Analiza Echilibrului Financiar și a Rentabilității Firmei

=== 15b2dbecd8a44509082f4b3aa0c798c06240f4d1_40290_1 ===

Introducere

Performanțele obținute de o întreprindere sunt informații prețioase pentru majoritatea utilizatorilor, fiind esențiale în economiile bazate pe investiții private. Conceptul de performanță se întâlnește în literatura de specialitate cu diferite sensuri, de exemplu: succes, rezultat al unei activități sau acțiune.

În domeniul economic, conceptul de performanță acoperă accepțiuni diferite, cum ar fi: creștere, rentabilitate, productivitate, randament. Furnizarea de informații despre rezultatele obținute de întreprindere în urma desfășurării activității sale pentru îndeplinirea obiectului său de activitate revine situațiilor financiare anuale ale întreprinderii.

Prin intermediul acestora sunt oferite informații unei sfere largi de utilizatori cum ar fi: investitorii, actuali sau potențiali, salariații, creditorii, furnizorii și alți creditori comerciali, clienții, conducătorii întreprinderilor respective, care vor lua decizii economice bazate pe analiza acestor informații.

Nevoile informaționale ale fiecărei categorii de investitori se concretizează astfel: investitorii vor evalua posibilitățile de cumpărare, vânzare sau păstrare a acțiunilor întreprinderii; salariații vor avea informații privind stabilitatea și profitabilitatea întreprinderii luând decizii privind considerarea altor oportunități profesionale sau schimbarea locurilor de muncă; creditorii vor determina capacitatea de plată a întreprinderii stabilind majorarea, reducerea sau păstrarea în continuare a nivelului creditelor și împrumuturilor acordate; furnizorii și ceilalți creditori comerciali vor evalua gradul de solvabilitate al întreprinderii pronunțându-se asupra inițierii de noi legături comerciale, acordarea sau anularea facilităților comerciale; clienții vor lua decizii privind cumpărarea produselor firmei și colaborări pe termen lung, iar conducătorii întreprinderii iau decizii privind operațiunile pe care urmează să le întreprindă pentru bunul mers al întreprinderii.

Majoritatea informațiilor cerute de utilizatorii de informații sunt cuprinse în contul de profit și pierdere, iar cu cât acesta este mai detaliat, cu atât va fi mai transparent pentru utilizatorul informației financiare.

Prezentul proiect va încerca să analizeze din punct de vedere financiar activitatea a două întreprinderi pe parcursul a două exerciții.

După cum rezultă din situația contabilă a societăților obiectul lor de activitate îl constituie dezvoltarea imobiliară și construcțiile. Firmele dispun de active imobilizate precum mașini, utilaje, mijloace de transport, aparatură de birotică, etc. și active circulante: stocuri de materii prime și materiale, obiecte de inventar, producție în curs de execuție, produse finite, etc. – toate acestea necesare bunei desfășurări a procesului de producție.

Analiza financiară ce urmează a fi efectuată se va structura în câteva etape succesive:

1. Analiza echilibrului financiar și funcțional pe baza bilanțului financiar și a celui funcțional.

2. Calculul și interpretarea indicatorilor de echilibru financiar și respectiv funcțional.

3. Analiza rentabilității societăților pe baza rezultatelor întreprinderilor, soldurilor intermediare de gestiune, performanței financiare a întreprinderilor prin metoda ratelor și a ratelor de rentabilitate comercială, economică și financiară.

Toate acestea se încheie cu o analiză comparativă cu privire la cele menționate mai sus, urmate de concluziile și propunerile cu privire la evoluția celor două societăți studiate.

CAPITOLUL 1. Descrierea sectorului construcții

Construcții este denumirea unei ramuri a tehnicii care se ocupă cu proiectarea, execuția, întreținerea și exploatarea diferitor structuri sau lucrări de infrastructură.

Constructiile sunt produse complexe imobile, care se folosesc, în general acolo unde au fost create, fiind legate direct de terenul pe care sunt amplasate și in contact cu mediul natural având rolul de a crea un mediu artificial, cu conditii optime pentru satisfacearea utilizatorilor. 

Evoluția sectorului construcții în România în perioada 2011 – 2012.

Sectorul construcțiilor din România este în continuare într-o fază critică, iar perspectivele de relansare în acest sector sunt rezervate, în condițiile în care s-a îngreunat accesul la împrumuturile în valută. Doi factori importanți au afectat sectorul construcțiilor în 2011, conform studiului realizat de Coface și remis de Ziare.com.

Aceștia sunt cererea redusă din partea populației și sprijinul fragil de finanțare din partea sectorului bancar, investițiilor străine și guvernamentale. Perspectivele de revigorare în acest sector sunt rezervate, în condițiile în care se observă îngreunarea accesului la împrumuturile în valută.

Astfel, conform noului regulament BNR care va intra în vigoare începând cu luna februarie 2012, se impune un avans de cel puțin 25% pentru creditele imobiliare în euro și respectiv minim 40% pentru creditele în alte valute străine, rambursarea creditelor de consum în mai puțin de 5 ani și garanții aferente de cel puțin 133% din suma împrumutată.

Criza financiară a cauzat ajustări semnificative în acest sector. Astfel, conform ultimelor date publicate de INS, numărul de companii active din sectorul construcțiilor s-a redus cu 16% în 2010 comparativ cu 2008. În aceeași perioadă analizată și pentru același sector, numărul mediu de salariați s-a redus cu 29%, cifra de afaceri s-a contractat cu 21%, iar rezultatul brut al exercițiului s-a prăbușit cu 80,51%.

În aceste condiții, 2.528 de companii din sectorul construcțiilor au intrat în insolvență în primele 10 luni din 2011, în scădere cu doar 1,29% comparativ cu aceeași perioada a anului anterior.

Singurele semnale pozitive sunt cele observate comparativ cu restul tarilor din UE. Astfel, în noiembrie 2011, România a înregistrat cea mai mare creștere din UE a volumului lucrărilor de construcții, comparativ cu aceeași lună a anului anterior, avansul fiind de 16,9% în serie brută și 14% în serie ajustată.

1.2. Scurt istoric și obiectivul de activitate al firmelor S.C. Bega Utilaje Construct S.A. și S.C. Impact Developer & Constructor S.A.

1.2.1. S.C. Bega Utilaje Construții S.A

S.C Bega Utilaje Construct S.A a fost înființată în anul 1958 și a avut o evoluție în concordanță cu complexitatea lucrărilor de construcții, a perfecționării și dezvoltării tipo – dimensiunilor mașinilor de construcții, având în acest moment o structură adecvată executării acestora.

Structura organizatorică a societății a fost realizată pe sectoare de activitate specializate, având personal de exploatare (masiniști și conducători auto), personal pentru asigurarea lucrărilor de mentenanță în șantier și în cadrul atelierului (lăcătuși, mecanici, electricieni, sudori, etc. ), personal TESA și auxiliari.

S.C. Bega Utilaje Construcții S.A. București are un capital social de 14.065.555 lei, împărțit în 5.626.222 de acțiuni în valoare de 2,5 lei fiecare.

O echipă experimentată și profesionistă este unul din cele mai importante avantaje competitive pe care o companie cu aproape 50 de ani de tradiție în domeniul închirierii utilajelor de construcții, le poate aduce partenerilor prezenți, precum și potențialilor parteneri.

Pe un teren economic activ, în care piața construcțiilor civile, edilitare și industriale este în continuă creștere, extrem de important pentru un furnizor profesionist de servicii este să îmbine tradiția și experiența cu tehnologiile noi. În paralel, avantajele ce completează pachetul de servicii pe care o companie de nivelul Bega Utilaje Constructii este obligată să le furnizeze partenerilor pentru a-si menține poziția de lider, sunt: o gamă variată de utilaje și o echipă profesionistă, care acordă consultanță în managerierea și încadrarea utilajelor în parametrii fiecărei lucrări (timp, energie utilizată, resurse implicate).

Obiectivul urmărit în activitatea sa de Bega Utilaje Construcții, este dezvoltarea unor relații parteneriale calitative cu toți jucătorii din domeniul în care activează (atât clienți, potențiali clienți, cât și furnizori și colaboratori). Față de fiecare dintre aceștia, politica Bega Utilaje Construcții este una singura: respectul pentru activitatea derulată și lucrul bine făcut.

În acest sens, un rol important în strategia de management a companiei l-a avut și îl are în continuare menținerea standardelor de calitate. Utilajele societății sunt validate tehnic prin certificate de atestare, precum cele emise de INCERC ( Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Construcții și Economia Construcțiilor). În paralel, în cadrul Bega Utilaje Construcții este în curs de implementare sistemul de management al calității ISO 9001.

Bega Utilaje Construcții a participat la toate construcțiile importante ale capitalei. Compania și-a menținut și dezvoltat același obiect de activitate: închirierea utilajelor de construcții și demolare. Spre deosebire de societățile mai mici, apărute pe parcurs cu același scop, societatea pune la dispoziția partenerilor, odată cu gama complexă de utilaje, conform noilor standarde în vigoare, și personal de deservire specializat (COD CAEN 4550). O parte dintre acești specialiști sunt persoane care au venit de pe băncile școlii și care și-au însușit și perfecționat această meserie în timp.

Acum este o firmă cu capital privat care oferă servicii de închiriere utilaje pentru lucrări de construcții. Ca obiecte secundare de activitate, Bega Utilaje Construcții asigură servicii de transport în șantiere, compania dispunând de mijloace de transport tehnologic pentru a efectua lucrările de transport în și din șantiere.

1.2.2. S.C. Impact Developer & Constructor S.A

Impact Developer & Constructor S.A este un developer imobiliar, cu capital integral privat care activează în domeniul dezvoltărilor mixte integrate.

Compania a fost înființată în 1991, prin subscripție publică; iar din anul 1996 a fost cotată la Bursa Română de Valori București.

În 2006 acțiunile companiei au promovat la categoria I a Bursei, devenind astfel primul reprezentant al sectorului de dezvoltare imobiliară și construcții. Activitatea de bază a companiei a fost până în anul 1995 închirierea și mentenanța vilelor de lux în zone rezidențiale și centrale din București.

În anul 1995 Impact Developer & Constructor a introdus pe piața din România conceptul de "ansamblu rezidențial" o dată cu demararea ansamblului ALFA. Pe parcursul celor 20 ani de existență, compania a înregistrat numeroase succese:

16 ansambluri rezidențiale;

un centru de afaceri de clasa A cu 8000 mp ( spații de birouri );

peste 2000 de unități locative construite la standarde de calitate occidental;

peste 100 de distincții obținute;

extindere la scară națională București, Constanța, Oradea, Ploiești.

Misiunea companiei Impact este să transforme în realitate visele imobiliare ale clienților prin profesionalismul angajaților care se dezvoltă continuu, împlinind astfel expectanțele investiționale ale acționarilor proprietari.

Impact își propune:

să identifice un amplasament curat, legat de oraș prin drumuri modernizate;

să ofere partiuri și față de care să acopere o plajă cât mai largă a posibilităților financiare ale clienților săi;

să execute construcția și finisarea – trainică și de calitate;

să asigure trăinicia și calitatea produselor prin contractarea unor firme de construcție cu experiență.

Pentru a impune respect și a depăși așteptările pe piața imobiliară, compania Impact își promovează valorile, respectându-le în orice activitate. Cultura organizațională a companiei are la bază următorul set de valori:

Satisfacția clienților – se traduce prin orientarea către client prin oferirea unor produse de calitate adaptabile la nevoile acestuia.

Comunicarea eficientă – prin eficiență comunicarea devine esența dezvoltării.

Oamenii – grija pentru oameni se traduce prin preocuparea pentru reprezentarea intereselor angajaților și acționarilor.

Pro-activitatea – sau alegerea progresului prin identificarea oportunităților de dezvoltare.

Învățarea continuă – este pârghia esențială pentru a fi competitiv pe o piață în continuă dezvoltare.

Etica în afaceri – conferind siguranță pentru clienți și furnizori.

Societate

Domeniul de activitate a permis companiei să doneze materiale de construcții sinistraților din diferite regiuni ale țării. Pentru a sprijini dezvoltarea societății românești, compania face donații către centrele de plasament.

