Analiza Echilibrului Financiar AL S.c. Donareli S.r.l

Economie

Analiza Echilibrului Financiar AL S.c. Donareli S.r.l

Byadmin ianuarie 1, 2024

ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR AL

S.C. DONARELI S.R.L.

CUPRINS

INTRODUCERE

Partea I – Stadiul actual al cunoașterii privind analiza echilibrului financiar al întreprinderii

Abordări conceptuale (definiții, tipologii, clasificări

Sistemul de indicatori de măsurare și analiza echilibrului financiar al întreprinderii

Analiza indicatorilor de lichiditate și solvabilitate

Fondul de rulment

Nevoia de fond de rulment

Trezoreria netă

Analiza vitezei de rotație a activelor circulante

Bilanțul – suport al analizei echilibrului financiar

Bilanțul Patrimonial

Bilanțul Funcțional

Partea II – Contribuții personale privind echilibrul financiar al întreprinderii

Prezentarea generală a firmei SC DONARELI SRL

Istoricul firmei

Obiectul de activitate al firmei

Structura organizatorică și funcțională

Piața de desfășurare a firmei

Principalii furnizori

Principalii clienți

Concurența

Caracteristici ale situației financiare ale societății SC DONARELI SRL

Analiza echilibrului financiar al întreprinderii

Analiza indicatorilor de lichiditate și solvabiliate

Calculul indicatorilor de echilibru

Fondul de rulment

Nevoia de fond de rulment

Trezoreria netă

Analiza vitezei de rotație a activelor circulante

Concluzii și măsuri pentru îmbunătățirea activității

Analiza SWOT

Măsuri propuse

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Astăzi, în condițiile economiei de piață, analiza economico – financiară trebuie să reprezinte instrumentul de bază al managerilor în vederea adoptării deciziilor și supravegherea activității desfășurate pentru creșterea eficienței.

Analiza economică presupune cercetarea realității care constă în descompunerea obiectelor, fenomenelor sau proceselor în elementele lor componente, iar apoi identificarea și analiza factorilor, cauzelor și condițiilor care le-au generat, respectiv influențat.

Analiza economico – financiară studiază atât realitatea obiectivă cât si rezultatele aferente activității desfășurate sub forma indicatorilor economici – financiari, prin prisma corelației cauză – efect, contribuind la progresul societății și inspirând prin metoda sa, încredere în acțiunile viitoare.

Din dorința de a aduce la cunoștință importanța acestui domeniu, am ales și am tratat cu mult interes și multă plăcere tema cu titlul „Analiza echilibrului financiar al întreprinderii” fiind fundamentală și utilă în practica contabilă. În cadrul acestei teme este prezentat echilibrul financiar care exprimă egalitatea și corelațiile dintre necesarul de resurse financiare și posibilitățile de colectare a acestor resurse.

Asigurarea echilibrului economico – financiar reprezintă o condiție de bază pentru desfășurarea unei activități profitabile, iar realizarea acestuia se poate obține prin reglarea dezechilibrelor care se manifestă în activitatea curentă a entității.

Așadar echilibrul financiar se realizează atunci când mijloacele consumate se recuperează integral, respectiv când veniturile sunt egale cu cheltuielile (sau costurile). Dar nu este suficient, deoarece obiectivul permanent al politicii financiare este reprezentat de menținerea echilibrului financiar, care se realizează atunci când exercițiul financiar se încheie cu o trezorerie pozitivă.

Obiectivul analizei echilibrului financiar este de a urmări corelarea utilizărilor cu sursele financiare și asigurarea plăților pe seama încasărilor.

Stadiul actual al cunoașterii privind analiza echilibrului financiar al întreprinderii

Abordări conceptuale

„Analiza economico – financiară reprezintă un ansamblu de concepte, metode, tehnici, procedee și instrumente care asigură tratarea informațiilor interne și externe, în vederea formulării unor aprecieri pertinente referitoare la situația economico – financiară a unui agent economic, identificarea factorilor, cauzelor și condițiilor care au determinat-o precum și a rezervelor interne de îmbunătățire a acesteia, din punctul de vedere al utilizării eficiente a resurselor umane, materiale și financiare. ”

Analiza echilibrului financiar al patrimoniului întreprinderii urmărește reflectarea raportului de egalitate dintre sursele de finanțare și utilizările resurselor financiare dintre veniturile și cheltuielile aferente, desfășurarea activității firmei pe termen lung, mediu și scurt.

Astfel că analiza financiară evidențiază modalitățile de realizare a echilibrului financiar având ca obiective echilibrul pe termen lung, echilibrul curent și echilibrul pe termen scurt.

„Maximizarea valorii patrimoniale a unei întreprinderi, creșterea patrimoniului ei net, a averii acționarilor, reprezintă obiectivul major, realizabil doar în condițiile unei activități generatoare de profit, în condițiile menținerii echilibrului financiar.”

Bilanțul este instrumentul de analiză care oferă informațiile necesare pentru analiza și evaluarea situației întreprinderii reprezentând starea entității la un moment dat, pe când contul de rezultate sintetizează rezultatele fluxurilor economice și financiare de intrare, de prelucrare și de ieșire în perioada respectivă. Cele două documente conțin o informație comună reprezentată de rezultatul net (profitul sau pierderea) care totodată reflectă rentabilitatea și noua stare a întreprinderii respective.

În analiza echilibrului financiar trebuie respectate două relații de principiu:

Active imobilizate = capitaluri permanente;

Active circulante = datorii pe termen scurt.

Astfel că din aceste două relații putem trage concluzia că activele stabile (cu lichiditate mai mare de un an) sunt finanțate din surse stabile (cu exigibilitatea mai mare de un an), iar activele circulante (cu lichiditate sub un an) trebuie finanțate din datorii pe termen scurt (cu exigibilitate sub un an).

Sistemul de indicatori de măsurare și analiza echilibrului economico – financiar al întreprinderii

Obiectivele analizei financiare evidențiază modalitățile de realizare a echilibrului financiar:

Echilibrul pe termen lung – când se acoperă activele imobilizate cu capitalul permanent (fondul de rulment);

Echilibrul curent – când se compară activele circulante cu obligațiile pe termen scurt (nevoia de fond de rulment);

Echilibrul pe termen scurt – când se compară fondul de rulment cu nevoia de fond de rulment (trezoreria).

Principalii indicatori utilizați în analiza echilibrului financiar sunt:

Fondul de rulment;

Necesarul de fond de rulment;

Trezoreria netă.

Dar pe langă acești indicatori, un rol foarte important îl au și indicatorii de solvabilitate și lichiditate.

„Acești indicatori pot fi determinați în accepțiunea patrimonială pe baza bilanțului financiar, iar în accepțiune funcțională, pe baza bilanțului funcțional.”

Analiza echilibrului financiar se realizează pe baza următoarelor două tipuri de analiză:

Analiza statică – pe baza studiului bilanțului contabil;

Analiza dinamică – pe baza studiului fluxurilor finaniare.

Pentru analiza statică se vor prezenta ratele de lichiditate și solvabilitate.

Analiza indicatorilor de lichiditate și solvabilitate

LICHIDITATEA reprezintă:

Abilitatea elementelor patrimoniale de a se transforma rapid în bani și cu o pierdere minimă de valoare. Această definiție mai este cunoscută și sub numele de lichiditate externă.

Abilitatea unei întreprinderi de a-și onora la scadență obligațiile de plată asumate pe seama activelor curente. Această definiție fiind cunoscută și sub denumirea de lichiditate internă.

„Lichiditatea unei firme se caracterizează comparând pasivele pe termen scurt cu resursele disponibile pentru aceeași perioadă.”

„OMFP NR.94/2001 definește doi indicatori de lichiditate : lichiditatea curentă (indicatorul capitalului circulant) și lichiditatea imediată, la care se poate adăuga și lichiditatea la vedere, indicator ce apare intr-o reglementare anterioară.”

Ratele de lichiditate sunt utilizate pentru a realiza analiza echilibrului financiar pe termen scurt. Acestea sunt folosite des în studiile de bonitate efectuate de băncile comerciale asupra solicitanților de credite. Obiectivul principal al ratelor de lichiditate este măsurarea capacității societății de a face față angajamentelor financiare pe termen scurt.

Ratele de lichiditate cele mai des utilizate sunt:

Rata lichidității curente (generală) – Rlc se calculează ca raport între activele circulante (Ac) și datoriile curente pe termen scurt (Dc):

Aceasta este o formă a echilibrului financiar pe termen scurt și reflectă ablitatea activelor curente de a se transforma în disponibilități bănești pentru a acoperi datoriile scadente pe termen scurt.

Pentru a avea o imagine corectă asupra abilității firmei de a-și onora obligațiile curente asumate, trebuie ca nivelul acestui indicator să fie comparat cu niveluri medii ale ramurii sau cu cele înregistrate de competitori.

