă aceste situații decurg din contractul economic încheiat între părți unde, prin alte clauze, există și acelea referitoare la numărul de zile-întârziere de care poate beneficia clientul din momentul primirii mărfurilor până la efectuarea plății.”

Creanțele-client “reprezintă pentru întreprindere o imobilizare care încetinește viteza de rotație a fondurilor și micșorează lichiditatea financiară. Efectele nefavorabile resimțite de întreprinderile care au acordat credite clienților nu pot fi înlăturate prin sistarea radicală a acestor credite întrucât s-ar prejudicia realizarea cifrei de afaceri.” Nu toți clienții pot plăti cash, ceea ceea ce nu înseamnă că nu au capacitate de plată sau că nu dispun de solvabilitate financiară. În dorința extinderii cifrei de afaceri întreprinderile sunt nevoite să vândă și pe credit pe termen scurt partenerilor lor de contact. Aceasta a devenit o practică generalizată în țările cu economie de piață, existând chiar și luptă de concurență între întreprinderi pe linia acordării de facilități de plată clienților lor.

În aceste condiții gestiunea creditului-client constă în luarea măsurilor care să permită minimizarea sumei creditului și costurilor legate de plata efectivă, precum și de a limita riscul de nerecuperare a creditului. Este cunoscut faptul că un singur client rău platnic, dacă are un credit mare, poate creea greutăți majore întreprinderii furnizoare. Minimizarea creditului-client se poate obține prin diverse procedee practice, cum ar fi alegerea unor modalități de plată convenabile, rapide și înscrierea lor ca atare în contract, facturarea operativă a loturilor de mărfuri expediate clienților, înscrierea explicită în contract a tuturor condițiilor de plată care să înlăture interpretări diferite. Toate acestea urmăresc în ultima instanță, apariția mai rapidă în cont a contravalorii livrărilor.

Minimizarea riscului ce decurge din creditul-client se poate realiza atât prin măsuri preventive cât și printr-un control ulterior. Ca măsuri preventive pot fi utilizate diverse practici, precum: selectarea clienților cărora să li se acorde credit- client; stabilirea prealabilă a unor plafoane până la care se poate ridica creditul unui client sau plafonul total pe întreprindere în funcție de cifra de afaceri.; rezervarea prin contract a dreptului de proprietate asupra stocurilor vândute pe credit, garanții cambiare, diverse asigurări împotriva riscului de neplată, mergând până la vânzarea creanțelor client unor societăți specializate în astfel de preluări de riscuri de neplată. Ulterior, adică după acordarea creditului client se impune o supraveghere și un control continuu asupra evoluției riscului și care se poate realiza pe baza unor indicatori care să exprime raportul dintre creditele efective și plafonul prestabilit, coeficientul de rotație a creditului client, supravegherea bonității clientului.

Furnizorul este interesat în cel mai înalt grad să-și fundamenteze economic creditul client întrucât acesta reprezintă participarea sa la finanțarea stocurilor clientului său. Evident condițiile de creditare depind de viteza de rotație a stocurilor pe care dorește să o realizeze furnizorul, ceea ce presupune că termenele de plată pot fi mai mari sau mai mici, fără a exclude și interveția altor factori care să influențeze asupra duratei creditului client. În orice caz, situarea creditului client în centrul politicii generale comerciale a întreprinderii implică legătura strânsă dintre gestiunea creditului client și diferite domenii de activitate a întreprinderii: politica comercială, politica de producție și potica financiară.

Politica creanțelor întreprinderii poate fi un bun “suport pentru activitatea comercială în măsura în care are o influență pozitivă asupra cifrei de afaceri”. Ținând seama de situația comercială a întreprinderii, politica creditului-client trebuie să contribuie la promovarea obiectivelor sale, în funcție de strategia aplicată: poate avea loc o politică restrictivă de credit client, dacă cifra de afaceri este asigurată prin alte mijloace, spre exemplu, prin politica de publicitate; sau se poate duce o politică mai suplă de credit-client, dacă se urmărește incitarea pe această cale a clienților pentru cumpărări masive.

Politica creditului-client are legături directe cu politica de producție și cu politica financiară a întreprinderii. Spre exemplu, acordarea, în anumite perioade de condiții avantajoase de credit-client poate duce la o mai bună activitate de producție sau la diminuarea costurilor cu stocajul.

Pe de altă parte, sub aspect financiar, creditul-client apare ca o investiție efectuată de către furnizor. Suma totală a creditului-client poate fi amortizată ca un portofoliu de investiții, putându-se calcula rentabilitatea și riscul pentru fiecare client și, prin urmare linia de conduită a întreprinderii. Politica financiară a creditului client are drept scop minimizarea riscului de neplată, împărțirea riscului între diferiti clienți, stabilirea volumului cifrei de faceri minime necesare pentru asigurarea rentabilității comerciale, a condițiilor optime de credit client.

Componentele politicii de credit-client

Componentele politicii de credit-client vizează, în principal, următoarele direcții: durata de acordare a creditului, volumul acestuia și selectarea cu grijă a clienților pentru a evita pe cât posibil surpriza neplăcută a apariției clienților rău platnici.

a. Durata pentru care se acordă creditul-client este, în principiu, foarte variată. Ea se stabilește prin negociere, dar cu prudență și se adaptează la natura activității clientului și a trebuințelor sale. Acordarea unor termene de plată mai lungi sau mai scurte concretizează o politică mai liberală sau mai restrictivă a creditului-client, dar care nu se poate îndepărta prea mult de la politica dusă de întreprinderile concurente care acționează în sectorul respectiv.

Pe de altă parte, o întreprindere nu poate acorda credit- client într-un volum care să depășească posibilitățile sale de lichidități sau de refinanțare de la băncile comerciale. În ultimă instanță, băncile au un rol în stabilirea duratei unui credit comercial prin aceea că ele scontează efectele comerciale prezentate de întreprinderi care, ulterior, pot fi rescontate. O politică de rescont restictivă sau generoasă, respectiv stabilirea unor limite de rescont vor determina inevitabil și o supraveghere din partea băncilor comerciale a politicii de credit- client promovată de agenții economici.

Marile societăți comerciale, care au acces lejer la credite bancare pe termen scurt, pot să-și permită, în consecință, acordarea unor credite client pe termene mai lungi sau într-un volum mai însemnat; uneori însă politica puternică a unor clienți într-un sector oarecare de activitate poate impune furnizorilor, la negociere, acordarea de condiții avantajoase sub aspectul termenelor de plată.

b. Volumul creditului client. Stabilirea volumului creditului-client este un element caracteristic al politicii duse de întreprindere, care poate adopta decizii diferite de la un client la altul. În principiu, suma creditului client se determină ca un raport între cifra de afaceri, ponderată cu numărul de zile reprezentând termenul de plată, raportată la perioada de timp. Potrivit informațiilor din Tabelul 1. privind activitatea programată la societatea comercială Mecanica Bacău S.A., volumul creditului client se calculează astfel:

Cifra de afaceri 22 500

Vc = x T= x 30 zile = 1849

365 365

Ținând totuși seama de diverse riscuri ce decurg din relațiile cu clienții, funizorul își poate propune anumite limite de credit pe care nu le va depăși pentru un client sau altul, în scopul reducerii riscului global de neplată care decurge din politica creditului-client.

c. Selectarea clienților. Selectarea clienților trebuie să stea în atenția furnizorilor, ca o altă componentă însemnată a politicii de credit-client. Dacă politica comercială a furnizorului îi permite să își selecteze singur clienții, desigur că el se va orienta către clienții mari puternici, care au comenzi însemnate și prin intermediul cărora se poate pătrunde pe segmente de piață neexplorate și care pot favoriza imaginea furnizorilor pe ale piețe.

Dar alegerea clienților presupune și preocuparea pentru reducerea riscului de neplată și care poate fi evaluat ținând cont bonitatea generală a clientului, de comportamentul său anterior, de situația sa economico-financiară la data creditării, de conjunctura economică, precum și de mijloacele de plată pe care le utilizează clientul. Toate acestea presupun că furnizorul trebuie să dețină informații cât mai ample despre clienții săi potențiali sau reali, în funcție de care va decide asupra acordării sau neacordării de credit- client, asupra sumei și duratei acestuia.

Controlul asupra operațiilor de credit–client. Controlul creanțelor reprezintă funcția esențială a serviciului de credit-client din cadrul societății comerciale și are drept scop verificarea eficienței și validității politicii adoptate în această direcție, de a supraveghea respectarea condițiilor aprobate de conducerea firmei. “Controlul se poate efectua prin următoarele metode: metoda indicatorilor, metoda plafonului de credit, și a vechimii creanțelor.”

a. Metoda indicatorilor

Metoda indicatorilor constă în calcularea și interpretarea unor coeficienți, pe baza unor rezultate obținute până la un moment dat în activitatea de creditare a clienților, care să permită furnizorului adoptarea unor decizii și măsuri oportune pentru ameliorarea activității în domeniu.

Ponderea creditului client

P = = 0,08217

Se poate calcula pentru orice perioadă și poate avea valori cuprinse între 0 și 1. Un coeficient apropiat de 0 semnifică o politică restrictivă de credit–client, acesta fiind cazul SC. MECANICA CEAHLĂU S.A.; o valoare a indicatorului apropiată de 1 arată că termenele de creditare sunt lungi în raport cu ciclul de exploatare și cu rotația stocurilor, că societatea comercială are interesul să apeleze și la alte măsuri (activități de service după vânzări, consultanță), în vederea creșterii cifrei de afaceri.

Coeficientul vitezei de rotație a creanțelor

Vrc = x T x 30 12,17 x 30 365,1 zile

Respectivul coeficient se ponderează cu numărul de zile al perioadei (lună, trimestru, an) și se va obține viteza de rotație în zile (CA/Creanțe clienți) x T. Astfel, viteza de rotație a creanțelor în zile, pentru 1 lună, privind activitatea programată la S.C. MECANICA CEAHLĂU S.A. se calculează în următorul mod: 12,17×30 zile 365,1 zile

Coeficientul pierderilor datorate creanțelor nerecuperabile sau dubioase Pcn

Creanțe-clienți nerecuperabile sau Creanțe-clienți nerecuperabile

Creanțe-clienți Cifra de afaceri

Pcn = 0,27

Pierderile ce provin din creanțe nerecuperabile reprezintă riscul pe care și-l asumă societatea comercială atunci când acceptă să vândă pe credit clienților săi. La evaluarea acestor pierderi se va ține seama de deductibilitatea TVA din creanțele nerecuperabile, întrucât acestea să fie recuperate de către societatea comercială.

O valoare prea mare a acestui indicator (apropiată de 1) poate însemna că serviciul credit client funcționează defectuos, urmărindu-se în special creșterea cifrei de afaceri se poate ajunge în extrema unei proaste selecții a clienților, a unei insuficiente evaluări a riscului de neplată, urmăriri ineficiente a încasării la timp a creațelor. Valoarea mare a indicatorului rezultă și din cauză că sectorul credit-client a devenit riscant ca urmare a conjuncturii economice pe plan național.

O valoare slabă a indicatorului creanțe nerecuperabile/cifra de afaceri evidențiază faptul că societatea nu este dispusă să își asume riscuri, că acordă condiții de credit inferioare celor practicate de întreprinderile concurente, ceea ce se poate reflecta negativ asupra cifrei de afaceri.

b. Metoda plafonului de credit

Stabilirea pentru fiecare tip de client a unui plafon de credit (creanțe) urmărește limitarea riscului pentru furnizor. Plafonul ține seama de un număr de factori: capacitatea de plată a clientului, rentabilitatea sau garanțiile oferite de către client, instrumentele de plată utilizate în mod obișnuit de clientn situația financiară.

Utilizarea plafoanelor de credit prezintă avantajul anticipării nivelului fondurilor investite în creanțe clienți în cursul unei perioade și prevederii mijloacelor de refinanțare corespunzătoare, diversificării investirilor în creanțe clienți în funcție de perspectivele de recuperare, diversificării riscurilor.

Această metodă prezintă anumite limite, în primul rând, dificultatea stabilirii plafonului pentru fiecare client, mai ales în cazul existenței unui număr mare de clienți, ceea ce impune culegerea de informații despre aceștia. În al doilea rând, nu permite evaluarea costului fondurilor investite în creanțe-clienți, întrucât nu are în vedere durata investirii pentru fiecare client. Depășirea unui plafon de credit nu înseamnă neapărat că acele creanțe sunt irecuperabile întrucât unii clienți pot avea dificultăți temporare, care nu justifică măsuri de retragere a creditului sau acționarea în instanță.

c. Metoda vechimii creanțelor

Tabloul vechimii creanțelor este un instrument care este foarte eficient în urmărirea încasării la timp a creanțelor și evitarea situațiilor în care unele creanțe din portofoliu, deși cu termene depășite, nu au fost însoțite de măsuri corespunzătoare de revitalizare. Clasamentul creanțelor după numărul de zile de întârziere a plății permite atât controlul ulterior al rentabilității fondurilor investite în creanțe-clienți, cît și avizarea clienților, în scopul recuperării creanțelor

Tabloul se poate construi fie reevaluând vechimea creanțelor dintr-o lună în procente față de totalul portofoliului, fie în procente față de cifra de afaceri.

3.3 Analiza echilibrului economico-financiar pentru finanțarea ciclului de exploatare

În sectorul privat finanțarea activelor circulante se face pe seama fondului de rulment, a creditelor furnizor și a creditelor bancare pe termen scurt. De la caz la caz ponderea poate să o dețină unul sau altul din elementele menționate.

Stabilirea echilibrului financiar este rezultatul analizei financiare, care are „ca obiectiv colectarea și interpretarea informațiilor financiar – contabile necesare aprecierii sănătății financiare a întreprinderii.” Prin prelucrarea informațiilor obținute din bilanțul financiar se poate calcula fondul de rulment care „servește măsurării condițiilor echilibrului financiar”, fiind considerat indicatorul care exprimă excedentul resurselor permanente comparativ cu activele imobilizate. Valoarea acestui indicator evidențiază partea din resursele permanente destinate să finanțeze activele circulante. Calculul și aprecierea fondului de rulment se efectuează pe o analiză a structurii la termen a bilanțului, pe o anumită perioadă de timp, de regulă un an.

Din punct de vedere teoretic este suficient ca suma capitalurilor permanente să fie cel puțin egală cu suma utilizărilor permanente, dar eficient pentru întreprindere ar fi ca o parte din activele circulante să fie finanțate din resursele cu caracter permanent, adică suma resurselor permanente sa depășească alocările permanente, situație în care întreprinderea ar dispune de o marjă de siguranță. Aceste excedent poartă denumirea de fond de rulment și servește la finanțarea exploatării jucând rolul de prim indicator al echilibrului financiar ce sintetizează modalitatea de realizare a echilibrului structural între elementele bilanțului.

Fond de rulment este un concept mult utilizat în analiza financiară. El servește pentru a măsura condițiile echilibrului financiar care rezultă din confruntarea dintre lichiditatea activelor pe termen scurt și exigibilitatea pasivelor pe termen scurt. La o anumita dată, fondul de rulment reprezintă excedentul activelor pe termen scurt asupra pasivelor pe termen scurt. Pentru unele întreprinderi fondul de rulment desemnează fondul de casă, suma disponibilă pentru asigurarea continuității plăților curente.

