. Analiza Domeniilor de Activitate a Firmei (s.c Xyz S.a.)

CAPITOLUL 1

Caracteristici tipologice ale firmei

1.1.Denumirea si statutul juridic

PENTACO S.A. BUCURESTI este o societate comerciala romaneasca, cu capital privat, producatoare si exportatoare de organe de asamblare (suruburi, piulite, prezoan e, nituri,etc.).

PENTACO S.A. BUCURESTI isi are originea in fosta fabrica de suruburi “Emil Costinescu”, fondata in anul 1906.

Incepand cu 1990, fabrica de suruburi s-a constituit ca societate comerciala pe actiuni, sub denumirea de „PENTACO S.A.”.

In 1995, Pentaco a trecut printr-o noua etapa de transformari: trecerea de la proprietatea de stat la proprietatea majoritar privata, ponderea cea mai mare a actiunilor fiind detinuta de salariatii companiei.

In prezent societatea apartine in totalitate actionarilor.

Pentaco S.A. este localizata in Municipiul Bucuresti, Strada Romulus nr.64 , sectorul 3.

Sediul se poate schimba in alta localitate din Romania pe baza hotararii AGA, potrivit legii.

Organele de asamblare produse de Pentaco poarta marca de fabricatie PEN.

Portofoliul de produse PENTACO cuprinde atat organe de asamblare standardizate dupa standardele romanesti si internationale: STAS, SR-ISO, SR-EN, DIN, ISO9002, UNI, cat si produse speciale executate la cererea clientului dupa desene sau mostre.

Avizele si autorizatiile in baza carora functioneaza societatea sunt: HGR 1224/23.10.1990, de infiintare a SC Pentaco SA, Certificatul de Inmatriculare la Oficiul Camerei de Comert, Codul Fiscal, Certificatul de Atestare a Dreptului de Proprietate, Avize sanitare, Protectia Muncii si Protectia Mediului

Actiunile Pentaco S.A. sunt tranzactionate pe piata RASDAQ.

Incepand cu luna iunie 1998, datorita strategiei de diversificare pusa in practica de conducerea societatii, Pentaco si-a extins obiectul principal de activitate prin deschiderea BENZINARIEI PENTACO, in extremitatea sudica a terenului aflat in proprietatea S.C. Pentaco S.A.

Realizarea acestui obiectiv investitional s-a facut exclusiv din fonduri proprii.

Benzinaria Pentaco, inglobeaza la aceasta data urmatoarele activitati:

-comercializarea de produse petroliere;

-comercializarea de accesorii, piese de schimb auto, organe de asamblare, etc;

-spalatorie auto.

Toate activitatile desfasurate in cadrul Benzinariei Pentaco sunt protejate de Oficiul De Stat Pentru Inventii si Marci sub aceeasi marca PEN.

Firma dispune de:

-echipamente proprii necesare activitatii de productie;

-instalatii de preparare si tratament la cald sau rece a suruburilor, piulitelor sau a prezoanelor;

-instalatii de verificare si testare a produselor, instalatii de testare fizico – chimica.

Pentru a-si promova produsele si serviciile oferite S.C. Pentaco S.A. a editat cataloage si pliante in care sunt prezentate toate produsele si domeniul de folosire a acestora si de asemenea serviciile oferite.

1.2. Obiectul de activitate

In afara de prezentarile scrise S.C. Pentaco S.A. a luat parte la numeroase targuri si expozitii, interne si internationale, unde pe plan intern a obtinut in 1994 locul II pe tara la firmele producatoare in domeniu. Tinand cont de faptul ca productia de suruburi s-a extins mult in Romania in ultimii 4 ani, societatea pentru a ramane in fruntea preferintelor a fost nevoita sa duca o politica dura de promovare.

Gama de produse oferita de S.C. Pentaco S.A. este foarte vasta si variata, adresandu-se unui numar mare de clienti, societati dar si persoane fizice.

Domeniile de activitate care pot folosi organele de asamblare cu marca PEN sunt:

-activitatea auto;

-linii electrice de inalta tensiune;

-masini agricole;

-material rulant, vagoane;

-constructii civile, poduri, drumuri;

-minerit;

-combinate chimice;

-frigidere, masini de spalat;

-masini unelte;

-industria mobilei.

Produsele speciale pentru aceste domenii au fost proiectate si perfectionate in colaborare cu beneficiarii directi, pentru a raspunde cat mai fidel cerintelor impuse pentru fiecare categorie in parte.

Pentru testarea produselor sale, PENTACO ofera la cerere, mostre gratuite de produse, expediate prin colet la sediul clientului.

Termenul de garantie pentru organele de asamblare cu marca PEN este de 2 ani.

Pentru o caracterizare mai buna a activitatii societatii Sc Pentaco SA, mentionam cateva din punctele tari si slabe ale ei:

Puncte tari:

existenta exportului, continuare si extinderea pe noi piete;

preluarea in fabricatie de repere specifice cu grad de valorificare superioara;

continuarea fabricatiei de brida si clema, care a permis compesarea energiei electrice;

valorificare superioara la cald a exportului pentru produsele zincate, operatie la care este singurul producator din tara.

Puncte slabe:

lipsa unor instalatii de incalzire la semicald;

ambalarea si depozitarea cu costuri mari;

deficiente privind gestionarea materialelor si materiilor prime pe fluxul de fabricatie;

productivitatea scazuta la nivelul unitatii in functie de numarul de peronal existent;

volum mare de intrerupere a utilajelor conducatoare;

lipsa instalatiilor automate de ansamblare.

PARGHIILE DE ACTIUNE SI REGLARE constau in:

-elaborarea unei politici proprii de functionare si dezvoltare in concordanta cu cerintele pietei;

-stabilirea unor relatii de parteneriat cu agenti economici interni si externi;

-politica de marketing a firmei;

-elaborartea de strategii si prognoze in concordanta cu dinamica generala a economiei si a legilor de piata.

FACTORI DE CONTEXT DETERMINANTI:

-strategia dezvoltarii economiei nationale;

-legislatia normativa;

-situatia financiara a unitatii si segmentul de piata ocupat in cadrul ramurii;

-relatii de parteneriat cu agentii economici din tara si din strainatate.

Cooperare si relatii cu alte firme; apartenenta sectoriala

„Sc Pentaco SA” ocupa pe piata interna si externa o organelor de ansamblare un loc de challanger dupa MTS Tg Secuiesc si de specialist pentru o serie de familii de produse (suruburi cu locas hexagonal, cruciform).

Preturile interne si externe practicate permit obtinerea de profit in limite acceptabile in continua crestere, preturile sunt competitive atat fata de producatorii interni cat si fata de preturile practicate pe piata externa.

Sc Pentaco SA este prezenta la toate targurile interne si internationale, unde de altfel a obtinut numeroase premii prin care se atesta atat calitatea produselor cat si a serviciilor prestate clientilor.

Sc Pentaco SA este un furnizor competitiv pentru distribuitori de organe de ansamblare din Romania si din U.E. societatea exprta produse in urmatoarele tari: Spania, Germania, Franta, Italia, Anglia, Turcia, Ungaria etc.

1.4 Caracteristici ale proceselor de aprovizionare, productie si vanzare

In acest subcapitol vom puncta principalele materii prime utilizate in procesul de productie si furnizorii cu care societatea colaboreaza:

Furnizori materii prime:

oțel:

Cos. Targoviste;

Oțel Inox Targoviste;

organe de ansamblare:

Felam Mediasi;

Mecanica Botosani;

Top Vision Navodari;

zinc:

Sometra Copsa Mica;

produse chimice:

Galvan Bucuresti;

Chim Complex Borzesti;

Sofert Bacau;

piese de schimb:

B.A.D. Brasov (rulmenti);

Rulmentul Barlad;

Electroaparataj Bucuresti ;

Astra Ploiesti ;

Losado Com. Bacau;

Metal Bacau;

Dedeman Bacau;

echipamente de protectie:

Cotidianul Bacau ;

papetarie si rechizite:

R.T.C. ;

ambalaje:

Romcarbon Buzau ;

Obiective stabilite in cadrul proceselor de aprovizionare si desfacere :

-definirea obiectivelor intreprinderii pe piata;

-negociaza si incheie contracte de vanzare pe piata interna si externa;

-urmareste incasarea facturilor;

-tine gestiunea clientilor si furnizorilor;

-situatia desfacerilor;

-defalca bugetul pe perioade de timp, module organizatorice, grupe de clienti, puncte de distributie si comercializare.

Informatii stocate:

-situatia stocului de produse si materii prime;

-bonuri de consum si NIR;

-nomenclatoare de produse;

-nomenclatoare de furnizori si clienti;

-nomenclatoare de contracte si comenzi;

-gestiunea stocurilor;

-bonuri de consum;

-necesar de aprovizionat;

-evaluare statistica a activitatii de desfacere.

Organizarea distributiei: Distributia produselor societatii Pentaco S.A.se face prin biroul desfacere in baza comenzilor lansate si a contractelor incheiate.

Promovarea produselor societatii: asigura promovarea produselor din domeniul sau de activitate prin diverse mijloace:

participarea la diferite targuri si expozitii:

trimiterea de oferte si cataloage de produse la proiectantii de specialitate si la potentialii clienti;

practicarea unui raport optim intre calitate si pret;

asigurarea unui service prompt si de calitate.

CAPITOLUL 2

Intrari de resurse materiale

Pentru buna desfasurare a procesului de productie societatea are relatii de parteneriat cu o serie de furnizori si anume:

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERIALE SI MATERII PRIME

PRINCIPALII CLIENTI AI SOCIETATII PENTACO S.A. BUCURESTI

Observatie: De asemenea SC. PENTACO SA BUCURESTI mai exporta produsele fabricate in: Germania, Franta, Spania, Ungaria.

Mijloace de transport – societatea dispune de o gama variata de vehicule:

– 10 autocamioane;

– 4 autoutilitare;

– 15 autoturisme;

– 1 autobuz transport in comun;

Factori care influenteaza patrimoniul intreprinderii:

Asupra structurii financiare a intreprinderii actioneaza o serie de factori cum sunt cei tehnici, economici, juridici, strategici, conjuncturali, s.a.

Factorii tehnico-economici legati de natura activitatii se reflecta in structura activelor prin intensitatea capitalizarii, care semnifica ponderea imobilizarilor, durata procesului de productie care actioneaza asupra marimii si ponderii stocurilor in total activ.

Natura relatiilor cu parternerii externi, practicile acestora in materie de livrari, conditiile de plata pe care le aplica, influenteaza ponderea stocurilor si durata creditului furnizori. Astfel, un raport pozitiv cu furnizorii are drept rezultat reducerea relativa a stocurilor, precum si termene de plata favorabile; in aval, o relatie buna cu clientii atrage o sporire a volumului creantelor ce devin mai repede lichide.