Dezvoltarea angajaților

Impact organizează periodic programe de instruire pentru a contribui la dezvoltarea individuală a angajaților. Pentru a consolida relațiile profesionale, fiecare membru al echipei Impact poate sugera o cauză socială în care compania ar putea să se implice. Dezvoltarea durabilă reprezintă un proces de învățare și perfecționare permanentă, de îmbunătățire continuă.

1.3. Conducerea societăților și structura acționariatului

1.3.1. S.C. Bega Utilaje Construții S.A

S.C. BEGA UTILAJE CONSTRUCTII S.A. București are un capital social de 14.065.555 lei, împărțit în 5.626.222 de acțiuni în valoare de 2,5 lei fiecare.

Structura sintetică consolidată a acționariatului eliberată de Depozitarul Central, se prezintă astfel:

Tabel 1.1. Structura sintetică consolidată a acționariatului

Sursă: Raportul de gestiune al CA, anul 2011, pag. 2

În cursul anului 2011 societatea a cumpărat 680.000 acțiuni la SC PRO FAUR INVEST SA, iar în cursul anului 2012 societatea a cumpărat 768.000 acțiuni la aceeași companie.

Consiliul de Administrație în anii 2011 și 2012 a fost compus din:

a) 01.01.2011 – 31.12.2011

1. Croitoru Gheorghe Ion – Președinte

2. Popescu Ecaterina – Membru

3. Rabacel Cristian Razvan – Membru

b) 01.01.2012 – 31.12.2012

1. Croitoru Gheorghe Ion – Presedinte

2. Popescu Ecaterina – Membru

3. Popa Dumitru – Membru

Conducerea executiva a societății a fost asigurată de :

1. Ing. Popa Dumitru – Director General

2. Ec. Cercel Camelia – Director Economic

1.3.2. S.C. Impact Developer & Constructor S.A

Compania Impact Developer & Contractor SA este listată la Bursa de Valori București din anul 1996, iar începând cu anul 2006 acțiunile sale, în prezent în număr de 197.866.574, sunt cotate la categoria I. Capitalizarea bursieră a companiei la 14.04.2014 a fost de 158.9 mil. LEI (35.5 mil. EURO).

Acționarii care dețin peste 5% din acțiunile firmei, la data de 14.04.2014 sunt:

– dl. Gheorghe Iaciu 47.23%;

– dl. Adrian Andrici 16.15%;

– Salink Limited 10.10%.

La data de 14.04.2014, 82.40% din acțiuni sunt deținute de persoane fizice și 17.60% din acțiuni sunt deținute de persoane juridice, conform Figurii 1.2.

Figura 1.2. Structura acționariatului la 14.04.2014

Sursă: http://www.impactsa.ro/actionari-investitori/structura-actionariat/fisiere/structura-actionariatului-14-04-2014/download/

În figura 1.3 este prezentată structura acționariatului pe țări la data de 14.04.2014. Astfel se poate observa ponderea acționarilor români de 87,90%, urmată de cea din Cipru de 11,20% , apoi Austria cu o pondere de 0,40%, Marea Britanie si Estonia cu o pondere de 0,10% și alte țări cu ponderea de 0,20%.

Figura 1.3. Structura acționariatului pe țări la 14.04.2014

Sursă:http://www.impactsa.ro/actionari-investitori/structura-actionariat/fisiere/foto/structura-actionari-pe-tari-14-04-2014/

Cele două companii sunt de mari dimensiuni, au un renume pe piața construcțiilor în spcial, în București și au ca obicetiv comun satisfacerea clienților și menținerea standardelor de calitate a produselor și serviciilor oferite.

CAPITOLUL 2. Analiza echilibrului financiar și funcțional pentru S.C. Bega Utilaje Construct S.A. și

S.C. Impact Developer & Constructor S.A.

La modul general, echilibrul evidențiază ideea de armonie între diferitele elemente ale unui sistem, ceea ce în domeniul financiar presupune armonizarea resurselor cu nevoile. “Resursele și utilizările reflectate în bilanț sunt variate și se pretează la diferite concepții privind echilibrul. De aceea, noțiunea de echilibru va fi analizată în funcție de modalitatea de elaborare a bilanțului: patrimonială și funcțională. Prezentarea concepției patrimoniale privind echilibrul financiar presupune evidențierea unor aspecte referitoare la bilanț și conceptul juridic al patrimoniului“.

2.1. Analiza financiară ( patrimonială ) a bilanțului

„Analiza patrimonială sau analiza lichiditate-exigibilitate pune în evidență riscul de insolvabilitate a întreprinderii. Aceasta constă în incapacitatea întreprinderii de a-și onora angajamentele asumate față de terți.

Pentru evaluarea riscului de insolvabilitate, analiza patrimonială studiază, în vederea confruntării, gradul de exigibilitate a elementelor de pasiv și gradul de lichiditate a elementelor de activ”.

2.1.1. Construcția bilanțului financiar

Construcția bilanțului financiar implică respectarea unor principii și reguli care permit ordonarea posturilor de bilanț după criteriul pe termen scurt și pe termen lung. Printre elementele constitutive ale bilanțului se face distincție între cele care rămân la dispoziția întreprinderii pe termen lung (peste 1 an) și cele care nu aparțin decât pe termen scurt ( sub 1 an ).

Amenajarea posturilor de activ conduce la existența a două ansambluri: activul imobilizat care reprezintă elementele pe termen lung cu trei categorii de valori imobilizate (necorporale, corporale, financiare), la care se adaugă partea de activ circulant cu scadenta mai mare de 1 an (creanțe – clienți, cheltuieli efectuate în avans). În schimb, în activul circulant se includ imobilizările cu scadență scurtă ( imobilizările financiare ce ajung la scadență sub 1 an ).

Amenajarea posturilor de pasiv structurează pasivul bilanțului în grupa capitalurilor permanente, formată din capitalurile proprii și datoriile pe termen mediu și lung (cu scadență peste 1 an ) și grupa datoriilor pe termen scurt ( cu scadență sub 1 an), indiferent de natura lor ( datorii de exploatare, credite bancare curente, venituri în avans cu scadență scurtă și datoriile pe termen lung ajunse la scadență ).

Obținerea bilanțului financiar implică efectuarea unor corecții ale activului și pasivului pe baza informațiilor din anexa, prin respectarea unor principii de evaluare și regrupare a posturilor după criteriul vechimii (peste sau sub 1 an ).

Schematic bilanțul financiar se prezintă astfel ( Tabelul 2.1.):

Tabelul 2.1. Bilanțul financiar

Sursa: Bărbuță-Mișu Nicoleta, Finanțele întreprinderii, Editura Europlus, Galați, 2010, pag. 30

“ Prezentarea bilanțului financiar pune în evidență două părți distincte pe orizontală: partea superioară care reflect structura financiară prin stabilitatea elementelor care îl compun (necesarul de finanțat si resursele de finanțare permanente) și partea inferioară care reflect finanțarea ciclului de activitate ( necesarul de finanțat pe termen scurt și resursele temporare de finanțare )“.

În continuare voi prezenta prin Tabelul 2.2., respectiv Tabelul 2.3., calculul bilanțului financiar al societăților comerciale Bega Utilaje Construct S.A. și Impact Developer & Constructor S.A.

Tabelul 2.2. Calculul bilanțului financiar S.C. Bega Utilaje Construct S.A

Sursă: Realizat de autor

Din tabel rezultă o evoluție descendentă a întregului bilanț, cu toate că valoarea activelor imobilizate a crescut cu 3% , acestea au generat cheltuieli mai mari privind amortizarea și provizioanele, prin urmare au scăzut și disponibilitățile bănești ale societății cu 62,13% . Valoarea activelor circulante a scăzut considerabil față de 2011, mai exact, cu 39,66% , iar provizioanele în 2011 figurau cu valoarea 0 , iar în 2012 acestea au înregistrat o valoare de 137820 lei.

Tabelul 2.3. Calculul bilanțului financiar S.C. Impact Developer&Constructor S.A.

Sursă: Realizat de autor

Conform tabelului de mai sus, partea de activ a evoluat după cum urmează: mijloacele cu durată mai mare de 1 an au scăzut cu 20,22%, cele cu durată mai mică de 1 an au scăzut cu 13,61%, iar disponibilitățile au scăzut cu 82,27%. În ceea ce privește partea de pasiv, resursele mai mari de 1 an au scăzut cu 20,47%, iar cele mai mici de 1 an au crescut cu 14,57% . Această situație se datorează unui process investițional finanțat din surse externe pe termen scurt.

2.1.2. Indicatorii echilibrului financiar

Indicatorii echilibrului financiar pentru bilanțul financiar sunt :

Fondul de Rulment Financiar ( FRF ) – este determinat pe baza bilanțului mai sus menționat și calculat prin două modalități:

FRF = ( R > 1an ) – ( M > 1an ). Prin această metodă, fondul de rulment financiar reprezintă o parte a capitalurilor permanente situată în partea de sus a bilanțului, menită să acopere nevoia de finanțare din partea de jos a bilanțului.

FRF = [( M < 1an ) + MT ] – ( R < 1an ). În acest caz, fondul de rulment financiar scoate în evidență surplusul activelor circulante nete în raport cu datoriile temporare.

Necesarul de Fond de Rulment ( NFR ) – se determină astfel:

NFR = ( M < 1an ) – [( R < 1an ) – CBTS ]; CBTS – credite bancare pe termen scurt.

Trezoreria Netă ( TN ) – se poate determina:

TN = FRF – NFR sau TN = MT – CBTS.

Pornind de la bazele teoretice și datele din bilanțurile financiare, am analizat și prezentat indicatorii de echilibru financiar, în tabelele și graficele ce urmează, pentru S.C. Bega Utilaje Construct S.A. și respectiv S.C Impact Developer & Constructor S.A.

În tabelul 2.4. este prezentat calculul FRF pentru S.C. Bega Utilaje Construct S.A.

Tabelul 2.4. Calculul Fondului de Rulment (S.C. B.U. Construct S.A.)

Sursă: Realizat de autor

În graficul 2.1. este realizată evoluția fondului de rulment financiar la S.C. Bega Utilaje Construct S.A. între anii 2011 și 2012.

Grafic 2.1. Reprezentarea grafică a FRF S.C. Bega Utilaje Construct S.A.

Sursă: Realizat de autor

Interpretare:

În anii 2011 și 2012 s-au înregistrat valori pozitive ale FRF și anume 3329801 lei, respectiv 1713108 lei, ceea ce arată că societatea dispune de un excedent de resurse și de active nete în raport cu datoriile temporare, ce pun în evidență realizarea echilibrului financiar pe termen lung și contribuția FRF la realizarea echilibrului financiar pe termen scurt.

Din tabelul 2.4 și graficul 2.1 se constată că Fondul de Rulment este pozitiv și în scadere cu 48,55%, în 2012 față de 2011 ceea ce confirmă o dinamică nefavorabilă a marjei de securitate a întreprinderii. Însa valoarea pozitivă a FRF reprezintă garanția asigurării solvabilității întreprinderii.

În practică, se consideră că Fondul de Rulment al întreprinderii industriale trebuie să reprezinte valoarea unei treimi din cifra de afaceri lunară.

În tabelul 2.5 este prezentat calculul NFR pe cei doi ani studiați pentru S.C. Bega Utilaje Construct S.A.

Tabelul 2.5. Calculul NFR S.C. Bega Utilaje Construct S.A.

Sursă: Realizat de autor

În graficul 2.2. este prezentată evoluția NFR pentru S.C. Bega Utilaje Construct S.A.

Grafic 2.2. Reprezentarea grafică a NFR, CBTS, M < 1an, R < 1an.

Sursă: Realizat de autor

Interpretare:

În tabelul 2.5 sți graficul 2.2 observăm in cei 2 ani analizați un NFR pozitiv și în scădere cu 43,77%, reflectându-se astfel echilibrul curent al întreprinderii, rezultă un surplus de necesar temporar față de resursele temporare ce pot fi mobilizate în ambii ani, fiind o situație normală pentru ca este consecința unor investiții privind creșterea necesarului de finanțare a ciclului de exploatare.

TN pentru S.C. Bega Utilaje Construct S.A., este prezentată în tabelul 2.7.

Tabelul 2.7. Calculul TN S.C. Bega Utilaje Construct S.A.