Fondul de rulment este, totodată, și un indicator de lichiditate: cu cât fondul de rulment este mai mare, cu atât mai mici vor fi datoriile pe termen scurt pentru finanțarea activelor circulante. Estimat în valoare absolută, fondul de rulment are o semnificație economică mai redusă; de aceea este folosit adesea exprimat in mărime relativă, în raport cu (vânzările) cifra de afaceri.

În mărime absolută fondul de rulment se determină ca diferență între capital permanent și imobilizări nete:

Fond de rulment = Capital permanent – Active imobilizate

= Resurse stabile – Utilizari stabile

„Fondul de rulment brut (FRB) se mai numește fond de rulment total sau economic și desemnează toate elementele de active circulante susceptibile de a fi transformate în bani într-un termen mai mic de un an, adică să se reînnoiască, să efectueze cel puțin o rotație, un rulment. Fondul de rulment brut ca ansamblu al elementelor de activ caracterizate prin lichidități pe termen mai mic de un an se compune din stocuri diverse, creanțe clienți, avansuri acordate furnizorilor, disponibilități bănești în casă, în cont, în carnete de cecuri eliberate.

Fond de rulment net (FRN) sau permanent prezintă cea mai mare însemnătate din punct de vedere operațional și sub aspectul analizei economice. Fondul de rulment net reprezintă partea din capitalul permanent care poate fi utilizată pentru finanțarea activelor circulante, adică excedentul de capital permanent față de activele imobilizate sau excedentul activelor circulante cu lichidități pe termen mai mic de un an.”

FRN deci se calculează astfel:

FRN = Capital permanent – Active imobilizate

FRN = Active circulante – Datorii pe termen scurt.

Ambele modalități conduc la același rezultat, cu deosebire că prima metodă creează posibilitatea aprecierii modalității de finanțare a investițiilor, în timp ce a doua metodă creează posibilitatea aprecierii echilibrului financiar pe termen scurt.

Fondul de rulment propriu (FRP) definește excedentul capitalului propriu față de activele imobilizate și semnifică autonomia de care dispune o întreprindere în materie de finanțare a investițiilor. Fondul de rulment propriu se calculează astfel:

FRP = Capital propriu – Active imobilizate

FRP = FRN – Datorii la termen

“Fondul de rulment împrumutat (FRÎ) se poate interpreta ca fiind egal cu mărimea îndatorării pe termen lung pentru finanțarea nevoilor pe termen scurt sau cu diferența dintre fondul de rulment și fondul de rulment propriu.”

FRÎ = FR – FRP

„Ciclul de exploatare implică nevoi de active circulante cu caracter permanent, dar și cu caracter temporar. În aceste condiții pentru întreprinderi este oportun să acopere nevoile permanente cu fond de rulment; iar nevoile temporare cu credite pe termen scurt. Intervenția creditului pe termen scurt reglează operativ nevoile de finanțat cu sursele acoperitoare, evitând apariția excedentului de surse sau a deficitului.”

În ceea ce privește fondul de rulment, constituirea și nivelul acestuia ocazionează posibilitatea aplicării a trei linii strategice din partea întreprinderilor, cu implicații diferite.

O primă strategie ce poate fi aplicată de întreprinderi este aceea de a-și constitui un fond de rulment care să acopere nevoile medii de active circulante.

În conformitate cu acestă strategie, în perioada de vârf de activitate se apelează la credite pe termen scurt, iar în perioada de gol de activitate apare excedent de lichidități în fond de rulment car să poată fi utilizat pentru diverse plasamente pe termen scurt. Se poate aprecia o politică prudentă a fondului de rulment.

O altă linie strategică ce poate fi adoptată de întreprinderi este de a-și constitui un fond de rulment deasupra oricărei oscilații trimestriale a necesarului de active circulante.

Este o politică conservatoare a fondului de rulment, ce se caracterizează prin renunțarea totală la credite pe termen scurt și realizarea permanentă de excedent de lichidități pe seama fondului de rulment, care ar putea fi utilizate pentru acoperirea oricărei creșteri neașteptate a activelor circulante. Pentru rentabilitatea generală a întreprinderii devine imperios necesar să se găsească plasamente pe termen scurt pentru fructificarea lichidităților.

Cea de a treia strategie ce poate fi adoptată de către întreprinderi constă în formarea unui fond de rulment constant inferior oscilațiilor activelor circulante în cursul anului. În această situație întreprinderea este nevoită să apeleze permanent la credite de trezorerie ceea ce ridică nivelul costurilor. „Se poate aprecia ca o politică riscantă a fondului de rulment întrucât întreprinderea depinde de deciziile băncii cu privire la nivelul creditelor și nivelul dobânzii. Totuși, dacă nivelul rentabilității întrerpinderii este mai mare decât nivelul dobânzii această politică a fondului de rulment este acceptabilă întrucât apare efectul pozitiv de îndatorare.”

Necesarul de fond de rulment „exprimă necesarul de resurse financiare pentru finanțarea activității întreprinderii, care nu poate fi acoperit din fondul de rulment. Apariția necesarului de fond de rulment este determinată, în măsura în care fondul de rulment net nu asigură un echilibru global care să se manifeste practic printr-o trezorerie echilibrată. Deci necesarul de fond de rulment exprimă diferența dintre necesarul de resurse și sursele de finanțare a activității de exploatare a firmei. Necesarul de fond de rulment apare numai în condițiile când activele circulante depășesc datoriile pe termen scurt și se caută surse pentru finanțarea acestora în circuitul economic al întreprinderii.”

NFR = Necesități temporare – Resurse temporare

= Active circulante – Datorii pe termen scurt

Structura necesarului de fond de rulment cuprinde: necesarul de fond de rulment pentru exploatare și necesarul de fond de rulment în afara exploatării.

Determinarea necesarului de fond de rulment pentru exploatare (NFRE) implică stabilirea nevoilor ciclice de exploatare și a surselor ciclice corespunzătoare după cum urmează:

NFRE = (Stocuri + Creanțe de exploatare + Investiții pe termen scurt + cheltuieli înregistrare în avans) – (Datorii de exploatare ce trebuie plătite într-un an + Venituri în avans aferente exploatării).

Necesarul de fond de rulment în afara exploatării (NFRAE) se determină prin compararea nevoilor din afara ciclului de exploatare cu resursele obținute din afara ciclului de exploatare după cum urmează:

NFRAE = (Stocuri din afara exploatării + Creanțe în afara exploatării + Cheltuieli în avans în afara exploatării) – (Datorii în afara exploatării ce trebuie plătite într-un an + Venituri în avans din afara exploatării).

Rezultă că necesarul de fond de rulment total este suma:

NFRT = NFRE + NFRAE

Necesarul de fond de rulment reprezintă o relație între necesarul temporar și resursele temporare și constituie un indicator de apreciere a echilibrului financiar, cu valori pozitive sau negative, după cum urmează:

a. Dacă NFR este mai mare decât 0, necesarul temporar de active circulante este mai mare decât resursele temporare și constituie o situație normală dacă este consecința unor investiții privind creșterea necesarului de finanțare a ciclului de exploatare. Valoarea pozitivă este redată și de surplusul de active circulante rezultat din accelerarea încasărilor și relaxarea plăților, ceea ce reflectă un decalaj favorabil între durata de recuperare a creanțelor și termenul de plată a furnizorilor. Practica economică a demonstrat ce NFR mai mare decât 0 exprimă un decalaj nefavorabil între lichidarea stocurilor și încasarea creanțelor și exigibilitatea datoriilor de exploatare, în sensul încetinirii încasărilor și accelerării plăților.

b. Dacă NFR este mai mic decât 0, valoarea negativă a necesarului de fond de rulment este generată de surplusul de resurse nete temporare față de activele circulante, situație care este favorabilă întreprinderii dacă este rezultatul accelerării rotației activelor circulante (stocuri, creanțe), a urgentării încasărilor și accelerării plăților.

„Necesarul de fond de rulment reflectă echilibrul curent al întreprinderii, care este mai fluctuant, mai instabil decât fondul de rulment și depinde de cifra de afaceri, durata de rotație a stocurilor, decalajul dintre termenul de încasare și plată”. Decalajul dintre termenul de încasare a creanțelor și termenul de plată a furnizorilor este exprimat în zile de necesarul de fond de rulment prin intermediul vitezei de rotație.

Trezoreria netă „exprimă soldul disponibilităților bănești existente în patrimoniul întreprinderii la un moment dat, evidențiate în conturile bancare sau în casă. Soldul trezoreriei nete reprezintă expresia cea mai concludentă a desfășurării unei activități eficiente a întreprinderii. În timp ce fondul de rulment și necesarul de fond de rulment exprimă echilibrul financiar al activității curente și în special al activității de exploatare, trezorerie este legată de operațiuni financiare pe termen scurt al căror scop este pentru asigurarea resurselor de finanțare a activității economice a întreprinderii.”

Trezoreria netă (TN) este stabilită prin confruntarea fondului de rulment (FR) cu necesarul de fond de rulment (NFR), din care rezultă echilibrul financiar al întreprinderii și constituie rezultatul operațiunilor ce afectează toate posturile din bilanț. Determinarea trezoreriei nete este realizată prin lectura pe orizontală a bilanțului financiar, după cum urmează:

a părții superioare: TN = FR – NFR

a părții inferioare: TN = Disponibilități – Credite de trezorerie

= Trezorerie de activ – Trezoreria de pasiv.

Trezoreria de activ evidențiază disponibilitățile rezultate din activitatea curentă și din plasamentele rambursabile în orice moment, iar trezoreria de pasiv reprezintă valoarea creditelor bancare curente necesare desfășurării activității întreprinderii.

Modificarea soldului trezoreriei nete afectează atât capitalurile permanente și activul imobilizat, cât și activele circulante și datoriile pe termen scurt. Creșterea trezoreriei nete este realizată prin creșterea fondului de rulment și diminuarea necesarului de fond de rulment sau prin creșterea disponibilităților și reducerea creditelor de trezorerie.

Trezorerie netă poate prezenta sold pozitiv, fapt care determină existența echilibrului financiar, încasarea ritmică a creanțelor și o rotație rapidă a activelor circulante, iar soldul negativ evidențiază existența dezechilibrului financiar, generat de o rotație lentă a activelor circulante, neîncasarea creanțelor și apelarea la resurse financiare străine pentru asigurarea desfășurării activității întreprinderii.

„Trezorerie netă pozitivă exprimă un excedent de finanțare, respectiv o îmbogățire a trezoreriei, fiind rezultatul echilibrului financiar și constituie garanția că întreprinderea își desfășoară activitatea in condiții de eficiență cu existența disponibilităților în conturile bancare și în casă. În aceste condiții există oricând posibilitatea rambursării datoriilor financiare și plasarea eficientă a disponibilităților bănești, în scopul consolidării poziției pe piață și creșterea autonomiei financiare a întreprinderii”.

Valoarea pozitivă a trezoreriei nete reflectă un echilibru financiar pe termen lung satisfăcător, când fondul de rulment este mai mare decât necesarul de fond de rulment și echilibrul financiar pe termen scurt, ca urmare a existenței disponibilităților ce devansează datoriile pe termen scurt.

Apariția trezoreriei nete negative poate conduce la un dezechilibru financiar, cu deficit monetar care trebuie acoperit cu angajarea de resurse străine și conduce la limitarea autonomiei financiare a întreprinderii.

Ipotetic există și varianta existenței unui echilibru perfect al trezoreriei care este întâlnită în situația când fondul de rulment asigură finanțarea integrală a necesarului de fond de rulment. În aceste condiții, trezorerie netă depinde de variația necesarului de fond de rulment, respectiv de mărimea decalajelor dintre încasarea creanțelor și plata datoriilor scadente.

Se calculează fondul de rulment, necesarul de fond de rulment si trezoreria netă pe baza următoarelor date:

Societatea comercială Mecanica Ceahlău S.A.

Bilanț contabil la 31.12.2013

-mii lei-

Informații suplimentare:

1. Situația imobilizărilor

Tabel nr.1 -mii lei-

2. Situația creanțelor

Tabel nr.2 -mii lei-

3. Situația stocurilor

Tabel nr.3 -mii lei-

4. Situația datoriilor ce trebuie plătite într-o perioadă mai mică de 1 an:

Tabel nr.4 -mii lei-

5. Situația împrumuturilor

Tabel nr.5 -mii lei-

6. Alte informații:

– mijloace fixe deținute pe baza unui contract de leasing 12 000 9 600

– efecte scontate ajunse la scadență 1 400 3 500

– dividende de plată 800 900

– elemente în afara exploatării

– cheltuieli înregistrate în avans 400 600

– venituri înregistrate în avans 1 200 1 000

– datorii fiscale 600 1 25

Prin prelucrea datelor din Bilanțul financiar al societatea comerciale Mecanica Ceahlău S.A. și a datelor din tabelele de mai sus se vor calcula următorii indicatori: FRN, NFR și TN.

Calculul fondului de rulment net

Tabel nr.6 -mii lei-

Se constată valori pozitive și în creștere ale fondului de rulment net global, determinate de devansarea ritmului de majorare a activelor stabile de către cel al resurselor durabile. Politica convențională a întreprinderii este susținută de un nou aport la capitalul social, de o activitate rentabilă, precum și de un nou împrumut bancar.

Calculul necesarului de fond de rulment

Tabel nr.7 -mii lei-

Aferent ciclului de exploatare, se înregistrează o nevoie suplimentară de finanțare, situație specifică întreprinderilor industriale, care înregistrează valori semnificative ale stocurilor și crențelor și pentru care obligațiile sunt mai reduse și cu termene de plată mai rapide. Ca tendință, se constată că la resursele aferente se reduce, datorită devansării ritmului de majorare a activelor de către cel de suplimentare a resurselor de finanțare. Creșterea puterii de negociere cu furnizorii și schimbarea unor furnizori au asigurat o suplimentare a resurselor ciclice de exploatare. La nivelul activităților ciclice din afara explotării, se înregistrează valori ridicate și în creștere ale necesarului de finanțare, ca urmare a încercării societății de a obține câștiguri suplimentare pe termen scurt prin plasarea disponibilităților temporar constituite în investiții financiare pe termen scurt.

Trezoreria netă este de:

– calculul trezoreriei nete ca diferență între activele de trezorerie și resursele de trezorerie

Tabel nr.8 -mii lei-

-calculul trezorerie nete ca diferență între fondul de rulment net global și necesarul de fond de rulment:

Tabel nr. 9 -mii lei-

Se înregistrează valori negative ale trezoreriei, explicate prin aceea că excedentul de resurse stabile constituit fiind insuficient pentru acoperirea necesarului de finanțat aferent activităților de exploatare și în afara exploatării (FR<NFR). Apariția trezoreriei nete negative conduce la un dezechilibru financiar, cu deficit monetar care trebuie acoperit cu angajarea de resurse străine, este necesar ca S.C MECANICA CEAHLĂU S.A să apeleze la credite bancare pe termen scurt.

Reînnoirea în mod sistematic a creditelor bancare pe termen scurt pentru finanțarea activității curente se transformă în finanțare durabilă, implicând risc și limitarea autonomiei S.C. MECANICA CEAHLĂU S.A.

Analiza corelației fondului de rulment cu activele circulante

“În analiza corelației dintre fondul de rulment și activele circulante se pot folosi o serie de rate cum ar fi: rata de finanțare a capitalului circulant, rata de acoperire a stocurilor, rata de acoperire a stocurilor achitate și necreditate plus creanțe.”