Marimea intreprinderii exercita o influenta complexa asupra structurii financiare, asupra structurii in general, elemente ca imobilizarile crescand o data cu cresterea dimensiunii intreprinderii. Din analize statistice s-a constatat ca intreprinderile mici au mai multe fonduri proprii si mai putine resurse externe, in cadrul acestora din urma ponderea cea mai mare avand-o resursele pe termen scurt.

Practica si strategia firmei este un factor usor de observat in intreprinderile cu activitate omogena, iar in cazul celor cu activitate diversa pot fi surprinse doar anumite aspecte precum: capacitatile de autofinantare, nevoia de finantare, situatia trezoreriei.

Factorii conjuncturali actioneaza preponderent asupra activelor circulante. Astfel, o reducere temporara a activitatii generata de factori conjuncturali se va reflecta intr-o crestere a stocurilor. Evolutia favorabila a costului de aprovizionare pe piata poate deasemenea sa conduca la un suprastocaj tranzitoriu. O diminuare a ratei dobanzii pe piata creditelor poate conduce la o crestere a ponderii datoriilor in totalul pasivului.

Fluxuri si circuite informationale pe domenii:

In cadrul fiecarui domeniu, analiza de sistem determina principalele fluxuri informationale. Fiecare flux va fi caracterizat de :

-locul de generare a informatiei;

-traseul urmat si suportul de comunicare;

-locul si modul de utilizare;

-locul si modul de arhivare.

Prin prezentarea schemelor de flux informational se prezinta grafic aspectele functionale ale activitatilor din sistemul existent si se precizeaza functiile, colectii de de date si documentele care circula in domeniul analizat.

Evaluarea domeniilor

Evaluarea domeniilor analizate se evidentiaza in tabelul de mai jos unde sunt evidentiate ponderile principalelor tipuri de procese informationale- decizionale din cadrul „ S.C. Pentaco S.A.”

Principalele colectitfel, o reducere temporara a activitatii generata de factori conjuncturali se va reflecta intr-o crestere a stocurilor. Evolutia favorabila a costului de aprovizionare pe piata poate deasemenea sa conduca la un suprastocaj tranzitoriu. O diminuare a ratei dobanzii pe piata creditelor poate conduce la o crestere a ponderii datoriilor in totalul pasivului.

Fluxuri si circuite informationale pe domenii:

In cadrul fiecarui domeniu, analiza de sistem determina principalele fluxuri informationale. Fiecare flux va fi caracterizat de :

-locul de generare a informatiei;

-traseul urmat si suportul de comunicare;

-locul si modul de utilizare;

-locul si modul de arhivare.

Prin prezentarea schemelor de flux informational se prezinta grafic aspectele functionale ale activitatilor din sistemul existent si se precizeaza functiile, colectii de de date si documentele care circula in domeniul analizat.

Evaluarea domeniilor

Evaluarea domeniilor analizate se evidentiaza in tabelul de mai jos unde sunt evidentiate ponderile principalelor tipuri de procese informationale- decizionale din cadrul „ S.C. Pentaco S.A.”

Principalele colectii de informatii din domeniul analizat

Pentru organizarea unui management de calitate sunt necesare informatiile din analiza principalelor fluxuri informatioinale si de cele de la evaluarea domeniilor analizate. Aceste colectii de informatii pot fi grupate in doua categorii principale:

-sectiuni ale bancii de date ale unitatii;

-colectii de date si informatii locale, specifice activitatii din domeniu.

Astfel, societatea va avea acces la: – banci de date ( pentru elaborarea planurilor de productie, pentru politica comerciala privind resursele);

-colectii de informatii locale.

Dotarea actuala cu resurse informatice

In momentul de fata societatea Pentaco S.A. utilizeaza o retea de tip NOVEL3.12 in format stea cu calculatoare 686 si Pentium.

Protocolul de cmunicatie de tip TPC/IP, soft aplicativ: SGBDD, SQL, fisiere relationare, FOXPRO 2.6.

Serverul de date organizat pe drivere logice simbolizate cu literele alfabetului corespunzatoare aplicatiilor existente: gestiunea stocurilor, mijloace fixe, salarii, evidenta contracte, urmarirea sistemului bancar, etc.

CAPITOLUL 3

Strctura personalului

Personalul de executie al societatii, conform art.25 din Contractul de Societate, este angajat si distribuit de catre Consiliul de Administratie. Angajarea personalului societatii se face in cadrul statutului de functiuni aprobat de Consiliul de Administratie pe baza de contracte de munca individuale, care se inregistreaza potrivit legii.

Drepturile si obligatiile personalului societatii, precum si modul de desfasurare a activitatii societatii se stabilesc prin contractul de munca colectiv si contractul individual.

Societatea are in prezent 3000 de angajati,, din care circa 25% cu studii superioare.

Organizarea distributiei: Distributia produselor societatii Pentaco S.A.se face prin biroul desfacere in baza comenzilor lansate si a contractelor incheiate.

Promovarea produselor societatii: asigura promovarea produselor din domeniul sau de activitate prin diverse mijloace:

participarea la diferite targuri si expozitii:

trimiterea de oferte si cataloage de produse la proiectantii de specialitate si la potentialii clienti;

practicarea unui raport optim intre calitate si pret;

asigurarea unui service prompt si de calitate.

Obiective strategice: Activitatile inscrise in statut s-au desfasurat in toate ramurile si sectoarele de activitate ale economiei nationale.

Directorul general (managerul general) este cel care coordoneaza intreaga activitate a societatii, el raspunzand numai in fata AGA (atunci cand se intruneste) si a Consiliului de Administaratie .

La acest nivel se iau deciziile strategice care influenteaza activitatea socieatatii pe o perioada mai mare de timp. Decizia intr-un univers nedeterminat presupune o incertitudine si un anumit risc. Pentru lansarea unor produse noi pe piata, moderizare a sistemului de productie, modernizarea sistemelor de vanzare a marfurilor decizia finala este luata de manager, iar numai daca aceste activitati presupun o amploare mai mare se intruneste AGA.

De asemenea , la acest nivel se iau decizii cu privire la repartizarea sarcinilor pe departamente, pe lucratori comerciali, fara a fi necesara interventia nivelului ierarhic superior.

Directorul economic-vanzari are in subordine serviciul financiar, serviciul contabilitate, serviciul cost si bugete, serviciul marketing, serviciul vanzari intern, serviciul vanzari extern, informatica, benzinarie , sefii existenti la nivelul fiecarui serviciu sunt cei care i-au decizii la nivel departamental, si numai pentru cele care nu implica o desfasurare pe o perioada mai mare de timp si de resurse.

Departamentul de marketing,; seful acestui departament ia decizii prin activitatea de promovare a firmei, a produselor pe plan intern si extern. Directorul aproba toate proiectele si strategiile elaborate de acest departament.

Departamentul vanzari este impartit in intern si extern. Seful de departament aproba contractele de vanzare fara prea mare amploare.

Directorul de productie-cumparari are in subordine departamentele de productie, desfacere, ambalare, etc.

Serviciul productie urmareste derularea productiei , desfasurarea contractelor la timpul bun pentru care au fost contractate.

Departamentul desfacere pentru acestea societate, seful departamentului, asigura corecta desfasurare a procesului de comercializare .

Departamentul distributiei se ocupa de distributia marfurilor, derularea contractelor, intocmirea de contracte noi .

Seful acestui departament ia numai decizii sigure unde se pot determina consecintele deciziilor (alegerea furnizorilor, stabilire formelor de miscare a marfurilor, modificarea frecventei de aprovizionare cu marfuri ), sunt decizii in conditii de certitudine .

Serviciul finaciar urmareste desfasurarea contractelor, facturare, urmarire plati .

Serviciul contabilitate urmareste si inregistreaza operatile contabile.

Directorul general administreaza departamentul de resurse umane care asigura necesarul de forta de munca e care-l planifica annual in functie de cerintele pietei.

Administratorii unitatilor iau decizii numai in universuri sigure in conditii de certitudine.

De asemenea pot lua decizii in universuri aleatoare in conditii de incertitudine si risc pentru conditiile pentru alegerea metodei de gestionare a stocurilor de marfuri , intocmirea comenzilor catre furnizori.

Sefii departamentelor raspund directorului de departamente iar acesta managerului general .

Fisa postului pentru urmatoarele functii din cadrul activitati de conducere al societati SC. PENTACO SA BUCURESTI:

Director general;

Director productie;

Director comercial;

Director economic;

Director pentru asigurarea calitatii;

Director general:

A. Cerinte: – studii superioare;

– alte cerinte specIfice – vechime;

B. Relatii: – este subordonat A.G.A.;

are rolul de a asigura conducerea, organizarea si functionarea societatii comerciale cu o eficienta maxima;

are in subordine directori: serviciul AD-PERSONAL, serviciul MIS si biroul administrativ, oficiul juridic si CFI;

C. Atributii, sarcini, lucrari:

angajeaza prin semnatura societatea in relatiile cu terti in limitele competentelor aprobate de Consiliul de Administratie si Consiliul imputernicitilor statului;

aproba normele privind disciplina tehnica, tehnologica, economica, ecologica si administrativa in societate;

emite deciziile de recuperare a pagubelor aduse societatii in conformitate cu prevederile codului munci pe baza celor stabilite de consiliul de administratie si comisia de cenzori;

numeste si revoca conducatorii locurilor de munca;

premieaza sau asanctioneaza personalul din unitate, la propunerea sefilor locurilor de munca;

decide angajarea personalului societatii;

negocieaza cu sindicatele ori de cate ori este nevoiee;

semneaza in numele societatii contractul colectiv de munca;

analizeaza propunerile de innoire a productiei si stabileste schimbarea profilului de fabricatie a unor ateliere, sectii;

stabileste relatiile de colaborare pe linie de cercetare si productie cu alte firme din tara si strainatate;

decide numirea sau demiterea din functii de conducere a unor persoane care se dovedesc inpte pentru aceste functii in cadrul consiliului de administratie sau pe postul pe care il ocupa;

decide forma de organizare a societatii in vederea obtinerii unei eficiente maxime;

aproba angajarea sau desfacerea contractelor de munca in cadrul consiliului de administratie;

aproba esalonarea concediilor personalului din conducere;

aproba toate documentele financiar-contabile ce impun acest lucru;

ia masuri necesare privind activitatea de perfectionare a sistemului informational si introducerea prelucrarii automate a datelor;

rezolva sarcinile trasate de A.G.A.;

infomeaza periodic consiliul de administratie si consiliul imputernicitilor statului asupra rezultatelor economico financiare;

Director de productie :