Sursă: Realizat de autor

Evoluția acesteia este realizată în graficul 2.3.

Grafic 2.3. Reprezentarea grafică a TN S.C. Bega Utilaje Construct S.A.

Sursă: Realizat de autor

Interpretare:

Din calculele realizate în tabelul 2.7 și prezentate în graficul 2.3 rezultă o trezorerie pozitivă și în scădere cu 62.60% de la un an la altul (TN > 0), când: FR > NFR , FR > 0 și NFR > 0, când NFR este finanțat în întregime din resurse permanente (FR > 0), care degajă disponibilități ce pot ascunde o sub-utlizare de capitaluri;

Trezoreria netă exprimă rezultatul întregului echilibru financiar, iar excedentul de finanțare, obținut în cei doi ani analizați, se va regăsi sub formă de disponibilități în casă și conturile bancare deținute de societate. Trezoreia neta pozitiva chiar si in scadere îi conferă firmei o autonomie financiară ce îi permite acesteia atât rambursarea datoriilor financiare pe termen scurt, cât și efectuarea diverselor plasamente.

Pentru S.C.Impact Developer & Constructor S.A. calculul FRF este realizat în tabelul 2.8.

Tabelul 2.8. Calculul FRF S.C.Impact Developer & Constructor S.A.

Sursă: Realizat de autor

În schimb, în graficul 2.4. unde se prezintă evoluția FRF, este redat faptul că acesta a scăzut în 2011 față de 2012 cu 51,850,583 lei, adică cu 20,58% .

Grafic 2.4. Reprezentarea grafică a FRF S.C. Impact Developer & Constructor S.A

Sursă: Realizat de autor

Interpretare:

Din tabelul 2.8 și graficul 2.4 se constată că Fondul de Rulment este pozitiv și în scadere cu 20,58 % în 2012 față de 2011 ceea ce confirmă o dinamică nefavorabilă a marjei de securitate a întreprinderii. Insa valoarea pozitiva a FRF reprezintă garanția asigurării solvabilității întreprinderii si faptul ca dispune de un excedent de resurse și de active nete în raport cu datoriile temporare, ce pun în evidență realizarea echilibrului financiar pe termen lung și contribuția FRF la realizarea echilibrului financiar pe termen scurt.

Calculul NFR pentru societatea comercială Impact Developer & Constructor S.A. este prezentat în tabelul 2.9.

Tabelul 2.9. Calculul NFR S.C. Impact Developer & Constructor S.A.

Sursă: Realizat de autor

Grafic 2.5. Reprezentarea grafică a NFR S.C.Impact Developer&Constructor S.A

Sursă: Realizat de autor

Interpretare:

Conform tabelului 2.9 și graficului 2.5 atât în 2011, cât și în 2012 s-a înregistrat un NFR pozitiv și în scădere cu 14,23%, datorita resurselelor cu scadență mai mică de un an sunt cele care îi crează probleme societății, deoarece acestea cresc cu 14,6% în 2012, astfel a rezultat un surplus de necesar temporar față de resursele temporare ce pot fi mobilizate în ambii ani, deoarece societatea a contractat credite bancare pe termen scurt cu 22,6% mai mari decat in 2011, în vederea finanțării ciclurilor de exploatare viitoare.

În continure voi prezenta rezultatul întregului exercițiu financiar prin trezoreria netă, al cărui calcul este efectuat în tabelul 2.10.

Tabelul 2.10. Calculul TN S.C. Impact Developer & Constructor S.A

Sursă: Realizat de autor

Grafic 2.6. Reprezentarea grafică a TN S.C.Impact Developer&Constructor S.A

Sursă: Realizat de autor

Interpretare:

Conform rezultatelor obținutein tabelul 2.10 și graficul 2.6, atât în 2011, cât și în 2012 s-a înregistrat o trezorerie netă negativă, care arată un dezechilibru financiar. Dezechibru accentut de la un an la altul printr-o creștere cu 74, 33% a trezoreriei negative. Trezorerie negtivă (TN < 0), se produce când FR < NFR și respectiv, Disponibilități < Credite trezorerie FR > 0 și NFR > 0, când NFR este finanțat parțial din capitaluri permanente (FR> 0) și parțial din credite bancare curente care sunt mai mari decât disponibilitățile, ceea ce impune aprecierea riscului bancar curent.

Această situație se datoreaza diminuari fondului de rulment cu 20.58% in raport cu cresterea NFR cu 16,58% si totodata a scaderii disponibilitatilor cu 82,27% in raport cu crestere creditelor pe termen scurt cu 22,6%.

2.2. Analiza funcțională a bilanțului

În timp ce analiza în termeni de lichiditate și de exigibilitate consideră bilanțul o situație a patrimoniului întreprinderii, analiza funcțională dezvoltată de autorii bancheri, Meunier de Barolet și Boulmer în anul 1970, și promovată de Centrala bilanțurilor din Banca Franței în același an, îl consideră “ ca o situație, la un moment dat, partea de pasiv, resurse la dispoziția sa și, partea de activ, diferite utilizări date acestor resurse; și aceasta, în principiu, făcând abstracție de calificare juridică a utilizărilor și resurselor.”

2.2.1. Construcția bilanțului funcțional

Bilanțul funcțional reflectă în activ funcțiile de investiții, exploatare și trezorerie ale întreprinderii, iar în pasiv reflectă funcția de finanțare a întreprinderii (din surse proprii sau din împrumuturi bancare). Studierea bilanțului funcțional duce la determinarea masei capitalurilor folosite în întreprindere și structura acestora, în scopul determinării ratei de capitalizare, fructificare sau de actualizare.

Pentru determinarea bilanțul funcțional este necesar a se elimina influențele elementelor de activ și pasiv fictive prin corijarea contului de rezultate cu valoarea acestora.

Schematic, structura bilanțului funcțional ( Tabelul 2.11. ) este următoarea :

Tabelul 2.11. Bilanțul funcțional

Sursa: Bărbuță-Mișu Nicoleta, Finanțele întreprinderii, Editura Europlus, Galați, 2010, pag. 34

MS – grupează totalitatea imobilizărilor la valoarea lor brută, la care se adaugă cheltuielile înregistrate în avans cu referire la exerciții financiare viitoare.

ACE – sunt alcătuite din stocuri totale la valoare brută și creanțe din exploatare formate la rândul lor din creanțe comerciale ( clienți – clienți creditori + efecte de primit), creanțe sociale ( cheltuieli cu salariații și asigurările sociale ), creanțe fiscale (cheltuieli cu taxe și impozite, TVA de recuperate, etc. ) și cheltuieli în avans ce fac referire la activitatea de exploatare.

ACIE – sunt acele mijloace temporare în afara exploatării.

AT – sunt mijloacele temporare ce aparțin trezoreriei, casa și conturile la bănci.

RD – grupează capitalurile proprii la care se adaugă totalul amortizărilor și provizioanelor pentru deprecieri, apoi provizioanele pentru riscuri și cheltuieli, veniturile în avans și datoriile financiare indiferent de termenul lor de exigibilitate.

PE – sunt alcătuite din datorii comerciale, datoriile sociale și datoriile fiscale toate reprezentând opusul creanțelor corespunzătoare.

PIE – sunt acele datorii ale întreprinderii legate de activitatea financiară și cea extraordinară.

PT – sunt resursele temporare alcătuite din creditele pe termen scurt și soldurile creditoare ale conturilor curente la bănci.

În continuare voi prezenta situația funcțională, pentru anii 2011 și 2012, a societăților comerciale Bega Utilaje Construct S.A. și Impact Developer & Constructor S.A. ( Tabelul 2.12. și Tabelul 2.13. ).

Tabelul 2.12. Calculul Bilanțului funcțional S.C. Bega Utilaje Construct S.A.

Sursă: Realizat de autor

Interpretare:

Confom datelor rezultate din tabelul 2.12. mijloacele stabile ale societății au crescut cu 3.30%, pe când resursele durabile ale acesteia au scăzut cu 0,68% . Cât despre activele și pasivele din exploatare și din afara exploatării, acestea au suferit o ușoară scădere în 2012 față de 2011. Din toate acestea rezultatul întregului exercițiu funcțional suferă o reducere de 0,79%.

Tabelul 2.13. Calculul bilanțului funcțional S.C. Impact Developer&Constructor S.A.

Sursă: Realizat de autor

Interpretare:

În cazul societății comerciale Impact Developer & Construct S.A. întreg rezultatul funcțional, reprezentat de tabelul 2.13., a scăzut cu 16,24%, o evoluție ascendentă având doar pasivele de trezorerie, datorită contractării de noi credite curente, și activele din afara exploatării, datorită creșterii creanțelor cu părțile afiliate.

2.2.2. Indicatorii echilibrului funcțional

Conform spuselor Prof. univ. dr. Radu STROE “Scopul calculării lor este de a caracteriza echilibrul funcțional al firmei:

– post factum acești indicatori arată structura surselor de finanțare folosite pentru desfășurarea activității;

– ante factum (predictiv) acești indicatori arată în ce măsură firma are nevoie să apeleze la creditele bancare (credite de trezorerie) “. Aceștia sunt:

Fondul de rulment funcțional sau fondul de rulment net global ( FRNG ) și se determină astfel:

FRNG = RD – MS și reprezintă surplusul de resurse durabile în raport cu activele imoblizate la valoarea brută;

FRNG = ( MC + AT ) – ( RC + PT ), unde:

MC – mijloace ciclice, și este egal cu ACE + ACIE;

RC – resurse ciclice, și este egal cu PE + PIE. În acest caz FRNG reprezintă mărimea mijloacelor ciclice și de trezorerie rămasă nefinanțată din resursele ciclice și de trezorerie.

Nevoia de fond de rulment ( NFR ) – se detrmină astfel:

NFR = MC – RC. Acesta se poate descompune în două componente: necesarul de fond de rulment din exploatare ( NFRE ) și necesarul de fond de rulment din afara exploatării ( NFRIE ), unde: NFRE = ACE – PE și NFRIE = ACIE – PIE.

Trezoreria netă ( TN ) – este indicatorul care exprimă corelația dintre fondul de rulment net global și nevoia de fond de rulment, reflectând situația financiară a firmei, atât pe termen mediu și lung, cât și pe termen scurt. Se determină astfel:

TN = FRNG – NFR sau TN = AT – PT .

În urma calculelor efectuate anterior, pentru bilanțul funcțional, societăților comerciale Bega Utilaje Construct S.A. și Impact Developer & Constructor S.A., au rezultat următoarele valori pentru fondul de rulment net global, necesarul de fond de rulment și trezoreria netă.

În tabelul 2.14. este prezentat calculul FRNG pentru S.C. Bega Utilaje Construct S.A.

Tabelul 2.14. Calculul FRNG S.C. Bega Utilaje Construct S.A.

Sursă: Realizat de autor

Grafic 2.7. Reprezentarea grafică a FRNG S.C. Bega Utilaje Construct S.A.

Sursă: Realizat de autor

Interpretare:

Din tabelul 2.14 observam ca in 2011 și 2012 s-au înregistrat valori pozitive ale FRNG, ceea ce înseamnă că din desfășurarea activității întreprinderii se degajă un surplus de resurse durabile care poate fi utilizat pentru finanțarea altor nevoi ale acesteia, precum mijloacele ciclice și de trezorerie rămase nefinanțate din resursele ciclice și de trezorerie, în urma aceluiași rezultat.

În ciuda faptului că FRNG a înregitrat valori pozitive, urmarind evoluția acestuia din graficul 2.7., se observă că valoarea acestuia a scăzut cu 46,56% în 2012 față de 2011, lucru care reflectă faptul că în scurt timp societatea va fi nevoită să se împrumute, pentru a putea finanța pe viitor, mijloacele ciclice și aciclice.

Formula de calcul pentru NFR și rezultatul acestuia, sunt reprezentate în tabelul 2.15.

Tabelul 2.15. Calculul NFR pentru S.C. Bega Utilaje Construct S.A.

Sursă: Realizat de autor

Grafic 2.8. Reprezentarea grafică a NFR S.C. Bega Utilaje Construct S.A.