Rata de finanțare a capitalului circulant, reflectă proporția în care fondul de rulment acoperă activele circulante: x 100

Rata de acoperire a stocurilor: x 100

Rata de acoperire a stocurilor achitate și necrediate plus creanțe: x 100

CAPITOLUL 4. POSIBILITAȚI DE INFORMATIZARE A CONTABILITĂȚII CREANȚELOR

4.1 Prezentarea sistemului cu care se operează în societățile productive

Orice întreprindere prestatoare de servicii desfășoară o activitate profitabilă pe termen lung dacă utilizează vehicule, utilaje și tehnologii adecvate în scopul satisfacerii cererii clienților, în cadrul unor restricții de resurse productive.

Sistemul reprezintă "un ansambln de componente intercondiționate ce urmăresc un obiectiv comun în procesul organizat de transformare a resurselor în ieșiri". Un asemenea sistem posedă trei componente aflate în interacțiune:

Intrările – sunt elemente ce provin din mediul extern sistemului, pentru a fi supuse exploatarii.

Prelucrările – sunt reprezentate de procesele care permit transformarea resurselor (intrărilor) în rezultate.

Ieșirile – sunt elementele rezultate din prestări servicii și executare de lucrări (rapoarte).

Așadar, descrierea unui sistem presupune descrierea datelor de intrare, a prelucrărilor la care sunt supuse acestea și a informațiilor rezultate din prelucrările realizate în cadrul sistemului.

Sistemul informațional reprezintă ansamblul datelor și informatiilor, fluxurilor și circuitelor informaționale, procedurilor și mijloacelor de tratare a informatiilor menite să contribuie la realizarea obiectivelor socio-economice.

Misiunea sistemului informational este de a sprijini procesele decizionale si operațional cu informații corecte și în timp real, asigurând o bună comunicare între diferitele niveluri ierarhice de supervizare, atât pe orizontală cât și pe verticală și, prin toate acestea, contribuind la îmbunătățirea activității firmei, a calității și performanței produselor realizate.

Obiectivele sistemului informațional în cadrul societății pot fi sintetizate astfel:

o furnizarea de informatii corecte, utile și la timp celor care le solicită, în vederea sustinerii procesului decizional;

o perfecționarea procesului de prelucrare a datelor obținute din mediul intern și extern, cu scopul obținerii în timp optim a informațiilor solicitate dar, și mai important, de sprijinire a planificării și controlului organizației;

o raționalizarea circuitului informațional în cadrul unității;

o eficientizarea activităților desfășurate în cadrul sistemului informațional;

o introducerea noilor tehnologii informaționale pentru obținerea avantajelor competitive;

o asigurarea flexibilității sistemului pentru adaptarea la modificările care pot interveni.

Informația economică reprezintă ansamblul de fapte, noțiuni, cunoștințe sau decizii de care se dispune la un moment dat despre un subiect determinat (fenomen sau proces economic) și care face obiectul unei comunicări, unei interpretări sau a unei judecăți a omului ca unic factor rațional.

Caracteristicile esențiale care afectează în mod direct gradul de influență al informației într-un proces decizional sunt: acuratetea informatiei; vechimea informației și durata de valabilitate a informatiei; sfera de aplicabilitate.

Aceste trei caracteristici trebuie cunoscute întotdeauna când se folosește o informație, pentru că ele determină gradul de risc în utilizarea acelei informații într-un proces decizional.

La nivel strategic, informațiile trebuie să satisfacă dorința factorilor de decizie de a cunoaște evoluția pieței.

La nivel tactic, informațiile trebuie să vină în sprijinul luării deciziilor ce privesc planificarea activităților pe termen mediu și scurt.

La nivel operațional, sistemul informațional oferă informații necesare desfășurării activităților curente ale întreprinderii

Sistemul informațional economic este ansamblul organizat și integral de principii, metode și mijloace de culegere, înregistrare, prelucrare și transmitere a informațiilor de orice natură, din domeniul economic, necesare desfășurării optime a procesului de conducere la toate cele trei niveluri.

La baza unui sistem informațional modern stă sistemul informatic, ca parte componentă esentială și cu o pondere în continuă creștere.

În general, societățile comerciale optează pentru implementarea unui sistem de gestiune a resurselor integrat cu scopul de a obtine informatii corecte, in timp real prin automatizarea proceselor din cadrul organizatiei.

4.2 Program informatic de gestiune a creanțelor

Aplicația GESTIUNEA CREANȚELOR este o aplicație cu ajutorul căreia se pot efectua diverse operațiuni specifice gestiunii și contabilității creanțelor la societăți comerciale din România.

Aplicația este realizată folosind Microsoft Office Acces 2003 și module de cod scrise în Visual Basic for Applications, care se găsesc în pachetul Microsoft Office Professional 2003.

4.2.1. Prezentarea caracteristicilor aplicației informatice

În cadrul aplicațiilor realizate folosind Microsoft Office Acces bazele de date sunt păstrate în tabele(Tables), se prelucrează cu ajutorul interăgărilor(Queries), intefața cu utilizatorul este asigurată cu ajutorul ferestrelor(Forms) și se pot afișa/lista prin intermediul rapoartelor(Reports).

Bazele de date folosite pentru studiul de caz sunt structurate în următoarele tabele:

C:\ProiectContabCreante\Baze\ProiectGestiuneCreante.mdb 18 ianuarie 2015

Table: 411 Rulaj Page: 1

Columns

Name Type Size

Document ID Long Integer 4

Data Inregistrare Date/Time 8

Cont Text 15

Fel Document ID Integer 2

Numar Document Text 12

Data Document Date/Time 8

Firma ID Integer 2

Relationships

411 Rulaj411 Rulaj Asociat

411 Rulaj 411 Rulaj Asociat

Document ID Document ID

Attributes: Not Enforced; Left Join

RelationshipType: One-To-Many

411 RulajFirme

411 Rulaj Firme

Firma ID Firma ID

Attributes: Not Enforced

RelationshipType: Indeterminate

C:\ProiectContabCreante\Baze\ProiectGestiuneCreante.mdb 18 ianuarie 2015

Table: 411 Rulaj Asociat Page: 2

Columns

Name Type Size

Document ID Long Integer 4

Fel Document ID Integer 2

Numar Document Text 12

Data Document Date/Time 8

Procent TVA Integer 2

Suma Currency 8

Cont Corespondent Text 15

Relationships

411 Rulaj411 Rulaj Asociat

411 Rulaj 411 Rulaj Asociat

Document ID Document ID

Attributes: Not Enforced; Left Join

RelationshipType: One-To-Many

C:\ProiectContabCreante\Baze\ProiectGestiuneCreante.mdb 18 ianuarie 2015

Table: 5 Rulaj Page: 3

Columns

Name Type Size

Document ID Long Integer 4

Incasare Integer 2

Data Inregistrare Date/Time 8

Cont Text 15

Fel Document ID Integer 2

Numar Document Text 12

Data Document Date/Time 8

Firma ID Long Integer 4

Relationships

5 Rulaj5 Rulaj Asociat

5 Rulaj 5 Rulaj Asociat

Document ID Document ID

Attributes: Not Enforced; Left Join

RelationshipType: One-To-Many

Firme5 Rulaj

Firme 5 Rulaj

Firma ID Firma ID

Attributes: Not Enforced

RelationshipType: Indeterminate

C:\ProiectContabCreante\Baze\ProiectGestiuneCreante.mdb 18 ianuarie 2015

Table: 5 Rulaj Asociat Page: 4

Columns

Name Type Size

Document ID Long Integer 4

Fel Document ID Integer 2

Numar Document Text 12

Data Document Date/Time 8

Suma Currency 8

Cont Corespondent Text 15

Relationships

5 Rulaj5 Rulaj Asociat

5 Rulaj 5 Rulaj Asociat

Document ID Document ID

Attributes: Not Enforced; Left Join

RelationshipType: One-To-Many

C:\ProiectContabCreante\Baze\ProiectGestiuneCreante.mdb 18 ianuarie 2015

Table: Facturi Page: 5

Columns

Name Type Size

IdFactura Long Integer 4

NR FACTURA Text 16

DATA FACTURA Date/Time 8

Nr AVIZ Text 9

TipFacturaID Long Integer 4

BeneficiarID Long Integer 4

Valoare Double 8

Valoare TVA Double 8

Nume Delegat Text 50

Nr si Seria BI Text 16

Nr Auto Text 12

Observatii Factura Text 50

Recomandari Memo –

Relationships

FacturiFacturi detailat

Facturi Facturi detailat

IdFactura NrFacturaID

Attributes: Not Enforced; Left Join

RelationshipType: One-To-Many

FirmeFacturi

Firme Facturi

Firma ID BeneficiarID

Attributes: Not Enforced; Left Join

RelationshipType: Indeterminate

Tip FacturaFacturi

Tip Factura Facturi

IDTipFactura TipFacturaID

Attributes: Not Enforced; Left Join

RelationshipType: One-To-Many

C:\ProiectContabCreante\Baze\ProiectGestiuneCreante.mdb 18 ianuarie 2015

Table: Facturi detailat Page: 6

Columns

Name Type Size

NrFacturaID Long Integer 4

NrCcomandaID Long Integer 4

SectorID Long Integer 4

Denumire Produse/servicii Text 65

UnitateMasuraID Long Integer 4

Cantitate Double 8

Pret Double 8

Valoare Double 8

Valoare TVA Double 8

Cota TVA Integer 2

Relationships

FacturiFacturi detailat

Facturi Facturi detailat

IdFactura NrFacturaID

Attributes: Not Enforced; Left Join

RelationshipType: One-To-Many

Nomenclator SectoareFacturi detailat

Nomenclator Sectoare Facturi detailat

Sector ID SectorID

Attributes: Not Enforced; Left Join

RelationshipType: Indeterminate

Unitati de masuraFacturi detailat

Unitati de masura Facturi detailat

IdUM UnitateMasuraID

Attributes: Not Enforced; Left Join

RelationshipType: One-To-Many

C:\ProiectContabCreante\Baze\ProiectGestiuneCreante.mdb 18 ianuarie 2015

Table: Firma Page: 7

Columns

Name Type Size

Denumire Text 30

Localitate Text 20

Judet Text 15

Adresa Text 30

Cod postal Text 10

Telefon Director Text 15

Telefon Contabil Sef Text 15

Telefon Secretariat Text 15

Telefon Centrala Text 15

Fax Text 15

Fax Suplimentar Text 15

E-mail Text 40

Registru Comert Text 15

Cod Fiscal Text 12

CONT_BANCA Text 24

BANCA Text 50

C:\ProiectContabCreante\Baze\ProiectGestiuneCreante.mdb 18 ianuarie 2015

Table: Firme Page: 8

Columns

Name Type Size

Firma ID Long Integer 4

Denumire Text 30

Localitate Text 20

Judet Text 15

Adresa Text 30

Cod postal Text 10

Telefon 1 Text 15

Telefon 2 Text 15

Fax Text 15

E-mail Text 40

Registru Comert Text 15

Cod Fiscal Text 12

Banca 1 Text 20

Cont Banca 1 Text 20

Banca 2 Text 20

Cont Banca 2 Text 20

Fel Integer 2

Relationships

411 RulajFirme

411 Rulaj Firme

Firma ID Firma ID

Attributes: Not Enforced

RelationshipType: Indeterminate

Firme5 Rulaj

Firme 5 Rulaj

Firma ID Firma ID

Attributes: Not Enforced

RelationshipType: Indeterminate

FirmeFacturi

Firme Facturi

Firma ID BeneficiarID

Attributes: Not Enforced; Left Join

RelationshipType: Indeterminate

C:\ProiectContabCreante\Baze\ProiectGestiuneCreante.mdb 18 ianuarie 2015

Table: Nomenclator Banci Page: 10

Columns

Name Type Size

Denumire Text 40

Numar Cont Text 25

Cont Contabil Text 12

Moneda ID Text 3

C:\ProiectContabCreante\Baze\ProiectGestiuneCreante.mdb 18 ianuarie 2015

Table: Nomenclator Conturi Page: 11

Columns

Name Type Size

Cont Text 12

Denumire Text 30

Functie Debit Text 2

Functie Credit Text 2

C:\ProiectContabCreante\Baze\ProiectGestiuneCreante.mdb 18 ianuarie 2015

Table: Nomenclator Documente Page: 12

Columns

Name Type Size

Document ID Long Integer 4

Prescurtare Text 5

Denumire Text 20

Operatie Integer 2

Destinatie Text 1

301 Yes/No 1

345 Yes/No 1

401 Yes/No 1

411 Yes/No 1

5 Yes/No 1

C:\ProiectContabCreante\Baze\ProiectGestiuneCreante.mdb 18 ianuarie 2015

Table: Nomenclator Produse Page: 13

Columns

Name Type Size

ProdusID Long Integer 4

SectorID Long Integer 4

Denumire Produse/servicii Text 65

UnitateMasuraID Long Integer 4

C:\ProiectContabCreante\Baze\ProiectGestiuneCreante.mdb 18 ianuarie 2015

Table: Nomenclator Sectoare Page: 14

Columns

Name Type Size

Sector ID Long Integer 4

Denumire Text 30

Relationships

Nomenclator SectoareFacturi detailat

Nomenclator Sectoare Facturi detailat

Sector ID SectorID

Attributes: Not Enforced; Left Join

RelationshipType: Indeterminate

C:\ProiectContabCreante\Baze\ProiectGestiuneCreante.mdb 18 ianuarie 2015

Table: Tip Factura Page: 15

Columns

Name Type Size

IDTipFactura Long Integer 4

Tip Factura Text 22

Relationships

Tip FacturaFacturi

Tip Factura Facturi

IDTipFactura TipFacturaID

Attributes: Not Enforced; Left Join

RelationshipType: One-To-Many

Diagrama de relații(Relationships) sub formă grafică este prezentată în anexa 2.

4.2.2. Realizarea aplicației informatice; modul de funcționare

Aplicația GESTIUNEA ȘI CONTABILITATEA CREANȚELOR este o aplicație cu ajutorul căreia se pot efectua diverse operațiuni și instrumente utilizate de către societățile comerciale din România în procesul de gestiune a creanțelor.

Aplicația este realizată folosind Microsoft Office Acces 2003 și module de cod scrise în Visual Basic for Applications, care se găsesc în pachetul Microsoft Office Professional 2003.

La accesarea aplicației ProiectGestiuneCreante.mdb este generată o pagină de întâmpinare(fig.4.1) care descrie sumar facilitățile prezentei aplicații. De asemenea, pagina de întâmpinare poate fi vizualizată și prin alegerea butonului din colțul dreapta- sus al paginii principale a aplicației.

Figura nr. 4.1 Pagina de start

Prin apăsarea butonului OK se va deschide pagina principală a aplicației(fig.4.2).

Figura nr. 4.2. Pagina principală

Acesta cuprinde următoarele grupuri de elemente:

Grupul Nomenclatoare – prin acționarea butoanelor din acest grup se deschid pentru editare tabelele de date cu caracter permanent(tipuri de documente, produse, etc.). Acestea se modifică foarte rar, în cazul introducerii unui partener sau produs nou, al modificărilor legislative(plan conturi) sau de structură a firmei(sectoare) sau introducerea/modificarea de conturi analitice

Grupul Setări – permite modificarea detaliilor privitoare la firma Mecanica Ceahlău SA (date contact, telefoane, contul curent la bancă), precum și alegerea unei date de lucru anterioară datei curente în scopul vizualizării de rapoarte și situații din lunile/anii precedenți.