A. Cerinte: – studii superioare;

– alte cerinte specifice – experienta in domeniu;

B. Relatii: (ierarhice, functionale ,de colaborare de reprezentare)

este subordonat de catre directorul general;

are in subordonarea directa sectiile de productie, de reparatii, serviciul mecano-energetic, serviciul PLUP;

are rolul de a conduce activitatile productive ale societatii comerciale;

C. Atributii, sarcini, lucrari:

organizeaza, indruma si controleaza intreaga activitate productiva a societatii comerciale;

stabileste masuri adecvate pentru indeplinirea obligatiilor contractuale esalonate trimestrial sau anual;

organizeaza si ia masuri pentru respecrarea procesului tehnologic si asigura realizarea in concordanta cu normele si conditiile de calitate stabilite, cu normele de tehnica a securitatii si a masurilor de protectie a munci;

ia masuri pentru continua modernizare a utilajelor si instalatiilor de productie;

controleaza modul de folosire a capacitatilor de productie in conditii de eficienta maxima;

urmareste modul in care se desfasoara activitatea de reparatii capitale si a celorlalte lucrari de

intretinere;

organizeaza activitatea productiva; se preocupa de asigurarea asistentei tehnice si de respectarea disciplinei in munca;

urmareste modul in care se respecta disciplina tehnologica si obtinerea unor produse cu un inalt grad de calitate si fiabilitate;

urmareste continuu modul in care este folosita forta de munca si stabileste, necesarul acesteia in perspectiva, in functie de tehnologiile produselor noi intrate in fabricatie;

decide organizarea procesului de productie in concordanta cu contractele incheiate;

decide schimbarea profilului de fabricatie in locul produselor care nu se mai cer pe piata;

propune masuri organizatorice prin care se obtine rentabilitatea maxima in procesul de productie;

aplica sanctiuni disciplinare pentru cei din subordine care nu respecta disciplina tehnologica;

raspunde de desfasurarea procesului de productie in conditii de obtinere a unor produse fiabile si de buna calitate, competitive pe piata interna si externa;

raspunde de folosirea rationala a bazei tehnice si materiale pusa la dispozitie pentru procesul de productie;

raspunde de functionarea la parametrii proiectati a capacitatilor de productie;

urmareste respectarea normelor de securitata a muncii si P.S.I. asigurand responsabilitati pe nivele ierarhice;

urmareste respectarea prevederilor R.O.I. si ale contractului colectiv de munca;duce la indeplinire orice alte sarcini stabilite de A.G.A., de Consiliul de Administratie sau Comosi de cenzori din cadrul societtii comerciale;

Director comercial

A. Cerinte: – studii superioare;

– alte cerinte specifice – experienta in domeniu;

B. Relatii: – ierarhice, functionale, de colaborare si de reprezentare;

este subordonat Directorului General;

are in subordine derectori: serviciul aprovizionare, transport, serviciul desfacere, depozitele de materie prima si de materiale auxiliare si ambalaje;

C. Atributii, sarcini, lucrari:

organizeaza, indruma si centralizeaza activetateaa de aprovizionare, desfacere si transport, intocmeste programul de produse; urmarind defalcarea lui pe perioade in functie de comenzi;

urmareste si raspunde de programul anual de aprovizionare din tara si din import cu materii prime, materiale, utilaje, piese de schimb, necesare desfasurari in bune conditii a activitatii productive si de investitii a societatii comerciale cat si cele necesare lucrarilor de revizie si reparatii;

indruma, conduce, verifica si urmareste intocmirea si realezarea programelor de desfacere pentru produsele realizate de societatea comerciala, controland si analizand modul de realizare a contractelor cu beneficiarii;

organizeaza, indruma si centralizeaza intreaga activitate a sectoarelor din subordine, urmarind respectarea unei stricte discipline de colaborare intre acestea pentru realizarea integrala a programelor proprii ;

analizeaza necesarul de fonduri valutare pentru investitii si productie, coordonand activitatea privind depozitarea si conservarea bunurilor materiale, provenirea si eliberarea lor potrivit dispozitiilor legale;

raspunde de elaborarea normelor de stoc pentru: materiale, combustibil, piese de schimb si ia masuri pentru incadrarea in normele stabilite;

coordoneaza si indruma activitatea privind prospectarea pietei interne si externe;

urmareste realizarea planului de desfacere, incheierea contractelor de livrare la intern si export, respectarea termenelor contractuale, asigurand prezentarea in bune conditii a produselor fabricate, calitatea ambalajelor pentru transport si desfacere;

raspunde de utilizarea rationala si mentinerea in stare de functionare a mijloacelor de transport;

intocmeste si supune sprobare periodic Directorului General al societatii analiza activitatii organelor din subordinea sa si presupune masuri pentru imbunatatirea activitatii acestora;

verifica aplicarea dispozitiilor legale si a masurilolor, dispune de comisia de cenzori;

incadreaza pe fiecare post persooane competente instruite si specializate in domeniul in care lucreaza si raspunde de modul cum fiecare persoana coordonata isi duce la implinire sarcinile din fisa postului;

in caz de abateri disciplinare sau nerealizarea sarcinilor de catre un angajat, ia masuri disciplinare pana la desfacerea contractului de munca, iar minusurile in gestiune se rezolva conform legislatiei in vigoare;

exercita controlul economic preventiv in domeniul sau de activitate;

participa la activitatile de perfectionare a sistemului informational si introducerea prelucrarii automate a datelor;

respecta prevederile R.O.I. si ale contractului colectiv de munca;

Directorul Economic

A. Cerinte: – studii superioare;

– alte cerinte specifice – experienta in domeniu;

B. Relatii: – ierarhice, functionale, de colaborare si de reprezentare;

– este subordonat Directorului General;

are in subordine: serviciul contabilitate, biroul financiar, biroul preturi, oficiul de calcul;

C. Atributii, sarcini, lucrari:

raspunde de intreaga activitate financiar-contabila a societatii;

asigura in conformitate cu dispozitiile legale intocmirea lucrarilor de planificare financiara si urmarirea beneficiului obtinut de societate;

analizeaza evolutia situatiilor din contul curent, din conturile de imprumut comparativ cu limitele de creditare stabilite;

organizeaza analiza lunara a utilizarii mijloacelor circulante si dispune masuri pentru reducerea in circuitul economic a stocurilor disponibile;

organizeaza analiza periodica a utilizarii si starii mijloacelor fixe;

analizeaza si ia masuri pentru cresterea rentabilitatii atat pe total, cat si pe fiecare produs, activitate sau serviciu prestat;

analizeaza cheltuielile de productie si ia masuri corecte pentru reducerea lor;

urmareste constituirea fondurilor si utilizarea lor cu respectarea dispozitiilor legale;

organizeaza contabilitatea in cadrul societatii cat si in cadrul sectiilor de productie;

asigura efecuarea inventarierii patrimoniului societatii cat si a productiei neterminate;

solicita bancii credite suplimentare si aproba documentele privind obligatiile bancarel;

asigura instruirea temeinica si periodica a personalului care presteaza activitatea contabila si financiara;

decide asupra metodologiei de intocmire a lucrarilor contabile si financiare ;

raspunde la intocmirea lunara si in mod corect a bilantului contabil;

raspunde la modul de stabilire al preturilor si tarifelor;

raspunde de analizele economice, de mentinere permanenta a capacitatii de plata a societatii si indeplinirea la termen in conformitate cu dispozitiile legale a obligatiilor fata de banci;

decide alaturi de directorul general, angajeaza societatea prin semnatura in toate operatiile patrimoniale avand obligatia de a refuza in conditiile legi, pe acelea care contravin dispozitiilor legale;

aproba sanctiunile contraventionale in cazul abaterilor de la disciplina financiara;

exercita controlul economic preventiv in domeniul sau de activitate;

raspunde civic, material, disciplinar, contraventional sau penal de legalitatea operatiilor patrimoniale;

coordoneaza si raspunde de activitatea de perfectionare a sistemului informational si introducerea prelucrarii automate a datelor;

respectarea prevederilor R.O.I. si ale contractului colectiv de munca;

raspunde de indeplinirea tuturor sarcinilor trasate sau stabilite de Consiliul de Administratie si Comitetul de Directie;

Sistemul de salarizare

La elaborarea sistemului propriu de salarizare s-au avut in vedere urmatoarele:

pentru muncitorii calificati: diferentierea salariilor tarifare in raport cu complexitatea lucrarilor s-a facut pe baza indicatorilor tarifari de calificare in functie de care s-au stabilit categoriile de incadrare;

pentru muncitorii necalificati diferentierea s-a facut in functie de intensitatea efortului fizic la un moment dat sau cumulat in timp;

in ceea ce priveste diferentierea salariilor pentru personalul de executie si personalul de conducere aceasta s-a facut tinand cont de cerintele postului respectiv functie de: complexitatea lucrarilor executate sau a activitatii conduse, nivelul de responsabilitate, nivelul de pregatire necesar pentru realizarea sarcinilor.

CAPITOLUL 4

Calculatia costurilor

4.1 Structura Bugetului de venituri si cheltuieli

Se realizeaza la inceputul fiecarei luni avand in consideratie Bugetul de venituri si cheltuieli din luna precedenta si propunerile sefilor din atelierele de productie pe baza unui plan de realizare a acestui buget de venituri si cheltuieli.

Bugetul de venituri si cheltuieli (vezi anexa 1)

4.2 Structura cheltuielilor

Valoarea materiilor prime;

Amortizarea;

Energie electrica;

Gaz;

Apa;

Materiale auxiliare;

Zinc;

Chimicale;

S.D.V. (scule si dispozitive verificatoare);

Concedii medicale de sanatate;

Piese de schimb;

Benzina si motorina;

Obiecte de inventar;

Echipamente de protectie;

Alimente antidot necesare anihilarii gradului de toxicitat din anumite ateliere;

Cheltuieli pentru terti;

Cheltuieli financiare;

Total fond salarii;

CAS, AJS, CASS;

Total cheltuieli;

Cheltuieli de regie (intretinere si reparatii): care nu sunt dependente direct de procesul de productiv avand rolul de a asigura mentinerea structurii de productie si functionare a intreprinderii;

Cheltuieli administrative: cheltuieli cu personalul (tehnic, economic, administrativ), cheltuieli cu consumabilele ( papetarie, birotica), energie, apa, gaz, amortizare).

Cheltuieli de desfacere – cheltuieli cu sortarea, numarare, ambalaje si transport, taxe postale, vamale.