Dacă această rată are valori mai mari decât 1, reprezintă un nivel de siguranță, iar dacă are valori mai mici decât 1 reflectă faptul că entitatea întâmpină dificultăți în a-și onora datoriile scadente pe termen scurt.

Rata lichidității la vedere (imediate) – este reprezentată de raportul dintre:

și reprezintă cea mai conservatoare măsură a lichidității interne a unei întreprinderi, doar dacă se iau în considerare numai activele lichide la numărător. Această rată reflectă gradul de acoperire a datoriilor exigibile pe termen scurt pe baza disponibilităților bancare, a numerarului din casierie și a investițiilor financiare pe termen scurt ( cele mai lichide active).

Nivelul normal al acestei rate este între 0,2 și 0,3. Un nivel ridicat peste limita normală indică o lichiditate mare, datorată utilizării precare a resurselor disponibile.

Un nivel redus al ratei lichidității la vedere, arată o valoare redusă a lichidității, evidențiază o situație comparabilă cu menținerea echilibrului financiar, și doar dacă entitatea minimizează valoarea disponibilităților, dar deține, în schimbul acestora, valori de plasament, creanțe, stocuri cu un grad de lichiditate mare.

Rata lichidității intermediare (rapidă, redusă) – se calculează ca raport între active curente minus stocuri și datoriile curente:

iar în literatura nord americană mai este cunoscută și sub numele de „test acid”. Această rată măsoară abilitatea unei întreprinderi de a-și onora obligațiile scadente pe baza creanțelor și a disponibilităților bănești (excluzând din categoria activelor circulante stocurile, care devin lichide in interval de timp mai mare decât categoriile enumerate).

Un nivel normal al acestei rate, potrivit uzanțelor internaționale, se consideră a fi de 0,8 – 1,0 (sau 80 – 100%), în timp ce un nivel sub 0,5 poate scoate în evidență probleme de onorare a datoriilor scadente.

„Lichiditatea măsoară capacitatea întreprinderii de a achita datoriile scadente pe termen scurt și presupune că rotația activelor curente (adică lichidarea lor progresivă ca urmare a exploatării) să fie mai rapidă decât rotația datoriilor curente (adică exigibilitatea lor).”

Exigibilitatea datoriilor este cunoscută cu certitudine, pentru că este contractuală însă lichiditatea activului este aleatorie, deoarece există riscul de nevânzare sau de depreciere a stocului. Cu alte cuvinte lichiditatea aleatorie a activului îi corespunde exigibilității sigure a angajamentelor. De aici rezultă „regula financiară conform căreia orice întreprindere trebuie să aibă active curente cel puțin egale cu datoriile curente.”

O întreprindere este lipsită de lichiditate când nu poate face față datoriilor scadente. Această situație apare atunci când durata de realizare a activelor este superioară celei de decontare a datoriilor. Pentru a face față obligațiilor sale, entitatea trebuie să obțină noi credite, să dispună de active lichide, astfel diminuându-se flexibilitatea financiară a întreprinderii.

SOLVABILITATEA

Solvabilitatea reprezintă potențialul entității de a genera suficient numerar pentru a-și menține capacitatea productivă și de a-și onora obligațiile de plată la scadență și cele pe termen capacitatea întreprinderii de a achita datoriile scadente pe termen scurt și presupune că rotația activelor curente (adică lichidarea lor progresivă ca urmare a exploatării) să fie mai rapidă decât rotația datoriilor curente (adică exigibilitatea lor).”

Exigibilitatea datoriilor este cunoscută cu certitudine, pentru că este contractuală însă lichiditatea activului este aleatorie, deoarece există riscul de nevânzare sau de depreciere a stocului. Cu alte cuvinte lichiditatea aleatorie a activului îi corespunde exigibilității sigure a angajamentelor. De aici rezultă „regula financiară conform căreia orice întreprindere trebuie să aibă active curente cel puțin egale cu datoriile curente.”

O întreprindere este lipsită de lichiditate când nu poate face față datoriilor scadente. Această situație apare atunci când durata de realizare a activelor este superioară celei de decontare a datoriilor. Pentru a face față obligațiilor sale, entitatea trebuie să obțină noi credite, să dispună de active lichide, astfel diminuându-se flexibilitatea financiară a întreprinderii.

SOLVABILITATEA

Solvabilitatea reprezintă potențialul entității de a genera suficient numerar pentru a-și menține capacitatea productivă și de a-și onora obligațiile de plată la scadență și cele pe termen lung utilizând în acest scop toate resursele de care dispune. Între solvabilitate și lichiditate există o legătură strânsă, în sensul condiționării, cu alte cuvinte lichiditatea este asigurată în măsura în care este realizată solvabilitatea. Dacă fondul de rulment este o măsură a lichidității, capitalul propriu este o măsură a slovabilității.

Pentru a exprima solvabilitatea unei întreprinderi se folosesc următorii indicatori:

Rata solvabilității patrimoniale (Rsp);

Rata solvabilității generale (Rsg);

Rata solvabilității patrimoniale (Rsp) – este reprezentată de raportul dintre capitalul propriu (Cp) și suma dintre acesta si creditele totale (Ct):

Această rată indică măsura în care întreprinderea își poate onora obligațiile de plată , precum și capacitatea de autofinanțare a acesteia. Este calculată, în cele mai multe situații, de bănci, în studiile de bonitate efectuate în cazul solicitării de credite. Valoarea minimă a acestei rate este cuprinsă între 0,3 – 0,5. Un nivel sub 0,3 este considerat ca fiind riscant de către finanțatori.

Rata solvabilității generale (Rsg) – se calculează ca raport între Activ total și Datorii totale:

și reflectă gradul de acoperire a datoriilor totale pe baza activelor totale. Astfel că securitatea de care se bucură societatea față de bancă și creditori este măsurată prin acest indicator. O valoare minimă a acestei rate se consideră a fi 1,5, sub minim apare incapacitatea de plată a firmei.

Fondul de rulment

Fondul de rulment este unul dintre principalii indicatori de evaluare a lichidității, reprezentând suma cu care activele totale curente depășesc datoriile curente. Astfel datoriile curente trebuie să fie plătite din activele curente.

„Fondul de rulment – reprezintă partea din capitalul permanent utilizată pentru finanțarea activelor circulante, impuse de diferențele dintre sumele de încasat și sumele de plătit, precum și de decalajul dintre termenul mediu de transformare a activelor circulante în lichidități și durata medie în care datoriile pe termen scurt devin eligibile.”

Fondul de rulment reprezintă excesul de active curente față de datoriile curente și poate fi folosit pentru obținerea de credite, achiziția de stocuri și finanțarea unor vânzări în creștere. Lipsa acestuia poate duce la falimentul companiei.

Cu alte cuvinte fondul de rulment reprezintă expresia realizării echilibrului financiar pe termen lung și exprimă excedentul capitalurilor permanente, capitalurilor proprii + datorii mai mari de un an, asupra activului imobilizat. Fondul de rulment mai poartă numele de capital de lucru net (Net Working Capital – NWC) și reprezintă sursa permanentă de finanțare a întreprinderii.

Există două modalități prin care se poate determina fondul de rulment, și anume:

În accepțiune patrimonială (pe baza datelor furnizate de partea de sus a bilanțului financiar):

FR = Capitaluri permanente – Active imobilizate

FR = (Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung) – Active imobilizate

Astfel putem observa că fondul de rulment patrimonial reflectă partea capitalului permanent ce excede activele imobilizate fiind destinat finanțării activelor circulante.

Din punct de vedere al surselor de finanțare, fondul de rulment patrimonial se împarte în:

Fondul de rulment propriu (FRp) – reprezintă indicatorul care evidențiază măsura în care echilibrul financiar se asigură prin capitalurile proprii, reflectând gradul de autonomie financiară. Astfel se pune în evidență partea din capitalul întreprinderii folosită pentru finanțarea activelor circulante.

FRp = Capitaluri proprii – Active imobilizate

Fondul de rulment împrumutat (FRî) – acest indicator „reflectă măsura îndatorării pe termen lung, pentru finanțarea nevoilor pe termen scurt.”

Aici avem următoarele relații:

FRî = Datorii pe termen lung

FR = FRp + FRî

A doua modalitate de calcul folosește datele oferite de partea inferioară a bilanțului financiar:

FR = Active circulante – Datorii pe termen scurt

Conform acestei metode, fondul de rulment ilustrează excedentul activelor circulante față de datoriile pe termen scurt. Această modalitate subliniază rezultatul acestui indicator, acela de finanțare a activelor circulante.

Fondul de rulment nu apare în mod distinct în pasivul bilanțului fiind obținut pe baza informațiilor din bilanț și reprezintă indicatorul prin care se apreciază starea de echilibru, situația financiară a întreprinderii la un moment dat.