Grupul Gestiune și contabilitate creanțe – permite efectuarea de operații sau selectarea de rapoarte sintetice și analitice specifice gestiunii creanțelor.

CONCLUZII

Lucrarea „Contabilitatea și gestiunea creanțelor” are drept scop evidențierea creanțelor la societatea comercială cu profil tehnologic MECANICA BACĂU S.A. având ca obiect de activitate fabricarea mașinilor și utilajelor pentru agricultură și exploatări forestiere, fabricarea motoarelor electrice, generatoarelor și transformatoarelor electrice, precum și comerțul cu ridicata al echipamentelor și furniturilor de fierărie pentru instalații sanitare și de încăzire.

Operațiunile prezentate se desfășoară în cadrul procesului de comercializare al produselor obținute de S.C MECANICA BACĂU S.A., precum și în cadrul activității de comercializare a mărfurilor de către aceeași societate. Ca efect al comercializării apar creanțele, active ale întreprinderii rezultate în urma tranzacțiilor cu persoane fizice sau juridice, relații în urma cărora întreprinderea a livrat un bun, a prestat un serviciu sau a executat o lucrare și pentru care trebuie să primească o contraprestație.

În cele patru capitole sunt prezentate aspecte referitoare la rolul și importanța sistemului informațional pentru o societate, implicit și pentru o bună gestionare și evidență a creanțelor, contabilitatea creanțelor, dar și analiza economică a creațelor și a activelor circulante.

Prin preluarea informațiilor din bilanț am analizat fondul de rulment, necesarul de fond de rulment și trezorerie netă. Fondul de rulment exprimă execedentul resurselor permanente comparativ cu activele imobilizate, el servește pentru a măsura condițiile echilibrului financiar care rezultă din confruntarea dintre lichiditatea activelor pe termen scurt si exigibilitatea pasivelor pe termen scurt. Necesarul de fond de rulment exprimă necesarul de resurse pentru finanțarea activității întreprinderii, iar trezorerie netă exprimă soldul disponibilităților bănești existente în patrimoniul întreprinderii, evidențiate în conturile bancare sau în casă.

O bună gestionare o creanțelor, analiza creanțelor, dar și a celorlalte active circulante, analiza resurselor de finanțare a activelor circulante, deservesc societății pentru a vedea stadiul în care se află, evoluția pe care o are, dar și pentru a lua măsurile potrivite, în timp util și în funcție de necesitățile pe care le are.

BIBLIOGRAFIE

Botez D., „Tradiții, actualități și perspective ale profesiunii contabile din România”, Editura Sedcom Libris, Iași, 2005

Pătruț V., Rotilă A., -„Contabilitate și diagnostic financiar”, Editura Sedcom Libris, Iași, 2010

Dănescu Tatiana, “Conturile anuale”, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2000

Deju M., „Contabilitatea și performanța financiară în comerțul cu ridicata”, Editura Junimea, Iași, 2004

Deju M., Muntean M., Dragomirescu S.E., Solomon D.C., Păcurari D, – “Contabilitate generală. Concepte. Aplicații și studii de caz” Ediție revăzută și actualizată, Editura Alma Mater, , 2011

Georgescu N., „Analiza bilanțului contabil”, Editura Economică, București, 1999

Solomom, D.C., “Analiza economico-financiară II”, curs universitar, Editura ALMA MATER, Bacău, 2013

Feleaga N., Ionașcu I., „Tratat de contabitilitate financiară”, Editura Economică, București, 1998

Muntean M., Radu M. – „Gestiunea financiară a întreprinderii”, Editura Moldavia, Bacău, 1999

Muntean M., „Analiza echilibrului economico – financiar al întreprinderilor comerciale”, Editura Edusoft, Bacău, 2006

Muntean M.,Păcurari D., „Fiscalitatea și contabilitatea întreprinderii. Aplicații, teste, studii da caz”, Editura Edusoft, Bacău, 2006

Niculescu Maria,” Diagnostic global strategic”, Editura Economică, București, 2001

, “Metode și tehnici utilizate în realizarea sistemelor informatice”, Ed. , Cluj – Napoca,1980

Paraschivescu D.M. , Păvăloaia Willi, Radu F., Olaru D., „Contabilitate financiară”, Editura Tehnopress, Iași, 2006

Păcurari D., Pătruț V., Deju M.- „Gestiunea și contabilitatea unor activități economice cu caracter deosebit”, Editura Junimea, Iași, 2005

Pătruț, V., „Contabilitatea întreprinderii”, Editura Alma Mater, Bacău, 2003

Păvăloaia W., Paraschivescu M.D.” Contabilitate și modele de analiză economică”, Fundația Academică Gh. Zone, Iași, 1993

Petrescu Silvia, “Diagnostic economic – financiar”, Editura Sedcom Libris, , 2004

Popa A. F., Nichita M., Pitulice C. I., Jiana I., „Studii practice privind aplicarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară în România”, Editura Contaplus, Iași, 2007

Possler L., Lambru Gh., Lambru B., Contabilitatea întreprinderii. Îndrumar actualizat și completat prin Reglementările contabile prevăzute de Directivele Europene a IV-a și a VII-a aprobate de OMFP nr. 1752/2005, Editura Fundației “Andrei Șaguna”, Constanța, 2006

Ristea Mihai, “Contabilitatea financiară a întreprinderii”, Editura Universitară, București, 2005

Rotilă A., Pătruț V., „Contabilitatea întreprinderii”, Editura Alma Mater, Bacău, 2000

, “Finanțe. Teoria piețelor financiare. Finanțele întreprinderii. Analiza și gestiunea financiară”, Editura Economică, Bucuresti, 1996

Stark E. L., Pantea M. I. “Analiza situației financiare a firmei”, Editura Economică, București, 2001

Tătaru S., Pătruț V. – „ Inițiere în „Limbajul universal al afacerilor”: contabilitatea pe înțelesul tuturor”, Editura Edusoft, Bacău, 2007

Toma Mihai, Alexandru Felicia, “Finanțe și gestiune financiară de întreprindere”, Ed. a 2-a, București, Editura Economică, 2003

Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu Nicolau, „Analiză economico-financiară”, Editura ASE, Bacău, 2002

*** Legea 31/1990 privind Societățile comerciale (republicată și actualizată)

*** Legea Contabilității nr. 82/1991 (republicată și actualizată)

*** Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 1752/17.11.2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu Directivele Europene a IV-a și a VII-a ale Comunităților Economice Europene, în Monitorul Oficial nr. 1.080/30.11.2005

*** Codul Fiscal

ANEXE

Anexa 1. Diagrama de relatii între tabelele bazei de date.

Anexa 2. Interogările în format SQL

NUMEROTARE ANEXE

ANEXA 1. DIAGRAMA DE RELATII ÎNTRE TABELELE BAZEI DE DATE.

ANEXA 2. INTEROGĂRILE ÎN FORMAT SQL

C:\ProiectContabCreante\Baze\ProiectGestiuneCreante.mdb 18 ianuarie 2015

Query: 411 Lista Page: 2

SQL

SELECT Firme.Denumire, Firme.Localitate, [Nomenclator Documente_1].Prescurtare AS [Prescurtare 411], [411

Sold Final Union].[Numar Document] AS [Numar Document 411], [411 Sold Final ].[Data Document] AS

[Data Document 411], [411 Sold Final Union].Suma AS Expr3, [411 Sold Final ].Incasat AS [Incasat Sold],

[5 Rulaj Detaliu Incasari].Suma AS [Incasat Luna], [Nomenclator Documente].Prescurtare, [5 Rulaj Detaliu

Incasari].[5 Rulaj].[Numar Document], [5 Rulaj Detaliu Incasari].[5 Rulaj].[Data Document], [5 Rulaj Detaliu

Incasari].Cont, [411 Sold Final ].Cont AS [Cont 411]

FROM [411 Sold Final ], Firme, [Nomenclator Documente] AS [Nomenclator Documente_1], [5 Rulaj Detaliu

Incasari] LEFT JOIN [Nomenclator Documente] ON [5 Rulaj Detaliu Incasari].[5 Rulaj].[Fel Document ID] =

[Nomenclator Documente].[Document ID]

WHERE (((Firme.Denumire)<>"Angajati"));

Query: 411 Lista An Page: 3

SQL

SELECT Firme.Denumire, Firme.Localitate, [Nomenclator Documente_1].Prescurtare AS [Prescurtare 411], [411

Sold Final Union An].[Numar Document] AS [Numar Document 411], [411 Sold Final An].[Data

Document] AS [Data Document 411], [411 Sold Final An].Suma AS Expr3, [5 Rulaj Detaliu Incasari

An].Suma AS [Incasat Luna], [Nomenclator Documente].Prescurtare, [5 Rulaj Detaliu Incasari An].[5

Rulaj].[Numar Document], [5 Rulaj Detaliu Incasari An].[5 Rulaj].[Data Document], [5 Rulaj Detaliu Incasari

An].Cont, [411 Sold Final Union An].Cont AS [Cont 411], [411 Sold Final An].Incasat AS [Incasat sold]

FROM Firme, [Nomenclator Documente] AS [Nomenclator Documente_1], [411 Sold Final An], [5 Rulaj

Detaliu Incasari An] LEFT JOIN [Nomenclator Documente] ON [5 Rulaj Detaliu Incasari An].[5 Rulaj].[Fel

Document ID] = [Nomenclator Documente].[Document ID]

WHERE (((Firme.Denumire)<>"Angajati"));

Query: 411 Lista Luna Page: 4

SQL

SELECT Firme.Denumire, Firme.Localitate, [Nomenclator Documente].Prescurtare AS [Prescurtare 411], [411 Sold

Final Luna].[Numar Document] AS [Numar Document 411], [411 Sold Final Luna].[Data Document] AS [Data

Document 411], [411 Sold Final Luna].Suma, [411 Sold Final Luna].Incasat AS [Incasat Sold], [5 Rulaj Detaliu

Incasari].Suma AS [Incasat Luna], [Nomenclator Documente].Prescurtare, [5 Rulaj Detaliu Incasari].[5

Rulaj].[Numar Document], [5 Rulaj Detaliu Incasari].[5 Rulaj].[Data Document], [5 Rulaj Detaliu Incasari].Cont,

[411 Sold Final Luna].Cont AS [Cont 411]

FROM (([411 Sold Final Luna] LEFT JOIN ([5 Rulaj Detaliu Incasari] LEFT JOIN [Nomenclator Documente] ON [5

Rulaj Detaliu Incasari].[5 Rulaj].[Fel Document ID]=[Nomenclator Documente].[Document ID]) ON ([411 Sold

Final Luna].Cont=[5 Rulaj Detaliu Incasari].[Cont Corespondent]) AND ([411 Sold Final Luna].[Fel Document

ID]=[5 Rulaj Detaliu Incasari].[5 Rulaj Asociat].[Fel Document ID]) AND ([411 Sold Final Luna].[Numar

Document]=[5 Rulaj Detaliu Incasari].[5 Rulaj Asociat].[Numar Document]) AND ([411 Sold Final Luna].[Data

Document]=[5 Rulaj Detaliu Incasari].[5 Rulaj Asociat].[Data Document]) AND ([411 Sold Final Luna].[Firma

ID]=[5 Rulaj Detaliu Incasari].[Firma ID])) LEFT JOIN [Nomenclator Documente] AS [Nomenclator

Documente_1] ON [411 Sold Final Luna].[Fel Document ID]=[Nomenclator Documente_1].[Document ID]) LEFT

JOIN Firme ON [411 Sold Final Luna].[Firma ID]=Firme.[Firma ID]

WHERE (((Firme.Denumire)<>"Angajati"));

Query: 411 Lista Perioade Page: 5

SQL

SELECT [411 Lista Sold Perioade].Denumire AS Expr1, [411 Lista Sold Perioade].Localitate AS Expr2, [411 Lista

Sold Perioade].[Data Document 411] AS Expr3, [411 Lista Sold Perioade].[Numar Document 411] AS Expr4,

[suma]-[incasat sold]-IIf(IsNull([incasat luna]),0,[incasat luna]) AS sold, IIf([data document

411]>=[li3060],[suma]-[incasat sold]-IIf(IsNull([incasat luna]),0,[incasat luna]),0) AS sold3060, IIf([data

document 411]>=[li6090] And [data document 411]<[li3060],[suma]-[incasat sold]-IIf(IsNull([incasat

luna]),0,[incasat luna]),0) AS sold6090, IIf([data document 411]>=[li90120] And [data document

411]<[li6090],[suma]-[incasat sold]-IIf(IsNull([incasat luna]),0,[incasat luna]),0) AS sold90120, IIf([data document

411]>=[li120180] And [data document 411]<[li90120],[suma]-[incasat sold]-IIf(IsNull([incasat luna]),0,[incasat

luna]),0) AS sold120180, IIf([data document 411]>=[li180360] And [data document 411]<[li120180],[suma]-

[incasat sold]-IIf(IsNull([incasat luna]),0,[incasat luna]),0) AS sold180360, IIf([data document

411]<[li180360],[suma]-[incasat sold]-IIf(IsNull([incasat luna]),0,[incasat luna]),0) AS sold360

FROM [411 Lista Sold Perioade]

WHERE ((([suma]-[incasat sold]-IIf(IsNull([incasat luna]),0,[incasat luna]))<>0))

ORDER BY [411 Lista Sold Perioade].Denumire, [411 Lista Sold Perioade].[Data Document 411], [411 Lista Sold

Perioade].[Numar Document 411];

Query: 411 Lista Perioade sintetic Page: 6

SQL

SELECT [411 Lista Sold Perioade].Denumire AS Expr1, [411 Lista Sold Perioade].Localitate AS Expr2,

Sum([suma]-[incasat sold]-IIf(IsNull([incasat luna]),0,[incasat luna])) AS sold, Sum(IIf([data document

411]>=[li3060],[suma]-[incasat sold]-IIf(IsNull([incasat luna]),0,[incasat luna]),0)) AS sold3060, Sum(IIf([data

document 411]>=[li6090] And [data document 411]<[li3060],[suma]-[incasat sold]-IIf(IsNull([incasat

luna]),0,[incasat luna]),0)) AS sold6090, Sum(IIf([data document 411]>=[li90120] And [data document

411]<[li6090],[suma]-[incasat sold]-IIf(IsNull([incasat luna]),0,[incasat luna]),0)) AS sold90120, Sum(IIf([data

document 411]>=[li120180] And [data document 411]<[li90120],[suma]-[incasat sold]-IIf(IsNull([incasat

luna]),0,[incasat luna]),0)) AS sold120180, Sum(IIf([data document 411]>=[li180360] And [data document

411]<[li120180],[suma]-[incasat sold]-IIf(IsNull([incasat luna]),0,[incasat luna]),0)) AS sold180360, Sum(IIf([data

document 411]<[li180360],[suma]-[incasat sold]-IIf(IsNull([incasat luna]),0,[incasat luna]),0)) AS sold360

FROM [411 Lista Sold Perioade]

GROUP BY [411 Lista Sold Perioade].Denumire, [411 Lista Sold Perioade].Localitate

HAVING (((Sum([suma]-[incasat sold]-IIf(IsNull([incasat luna]),0,[incasat luna])))<>0))

ORDER BY [411 Lista Sold Perioade].Denumire;

Query: 411 Lista Sold Page: 7

SQL

SELECT Firme.Denumire, Firme.Localitate, [Nomenclator Documente].Prescurtare AS [Prescurtare 411], [411 Sold

