Analiza Ecomonica Si Ecologica a Regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia

Regiunea Sud-Muntenia este situată în partea de Sud a României, având o suprafață de 34.453 km2 ( 14.45% din suprafața României), corespunzătoare județelor Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman. Regiunea Sud-Muntenia se învecinează la Sud cu Bulgaria, granița fiind situată pe Dunăre. Amplasarea pe malul Dunării de-a lungul a circa 210 km, conferă Regiunii posibilitatea de a avea legături cu cele 8 țări riverane fluviului, la care se adaugă facilitățile oferite de canalul Rin-Main-Dunăre și ieșirea la Marea Neagră. Regiunea beneficiază de facilitățile oferite de drumul transeuropean ce face legatura între Londra și Ankara, inclusiv legătura terestră cu portul maritim Constanța. În interiorul regiunii Sud-Muntenia este amplasată Regiunea București-Ilfov.

În partea de Nord, Regiunea Sud-Muntenia se învecinează cu Regiunea Centru, la Est cu Regiunea Sud-Est, iar la Vest cu Regiunea Sud-Vest.

În prezent Institutul Național de Statistică uilizează urmatoarea grupare a județelor pe regiuni:

zona Nord-Est cuprinde: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui

zona Sud-Est: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea

zona Sud: Argeș, Călărași, Dâambovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman

zona Sud-Vest: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea

zona Vest: Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș,

zona Nord-Vest: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj

zona Centru: Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu

București: Ilfov șiMunicipiul București

Cele opt Regiuni prezintă anumite particularități în ceea ce privește structura lor economică, ceea ce face ca anumite sectoare să joace un rol hotărâtor în dezvoltarea lor viitoare. Astfel, economia Regiunilor din Sudul țării ( Sud-Est,Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia) este influențată de evoluția sectorului agricol, acesta deținând în zonele respective ponderi importante de peste 15%, ceea ce face ca în anii cu condiții vitrege pentru agricultură, creșterea produsului intern brut să fie influențată negativ.

Populația:

Tabel nr.1

Date statistice detaliate pe județe în anul 2011

Conform datelor preluate de pe Institutul Național de Statistică, un procent de 62,0 % din populație trăiește în mediul urban, în timp ce restul de 38,0% din populație trăiește în mediul rural. De asemenea cea mai mare rată a șomajului se află în județele Teleorman (9,1%) și Ialomița (7,6%), pe când județele cu cea mai mică rată a șomajului sunt Argeș (5,7%), Giurgiu (5,7%) și Prahova(5,7%).

Tabel nr.2

Organizarea administrativă a teritorului României, la 31 decembrie 2011

La sfârșitul anului 2011, Regiunea Sud-Muntenia, formată din 7 județe și anume: Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman, cuprindea 48 de orașe dintre care 16 municipii, 519 comune si 2019 sate.

De-a lungul timpului, numărul satelor s-a diminuat din cauza lipsei locurilor de muncă în rândul tinerilor, care își îndreptau atenția către mediul urban sau chiar să migreze în străinătate, în țările din Vestul Europei, unde economia este bine dezvoltată.

Migrarea populației:

Un factor explicativ al scăderii populației Regiunii Sud-Muntenia este migrația, atât cea internă, cât și cea externă. Lipsa locurilor de muncă în zonele rurale au determinat o masivă plecare către București și migrația tinerilor către Eurpa de Vest, astfel încât satele și orașele mici s-au depopulat. Mutațiile din structura socio-economică a României au determinat o intensă mobilitate teritorială a populației, cu consecințe directe în modificarea numărului și structurii socio-demografice a populației în profil teritorial. În cadrul migrației interne, fluxul rural-urban merită o mențiune deosebită, fiind cel care deține cea mai mare pondere în cadrul acesteia. Referitor la segmentul de populație care este mai dispusă la modificarea domiciliului se constată o migrare a populației tinere către oraș, mai întâi la școală, iar mai apoi prin integrarea pe piața muncii.

Tabel nr. 3

Migrația internă determinată de schimbarea domiciliului, în profil territorial, în anul 2011

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, migrația populației Regiunii Sud-Muntenia nu influențează în mod semnificativ structura demografică a regiunii. Alături de migrația internă, un factor deosebit de important pentru structura populației este și migrația externă. Imediat după 1990, când oamenii au putut circula liberi s-a constatat la nivel național un flux migratoriu extern mai important. Inițial, au plecat populațiile aparținătoare grupurilor etnic minoritare ( germanii și maghiarii) și persoane care aveau rude sau prieteni plecați. Schimbările din sistemul politico-social românesc au făcut ca populația din regiune să se poată îndrepta către țările membre ale Uniunii Europene, cât și spre SUA și Canada. După anul 1995, Regiunea Sud-Muntenia cunoaște o emigrare a populației ( în special a celei tinere, făra ocupație) către Italia, Spania și alte țări europene.

Tabel nr.4

Migrația internațională determinată de schimbrea domiciliului, în profil teritorial, în anul 2011