Sursă: Realizat de autor

Interpretare:

Din tabelul 2.15 și graficului 2.8 constatăm un NFR pozitiv și în scădere pe parcursul celor doi ani analizați, a scăzut cu 41,34% în 2012 față de 2011. Având în vedere faptul că necesarul de fond de rulment din afara exploatării prezintă valorii foarte mici, aproape insignifiante, atunci NFR reprezintă acea parte din nevoile ciclice din exploatare care nu poate fi acoperită din resursele ciclice și care trebuie finanțată din resursele stabile ale firmei.

În tabelul 2.16. este prezentat calculul trezoreriei nete a societății comerciale Bega Utilaje Construct S.A. Aceasta va reprezenta rezultatul întregului exercițiu funcțional.

Tabelul 2.16. Calculul TN pentru S.C. Bega Utilaje Construct S.A.

Sursă: Realizat de autor

Grafic 2.9. Reprezentarea grafică a TN S.C. Bega Utilaje Construct S.A.

Sursă: Realizat de autor

Interpretare:

Din tabelul 2.16 și graficul 2.9 observăm că trezoreria netă este pozitivă și în scădere de la un an la altul cu 62,60% lucru datorat încetinirii procesului de producție și prin urmare a vitezei de circulație a banilor, prin diminuarea activelor de trezorerie in 2012 in comparatie cu 2011 cu 62,6%. Luând în calcul situația dată, pasivele de trezorerie egale cu zero, putem deduce că situația firmei este una favorabilă, societatea dispunând de un surplus monetar echivalent cu disponibilitățile bănești. Firma dispune de același surplus, și după acoperirea în întregime a necesarului de fond de rulment din fondul de rulment net global.

Pentru S.C. Impact Developer & Constructor S.A. situația funcțională va fi reprezentată de tabelele și graficele ce urmează. În tabelul 2.17. sunt redate formulele de calcul și rezultatele FRNG pentru această societate.

Tabelul 2.17. Calculul FRNG S.C. Impact Developer & Constructor S.A.

Sursă: Realizat de autor

În graficul 2.10. este reprezentată evoluția fondului de rulment net global de-a lungul intervalului 2011-2012.

Grafic 2.10. Reprezentarea grafică a FRNG S.C.Impact Developer&Constructor S.A.

Sursă: Realizat de autor

Interpretare:

Din tabelul 2.17 și graficul 2.10 constatăm un FRNG pozitiv și în scădere de la un an la altul cu 15,85%, ca urmare a creșterii mai rapide a resurselor durabile față de mijloacele stabile (80,95% > 72,18) și a activului circulant comparativ cu datoriile .

Această valoare a FRNG arată mărimea necesarului ciclic și de trezorerie rămasă nefinanțată de resursele ciclice și de trezorerie, ceea ce arată că întreprinderea are lichidități pentru a-și finanța necesarul de exploatare.

Calculul NFR pentru Impact Developer & Constructor S.A. este prezentat în tabelul 2.18.

Tabelul 2.18. Calculul NFR S.C. Impact Developer & Constructor S.A.

Sursă: Realizat de autor

Evoluția necesarului de fond de rulment de exploatare, din afara exploatării, și a necesarului de fond de rulment total, pentru aceiași întreprindere, este reprezentată de graficul 2.11.

Grafic 2.11. Reprezentarea grafică a NFR S.C.Impact Developer&Constructor S.A.

Sursă: Realizat de autor

Interpretare:

Din datele Tabelului 2.18 și graficului 2.11 se constată că Necesarul de Fond de Rulment Total este pozitiv și în scădere ușoară de la un an la altul cu 10,37%, ceea ce arată un necesar de finanțare permanent reînnoibil pentru ciclul de exploatare, surplusul de nevoi ciclice fiind neacoperit financiar de resurse ciclice de capital.

Resursa netă în afara exploatării (NFRIE > 0) este în creștere cu 62,39%, datoriile fiind inferioare activelor circulante din afara exploatării. Necesarul de fond de rulment din exploatare este pozitiv și în scădere cu 11,46% de la un an la altul.

Necesarul de fond de rulment din exploatare este cu mult mai mare decât cel din afara exploatării, prin urmare necesarul de fond de rulment total este reprezentat în mare parte de acesta. Iar valoarea lui pozitivă arată că utilizările curente sunt mai mari decât resursele curente care pot fi mobilizate. Cauza o constituie decalajul dintre gradul de lichiditate a stocurilor și creanțelor totale, care este mai redus, comparativ cu gradul de exigibilitate a datoriilor curente, care este mai ridicat. Societatea comercială se confruntă cu încetinirea ritmului încasărilor și creșterea ritmului plăților.

Tabelul 2.19. Calculul TN S.C. Impact Developer & Constructor S.A

Sursă: Realizat de autor

Grafic 2.12. Reprezentarea grafică a TN S.C.Impact Developer&Constructor S.A.

Sursă: Realizat de autor

Interpretare:

Din datele Tabelului 2.19 și graficului 2.12 se constată că Fondul de Rulment Net Global este inferior Necesarului de Fond de Rulment Total, ceea ce a condus la o Trezorerie Netă negativă, dar în creștere cu 74,33%, ca urmare a aprecierii între indicii Fondului de Rulment și Necesarului de Fond de Rulment (84,15 > 89,63

Reducerea Trezoreriei Nete reflectă reducerea cu aceeași valoare a activului circulant financiar, respectiv a Trezoreriei active în condițiile absenței creditelor de trezorerie (Trezoreria pasivă).

Spre deosebire de resursele ciclice obținute în activitatea curentă și reflectate de un Necesar de Fond de Rulment negativ, o Trezorerie Netă negativă reflectă situația financiară a firmei vulnerabilă datorită volumului mare de pasive de trezorerie față de disponibilitățile societății.

2.3. Analiza ratelor de finanțare

Echilibrul financiar trebuie înțeles ca un ansamblu de corelații care se formează în procesul de rotație a capitalului. În starea generală de echilibru financiar se circumscriu atât egalități cât și inegalități, cu semnificațiile lor economice.

Ratele de finanțare pun în evidență modalitățile de finanțare a investițiilor întreprinderii, investiții care pot fi: strategice, de exploatare și de echilibru.

Principalele rate folosite sunt:

Rata de finanțare a imobilizărilor sau rata fondului de rulment evidențiază condițiile de finanțare ale imobilizărilor și se poate determina în funcție de caracteristicile fiecărui tip de bilanț:

• după bilanțul financiar, se poate determina rata fondului de rulment financiar ( RFRF ), ca raport între resursele cu scadența mai mare de 1 an ( R >1 an ) și mijloacele cu durata de exploatare mai mare de 1 an (M >1 an):

RFRF = R > 1an / M > 1an.

• după bilanțul funcțional, se poate determina rata fondului de rulment funcțional ( RFRNG ), ca raport între resursele durabile ( RD ) și mijloacele stabile ( MS ): RFRNG = RD / MS.

• după bilanțul contabil, se poate determina rata fondului de rulment permanent (RFRperm. ), ca raport între capitalurile permanente (Cperm) și activele imobilizate nete (AInete): RFRperm = Cperm/AInete. De asemenea, se poate determina și rata fondului de rulment propriu, ca raport între capitalurile proprii ( CP ) și activele imobilizate nete: RFRP=CP/AInete .

Rata de finanțare a nevoii de fond de rulment pentru exploatare ( RNFRE ) exprimă măsura în care sursele permanente alocate exploatării, adică fondul de rulment de exploatare (zis și funcțional), acoperă partea cea mai stabilă din necesarul de fond de rulment, mai precis stocurile pentru producție. Formula de

calcul este următoarea: RNFRE = FRNG / NFRE .

În tabelele ce urmează sunt prezentate situațiile financiare ale societăților Bega Utilaje Construct S.A.( tabelul 2.20 ) și Impact Developer & Constructor S.A(tabelul 2.21 ) .

Tabelul 2.20. Calculul ratelor de finanțare S.C. Bega Utilaje Construct S.A.

Sursă: Realizat de autor

Grafic2.13. Reprezentarea grafică a ratelor de finanțare S.C.B. U. Construct S.A.

Sursă: Realizat de autor

Interpretare:

Din tabelul 2.20 și graficul 2.13 observăm ca ratele de finanțare sunt pozitive însă scădere în anul 2012 față de anul 2011 datorită creșteri mai rapide a activelor imobilizate, mijloacelor stabile în raport cu resursele sau capitalurile întreprinderii.

Toate ratele calculate sunt încadrate în parametrii normali, iar per ansamblu, situația financiară a S.C. Bega Utilaje Construct S.A. este una destul de bună; resursele temporare și permanente acoperă integral întreg ciclul de exploatare, la sfârșitul acestuia firma dispunând de surplus monetar.

Tabelul 2.21. Calculul ratelor de finanțare S.C.Impact Developer&Constructor S.A

Sursă: Realizat de autor

Grafic2.14. Reprezentarea grafică a ratelor de finanțare S.C. I.D. &Constructor S.A

Sursă: Realizat de autor

Interpretare:

Din tabelul 2.21 și graficul 2.14 observăm că ratele de finanțare sunt pozitive și în creștere de la un an la altul datorită creșteri mai rapide a resurselor sau capitalurilor întreprinderii în raport cu mijloacelor stabile sau activelor imobilizate ale companiei. Rata de finanțare a NFRE este în creștere cu 5,24% datorită diminuari NFRE mai lente decât a FRNG. Ratele de finanțare pun în evidență modalitățile de finanțare a investițiilor întreprinderii, investiții care pot fi: strategice, de exploatare și de echilibru.

În schimb situația S.C.Impact Developer & Constructor S.A. nu se prezintă la fel de bine. Cu toate că dispune de un capital mult mai mare decât cealaltă societate, și ratele după bilanțul contabil și cele privind finanțarea nevoii de fond de rulment pentru exploatare, sunt încadrate la situații normale, în realitate nu este așa. Și asta deoarece ratele de finanțare a imobilizărilor, după bilanțul financiar și funcțional, sunt mult sub limita normalului. Situație ce arată un dezechilibru financiar, o dependență de sursele externe și o falsă prosperitate redată de creditele bancare pe termen scurt, mediu și lung.

2.4. Analiza comparativă între cele două societăți a echilibrului financiar și funcțional

Echilibrul financiar al întreprinderii rezultă din confruntarea maselor mari ale bilanțului: Fondul de Rulment (FR) cu Necesarul de Fond de Rulment (NFR), din care rezultă Trezoreria neta (TN). Acest echilibru este determinat conform concepțiilor de prezentare a bilanțului: optica financiară și optica funcțională.

Pe baza bilanțului financiar care grupează posturile după criteriul permanenței, echilibrul financiar presupune finanțarea activului cu durata mai mare de 1 an din resurse cu scadența peste 1 an, iar finanțarea activelor sub 1 an din resurse scadente sub 1 an.

Un prim echilibru rezultă din confruntarea pasivului pe termen lung (capitalurile permanente) cu necesarul permanent (activul imobilizat)

Echilibrele financiare pot fi analizate și prin prisma prezentării bilanțului conform opticii funcționale, care structurează posturile de bilanț în strânsă legătură cu ciclurile economice care caracterizeză viața întreprinderii: investiții, exploatare, finanțare, trezorerie. Analiza efectuată pe baza bilanțului funcțional (economic) este o analiză funcțională, mai bine adaptată unei gestiuni previzionale, care situiază în centrul atenției ciclul de exploatare. Ea completează analiza financiară statică prin intermediul Tabloului de Finanțare, principalul instrument al analizei dinamice a echilibrului financiar funcțional.

Echilibrul financiar funcțional impune ca utilizările stabile să fie finanțate din resurse durabile, surplusul resurselor durabile față de imobilizările brute reprezentând fondul de rulment net global (FRNG).

Grafic 2.15. Reprezentare grafică comparativă a ratelor de finanțare

Sursă: Realizat de autor

Din datele prezentate în grafic și tabelele prezentate anterior au rezultat următoarele situații:

resursele temporare și permanente ale S.C. Bega Utilaje Construct S.A. acoperă integral întreg ciclul de exploatare, cu toate că în 2012 a suferit o ușoară scădere, aceasta evoluează destul de bine.

În schimb ratele de finanțare a imobilizărilor, după bilanțul financiar și funcțional al S.C.Impact Developer&Constructor S.A., sunt mult sub limita normalului. Situație ce arată un dezechilibru financiar, o dependență de sursele externe și o falsă prosperitate redată de creditele bancare pe termen scurt, mediu și lung.

