Analiza Echilibrului Economico – Financiara LA S.c Ghinea Prod S.r.l

Universitatea “Athenaeum” din București

Facultatea de Stiințe Economice

(Contabilitate și Informatică de Gestiune)

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:

Prof. Univ. Dr. Ana Maria Geamanu

Absolvent:

Popa (Ghinea) Ionela Mariana

Universitatea “Athenaeum” din București

Facultatea de Stiințe Economice

(Contabilitate și Informatică de Gestiune)

ANALIZA ECHILIBRULUI ECONOMICO – FINANCIARA LA

S.C GHINEA PROD S.R.L

Coordonator științific:

Asist. Univ. Dr. Geamanu Ana Maria

Absolvent:

Popa (Ghinea) Ionela Mariana

CUPRINS

Introducere

Capitolul I

1.1 Bilanțul – scurt istoric si prezentare

1.2 Analiza structurii patrimoniale

1.3 Activul net- analiza

1.4 Corelația dintre fondul de rulment, necesarul de fond de rulment, trezoreria netă

1.5 Analiza lichiditații si solvabilitații

1.6 Metoda ratelor – analiza echilibrului economico-financiar

1.7 Viteza de rotație a activelor circulante

Capitolul II. Analiza echilibrului economico – financiar la societatea comerciala S.C. GHINEA PROD SRL

2.1 Prezentarea societății comerciale S.C. GHINEA PROD SRL

2.2 Calculul și interpretarea indicatorilor specifici echilibrului economico-financiar

Concluzii și propuneri

Bibliografie

INTRODUCERE

„Analiza echilibrului economico-financiar” este o temă care m-a preocupat pentru importanța pe care o are pentru fiecare societate comercială. În cadrul temei mi-am propus să evidențiez aspectele importante care trebuiesc luate în considerare în analiza economico-financiară. Așa cum este bine cunoscut, analiza economico-financiară este cercetarea organizării financiare din punct de vedere al bilanțului. Aceasta înseamnă cercetarea relațiilor care sunt între diverse poziții ale activului, de datorii si de capital, care definesc condiția de echilibru financiar al întreprinderii și competența de a garanta solvabilitatea pentru a evita riscul de faliment.

Lucrarea are ca obiectiv evidențierea aspectelor referitoare la analiza economico-financiar a unei societăți comerciale. Atingerea acestui obiectiv am realizat-o prin analiza echilibrului economico-financiar plecând de la Bilanțul particularizat pe studiul de caz al firmei S.C. GHINEA PROD S.R.L.

Lucrarea este structurată pe două axe, una teoretică și una practică. Fiecare a fost abordată în cadrul unui capitol, după cum urmează:

Capitolul 1 – menționarea abordărilor conceptuale privind analiza echilibrului economico-financiar

Capitolul 2 – se axează pe prezentarea echilibrului economico-financiar din cadrul activității desfășurate de S.C. GHINEA PROD S.R.L., ca studiu de caz, realizat în baza situațiilor financiare furnizate in exercițiile financiare din ultimii 3 ani, respectiv 2013, 2014 și 2015.

În realizarea acestei lucrări am utilizat ca metode și instrumente de cercetare: informațiile financiare ale societății mai sus menționate si literatura de specialitate.

Capitolul I. Bilanțul – prezentare si scurt istoric

Bilanțul reprezintă inventarul a tot ceea ce datorează (pasiv) si a tot ceea ce posedă (activ) o societate. Acesta se elaborează anual sub forma unui document contabil. Totalitatea bunurilor necorporale si corporale, al obligațiilor și drepturilor unei întreprinderi formează noțiunea de patrimoniu. Cunoașterea, structurarea si determinarea patrimoniului admite ca sursă de informativă de bază, bilanțul contabil, care este precizat în OMFP nr. 3055/2009.

Completarea situațiilor financiare anuale

A. Completarea situațiilor financiare anuale de către entitățile ale căror valori mobiliare nu sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată se efectuează folosindu-se Planul de conturi general din Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare.

B. Completarea situațiilor financiare anuale de către societățile ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată se efectuează folosindu-se Planul de conturi din Reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, aplicabile societăților comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanțelor publice, nr. 1.286/2012, cu modificările și completările ulterioare.(OMFP 123/2016)

Bilanțul contabil

Reprezintă componenta conturilor anuale, alături de contul de profit si pierdere, notele explicative, situația capitalului propriu si situația fluxurilor de trezorerie.

Abordarea bilanțului contabil se poate obține din doua puncte de vedere: juridic și economic. În accepțiunea economică, bilanțul reprezinta ansamblul resurselor pe care le are firma si modul de aplicare a resurselor, respectiv proveniența și valoarea activelor. Din punct de vedere juridic, bilanțul reprezinta actul de sinteza ce înfățișeaza drepturile de creanța și proprietate ale firmei.

Interpretarea economică a bilanțului este reprezentată de ecuația:

Figura 1.1

UTILIZĂRI = RESURSE

Sursa: Abordarea bilanțului contabil din punct de vedere economic

Noțiunea de resursa este definită ca fiind datorie a firmei față de proprietari si creditori, iar cea de utilizare este definită de bunuri economice deținute de firma si este reprezentată de următoarea ecuație: Figura 1.2

ACTIV = PASIV

Sursa: Prezentarea ecuației de echilibru a bilanțului contabil

Din punct de vedere juridic, bilanțul reprezintă documentul de sinteză care reflectă creanțele firmei și drepturile de proprietate ale acesteia.

Bilanțul descrie valoric relațiile dintre sursele de finanțare si mijloacele economice gestionate de autorul patrimoniului.

Bilanțul financiar

Bilanțul financiar este un instrument de analiză rezultat prin retratarea bilanțului contabil, respectându-se următoarele principii:

-Evaluarea elementelor patrimoniale la valoarea lor netă

-Ordonarea elementelor de activ în ordine crescătoare a gradului de lichiditate

-Ordonarea elementelor de pasiv în ordine descrescătoare a gradului de exigibilitate

Acesta se ocupă cu modificările care apar in bilanțul contabil avand ca scop redactarea bilanțului financiar actual.