4.3 Metode de calculatie a costurilor:

Metoda globala

Metoda pe faze

Metoda pe comenzi

Metoda globala: presupune colectarea la un loc (global), fara defalcare pe conturi analitice, a tuturor cheltuielilor de productie, omogena, adica un singur produs, lucrare sau serviciu, fie pentru ca productia este sorto-dimensionala sau cuplata, obtinandu-se mai multe sortimente, dar din aceeasi materie prima si cu aceleasi utilaje si tehnologie, fara posibilitatea delimitarii cheltuielilor produse. In aceste conditii, toate cheltuielile sunt directe, insa cheltuielile se inregistreaza in contul 923 „cheltuieli indirecte de productie” de unde apoi se transfera in contul 921 „cheltuielile activitatii de baza” alaturi de cheltuielile inregistrate direct in acesta. In conturile de cheltuieli, evidenta analitica se tine doar pe feluri de cheltuieli.

Calculul costului efectiv unitar se realizeaza astfel:

In cazul productiei omogene (productia de energie electrica, apa, aburi, extractia carbunelui etc.) prin procedeul diviziuni simple, adica prin raportarea totalului cheltuielelor la cantitatea totala de productie obtinuta;

In cazul productiei sorto-dimensionata, cu ajutorul unor indici (coeficienti) de echivalenta sau prin procedeul valorii ramase.

Dimensionarea cheltuielilor la nivel de firma: in dimensionarea cheltuielilor implicate in realizarea obiectivelor se poate folosi una din urmatoarele modalitati:

Pe articole de calculatie: respectiv:

Cheltuieli directe: materii prime si materiale directe, salarii directe, CAS si somaj la salariile directe;

Cheltuieli indirecte: cheltuieli comune ale sectiilor (chelltuieli cu intretinerea si si functionarea utilafelor, cheltuieli generale ale sectiilor) si cheltuieli generale de administratie.

Pe elemente de cheltuieli, adica:

Cheltuieli materiale: materii prime si materiale, combustibil, energie, amortizare;

Cheltuieli cu manopera: salarii, CAS, somaj, protocol;

Pe articole de calculatie conform metodologiei sistemului cost-ora-productie, respectiv:

Cheltuieli cu materii prime si materiale directe, semifabricate, cooperari;

Cheltuieli proprii de functionare (cost- ora-productie).

CPITOLUL 5

Activitatea statistica a firmei

INTERPRETAREA REZULTATELOR SOCIETATII PE BAZA BILANTULUI

Caracterizarea activitatii pe baza principalilor indicatori

economico-financiari

Indicatorii potentialului tehnico-economic:

Indicatori ai potentialului financiar :

Capital social;

Capital propriu;

Capital permanent

Capital imprumutat;

Rata lichiditatii generale, absoluta si imediata

Indicatori de eficienta.

Capital social (mii lei)

a) Capitalul social: Evolutia capitalului propriu in 1996 s-a prezentat astfel:

mii Lei

Se observa o crestere a capitalurilor proprii in valoare de 14.365.790 mii lei.

In anul 2001, capitalul propriu a evoluat dupa cum urmeaza:

Mii lei

Astfel: – Rezervele prezinta o crestere de 2.270.862 mii lei.

In bilantul contabil din 2001 s-a inregistrat o crestere de 25.657.144 fata de cel din 2000.

Din studiul evolutiei capitalului propriu in ultimii 2 ani rezulta ca pozitia societatii SC Pentaco SA din punct de vedere al resurselor proprii de finantare este destul de solida, avand in vedere cresterea mai mica a datoriilor si altor obligatii in comparatie cu postul bilantier amintit anterior.

Capitalul permanent

Evolutia capitalului permanent in cei 2 ani analizati poate fi caracterizata tinand cont de elementele componente, astfel:

capitalul propriu, ponderea acestuia in capitalul permanent este:

Se observa o tendinta crescatoare.

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli, ca cea de-a doua componenta a capitalului permanent, va inregistra o tendinta descrescatoare pe parcursul perioadei studiate.

Capitalul imprumutat

Nevoia de lichiditati a determinat societatea Pentaco sa apeleze la credite bancare in 2000 in valoare de 3.987245 mii lei , dobanzile returnate fiind in suma totala de 3.654.123 mii lei.

In anul 2000 principala pondere o detin datoriile sub 30 de zile, respectiv 63,8 % urmate de datoriile intre 30-60 zile, respectiv 14,68%.

In anul 2001 la datorii totale s-a inregistrat o crestere de 18359618mii lei. Soldul datoriilor la 31.12.2001 este de 23,116,623 mii lei.

Ca si in anii precedenti, ponderea principala o detin datoriile sub 30 de zile, respectiv 70,02%, urmate de datoriile intre 30-60 de zile, respectiv 14,74%.

Se observa ca imprumuturile detin un loc modest in ponderea datoriilor totale, ceea ce asigura societatii autonomia financiara fata de banci si alte institutii de creditare.

Analiza mijloacelor economice (activul patrimonial)

Mijloacele economice cuprinse in activul bilantului sunt reprezentate de bunurile si disponibilitatile detinute de firma, precum si de drepturile de creanta ale acestuia asupra tertilor. Aceste mijloace economice sunt grupate in active imobilizate si active circulante si apar in bilant in ordinea inversa a lichiditatilor.

In acelasi timp trebuie mentionat faptul ca gruparea elementelor de activ raspunde criteriilor de participare la circuitul economic al intreprinderii – elementele cu valoare aciclica sunt incluse in

“active imobilizate”, iar elementele cu alocare ciclica sunt incluse in grupa “active circulante”.

Datele necesare analizei sunt prezentate in tabelul urmator. Completat pe baza informatiilor furnizate de cele doua bilanturi (pentru anii 2000, 2001) patrimoniale.

Activul total

Din datele tabelului se compara o crestere redusa a activului total in anul 2001 fata de 2000 care poate fi pusa pe seama fenomenului inflationist. Aceasta afirmatie este sustinuta si de cresterea CA in 2001 fata de 2000 in marime absoluta neactualizata, si de totalul activului cu o crestere de 219,27 in 1998 fata de 1997.

Pentru a aprecia aceste modificari este necesar sa se constate grupele de baza ce au contribuit la cresterea spectaculoasa din 2001. Din bilantul patrimonial reiese ca sporirea activului in 2001 fata de anul precedent s-a datorat cresterii activelor imobilizate, dintre care mijloacele fixe au crescut cu 56,76% dar in principal, cresterii activelor circulante ca urmare a relansarii activitatii de productie si antreprenoriale a societatii. De asemenea, este de remarcat faptul ca in 2001 s-a produs o modificare in structura activului total, crescand ponderea activelor circulante de la 49,9% in 2000 la 64,48 in 2001. Aceasta crestere este apreciata ca favorabila, intrucat a scazut gradul de imobilizare al activelor, in conditiile dezvoltarii activitatii societatii Pentaco S.A., ceea ce, a antrenat un volum sporit de active circulante.

Analizand rezultatele obtinute pe baza ratelor specifice se constata urmatoarele:

-Raportul Active circulante/Active imobilizate a crescut de la 114,17% in 2000 la 216,21% in 2001 ca urmare a ritmurilor diferite de modificare a celor doua categorii de active – activele circulante au crescut in 2001 cu 102,04% crestere pusa pe seama inflatiei, care a schimbat ponderea celor doua categorii in total activ. Aceasta crestere in 2001 este datorata urmatoarelor elemente:

– Materii prime, materiale, de la 10,4 in 2000 la 18,6 in 2001 (ponderea este calculata in activul total);

– Productie in curs de executie, de la 4,6 in 2000 la 10,55% in 2001 din activul total;

– Marfuri, de la 9% in 2000 la 21% in 2001;

– Scaderii ponderii activelor imobilizate, de la 38% in 2000 la 24% in 2001.

Cu toate acestea, o imobilizare redusa in mijloace fixe de numai 5,66% in 2001 reflecta o compozitie solida a utilizarii resurselor financiare.

-Numarul rotatiilor activului indica o scadere de 1,70 in 2001 fata de 2000 cand era de 1,95. Se observa o utilizare foarte buna a capitalului in anul 2000.

-Gradul de utilizare a capitalului social reflecta o dezvoltare a activitatii mai ales in 2001, o crestere si utilizare mai eficienta, in conditiile unui grad crescut de flexibilitate al firmei, de realizare a unei trezorerii eficiente, datorita ponderii scazute a imobilizarilor.

Datele prezentate indica o societate in plina dezvoltare economica.

Cu toate acestea, pentru recuperearea operativa a capitalurilor avansate si pentru cresterea lichiditatii activelor circulante, se impun masuri in sensul unei si mai bune gestionari a mijloacelor economice ale firmei, corelate cu eforturi necesare sporirii cifrei de afaceri.

In acelasi timp, firma va trebui sa studieze posibilitatea mentinerii in continuare a politicii de finantare a ciclului de exploatare, bazata pe pasivele pe termen scurt si anume, pe folosirea liniilor de credit care ofera posibilitatea obtinerii de lichiditati in momentul solicitarii acestora, dobanda platindu-se doar pentru sumele efectiv folosite care sa nu depaseasca plafonul impus de banca creditoare.

Analiza activelor imobilizate

Activele imobilizate reprezinta acele bunuri si valori destinate utilizarii lor pe o perioada indelungata, de regula mai mare de 1 an, neconsumandu-se integral la prima utilizare, ci pe parcursul mai multor cicluri de exploatare.

Imobilizarile reprezinta un element important al patrimoniului intreprinderii, contirbuind atat direct in procesul economic desfasurat de firma, cat si indirect la formarea si asigurarea capacitatii de autofinantare, prin amortizare. Astfel, eficienta si viabilitatea unei firme intr-o economie concurentiala sunt asigurate si de masura in care aceasta dispune de un potential material al carui parametrii tehnici si functionali corespund noilor exigente ale economiei de piata. Aceasta presupune existenta unui potential tehnic corespunzator ca volum, structura si calitate, care sa ofere firmei posibilitatea realizarii unei productii sau lucrari, prestarii de servicii corespunzatoare exigentelor pietii interne si internationale.

In cazul societatii PENTACO SA imobilizarile sunt formate din imobilizari necorporale, corporale si financiare.

Datele necesare analizei sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Datele tabelului releva faptul ca ponderea imobilizarilor in total activ isi mentine tendinta descrescatoare de-a lungul celor 2 ani studiati, ceea ce poate fi explicat urmarind evolutia in parte a celor 3 grupe de active imobilizate.

Imobilizarile necorporale

In anul 1999 imobilizarile necorporale reprezinta 16.920 mii lei provenind in totalitate din acest an si anume din:

programe informatice: 11.238 mii lei.

Avand in vedere marimea redusa a acestor cheltuieli in raport cu volumul de activitate al societatii, a procedat derogatoriu de la lege amortizand aceste cheltuieli in totalitate in anul 2000.