În privința mărimii fondului de rulment pot exista trei posibilități, fiecare având seminificații precise cu privire la finanțarea activității întreprinderii și a realizării echilibrului financiar:

Fondul de rulment are o valoare negativă, FR < 0;

În această situație datoriile pe termen scurt au un nivel mai ridcat decât activele circulante, ceea ce înseamnă că în finanțarea nevoilor va predomina ponderea datroiilor pe termen scurt. Într-un asemenea caz gradul ridicat de exigibilitate a surselor de finanțare se contrapune unui grad scăzut de lichiditate determinat de creșterea ponderii activelor imobilizate în totalul activelor. În aceste condiții întreprinderea nu își va putea onora la termen obligațiile, decât dacă va proceda la lichidarea unor active imobilizate (terenuri, clădiri, alte valor mobiliare), dar acest lucru ar însemna compromiterea existenței sale. Fenomenul evidențiază faptul că echilibrul financiar al entității este compromis chiar și fără consistență.

Fondul de rulment egal cu 0, FR = 0;

Se poate observa că datoriile pe termen scurt sunt acoperite exclusiv de activele circulante, și astfel fondul de rulment este egal cu 0. În acest caz atenția întreprinderii trebuie concentrată spre menținerea posibilităților de transformare a activelor în lichidități la termenele dorite și spre a confrunta permanent aceste termene cu termenele de exigibilitate ale datoriilor sale pe termen scurt pentru a-și asigura și menține echilibrul financiar. Acestă situație reliefează fragilitatea echilibrului financiar al societății.

Fondul de rulment este pozitiv, FR > 0;

În această situație activele circulante sunt mai mari decât datoriile pe termen scurt, conducând astfel la un fond de rulment pozitiv, iar întreprinderea dispune de acea marjă de siguranță necesară funcționării ei, în ceea ce privește echilibrul său financiar.

Nevoia de fond de rulment

Bilanțul patrimonial, pornind de la un anume echilibru care trebuie să existe între resursele temporare și nevoile temporare, evidențiază un alt indicator de echilibru financiar, numit nevoia de fond de rulment (NFR).

Nevoia de fond de rulment reflectă suma care este necesară pentru a finanța (acoperi), decalajele care se produc în timp între fluxurile reale și fluxurile de trezorerie, determinate în principal de activitatea de exploatare, respectiv diferența dintre nevoile temporare și sursele temporare.

Executarea operațiilor repetitive care alcătuiesc ciclul de exploatare (cumpărări, aporovizionări, vânzări, plata salariilor etc.) generează nevoia de fond de rulment (NFR), ce reprezintă banii pe care trebuie să îi cheltuiască entitatea, în afară de finanțarea imobilizărilor pentru ca activitatea să se deruleze corespunzător și astfel „entitatea să meargă”. După datele oferite de bilanț, conținutul necesarului de fond de rulment este următorul:

Tabel 2.3 „Conținutul necesarului de fond de rulment”

Nevoia de fond de rulment se poate afla prin două variante:

Pe baza bilanțului patrimonial:

NFR = (Ac – Db – Inv.fin Ts) – (Dts – Cte) = Ac – Db – Ots

NFR = (St + Cr) – Ots

Unde:

Ac- active circulante;

Db- disponibilități bănești;

Dts- datorii pe termen scurt;

Cts- credite pe termen scurt;

Ots- obligații pe termen scurt;

St- stocuri;

Cr- creanțe.

Pe baza bilanțului funcțional:

NFR = NC – RC , unde: NC- nevoi ciclice;

RC- resurse ciclice.

„Nevoia de fond de rulment oferă analizei o cazuistică aparte”:

Dacă nevoia de fond de rulment are o valoare pozitivă, ceea ce înseamnă o situație normală, doar dacă se datorează unor investiții susținute pentru finanțarea ciclului de exploatare; altfel nevoia de fond de rulment va reflecta un decalaj nefavorabil între lichiditatea stocurilor, creanțelor și exigibilitatea datoriilor de exploatare.

Dacă nevoia de fond de rulment are o valoare negativă, înseamnă că în cadrul societății există un surplus de resurse temporare, comparativ cu nevoile temporare, situație considerată favorabilă, numai dacă ea s-a obținut din accelerarea rotației activelor circulante și ale angajării unor credite cu scadențe mai mari; altfel, situația se apreciază ca fiind negativă, pentru că se datorează unor întreruperi temporare în aprovizionare și reînnoirea stocurilor sau în activitatea productivă.

Trezoreria netă

Trezoreria netă este un indicator al echilibrului financiar ce reflectă corelația dintre fondul de rulmet și nevoia de fond de rulment, ilustrând situația financiară a întreprinderii pe tremen scurt, mediu și lung.

Acest indicator se poate calcula în două moduri astfel:

Pe baza bilanțului financiar (patrimonial):

TN = FR – NFR

Pe baza bilanțului funcțional:

TN = TA – TP

Unde TA- trezoreria activă; TP- trezoreria pasivă.

Există următoarele situații pentru trezoreria netă:

FR > NFR, ceea ce indică o trezorerie netă pozitivă (TN>0), caz în care în întreprindere există un surplus monetar; dacă se menține această situație pe parcursul mai multor exerciții finaciare succesive, reflectă o rentabilitate economică ridicată a societății și posibilitatea plasării rentabile a disponibilităților bănești pentru solidificarea poziției întreprinderii pe piață.

TN < 0, trezoreria netă negativă reflectă un dezechilibru financiar, situație în care întreprinderea apelează la noi credite pe termen scurt pentru a finanța deficitul monetar.

Analiza vitezei de rotație a activelor circulante

Analiza vitezei de rotație a activelor circulante este un indicator de eficiență care arată modificările în cadrul activității întreprinderii, reflectând măsura în care activele circulante care participă la ciclul de exploatare (economic) contribuie la realizarea cifrei de afaceri a întreprinderii.

Volumul activelor circulante ale întreprinderii este influențat de următorii factori:

Viteza de rotație a activelor circulante;

Cifra de afaceri.

Viteza de rotație va fi mai mare, iar necesarul de fond de rulment va fi mai mic pentru un volum dat al producției sau al cifrei de afaceri, cu cât activele circulante parcurg mai repede stadiile succesive ale rotației capitalului.

Indicatorii prin intermediul cărora se poate exprima viteza de rotație a activelor circulante sunt:

Numărul de rotații al activelor circulante (N) este reprezentat de raportul dintre cifra de afaceri totală (Ca) și soldul mediu al activelor circulante (Ac):

Acest indicator pote fi calculat pentru fiecare element de active circulante, dar nu are capacitatea de a reda realitatea economică în termeni concreți.

Durata în zile a unei rotații (Dz) se determină ca raport între produsul dintre soldul mediu al activelor circulante (fără disponiblități) (Ac) și numărul de zile ale perioadei analizate (T) și cifra de afaceri totală a întreprinderii (Ca):

Pentru a identifica aspectele favorabile, dar și aspectele nefavorabile ale gestionării resurselor este recomandat ca acest indicator, durata în zile a unei rotații, să se calculeze pe elementele ale activelor circulante și pe stadiile în care se află în cadrul circuitului general economic.

Analiza pe elemente se realizează astfel:

Durata de rotație a stocurilor de materii prime și materiale (Dzmp) se determină ca produs între numărul de zile ale perioadei analizate (T) și raportul dintre stocul mediu de materii prime și materiale (Smp) și cheltuielile cu materialele efectuate de societate în perioada analizată (Cm):

Durata de rotație a stocurilor de producție în curs de execuție (Dzsp) se poate afla înmulțind raportul dintre stocul mediu de producție în curs de execuție (Smpe) și producția exercițiului exprimată în costuri (Qec) cu numărul de zile al perioadei analizate (T):

Durata de rotație a stocurilor de produse finite și semifabricate (Dzpf) se calculează înmulțind raportul dintre stocul mediu de produse finite și semifabricate (Spfs) și cheltuielile aferente veniturilor din exploatare (Cve) cu numărul de zile ale perioadei analizate (T):

Durata de rotașie a creanțelor (Dzc) (durata de încasare a creanțelor) „se determină ca produs între raportul dintre stocul mediu al creanțelor (Sc) și veniturile din exploatare (Ve) și numărul de zile al perioadei analizate (T)”:

Bilanțul – suport al analizei echilibrului financiar

Bilanul patrimonial (financiar)

Bilanțul în concepția patrimonială reprezintă un inventar al averii întreprinderii, fiind realizat pentru măsurarea valorii reale a patrimoniului.

Așadar bilanțul patrimonial este un instrument de analiză realizat prin retratarea bilanțului contabil, prezentând interes atât pentru acționarii care doresc să cunoască valoarea patrimoniului lor, cât și pentru creditori , „deoarece activul întreprinderii constituie pentru ei garanția drepturilor lor”.