În ceea ce privește echilibrul financiar și funcțional al S.C. Bega Utilaje Construct S.A., firma este caracterizată de o situație de echilibru la nivelul întregului bilanț, iar excedentul de finanțare, obținut în cei doi ani analizați, se va regăsi sub formă de disponibilități în casă și conturile bancare deținute de societate. Această situație îi conferă firmei o autonomie financiară ce îi permite acesteia atât rambursarea datoriilor financiare pe termen scurt, cât și efectuarea diverselor plasamente.

În schimb S.C.Impact Developer&Constructor S.A., este caracterizată de o situație de dezechilibru financiar, datorată TN negativă din ambele bilanțuri, prin urmare situația financiară a firmei a devenit vulnerabilă datorită volumului mare de pasive de trezorerie față de disponibilitățile societății. Această situație scoate în evidență dependența societății de resursele externe, ceea ce limitează autonomia financiară a firmei atât pe termen mediu și lung, cât și pe termen scurt.

În concluzie, din datele prezentate în acest capitol putem spune că S.C. Bega Utilaje Construct S.A. se află într-o situație favorabilă de echilibru financiar, societatea dispunând de un surplus monetar echivalent cu disponibilitățile bănești. Pe când S.C.Impact Developer&Constructor S.A este într-o situația financiară a vulnerabilă datorită volumului mare de pasive de trezorerie față de disponibilitățile societății, având o dependență sporită de sursele externe și o falsă prosperitate redată de creditele bancare pe termen scurt, mediu și lung.

CAPITOLUL 3. Analiza rentabilității firmelor S.C. Bega Utilaje Construct S.A. și S.C.Impact Developer&Constructor S.A

Rentabilitatea este categoria economică prin care se exprimă capacitatea întreprinderii de a obține profit, ceea ce reflectă performanța acesteia. Obiectivul major al întreprinderii este atât mărirea averii participanților la viața întreprinderii (acționari, salariați, creditori, stat), cât și creșterea valorii sale, pentru asigurarea propriei dezvoltări. Realizarea acestui obiectiv este condiționată de desfășurarea unei activități rentabile, care să permită remunerarea factorilor de producție și a capitalurilor utilizate, indiferent de proveniență.

După modul în care se realizează comparația între efecte și eforturi în analiza rentabilității se utilizează două serii de indicatori de evaluare: în mărimi absolute și în mărimi relative. Indicatorii în mărimi absolute se obțin ca marje, (diferențe) între venituri și cheltuieli, iar indicatorii în mărimi relative se obțin ca rate (rapoarte) între rezultate și cheltuieli sau capitaluri utilizate.

Marjele prin ele însele caracterizează insuficient gradul de rentabilitate al întreprinderii, deoarece pot exista unități foarte rentabile cu marje mici și invers, rentabilități slabe cu marje mari. Numai ratele caracterizează real gradul de rentabilitate, exprimând în modul cel mai sintetic eficiența utilizării capitalurilor.

Analiza rentabilității se realizeză pe baza datelor din contul de rezultat Profit și pierdere, situație financiară anuală redactată în termeni de flux, care cuprinde ansamblul fluxurilor patrimoniale ce permit crearea bogăției plecând de la ansamblul cheltuielilor și veniturilor. Soldul net al contului (creditor sau debitor) reflectă performanța întreprinderii, respectiv capacitatea de a genera fluxuri viitoare de numerar prin utilizarea resurselor existente.

Analiza rezultatelor întreprinderii

Fluxurile economice, respectiv veniturile și cheltuielile perioadei de gestiune, sunt generate, în principal, de trei domenii de activitate:

– activitatea de exploatare, care este activitatea dominantă ce vizează realizarea profitului întreprinderii din sectoarele industrial, investițional, comercial și/sau prestări de servicii;

– activitatea financiară, privind participațiile la capitalul altor societăți și alte acțiuni de plasament. Activitatea de exploatare împreună cu cea financiară formează activitatea curentă a întreprinderii;

– activitatea extraordinară, privind acele evenimente extraordinare care afectează activitatea normală a întreprinderii.

Fiecare tip de activitate determină un anumit rezultat – profit sau pierdere – determinat ca diferență între veniturile și cheltuielile reflectate în Contul de Profit și Pierdere, pe cele trei domenii de activitate.

Rezultatul din exploatare (Rexp) – reprezintă rezultatul net degajat de totalitatea operațiunilor de exploatare, obținut după deducerea cheltuielilor cu amortizarea, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare. Rezultatul exploatării permite măsurarea rezultatului activității, necesar remunerării acționarilor și autofinanțării. De asemenea, el permite măsurarea eficienței aparatului productiv ca o combinație între capital și forța de muncă . Rezultatul din exploatare este un indicator de gestiune important din punct de vedere al menținerii și creșterii activității întreprinderii, însă, el este totodată și primul flux de numerara care condiționează capacitatea de dezvoltare a întreprinderii. Rezulatul din exploatare caracterizează performanțele comerciale și financiare ale unei întreprinderi, indiferent de politica fiscală și financiară. Într-o accepțiune generală, rezultatul din exploatare este obținut ca diferență între veniturile din exploatare și cheltuielile aferente.

Rexp = Venit. exploatare – Chelt. Explotare

Rezultatul financiar ( RF ) arată performanța financiară a întreprinderii și se calculează ca diferență între totalul veniturilor financiare (TVfin) și totalul cheltuielilor financiare (TChfin ): RF = TVfin −TChfin.

Rezultatul curent ( RC ) înainte de impozitare arată performanța economică și financiară a întreprinderii. Acest indicator este rezultatul de exploatare și financiar al întreprinderii, în opoziție cu rezultatul extraordinar: RC =RE+RF.

Rezultatul extraordinar (REx) reflectă incidența evenimentelor favorabile și nefavorabile generatoare de rezultat asupra cărora întreprinderea nu dispune de o posibilitate de control decât limitată.

Rezultatul brut al exercițiului (RBE) este stabilit ca diferență între veniturile din exploatare, financiare și a celor excepționale (extraordinare) și suma cheltuielilor de exploatare, financiare și excepționale (extraordinare). Diferența pozitivă reprezintă profitul, iar cea negativă pierderea. Acesta exprimă și diferența dintre toate veniturile ( TV ) și toate cheltuielile (TCh) aferente unui exercițiu financiar: RBE = TV−TCh.

Rezultatul net al exercițiului ( RNE ) exprimă diferența între rezultatul brut al exercițiului și impozitul pe profit/venit: RNE =RBE−I/Pr. Acest sold se regăsește în pasivul bilanțului, prezentat înainte de repartizarea rezultatului. Este numit în mod curent rezultatul exercițiului sau mai simplu beneficiu sau pierdere.

Mai departe am prezentat sub formă de tabele și grafice situația rezultatelor exercițiului pentru S.C. Bega Utilaje Construct S.A. și S.C. Impact Developer & Constructor S.A.

Tabelul 3.1. Calculul rezultatelor întreprinderii S.C. Bega Utilaje Construct S.A.

Sursă: Realizat de autor

Grafic 3.1. Reprezentarea grafică rezultatelor întreprinderii B. U. Construct S.A.

Sursă: Realizat de autor

Interpretare:

Din tabelul 3.1 și graficul 3.1 observăm o diminuare a veniturilor totale în anul 2012 comparativ cu 2011 cu 6,38% ceea ce a determinat o evoluție descendentă a rezutatului net. Întreprinderea se află pe o pantă descendentă, aceasta a obținut un profit de 899633 lei in 2011 urmând ca anul următor să realizeze o pierdere de 842265 lei datorită cheltuielilor net superioare în raport cu veniturile financiare și din explotare.

Rezultatul curent indică valoric scăderea performanțelor financiare ale întreprinderii în 2012, în principal, datorită scăderii profitului din exploatare, dar și datorită rezultatului financiar mic. În 2011 rezultatul curent deține o poziție bună față de anul 2012.

Tabelul 3.2. Calculul rezultatelor întreprinderii Impact Devel. &Constructor S.A

Sursă: Realizat de autor

Grafic 3.2. Reprezentarea grafică rezultatelor întreprinderii I. D.& Constructor S.A

Sursă: Realizat de autor

Interpretare:

Din datele obținute în tabelul 3.2 și graficul 3.2 constatăm ca acestă întreprindere pe parcursul celor 2 ani analizați a obținut o pierdere uriașă și în creștere de al un an la altul datorită creșteri cu 16,23% a cheltuielilor totale de la un an la altul, în raport cu o scădere a veniturilor totale obținute de la un an la altul cu 48,45%.

Rezultatul obținut în 2012 în raport cu 2011 este o creștere de 96,25% a pierderi întreprinderi, datorată cheltuielilor realizate cu investițiile.

Din rezultatele obținute rezultă că situația S.C. Impact Developer & Constructor S.A, evoluează din rău în mai rău. În 2012 pierderile suferite sunt aprope duble față de anul precedent, mai exact -43,687,729 lei, față de -22,261,046 lei ceea ce înseamnă că într-un viitor apropiat societatea risca sa intre în incapacitate de plată.

Soldurile intermediare de gestiune

Structura contului de rezultate permite pe cele trei tipuri de activități degajarea unor solduri de acumulări bănești potențiale, destinate să remunereze factorii de producție și să asigure finanțarea activității viitoare. Acestea poartă numele de solduri intermediare de gestiune (SIG).

Soldurile intermediare de gestiune sunt trepte succesive care duc la formarea rezultatului final. Fiecare sold intermediar reprezintă rezultatul gestiunii financiare la treapta respectivă de acumulare.

Marja comercială reprezintă excendentul vânzărilor de mărfuri în raport cu costul de cumpărare al acestora. Costul de cumpărare al mărfurilor (vândute) (revândute) include prețul de cumpărare (preț fără TVA) majorat cu cheltuielile de cumpărare și corectat cu variația stocurilor de mărfuri.

Valoarea adăugată (primul sold intermediar de gestiune) exprimă creșterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de producție (forță de muncă și capital) peste valoarea bunurilor și serviciilor provenind de la terți, în cadrul activității curente a întreprinderii.

EBE exprimă acumularea brută din activitatea de exploatare, resursa principală a întreprinderii cu influență hotărâtoare asupra rentabilității finale și a capacității de dezvoltare a întreprinderii. EBE exprimă astfel măsura resurselor degajate de exploatare pe baza cărora întreprinderea exercită decizii strategice. Luând în calcul veniturile încasabile și cheltuielile plătibile, indicatorul capătă o semnificație deosebită în termen de resurse financiare (EBE reprezentând fundamentul autofinanțării întreprinderii) și trezorerie (EBE măsoară trezoreria potențială degajată de exploatare și decalajele dintre scadența încasării creanțelor și plata datoriilor).

Cifra de afaceri ( CA ) este determinată de volumul afacerilor realizate de întreprindere cu terții cu urmare activității profesionale normale și curente a întreprinderii. Cifra de afaceri se calculează cu ajutorul următoarei formule:

CA= Pv+Vvmf, unde: – Pv = producția vândută;

– Vvmf = veniturile din vânzarea mărfurilor.

Producția exercițiului ( PE ) reflectă bunurile și serviciile realizate de o întreprindere industrială sau comercială în timpul unui exercițiu, indiferent de destinația acestora: vânzare, stocare sau imobilizare. Producția exercițiului se determină astfel:

PE=Pv+Ps+Pi, unde:

– Ps = producția stocată (variația stocurilor), care se determină astfel: Ps=Sc−Sd, în care: Sc = soldul creditor al veniturilor din producția stocată;

Sd = soldul debitor al veniturilor din producția stocată;

– Pi = producția imobilizată.

În continuare sunt prezentați și analizați indicatorii ce constituie tabloul soldurilor intermediare de gestiune, cu aplicabilitate directă și realistă asupra S.C. Bega Utilaje Construct S.A. și S.C. Impact Developer & Constructor S.A.

Tabelul 3.3. Calculul soldurilor intermediare de gestiune B. U. Construct S.A.

Sursă: Realizat de autor

Grafic 3.3. Reprezentarea grafică a soldurilor intermediare de gestiune.