Imobilizarile corporale urmaresc aceiasi tendinta descrescatoare ca si grupa „Active imobilizate” in care sunt incluse, ponderea acestora in „Activul total” fiind 37,57 in 2000 si de 29,82 in 2001. Aceasta scadere a ponderilor imobilizate corporale in „Total Activ” este determinata de cresterea mai rapida a activelor circulante, desi in marime absoluta imobilizarile corporale au crescut de la an la an: cu 3.247.180mii lei in 2001 fata de 2000. In cadrul imobilizarilor corporale trebuie urmarita evolutia urmatoarelor categorii: terenuri, mijloace fixe si imobilizari corporale in curs.

„Mijloace fixe” reprezinta o pondere scazuta in activul total al firmei ca urmare a politicii de reducere la maximum a gradului de imobilizare al activelor, practicata de conducerea firmei.

Cladirile si constructiilei speciale inregistreaza cresteri reduse in marime absoluta care sunt exclusiv legate de sporirea de valoare a acestora antrenata de imbunatatirile functionale si renovarile intreprinse in anii studiati. Astfel, ponderea cladirilor in total activ a fost in 2001 de doar 0,75%.

Masinile, utilajele, etc. au deasemenea ponderi scazute in activul total, de la 4,7% in 2000 la 2,86% in 2001.

Amortizarea pentru deprecierea activelor s-a calculat dupa metoda liniara, respectandu-se cotele de amortizare pe categorii de imobilizari prevazute la Lg. Nr. 15/1994 “privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale si a normelor metodologice de aplicare a acestei”.

Amortizarea cumulata pe fiecare an reprezinta o sursa proprie de fnantare si a inregistrat urmatoarele valori:

Imobilizarile in curs: reprezinta pentru PENTACO SA lucrari de

imbunatatire (investitii) neterminate inca si care au inregistrat o tentinta crescatoare in valoare absoluta: 325.200 IN 2000 si 341.763 in 2001 ceea ce, in comparatie cu celelalte posturi de active imobilizate a condus la o usoara crestere a ponderii acestora in activul total .

Dinamica pe baza marimii absolute este in concluzie crescatoare pentru imobilizarile corporale datorita investitiilor facute, dar in marime absoluta ponderea activelor corporale imobilizate scade de la an la an in perioada studiata.

Imobilizarile financiare:

In cazul societatii imobilizarile financiare sunt compuse din titluri de participatii si garantii, astfel incat evolutia acestui post de activ trebuie urmarita distinct pe cele doua categorii.

In anul 2000a avut loc o crestere fata de anul precedent de 4.220.811 lei din care:

-titluri de participare: 1876974

-garantii: 2.145.837 mii lei, ponderea garantiilor fiind net superioara (79,2%) in ceea ce priveste contributia la cresterea imobilizarilor financiare. Aceste garantii sunt oferite clientilor pentru a garanta buna executare a prevederilor contractuale, fiind restituite societatii la incheierea lucrarilor pentru care au fost constituite.

Postul bilantier “Imobilizari financiare” se prezinta deci, la sfarsitul anului 2001, astfel:

* titluri de participare: 2199.380 mii lei

* depozite: 4.987.567 mii lei;

* garantii: 393.138 mii lei, insumand 7.580.085 mii lei.

Numarul de rotatii al imobilizarilor a scazut in 2001 la 1.70 rotatii fata de 1,95 in 2000 valori ce indica o situatie favorabila pentru societatea PENTACO S.A.

Un alt efect al evolutiei studiate il reprezinta si valoarea indicatorului “Imobilizari la 1.000 lei cifra de afaceri” care evolueaza invers proportional cu cei doi indicatori luati in calcul (activul imobilizat si cifra de afaceri).

Datorita ponderii mici a imobilizarilor corporale, firma nu pare sa aiba dificultati in transformarea activelor sale in disponibilitati in cazuri exceptionale (ex: faliment) si dovedeste utilizarea la maximum a capacitatilor de care dispune societatea la momentul respectiv.

Analiza activelor circulante

Activele circulante reprezinta ansamblul elementelor patrimoniale care prin natura si destinatia lor participa la realizarea activitatilor economice ale firmei, consumandu-se in cadrul unui singur ciclu de exploatare si de aceea fiind mereu reinnoite. Activele circulante sunt supuse in majoritatea cazurilor unei rotatii rapide. In cadrul fiecarui ciclu ele trec din forma de active fizice in cea de creanta si apoi disponibilitati.Activele circulante cuprind stocuri, creante, disponibilitati (numerarul si valorile asimilate acestuia) si plasamentele (actiunile detinute cu titlu tranzitoriu, pur speculativ). Pentru a putea surprinde dinamica si structura activelor circulante se utilizeaza datele tabelului urmator, calculate pe baza bilantului patrimonial:

In perioada 2000-2001, activele circulante au inregistrat o crestere cu 25.878.512 mii lei exprimata in preturi curente, diferenta fiind de doar 4.865.978 mii lei, in preturi comparate, tinand cont ca indicele inflatiei in 2000 fata de 2001 fost de 2,54. Numarul rotatiilor activelor circulante a scazut cu 0,25 in 2001 fata de 2000 (de la 1,95 la 1,70).

Situatia prezentata nu reprezinta o stare nefavorabila pentru societate decat prin prisma scaderii volumului activitatii economice indicata de scaderea cifrei de afaceri, intrucat volumul creantelor contate la 31.12.2000 reprezinta doar o situatie de moment, intrucat 51,2% dintre acestea au termen scadent intre 0-30 zile si doar 2,1% au termen scadent peste un an.

Urmarind modificarea ponderii activelor circulante in total active se abserva ca aceasta a crescut cu 14% in perioada mai sus amintita. Cresterea ponderii componentelor cu grad de lichiditate mai mare pentru perioada 2000-2001 reflecta o crestere a gradului de flexibilitate financiara, tendinta de crestere absoluta situandu-se peste rata inflatiei.

AC98/97 = 3,29 in timp ce Iinl.98/97 -> 2,514

Activele circulante reprezinta elemente patrimoniale a caror modificare este cel mai strans legata de evolutia de ansamblu a activitatii economice a unei societati, respectiv de cifra de afaceri. Asa cum am mai amintit, anii 1999 si 2001 reprezinta perioade de dezvoltare a societatii PENTACO SA care au antrenat cresteri de stocuri si mai ales de materii prime, dar si de creante cu termene de scadenta in majoritate sub 30 de zile de la incheierea exercitiului financiar. Se observa ca in anul 2000 ponderea stocurilor in Activul total este de 12,53%, pentru ca in 2001 sa creasca cu aproape 51,7%, respectiv la 64,23.

Luand in considerare doar doua dintre componentele activului circulant, respectiv creantele si stocurile, durata de rotatie a acestora exprimata in zile are urmatoarele valori:

31.12.2000 WS+Cr = (3.291.874+4.526.321)/ 51.429.800*360=54 zile

31.12.2001 WS+CR=131 zile

Durata de rotatie a stocurilor si creantelor exprimata prin formula (stocuri + creante):

CA x 360 zile exprima numarul de zile in care cifra de afaceri totala reinnoieste activele.

In cazul societatii PENTACO SA se observa o incetinire a duratei de rotatie de la 54 de zile in 2000 la 131 de zile in 2001. Asa cum am mai mentionat o pondere importanta in numaratorul raportului o reprezinta creantele ce vor fi incasate in viitorul foarte apropiat, rezultatul calculelor avand mai mult un caracter didactic. O alta explicatie a acestei durate de rotatie foarte mare il reprezinta durata lucrarilor pe care societatea trebuie sa le execute, de minumum 3 luni.

Evidentierea in plan financiar a scaderii duratei de rotatie a activelor circulante a consituit o mobilizare de resurse financiare (adica de crestere a necesarului de fond de rulment din exploatare) la un nivel de activitate dat.

Analiza stocurilor

Stocurile reprezinta valori materiale curente pe care activitatea firmei le antreneaza pentru asigurarea continuitatii si ritmicitatii sale.

Din punct de vedere financiar, stocurile reprezinta alocari de capital ce nu pot fi recuperate pana cand acestea nu parcurg intreg ciclul de exploatare si sunt valorificate prin vanzarea si incasarea produselor, lucrarilor si serviciilor realizate de intreprindere. Avand in vedere caracterul complex al activitatii societatii S.C. PENTACO SA care pe langa activitatea de productie si executare de lucrari desfasoara si activitate antreprenoriala este normal ca durata de rotatie a stocurilor sa fie mai ridicata decat in alte domenii de activitate.

Dupa cum am mai aratat in paragraful anterior, stocurile au avut o evolutie diferita pe parcursul celor 2 ani studiati, ponderea lor in activul total fiind de 12,53% (IN2000) si de 64,23% (in 2001).

Pentru analiza stocurilor folosim tabelul urmator:

In ansamblu lor, in marime absoluta si preturi curente, stocurile au inregistrat o crestere permanenta din 2000 si pana in 2001 de la 3.291.874 la 16.875.981, adica stocurile au crescut de 5 ori in2001 fata de2000.

Viteza de rotatie calculata dupa raportul stocuri/cifra de afaceri este:

Stocuri

Viteza de rotatie = ––– x 360

Ca

Viteza de rotatie a stocurilor exprima numarul de zile in care cifra de afaceri reinnoieste stocurile. In perioada studiata se observa ca tendinta este de crestere, in 2001 perioada de reinnoire a stocurilor fiind de aproape trei ori mai mare, ca urmare a cresterii semnificative a marimii stocurilor si mai ales, a lucrarilor in curs de executie. In aceste conditii se impun masuri de optimizare a marimii stocurilor, de ameliorare a calitatii produselor aprovizionate si de reducere a costurilor de finantare a lor.

Aceste masuri ar putea consta in aprovizionari: ritmice, in cantitati optime, de la furnizori de marca (cu produse de buna calitate si livrate la termenele din contracte)si de asemenea in cunoasterea din timp si respectarea obligatiilor contractuale.

Analiza creantelor Creantele apar ca rezultatt al relatiei dintre firma in calitate de furnizor si clientii sai, precum si din relatia acesteia cu furnizorii debitori, fiind in legatura directa cu momentele pe care le parcurge capitalul in procesul transformarii sale.

Analiza creantelor pe total si pe categorii urmareste evolutia lor in marime absoluta, in marime relativa si in functie de termenele de incasare. Deoarece creantele reprezinta imobilizari pe termen scurt a disponibilitatilor banesti, ele se analizeaza structural dupa mai multe criterii:natura, gradul certitudinii incasarii, durata de intarziere la incasari pe termen scurt (30 zile), pe termen mediu (60 zile) si pe termen lung (peste 90 ZILE). Pentru o analiza mai aprofundata se pot utiliza datele din tabelul de mai jos, cu mentiunea ca sunt luate din bilantul contabil.