Bilanțul patrimonial se constituie pe baza unor criterii, respectiv pentru un activ – gradul de lichiditate, iar pentru pasiv – gradul de exigibilitate, reflectând totodată riscul de insolvabilitate al entității.

„Corecții asupra bilanțului contabil:”

Asupra activului bilanțului contabil:

Din categoria elementelor de activ se va elimina nonvalorile sau „activele fictive” (de exemplu: cheltuieli înregistrate în avans, cheltuieli de constituire, debitorii din capitalul subscris și nevărsat). În ceea ce privește lichiditatea, aceste elemente nu au valoare, deoarece nu generează fluxuri de numerar. Astfel, debitorii din capitalul social subscris și nevărsat se scad din activul bilanțului și în același timp și cu aceeași valoare capitalurile proprii vor fi diminuate;

Fondul comercial se tratează pozitiv prin eliminarea lui din componența activelor imobilizate și diminuarea în același timp a capitalurilor proprii;

Cheltuielile în avans sunt tratate ca active circulante;

Prin eliminarea avansurilor spre decontare și a altor valori și includerea acestora în categoria creanțelor, respectiv stocurilor.

Asupra pasivului bilanțului contabil:

Tratarea veniturilor în avans ca datorii pe termen scurt sau pe termen lung după caz;

Tratarea subvențiilor drept componente ale capitalurilor proprii sau eliminarea lor, după caz, atât din pasiv cât și din creanțe;

Tratarea fondului comercial negativ drept componentă a capitalurilor proprii;

Tratarea provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli drept datorii pe termen lung sau scurt sau capitaluri proprii.

Bilanțul funcțional

Bilanțul funcțional reprezintă un ansamblu de stocuri de utilizări și resurse, care permite analiza activității pe cicluri de operațiuni și ia în considerare rolul fiecăruia în funcționarea societății.

Bilanțul funcțional, în practică financiară, este suportul analizei trezoreriei.

În realizarea bilanțului funcțional gruparea elementelor de activ și de pasiv se face după apartenența la unul din ciclurile:

Ciclul de investiții – îi corespunde achiziția de active imobilizate;

Ciclul de finanțare – reprezintă ansamblul operațiunilor dintre societate și proprietarii de capital;

Ciclul de exploatare – îi corespund fluxurile de aprovizionare.

„În vederea întocmirii bilanțului funcțional se realizează următoarele retratări:”

Activele se înscriu la valoarea lor brută;

Activele deținute în leasing operațional, locație de gestiune sau închiriate vor fi incluse în cadrul activelor stabile (în activ) și în pasiv la datorii pe termen lung;

Amortizarea și provizioanele se vor înregistra în pasivul bilanțului funcțional, în cadrul resurselor stabile (aciclice), majorându-le pe acestea;

Efectele scontate care nu au ajuns la scadență majorează în activ creanțele din exploatare și în pasiv creditele pe termen scurt;

Se va face distincția între activele ciclice de exploatare și în afara exploatării după cum urmează:

Active ciclice de exploatare: stocuri, creanțe aferente exploatării (clienți și conturi asimilate, inclusiv TVA);

Active ciclice în afara exploatării: creanțe diverse, TVA aferentă imobilizărilor.

Sursele ciclice se împart în:

Surse ciclice de exploatare: obligații către furnizori și asimilate, datorii către salariați, datorii fiscale, venituri constatate în avans legate de exploatare;

Surse ciclice din afara exploatării: datorii legate de imobilizări, datorii diverse, venituri constatate în avans în afara exploatării, dividend de plată.

PARTEA II. CONTRIBUȚII PERSONALE PRIVIND ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

Prezentarea generală a firmei SC DONARELI SRL

Istoricul firmei

Societatea comercială DONARELI SRL este înființată în baza legii 31/1990 privind societățile comerciale, cu sediul social în Roșiorii de Vede, strada Dunării, Bl D5 parter, fiind înmatriculată la oficiul Registrului Comerțului Teleorman sub numărul J34/461/1992 și are codul unic de înregistrare fiscal RO 1393340 din data de 29.11.1992.

Societatea este o persoană juridică romană, constituită în formă de societate cu răspundere limitată. Societatea își desfășoară activitatea în conformitate cu ligislația în vigoare și ale prezentului act constitutiv. Aceasta este titulară de drepturi și obligații și răspunde față de terți cu întregul patrimoniu; asociații răspund numai în limita aportului la capitalul social.

Capitalul social este împărțit în 20 de părți sociale cu valoare nominală de 10 lei fiecare, deținute de doi asociați, Dragomir Aurelia și Stanciu Doina în procente de 75% respectiv 25%.

În anul 2013 SC DONARELI SRL a realizat o cifră de afaceri mai mare cu 454 506 lei față de anul 2012, respectiv 3 511 747 lei. Această creștere cu 14,86% a cifrei de afaceri s-a concretizat în obținerea unui profit net la finele anului în sumă de 415 737 lei.

SC DONARELI SRL își desfășoară activitatea cu un număr de 10 salariați angajați cu contract individual de muncă cu normă întreagă și unul cu timp parțial de lucru la 4 ore pe zi.

Obiectul de activitate al firmei

Activitatea preponderentă este conform obiectului de activitate principal: comerțul cu amănuntul al produselor farmaceutice, parafarmaceutice și dermatocosmetice prin farmacii, cod CAEN 4773 (Comeț cu mănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate) obeict de activitate realizat prin farmacia proprie situată la sediul social al firmei.

Activitățile secundare conform codificării (Ordin 337/2007) Rev CAEN (2):

4645 – Comerț cu ridicata al produselor cosmetice și de parfumerie;

4646 – Comerț cu ridicata al produselor farmaceutice;

4775 – Comerț cu amănuntul al produselor cosmetice și de parfumerie, în magazine specializate;

4779 – Comerț cu amănuntul al bunurilor de ocazie vândute prin magazine;

7320 – Activități de studiere a pieței și de sondare a opiniei publice;

8299 – Alte activități de servicii suport pentru întreprinderi n.c.a.

Viziunea DONARELI este să devină un reper fundamental în lumea medicală, în ceea ce privește calitatea și profesionalismul serviciilor oferite.

Misiunea DONARELI este de a ajuta întotdeuna prin recomandări profesioniste și sfaturi pentru o gamă largă de produse:

farmaceutice și parafarmaceutice;

cosmetice și dermatocosmetice.

În această farmacie clienții pot beneficia de următoarele servicii:

măsurarea tensiunii arteriale;

măsurarea înălțimii;

măsurarea greutății;

măsurarea glicemiei și a țesutului adipos;

consiliere de frumusețe.

Structura organizatorică și funcțională

Prin definiție structura organizatorică reprezintă totalitatea persoanelor din cadrul compartimentelor organizatroice, dar și a relațiilor stabilite între acestea, care contribuie la atingerea obiectivelor societății.

SC DONARELI SRL lucrează cu personal pregătit la cele mai înalte standarde, cu o experiență vastă în domeniu, în prezent având 10 angajați după cum urmează:

4 persoane cu studii superioare de specialitate – farmaciști;

2 persoane cu studii superioare de contabilitate;

2 persoane cu studii medii de specialitate;

1 persoană responsabilă cu îngijirea pacienților;

1 persoană cu studii superioare.

Piața de desfășurare a firmei

principalii furnizori

Principalii factori care pot conduce la o bună funcționare a firmei sunt furnizorii și clienții. Într-o firmă este imposibil să se poată ține contabiltatea fără a cunoaște foate bine atât conturile de furnizori cât și cele de clienți.

În contabilitatea firmei, furnizorii ilustreză datoriile față de cei de la care s-au cumpărat diverse bunuri și servicii (terți).

Câțiva dintre principalii furnizori ai firmei SC DONARELI SRL sunt prezentați mai jos astfel:

SC ONEDIA distribution SRL a luat naștere în anul 1997, fiind o firmă ce distribuie produse naturiste cu un capital integral românesc, dorind să ofere cele mai bune produse celor care au nevoie de puterea binefăcătoare a plantelor naturiste.

Au pornit ca o afacere mică, dar în timp cu foarte multă muncă și dăruire au ajuns să colaboreze cu peste 250 de firme producătoare/importatoare, răspunzând cu seriozitate și profesionalism cerințelor a peste 4 700 de farmacii, plafaruri și magazine din toată țara.

Oferta acestora cuprinde un număr de peste 7000 de produse românești și din import fiind mereu îmbogățită pentru a putea răspunde cerințelor clienților.

SC MEDCHIM TM își începe activitatea în anul 1994, clasându-se printre primele depozite farmaceutice cu capital privat, fiind autorizat pentru distribuția de materii prime farmaceutice. Activitatea firmei s-a extins foarte mult în următorii ani, astăzi reușind să asigure necesarul de substanțe farmaceutice în 28 de județe. Deoarece au investit foarte mult în retehnologizarea și calificarea personalului, dar și în modernizarea spațiilor, au obținut certificarea IOS – 9001 și GMP pentru operațiuni de divizare și import, astfel asigurând un nivel înalt de calitate produselor și serviciilor lor.