Modificări asupra bilanțului contabil:

-Anularea activelor imaginare, a activelor care nu mai generează fluxurile financiare: cheltuieli de dezvoltare, debitorii din capitalul social subscris, cheltuielile de constituire

-Dezbaterea fondului comercial pozitiv prin excluderea acestuia din elemetele ce alcătuiesc activele imobilizate

-Studierea cheltuielilor in avans a creanțelor

-Rectificarea disponibilităților prin îndepărtarea avansurilor catre decontare și înglobarea lor în categoria creanțelor

Modificări asupra resurselor din bilanțul contabil

-Analizarea subvențiilor ca fiind componentă a capitalului propriu

-Studierea provizioanelor pentru cheltuieli si riscuri ca fiind datorii pe termen scurt sau lung

-Analizarea fondului comercial negativ ca fiind componentă a capitalurilor proprii

Componentele bilanțului contabil acceptă organizarea bilanțului financiar astfel:

Tabel 1.3

Sursa: Bilanțul financiar

BILANȚ

Active imobilizate

Imobilizări necorporale

1. Cheltuieli de constituire

2. Cheltuieli de dezvoltare

3. Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi și active similare, dacă acestea au fost achiziționate cu titlu oneros și nu trebuie prezentate la A I 5

4. Active necorporale de explorare și evaluare a resurselor minerale

5. Fondul comercial, în măsura în care acesta a fost achiziționat cu titlu oneros

6. Avansuri

II. Imobilizări corporale

1. Terenuri și construcții

2. Instalații tehnice și mașini

3. Alte instalații, utilaje și mobilier

4. Investiții imobiliare

5. Active corporale de explorare și evaluare a resurselor minerale

6. Active biologice productive

7. Avansuri și imobilizări corporale în curs de execuție

III. Imobilizări financiare

1. Acțiuni deținute la entitățile afiliate

2. Împrumuturi acordate entităților afiliate

3. Interese de participare

4. Împrumuturi acordate entităților de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare

5. Investiții deținute ca imobilizări

6. Alte împrumuturi

B. Active circulante

I. Stocuri

1. Materii prime și materiale consumabile

2. Producția în curs de execuție

3. Produse finite și mărfuri

4. Avansuri

II. Creanțe (Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element.)

1. Creanțe comerciale

2. Sume de încasat de la entitățile afiliate

3. Sume de încasat de la entitățile de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare

4. Alte creanțe

5. Capital subscris și nevărsat

III. Investiții pe termen scurt

1. Acțiuni deținute la entitățile afiliate

2. Alte investiții pe termen scurt

IV. Casa și conturi la bănci

C. Cheltuieli în avans

D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an

1. Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, prezentându-se separat împrumuturile din emisiunea de obligațiuni convertibile

2. Sume datorate instituțiilor de credit

3. Avansuri încasate în contul comenzilor

4. Datorii comerciale – furnizori

5. Efecte de comerț de plătit

6. Sume datorate entităților afiliate

7. Sume datorate entităților de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare

8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale și datoriile privind asigurările sociale

E. Active circulante nete/datorii curente nete

F. Total active minus datorii curente

G. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an

1. Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, prezentându-se separat împrumuturile din emisiunea de obligațiuni convertibile

2. Sume datorate instituțiilor de credit

3. Avansuri încasate în contul comenzilor

4. Datorii comerciale – furnizori

5. Efecte de comerț de plătit

6. Sume datorate entităților afiliate

7. Sume datorate entităților de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare

8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale și datoriile privind asigurările sociale

H. Provizioane

1. Provizioane pentru litigii

2. Provizioane pentru garanții acordate clienților

3. Provizioane pentru pensii și obligații similare

4. Provizioane pentru impozite

5. Alte provizioane

I. Venituri în avans

J. Capitaluri proprii

I. Capital subscris

1. Capital subscris vărsat

2. Capital subscris nevărsat

II. Prime de capital

III. Rezerve din reevaluare

IV. Rezerve

1. Rezerve legale

2. Rezerve statutare sau contractuale

3. Alte rezerve

V. Profitul sau pierderea reportat(ă)

VI. Profitul sau pierderea exercițiului financiar

(O.M.F.P 1802/2014)

Bilanțul funcțional

Bilanțul funcțional marchează alt instrument util pentru analiza financiară, posturile fiind ordonate intr-o logică și o optică diferite de cele după funcțiunea conturilor. Practic, pentru a clasifica din punct de vedere funcțional posturile bilanțului contabil, este suficient să stabilim apartenența acestora la unul dintre ciclurile de funcționare, și anume:

ciclul de investiții

ciclul de exploatare

ciclul de finanțare.

În ceea ce privește structura, bilanțul funcțional este organizat după cum urmează:

Tabel 1.4

Sursa: Bilanțul funcțional

1.2 Analiza structurii patrimoniale

Această analiză a patrimoniului garanteaza evaluarea comparativă a echilibrului financiar din punct de vedere al semnificației elementelor componente. În aceasta analiză se solicită utilizarea metodei ratelor, deoarece aceasta este specifică pentru a evalua abilitatea de alocare a capitalurilor, a prelucrării structurale generate de politicile adoptate si de modificărle care intervin în mediul de desfășurare a activității. Analiza organizatorica aprobă relativizarea cu întreprinderi concurente si cu medii sectoriale.

Ca obiective, analiza structurii patrimoniului urmărește:

-Stabilirea ponderii elementelor patrimoniale, precum și a raporturilor care exista între aceste elemente

-Evidențierea schimbărilor calitative în situația mijloacelor economice și a surselor de finanțare

-Aprecierea stării patrimoniale și financiare

-Fundamentarea politicii și strategiei financiare

1.2.1 Analiza activului

Rata structurală a activului se definește ca raportul dintre o componentă din grupa activelor/total active. Formula ratei activelor imobilizate: * 100.

Rata activelor imobilizate parcurge esențialul relativ al activelor pe termen lung in totalul activelor întreprinderii. Acest indicator aprobă evaluarea flexibilității financiare a întreprinderii. Măsura indicatorului este influențată de politicile contabie ale întreprinderii ca și de factori generali care repartizează structura activului.

O imobilizare prea mare a capitalului în active imobilizate poate crea pe termen scurt probleme de lichiditate financiară, dacă întreprinderea nu dispune de suficient numerar pentru finanțarea afacerilor curente.

Deoarece componentele activului imobilizat au un conținut diferit, se mai pot folosi ratele suplimentare:

Rata imobilizărilor necorporale: *100

Acest indicator reprezintă ponderea catorva active ca: fond comercial, licențe, mărci, brevete. Întreprinderile românești au o pondere scăzută a activelor necorporale, spre deosebire de țările dezvoltate, unde bilanțul întreprinderii conturează ponderile însemnate ale acestora.