Final Sold].[Numar Document] AS [Numar Document 411], [411 Sold Final Sold].[Data Document] AS [Data

Document 411], [411 Sold Final Sold].Suma AS Expr3, [411 Sold Final Sold].Incasat AS [Incasat Sold], [5 Rulaj

Detaliu Incasari].Suma AS [Incasat Luna], [Nomenclator Documente].Prescurtare, [5 Rulaj Detaliu Incasari].[5

Rulaj].[Numar Document], [5 Rulaj Detaliu Incasari].[5 Rulaj].[Data Document], [5 Rulaj Detaliu Incasari].Cont,

[411 Sold Final Sold].Cont AS [Cont 411]

FROM Firme, [Nomenclator Documente] AS [Nomenclator Documente_1], [411 Sold Final Sold], [5 Rulaj Detaliu

Incasari] LEFT JOIN [Nomenclator Documente] ON [5 Rulaj Detaliu Incasari].[5 Rulaj].[Fel Document ID] =

[Nomenclator Documente].[Document ID]

WHERE (((Firme.Denumire)<>"Angajati"));

Query: 411 Lista Sold Perioade Page: 8

SQL

SELECT Firme.Denumire, Firme.Localitate, [411 Sold Final Sold].[Numar Document] AS [Numar Document 411],

[411 Sold Final Sold].[Data Document] AS [Data Document 411], [411 Sold Final Sold].Suma AS Expr3, [411 Sold

Final Sold].Incasat AS [Incasat Sold], Sum([5 Rulaj Detaliu Incasari].Suma) AS [Incasat Luna], [411 Sold Final

Sold].Cont AS [Cont 411]

FROM Firme, [Nomenclator Documente] AS [Nomenclator Documente_1], [411 Sold Final Sold], [5 Rulaj Detaliu

Incasari] LEFT JOIN [Nomenclator Documente] ON [5 Rulaj Detaliu Incasari].[5 Rulaj].[Fel Document ID] =

[Nomenclator Documente].[Document ID]

GROUP BY Firme.Denumire, Firme.Localitate, [411 Sold Final Sold].[Numar Document], [411 Sold Final

Sold].[Data Document], [411 Sold Final Sold].Suma, [411 Sold Final Sold].Incasat, [411 Sold Final Sold].Cont

HAVING (((Firme.Denumire)<>"Angajati"));

Query: 411 Lista Sold Perioade Query Page: 9

SQL

SELECT DISTINCTROW [411 Lista Sold Perioade].Denumire, Sum([411 Lista Sold Perioade].Suma) AS [Sum Of

Suma], Sum([411 Lista Sold Perioade].[Incasat Sold]) AS [Sum Of Incasat Sold], Sum([411 Lista Sold

Perioade].[Incasat Luna]) AS [Sum Of Incasat Luna]

FROM [411 Lista Sold Perioade]

GROUP BY [411 Lista Sold Perioade].Denumire;

Query: 411 Sold Final Page: 10

SQL

SELECT [411 Sold Final Union].[Data Inregistrare] AS Expr3, [411 Sold Final ].Cont AS Expr4, [411 Sold

Final Union].[Fel Document ID] AS Expr5, [411 Sold Final ].[Numar Document] AS Expr6, [411 Sold Final

Union].[Data Document] AS Expr7, [411 Sold Final Union].[Firma ID] AS Expr8, [411 Sold Final ].[Angajat

ID] AS Expr9, [411 Sold Final Union].Suma AS Expr10, [411 Sold Final ].Incasat AS [Incasat Sold], Sum([5

Rulaj Detaliu Incasari].Suma) AS [Incasat Luna], Firme.Denumire

FROM [411 Sold Final ], [5 Rulaj Detaliu Incasari], Firme

GROUP BY [411 Sold Final Union].[Data Inregistrare], [411 Sold Final Union].Cont, [411 Sold Final ].[Fel

Document ID], [411 Sold Final Union].[Numar Document], [411 Sold Final ].[Data Document], [411 Sold

Final Union].[Firma ID], [411 Sold Final Union].[Angajat ID], [411 Sold Final ].Suma, [411 Sold Final

Union].Incasat, Firme.Denumire

HAVING (((Firme.Denumire)<>"Angajati"));

Query: 411 Sold Final An Page: 11

SQL

SELECT Year([411 Rulaj]![Data Inregistrare]) AS Expr1, Month([411 Rulaj]![Data Inregistrare]) AS Expr2, [411

Rulaj].[Data Inregistrare], [411 Rulaj].Cont, [411 Rulaj].[Fel Document ID], [411 Rulaj].[Numar Document], [411

Rulaj].[Data Document], [411 Rulaj].[Firma ID], [411 Rulaj].[Angajat ID] AS Expr3, Sum([411 Rulaj

Asociat].Suma) AS Suma, 0 AS Incasat

FROM [411 Rulaj] LEFT JOIN [411 Rulaj Asociat] ON [411 Rulaj].[Document ID]=[411 Rulaj Asociat].[Document

ID]

GROUP BY Year([411 Rulaj]![Data Inregistrare]), Month([411 Rulaj]![Data Inregistrare]), [411 Rulaj].[Data

Inregistrare], [411 Rulaj].Cont, [411 Rulaj].[Fel Document ID], [411 Rulaj].[Numar Document], [411 Rulaj].[Data

Document], [411 Rulaj].[Firma ID], [411 Rulaj].[Angajat ID], 0

HAVING (((Year([411 Rulaj]![Data Inregistrare]))=Year(Forms!General!Sfarsit)) And ((Month([411 Rulaj]![Data

Inregistrare]))<=Month(Forms!General!Sfarsit)));

Query: 411 Sold Final An Sold Page: 12

SQL

SELECT Month([411 Sold]![Data Sold]) AS Expr1, Year([411 Sold]![Data Sold]) AS Expr2, [411 Sold].[Data

Inregistrare] AS Expr3, [411 Sold].Cont AS Expr4, [411 Sold].[Fel Document ID] AS Expr5, [411 Sold].[Numar

Document] AS Expr6, [411 Sold].[Data Document] AS Expr7, [411 Sold].[Firma ID] AS Expr8, [411

Sold].[Angajat ID] AS Expr9, [411 Sold].Suma AS Expr10, [411 Sold].Incasat AS Expr11

FROM [411 Sold]

WHERE (((Month([411 Sold]![Data Sold]))=1) And ((Year([411 Sold]![Data

Sold]))=Year(Forms!General!Sfarsit)));

Query: 411 Sold Final Luna Page: 13

SQL

SELECT Month([411 Rulaj]![Data Inregistrare]) AS Expr1, Year([411 Rulaj]![Data Inregistrare]) AS Expr2, [411

Rulaj].[Data Inregistrare], [411 Rulaj].Cont, [411 Rulaj].[Fel Document ID], [411 Rulaj].[Numar Document], [411

Rulaj].[Data Document], [411 Rulaj].[Firma ID], [411 Rulaj].[Angajat ID] AS Expr3, Sum([411 Rulaj

Asociat].Suma) AS Suma, 0 AS Incasat

FROM [411 Rulaj] LEFT JOIN [411 Rulaj Asociat] ON [411 Rulaj].[Document ID]=[411 Rulaj Asociat].[Document

ID]

GROUP BY Month([411 Rulaj]![Data Inregistrare]), Year([411 Rulaj]![Data Inregistrare]), [411 Rulaj].[Data

Inregistrare], [411 Rulaj].Cont, [411 Rulaj].[Fel Document ID], [411 Rulaj].[Numar Document], [411 Rulaj].[Data

Document], [411 Rulaj].[Firma ID], [411 Rulaj].[Angajat ID], 0

HAVING (((Month([411 Rulaj]![Data Inregistrare]))=Month(Forms!General!Sfarsit)) And ((Year([411 Rulaj]![Data

Inregistrare]))=Year(Forms!General!Sfarsit)) And (([411 Rulaj].Cont) Like Forms!General!Cont+'*'));

Query: 411 Sold Final Sold Page: 14

SQL

SELECT Month([411 Sold]![Data Sold]) AS Expr1, [411 Sold].[Data Inregistrare] AS Expr2, [411 Sold].Cont AS

Expr3, [411 Sold].[Fel Document ID] AS Expr4, [411 Sold].[Numar Document] AS Expr5, [411 Sold].[Data

Document] AS Expr6, [411 Sold].[Firma ID] AS Expr7, [411 Sold].[Angajat ID] AS Expr8, [411 Sold].Suma AS

Expr9, [411 Sold].Incasat AS Expr10, Year([411 Sold]![Data Sold]) AS Expr2

FROM [411 Sold]

WHERE (((Month([411 Sold]![Data Sold]))=Month(Forms!General!Sfarsit)) And ((Year([411 Sold]![Data

Sold]))=Year(Forms!General!Sfarsit)) And (([411 Sold].Cont) Like Forms!General!Cont+'*'));

Query: 411 Sold Final Union Page: 15

SQL

SELECT [Data Inregistrare],[Cont], [Fel Document ID],[Numar Document],[Data Document],[Firma ID],[Angajat

ID],[Suma],[Incasat]

FROM [411 Sold Final Luna]

UNION ALL SELECT [Data Inregistrare],[Cont], [Fel Document ID],[Numar Document],[Data Document],[Firma

ID],[Angajat ID],[Suma],[Incasat]

FROM [411 Sold Final Sold];

Query: 411 Sold Final An Page: 16

SQL

SELECT [Data Inregistrare],[Cont], [Fel Document ID],[Numar Document],[Data Document],[Firma ID],[Angajat

ID],[Suma],[Incasat]

FROM [411 Sold Final An]

UNION ALL SELECT [Data Inregistrare],[Cont], [Fel Document ID],[Numar Document],[Data Document],[Firma

ID],[Angajat ID],[Suma],[Incasat]

FROM [411 Sold Final An Sold];

Query: 411 TVA Page: 17

SQL

SELECT Month([Data Inregistrare]) AS Expr2, [411 Rulaj].Cont, [411 Rulaj].[Data Document], [411 Rulaj].[Numar

Document], Firme.Denumire, Firme.Localitate, Firme.[Cod Fiscal], [411 Rulaj Asociat].[Procent TVA], Sum([411

Rulaj Asociat].Suma) AS SumOfSuma, Sum(IIf([411 Rulaj Asociat]![Cont Corespondent] Like "4427*",[suma],0))

AS Expr1, Firme.Fel, Year([Data Inregistrare]) AS Expr3

FROM ([411 Rulaj] LEFT JOIN [411 Rulaj Asociat] ON [411 Rulaj].[Document ID]=[411 Rulaj Asociat].[Document

ID]) LEFT JOIN Firme ON [411 Rulaj].[Firma ID]=Firme.[Firma ID]

GROUP BY Month([Data Inregistrare]), [411 Rulaj].Cont, [411 Rulaj].[Data Document], [411 Rulaj].[Numar

Document], Firme.Denumire, Firme.Localitate, Firme.[Cod Fiscal], [411 Rulaj Asociat].[Procent TVA], Firme.Fel,

Year([Data Inregistrare])

HAVING (((Month([Data Inregistrare]))=Month(Forms!General!Data)) And (([411 Rulaj Asociat].[Procent

TVA])<>0) And ((Year([Data Inregistrare]))=Year(Forms!General!Data))) Or (((Month([Data

Inregistrare]))=Month(Forms!General!Data)) And (([411 Rulaj Asociat].[Procent TVA])=0) And ((Firme.Fel)=2)

And ((Year([Data Inregistrare]))=Year(Forms!General!Data)))

ORDER BY [411 Rulaj].[Data Document];

Query: 5 Consultare Page: 19

SQL

SELECT [5 Rulaj].Incasare, Month([Data Inregistrare]) AS Expr1, [5 Rulaj].[Data Inregistrare], [5 Rulaj].Cont AS

[Cont 5], [Nomenclator Documente].Prescurtare AS [Prescurtare 5], [5 Rulaj].[Numar Document] AS [Numar

Document 5], [5 Rulaj].[Data Document] AS [Data Document 5], [5 Rulaj Asociat].Suma, Firme.Denumire,

[Nomenclator Angajati].Nume AS Expr2, [Nomenclator Documente_1].Prescurtare, [5 Rulaj Asociat].[Numar

Document], [5 Rulaj Asociat].[Data Document], [5 Rulaj Asociat].[Cont Corespondent], [Nomenclator

Banci].Denumire AS [Denumire Banca], IIf(IsNull([5 Sold]![Suma]),0,[5 Sold]![Suma]) AS Sold, Month([Data

Sold]) AS Expr2, Year([Data Inregistrare]) AS Expr3, Year([Data Sold]) AS Expr4

FROM [Nomenclator Banci], [Nomenclator Angajati], [5 Sold], ((([5 Rulaj] LEFT JOIN [5 Rulaj Asociat] ON [5

Rulaj].[Document ID] = [5 Rulaj Asociat].[Document ID]) LEFT JOIN [Nomenclator Documente] ON [5

Rulaj].[Fel Document ID] = [Nomenclator Documente].[Document ID]) LEFT JOIN [Nomenclator Documente]

AS [Nomenclator Documente_1] ON [5 Rulaj Asociat].[Fel Document ID] = [Nomenclator

Documente_1].[Document ID]) LEFT JOIN Firme ON [5 Rulaj].[Firma ID] = Firme.[Firma ID]

WHERE (((Month([Data Inregistrare]))=Month([Forms]![General]![Sfarsit])) AND ((Month([Data

Sold]))=Month([Forms]![General]![Sfarsit])) AND ((Year([Data Inregistrare]))=Year([Forms]![General]![Sfarsit]))

AND ((Year([Data Sold]))=Year([Forms]![General]![Sfarsit])));

Query: 5 consultare an Page: 20

SQL

SELECT [5 Rulaj].Incasare, Month([Data Inregistrare]) AS Expr1, [5 Rulaj].[Data Inregistrare], [5 Rulaj].Cont AS

[Cont 5], [Nomenclator Documente].Prescurtare AS [Prescurtare 5], [5 Rulaj].[Numar Document] AS [Numar

Document 5], [5 Rulaj].[Data Document] AS [Data Document 5], Sum([5 Rulaj Asociat].Suma) AS Suma,

Firme.Denumire, [Nomenclator Angajati].Nume AS Expr2, [Nomenclator Documente_1].Prescurtare, [5 Rulaj

Asociat].[Numar Document], [5 Rulaj Asociat].[Data Document], [5 Rulaj Asociat].[Cont Corespondent],

[Nomenclator Banci].Denumire AS [Denumire Banca], Year([Data Inregistrare]) AS Expr3

FROM [Nomenclator Banci], [Nomenclator Angajati], ((([5 Rulaj] LEFT JOIN [5 Rulaj Asociat] ON [5

Rulaj].[Document ID] = [5 Rulaj Asociat].[Document ID]) LEFT JOIN [Nomenclator Documente] ON [5

Rulaj].[Fel Document ID] = [Nomenclator Documente].[Document ID]) LEFT JOIN [Nomenclator Documente]

AS [Nomenclator Documente_1] ON [5 Rulaj Asociat].[Fel Document ID] = [Nomenclator

Documente_1].[Document ID]) LEFT JOIN Firme ON [5 Rulaj].[Firma ID] = Firme.[Firma ID]

GROUP BY [5 Rulaj].Incasare, Month([Data Inregistrare]), [5 Rulaj].[Data Inregistrare], [5 Rulaj].Cont,

[Nomenclator Documente].Prescurtare, [5 Rulaj].[Numar Document], [5 Rulaj].[Data Document],