Sursă: Realizat de autor

Interpretare:

Din tabelul 3.3 și graficul 3.3 constatăm următoarele:

Marja comercială a crescut cu 493, 85% în anul 2012 comparativ cu 2011 datorită creșteri superiare a vânzărilor de mărfuri in raport cu cheltuileile cu mărfurile vândute.

Diminuarea cifrei de afaceri nete cu 3,04% s-a datorat atât diminuării producției vândute cu 4, 91%, chiar daca vanzările de mărfuri au crescut cu 203, 18 %.

Diminuarea producției exercițiului cu 5,16 % s-a datorat atât diminuării producției vândute cu 4, 91%, cât și scăderii producției imobilizate cu 72, 96%.

Diminuarea valorii adăugate cu 4,99 % a fost consecința diminuării producției exercițiului și a consumurilor intermediare .

Diminuarea Excedentului Brut din Exploatare cu 6,51 % s-a datorat creșterii cheltuielilor cu personalul și a altor impozite și taxe în raport cu diminuarea valorii adăugate. Exedentul de exploatare a în cei 2 ani arata capacitatea întreprinderii de a genera și conserva fonduri în condiții de funcționare, fiind independent de politica financiară, fiscală și în domeniul amortizării.

Tabelul 3.4.Calculul soldurilor intermediare de gestiune S.C. I. D.&Constructor S.A

Sursă: Realizat de autor

Grafic 3.4. Reprezentarea grafică a soldurilor intermediare de gestiune

Sursă: Realizat de autor

Interpretare:

Din datele obținute în tabelul 3.4 și graficul 3.4 constatăm:

Marja comercială a scăzut cu 95,00 % în anul 2012 comparativ cu 2011 datorită creșteri inferioare a vânzărilor de mărfuri în raport cu cheltuileile cu mărfurile vândute.

Creșterea cifrei de afaceri nete cu 110,37% s-a datorat atât creșterii producției vândute cu 109,72%.

Creșterea producției exercițiului cu 212,46 % s-a datorat în special creșterii producției vândute cu 109,72%.

Diminuarea valorii adăugate cu 100,68 % a fost consecința diminuării marjei comerciale cu 95% și a consumurilor intermediare cu 9,39% .

Creșterea Excedentului Brut din Exploatare cu 124,99 % s-a datorat creșterii cheltuielilor cu personalul și a altor impozite și taxe in raport cu diminuarea valorii adăugate.

Capacitatea de autofinanțare (CAF) exprimă capacitatea întreprinderii de a remunera furnizorii de capital și de a finanța investițiile pentru înnoirea și dezvoltarea întreprinderii, completând fondurile constituite prin amortizare. Determinarea CAF se realizează prin două metode:

a. metoda deductivă pornește de la EBE, la care se adaugă veniturile încasabile și se scad cheltuielile plătibile, astfel:

CAF=EBE+Avexpl −Achexpl +Vfin −Chfin + Vextr −Chextr −Psal −I/pr, unde:

Avexpl = alte venituri din exploatare;

Achexpl = alte cheltuieli din exploatare, din care se rețin numai cheltuielile cu despăgubirile, donațiile și activele cedate;

Vfin = venituri financiare;

Chfin = cheltuieli financiare;

Vextr = venituri extraordinare;

Chextr = cheltuieli extraordinare;

Psal = participarea salariaților la profit;

I/pr = impozitul pe profit.

b. metoda adițională pune în evidență elementele contabile negeneratoare fluxuri monetare, antrenate de calculul capacității de autofinanțare. Se pornește de la rezultatul net al exercițiului, la care se adaugă cheltuielile calculate (amortizări, provizioane) neplătibile la o anumită scadență și se scad veniturile calculate (reluări asupra provizioanelor). CAF = RNE + Cheltuielile calculate – Venituri calculate – venituri din cesiune .

Deci, capacitatea de autofinanțare este un indicator de performanță a întreprinderii, constituind o noțiune-cheie în aprecierea rentabilității și pentru analiza dinamică a echilibrului financiar.

Următoarele date vor relata capacitatea de autofinanțare a S.C. Bega Utilaje Construct S.A. și S.C. Impact Developer & Constructor S.A.

Tabelul 3.5. Calculul CAF a S.C. Bega Utilaje Construct S.A.

Sursă: Realizat de autor

Grafic 3.5. Reprezentarea grafică a CAF pentru S.C. Bega Utilaje Construct S.A.

Sursă: Realizat de autor

Interpretare:

Din tabelul 3.5 și graficul 3.5 constatăm ca ambele metode utilizate pentru calculul Capacității de Autofinanțare arată diminuarea acestui sold rezidual de flux cu 69,29 %.

Metoda fluxurilor reflectă faptul că la originea diminuării acesteia a stat diminuarea excedentului brut de exploatare și diminuării profitului financiar.

Metoda aditivă arată că această diminuare s-a datorat atât diminuării rezultatului net, cât și creșterii amortizării și provizioanelor (ajustările imobilizărilor).

Așa cum ne indică și numele său, CAF determină posibilitatea de autofinanțare a întreprinderii, și nu numai, CAF permite finanțarea imobilizărilor și/sau rambursarea împrumuturilor, dar ea majorează de asemenea potențialul de îndatorare. Caz posibil în 2011 deoarece, în 2012 CAF a scăzut cu 4,087,194 lei ceea ce înseamnă că au scăzut vânzările. Cu cât aceasta este mai redusă, cu atât dificultățile întreprinderii riscă să fie mai mari.

Tabelul 3.6. Calculul CAF a S.C. Impact Developer & Constructor S.A.

Sursă: Realizat de autor

Grafic 3.6. Reprezentarea grafică a CAF S.C. Impact Dev. & Constructor S.A.

Sursă: Realizat de autor

Interpretare:

Din tabelul 3.6 și graficul 3.6 constatăm ca ambele metode utilizate pentru calculul Capacității de Autofinanțare arată diminuarea acestui sold rezidual de flux cu 82,35 %.

Metoda fluxurilor reflectă faptul că la originea diminuării acesteia a stat cresterea excedentului brut de exploatare cu 124,99% și diminuarea pierderii financiare.

Din calcule a rezultat o capacitate de autofinanțare negativă, care se traduce printr-o situație eminamente critică pentru S.C. Impact Developer & Constructor S.A.. CAF determină, de asemenea, capacitatea de rambursare a datoriilor financiare, capacitate ce consider că nu o va mai îndeplinii pentru mult timp.

Analiza ratelor de lichiditate și solvabilitate

Pe baza raporturilor semnificative dintre mărimile referitoare la starea financiară a întreprinderii, metoda ratelor permite o bună apreciere a performanței financiare. Această apreciere se realizează de regulă pe baza unei comparații între ratele calculate de întreprindere și ratele de referință exprimate de normele semnificative, interne sau externe. Performanța nu se mai măsoară într-o manieră statică, ci într-o manieră dinamică. Bună performanță este aptitudinea de a îmbunătăți performanța. Conținutul acesteia devine aproape secundar în raport cu dinamica sa. Totuși, astăzi, nevoia de flexibilitate este mai mare ca oricând pentru întreprinderile care-și stabilesc drept obiective maximizarea concomitentă a profiturilor și a fluxurilor de trezorerie.

Rata lichidității generale (RLG) sau rata capacității de plată a ciclului de exploatare reflectă posibilitatea activelor circulante de a se transforma într-un termen scurt în lichidități pentru a satisface obligațiile de plată exigibile. Lichiditatea globală se apreciază favorabilă atunci când rata lichidității generale are o mărime supraunitară, cuprinsă între 2 și 2,5.: RLG =AC/Dts, unde:

AC = active circulante;

Dts = datorii exigibile pe termen scurt, sub 1 an

Rata lichidității reduse (RLR), este cunoscută și sub denumirea de “rata rapidă” sau “testul acid (quick ratio)”, potrivit teoriei economice nord-americane. Ea exprimă capacitatea întreprinderii de a-și onora datoriile pe termen scurt din creanțe și disponibilități. Ca modalități de calcul, rata se determină prin scăderea valorii stocurilor din valoarea activelor curente și împărțirea diferenței astfel obținute la valoarea pasivelor curente: RLR=(AC-S)/Dts .

Această rată este de regulă subunitară. Ea trebuie însă analizată și interpretată cu prudență prin luarea în calcul a unor aspecte de detaliu privind structura creanțelor (număr de clienți, ponderea lor în totalul creanțelor etc.). În teoria economică există opinii potrivit cărora o rată cuprinsă între 0,8 și 1 ar reprezenta o situație optimă în ceea ce privește solvabilitatea parțială.

Rata lichidității imediate (RLI), realizează corespondența dintre elementele cele mai lichide ale activului cu obligațiile imediat exigibile ale pasivului. Această rată, cunoscută și sub denumirea de rata capacității de plată imediate, măsoară capacitatea întreprinderii de rambursare a datoriilor, utilizând disponibilitățile existente, astfel:

RLI=Disp/Dts

Pentru a măsura gradul în care întreprinderea face față datoriilor sale se utilizează rata solvabilității globale (RSG). Această rată indică în ce măsură datoriile totale sunt acoperite de către activele totale ale întreprinderii (active imobilizate și active circulante) și se determină, astfel: RSG=TA/Dt .

În tabelele și graficele ce urmează vor fi prezentate ratele privind lichiditatea și solvabilitatea societăților comerciale Bega Utilaje Construct S.A. și Impact Developer & Constructor S.A.

Tabelul 3.7. Calculul ratelor de lichiditate și solvabilitate B. Utilaje Construct S.A.

Sursă: Realizat de autor

Grafic 3.7. Reprezentarea grafică a ratelor de lichiditate și solvabilitate B.U.C. S.A.

Sursă: Realizat de autor

Interpretare:

Din calculele din tabelul 3.7 și graficul 3.7 constatam ca rata lichidității generale are valoare supraunitară, dar în scădere cu 35.77% însă arată că întreprinderea are capacitatea de a-și achita datoriile exigibile.

Rata lichidității imediate sau mai este numită rata capacității de plată imediată și exprimă capacitatea de rambursare instantă a datoriilor, având în vedere disponibilitățile existente. Întreprinderea după cum observăm are nu capacitatea de rambursare instantă a datoriilor, avem de aface cu o situație favorabilă pentru întreprinderie deoarece lichiditatea imediată este mai mare de 0,3 în cei 2 ani analizați și în scădere 59,18.

Rata solvabilității globale a fost mai mare de 1,5 in cei 2 ani analizați și în creștere cu 3,65% dovendind astfel, că firma are capacitatea de a-și achita obligațiile bănești față de terți.

Tabelul 3.8. Calculul ratelor de lichiditate și solvabilitate I. Dev.& Constructor S.A.

Sursă: Realizat de autor

Grafic3.8. Reprezentarea grafică a ratelor de lichiditate și solvabilitate I.D.&C. S.A.

Sursă: Realizat de autor

Interpretare:

Dupa cum observăm din tabelul 3.8 și graficul 3.8: rata lichidității generale are valoare supraunitară, dar în scădere cu 25,14% însă arată că întreprinderea are capacitatea de a-și achita datoriile exigibile.

Rata lichidității reduse exprimă capacitatea întreprinderii de reuși să-și onoreze datoriile pe termen scurt din creanțe și disponibilități. Valoarea acestei rate trebuie să fie cuprinsă între 0,8 și 1 pentru ca întreprinderea să fie într-o situație optimă în ceea ce privește solvabilitatea parțială. În 2012 întreprinderea are capacitatea să-și onoreze datoriile pe termen scurt din creanțe și disponibilități datorită valori a acestei rate de 0,93.

Rata lichidității imediate sau mai este numită rata capacității de plată imediată și exprimă capacitatea de rambursare instantă a datoriilor, având în vedere disponibilitățile existente. Întreprinderea după cum observăm are nu capacitatea de rambursare instantă a datoriilor, avem de aface cu o situație nefavorabilă pentru întreprinderii deoarece lichiditatea imediată este mai mica de 0,3 în cei 2 ani analizați și în scădere.

Rata solvabilității globale a fost mai mare de 1,5 in cei 2 ani analizați și în creștere cu 4,53% dovendind astfel, că firma are capacitatea de a-și achita obligațiile bănești față de terți.