Rata imobilizărilor corporale: *100

Acest indicator determină importanța capitalurilor fixe corporale (construcții, echipamente, terenuri) din domeniul activelor întreprinerii. Indicatorul menționează valorile ridicate în cadrul întreprinderii care au nevoie de echipamente costisitoare, precum (transporturi feroviare, distribuția și producția de energie, etc) sau de o importantă infrastructură.

Nivelul indicatorului este influențat de:

Politica de investiții

Politica de amortizare. Aplicarea regimurilor de amortizare prevăzute de legislația în vigoare determină valori diferite de raportare a activelor imobilizate și implicit mărimi diferite ale ratelor de structură, ale gradului de uzură cu incidente asupra generării de beneficii economice viitoare și recuperării capitalurilor investite

Alegerea tratamentului contabil de evaluare ( cost istoric sau valoare justă) pentru imobilizările corporale

Reflectarea ajustărilor pentru deprecierea activelor imobilizate.

Rata imobilizărilor financiare: *100.

Acest indicator conturează mărimea relațiilor financiare și strategice pe care le are întreprinderea cu alte instituții economice în vederea susținerii dezvoltării externe. Mărimea acestuia, depinde de – gradul dezvoltării pieței financiare. Valorile ridicate ale acestei rate, sunt caracteristice întreprinderilor care se află în faza de maturitate.

Formula ratei activelor circulante: *100.

Activele circulante reprezintă valorile economice sub formă de stocuri, producție în curs de execuție, creanțe, invetiții financiare pe termen scurt dar si a disponibilității bănești. Acestea sunt reprezentate de stocuri si creanțe.

Rata aceasta reprezinta ponderea acelor active circulante in totalul activelor întreprinderii, ca o masură a elasticității financiare.

Ca rate suplimentare de analiză, sunt urmatoarele:

Rata stocurilor: *100.

Stocurile sunt definite de totalitatea bunurilor din componența patrimoniului, ce au ca scop: consum sau comercializare.

Aceasta depinde de: caracteristica sectorului de activitate; administrarea stocurilor; modificarea contabilă în ceea ce privește ajustarea pentru degradare.

Rata creanțelor: *100.

Creanțele sunt definite ca valorile dezvoltate de întreprinderea terților pentru care trebuie să primească o sumă de bani.

Aceasta depinde de: elemente componente si creanțe comerciale care dețin ponderea principala. Este influențată de puterea de negociere a întreprinderii cu parteneri principali, specificul activității și managementul firmei.

Recunoașterea activelor circulante –

Un activ se clasifică ca activ circulant atunci când:

a) se așteaptă să fie realizat sau este deținut cu intenția de a fi vândut sau consumat în cursul normal al ciclului de exploatare al entității;

b) este deținut, în principal, în scopul tranzacționării;

c) se așteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanțului;

d) este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este restricționată.

Toate celelalte active reprezintă active imobilizate.

Ciclul de exploatare al unei entități reprezintă perioada de timp dintre achiziționarea activelor care sunt destinate procesării și finalizarea acestora în numerar sau echivalente de numerar. Echivalentele de numerar reprezintă investițiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt ușor convertibile în numerar și sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

– În categoria activelor circulante se cuprind:

a) stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factură;

b) creanțe;

c) investiții pe termen scurt;

d) casa și conturi la bănci.

Activul net – analiza

Activul net este indicatorul de bază al analizei financiare, este folosit la estimarea valorilor unei întreprinderi și poate fi calculat prin două metode:

1) Metoda sintetică: Ant = At – D, unde: Ant ( activ net); At ( active totale); D (datoriile totale).

Valoarea patrimoniului unei întreprinderi se suprapune cu activul net, adică, capitalul propriu fiind rezultatul diferenței dintre activele totale si datoriile totale contractate. Solicitarea diverselor surse financiare in funcție de acces, cost si disponibilitatea acestora, stârnește efecte directe și indirecte asupra patrimoniului.

2) Metoda aditivă: Ant = Ks + Rz – Ap + Cikp – Pikp + Rr + Re – Rrep , unde: Ks ( capitalul social), Rz ( rezervele), Ap (actiunile proprii), Cikp (câștigurile legate de instrumentele capitalurilor proprii), Pikp ( pierderile legate de instrumentele capitalurilor proprii), Rr ( rezultatul reportat), Re ( rezultat al exercițiului), Rrep (repartizările efectuate).

1.4 Corelația dintre fondul de rulment, necesarul de fond de rulment, trezoreria netă

Mai jos sunt prezentați indicatorii principali care sunt utilizați in, analiza echilibrului economico-financiar:

Trezoreria netă

Fondul de rulment

Necesarul de fond de rulment

Aceștia pot fi determinați din punct de vedere patrimonial, in baza bilantului financiar, cat si din punct de vedere funcțional, in baza bilanțului funcțional.

Din punct de vedere patrimonial:

Fondul de rulment al patrimoniului reprezintă acel indicator care prezintă pe termen scurt lichiditatea întreprinderii. Acesta poate fi determinat din perspectiva activității curente cât și a activității investiționale.

Din punct de vedere funcțional:

Acesta, mai este denumit fond de rulment net global care determină sursa finanțării stabile care trebuie să acopere activul stabil, în urma corelării ciclului de investiții cu ciclul de finanțare.

Fondul de rulment se poate calcula prin două metode:

FR = capitalurile permanente – activele imobilizate

SAU

FR = activele circulante – datoriile pe termen scurt.

În activitatea financiară a întreprinderii putem avea:

-Fond de rulment (pozitiv): aceasta este situație avantajoasă pentru întreprindere

-Fond de rulment ( negativ): această situație este caracteristică întreprinderilor în care încasările creanțelor sunt foarte reduse fața de plata obligațiilor.

-Fond de rulment egal cu zero: aceasta nu este o situație dificilă pentru întreprindere

Acesta poate fi influențat de:

-Dimensiunea activelor imobilizate

-Dimensiunea datoriilor pe termen lung și mediu

-Distribuția dividendelor

-Evoluția activității efectuate a întreprinderii (pierdere sau profit)

Necesarul de fond de rulment (NFR) reflectă resursele necesare pentru a finanța activitatea curentă. Echilibrul financiar în această situație are loc atunci când necesarul de fond de rulment este egal cu zero. Situația favorabilă este atunci când necesarul de fond de rulment este negativ, deoarece nu avem nevoie de surse suplimentare pentru a finanța activitatea curentă.