Firme.Denumire, [Nomenclator Angajati].Nume, [Nomenclator Documente_1].Prescurtare, [5 Rulaj

Asociat].[Numar Document], [5 Rulaj Asociat].[Data Document], [5 Rulaj Asociat].[Cont Corespondent],

[Nomenclator Banci].Denumire, Year([Data Inregistrare])

HAVING (((Year([Data Inregistrare]))=Year([Forms]![General]![Sfarsit])));

Query: 5 Consultare An Firma Page: 21

SQL

SELECT DISTINCTROW [5 consultare an Compensari].Incasare AS Expr1, [5 consultare an

Compensari].Denumire AS Expr2, [5 consultare an Compensari].[Cont 5] AS Expr3, Sum([5 consultare an

Compensari].SumaTotal) AS Suma, [5 consultare an Compensari].[Cont Corespondent] AS Expr4, Count(*) AS

[Nr Documente]

FROM [5 consultare an Compensari]

GROUP BY [5 consultare an Compensari].Incasare, [5 consultare an Compensari].Denumire, [5 consultare an

Compensari].[Cont 5], [5 consultare an Compensari].[Cont Corespondent]

HAVING ((([5 consultare an Compensari].[Cont 5])=Forms![5121 Fond]!Cont Or ([5 consultare an

Compensari].[Cont 5])=UCase(Forms![5121 Fond]!Cont)));

Query: 5 Consultare An Firma Cont Page: 22

SQL

SELECT DISTINCTROW [5 consultare an Compensari].Incasare AS Expr1, [5 consultare an Compensari].Luna

AS Expr2, [5 consultare an Compensari].Denumire AS Expr3, [5 consultare an Compensari].[Cont 5] AS Expr4,

Sum([5 consultare an Compensari].SumaTotal) AS Suma, [5 consultare an Compensari].[Cont Corespondent] AS

Expr5, Count(*) AS [Nr Documente]

FROM [5 consultare an Compensari]

GROUP BY [5 consultare an Compensari].Incasare, [5 consultare an Compensari].Luna, [5 consultare an

Compensari].Denumire, [5 consultare an Compensari].[Cont 5], [5 consultare an Compensari].[Cont

Corespondent]

HAVING ((([5 consultare an Compensari].[Cont 5])=Forms![5121 Fond]!Cont Or ([5 consultare an

Compensari].[Cont 5])=UCase(Forms![5121 Fond]!Cont)))

ORDER BY [5 consultare an Compensari].Incasare, [5 consultare an Compensari].Luna, [5 consultare an

Compensari].Denumire;

Query: 5 Consultare An Firma Cont1 Page: 23

SQL

SELECT DISTINCTROW [5 consultare an Compensari].Incasare AS Expr1, [5 consultare an Compensari].Luna

AS Expr2, [5 consultare an Compensari].Denumire AS Expr3, [5 consultare an Compensari].[Cont 5] AS Expr4,

Sum([5 consultare an Compensari].SumaTotal) AS Suma, [5 consultare an Compensari].[Cont Corespondent] AS

Expr5, Count(*) AS [Nr Documente]

FROM [5 consultare an Compensari]

GROUP BY [5 consultare an Compensari].Incasare, [5 consultare an Compensari].Luna, [5 consultare an

Compensari].Denumire, [5 consultare an Compensari].[Cont 5], [5 consultare an Compensari].[Cont

Corespondent]

HAVING ((([5 consultare an Compensari].[Cont 5])=Forms![5121 Fond]!Cont Or ([5 consultare an

Compensari].[Cont 5])=UCase(Forms![5121 Fond]!Cont)))

ORDER BY [5 consultare an Compensari].Incasare, [5 consultare an Compensari].Luna, [5 consultare an

Compensari].Denumire;

Query: 5 Consultare An Firma1 Page: 24

SQL

SELECT DISTINCTROW [5 consultare an Compensari].Incasare AS Expr1, [5 consultare an

Compensari].Denumire AS Expr2, [5 consultare an Compensari].[Cont 5] AS Expr3, Sum([5 consultare an

Compensari].SumaTotal) AS Suma, [5 consultare an Compensari].[Cont Corespondent] AS Expr4, Count(*) AS

[Nr Documente]

FROM [5 consultare an Compensari]

GROUP BY [5 consultare an Compensari].Incasare, [5 consultare an Compensari].Denumire, [5 consultare an

Compensari].[Cont 5], [5 consultare an Compensari].[Cont Corespondent]

HAVING ((([5 consultare an Compensari].[Cont 5])=Forms![5121 Fond]!Cont Or ([5 consultare an

Compensari].[Cont 5])=UCase(Forms![5121 Fond]!Cont)));

Query: 5 Consultare Banci Tabel Page: 25

SQL

SELECT DISTINCTROW [5 consultare an].Incasare AS Expr1, [5 consultare an].Expr1 AS Luna, [5 consultare

an].[Data Inregistrare] AS Expr2, [5 consultare an].[Cont 5] AS Expr3, [5 consultare an].[Prescurtare 5] AS

Expr4, [5 consultare an].[Numar Document 5] AS Expr5, [5 consultare an].[Data Document 5] AS Expr6, [5

consultare an].Denumire AS Expr7, [5 consultare an].[Cont Corespondent] AS Expr8, Sum([5 consultare

an].Suma) AS SumaTotal, Count(*) AS [Nr facturi] INTO [5 Temp Banca]

FROM [5 consultare an]

GROUP BY [5 consultare an].Incasare, [5 consultare an].Expr1, [5 consultare an].[Data Inregistrare], [5

consultare an].[Cont 5], [5 consultare an].[Prescurtare 5], [5 consultare an].[Numar Document 5], [5 consultare

an].[Data Document 5], [5 consultare an].Denumire, [5 consultare an].[Cont Corespondent]

HAVING ((([5 consultare an].[Cont 5]) Like "5121*"))

ORDER BY [5 consultare an].Incasare, [5 consultare an].Expr1, [5 consultare an].Denumire;

Query: 5 Consultare Banci_Cross An Incasari Page: 26

SQL

TRANSFORM Sum([5 Temp Banca].SumaTotal) AS [The Value]

SELECT [5 Temp Banca].Incasare AS Expr1, [5 Temp Banca].[Cont 5] AS Expr2

FROM [5 Temp Banca]

WHERE ((([5 Temp Banca].Incasare)=1))

GROUP BY [5 Temp Banca].Incasare, [5 Temp Banca].[Cont 5]

PIVOT [5 Temp Banca].[Cont Corespondent];

Query: 5 Consultare Banci_Cross An Incasari1 Page: 27

SQL

TRANSFORM Sum([5 Temp Banca].SumaTotal) AS [The Value]

SELECT [5 Temp Banca].Incasare AS Expr1, [5 Temp Banca].[Cont 5] AS Expr2

FROM [5 Temp Banca]

WHERE ((([5 Temp Banca].Incasare)=1))

GROUP BY [5 Temp Banca].Incasare, [5 Temp Banca].[Cont 5]

PIVOT [5 Temp Banca].[Cont Corespondent];

Query: 5 consultare Banci_Crosstab Incasari Page: 30

SQL

TRANSFORM Sum([5 Temp Banca].SumaTotal) AS [The Value]

SELECT [5 Temp Banca].Incasare AS Expr1, [5 Temp Banca].Luna AS Expr2, [5 Temp Banca].[Cont 5] AS Expr3

FROM [5 Temp Banca]

WHERE ((([5 Temp Banca].Incasare)=1))

GROUP BY [5 Temp Banca].Incasare, [5 Temp Banca].Luna, [5 Temp Banca].[Cont 5]

PIVOT [5 Temp Banca].[Cont Corespondent];

Query: 5 consultare Banci_Crosstab Incasari1 Page: 31

SQL

TRANSFORM Sum([5 Temp Banca].SumaTotal) AS [The Value]

SELECT [5 Temp Banca].Incasare AS Expr1, [5 Temp Banca].Luna AS Expr2, [5 Temp Banca].[Cont 5] AS Expr3

FROM [5 Temp Banca]

WHERE ((([5 Temp Banca].Incasare)=1))

GROUP BY [5 Temp Banca].Incasare, [5 Temp Banca].Luna, [5 Temp Banca].[Cont 5]

PIVOT [5 Temp Banca].[Cont Corespondent];

Query: 5 Consultare Casa An Page: 34

SQL

SELECT DISTINCTROW [5 consultare an].Incasare AS Expr1, [5 consultare an].Expr1 AS Luna, [5 consultare

an].[Data Inregistrare] AS Expr2, [5 consultare an].[Cont 5] AS Expr3, [5 consultare an].[Prescurtare 5] AS

Expr4, [5 consultare an].[Numar Document 5] AS Expr5, [5 consultare an].[Data Document 5] AS Expr6, [5

consultare an].Denumire AS Expr7, [5 consultare an].[Cont Corespondent] AS Expr8, Sum([5 consultare

an].Suma) AS SumaTotal, Count(*) AS [Nr facturi]

FROM [5 consultare an]

GROUP BY [5 consultare an].Incasare, [5 consultare an].Expr1, [5 consultare an].[Data Inregistrare], [5

consultare an].[Cont 5], [5 consultare an].[Prescurtare 5], [5 consultare an].[Numar Document 5], [5 consultare

an].[Data Document 5], [5 consultare an].Denumire, [5 consultare an].[Cont Corespondent]

HAVING ((([5 consultare an].[Cont 5]) Like "5311*"))

ORDER BY [5 consultare an].Incasare, [5 consultare an].Expr1, [5 consultare an].Denumire;

Query: 5 Consultare Casa An Cont Page: 35

SQL

SELECT DISTINCTROW [5 Consultare Casa An].Incasare AS Expr1, [5 Consultare Casa An].Luna AS Expr2, [5

Consultare Casa An].[Cont 5] AS Expr3, Sum([5 Consultare Casa An].SumaTotal) AS Suma, [5 Consultare Casa

An].[Cont Corespondent] AS Expr4, Count(*) AS Nr

FROM [5 Consultare Casa An]

GROUP BY [5 Consultare Casa An].Incasare, [5 Consultare Casa An].Luna, [5 Consultare Casa An].[Cont 5], [5

Consultare Casa An].[Cont Corespondent]

HAVING ((([5 Consultare Casa An].[Cont 5])=Forms![5311 Fond]!Cont Or ([5 Consultare Casa An].[Cont

5])=UCase(Forms![5311 Fond]!Cont)));

Query: 5 Consultare Casa An Firma Page: 36

SQL

SELECT DISTINCTROW [5 Consultare Casa An].Incasare AS Expr1, [5 Consultare Casa An].Denumire AS Expr2,

[5 Consultare Casa An].[Cont 5] AS Expr3, Sum([5 Consultare Casa An].SumaTotal) AS Suma, [5 Consultare

Casa An].[Cont Corespondent] AS Expr4, Count(*) AS [Nr Documente]

FROM [5 Consultare Casa An]

GROUP BY [5 Consultare Casa An].Incasare, [5 Consultare Casa An].Denumire, [5 Consultare Casa An].[Cont 5],

[5 Consultare Casa An].[Cont Corespondent]

HAVING ((([5 Consultare Casa An].[Cont 5])=Forms![5311 Fond]!Cont Or ([5 Consultare Casa An].[Cont

5])=UCase(Forms![5311 Fond]!Cont)));

Query: 5 Consultare Casa An Firma Cont Page: 37

SQL

SELECT DISTINCTROW [5 Consultare Casa An].Incasare AS Expr1, [5 Consultare Casa An].Luna AS Expr2, [5

Consultare Casa An].Denumire AS Expr3, [5 Consultare Casa An].[Cont 5] AS Expr4, Sum([5 Consultare Casa

An].SumaTotal) AS Suma, [5 Consultare Casa An].[Cont Corespondent] AS Expr5, Count(*) AS [Nr

Documente]

FROM [5 Consultare Casa An]

GROUP BY [5 Consultare Casa An].Incasare, [5 Consultare Casa An].Luna, [5 Consultare Casa An].Denumire, [5

Consultare Casa An].[Cont 5], [5 Consultare Casa An].[Cont Corespondent]

HAVING ((([5 Consultare Casa An].[Cont 5])=Forms![5311 Fond]!Cont Or ([5 Consultare Casa An].[Cont

5])=UCase(Forms![5311 Fond]!Cont)))

Query: 5 Consultare Casa An Firma Cont1 Page: 38

SQL

SELECT DISTINCTROW [5 Consultare Casa An].Incasare AS Expr1, [5 Consultare Casa An].Luna AS Expr2, [5

Consultare Casa An].Denumire AS Expr3, [5 Consultare Casa An].[Cont 5] AS Expr4, Sum([5 Consultare Casa

An].SumaTotal) AS Suma, [5 Consultare Casa An].[Cont Corespondent] AS Expr5, Count(*) AS [Nr

Documente]

FROM [5 Consultare Casa An]

GROUP BY [5 Consultare Casa An].Incasare, [5 Consultare Casa An].Luna, [5 Consultare Casa An].Denumire, [5

Consultare Casa An].[Cont 5], [5 Consultare Casa An].[Cont Corespondent]

HAVING ((([5 Consultare Casa An].[Cont 5])=Forms![5311 Fond]!Cont Or ([5 Consultare Casa An].[Cont

5])=UCase(Forms![5311 Fond]!Cont)))

Query: 5 Consultare Casa An Firma1 Page: 39

SQL

SELECT DISTINCTROW [5 Consultare Casa An].Incasare AS Expr1, [5 Consultare Casa An].Denumire AS Expr2,

[5 Consultare Casa An].[Cont 5] AS Expr3, Sum([5 Consultare Casa An].SumaTotal) AS Suma, [5 Consultare

Casa An].[Cont Corespondent] AS Expr4, Count(*) AS [Nr Documente]

FROM [5 Consultare Casa An]

GROUP BY [5 Consultare Casa An].Incasare, [5 Consultare Casa An].Denumire, [5 Consultare Casa An].[Cont 5],

[5 Consultare Casa An].[Cont Corespondent]

HAVING ((([5 Consultare Casa An].[Cont 5])=Forms![5311 Fond]!Cont Or ([5 Consultare Casa An].[Cont

5])=UCase(Forms![5311 Fond]!Cont)));

Query: 5 Consultare Casa An form Page: 40

SQL

SELECT DISTINCTROW [5 consultare an].Incasare AS Expr1, [5 consultare an].Expr1 AS Luna, [5 consultare

an].[Data Inregistrare] AS Expr2, [5 consultare an].[Cont 5] AS Expr3, [5 consultare an].[Prescurtare 5] AS

Expr4, [5 consultare an].[Numar Document 5] AS Expr5, [5 consultare an].[Data Document 5] AS Expr6, [5

consultare an].Denumire AS Expr7, [5 consultare an].[Cont Corespondent] AS Expr8, Sum([5 consultare

an].Suma) AS SumaTotal, Count(*) AS [Nr facturi]

FROM [5 consultare an]

GROUP BY [5 consultare an].Incasare, [5 consultare an].Expr1, [5 consultare an].[Data Inregistrare], [5

consultare an].[Cont 5], [5 consultare an].[Prescurtare 5], [5 consultare an].[Numar Document 5], [5 consultare

an].[Data Document 5], [5 consultare an].Denumire, [5 consultare an].[Cont Corespondent]

HAVING ((([5 consultare an].[Cont 5])=Forms![5311 Fond]!Cont Or ([5 consultare an].[Cont