ROMASTRU TRADING România și Bulgaria, a fost înființată în anul 1994 fiind o companie mijlocie de servicii farmaceutice. Activează atât pe piața din România cât și pe cea din Bulgaria, având o cifră de vânzări de peste 59 milioane de euro în anul 2011, iar numărul mediu de angajați fiind în jur de 230. În prezent face parte din grupul de companii Pharaon Holding, fiind cel mai important reprezentant de marketing al Pharma, având o putere în domeniul logisticii și al distribuției, un important furnizor de servicii medicale. Compania reușește să asigure clienților săi servicii precum: servicii medicale, servicii de marketing, de cercetare, promovare de produse, import, depozitare, distribuție și logistică.

SUN WAVE PHARMA are cea mai mare echipă de promovare cu 190 de reprezentanți în 7 divizii de specialitate. Această firmă se axează pe implementarea produselor naturale și nutriționale, multe dintre ele fiind pentru prima dată în România, în diferite arii terapeutice. Este o companie care s-a dezvoltat foarte repede în România, fiind pregătită să devină chiar numărul 1 în anul 2014 în România în acest domeniu. Astăzi își extinde activitatea și peste hotare, în Polonia și Moldova.

VIM SPECTRUM este o entitate cu capital german, specializată în producția și distribuția medicamentelor generice de uz uman în forme orale solide, comprimate și capsule. Societatea a fost înființată și autorizată în anul 1998, activitatea de producție începând în același an. Activitatea firmei se axează pe îmbunătățirea calității vieții prin dezvoltarea, autorizarea, fabricarea și comercializarea unor medicamente generice moderne la cele mai înalte standarde internaționale. În anul 2004 firma a obținut Certificatul de Bună Practică de Fabricație (GMP) acordat de Agenția Națională a Medicamentului. Este o firmă tânără cu o clientelă în permanentă creștere. Participă la diferite simpozioane Congrese medicale, astăzi VIM SPECTRUM aflându-se într-un proces de dezvoltare atât din punct de vedere al tehnologiei și fabricației cât și al portofoliului de produse.

PHARCO IMPEX este o filială românescă a marelui consorțiu farmaceutic nord-african Pharco, având sediul reprezentanței și depozitul în București, desfășurând activități de distribuție, import, și promovare de produse farmaceutice în toată țara. Portofoliul de produse farmaceutice al firmei Pharco Impex este în dezvoltare, astăzi cuprinzând 36 de produse originale și generice (medicamente, suplimente și produse de îngijire externă). Aceste produse sunt fabricate în Egipt, în unitățile de producție ale corporației mamă, utilizându-se procedee avansate, tehnologii moderne, astfel garantând calitatea produselor. Produsele se găsesc în următarele forme: tablete, siropuri și soluții orale, picături auriculare, granule efervescente, capsule moi simple, creme de uz extern.

FARMEC. Activitatea firmei Farmec a început în urmă cu aproximativ 100 de ani, ajungând astăzi să fie recunoscută în întreaga lume și exportând produse în țări din Europa, Asia și America de Nord. În anul 1967 Farmec devine primul producător de creme și emulsii Gerovital H3 prof. Dr. Ana Aslan din România. În anul 2002 se recunoaște oficial calitatea și originalitatea produselor din gama Farmec, obținând totodată Certificatul Internațional de Calitate ISO 9001: 2008. Astăzi compania Farmec include în protofoliul de produse cosmetice peste 400 de produse acoperind o arie largă de utilizare, cele mai cunoscute game fiind: Gerovital H3 Evolution, Gerovital H3 prof. Dr. Ana Aslan, Gerovital plant, Farmec, Aslamed, Aslavital, Doina, Athos și Obsesie.

MEDIPLUS și-a început activiatea în anul 1994, la Cluj cu Plurifarm. Este o companie care activează în domeniul farmaceutic și parafarmaceutic de distribuție de produse în România. În anul 2003 socitatea a primit prima certificare ISO pentru mangementul calității. În prezent are certificare ISO 9001 : 2008, și face parte din cel mai mare grup farmaceutic din România, și anume Pharma Holding.

POLISANO este o societate constituită juridic sub formă de societate cu răspundere limitată, cu asociat unic, cu capital integral privat, românescă, activitatea economică cuprinzând import, depozitare/antrepozitare și distribuție de medicamente, cosmetice, dispozitive și consumabile medicale, suplimente alimentare. Polisano își desfășoară activitatea în întreaga țară, importând produse farmaceutice și parafarmaceutice, consumabile medicale și dispozitive de pe 4 continente: Europa, Asia, America și Africa. Compania a dezvoltat parteneriate cu furnizori interni și internaționali, dar și cu clienți: farmacii și cabinete medicale.

VAVIAN a luat naștere în anul 2001, în prezent ajungând să fie un reprezentant de seamă al unor firme internaționale precum: Vitabiotics, Quies, Humana, Bioclin etc. Este o companie care urmărește satisfacerea nevoilor mamei și copilului. Vavian și astăzi este într-o continuă dezvoltare în ceea ce privește numărul de angajați, potrofolilul de produse, cifra de afaceri, perfecționare profesională, cota de piață.

Principalii clienți

Prin muncă continuă, dăruire totală, investiții în ceea ce privește îmbunătățirea calității atât a produselor cât și a serviciilor oferite, societatea SC DONARELI SRL a reușit să vină în întâmpinarea cerințelor clienților cu cele mai bune produse și servicii medicale, făcând ca societatea să fie un partener de afaceri serios, responsabil, și stabil în fața clienților.

Pentru o societate contul de clienți este foarte important, deoarece evidențiază creanțele și decontările atât în relațiile cu clienții interni, cât și cu clienții externi pentru produsele, mărfurile vândute, servicii prestate pe bază de facturi.

Principalii clienți ai societății SC DONARELI SRL sunt reprezentați atât de persoane fizice cât și de presoane juridice. Deoarece gama de produse, atât cele farmaceutice și parafarmaceutice cât și cele dermatocosmetice au ca destinație persoanele de toate vârstele, nu se poate face o delimitare după o anumită categorie de clienți.

Concurența

După cum se vede din viața de zi cu zi, există din ce în ce mai multe farmacii care pot veni în ajutorul clienților și care pot satisface nevoile acestora, așadar concurența este una acerbă. În ceea ce urmează voi enumera câteva dintre acestea:

FARMACIA CARITAS – este o societate înființată în anul 1993 fiind o companie 100% românească, care în prezent lucrează cu numeroase rețele de farmacii din România, și are un capital social de 200 de lei. Datorită unei echipe bine pusă la punct, cu obiective clare pentru îmbunătățirea calității și serviciilor oferite, a realizat o cifră de afaceri în anul 2013 în valoare de 16 220 544 lei.

FARMACIA ELAIS FARM – societatea își începe activitatea în anul 2005 fiind o firmă cu capital integral românesc, iar de atunci crește constant având o bogată gamă de produse de foarte bună calitate, recunoscută de către clienți. Deși, aparent o echipă mică, dar cu foarte multă dăruire, pasiune, cu o hotărâre de fier, cu așteptări pe măsură, farmacia Elias Farm s-a dezvoltat rapid, în prezent ajungând la o cifră de afaceri de 12 058 769 lei.

FARMACIA HELP NET – este o companie 100% românescă, fondată în anul 1998, operând cu una din cele mai importante rețele de farmacii din România. Grupul din care face parte compania, se numește Farmexim, fiimd unul dintre primii importatori și distribuitori de produse parafarmaceutice și farmaceutice din țară. Help net este un nume puternic, recunoscut pe piața de profil, care lucrează cu o echipă cu o vastă experiență, formată din profesioniști. În anul 2013 a ajuns una dintre cele mai puternice rețele farmaceutice având peste 150 de farmacii în toată țara. În același an câștigă Premiul de Onoare pentru farmaciile de lanț în cadrul Galei Farmaciștilor, ediția 2013.

Caracteristici ale situației financiare ale societății SC DONARELI SRL

În perioada 2011 – 2013 evoluția societății poate fi caracterizată și de următorii indicatori economici :

Cifra de afaceri.

Tabel I 2.4 Cifra de afaceri

Cifra de afaceri este un indicator foarte important pentru analiza unei întreprinderi, deoarece indică activitatea realizată de aceasta, reprezentând principala formă de venit a societății, bineînțeles alături de veniturile din exploatare, finaciare și extraordinare, iar prin intremediul ei putem stabili poziția entității atât pe piață cât și în sectorul său de activitate.

Modificarea cifrei de afaceri poate avea efecte asupra realizării echilibrului financiar, dar poate avea influențe și asupra principalilor indicatori economico – financiari.