Formula de calcul al NFR:

-NFR= Activele circulante – Datoriile curente

Trezoreria netă reprezintă sinteza efectuării echilbrului financiar al unei întrepinderi pe termen scurt cât și pe termen lung. Studierea acesteia se face prin compararea necesarului de fond de rulment cu fondul de rulment.

Trezoreria netă poate fi:

Trezorarie neta pozitiva care defineste o bună execuție a echilibrului financiar, respectând degajarea disponibilităților monetare și regula de finanțare.

Trezorarie neta negativă care reprezintă dezechilibrul financiar, accentuând regula ca necesarul de fond de rulment nu este acoperit de resursele permanente.

1.5 Analiza lichiditații si solvabilitații

În activitățile oricărei firme se determină gradul lichidității și solvabilității pentru a dovedi durabilitatea analizei financiare în următoarea perioadă.

Trezoreria întreprinderii este în legătură cu acești doi indicatori: lichiditatea și solvabilitatea.

Lichiditatea prezintă competența întreprinderii de a satisface achitările pe termen scurt, în baza primirii banilor pe termen scurt.

Solvabilitatea reprezintă potențialul firmei de a parcurge în totalitate, totalul datoriilor.

Atât solvabilitatea cât și lichiditatea sunt studiate pe baza ratelor financiare:

Rata lichidității generale: active curente / datorii curente

Aprecierea generală este că un nivel de 1,5 – 2,0 reprezintă un nivel asigurator al acestei rate, iar un nivel mai mic de 1,0 poate fi un semnal de alarmă privind capacitatea întreprinderii de a-și onora obligațiile scadente pe termen scurt.

Rata lichidităților intermediare:

Aceasta evaluează unitățile monetare ale activelor care se regăsesc la o unitate monetară a datoriilor pe termen scurt.

Un nivel de 0,8 – 1,0 al acestei rate este apreciat drept corespunzător, în vreme ce un nivel mai mic de 0,5 poate evidenția probleme e onorare a plăților scadente.

Rata lichidității la vedere:

Această rată evaluează măsura cea mai inovatoare a lichidităților interne ale unei întreprinderi.

Rata solvabilității generale:

Această rată este folosită pentru măsurarea gradului în care întreprinderea își poate acoperi datoriile.

Valoarea minimă a ratei sovabilității generale se consideră 1,4 (în cazul în care ponderea minimă a capitalului propriu în cadrul totalului surselor de finanțare este de 30%)

Rata solvabilității patrimoniale:

Această rată este studiata în general la bancă pentru analizarea bonității clientului.

1.6 Metoda ratelor – analiza echilibrului economico – financiar

Echilibrul economico-financiar reprezintă ansamblul corelării format din punct de vedere al rotației capitalului.

Pentru caracterizarea acestui echilibru, prezint următoarele rate:

Durata de rotație a NFR : * T

Această rată marchează durata de rotație a componentelor NFR (obligații și creanțe, elementele stocurilor).

Rata marjei de securitate: * T

Rata marjei de securitate se apreciază că trebuie să fie cuprinsă între 30 și 90 de zile, în funcție de domeniul de activitate.

Rata de finanțare a NFR: *100

Rata de finanțare, dacă are valoarea mai mică decât 100, întreprinderea are trezoria netă negativă, iar în cazul în care valoarea acesteia este mai mare decât 100, întreprinderea are trezoreria netă pozitivă.

Rata de finanțare a activelor ciclice de exploatare: *100

Rata aceasta afirmă că fondul de rulment finanțează activele ciclice ale exploatării.

Rata de finanțare a NFR pe seama creditelor de trezorerie: *100

Rata de finanțare a NFR pe seama creditelor de trezorerie, spune că valoarea ridicată a acesteia, atunci când creditele de trezorerie sunt suspendate sau reduse de către bănci, întreprinderea se află într-un pericol din punct de vedere al finanțării activității.

1.7Viteza de rotație a activelor circulante – analiza

Această analiză reprezintă indicatorul de eficiență care reflectă modificările ce intervin în activitatea întreprinderii. Viteza de rotație a acestor active, pune în legătură totalul activelor circulante cu cifra de afacere.

Când numărul rotațiilor este mare și atunci când activitatea derulată de întreprindere produce profit, rezultă ca eficiența cu care sunt utilizate activele circulante este mare.

Metodologia prin care se analizează viteza de rotație a activelor circulante este următoarea:

Importanța schimbării cifrei de afaceri

Importanța soldului mediu al activelor circulante

Importanța stocurilor medii

Importanța stocului mediu al creanțelor

Viteza de rotație a activelor circulante poate fi exprimată ca:

– număr de rotații (n):

n= CA/AC unde: AC reprezintă soldul mediu al activelor circulante;

– durată în zile (dz):

DZ= (AC/CA) * T unde: T – numărul de zile al perioadei analizate

Din punct de vedere factorial, această analiză se efectuează în baza modelului ca durată – în zile.

Ca urmare directă a înlocuirii vitezei de rotație a activelor circulante e posibil să fie: în stadiul accelerării – deblocarea capitalului, în stadiul încetinirii – fixarea capitalului.

Analiza activitatii firmei în baza bilantului este obligatorie. Compartimentele de contabilitate ale unitatilor patrimoniale nu pot depune bilantul contabil la Oficiul Registrului Comertului decât în conditiile în care Adunarile Generale ale Actionarilor, Consiliile de Administratie, conducerea executiva a unitatii au analizat situatia patrimoniala a firmei si au întocmit în acest scop, un proces-verbal de concluzii si masuri. Un exemplar din procesul-verbal de analiza a bilantului contabil se depune odata cu celelalte formulare din darea de seama contabila.

În cadrul firmei analiza activitatii economico-financiare pe baza bilantului contabil este realizata pe urmatoarele nivele:

conducerea executiva;

Consiliul de Administratie;

Adunarea Generala a Actionarilor.

Analiza pe baza de bilant are în vedere urmatoarele aspecte:

analiza indicatorilor de performanta;

analiza indicatorilor de eficienta;

analiza indicatorilor de lichiditate;

analiza indicatorilor de îndatorare ( solvabilitate );

analiza indicatorilor actiunilor si dividendelor.

Analiza indicatorilor de performanta.

Indicatorii de performanta ocupa un loc central în cadrul analizei financiare si constau în calcularea si interpretarea ratei rentabilitatii capitalurilor totale utilizate sau a activelor nete ( R ).