Analiza ratelor de îndatorare

Ratele de îndatorare evidențiază importanța îndatorării asupra gestiunii financiare a întreprinderii. Comparând finanțarea externă prin datorii cu fondurile proprii, ratele pun în evidență componența datoriilor din pasiv, dar și repartiția capitalurilor permanente între fondurile proprii și cele împrumutate pe termen mediu și lung.

Pot fi calculate următoarele rate de îndatorare:

– Rata levierului sau coeficientul total de îndatorare reflectă gradul în care capitalurile proprii asigură finanțarea activității întreprinderii. Acest indicator poate fi interpretat și ca o rată a autonomiei a întreprinderii în declin, gradul în care angajamentele sale, pe termen scurt sau lung, sunt garantate de capitalurile proprii ale întreprinderii. Relația de calcul este: Git=D/CP.

– Rata datoriilor financiare exprimă gradul de îndatorare pe termen lung. Pentru o bună funcționare a întreprinderii se impune ca această rată să nu depășească valoarea de 0,5. Relația de calcul este: RDftml=Dftml/Cperm .

– Rata independenței financiare, care este recomandat să fie mai mare sau egală cu 0,5, măsoară ponderea capitalurilor proprii în ansamblul resurselor permanente. Relația de calcul este: RIF=CP/Cperm .

– Rata capacității de împrumut pune în balanță resursele proprii cu împrumuturile contractate pe termen lung. Pentru valori ale lui RCÎ subunitare, capacitatea de împrumut a întreprinderii este saturată. Relația de calcul este: RCÎ=CP/Dftml .

– Rata capacității de rambursare exprimă capacitatea întreprinderii de a rambursa în totalitate împrumuturile contractate pe terme lung. Cu cât valoarea raportului este mai mică, cu atât este mai mare capacitatea de rambursare. Relația de calcul este:

RCR=Dftml/CAF .

– Ponderea creditelor curente în îndatorarea global. Proporția mare a creditelor bancare curente în îndatorarea întreprinderii denotă o stare de vulnerabilitate care depinde de tipul acestor resurse și de costul lor ridicat. Relația de calcul este: RCBTS=CBTS/Dftml .

Indicatorii de rentabilitate a structurii financiare la S.C. Bega Utilaje Construct S.A. și S.C. Impact Developer & Constructor S.A. se prezintă după cum urmează:

Tabelul 3.9. Calculul ratelor de indatorare S.C. Bega Utilaje Construct S.A.

Sursă: Realizat de autor

Interpretare:

Din datele tabelului 3.9 se constată următoarele: rata îndatorării generale este sub 0,5 și în scădere arată reducerea ponderii datoriilor și creșterea ponderii capitalurilor proprii în structura finanțării.

Rata independenței financiare, este 1 adica este superioară valorii de 0,5 și arată tendința de reducere a ponderii capitalurilor proprii în capitalul permanent.

Toate ratele de îndatorare sunt cuprinse între [0 ; 1], acest lucru îi oferă societății posibilitatea de îndatorare pe termen mediu, lung sau scurt, pentru posibilele investiții viitoare.

Tabelul 3.10. Calculul ratelor de îndatorare S.C. Impact Devel. & Constructor S.A.

Sursă: Realizat de autor

Interpretare:

Conform datelor din tabel 3.10, întreprinderea mai poate beneficia de credite pe termen mediu și lung. În schimb RCR îi interzice acest lucru, deoarece aceasta a înregistrat valori negative și reflectă faptul că firma nu poate rambursa împrumuturile.

Tabelul 3.11. Calculul ratelor privind viteza de rotație S.C. Bega U. Construct S.A.

Sursă: Realizat de autor

Grafic 3.9. Reprezentarea grafică a vitezelor de rotație S.C. Bega U. Construct S.A

Sursă: Realizat de autor

Interpretare:

Din reprezentarea grafică 3.9 și din tabelul 3.11 a rezultat o dis-proporție foarte mare între viteza de rotație a stocurilor și cea de încasare a creanțelor, care nu reprezintă o situație favorabilă pentru firmă. Mai ales pentru că aceasta și-a urgentat plățile ce va duce în final la lipsa disponibilităților.

Tabelul 3.12. Calculul ratelor privind viteza de rotație Imp.Devel.&Constructor S.A.

Sursă: Realizat de autor

Grafic 3.10. Reprezentarea grafică a vitezelor de rotație Imp.Dev.&Constructor S.A.

Sursă: Realizat de autor

Interpretare:

Din reprezentarea grafică 3.10 și din tabelul 3.12 a rezultat o valoare foarte mare a vitezei de rotație a stocurilor arată că societatea deține foarte multă marfă rămasă pe stoc de-a lungul anilor și incapacitatea acestora de a se transforma în lichidități. Fapt care dovedește dependența firmei de sursele externe și volumul mare de datorii prezentat anterior.

Analiza ratelor de rentabilitate

Ratele de rentabilitate fac parte din categoria indicatorilor de eficiență de tipul efect/efort.

Efectul reprezintă profitul sub diversele sale forme de exprimare: brut, net, din exploatare, curent etc. Efortul se poate prezenta sub forma capitalurilor (proprii, permanente), resurselor consumate (costurilor), activelor totale sau ale unor părți din acestea, veniturilor etc.

Diferitele forme de exprimare ale ratelor de rentabilitate au o valoare informațională variată și oglindesc multiplele laturi ale activității economico-financiare firmei.

Ratele de rentabilitate comercială

Rata rentabilității comerciale exprimă corelația dintre profitul total aferent vânzărilor și cifra de afaceri, dând expresie politicii comerciale a întreprinderii.

Acestea sunt :

1. Rata marjei comerciale pune în evidență strategia comercială a întreprinderii, apreciind influența constrângerilor pieței și a politicii prețurilor de vânzare. Relația de calcul a marjei comerciale este următoarea: RMC=MC/Vvmf.

2. Rata marjei brute de exploatare exprimă capacitatea activității de exploatare de a degaja profit. Relația de calcul este următoarea: REBE=EBE/CA .

3. Rata marjei nete de exploatare pune în evidență eficiența activității de exploatare. Se calculează folosind următoarea relație: RRE=RE/CA .

4. Rata marjei nete este expresia eficienței globale a întreprinderii. Relația de calcul este următoarea: RRNE=RNE/CA.

5. Rata marjei brute de autofinanțare este expresia cantitativă a surplusului de resurse de care dispune întreprinderea pentru a-și asigura dezvoltarea sau remunerarea acționarilor săi: RMBA=CAF/CA.

6. Rata marjei valorii adăugate exprimă rezultatul brut de care dispune întreprinderea după scăderea cheltuielilor de exploatare. Relația de calcul este următoarea: RMVA=EBE/VA.

Rentabilitatea comercială a societăților comerciale Bega Utilaje Construct S.A. și Impact Developer & Constructor S.A. va fi prezentată și analizată în tabelele și graficele ce urmează.

Tabelul 3.13. Calculul ratelor de rentabilitate comerc. S.C. Bega U. Construct S.A

Sursă: Calcule proprii

Grafic 3.11. Reprezentarea ratelor de rentabilitate comerc. S.C. B. U. Construct S.A.

Sursă: Realizat de autor

Interpretare:

Din tabelul 3.13 și graficul 3.11 constatăm urmptoarele:

Rata marjei comerciale este în creștere în cei 2 ani anlizați cu 95%, urmată de o cifră de afaceri în creștere, care relevă o situație favorabilă întreprinderii, datorită punerii în vânzare de produse cu performanțe superioare sau ocuparea pe piață a unei poziții concurențiale forte.

Rata EBE pe parcursul celor 2 ani 2011, 2012 este în scădere și nu reflectă o posibilitate financiară sporită de înoire rapidă a echipamentelor întreprinderilor.

Rata marjei nete in scadere în cei 2 ani, ceea ce exprimă faptul ca întreprinderea nu capacitatea de a realiza profit și a rezista concurenței.

Rata marjei nete de exploatare sau rata exploatării pune în evidență eficiența activității de exploatare care este în scădere și negativă arătând astfel un dezechilibrul la nivelul activități de exploatare.

Rata marjei brute de autofinațare este pozitivă, în scădere cu 68,25 % și masoară surplusul de resurse de care dispune întreprinderea pentru a-și asigura dezvoltarea sau remunerarea acționarilor săi.

Rata marjei asupra valorii adăugate este pozitivă și în ușoară scădere cu 3,57% în cei 2 ani analizați și măsoară raportul dintre rezutatul brut de care dispune întreprinderea dupa deducerea cheltuielilor de exploatare.

Tabelul 3.14. Calculul ratelor de rentabilitate comerc. Imp.Dev.&Constructor S.A.

Sursă: Realizat de autor

Grafic 3.12. Reprezentarea ratelor de rentabilitate comerc. I. Dev.&Constructor S.A.

Sursă: Realizat de autor

Interpretare:

Din tabelul 3.14 și graficul 3.12 constatăm următoarele:

Rata marjei comerciale este în scădere în cei 2 ani anlizați cu 67,23%, relevă o situație nefavorabilă întreprinderii, datorită punerii în vânzare de produse cu performanțe inferioare sau ocuparea pe piață a unei poziții concurențiale scăzute.

Rata EBE pe parcursul celor 2 ani 2011, 2012 este în creștere și reflectă o posibilitate financiară sporită de înnoire rapidă a echipamentelor întreprinderilor.

Rata marjei nete este negativă deși în ușoară creștere în cei 2 ani, ceea ce exprimă faptul ca întreprinderea nu capacitatea de a realiza profit și a rezista concurenței.

Rata marjei nete de exploatare sau rata exploatării pune în evidență eficiența activității de exploatare care este în ușoară creștere și negativă arătând astfel un dezechilibrul la nivelul activități de exploatare.

Rata marjei brute de autofinațare este negativă, în creștere cu 8,36 % și masoară deficitul de resurse pe care îl are întreprinderea pentru a-și asigura dezvoltarea sau remunerarea acționarilor săi.

Rata marjei asupra valorii adăugate este pozitivă și în scădere cu 37,66% în cei 2 ani analizați și măsoară raportul dintre rezutatul brut de care dispune întreprinderea dupa deducerea cheltuielilor de exploatare.

Aceste rate evidentiaza faptul că societatea nu are o bună strategie comercială având cheltuieli prea mari cu vânzarea mărfurilor; o scădere cu 159,34% a REBE ce arată că firma nu poate degaja profit; o creștere cu 88,83% a RRE reprezentând eficiența activității de exploatare; și creșteri nesemnificative pentru celelalte rate.

Ratele de rentabilitate economică

Rata rentabilității economice măsoară performanțele totale ale activității unei firme, independent de modul de finanțare și de sistemul fiscal. Această rată se poate exprima sub mai multe forme, în funcție de modul de exprimare a indicatorului de efort. Întâlnim astfel:

– rata rentabilității economice a activelor, când indicatorul de efort este reprezentat de activele totale;

– rata rentabilității economice a activului economic când indicatorul de efort este reprezentat de NFR și activul imobilizat la valoare brută.

Rentabilitatea economică a S.C. Bega Utilaje Construct S.A. și S.C. Impact Developer & Constructor S.A. se prezintă astfel:

Tabelul 3.15. Calculul ratelor de rentabilitate economică S.C. Bega U. Construct S.A

Sursă: Realizat de autor

Grafic 3.13. Reprezentarea ratelor de rentabilitate econom. S.C. B. U. Construct S.A

Sursă: Realizat de autor

Interpretare:

Din rezultatele obținute in tabelul 3.15 și graficul 3.13 constatăm următoarele:se observă evoluția descendentă a rentabilității economice, cu 207,69% în cazul indicatorului de efort reprezentat de total activ și cu 210,53% în cazul celuilalt indicator de efort reprezentat de NFR și TA la valoare brută. Evolutia negativă a acestor rate reprezintă o situație nefavorabilă din punct de vedere a rentabilității economice.

Tabelul 3.16. Calculul ratelor de rentabilitate economică Imp.Dev.&Constructor S.A.

Sursă: Realizat de autor

Grafic 3.14.Reprezentarea ratelor de rentabilitate econ. Imp.Dev.&Constructor S.A.