5])=UCase(Forms![5311 Fond]!Cont)))

ORDER BY [5 consultare an].Incasare, [5 consultare an].Expr1, [5 consultare an].Denumire;

Query: 5 Consultare Casa An form1 Page: 41

SQL

SELECT DISTINCTROW [5 consultare an].Incasare AS Expr1, [5 consultare an].Expr1 AS Luna, [5 consultare

an].[Data Inregistrare] AS Expr2, [5 consultare an].[Cont 5] AS Expr3, [5 consultare an].[Prescurtare 5] AS

Expr4, [5 consultare an].[Numar Document 5] AS Expr5, [5 consultare an].[Data Document 5] AS Expr6, [5

consultare an].Denumire AS Expr7, [5 consultare an].[Cont Corespondent] AS Expr8, Sum([5 consultare

an].Suma) AS SumaTotal, Count(*) AS [Nr facturi]

FROM [5 consultare an]

GROUP BY [5 consultare an].Incasare, [5 consultare an].Expr1, [5 consultare an].[Data Inregistrare], [5

consultare an].[Cont 5], [5 consultare an].[Prescurtare 5], [5 consultare an].[Numar Document 5], [5 consultare

an].[Data Document 5], [5 consultare an].Denumire, [5 consultare an].[Cont Corespondent]

HAVING ((([5 consultare an].[Cont 5])=Forms![5311 Fond]!Cont Or ([5 consultare an].[Cont

5])=UCase(Forms![5311 Fond]!Cont)))

ORDER BY [5 consultare an].Incasare, [5 consultare an].Expr1, [5 consultare an].Denumire;

Query: 5 Consultare Casa An1 Page: 42

SQL

SELECT DISTINCTROW [5 consultare an].Incasare AS Expr1, [5 consultare an].Expr1 AS Luna, [5 consultare

an].[Data Inregistrare] AS Expr2, [5 consultare an].[Cont 5] AS Expr3, [5 consultare an].[Prescurtare 5] AS

Expr4, [5 consultare an].[Numar Document 5] AS Expr5, [5 consultare an].[Data Document 5] AS Expr6, [5

consultare an].Denumire AS Expr7, [5 consultare an].[Cont Corespondent] AS Expr8, Sum([5 consultare

an].Suma) AS SumaTotal, Count(*) AS [Nr facturi]

FROM [5 consultare an]

GROUP BY [5 consultare an].Incasare, [5 consultare an].Expr1, [5 consultare an].[Data Inregistrare], [5

consultare an].[Cont 5], [5 consultare an].[Prescurtare 5], [5 consultare an].[Numar Document 5], [5 consultare

an].[Data Document 5], [5 consultare an].Denumire, [5 consultare an].[Cont Corespondent]

HAVING ((([5 consultare an].[Cont 5]) Like "5311*"))

ORDER BY [5 consultare an].Incasare, [5 consultare an].Expr1, [5 consultare an].Denumire;

Query: 5 Consultare Casa Tabel Page: 43

SQL

SELECT DISTINCTROW [5 consultare an].Incasare AS Expr1, [5 consultare an].Expr1 AS Luna, [5 consultare

an].[Data Inregistrare] AS Expr2, [5 consultare an].[Cont 5] AS Expr3, [5 consultare an].[Prescurtare 5] AS

Expr4, [5 consultare an].[Numar Document 5] AS Expr5, [5 consultare an].[Data Document 5] AS Expr6, [5

consultare an].Denumire AS Expr7, [5 consultare an].[Cont Corespondent] AS Expr8, Sum([5 consultare

an].Suma) AS SumaTotal, Count(*) AS [Nr facturi] INTO [5 Temp Casa]

FROM [5 consultare an]

GROUP BY [5 consultare an].Incasare, [5 consultare an].Expr1, [5 consultare an].[Data Inregistrare], [5

consultare an].[Cont 5], [5 consultare an].[Prescurtare 5], [5 consultare an].[Numar Document 5], [5 consultare

an].[Data Document 5], [5 consultare an].Denumire, [5 consultare an].[Cont Corespondent]

HAVING ((([5 consultare an].[Cont 5]) Like "5311*"))

ORDER BY [5 consultare an].Incasare, [5 consultare an].Expr1, [5 consultare an].Denumire;

Query: 5 Consultare Casa Tabel1 Page: 44

SQL

SELECT DISTINCTROW [5 consultare an].Incasare AS Expr1, [5 consultare an].Expr1 AS Luna, [5 consultare

an].[Data Inregistrare] AS Expr2, [5 consultare an].[Cont 5] AS Expr3, [5 consultare an].[Prescurtare 5] AS

Expr4, [5 consultare an].[Numar Document 5] AS Expr5, [5 consultare an].[Data Document 5] AS Expr6, [5

consultare an].Denumire AS Expr7, [5 consultare an].[Cont Corespondent] AS Expr8, Sum([5 consultare

an].Suma) AS SumaTotal, Count(*) AS [Nr facturi] INTO [5 Temp Casa]

FROM [5 consultare an]

GROUP BY [5 consultare an].Incasare, [5 consultare an].Expr1, [5 consultare an].[Data Inregistrare], [5

consultare an].[Cont 5], [5 consultare an].[Prescurtare 5], [5 consultare an].[Numar Document 5], [5 consultare

an].[Data Document 5], [5 consultare an].Denumire, [5 consultare an].[Cont Corespondent]

HAVING ((([5 consultare an].[Cont 5]) Like "5311*"))

ORDER BY [5 consultare an].Incasare, [5 consultare an].Expr1, [5 consultare an].Denumire;

Query: 5 Consultare Casa_Cross An Incasari Page: 45

SQL

TRANSFORM Sum([5 Temp Casa].SumaTotal) AS [The Value]

SELECT [5 Temp Casa].Incasare AS Expr1, [5 Temp Casa].[Cont 5] AS Expr2

FROM [5 Temp Casa]

WHERE ((([5 Temp Casa].Incasare)=1))

GROUP BY [5 Temp Casa].Incasare, [5 Temp Casa].[Cont 5]

PIVOT [5 Temp Casa].[Cont Corespondent];

Query: 5 Consultare Casa_Cross An Incasari1 Page: 46

SQL

TRANSFORM Sum([5 Temp Casa].SumaTotal) AS [The Value]

SELECT [5 Temp Casa].Incasare AS Expr1, [5 Temp Casa].[Cont 5] AS Expr2

FROM [5 Temp Casa]

WHERE ((([5 Temp Casa].Incasare)=1))

GROUP BY [5 Temp Casa].Incasare, [5 Temp Casa].[Cont 5]

PIVOT [5 Temp Casa].[Cont Corespondent];

Query: 5 Consultare Casa_Cross Incasari Page: 49

SQL

TRANSFORM Sum([5 Temp Casa].SumaTotal) AS [The Value]

SELECT [5 Temp Casa].Incasare AS Expr1, [5 Temp Casa].Luna AS Expr2, [5 Temp Casa].[Cont 5] AS Expr3

FROM [5 Temp Casa]

WHERE ((([5 Temp Casa].Incasare)=1))

GROUP BY [5 Temp Casa].Incasare, [5 Temp Casa].Luna, [5 Temp Casa].[Cont 5]

PIVOT [5 Temp Casa].[Cont Corespondent];

Query: 5 Consultare Casa_Cross Incasari1 Page: 50

SQL

TRANSFORM Sum([5 Temp Casa].SumaTotal) AS [The Value]

SELECT [5 Temp Casa].Incasare AS Expr1, [5 Temp Casa].Luna AS Expr2, [5 Temp Casa].[Cont 5] AS Expr3

FROM [5 Temp Casa]

WHERE ((([5 Temp Casa].Incasare)=1))

GROUP BY [5 Temp Casa].Incasare, [5 Temp Casa].Luna, [5 Temp Casa].[Cont 5]

PIVOT [5 Temp Casa].[Cont Corespondent];

Query: 5 Consultare Casa_Cross Plati1 Page: 52

SQL

TRANSFORM Sum([5 Temp Casa].SumaTotal) AS [The Value]

SELECT [5 Temp Casa].Incasare AS Expr1, [5 Temp Casa].Luna AS Expr2, [5 Temp Casa].[Cont 5] AS Expr3

FROM [5 Temp Casa]

WHERE ((([5 Temp Casa].Incasare)=2))

GROUP BY [5 Temp Casa].Incasare, [5 Temp Casa].Luna, [5 Temp Casa].[Cont 5]

PIVOT [5 Temp Casa].[Cont Corespondent];

Query: 5 Rulaj Asociat Query Page: 53

SQL

SELECT [5 Rulaj Asociat].[Document ID], [5 Rulaj].[Firma ID], [5 Rulaj Asociat].[Fel Document ID], [5 Rulaj

Asociat].[Numar Document], [5 Rulaj Asociat].[Data Document], [5 Rulaj Asociat].Suma, [5 Rulaj Asociat].[Cont

Corespondent]

FROM [5 Rulaj Asociat] INNER JOIN [5 Rulaj] ON [5 Rulaj Asociat].[Document ID] = [5 Rulaj].[Document ID];

Query: 5 Rulaj Detaliu Page: 54

SQL

SELECT [5 Rulaj].Incasare, Month([5 Rulaj]![Data Inregistrare]) AS Expr1, [5 Rulaj].Cont, [5 Rulaj].[Fel

Document ID], [5 Rulaj].[Numar Document], [5 Rulaj].[Data Document], [5 Rulaj].[Firma ID], [5 Rulaj

Asociat].[Fel Document ID], [5 Rulaj Asociat].[Numar Document], [5 Rulaj Asociat].[Data Document], [5 Rulaj

Asociat].Suma, [5 Rulaj Asociat].[Cont Corespondent], [5 Rulaj].[Data Inregistrare], [Nomenclator

Documente].Denumire, [5 Rulaj].[Angajat ID] AS Expr2, Year([5 Rulaj]![Data Inregistrare]) AS Expr2

FROM ([5 Rulaj] LEFT JOIN [5 Rulaj Asociat] ON [5 Rulaj].[Document ID]=[5 Rulaj Asociat].[Document ID])

LEFT JOIN [Nomenclator Documente] ON [5 Rulaj].[Fel Document ID]=[Nomenclator Documente].[Document

ID]

WHERE (((Month([5 Rulaj]![Data Inregistrare]))=Month(Forms!General!Sfarsit)) And ((Year([5 Rulaj]![Data

Inregistrare]))=Year(Forms!General!Sfarsit)));

Query: 5 Rulaj Detaliu An Page: 55

SQL

SELECT [5 Rulaj].Incasare, Month([5 Rulaj]![Data Inregistrare]) AS Expr1, Year([5 Rulaj]![Data Inregistrare]) AS

Expr2, [5 Rulaj].Cont, [5 Rulaj].[Fel Document ID], [5 Rulaj].[Numar Document], [5 Rulaj].[Data Document], [5

Rulaj].[Firma ID], [5 Rulaj Asociat].[Fel Document ID], [5 Rulaj Asociat].[Numar Document], [5 Rulaj

Asociat].[Data Document], [5 Rulaj Asociat].Suma, [5 Rulaj Asociat].[Cont Corespondent], [5 Rulaj].[Data

Inregistrare], [Nomenclator Documente].Denumire, [5 Rulaj].[Angajat ID] AS Expr3

FROM ([5 Rulaj] LEFT JOIN [5 Rulaj Asociat] ON [5 Rulaj].[Document ID]=[5 Rulaj Asociat].[Document ID])

LEFT JOIN [Nomenclator Documente] ON [5 Rulaj].[Fel Document ID]=[Nomenclator Documente].[Document

ID]

WHERE (((Month([5 Rulaj]![Data Inregistrare]))<=Month(Forms!General!Sfarsit)) And ((Year([5 Rulaj]![Data

Inregistrare]))=Year(Forms!General!Sfarsit)));

Query: 5 Rulaj Detaliu Incasari Page: 57

SQL

SELECT [5 Rulaj].Incasare, Month([5 Rulaj]![Data Inregistrare]) AS Expr1, [5 Rulaj].Cont, [5 Rulaj].[Fel

Document ID], [5 Rulaj].[Numar Document], [5 Rulaj].[Data Document], [5 Rulaj].[Firma ID], [5 Rulaj

Asociat].[Fel Document ID], [5 Rulaj Asociat].[Numar Document], [5 Rulaj Asociat].[Data Document], [5 Rulaj

Asociat].Suma, [5 Rulaj Asociat].[Cont Corespondent], [5 Rulaj].[Data Inregistrare], [Nomenclator

Documente].Denumire, IIf(IsNull([Angajat ID]),0,[Angajat ID]) AS [Angajat IDx], [5 Rulaj].[Angajat ID] AS

Expr2, Year([5 Rulaj]![Data Inregistrare]) AS Expr2

FROM ([5 Rulaj] LEFT JOIN [5 Rulaj Asociat] ON [5 Rulaj].[Document ID]=[5 Rulaj Asociat].[Document ID])

LEFT JOIN [Nomenclator Documente] ON [5 Rulaj].[Fel Document ID]=[Nomenclator Documente].[Document

ID]

WHERE ((([5 Rulaj].Incasare)=1) And ((Month([5 Rulaj]![Data Inregistrare]))=Month(Forms!General!Sfarsit))

And ((Year([5 Rulaj]![Data Inregistrare]))=Year(Forms!General!Sfarsit)));

Query: 5 Rulaj Detaliu Incasari An Page: 58

SQL

SELECT [5 Rulaj].Incasare, Year([5 Rulaj]![Data Inregistrare]) AS Expr1, Month([5 Rulaj]![Data Inregistrare]) AS

Expr2, [5 Rulaj].Cont, [5 Rulaj].[Fel Document ID], [5 Rulaj].[Numar Document], [5 Rulaj].[Data Document], [5

Rulaj].[Firma ID], [5 Rulaj Asociat].[Fel Document ID], [5 Rulaj Asociat].[Numar Document], [5 Rulaj

Asociat].[Data Document], [5 Rulaj Asociat].Suma, [5 Rulaj Asociat].[Cont Corespondent], [5 Rulaj].[Data

Inregistrare], [Nomenclator Documente].Denumire, IIf(IsNull([Angajat ID]),0,[Angajat ID]) AS [Angajat IDx], [5

Rulaj].[Angajat ID] AS Expr3

FROM ([5 Rulaj] LEFT JOIN [5 Rulaj Asociat] ON [5 Rulaj].[Document ID]=[5 Rulaj Asociat].[Document ID])

LEFT JOIN [Nomenclator Documente] ON [5 Rulaj].[Fel Document ID]=[Nomenclator Documente].[Document

ID]

WHERE ((([5 Rulaj].Incasare)=1) And ((Year([5 Rulaj]![Data Inregistrare]))=Year(Forms!General!Sfarsit)) And

((Month([5 Rulaj]![Data Inregistrare]))<=Month(Forms!General!Sfarsit)));

Query: 5 Rulaj Detaliu Plati An Page: 61

SQL

SELECT [5 Rulaj].Incasare, Month([5 Rulaj]![Data Inregistrare]) AS Expr1, Year([5 Rulaj]![Data Inregistrare]) AS

Expr2, [5 Rulaj].Cont, [5 Rulaj].[Fel Document ID], [5 Rulaj].[Numar Document], [5 Rulaj].[Data Document], [5

Rulaj].[Firma ID], [5 Rulaj Asociat].[Fel Document ID], [5 Rulaj Asociat].[Numar Document], [5 Rulaj