RATA PROFITUL PROFITUL

= =

RENTABILITatII CAPITALURI TOTALE UTILIZATE TOTAL ACTIVE NETE

Analiza performantelor întreprinderii se extinde cu ajutorul unei piramide de forma indicatorilor primari, secundari si tertiari.

Profitul din exploatare

Indicatori primari: R 1 = X 100

Capitaluri totale utilizate

Profitul din exploatare

Indicatori secundari: R 2 = X 100

Cifra de afaceri

sau

Cifra de afaceri

R 2 = X 100

Capitaluri totale utilizate

Costul vânzarii

Indicatori tertiari: R 3 = X 100

Cifra de afaceri

sau

Cifra de afaceri

R 3 = X 100

Active fixe

sau

Cifra de afaceri

R 3 = X 100

Active circulante

Analiza indicatorilor de eficienta.

Indicatorii de eficienta sunt:

a) Durata medie de plata Credite pentru plata furnizorilor

= X 360

a creditelor C/val./achizitiilor de materii prime

b) Durata medie de stocare Stocuri de materii si materiale

= X 360

a materiilor si materialelor C/val./achizitiilor de materii si materiale

c) Durata de stocare a pro- Stocuri de productie neterminata

= X 360

duselor în curs de executie Costul produselor finite vândute într-un an

d) Durata medie de stocare Stoc de produse finite

= X 360

a produselor finite Costul produselor finite vândute într-un an

e) Durata medie de încasare Clienti

= X 360

a clientilor Valoarea produselor finite vândute într-un an

Analiza indicatorilor de lichiditate

Pentru un agent economic sa poata functiona are nevoie de lichiditati, iar dimensiunea relativa a acestora este apreciata prin nivelul umor indicatori care se calculeaza pe baza bilantului contabil.

În practica se folosesc urmatorii indicatori de lichiditate:

ACTIVE CIRCULANTE

a) RATA LICHIDITatII CURENTE =

PASIVE CIRCULANTE

Valoarea optima a acestui indicator este de la 2 la 1.

ACTIVE CIRCULANTE – STOCURI

b) TESTUL ACID =

PASIVE CIRCULANTE

Valoarea optima a acestui indicatir este de la 1 la 1.

c) RATA RECUPERaRII RAPIDE CASH

=

A LICHIDITatILOR PASIVE CIRCULANTE

Analiza nivelului de îndatorare sau de solvabilitate.

În contabilitate pentru caracterizarea gradului de solvabilitate se utilizeaza indicatori cum sunt:

a) Proportia activelor nete în capitalul actionarilor

Totalul activelor nete

P. A. N. = X 100

Capitalurile actionarilor

5.5. Analiza indicatorilor unitari: a actiunilor si a dividendelor

Aceasta latura a analizei prezinta interes pentru actionari si are la baza informatiile din contul de “Profit si pierdere”.

Pentru analiza actiunilor si dividendelor sunt folositi urmatorii indicatori:

Profitul net

a) Profitul net care revine la o actiune = –––––––

Nr. de actiuni emise

Dividendele de platit

b) Dividendul per actiune = –––––––-

Nr. de actiuni emise

Profitul net

c) Capacitatea de acoperire a dividendelor = –––––––––

Dividende de platit

În înțelesul prezentelor reglementări, activitatea agricolă reprezintă administrarea de către o entitate a transformării biologice și recoltării activelor biologice (animale vii și plante vii) pentru vânzare sau pentru transformarea în produse agricole sau în active biologice suplimentare.

Transformarea biologică cuprinde procesele de creștere, degenerare, producere și procreare care produc modificări calitative sau cantitative ale unui activ biologic. Activele biologice de natura stocurilor sunt acelea care urmează a fi recoltate ca produse agricole sau vândute ca active biologice. Exemple de active biologice de natura stocurilor sunt animalele destinate producției de carne, animalele deținute în vederea vânzării, peștii din fermele piscicole, culturile, cum ar fi cele de porumb și grâu, și copacii crescuți pentru cherestea. Produsele agricole sunt cele rezultate la momentul recoltării de la activele biologice ale entității, de exemplu, lână, copaci tăiați, bumbac, lapte, struguri, fructe culese etc. Dacă entitatea raportoare prelucrează produsele agricole, rezultă produse finite, de exemplu, fire, îmbrăcăminte, covoare, cherestea, brânză, zahăr, fructe prelucrate etc.

Recolta reprezintă separarea produselor agricole de un activ biologic sau încetarea proceselor vitale ale unui activ biologic.

Datorii pe termen scurt: sume care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an 360. – (1) O datorie trebuie clasificată ca datorie pe termen scurt, denumită și datorie curentă, atunci când: a) se așteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entității; sau b) este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanțului.

Datorii pe termen lung: sume care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an 364. – Contabilitatea împrumuturilor și datoriilor asimilate acestora se ține pe următoarele categorii: împrumuturi din emisiuni de obligațiuni și prime de rambursare a acestora, credite bancare pe termen lung și mediu, sumele datorate entităților afiliate, entităților asociate și entităților controlate în comun, alte împrumuturi și datorii asimilate, precum și dobânzile aferente acestora

Capitolul II. Analiza echilibrului economico – financiar la societatea comerciala

S.C. GHINEA PROD SRL

Prezentarea societății comerciale S.C. GHINEA PROD SRL

S.C. GHINEA PROD S.R.L. a fost înființată în luna aprilie 2004 , având un singur asociat care este reprezentat de administratorul societății – Ghinea Emilian. Societatea are ca domeniu de activitate cultivarea de plante producătoare de semințe oleaginoase, a plantelor leguminoase și a cerealelor (exclusiv orez) – Cod CAEN 0111. Aceasta are un singur punct de lucru cu sediul în Lehliu, Str. Elefterie- Papadisia, Bl. C, Sc. B, Ap., județul Calarasi, înregistrată la O.N.R.C. Calarasi, cu numărul J51/190/2004, CUI RO16382179.

Societatea comercială este înregistrată din punct de vedere fiscal ca plătitoare de impozit pe profit.

Pe parcursul dezvoltării societății, de la înființare până în prezent, numărul angajaților a fost oscilant, dar din 2014 acesta a rămas fix, mai exact un număr de 4 angajați.