Pe parcursul celor trei ani analizați, cifra de afaceri are un trend crescător. Asfel că în anul 2012 aceasta a crescut cu 330 717 lei, față de anul 2011, respectiv cu un procent de 12,13%, iar în anul următor, cifra de afaceri a înregistrat o sporire cu 454 506 lei, adică în proporție de 14,86%. Această tendință crescătoare reflectă o situație bună pentru societate, și poate fi explicată de creșterea producției vândute.

Evoluția cifrei de afaceri este prezentată în graficul următor:

Grafic I 2.4 Evoluția cifrei de afaceri

Profitul net.

În perioada de analiză profitul societății are valori crescătoare, astfel că în anul 2011 profitul acesteia este în valoare de 242 450 lei, iar în anul următor acesta crește cu 59 790 lei ajungând la o valoare de 302 257 lei. Și în anul 2013 înregistrează tot o creștere, societatea având un profit cu 113 257 lei mai mare decât în anul 2012, adică 415 497 lei.

Numărul mediu de salariați nu s-a modificat în cei trei ani, societatea având în continuare 10 angajați. Putem spune că indicatorul are influență nulă asupra evoluției societății.

Activele imobilizate sunt în scădere de la un an la altul, pe când activele circulante au o evoluție crescătoare în perioada analizată.

În anul 2011 activele imobilizate înregistrează valoarea cea mai mare comparativ cu următorii doi ani, și anume 94 861 lei, în anul 2012 acestea scad cu 3 845 lei ajungând la o valoare de 91 016 lei, iar în anul 2013 au scăzut cu 5 224 lei față de anul 2012, având o valoare de 85 792 lei. Această situație poate fi pusă pe seama investiției reduse în imobilizări corporale.

Activele circulante au un trend crescător în cei trei ani, astfel că în anul 2011 pornesc de la o valoare de 1 339 595 lei, urmând ca în anul 2013 acestea să ajungă la o valoare de 1 504 298 lei. În anul 2011 stocurile dețin o pondere de 39,49% în totalul activelor circulante, în anul următor sunt în proporție de 36,95%, iar în 2013 acestea au o pondere de 42,72% în totalul activelor circulante.

Creanțele, în anul 2011 sunt în proporție de 49,52% în totalul activelor circulante, și au o valoare de 663 478 lei. Deși în anul următor acestea înregistrează o creștere semnificativă, și anume cu 192 911 lei, având o pondere de 57,07% în totalul activelor circulante. În ultimul an de analiză, 2013 scad cu 325 807 lei și ajung la o valoare de 530 528 lei.

Disponibilitățile înregistrează valori mari, în anul 2013 ajungând la o valoare de 331 067 lei, reflectând sumele pe care societatea le are și nu le-a folosit încă, dar care vor fi folosite în viitoarele exerciții financiare.

Din datele prezentate se poate observa evoluția capitalului propriu și a capitalului permanent, astfel că cei doi indicatori au valori egale, atât în anul 2011 cât și în anul 2013, și anume 474 402 lei, respectiv în 2013, 709 889 lei. Acest lucru se datorează faptului că nu există datorii pe termen lung. Numai în anul 2012 capitalul permanent are o valoare mai mare decât capitalul propriu, 699 484 lei față de capitalul propriu ce are o valoare de 294 402 lei, deoarece de data aceasta există datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an, în valoare de 405 082 lei.

Productivitatea medie anuală determinată prin raportul cifra de afaceri și numărul mediu de salariați, reflectă modul de utilizare a factorului uman în totalitatea sa, adică producția medie în cursul unui an, realizată de un salariat.

Tabel II 2.4 Productivitatea medie anuală

Analizând datele prezentate în tabelul de mai sus se poate observa evoluția crescătoare a indicatorului productivitatea medie anuală, indicând o situație bună pentru societate, care poate fi pusă pe seama trendului ascendent al cifrei de afaceri, întrucât numărul mediu de salariați rămâne același în cei trei ani. În anul 2012 productivitatea medie anuală a crescut cu 12,13% respectiv cu 33 072 lei, ajungând la o valoare de 305 724 lei, iar în anul 2013 a înregistrat o sporire cu 14,86% adică cu 45 450 lei, valoarea indicatorului fiind de 351 174 lei.

Această sporire se poate datora atât creșterii producției vândute cât și a creșterii cererii pentru produsele societății.

Ratele de rentabilitate. În tabelul următor voi prezenta evoluția următoarelor rate: rata rentabilității comerciale, rata rentabilității resurselor consumate, rata rentabilității economice, rata rentabilității financiare.

Tabel III 2.4 Ratele de rentabilitate

Creșterea ratei rentabilității comerciale este determinată atât de creșterea profitului aferent cifrei de afaceri netă, cât și de creșterea cifrei de afaceri netă. Acest fapt se poate datora influențelor pozitive ale producției vândute, a prețurilor medii de vânzare, dar și a modificării cererii și ofertei pe piață.

Rata rentabilității resurselor consumate a înregistrat o creștere în perioada analizată, bazată pe creșterea rezultatului din exploatare, producției vândute și a prețurilor de vânzare.

Rata rentabilității economice are un trend crescător în perioada 2011 – 2013 datorită atât creșterii profitului brut, cât și a creșterii activului total. Putem spune că o influență favorabilă în creșterea acestei rate o reprezintă creșterea ratei rentabilității comerciale.

Rata rentabilității financiare a crescut semnificativ în anul 2012, cu 51,55 lei reflectând eficiența utilizării activelor, situația fiind una favorabilă pentru societate. În anul 2013 nivelul acestei rate scade cu un procent de 42,99% respectiv cu 44,13 lei, datorită reducerii eficienței utilizării activelor.

Analiza echilibrului financiar al întreprinderii SC DONARELI SRL

Analiza indicatorilor de lichiditate și solvabilitate

Problema lichidității și solvabilității unei societăți este destul de complexă, deoarece acești indicatori reflectă abilitatea firmei de a face față obligațiilor pe termen scurt. Analiza lichidității se face pe baza ratelor de lichiditate cu ajutorul cărora se poate realiza analiza echilibrului pe termen scurt. În tabelul următor este prezentată evoluția acestor rate:

Tabel I 3.1 Evoluția ratelor de lichiditate

Din datele prezentate în tabel se observă o evoluție a ratei lichidității curente pe cei trei ani analizați. Aceasta înregistrează valori supraunitare, semnificând un fond de rulment pozitiv. Deoarece nivelul ratei se încadrează în intervalul 1,4 – 2, putem spune că reprezintă o situație favorabilă pentru firmă, adică este capabilă să își onoreze datoriile pe termen scurt. Această situație avantajoasă pentru firmă poate fi pusă pe seama evoluției crescătoare a activelor circulante.

Rata lichidității intermediare (rapidă) mai este cunoscută și sub numele de „test acid”. Pentru a reflecta o situație normală pentru întreprindere, valoarea acesteia trebuie să fie cuprinsă între 0,6 și 0,8. În cazul de față nivelul acestei rate este cuprins între 0,8 și 1,06 ceea ce denotă o bună capacitate de plată și prin urmare și un risc redus. Lichiditatea rapidă înregistrează o creștere în anul 2012, cu aproximativ 26,19% respectiv cu 0,22 subliniind faptul că entitatea poate să își acopere obligațiile pe termen scurt pe baza creanțelor și disponibilităților bănești. În anul 2013 această rată scade ajungând la o valoare de 0,98 dar nu se situează sub nivelul asigurator de 0,8 situația societății nefiind denaturată.

Rata lichidității la vedere. Un nivel considerat a fi normal este cuprins între 0,2 și 0,3. Această rată reflectă măsura în care obligațiile curente pot fi acoperite pe seama numerarului. În cazul societății noastre nivelul acestei rate nu este asiguratoriu în primii doi ani de analiză, adică 2011 și 2012 deoarece înregistrează valori între 0,15 și 0,10 ceea ce denotă o situație nefavorabilă, adică entitatea nu este capabilă să își onoreze datoriile pe termen scurt pe baza disponibilităților bănești. În anul 2013 nivelul acestei rate a ajuns la 0,38 indicând o situație favorabilă pentru firmă, aceasta fiind capabilă să-și plătească oblogațiile curente pe baza disponibilităților.

Evoliția ratelor de lichiditate este reprezentată în graficul următor:

Grafic I 3.1 Evoluția ratelor de lichiditate

Ratele de solvabilitate

Tabel II 3.1 Ratele de solvabilitate

Rata solvabilității patrimoniale are o valoare minimă care trebuie să se încadreze între 0,3 și 0,5. Dacă firma înregistrează valori ale acestei rate sub nivelul de 0,3 este considerat riscant de către finanțatori. În cazul nostru societatea, pe parcursul celor trei ani analizați, înregistrează valori ale acestei rate peste 0,5 respectiv 1,00 ceea ce indică o situație bună cu privire la solvabilitatea patrimonială a firmei. Cu alte cuvinte se poate spune că valoarea creditelor bancare nu este mai mare decât cea a capitalurilor proprii.