Asociat].[Data Document], [5 Rulaj Asociat].Suma, [5 Rulaj Asociat].[Cont Corespondent], [5 Rulaj].[Data

Inregistrare], [Nomenclator Documente].Denumire, [5 Rulaj].[Angajat ID] AS Expr3

FROM ([5 Rulaj] LEFT JOIN [5 Rulaj Asociat] ON [5 Rulaj].[Document ID]=[5 Rulaj Asociat].[Document ID])

LEFT JOIN [Nomenclator Documente] ON [5 Rulaj].[Fel Document ID]=[Nomenclator Documente].[Document

ID]

WHERE (((Month([5 Rulaj]![Data Inregistrare]))<=Month(Forms!General!Sfarsit)) And ((Year([5 Rulaj]![Data

Inregistrare]))=Year(Forms!General!Sfarsit)));

Query: 5 Sold Final Page: 63

SQL

INSERT INTO [5 Sold] ( Cont, Suma, [Data Sold] )

SELECT [5 Sold Final Union].Cont AS Expr1, Sum([5 Sold Final ].[Rulaj Luna]) AS [SumOfRulaj Luna],

DateAdd("y",1,Forms!General!Sfarsit) AS [Data Sold]

FROM [5 Sold Final ]

GROUP BY [5 Sold Final ].Cont, DateAdd("y",1,Forms!General!Sfarsit);

Query: 5 Sold Final Luna Page: 64

SQL

SELECT [5 Rulaj Detaliu].Cont, Sum((IIf([5 rulaj detaliu]!incasare=1,[Suma],-[Suma]))) AS [Rulaj Luna]

FROM [5 Rulaj Detaliu]

GROUP BY [5 Rulaj Detaliu].Cont

HAVING ((([5 Rulaj Detaliu].Cont) Like forms!general!cont+'*'));

Query: 5 Sold Final Sold Page: 65

SQL

SELECT [5 Sold].Cont AS Expr1, [5 Sold].Suma AS [Rulaj Luna]

FROM [5 Sold]

WHERE ((([5 Sold].Cont) Like forms!general!cont+'*') And (([5 Sold].[Data Sold])=forms!general!data));

Query: 5 Sold Final Union Page: 66

SQL

SELECT[Rulaj Luna],[Cont]

FROM [5 Sold Final Sold]

UNION ALL SELECT [Rulaj Luna],[Cont]

FROM [5 Sold Final Luna];

Query: 5 Transfer 411 Page: 68

SQL

SELECT [Firma ID],[Angajat ID],[Fel Document ID],[Denumire],[Numar Document],[Data Document], [Data

Inregistrare],[Suma],[Incasat],[Cont]

FROM [5 Transfer Sold 411]

UNION ALL SELECT [Firma ID],[Angajat ID],[Fel Document ID],[Denumire],[Numar Document],[Data

Document], [Data Inregistrare], [Suma],[Incasat],[Cont]

FROM [5 Transfer Luna 411];

Query: 5 Transfer Incasari Page: 69

SQL

SELECT [5 Transfer 411].[Fel Document ID], [5 Transfer 411].Denumire, [5 Transfer 411].[Numar Document], [5

Transfer 411].[Data Document], [5 Transfer 411].[Data Inregistrare], [5 Transfer 411].Suma AS [Suma Factura],

[5 Transfer 411].Incasat AS [Suma incasata Sold], Sum(IIf(IsNull([5 Rulaj Detaliu Incasari]!Suma),0,[5 Rulaj

Detaliu Incasari]!Suma)) AS [Suma Incasata Luna], [5 Transfer 411].Cont, [5 Transfer 411].[Angajat ID]

FROM [5 Transfer 411] LEFT JOIN [5 Rulaj Detaliu Incasari] ON ([5 Transfer 411].[Angajat ID]=[5 Rulaj Detaliu

Incasari].[Angajat IDx]) AND ([5 Transfer 411].[Data Document]=[5 Rulaj Detaliu Incasari].[5 Rulaj

Asociat].[Data Document]) AND ([5 Transfer 411].[Numar Document]=[5 Rulaj Detaliu Incasari].[5 Rulaj

Asociat].[Numar Document]) AND ([5 Transfer 411].[Fel Document ID]=[5 Rulaj Detaliu Incasari].[5 Rulaj

Asociat].[Fel Document ID]) AND ([5 Transfer 411].[Firma ID]=[5 Rulaj Detaliu Incasari].[Firma ID])

GROUP BY [5 Transfer 411].[Fel Document ID], [5 Transfer 411].Denumire, [5 Transfer 411].[Numar Document],

[5 Transfer 411].[Data Document], [5 Transfer 411].[Data Inregistrare], [5 Transfer 411].Suma, [5 Transfer

411].Incasat, [5 Transfer 411].Cont, [5 Transfer 411].[Angajat ID];

Query: 5 Transfer Luna 411 Page: 71

SQL

SELECT [411 Rulaj].[Firma ID], [411 Rulaj].[Angajat ID] AS Expr1, [411 Rulaj].[Fel Document ID], [Nomenclator

Documente].Denumire, [411 Rulaj].[Numar Document], [411 Rulaj].[Data Document], [411 Rulaj].[Data

Inregistrare], Sum([411 Rulaj Asociat].Suma) AS Suma, 0 AS Incasat, Month([411 Rulaj]![Data Inregistrare]) AS

Expr1, [411 Rulaj].Cont, Year([411 Rulaj]![Data Inregistrare]) AS Expr2

FROM (([411 Rulaj] LEFT JOIN [411 Rulaj Asociat] ON [411 Rulaj].[Document ID]=[411 Rulaj Asociat].[Document

ID]) LEFT JOIN [Nomenclator Documente] ON [411 Rulaj].[Fel Document ID]=[Nomenclator

Documente].[Document ID]) LEFT JOIN Firme ON [411 Rulaj].[Firma ID]=Firme.[Firma ID]

GROUP BY [411 Rulaj].[Firma ID], [411 Rulaj].[Angajat ID], [411 Rulaj].[Fel Document ID], [Nomenclator

Documente].Denumire, [411 Rulaj].[Numar Document], [411 Rulaj].[Data Document], [411 Rulaj].[Data

Inregistrare], 0, Month([411 Rulaj]![Data Inregistrare]), [411 Rulaj].Cont, Year([411 Rulaj]![Data Inregistrare]),

Firme.Denumire

HAVING ((([411 Rulaj].[Firma ID])=Forms![5 Rulajx]![Firma ID]) And ((Month([411 Rulaj]![Data

Inregistrare]))=Month(Forms!General!Sfarsit)) And ((Year([411 Rulaj]![Data

Inregistrare]))=Year(Forms!General!Sfarsit)) And ((Firme.Denumire)<>"Angajati")) Or ((([411 Rulaj].[Firma

ID])=Forms![5 Rulajx]![Firma ID]) And (([411 Rulaj].[Angajat ID])=Forms![5 Rulajx]![Angajat ID]) And

((Month([411 Rulaj]![Data Inregistrare]))=Month(Forms!General!Sfarsit)) And ((Year([411 Rulaj]![Data

Inregistrare]))=Year(Forms!General!Sfarsit)) And ((Firme.Denumire)="Angajati"));

Query: 5 Transfer Sold 411 Page: 74

SQL

SELECT [411 Sold].[Firma ID] AS Expr1, [411 Sold].[Angajat ID] AS Expr2, [411 Sold].[Fel Document ID] AS

Expr3, [Nomenclator Documente].Denumire, [411 Sold].[Numar Document] AS Expr4, [411 Sold].[Data

Document] AS Expr5, [411 Sold].[Data Inregistrare] AS Expr6, Sum([411 Sold].Suma) AS Suma, IIf(IsNull([411

Sold]!incasat),0,[411 Sold]!incasat) AS Incasat, Month([411 Sold]![Data Sold]) AS Expr1, [411 Sold].Cont AS

Expr7, Year([411 Sold]![Data Sold]) AS Expr2

FROM [Nomenclator Documente], [411 Sold], Firme

GROUP BY [411 Sold].[Firma ID], [411 Sold].[Angajat ID], [411 Sold].[Fel Document ID], [Nomenclator

Documente].Denumire, [411 Sold].[Numar Document], [411 Sold].[Data Document], [411 Sold].[Data

Inregistrare], IIf(IsNull([411 Sold]!incasat),0,[411 Sold]!incasat), Month([411 Sold]![Data Sold]), [411 Sold].Cont,

Year([411 Sold]![Data Sold]), Firme.Denumire

HAVING ((([411 Sold].[Firma ID])=Forms![5 Rulajx]![Firma ID]) And ((Month([411 Sold]![Data

Sold]))=Month(Forms!General!Sfarsit)) And ((Year([411 Sold]![Data Sold]))=Year(Forms!General!Sfarsit)) And

((Firme.Denumire)<>"Angajati")) Or ((([411 Sold].[Firma ID])=Forms![5 Rulajx]![Firma ID]) And (([411

Sold].[Angajat ID])=Forms![5 Rulajx]![Angajat ID]) And ((Month([411 Sold]![Data

Sold]))=Month(Forms!General!Sfarsit)) And ((Year([411 Sold]![Data Sold]))=Year(Forms!General!Sfarsit)) And

((Firme.Denumire)="Angajati"));

Query: Calcul Sold Clienti Final Query Page: 75

SQL

SELECT [Calcul Sold Clienti Union Query].[Data Inregistrare] AS Expr1, [Calcul Sold Clienti Union Query].Cont

AS Expr2, [Calcul Sold Clienti Union Query].[Fel Document ID] AS Expr3, [Calcul Sold Clienti Union

Query].[Numar Document] AS Expr4, [Calcul Sold Clienti Union Query].[Data Document] AS Expr5, [Calcul

Sold Clienti Query].[Firma ID] AS Expr6, [Calcul Sold Clienti Union Query].Suma AS Expr7, [Calcul Sold

Clienti Union Query].Incasat AS [Incasat Sold], Sum([Incasare Union Query].Suma) AS [Incasat Luna]

FROM [Calcul Sold Clienti Union Query], [Incasare Union Query]

GROUP BY [Calcul Sold Clienti Union Query].[Data Inregistrare], [Calcul Sold Clienti Union Query].Cont, [Calcul

Sold Clienti Union Query].[Fel Document ID], [Calcul Sold Clienti Union Query].[Numar Document], [Calcul

Sold Clienti Union Query].[Data Document], [Calcul Sold Clienti Union Query].[Firma ID], [Calcul Sold Clienti

Union Query].Suma, [Calcul Sold Clienti Union Query].Incasat;

Query: Calcul Sold Clienti Luna Final Query Page: 76

SQL

SELECT Month([Rulaj Clienti Interni]![Data Inregistrare]) AS Expr1, [Rulaj Clienti Interni].[Data Inregistrare] AS

Expr2, [Rulaj Clienti Interni].Cont AS Expr3, [Rulaj Clienti Interni].[Fel Document ID] AS Expr4, [Rulaj Clienti

Interni].[Numar Document] AS Expr5, [Rulaj Clienti Interni].[Data Document] AS Expr6, [Rulaj Clienti

Interni].[Firma ID] AS Expr7, Sum([Rulaj Clienti Interni Asociat].Suma) AS Suma, 0 AS Incasat

FROM [Rulaj Clienti Interni], [Rulaj Clienti Interni Asociat]

GROUP BY Month([Rulaj Clienti Interni]![Data Inregistrare]), [Rulaj Clienti Interni].[Data Inregistrare], [Rulaj

Clienti Interni].Cont, [Rulaj Clienti Interni].[Fel Document ID], [Rulaj Clienti Interni].[Numar Document], [Rulaj

Clienti Interni].[Data Document], [Rulaj Clienti Interni].[Firma ID], 0

HAVING (((Month([Rulaj Clienti Interni]![Data Inregistrare]))=Month(Forms![Fond General]![Sfarsit Luna

Referinta])));

Query: Calcul Sold Clienti Sold Final Query Page: 77

SQL

SELECT Month([Sold Clienti Interni]![Data Sold]) AS Expr1, [Sold Clienti Interni].[Data Inregistrare] AS Expr2,

[Sold Clienti Interni].Cont AS Expr3, [Sold Clienti Interni].[Fel Document ID] AS Expr4, [Sold Clienti

Interni].[Numar Document] AS Expr5, [Sold Clienti Interni].[Data Document] AS Expr6, [Sold Clienti

Interni].[Firma ID] AS Expr7, [Sold Clienti Interni].Suma AS Expr8, [Sold Clienti Interni].Incasat AS Expr9

FROM [Sold Clienti Interni]

WHERE (((Month([Sold Clienti Interni]![Data Sold]))=Month(Forms![Fond General]![Sfarsit Luna Referinta])));

Query: Calcul Sold Clienti Union Query Page: 78

SQL

SELECT [Data Inregistrare],[Cont], [Fel Document ID],[Numar Document],[Data Document],[Firma

ID],[Suma],[Incasat]

FROM [Calcul Sold Clienti Luna Final Query]

UNION ALL SELECT [Data Inregistrare],[Cont], [Fel Document ID],[Numar Document],[Data Document],[Firma

ID],[Suma],[Incasat]

FROM [Calcul Sold Clienti Sold Final Query];

Query: Facturi lunare clienti Page: 79

SQL

SELECT DISTINCTROW Format$([Facturi].[DATA FACTURA],'yyyy mm') AS Luna, Facturi.BeneficiarID,

Firme.Denumire, Sum(Facturi.Valoare) AS Valoare, Sum(Facturi.[Valoare TVA]) AS [Valoare TVA], Count(*) AS

NrFacturi

FROM Facturi INNER JOIN Firme ON Facturi.BeneficiarID = Firme.[Firma ID]

GROUP BY Format$([Facturi].[DATA FACTURA],'yyyy mm'), Facturi.BeneficiarID, Firme.Denumire,

Year([Facturi].[DATA FACTURA])*12+DatePart('m',[Facturi].[DATA FACTURA])-1

HAVING ((Not (Format$([Facturi].[DATA FACTURA],'yyyy mm')) Is Null) AND (Not (Facturi.BeneficiarID) Is

Null))

ORDER BY Format$([Facturi].[DATA FACTURA],'yyyy mm');

Query: Facturi lunare clienti detalii Page: 80

SQL

SELECT DISTINCTROW Facturi.[DATA FACTURA], Facturi.IdFactura, Firme.Denumire,

Valoare, Facturi.[Valoare TVA] AS [Valoare TVA]

FROM Facturi INNER JOIN Firme ON Facturi.BeneficiarID = Firme.[Firma ID]

WHERE ((Not (Facturi.BeneficiarID) Is Null))

ORDER BY Facturi.[DATA FACTURA];

Query: Incasare Union Query Page: 82

SQL

SELECT [Incasare],[Expr1], [Cont], [Expr2], [Expr3],[Expr4], [Firma ID],[Fel Document ID],[Numar

Document], [Data Document],[Suma], [Cont Corespondent]

FROM [Rulaj Banca Lei Taiat]

WHERE [incasare]=1

UNION ALL SELECT [Incasare], [Expr1], [Cont], [Expr2], [Expr3],[Expr4], [Firma ID],[Fel Document

ID],[Numar Document], [Data Document],[Suma], [Cont Corespondent]

FROM [Rulaj Casa Lei Taiat]

WHERE [incasare]=1;

Query: Nomenclator Conturi Query Page: 83

SQL

SELECT [Nomenclator Conturi].Cont, [Nomenclator Conturi].Denumire

FROM [Nomenclator Conturi];