S.C. GHINEA PROD S.R.L. a întocmit situațiile financiare în conformitate cu legislația în vigoare, respectiv:

– Legea Contabilității nr.82/1991 republicată în 2008

– Reglementările contabile conforme cu directivele europene aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor Publice al României OMFP nr.1802/2014

Pentru început ne putem da seama de o evoluție a societății în baza cifrei de afaceri.

Cifra de afaceri reprezintă totalitatea veniturilor care reies din totalul operatiunilor comerciale desfășurate de întreprindere. În situația actuală cifra de afaceri reprezintă suma totală a veniturilor aferente bunurilor livrate (plante producătoare de semințe oleaginoase, a plantelor leguminoase și a cerealelor (exclusiv orez).

Cifra de afaceri în ultimii 3 ani se prezintă astfel:

Tabel 2.1

Sursa: Calcule proprii Cifra de afaceri în ultimii 3 ani

În ceea ce privește valoarea cifrei de afaceri, aceasta a avut un progres ascendent între anii 2013 și 2014, în anul 2013 având valoarea de 696.271, iar în 2014, 816.936, o crestere de 120.665 unități monetare. Observăm că de la anul 2014, la anul 2015 aceasta a avut un progres ascendent , în 2015 valoarea cifrei de afaceri este de 1.018.870 unități monetare, iar diferența dintre valoarea anului 2014 si 2015 este de 201.934 unități monetare. Dacă în anii 2013, 2014 si 2015 cifra de afaceri a avut o ușoară crestere, societatea comercială își păstrează în continuare condiția de a rămâne pe piață.

Analiza economico-finanaciară a societății am realizat-o în baza bilanțului financiar al S.C GHINEA PROD S.R.L., iar acesta se prezintă astfel:

Tabel 2.2

Sursa: Calcule proprii Bilanțul financiar aferent anului 2013

Tabel 2.3

Sursa: Calcule proprii Bilanțul financiar aferent anului 2014

Tabel 2.4

Sursa: Calcule proprii Bilanțul finanaciar aferent anului 2015

Calculul indicatorilor specifici echilibrului economico-financiar

Analiza activului

În conformitate cu teoria care definește, reprezintă structura activului si datele concrete pentru studiul de caz în acest capitol, activul net pentru această societate se prezintă astfel:

Tabel 2.5

Sursa: Calcule proprii Analiza activului

Așa cum observăm în tabelul de mai sus, avem o scadere a ratei activelor imobilizate de la anul 2013 unde aveam 78,24 procente, la anul 2014 unde aveam 68,27, o scadere semnificativă de 9,97 procente. În ceea ce privește anul 2015, rata imobilizărilor a scăzut cu 4,76 procente. Acest lucru nu afectează activul societății deoarece dacă am fi avut o imobilizare prea mare a activului, am fi apelat la ratele suplimentare: rata imobilizărilor necorporale si financiare unde se observă ca sunt egale cu zero.

Din analiza efectuată observăm că rata imobilizărilor corporale a crescut din 2014 în 2015 cu 272.351, ceea ce se datorează specificității activității. Păstrarea constantă a acestora în totalul activelor imobilizate se datoarează creșterii imobilizărilor corporale, concomitent cu cel al activelor imobilizate. În perioada analizată rata acestor imobilizări se află deasupra nivelului minim acceptat și rezultă că activitatea firmei este pozitivă.

Rata stocurilor a indicat o creștere oscilantă în toți cei 3 ani analizați. Din 2013 a crescut cu o pondere de 475 față de anul 2014, iar din 2014 a crescut cu o pondere de 136.312 față de anul 2015. În urma acestei analize rezultă că poziția societății este normală.

În perioada analizată, rata creanțelor inregistrează o crestere a acestora cu 57,503 în anul 2013, iar în 2015 o crestere cu 29.092 .Aceasta rată reflectă scăderea valorii creanțelor în totalul activelor circulante.

Analiza activului net

În ceea ce privește analiza activului net, acesta se prezintă, în conformitate cu teoria acestuia și datele concrete ale societății. Activul net se poate calcula si reprezenta prin doua metode, dar metoda cea mai avantajoasa de calcul este metoda sintetică si se prezintă astfel:

Metoda sintetică: Ant = At – D, unde: Ant ( activ net); At ( active totale); D (datoriile totale).

Tabel 2.6

Sursa: Calcule proprii Analiza activului net

2.2.3 Analiza fondului de rulment, necesarului de fond de rulment și trezoreria netă

În conformitate cu teoria prezentată și datele concrete ale societății, analiza fondului de rulment, necesarului de fond de rulment și trezoreria netă se prezintă astfel:

Fondul de rulment – FR se poate calcula prin doua metode:

FR = capitaluri permanente – active imobilizate

SAU

FR = activele circulante – datoriile pe termen scurt

În următorul tabel este prezentat fondul de rulment al societății pe o perioada de 3 ani: 2013, 2014, 2015 și este prezentat prin metoda de calcul cea mai avantajoasă:

Tabel 2.7

Sursa: Calcule proprii Analiza fondului de rulment

Figura 2.2

Așa cum se observă din analiza fondului de rulment, acesta este în creștere si pozitiv de la anul 2014 la 2015, o creștere cu 224.799 unități monetare. Astfel din activitatea desfășurată de societate reiese un excedent de fonduri stabile ce pot fi utilizate pentru finanțarea altor nevoi ale societății.

Necesarul de fond de rulment – NFR se calculează astfel:

NFR = Activele circulante – Datoriile curente

În tabelul de mai jos este prezentat necesarul de fond de rulment al societătii.

Tabelul 2.8

Sursa: Calcule proprii Analiza necesarului de fond de rulment

Observăm o scadere de la anul 2014 la 2015, cu 13.438 unități monetare.Valoarea pozitivă a nevoii de fond de rulment și scaderea pozitiva a acestuia, atestă dinamica progresivă a excedentului de nevoi provizorii în raport cu fondurile provizorii posibile de antrenat. Scaderea nevoii de fond de rulment a fost rezultatul scaderii activelor circulante în anul curent.

Trezoreria netă – TN are ca formulă:

TN= Fondul de rulment (FR) – Necesarul de fond de rulment (NFR)

În următorul tabel este prezentată trezoria netă a societății.

Tabelul 2.9

Sursa: Calcule proprii Analiza trezoreriei nete

Astfel, avem o egalitate: T = FR – NFR, ceea ce înseamnă că trezoreria este indicatorul care susține echilibrul între resursele și utilizările bilanțului.