Sursă: Realizat de autor

Interpretare:

Din tabelul 3.16 și graficul 3.14 constatăm o creștere negativă a acestor rate (cu 121,95%, respectiv 130%) reprezintă o situație nefavorabilă din punct de vedere a rentabilității economice datorita diminuarii valorii de la un an la altul a totalului activ si a activului economic.

Ratele de rentabilitate financiară

Rentabilitatea financiară exprimă corelația dintre profit și capitaluri în calitatea lor de surse de finanțare a activității întreprinderii. Circumscris sferei de cuprindere a capitalurilor, proprii și permanente, analiza ratei rentabilității financiare se pliază acestei structurări:

1. Rentabilitatea financiară netă măsoară în mărime relativă remunerarea capitalurilor acționarilor aduse ca aport, sau a profitului net lăsat la dispoziția firmei pentru autofinanțare.

2. Rentabilitatea financiară înainte de impozit are rolul de a evidenția corelația dintre capitalul permanent și profitul brut înaintea deducerii cheltuielilor financiare cu dobânzile și a impozitului pe profit.

3. Randamentul capitalurilor proprii evidențiază capacitatea întreprinderii de a-și remunera acționarii pe baza capitalurilor proprii. Rentabilitatea financiară inainte de impozitare nu s-a mai luat în calcul deoarece una din societăți în 2011 a repartizat profitul și nu are impozit, iar în 2012 a suferit pierderi si nu are cheltuieli nedeductibile fiscal, prin urmare nu are impozit pe profit de plată; iar cealaltă societate a suferit pierderi în ambii ani de studiu.

Tabelul 3.17. Calculul ratelor de rentabilitate fianciară S.C. Bega U. Construct S.A

Sursă: Realizat de autor

Grafic 3.15.Reprezentarea ratelor de rentabilitate financiară Bega U. Construct S.A

Sursă: Realizat de autor

Interpretare:

Din tabelul 3.17 și graficul 3.15 constatăm ca rata rentabilității financiare nete a scăzut cu 96,55%, ceea ce exprimă incapacitatea capitalurilor proprii de a crea un surplus, după remunerarea capitalurilor împrumutate, care nu va permite remunerarea capitalurilor acționarilor (dividende) și autofinanțarea întreprinderii. În mod normal rentabilitate financiară netă reprezintă principala cale de creștere a profitului net și reflectă, în principal, eficiența activității de exploatare a firmei.

Rata randamentului capitalurilor proprii este pozitivă și în creștere cu 17,65%, exprimand astfel capacitatea capitalurilor proprii de a crea surplus dupa plata dividentelor către acționari.

Tabelul 3.18. Calculul ratelor de rentabilitate fianciară Imp.Dev.&Constructor S.A.

Sursă: Realizat de autor

Grafic 3.16. Reprezentarea ratelor de rentabilitate financiară I.D.&Constructor S.A.

Sursă: Calcule proprii

Interpretare:

Din tabelul 3.18 și graficul 3.16 constatăm că rata rentabilității financiare nete a scăzut cu 132%, ceea ce exprimă incapacitatea capitalurilor proprii de a crea un surplus, după remunerarea capitalurilor împrumutate, care nu va permite remunerarea capitalurilor acționarilor (dividende) și autofinanțarea întreprinderii

Rata randamentului capitalurilor proprii este pozitivă și în creștere cu 12,5%, exprimând astfel capacitatea capitalurilor proprii de a crea surplus după plata dividentelor către acționari.

Aceste rate reflectă corelația dintre pierderea suferită de societate, ca și o cheltuială a acționarilor și capitalurile proprii ale întreprinderii.

Analiza comparativă a rentabilității societăților studiate

Pe parcursul întregului exercițiu financiar exercitat, am considerat că cei mai importanți indicatori sunt CA, EBE ,RE, RNE și CAF. Pe baza acestor indicatori voi efectua următoarea analiza comparativă între S.C. Bega Utilaje Construct S.A și S.C. Impact Developer & Constructor S.A. ( Grafic 3.6.1. )

Grafic 3.17.Reprezentarea grafică a evoluției indicatorilor CA, EBE ,RE, RNE și CAF

Sursă: Realizat de autor

În cadrul S.C. Bega Utilaje Construct S.A rezultatele obținute au suferit o evoluție descendentă, și anume CA a scăzut cu 3,04%, EBE a scăzut cu 6,51%, RE cu 207,56%, RNE cu 193,62% și CAF cu 69,29%. Toate rămânând totuși la valori pozitive, excepție făcând doar RNE care în 2011 a înregistrat profit în valoare de 899633 lei, iar în 2012, pierdere în valoare de -842265 lei.

În schimb pentru S.C. Impact Developer & Constructor S.A rezultatele obținute au suferit o evoluție “ ascendentă “. Această evoluție este nefavorabilă pentru firmă, deoarece toți indicatorii sunt negativi în ambii ani analizați, ceea ce arată că pierderile suferite de societate în 2011 s-au dublat în 2012.

În concluzie, din cele prezentate mai sus putem spune fară echivoc ca întreprinderea analizată S.C. Impact Developer & Constructor S.A nu este stabilă pe segmental sau de piață, nu are o gestiune economică sănătoasă, prezintă riscul de a intra în insolvență (risc de faliment mic), nu are o activitate rentabilă care generează profit și pe viitor nu are capacitatea de a realiza un trend ascendent. În ceea ce privește S.C. Bega Utilaje Construct S.A, companie de renume și cu vechime în sectorul construcțiilor, problema rentabilității ridică semene de întrebare în 2012 când a realizat pierdere, însă per ansamblu aceasta companie este stabilă pe segmental sau de piață, are o gestiune economică sănătoasă, nu prezintă riscul de a intra în insolvență (risc de faliment mic) și are o activitate rentabilă.

Concluzii și propuneri

Pornind de la analiza documentelor firmelor am urmărit obținerea unor strategii privind echilibrul financiar și performanțele acestora încercând identificarea problemelor existente și căutarea unor soluții.

În această lucrare am început analiza financiară a firmei, pornind de la calculul indicatorilor de echilibru financiar, în urma cărora am constatat că S.C. Bega Utilaje Construct S.A. este caracterizată printr-o stare de echilibru financiar la nivelul întregului bilanț și că situația evoluează favorabil în timp, în schimb S.C. Impact Developer & Constructor S.A. este caracterizată printr-o stare de dezechilibru financiar, o dependență de sursele externe și o falsă prosperitate redată de creditele bancare pe termen scurt, mediu și lung.

Am realizat o analiză a performanțelor financiare ale societăților pentru a vedea care este capacitatea acestora de a se autofinanța și am ajuns la concluzia că S.C. Bega Utilaje Construct S.A dispune de mijloacele necesare activității de menținere a procesului de producție și a celei de expansiune după repartizarea profitului conform destinațiilor stabilite de acționari sau de către conducerea întreprinderii, chiar dacă în 2012, capacitatea de finanțare a acesteia a scăzut cu 4,087,194 lei. Pe când S.C. Impact Developer & Constructor S.A prezintă o capacitate de autofinanțare negativă, atât în 2011, cât și în 2012, care se traduce printr-o situație eminamente critică. Consider că în ritmul acesta societatea va intra cat de curând în incapacitate de plată. Pentru acest lucru propun ca soluție mărirea vitezei de rotație a stocurilor și a creanțelor, iar fondurile create să fie transmise către activitatea de exploatare.

Din analiza efectuată am putut constata următoarele PUNCTE TARI:

În anii 2011 și 2012 s-au înregistrat valori pozitive ale FRF pentru ambele societăți, ceea ce arată că firmele dispun de un excedent de resurse și de active nete în raport cu datoriile temporare, ce pun în evidență realizarea echilibrului financiar pe termen lung și contribuția FRF la realizarea echilibrului financiar pe termen scurt.

Toate ratele de îndatorare ale S.C. Bega Utilaje Construct S.A sunt cuprinse între [0 ; 1], acest lucru îi oferă societății posibilitatea de îndatorare pe termen mediu, lung sau scurt, pentru posibilele investiții viitoare

PUNCTELE SLABE pot fi sintetizate astfel:

Din rezultatele obținute rezultă că situația S.C. Impact Developer & Constructor S.A, evoluează din rău în mai rău. În 2012 pierderile suferite sunt aproape duble față de anul precedent, mai exact -43,687,729 lei, față de -22,261,046 lei ceea ce înseamnă că într-un viitor apropiat societatea va intra în incapacitate de plată.

Gestiuni necorespunzătoare a activelor circulante, în acest sens vorbind de un grad de exigibilitate prea ridicat, un risc de neîncasare.

o scădere cu 167,23% a RMC pentru S.C. Impact Developer & Constructor S.A., care arată că societatea nu are o bună strategie comercială având cheltuieli prea mari cu vânzarea mărfurilor; o scădere cu 159,34% a REBE ce arată că firma nu poate degaja profit;

Durata de rotație a stocurilor pentru S.C. Impact Developer & Constructor S.A înregistrează valori peste valoarea recomandată.

Criza economică mondială a afectat puternic și piața internațională a imobiliarelor, ceea ce face ca ritmul de valorificare a produselor pe piața externă să fie lent. Ca o consecință imediată, au scăzut semnificativ atât cantitatea de produse exportată cât și prețul de vânzare.

Evoluția viitoare a societăților este dependentă de cadrul economic general privind dezvoltarea economiei mondiale în domeniu și de cadrul economic național. Majorarea prețurilor la materiile prime de bază (gaz metan) și la energie electrică vor avea ca efect o majorare semnificativă a costurilor de producție, cu efecte previzibile de diminuare a profitului sau majorare a pierderilor societăților.

În baza celor constatate mai sus, propun următoarele măsuri:

îmbunătățirea politicii de negociere a termenelor de plată cu furnizorii pentru a diminua ponderea surselor de finanțare purtătoare de costuri și riscurile asociate;

investirea în creșterea potențialului tehnic pentru a diminua gradul de uzură al imobilizărilor corporale;

Bibliografie

Arcimeles C-H.( d’ ), Saulquin J.Y., Finance appliqué – Analyse financière, 2e edition, Vuibert, Paris, 1998.

Ariton,D. – Strategii financiare ale firmei, Editura EVRIKA, Brăila, 2000.

Avare, G. Legros, L. Ravary, P. Lemonnier, Gestiune și analiză financiară, Ediția în limba română coordonată de M. Niculescu, Alain Burland, Editura Economică, București, 2002.

Bărbuță-Mișu, N., Finanțele întreprinderii, Editura Europlus, Galați, 2010.

Brezeanu, P., Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Fundației România de Mâine, București, 1999.

Bucătaru, Dumitru, Finanțele întreprinderii, Ed. Junimea, Iași, 2007.

Burtescu, C, Rezultatul exercițiului, Editura Independența Economică, București, 2002.

Colasse, B., Analiza financiară a întreprinderii, traducere Neculai Tabără, Editura Tipografia Moldova, Iași, 2009.

Dumitru, M., Finanțele Întreprinderi, Editura Fundația România de mâine, București, 2006.

Herbei, M., Echilibrul financiar la nivel microeconomic, Editura Mirton, Timișoara, 1998.

Ișfănescu Robu Anghel, Evaluarea întreprinderii, Biblioteca digitală ASE.

Onofrei Mihaela, Finanțele întreprinderii, Ed. Economică, București,2004.

Mihai, F., Abordarea de tip analiza financiara – componenta de baza a unui sistem de asistare a deciziei financiar-contabile, Tribuna economică, v. 18, nr. 1, 2007.

Niculescu M., Diagnostic financiar, Vol. 2, Editura Economică, București, 2005.

Petrescu, S., Analiză și diagnostic financiar-contabil, Ed., CECCAR, București, 2006.

Robu, V., Georgescu, N., Analiza economico-financiara, Biblioteca digitală, ASE.

Stancu I., Finanțe, Ediția a III-a, Editura Economică, București, 2002.

Stroe, R., Gestiunea financiară a întreprinderii. Note de curs și aplicații, Biblioteca digitală, ASE.

Vintilă, G., Gestiunea financiară a întreprinderii, Ediția a III-a, EDP, București, 2003.

Raportul de gestiune al consiliului de administrație S.C. Bega Utilaje Construct S.A., anii 2011 și 2012.

C.P. articol sponsorizat de www.gts.ro .

http://www.impactsa.ro .

http://www.utiliajeconstructdemolari.ro .