Rata solvabilității generale are o valoare critică de 1,5 indicând o situație normală pentru firmă, sub 1,5 întreprinderea întâmpină dificultăți în ceea ce privește achitarea datoriilor curente.

În anul 2011 societatea înregistrează o valoare de 1,5 a ratei solvabilității, reflectând capacitatea acesteia de a-și acoperi datoriile totale pe baza activelor totale. Așadar activele imobilizate sunt în procent de 6,62% din total activ, iar activele circulante reprezintă 93,38% din total activ.

În anul 2012 rata solvabilității generale înregistrează o scădere cu 0,27 față de anul 2011, ajungând la o valoare de 1,23 indicând faptul că firma întâmpină dificultăți în achitarea datoriilor din activele totale. Anul acesta activele imobilizate sunt în procent de 5,72% din totalul activelor, pe când activele circulante dețin o pondere semnificativă în valoare de 94,28%.

În anul 2013 societatea înregistrează o sporire a acestei rate în proporție de 47,15%, respectiv 0,58 reflectând o situație bună pentru firmă. De data aceasta activele imobilizate sunt în proporție de 5,40 % din total activ, pe când activele circulante au o pondere de 94,60% .

Evoluția acestor rate este reprezentată de graficul următor:

Grafic II 3.1 Evoluția ratelor de solvabilitate

Calculul indicatorilor echilibrului financiar

Analiza echilibrului economico-financiar se realizează pe baza următorilor indicatori reprezentați în tabelul de mai jos, după cum urmează:

Tabel I 3.2 Calculul indicatorilor echilibrului financiar

Fondul de rulment

Putem spune despre o întreprindere că dispune de un fond de rulment atunci când sursele permanente depășesc necesitățile permanente de alocare a fondurilor bănești. Astfel se evidențiază modul în care capitalurile permanente finanțează activele imobilizate. Întrucât, în cazul societății noastre avem un fond de rulment pozitiv înseamnă că imobilizările sunt integral finanțate din resurse proprii, și prin urmare reflectă aportul acestuia la realizarea echilibrului financiar pe termen lung, dar și a echilibrului financiar pe termen scurt.

Fondul de rulment al societății în anul 2011 este pozitiv și arată faptul că resursele sale permanente finanțează imobilizările degajând un excedent de resurse între care 61,17% contribuie la finanțarea nevoilor rezultate din ciclul de exploatare (nevoia de fond de rulment), iar procentul de 38,83% reprezintă trezoreria netă.

În anul 2012 fondul de rulment este pozitiv, reflectând un surplus de resurse, din care în proporție de 85,27% contribuie la finanțarea nevoii de fond de rulment, iar restul de 14,73% este trezoreria netă.

În anul 2013 fondul de rulment înregistrează o creștere cu 15 639 lei față de anul precedent, concretizat într-un excedent de resurse, din care 46,95% reprezintă finanțarea nevoii de fond de rulment, iar în proporție de 53,05 % este trezoreria netă.

Deoarece pe parcursul celor trei ani analizați fondul de rulment înregistrează valori pozitive și mai mari decât 0, iar activele circulante au valori mai mari decât datoriile pe termen scurt indică existența unui surplus de lichidități potențiale pe termen scurt față de exigibilitatea datoriilor pe termen scurt. Situația se consideră una favorabilă deoarece activele circulante care se vor transforma în lichidități pe termen scurt permit atât rambrsarea integrală a datoriilor pe termen scurt, cât și degajarea unui surplus de lichidități .

Nevoia de fond de rulment

În cazul societății noastre nevoia de fond de rulment, în perioada 2011- 2013, are valori pozitive și mai mari decât 0, ceea ce reflectă un excedent de nevoi temporare în raport cu resursele temporare.

Trezoreria netă

„În literatura de specialitate de la noi din țară, conceptul de trezorerie face referire la ansamblul mijloacelor de finanțare sub formă de lichidități și la creditele pe termen scurt de care dispune un agent economic pentru a putea face față plăților sale.”

În perioada de analiză a celor trei ani, 2011 – 2013, trezoreria netă înregistrează valori pozitive și mai mari decât 0, fiind rezultatul echilibrului financiar curent al entității, situație explicată de fondul de rulment care este superior necesarului de fond de rulment, semnificând astfel o autonomie financiară pe termen scurt. În cazul de față, putem spune că din activitatea firmei se degajă un surplus monetar, reflectând o rentabilitate economică ridicată și un echilibru financiar bun, deoarece fondul de rulment indică faptul că imobilizările sunt finanțate cu resurse durabile, iar necesarul de fond de rulment este acoperit de resurse stabile.

Chiar dacă societatea înregistrează o trezorerie pozitivă pe parcursul mai multor exerciții financiare, nu întotdeuna indică o situație favorabilă, deoarece obiectivul întreprinderii nu este obținerea unei trezorerii, ci mobilizarea resurselor în activități eficiente.

Trezoreria netă înregistrează o scădere cu 57 788 lei în anul 2012 față de anul anterior, respectiv 39,21%. Această situație poate fi pusă pe seama fondului de rulment și a necesarului de fond de rulment care au avut valori mai scăzute în cursul acestui an.

În anul 2013 trezoreria netă a crescut foarte mult față de anul 2012, cu 241 485 lei, respectiv 269,57%, situație explicată de faptul că fondul de rulment depășește cu mult necesarul de fond de rulment. Această valoare pozitivă poate fi concretizată în disponibilități bănești în conturi bancare și în casă și investiții pe termen scurt.

Evoluția indicatorilor echilibrului financiar, în perioada 2011 – 2013 este reprezentată în graficul următor:

Grafic I 3.2 Evoluția indicatorilor echilibrului financiar

Pe baza fondului de rulment, a necesarului de fond de rulment și a trezoreriei nete se pot calcula ratele echilibrului financiar. Acestea sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel II 3.2 Ratele echilibrului financiar

Din datele prezentate se poate observa o încetinire a vitezei de rotație a necesarului de fond de rulmet cu 30 de zile, în anul 2012 față de anul 2011, fiind o situație nu tocmai bună pentru firmă, care poate fi pusă pe seama vitezei de rotație a elementelor componente a necesarului de fond de rulmet (stocuri, creanțe, obligațiile generate de ciclul de exploatare). În anul următor, 2013, se contată o accelerare cu aproximativ 31 de zile a indicatorului analiazat, semnificând o situație favorabilă pentru societate.

Rata marjei de securitate se consideră a fi favorabilă dacă valoarea acesteia este cuprinsă între 30 – 90 de zile, în funcție de specificul și domeniul de activitate al entității. În cazul nostru nivelul ratei marjei de securitate are valori între 50 – 64 de zile. Aceasta indică perioada de timp pentru care fondul de rulment asigură finanțarea activității întreprinderii.

Rata de finanțare a necesarului de fond de rulment înregistrază valori crescătoare și mai mari decât 100 în perioada 2011 – 2013, având un aspect favorabil, deoarece indică o trezorerie netă pozitivă. Dacă rata avea valori mai mici decât 100, trezoreria era negativă, fiind o situație nefavorabilă pentru firmă.

Rata de finanțare a activelor circulante are un trend crescător în perioada de analiză, situându-se la un nivel cuprins între 28,33 și 41,49 situație ce poate fi explicată de creșterea mai rapidă a fondului de rulment față de activele circulante. Cu alte cuvinte arată în ce proporție fondul de rulment contribuie la finanțarea activelor circulante.

Rata de acoperire a datoriilor pe termen scurt indică în ce proporție fondul de rulment contribuie la finanțarea datoriilor pe termen scurt. În perioada analizată are valori crescătoare datorită creșterii fondului de rulment.

Rata autonomiei financiare reflectă gradul de dependență financiară a întreprinderii față de terți. Astfel că în anul 2011 și 2013 aceasta are o valoare de 100%, ceea ce înseamnă că societatea nu are datorii pe termen lung. În anul 2012 aceasta scade cu 57,91%, deoarece firma a înregistrat datorii pe termen lung.

Rata de finanțare a stocurilor arată în ce proporție fondul de rulment contribuie la finanțarea stocurilor. În perioada analizată are valori crescătoare ajungând de la 71,78 la 109,74, indicând evoluția crescătoare a fondului de rulment.

Analiza vitezei de rotație a activelor circulante

Viteza de rotație a activelor circulante reprezintă un indicator de eficiență care indică modificările intervenite în activitatea firmei. Acest indicator corelează totalul activelor circulante sau un anumit element al acestora cu cifra de afaceri sau o componentă a acesteia.