2.2.4Analiza lichidității și solvabilității

Așa cum am prezentat la partea teoretică și folosind datele concrete ale societății comerciale, analiza lichidității și solvabilității se prezintă astfel:

Rata lichidității intermediare are următoarea formulă de calcul:

Rata lichidității intermediare = (active curente – stocuri) / datorii curente

Tabelul 2.10

Sursa: Calcule proprii Rata lichidității intermediare

În anii 2013 și 2014, conform valorii ratei lichidității intermediare de ,35, respectiv 0,86 societatea prezinta capacitatea optimă de a-și onora obligațiile scadente. După cum se poate observa, indicatorul ratei lichidității intermediare este intr-o continuă crestere din anul 2013 până în 2015 ceea ce presupune cresterea capacitații de achitare a datoriilor curente, însă valoarea de 0,35 aferentă anului 2013 încă se situează sub pragului critic de 0,5 unități monetare de la care societatea ar putea avea probleme în ceea ce priveste achitarea obligațiilor.

Rata lichidității la vedere se calculează astfel:

Rata lichidității la vedere = (Disponibil – Investiții financiare pe termen scurt) / Datorii curente

Tabelul 2.11

Sursa: Calcule proprii Rata lichidității la vedere

Sursa: Reprezentare proprie

Reprezentarea grafică a ratei lichidității la vedere

Având în vedere valorile ratei lichidității la vedere din tabelul de mai sus, evidențiază că societatea nu este capabilă in 2013, 2014 sa își achite datoriile pe termen scurt utilizând doar activele curente.

Rata lichidității generale are următoarea formulă de calcul:

Rata solvabilității generale = Active curente / Datorii curente

Tabel 2.12

Sursa: Calcule proprii Analiza lichidității generale

Figura 2.5

Sursa: reprezentare proprie

Reprezentarea grafică a ratei lichidității generale

Putem observa o crestere oscilantă a ratei lichidității la vedere din anul 2013 la anul 2015. Din 2013 până în 2014 se vede o crestere de 0,6 unități monetare, iar de la 2014 la 2015 o crestere de 16,41 unități monetaare, ceea ce inseamna ca, societatea este capabilă să își achite obligațiile pe termen scurt.

Rata solvabilității generale are următoarea formulă de calcul:

Rata solvabilității generale = Active totale / Datorii totale

Tabelul 2.13

Sursa: Calcule proprii Rata solvabilității generale

În ceea ce privește solvabilitatea, ne putem da seama din tabelul de mai sus că societatea comercială nu poate avea de suferit din punctul acesta de vedere, decât în anul 2013, deoarece își acoperă totalul datoriilor pe seama activelor totale. Ținând cont de faptul că intervalul siguranței financiare este cuprins între 1,5 – 3 unități monetare, în anul 2013 si 2014 a existat o incertitudine financiară din punct de vedere al solvabilității generale.

Analiza echilibrului economico-financiar prin metoda ratelor

Durata de rotație a NFR = (NFR/CA) *T

Tabelul 2.14

Sursa: Calcule proprii Analiza de rotație a necesarului de fond de rulment

Micșorarea duratei de rotație a necesarului de fond de rulment se consideră ca fiind favorabilă, în această situație se va recupera foarte ușor capitalul investit.

Rata marjei de securitate = (FR / CA) * T

Tabelul 2.15

Sursa: Calcule proprii Analiza marjei de securitate

Figura 2.8

Sursa: reprezentare proprie

Reprezentarea grafică a marjei de securitate

Valoarea înregistrată a marjei de securitate se află peste limitele optime (acestea fiind între 30 si 90 zile), adică în 2012 se înregistrează 147,44 zile, în 2013 avem 117,79 de zile, iatr în 2014 avem 112,16 zile, ceea ce înseamnă ca există o eficiență scăzută si o lipsă a fondului de rulment în raport cu necesitatea volumului de activitate.

Rata de finanțare a NFR = (FR / NFR) * 100

Tabelul 2.16

Sursa: Calcule proprii Analiza ratei de finanțare a nevoii de fond de rulment

Figura 2.9

Sursa: reprezentare proprie

Analiza ratei de finanțare a necesarului de fond de rulment

În ceea ce privește rata de finanțare a necesarului de fond de rulment, aceasta este egală în toți cei 3 ani: 2012, 2013, 2014, o valoare de 100 unități monetare, ceea ce înseamnă că ssocietatea are o trezorerie netă pozitivă.

Analiza vitezei de rotație a activelor circulante

Tabelul 2.17

Sursa: Calcule proprii Analiza vitezei de rotație a activelor circulante

Figura 2.10

Sursa: reprezentare proprie

Reprezentarea grafică a vitezei de rotație a activelor circulante

Analizând viteza de rotație a activelor circulante, observăm o urgentă creștere a acesteia datorită reducerii activelor circulante în comparație cu scăderea cifrei de afacere. Ne dăm seama că activele circulante trebuiesc reduse până la pragul care nu împiedică buna evoluție a preocupării societății.

Analiza vitezei de rotație a activelor imobilizate

Tabel 2.18

Sursa: Calcule proprii Analiza vitezei de rotație a activelor circulante

Figura 2.11

sursa: reprezentare proprie

Reprezentarea grafică a vitezei de rotație a activelor circulante

Așa cum observăm viteza de rotație a activelor imobilizate crește din 2012 în 2013, iar din 2013 în 2014 observăm o scădere a acesteia, ceea ce înseamnă că investiția realizată în 2013 se recuperează în aproximativ 60 de zile.

Viteza de rotație a stocurilor

Tabelul 2.19

Sursa: Calcule proprii Analiza vitezei de rotație a stocurilor

Figura 2.12

Sursa: reprezentare proprie

Reprezentarea grafică a vitezei de rotație a stocurilor

În anul 2012 se observă că stocurile se recupereză sub formă bănească în 98,57 de zile, în 2013 stocurile se recuperează în 138,48 de zile, iar în 2014 acestea se recuperează în 144,01 zile. Din analiza efectuată se observă că durata zilelor de rotație a stocurilor este crescătoare ceea ce înseamnă că eficiența utilizării stocurilor este în creștere.

Viteza de rotație a creanțelor

Tabelul 2.20

Sursa: Calcule proprii Analiza vitezei de rotație a creanțelor

Figura 2.13

Sursa: Reprezentare proprie

Reprezentarea grafică a vitezei de rotație a creanțelor

Din analiza efectuată observăm că durata în zile scade de la an la an, ceea ce rezultă că durata de recuperare a acestora a scăzut.