Nota: Diferentele de conversie pasiv se deduc din postul clienti, dar pentru a prezenta detaliat structura creantelor totale se apeleaza la formula prezentata in tabel. Creantele din active circulante detin o pondere foarte mare in totalul creantelor, reprezentandu-le aproape in totalitate.

Analiza disponibilitatilor banesti Disponibilitatile banesti reprezinta activele circulante cu cel mai ridicat grad de lichiditate si implicit principalul element de caracterizare a trezoreriei unui agent economic. In alcatuirea lor intra disponibilitatile banesti in casa, la banci si valorile mobiliare de plasament.

O latura a disponibilitatilor este surprinsa cu ajutorul ratei lichiditatilor imediate care exprima partea din datoriile pe termen scurt onorabila imediat pe seama disponibilitatilor. Calcularea acestei rate are la baza formula:

Disponibilitati

Rli = –––––––––– x 100

Datorii pe termen scurt

3722639

Rli(2000) = –––––x 100=0,45×100=45%

8245127

1289259

Rli(2001) = –––––x 100 = 0,07×100=7%

18116632

Analiza ratelor de structura a activului

Metoda ratelor constituie un instrument operational si eficient al analizei financiare. Ratele de structura financiara se stabilesc ca raport intre un post din activ sau pasiv si totalul bilantului, precum si ca raport intre diferite componente din activ, respectiv din pasiv. In pofida simplicitatii sale, metoda furnizeaza indicatii edificatoare privind situatia financiara a intreprinderii, mai ales in cazul analizelor comparative in timp si spatiu.

In continuare vor fi prezentate ratele derivate din punct de vedere al continutului si evolutiei lor.

Rata de uzura a activelor corporale, calculata ca raport procentual intre amortizarea cumulata si imobilizarile corporale, reprezinta cat la suta din valoarea imobilizarilor corporale a fost amortizata in exercitiul financiar respectiv.

Rata de rotatie a activelor corporale caracterizeaza eficienta utilizarii activelor corporale, care a cresscut in 2001 de la 8,12 in2000 la 10,26 in anul de baza. Prin aceasta rata sunt comparate fluxurile inregistrate in conturile de rezultate cu soldurile din bilant.

Rata de rotatie a stocurilor de marfuri exprima numarul de zile in care stocurile pot fi reinnoite la costul de achizitie. Acest interval a crescut simtitor de la 23.13 in 2000 la 64,12 in 2001.

Durata de recuperare a creantelor comerciale este data de perioada, in zile, in care pot fi recuperate creantele fata de clienti, care. Datorita volumului mare de creante si performantelor reduse din anul 2000 a crescut la 90 de zile, pentru ca in 2001 sa scada la 59 de zile, fapt ce denota o evolutie favorabila.

Rata de rotatie a activului total are o insemnatate similara cu rata de rotatie a activelor corporale, luand in calcul activul total bilantier. Se observa ca numarul de rotatii ale activului total pe an scade in 2000, indicand – ca si ceilalti indicatori – un regres al rezultatelor financiare obtinute, pentru ca in 2001 situatuia sa se amelioreze, ajungandu-se la 1,4 rotatii pe an fata de 1,3.

Toate aceste rate reflecta preponderent aspecte privind patrimoniul economic al societatii, natura activitatii si mai putin aspecte legate de politica financiara.

Analiza surselor financiare de acoperire a mijloacelor economice

Sursele financiare ale firmei, ce reprezinta premisa oricarui tip de activitate, sunt reprezentate un bilant de posturi de pasiv.

Asadar, pe ansamblu, in perioada 2000-2001 se inregistreaza o evolutie satisfacatoare a volumului si structurii surselor financiare ale societatii, indatorarea pe termen lung este zero. In cadrul relatiilor financiare bancare ale societatii, pentru asiguararea flexibila a surselor de fonduri necesare continuitatii activitatii economico-financiare, se obtin imprumuturi de la banci si terti, ceea ce implica si analizarea limitelor de indatorare.

Rata de indatorare fata de capitalul subscris, se calculeaza cu formula:

(Datorii pe termen lung/ Capital social) x 100

Inexistenta datoriilor pe termen lung in perioada studiata determina o

valoare nula a acestei rate in 2000 si 2001.

Rata neta fata de capitalul propriu, se calculeaza ca:

(Datorii pe termen lung/ Capital propriu) x 100

Si aceasta rata are valoare zero in cei doi ani studiati

Din aceste calcule reiese ca firma a urmarit o politica de indatorare pe termen lung.

Datorita lipsei creditelor pe termen lung nu are sens calcularea gradului de acoperire a capitalului imprumutat prin capitalul subscris sau propriu (respectiv calculul rapoartelor inverse amintite anterior).

Pe intreaga perioada valoarea ratei nu scade sub 0,5%, considerata ca fiind suficienta asigurarii autonomiei financiare. Avand in vedere ca nu exista datorii pe termen lung, societatea PENTACO SA se poate considera total independenta din punct de vedere financiar.

Rata indatorarii globale

RIG = (Total datorii/ Pasiv total) x 100

2000 2001

45,4% 41,6%

Ponderea datoriilor in total pasiv ia in consideratie, in cazul de fata, doar datoriile pe termen scurt, inregistrandu-se o evolutie diferita a acestuia de la an la an, respectiv o crestere maxima in 2000 pana la 45,4%, in celalalt an fiind de 41,6% (2001). Aceasta crestere a datoriilor pe termen scurt se datoreaza neachitarii obligatiilor catre furnizori, precum si alte datorii fata de partenerii de afaceri si stat.

Rata stabilitatii financiare

RSF = (Capital permanent/Pasiv total) x 100 sau

RSF = (1- Datorii pe TS/ Pasiv total) x 100

indica dupa prima formula ponderea surselor de care a dispus societatea pe o durata de timp mai mare de un an, iar dupa a doua formula, ponderea in care activele sunt acoperite pe seama datoriilor pe termen scurt.

Rata autofinantarii la termen

RAFT = Capitalurile proprii/Capitalul permanent x 100

2000 2001

0,9742% 0,5424%

Pe intreaga perioada valoarea nu scade sub 0,5%, considerata ca fiind suficienta asigurarii autonomiei financiare. Avand in vedere ca nu exista datorii pe termen lung, societatea PENTACO SA se poate considera total independenta din punct de vedere financiar.

ANALIZA PATRIMONIULUI NET

Analiza situatiei nete, ca valoare a drepturilor pe care le poseda proprietarii asupra intreprinderii. Patrimoniul net sintetic se calculeaza scazand totalul datoriilor din suma activelor circulante si imobilizate, obtinandu-se valoarea patrimoniului societatii negrevat de datorii, folosita in operatia de evaluare a intreprinderii.

PATRIMONIUL NET = (ACTIVE IMOB + CIRCULANTE) – DATORII TOTALE

Desi ritmul de crestere al datoriilor a fost mai accelerat fata de cel al activelor totale, totusi volumul restrans al datoriilor in comparatie cu activul a determinat cresterea valorii situatiei nete de la an la an.

Datele semnificative din activitatea comerciala sunt:

-nr furnizori/an :500

-nr comenzi aprovizionare/an :3000

-nr beneficiari/an :1700

-nr facturi /an :3000

EVOLUTIA PRINCIPALILOR INDICATORI:

CAPITOLUL 6

Rolul paghiilor economice in dezvoltarea activitatii agentului economic

6.1 Impozitul pe profit

Pe baza rezultatelor financiare rezultate din bilant care se intocmesc lunar avem:

Venituiri totale = Cheltuieli totale

345 = 711

711 = 345

– venituri totale – cheltuieli totale = profitul brut

– profitul brut – venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile = profit inpozabil care se imparte in: – profit aferent intern

– profit aferent export

Plata impozitului si declaratia lui se face trimestrial. Se fac reduceri de impozit pe profit pentru cel reinvestit (50% din cel aferent profitului reinvestit).

6.2 Creditele

Creditele au fost luate atat pe termen scurt cat si pe termen lung.

Analiza ratelor de structura a activului

Metoda ratelor constituie un instrument operational si eficient al analizei financiare. Ratele de structura financiara se stabilesc ca raport intre un post din activ sau pasiv si totalul bilantului, precum si ca raport intre diferite componente din activ, respectiv din pasiv. In pofida simplicitatii sale, metoda furnizeaza indicatii edificatoare privind situatia financiara a intreprinderii, mai ales in cazul analizelor comparative in timp si spatiu.

Rata indatorarii globale

RIG = (Total datorii/ Pasiv total) x 100

2000 2001

45,4% 41,6%

Ponderea datoriilor in total pasiv ia in consideratie, in cazul de fata, doar datoriile pe termen scurt, inregistrandu-se o evolutie diferita a acestuia de la an la an, respectiv o crestere maxima in 2000 pana la 45,4%, in celalalt an fiind de 41,6% (2001). Aceasta crestere a datoriilor pe termen scurt se datoreaza neachitarii obligatiilor catre furnizori, precum si alte datorii fata de partenerii de afaceri si stat.

SITUATIA CREANTELOR mii lei

SITUATIA DATORIILOR MII LEI

6.3 Profitul

Profitul = Cifra de afaceri – Costuri de Productie (la nivel de întreprindere)

6.4 Salariile

Indicatorii potentialului tehnico-economic:

In cadrul societatii SC Pentaco SA. avem de-a face cu doua tipuri de impozite:

I.Impozite retinute la sursa (din salariul angajatului)

II. Impozit de angajator

I.Impozite retinute la sursa (din salaeiul angajatului):

Contributia la asigurarile de sanatate – 7% din venitul brut al salariatului fara concedii medicale, facand exceptie concediile medicale acordate pentru cresterea copilului pana la doi ani (se plateste la Casa de asigurari de Sanatate)

Contributii la asigurarile sociale (se plateste la CNPAS) – 11,67% din venitul brut;

Somaj – se plateste la AJOF – 1% din salariul tarifar brut

II. Impozite platite de angajator

CASS – asigurari sociale de sanatate =7% din fondul salarial al societatii brut

Fond de somaj – 5% se aplica la totalul fondurilor de salarii (exclus conventii civile)

Fond de solidaritate – 2% se aplica la fondul de salarii al societati + conventii sociale

Contributii asigurari sociale – CNPAS

35% – 11.67% – conditii normale 23.33%

40% – 11.67% – conditii deosebite 28.33

6.5 Alte impozie

impozit pe cladiri

impozit pe teren

impozit auto

taxa de salubritate

CAPITOLUL 7

Sistemul de management al firmei

7.1 Sistemul decizional

Informatiile furnizate de registrele de procese verbale ale AGA (adunarea generala a actionarilor) si Consiliului de administratie, precum si de textele deciziilor puse la dispozitii de managerii de nivel superior au permis evidentierea celor mai importante aspecte referitoare la conceperea si functionarea subsistemului decizional.