Viteza de rotație a activelor circulante poate fi exprimată în două moduri:

Număr de rotații : ;

Durată în zile: .

Tabel I 3.3 Analiza vitezei de rotație a activelor circulante

Din datele prezentate în tabel se observă o creștere a numărului de rotații ale soldului mediu al activelor circulante in anul 2012 față de anul 2011 cu 0,31, respectiv cu 0,19 în anul 2013 față de anul 2012, ceea ce înseamnă o situație favorabilă pentru firmă, deoarece cu cât numărul de rotații este mai mare, în condițiile în care din activitatea firmei se degajă profit, cu atât eficiența utilizării activelor circulante este mai mare, altfel spus cu același volum de active circulante se realizează o cifră de afaceri mai mare și implicit și un profit mai mare.

În cazul de față durata în zile a unei rotații exprimă numărul mediu de zile necesar transformării activelor circulante în disponibilități și a acestora în active circulante. În ceea ce privește societatea noastră, pe parcursul perioadei de analiză, deoarece Dz2012 < Dz2011 și Dz2013 < Dz2012 , activitatea firmei este caracterizată de accelerarea vitezei de rotație a activelor circulante cu 29 de zile în anul 2012 și cu 13 zile în anul 2013, respectiv de reducerea numărului de zile aferente unei rotații.

Concluzii și măsuri pentru îmbunătățirea activității societații SC DONARELI SRL

Analiza SWOT

Puncte tari

Întreprinderea beneficiază de personal specializat;

Oferă o gamă variată de produse și servicii de înaltă calitate;

Prețurile sunt accesibile tuturor clienților;

Atenția deosebită acordată calității produselor și serviciilor farmaceutice pentru satisfacerea nevoilor tuturor clienților;

Absența datoriilor pe termen lung;

Stabilitatea și dezvoltarea continuă încă de la începutul activității (1992);

Existența unei rentabilități economice ridicate și a unui echilibru financiar ideal;

Societatea nu a înregistrat pierderi de-a lungul perioadei analizate;

Imaginea firmei este una favorabilă;

Contract CASS;

Clădirea în care își desfășoară activitatea este proprie și nu închiriată;

Așezarea centrală oferă un flux variat de clienți.

Puncte slabe

Nu există puncte de vânzare și în alte localități;

Se află într-un oraș mic;

Programul de lucru care se încheie la ora 2100, față de alte farmacii care au programul până la ora 2400, sau cele care au programul non-stop.

Oportunități

Mediul economic competitiv și alocarea unor fonduri tot mai mari pentru sănătate;

Tehnologia avansată care permite o bună monitorizare a întregii activități;

Clientela firmei care a devenit una stabilă și permanentă datorită eforturilor, sacrificiilor, dăruirea și munca depusă încă de la începutul activității societății, oferind diferite reduceri și discounturi pentru a atrage clienți, astfel aceștia revenind pentru a beneficia de serviciile și produsele de cea mai bună calitate;

Promovarea produselor în fața publicului contribuind astfel la construirea unei imagini cât mai bună;

Participarea anuală la târguri este o oportunitate pentru societate de a-și extinde popularitatea.

Amenințări

Cea mai mare amenințare vine din partea crizei economice, care are efecte negative asupra vânzărilor întreprinderii, astfel clienții se orientează spre produsele substituibile cu prețuri mai mici, contribuind la scăderea profitului firmei;

Concurența prea mare;

Mărirea impozitelor și taxelor pe profit;

Evoluția crescătoare a costului materiilor prime;

Faptul că pot apărea alte moduri de însănătoșire, medicamentele fiind excluse.

Măsuri propuse pentru menținerea echilibrului economico – financiar

Datorită formelor de exprimare și a ipotezelor pe care se bazează, noțiunea de echilibru financiar este cel mai greu de definit în domeniul financiar.

Din punctul de vedere al agentului economic, aprecierea echilibrului financiar este strâns legat de obiectivele acestuia, cum ar fi: supraviețuirea societății, asigurarea unei rentabilități satisfăcătoare, diversificarea și dezvoltarea în funcție de domeniu, creșterea economică, toate acestea reprezentând obiectivul major al întreprinderii, și anume maximizarea valorii acesteia.

Pentru un agent econimc echilibrul financiar reprezintă o stare, care se reflectă asupra tuturor elementelor patrimoniale și a rezultatelor financiare ale acestuia.

Asigurarea echilibrului financiar este o condiție de bază a întreprinderii pentru a putea desfășura o activitate profitabilă, care poate fi îndeplinită atunci când exercițiul financiar se încheie cu o trezorerie netă pozitivă. Echilibrul financiar se consideră a fi realizat atunci când se recuprează în totalitate mijloacele consumate, iar veniturile sunt egale cu cheltuielile.

În ceea ce privește societatea SC DONARELI SRL, pe parcursul perioadei analizate a respectat condiția echilibrului financiar, întrucât a înregistrat o trezorerie netă pozitivă, ceea ce reprezintă un surplus monetar, respectiv o rentabilitate economică ridicată.

Din analiza efectuată rezultă că întreprinderea a cunoscut o evoluție bună în perioada 2011 – 2013, lucru reflectat atât de cifra de afaceri care a crescut de la 2 726 524 lei la 3 511 747 lei, cât și de faptul că a înregistrat profit în cei trei ani analizați.

Un instrument esențial în măsurarea echilibrului financiar îl reprezintă fondul de rulment care a avut valori pozitive și crescătoare în cei trei ani analizați, definind condițiile de echilibru și în consecință, gradul de autonomie al întreprinderii.

Lichiditatea societății reflectă o situație bună a firmei, astfel devenind un factor important în asigurarea și menținerea capacității de plată, pentru că pe baza ei se obține cea mai mare parte a fondurilor bănești necesare efectuării plăților viitoare. O lichiditate bună caracterizează capacitatea de plată a întreprinderii, echivalând cu capacitatea acesteia de a transforma activele în monedă. Pentru menținerea lichidității la un nivel acceptabil, societatea trebuie să aibă o perioadă redusă de recuperare a creanțelor și să nu întarzie cu plata datoriilor față de furnizori.

Solvabilitatea exprimă una din stările generale ale echilibrului financiar, reprezentând capacitatea entității de a rambursa la scadență obligațiile acesteia, care pot fi pe termen scurt, mediu sau lung.

Deși societatea este situată într-un oraș mic, iar clienții sunt orentați către produsele substituibile ce au un preț mai mic, aceasta a reușit să se mențină pe piață, să se dezvolte și chiar să înregistreze profit în perioada 2011 – 2013. Dacă și-ar extinde puncte de vânzare și în alte localități, ar obține venituri mult mai mari.

Pentru exercițiile financiare următoare, în vederea menținerii echilibrului financiar, societatea trebuie să aibă în vedere următoarele măsuri:

Sporirea producției realizate și vândute, în funcție de modificarea cererii și a ofertei pe piață;

Îmbunătățirea structurii producției;

Valorificarea și îmbunătățirea portofoliului de produse;

Încasarea într-un timp cât mai scurt a contravalorii produselor vândute;

Reducerea costurilor pentru fiecare produs;

Verificarea continuă a existenței resurselor financiare pentru finanțarea activității, iar apelarea la credite să se realizeze numai în condiții de urgență;

Corelarea judicioasă a termenelor de achitare a datoriilor cu cele de încasare a creanțelor;

Plata integrală și la timp a datoriilor către bugetul de stat pentru a evita plata unor penalități.

Așadar obiectivul principal al societății SC DONARELI SRL a fost atins, respectiv s-a realizat condiția pentru asigurarea și menținerea echilibrului economico – financiar.

BILIOGRAFIE

Dragotă Victor, Mihaela Dragotă, Laura Obreja, „Abordări practice în finanțele firmei”, Editura IRECSON, București, 2005;

Jianu Iulia, Lect. Univ. Dr., „Evaluarea, prezentarea și analiza performanței întreprinderii”, Editura CECCAR, București

Paraschivescu D.M, „Contabilitate financiară”, Editura Moldavia, Bacău, 2003;

Păvăloaia Willi, Marius D. Paraschivescu, Ghe. Lepădatu, „Analiza economico-financiară, concepte și studii de caz”, Editura Economică, București,2010;

RobuVasile, Anghel, Șerban, „Analiza economico-financiară a firmei”, Editura Economică, București, 2014;

Sobolevschi David Iulia, Suport curs „Analiza poziției financiare a firmei”, 2014;

Spătaru Liviu, „Analiza economico-financiară, Instrument al managementului întreprinderilor”, ediția aII-a, Editura Economică, București, 2010;

Vâlceanu Ghe., Vasile Robu, „Analiza economico-financiară”, Editura Economică, București,2004;

Vintilă Georgeta, „Gestiunea financiară a întreprinderii”, Editura Didactică și Pedagogică, R.A, București, 2006.