Concluzii și propuneri

Am redat și analizat importanța analizei economico-financiare. Aceasta, ca elementul de piață al economiei, face referire la legăturile economice și juridice. Aspectul pe care l-am mai remarcat a fost cel de a respecta elementele definite în Legea Cotabilității nr.82/1991 republicată în 2008 și în Reglementările contabile conforme cu directivele europene aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor Publice al României OMFP nr.1802/2014.

Din perspectiva legii care este în vigoare și pe care am studiat-o, bilanțul reprezintă inventarul a tot ceea ce datorează (pasiv) si a tot ceea ce posedă (activ) o firmă. Acesta se elaborează anual sub forma unui document contabil. Totalitatea bunurilor necorporale si corporale, al obligațiilor și drepturilor unei întreprinderi formează noțiunea de patrimoniu. Cunoașterea, structurarea si determinarea patrimoniului admite ca sursă de informativă de bază, bilanțul contabil, care este precizat în OMFP nr. 3055/2009.

Am descris datele generale le societății analizate S.C. SEBASTIAN AGROPREST S.R.L., dar și analizarea care a rezultat din calculul și interpretarea indicatorilor economico-financiari (analizarea activului net, a corelației dintre fondul de rulment, necesarul de fond de rulment, trezoreria netă, indicatorii lichidității și solvabilității precum și viteza de rotație a activelor circulante), în baza contului de profit și pierdere și a bilanțului, pe o perioadă analizată de 3 ani, respectiv 2012, 2013, 2014.

În urma analizei efectuate, a calcului și interpretării indicatorlor specifici analizei economic-financiare pentru o perioadă de 3 ani – 2012, 2013, 2014 observăm că la societatea S.C. SEBASTIAN AGROPRST S.R.L:

Rata lichidității intermediare este intr-o continuă scădere din anul 2012 până în 2014 ceea ce presupune scăderea capacitații de achitare a datoriilor curente, însă valoarea de 0,77 aferentă anului 2014 încă se situează deasupra pragului critic de 0,5 unități monetare de la care societatea ar putea avea probleme în ceea ce priveste achitarea obligațiilor.

Din punct de vedere al ratei lichidității generale societatea este capabilă să își achite obligațiile pe termen scurt, doar în anul 2012 a existat o incertitudine financiară în ceea ce privește achitarea obligațiilor.

Din perspectiva ratei solvabilității generale societatea nu poate avea de suferit, decât în anul 2013, deoarece își acoperă totalul datoriilor pe seama activelor totale. Ținând cont de faptul că intervalul siguranței financiare este cuprins între 1,5 – 3 unități monetare, în anul 2012 si 2014 a existat o incertitudine financiară din această perspectivă.

În ceea ce privește rata marjei de securitate, societatea se află peste limitele optime, ceea ce înseamnă ca există o eficiență scăzută si o lipsă a fondului de rulment în raport cu necesitatea volumului de activitate.

Din perspectiva vitezei de rotație a activelor circulante, observăm o urgentă creștere a acesteia datorită reducerii activelor circulante în comparație cu scăderea cifrei de afacere. Ne dăm seama că activele circulante trebuiesc reduse până la pragul care nu împiedică buna evoluție a preocupării societății.

Viteza de rotație a activelor imobilizate are o creștere din 2012 în 2013, iar din 2013 în 2014 observăm o scădere a acesteia, ceea ce înseamnă că investiția realizată în 2013 se recuperează în aproximativ 60 de zile.

Viteza de rotație a stocurilor este crescătoare ceea ce înseamnă că eficiența utilizării acestora este în creștere.

Viteza de rotație a creanțelor scade de la an la an, ceea ce rezultă că durata de recuperare a acestora a scăzut.

După calculul și interpretarea indicatorilor și cea a consecinței economico-financiare în baza elementelor contabile ale societății S.C. SEBASTIAN AGROPREST S.R.L.au fost atinse. În cei 3 ani analizați, anul cel mai profitabil pentru societate a fost 2014, unde s-a înregistrat o cifră de afacere de 1.410.164 unități monetare. În urma celor spuse, societatea trebuie să iși desfășoare în continuare activitatea, să identifice culturile care au cererea de piață cât mai mare, astfel societatea o să dispună de o maximizare a profitului si desigur si a cifrei de afacere.

BIBLIOGRAFIE

A.Buglea, Analiză economico-financiară, ediția a II a, Editura Mitron, Timișoara, 2011

A.M. Hristea – Analiza Economica si financiara a activitatii intreprinderii: de la intuitie la stiinta, Editura Economica, 2013

Agenția Națională de Adminitrare Fiscală https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Legea_contabilitatii.html

Anghel, I. Cișmașu, M. Oancea Negrescu, M. Petcu, I. Sobolevschi David, Analiza economică a firmei, Editura Economica, București, 2014

Coduri CAEN 2015 http://www.coduricaen.info/definitie-Cultivarea-cerealelor-%28exclusiv-orez%29-plantelor-leguminoase-si-a-plantelor-producatoare-de-seminte-oleaginoase-.html

D. Mocanu, „Dicționar de sinonime”, Editura Steaua Nordului, 2008

Dicționarul Explicativ al Limbii Române, Ediția a II-a, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998

E. Predescu, “Dicționar economic explicativ”, Editura Paralela 45, 2010

G. Vâlceanu, V. Robu, N. Georgescu (coord), Analiză economico-financiară, ediția a doua, Editura Economică, București, 2005

Gh.Vâlceanu, V.robu, N.Georgescu, analiza economico-financiară, Editura Economica, București

M. Niculescu, diagnostic global strategic, Editura Economica, 1997, București

M. Petcu – Analiza economico-financiara a intreprinderii, Editira Economica 2009

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale http://www.madr.ro/culturi-de-camp.html

ORDIN Nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene

V. Robu, I. Anghel, E.C. Serban – Analiza economico-financiara a firmei, Editura Economica, 2014

V.Robu, A. Anica-Popa, S-C Curea, Analiză economico-financiară fundamentală

V.Robu, A.M.Popescu, C.Vasilescu, D.Țuțui, “Analiză economico-financiară”, Editura Economică, 2005

V.Robu, I.Anghel, E.C.Serban, D.Țuțui, „Evaluarea întrepinderii”, biblioteca digitală ASE

V.Robu, N.Georgescu, „Analiză economico-financiară”, biblioteca digitală ASE