Lista deciziilor adoptate, ce urmeaza a fi analizate:

Adunarea generala a actionarilor:

Adoptarea bilantului contabil si a raportului de gestiune al administratorilor, aferente anului t-1;

Aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pentru anul t;

Aprobarea strategiei societatii comerciale pentru perioada (t+1) – (t+4);

2. Consiliul de administratie

Aprobarea structuri organizatorice pentru anul t+1;

Aprobarea numarului si structurii socio-profesionale personalului pentru anul t;

Imbunatatirea activitatii sectiilorsi atelierelor de productie pentru realizarea eficienta a programului de fabricatie;

Aprobarea retehnologizarii atelierelor;

Aprobarea noilor criterii de salarizare pentru personal;

Se hotaraste infiintarea unei comisii pentru analeza cauzelor care au generat refuzul calitativ al unor produse;

Soluția oricărei probleme decizionale o constituie decizia. Adoptarea deciziei constă in variante decizionale din mulțimea de variante analizate de catre decident care, prin urmare trebuie sa intreprinda un sir de actiuni prin care formuleaza problema si cauta sa identifice solutia acesteia.

Procesul decizional circumscrie totalitate procedurilor utilizate de catre decident in rezolvarea problemei decizionale cu care acesta se confrunta. Voi incerca sa analizez acest proces ca o succesiune ordonata de actiuni intreprinse de catre decident din momentul identificarii problemei pana la obtinerea solutiei. In raport cu gradul de detaliere a etapelor pe care le implica procesul decizional, putem evidentia trei niveluri ale acestuia : nivelul organizational, nivelul informational si nivelul tehnologic.

Nivelul organizational include etapele cele mai generale ale procesului decizional, si anume : pregatirea si analiza datelor, pregatirea problemei decizionale, elaborarea alternativelor, luarea deciziei.

Nivelul informational, detaliaza etapele nivelului anterior in subetape. Acestea au un caracter informational, deci presupun culegerea, stocarea, prelucrarea si evaluarea informatiei.

Nivelul tehnologic, include activitati omogene din cadrul procesului decizional. Deoarece procesul decizional este unul preponderent informational, aceste activitati se deosebesc prin tehnologia de prelucrare a informatiei. Ele pot consta din proceduri si operatii algoritmice si euristice, dar si din operatii logice care au loc in mintea decidentului.

Asadar procesul decizional poate fi privit ca o succesiune de activitati desfasurate de catre decident (individual sau de grup), cu scopul de a alege varianta optimala din variantele posibile de a actiona, generate de situatia problema cu care el se confrunta. In ansamblul activitatilor ce compun procesul decizional, pot fi identificate cateva moduri caracteristice de desfasurare a acestora, intalnite mai mult sau mai putin frecvent in raport cu fiecare etapa a procesului, precum si cu decidentul in cauza. Acestea sunt :

Activitati decizionale care se desfasoara la intimplare. Acest tip de activitate este preferat de catre acei decidenti care utilizeaza in luarea deciziilor doar propria intuitie, considerind ca decizia luata la intimplare (conorm primului insinct) este mult mai eficienta decat cea luata utilizind diferite metode de analiza si optimizare.

Activitati decizionale bazate pe rutina. Sunt utilizate de catre acei decidenti care se bazeaza in rezolvarea diferitelor probleme decizionale doar pe experienta acumulata in situatii similare, refuzand utilizarea metodelor noi, chiar in detrimentul calitatii procesului decizional.

Activitati decizionale care utilizeaza invatarea. Sunt preferate de catre acei decidenti care, in baza experientei acumulate, adapteaza in permanenta metodele utilizate cu succes in trecut la noile situatii problema intalnite.

Activitati decizionale paradigmatice. Sunt componete ale acelor procese decizionale si desfasurate in maniera exemplara, cu rezultate deosebit de eficiente, si care, pentru o perioada de timp, devin model pentru ceilalti decidenti confruntati cu probleme decizionale similare.

Activitati decizionale stiintifice. Sunt bazate pe analiza si modelarea sistemica si previzionala a problemelor, combinarea in viziune sistemica a metodelor de analiza si a procedurilor continute intr-o serie de discipline ca analiza de sistem, cercetarea operationala, cibernetica, dinamica sistemelor, teoria deciziei, informatica, tehnicile de previziune s.a.

De cele mai multe ori, in cadrul procesului decizional desfasurat la nivelul firmei, aceste tipuri de activitati sunt intalnite impreuna, in proportii diferite, neexistand procese decizionale care sa utilizeze un singur tip de activitate in toate etapele de desfasurare.

Trebuie sa mentionam faptul ca pot exista si activitati decizionale desfasurate in mod aberant, in contradictie cu cele mai elementare reguli de rationalitate si eficienta. Acest tip de activitate reprezinta insa, din fericire, o exceptie in desfasurarea proceselor decizional-economice.

Data fiind existenta unor tipuri diferite de activitati decizionale, precum si a unor contexte, probleme decizionale, decidentii si medii decizionale diverse, este evidenta existenta unui numar deosebit de mare de procese decizionale distincte. Analiza in particular a fiecarui tip de proces decizional intalnit in practica ar fi, de aceea, imposibila. Din acest motiv, ne propunem sa prezentam, in continuare, intr-o maniera descriptiva cat mai generala, structura unui proces decizional economic, punand in evidenta, componentele umane si informational-decizionale ale acestuia.

Un prim element pe care il putem considera ca parte a procesului decizional in baza puternicei amprente pe care si-o pune asupra desfasurarii acestuia, este cadrul decizional. Subscriem acestei notiuni institutia la nivelul careia decurge procesul decizional, denumita generic, firma.

Firma va fi privita in continuare ca un sistem complex, alcatuit din punct de vedere structural din :

subsitemul institutional, reprezentat de cadrul legal si formal al firmei ;

subsistemul tehnologic, format din ansamblul mijloacelor materiale si de productie ala firmei ;

subsitemul informational-decizional, compus din reuniunea compartimentelor, personalului, fluxurilor de informatii si a proceselor decizionale din sistem ;

subsistemul informatic, format din totalitatea mijloacelor de calcul, a elementelor software si a specialistilor ce asigura culegerea, prelucrarea, stocarea si transiterea informatiilor catre/in/din interiorul firmei ;

subsitemul relatiilolr umane, reprezentat de ansamblul persoanelor din sistem si a relatiilor dintre acestea.

La nivelul fiecarei firme exista modalitati specifice de organizare pe componente functionale, motiv pentru care ne limitam doar la a observa faptul ca aceasta structura influenteaza organizarea si desfasuarea fiecarui proces decizional.

Participantii la procesul decizional sunt acei indivizi care intr-un fel sau altul, intr-o masura mai mare sau mai mica, participa la realizarea acestui proces. In raport cu faza procesului decizional, la care i-au parte, precum si cu rolul pe care il au in cadrul acesteia, acestia pot fi :

Initiatori ai procesului decizional, persoane din cadrul firmei sau din exteriorul acesteia ;

Promotori, a caror interventie in cursul procesului decizional poate fi decisiva gratie pozitiei ierarhice pe care o detin ;

Consilieri , cu rol bine definit in diferite segmente ale procesului decizional sau in probleme care fac obiectl acestuia;

Realizatori sunt acele persoane calificate sa aplice definitiv decizia adoptata;

Beneficiari ai procesului decizional, afectati intr-un fel sau altul de rezultatele aplicarii deciziei luate ;

Opozantii, persoane a caror implicare in procesul decizional consta in manifestarea tendintei de a impiedica desfasurarea acesteia;

Mediatori al caror rol este acela de a concilia actiunile contradictorii ale diferitilor actori;

Participanti obisnuiti, fara roluri deosebite in cursul procesului decizional.

Pentru acei participanti la procesul decizional care sunt implicati direct in adoptarea deciziilor voi folosi, in continuare, termenul generic de decidenti.

In cele mai multe cazuri, aceste categorii de participanti nu vor fi intalnite in stare “pura”, unii dintre ei jucand de-a lungul procesului decizional mai multe roluri simultan sau succesiv. De asemenea, atunci cand vorbim despre “ decident” , vom avea in vedere nu doar cazul decidentului individual, ci si pe acela al grupului de decidenti, precum si cazul aliantelor, formate intre anumiti decidenti in decursul procesului decizional, de regula, deciziile cele mai importante la nivel de firma fiind decizii de grup, si nu decizii individuale.

Formularea problemei decizionale constituie un element deosebit de important de care depinde decisiv reusita procesului decizional. Majoritatea actiunilor din cadrul procesului decizional depind de aceasta formulare. O intelegere aproximativa a problemei si o formulare arbitrara a acesteia pot determina secvente decizionale eronate. Acestea vor avea ca rezultat o decizie a carei aplicare va conduce la efecte negative asupra firmei.

Starile naturii circumscriu complexul de conditii interne si /sau externe firmei care determina consecintele corespunzatoare unei alternative decizionale date, din multimea consecintelor posibile.

Multimea variantelor decizionale cuprinde modurile in care decidentul poate actiona la un moment dat in vederea solutionarii problemei decizionale.

Criteriile decizionale sunt punctele de vedere luate in considerare de catre decident in evaluarea variantelor decizionale si selectarea variantei optimale.

Obiectivele pe care decidentul isi propune sa le atinga pentru fiecare criteriu in parte sunt acele niveluri ale consecintelor in raport cu care, pentru fiecare criteriu in parte, o varianta decizionala va fi considerata mai buna sau mai putin buna.

Prezenta sau absenta unora sau altora dintre componentelor confera caracteristici proprii fiecarui proces decizional in parte. Identificarea corecta a acestor elemente in cadrul diferitelor procese decizionale revine decidentului si ea poate conditiona, in buna masura, desfasurarea cu succes a acestora.

Etapele de desfasurare a procesului decizional :

Activitatea curenta din cadrul firmei conduce in permanenta la derularea de procese decizionale de amploare si importanta diferita. Finalitatea ficarui astfel de proces consta in adoptarea deciziei. Aplicarea efectiva a acesteia depaseste, prin implicatie si efecte, granitele sistemului informational-decizional al firmei, angrenand majoritatea subsistemelor acesteia. In fapt, daca analizam procesul decizional in conexiune cu celelalte procese care au loc in cadrul firmei, vom constata existenta unor succesiuni de cicluri procesuale cuprinzand: 1)adoptarea deciziei, 2)aplicarea in practica a deciziei, 3)inregistrarea efectelor in realizarea carora sunt implicate, intr-o masura mai mare sau mai mica, toate subsistemele firmei.

Fiecare astfel de ciclu incepe cu un proces de decizie determinat de efectul ciclului anterior, conturand in acest fel o structura de bucla feedback. Urmeaza sa analizam componenta decizionala a unui astfel de ciclu identificand etapele distincte ale procesului decizional.

7.2 Sistemul informational

Informația – etapele managementului informației

Succesul activității de manager depinde de capacitatea lui de a selecta informațiile esențiale, concentrate, concludente și actuale, despre mediul economic și social, despre publicul consumator, despre competitorii, furnizorii și asociații potențiali.

În sens managerial, informația este o știre (înștiințare) ce declanșează anumite acțiuni. În esență, este un mesaj care, în urma prelucrării și interpretării, suscită decizii și conduite adecvate din partea receptorului. Alături de materia primă și energie, informația este una din resursele fundamentale ale societății.

O manieră de a privi structura informațională a întreprinderii ( și implicit a managementului acesteia) pornește de la individualizarea etapelor quasi-generale de tratare a gestiunii informaționale. Acestea sunt:

Colectarea informațiilor

Stocarea informațiilor

Procesarea informațiilor

Accesul la informații

Comunicarea informațiilor

Dotarea actuala cu resurse informatice

In momentul de fata societatea Pentaco S.A. utilizeaza o retea de tip NOVEL3.12 in format stea cu calculatoare 686 si Pentium.

Protocolul de cmunicatie de tip TPC/IP, soft aplicativ: SGBDD, SQL, fisiere relationare, FOXPRO 2.6.

Serverul de date organizat pe drivere logice simbolizate cu literele alfabetului corespunzatoare aplicatiilor existente: gestiunea stocurilor, mijloace fixe, salarii, evidenta contracte, urmarirea sistemului bancar, etc.

Arhitectura sistemului informatic

Cum este si normal arhitectura noului sistem informatic este in conformitate cu recomandarile Comisiei Comunitatii Europene de Standarde si Normative ale Sistemelor Informatice. Astfel, se disting urmatoarele nivele de prezentare:

-nivelul1: arhitectura organizationala, formata din domeniile de activitate, memoria centrala si centrul de comunicatii;

-nivelul 2: arhitectura tehnica care cuprinde posturile de lucru si retelele de calculatoare impreuna cu sistemul de comunicatii date;

-nivelul 3: arhitectura aplicatiilor care cuprinde produse program achizitionate si proiecte proprii de dezvoltare soft;

-nivelul 4: arhitectura informationala ce consta din baza de date, fluxuri informationale si proceduri de lucru.

INFORMATICA

-proiecteaza, implementeaza si perfectioneaza sistemul informational;

-elaboreaza si adapteaza programe informatice utilizate pentru prelucrarea bazelor de date;

-prelucreaza date si informatii;

-fundamenteaza necesarul de materiale pentru prelucrarea automata a datelor.

Societatea SC. PENTACO SA. dispune de un sistem actualizat de comunicare si transmitere al informatiilor cum ar fi:

Telefonul

Telefonul are deja 100 de ani vechime și, după mulți ani cu schimbări puține, a intrat acum într-o perioadă de dezvoltări importante. Telefonul mobil și robotul telefonic sunt de mare ajutor managerilor, ca multe alte componente ale sistemului telefonic modern.

Sistemele telefonice moderne prezintă multe componente utile, cum ar fi transferarea automată a apelurilor atunci când linia este ocupată sau când nu răspunde nimeni.

Rețelele de computere

Conectarea computerelor în rețele, permițând schimbul și uzul comun al informațiilor, se răspândește cu rapiditate.

Sistemele de poștă electronică au devenit relativ obișnuite în marile birouri. Acestea oferă avantajul transmiterii instantanee a cuvintelor scrise la mai multe destinații, ca și posibilitatea de a stoca și copia pe hard.

Informatia in cadrul societatii cercula de la nivelele ierarhice superioare catre nivelele ierarhice inferioare si invers de la cele inferioare catre cele superioare.

7.3 Sistemul organizatoric

Aceasta ultima componenta manageriala se regaseste sub forma orgnizarii procesuale si organizarii structurale.

In ceea ce priveste organizarea procesuala semnalam existenta functiunilor de baza ale intreprinderii :

CERCETARE- DEZVOLTARE;

PREGATIREA TEHNICA MATERIALA;

PREGATIREA TEHNICA A FABRICATIEI;

APROVIZIONARE- DESFACERE;

APROVIZIONARE- DESFACERE;

FINANCIAR- CONTABIL.

INFORMATICA

ADMINISTRATIA CENTRALA.

La nivel de compartimente nu sunt delimitate suficient atributiile, resposabilitatile si competentele, in timp ce posturile dispun, in lenii generale, de sarcini, responsabilitati si competente, chiar daca definirea lor este uneori ambigua.

Un aspect extrem de important al acestui domeniu al organizarii firmei il constituie sistemul categorial de obiective si corelarea diverselor tipuri de obiective cu componentele procesuale (functiuni, activitati, atributii, sarcini). O asemenea constructie si delimitare are si societatea comerciala SC. PENTACO SA.

Organizarea structurala este evidentiata in documentele de formalizare a structurii organizatorice, respectiv regulamentul de organizare si functionare, organigrama si fisele de post.

Regulamentul de organizare si functionare are o structura si un continut inedite, preluand un model de astfel de document de prezentare a structurii organizatorice lansat pe piata in urma cu cativa ani.

Organigrama este una peramidala, specifica unei structuri organizatorice de tip ierarhic-arborescent.

La aceste documente, se adauga si Statutul si Contractul de societate care evidentieaza anumite aspecte ale organizarii procesuale si structurale, in principal pentru etajul superior al configuratiei structurale a firmei.

Firma dispune de 31 de compartmente, din care:

18 compartimente functionale;

13 compartimente operationale;

Compartimentele functionale:

PRET DE COST SI BUGETE

CONTABILITATEA FINANCIARA

GESTIUNE FINANCIARA

INFORMARICA

APROVIZIONARE – TRANSPORT

DEPOZITE MATERIE PRIMA – MATERIALE

MARKETING

VANZARI PIATA INTERNA

VANZARI PIATA EXTERNA

DEPOZIT PRODUSE FINITE

PROIECTARE

NORME CONS. PROTECTIA MEDIULUI

INSP. ANAL. CAL.

ASIGURAREA CALITATII

LABORATOARE

PROTECTIA MUNCII SI INVESTITII

BUGETARE, PROGRAMARE, LANSARE, URMARIRE,PRODUCTIE

ORGANIZARE RESURSE UMANE

Compartimente operationale:

ATELIER SDV

ATELIER PRODUCTIE 11.14- SURUBURI

ATELIER PRODUCTIE 12.13- PIULITE

ATELIER PREGATIRE MAATERIE PRIMA

ATELIER ZINCARE

ATELIER TRATAMENTE TERMICE

ATELIER PRODUCTIE 20- FORJA.CNE

ATELIER AMBALARE

FORMATIA REPARATII, PIESE SCHIMB

FORMATIA TRANSPORT INTERN

FORMATIA AUTOUTILITARE

FORMATIA ELECTRIC

13. ATLIER MECANO-ENERGETIC

CAPITOLUL 8

Analiza activitatii de birotica si secretariat a firmei

În cadrul firmei SC PENTACO SA există momentan 10 secretare din care una este asistenta personală a directorului general.

Atribuțiile secretarei în cadrul firmei sunt diverse:

ea se ocupă de agenda directorului, programările, audiențele, ședințele pe care le are.

răspunde la telefonul direct al directorului. La această linie doar secretara răspunde la toate apelurile care sunt destinate directorulului.

Secretara se ocupă de toate documentele care intră în firmă, documentele care pleacă, cărora le atașează un număr de intrare sau ieșire. Această evidență a documentelor o ajută să dea ușor relații celor din firmă interesați de un anumit document. In atribuțiile ei intră si semnarea si stampilarea documentelor pentru a putea fi valabile.

Toate faxurile care intră in firmă sunt consultate mai intai de secretara.

Tot ea se ocupă de protocol, în cazul în care cineva intră in audiență la director (cafeaua, sucuri, apă). Atunci cand are loc o ședință ea se ocupă de toate materialele necesare pentru aceasta; deseneaza tabele, scrie notițe, dar nu participă efectiv la ședință.

In biroul secretarei există un fax, un telefon si un computer. Softul instalat pe calculator sunt Word, Excel, Power Point, Outlook în principal.

Serviciul său începe la ora 8 dimineața și se termină la ora 18, însă cateodata mai rămâne și după program. Orele suplimentare se plătesc. Secretaras lucrează în cadrul firmei de doi ani, căpătînd o oarecare experiență în acest domeniu.

Toate documentele care sunt adresate directorului sunt introduse în mapa acestuia, după ce sunt semnate de către acesta sunt trimise la compartimentele respective.

Secretara cunoaște engleza si franceza; a absolvit cursuri de stenodactilografie secretariat, operare calculatoare si de asistent manager general.

Aspectul general al secretarei trebuie să fie în strânsă legătură cu imaginea directorului pentru că aceasta îl reprezintă cateodata. Ținuta trebuie să fie decenta, impunându-se costumul cu fustă și fără farduri în exces. În birou nu se fumează cu toate că aceasta este fumătoare.

În cazul în care directorul nu nse afla in firma, toate documentele care vin se desfac de către secretara, iar aceasta are obligatia sa nu permita altor persoane citirea acestora. Dacă printre aceste documente există un document confidențial, trebuie sa-l sune pe directorul general pentru ai transmite conținutul acestuia.

Părerea secretarei în legătură cu această meserie este că trebuie să fie foarte ordonată pentru că lucrează cu foarte multe acte și trebuie să cunoască bine ce face cu ele.

În lipsa directorului general în biroul acestuia nu intră nimeni altcineva decât ea pentru că este singura persoană care are chei de acces.

Are dreptul la 22 zile de concediu pe an pe care și le ia în același timp cu directorul general, pentru a nu fi deranjată de către acesta.

Dacă directorul, din motive obiective întârzie la o întâlnire, secretara trebuie este cea care trebuie să țină companie respectivei persoane până când acesta apare.

In momentul de fata societatea Subex S.A. utilizeaza o retea de tip NOVEL3.12 in format stea cu calculatoare 686 si Pentium.

Protocolul de cmunicatie de tip TPC/IP, soft aplicativ: SGBDD, SQL, fisiere relationare, FOXPRO 2.6.

Serverul de date organizat pe drivere logice simbolizate cu literele alfabetului corespunzatoare aplicatiilor existente: gestiunea stocurilor, mijloace fixe, salarii, evidenta contracte, urmarirea sistemului bancar, etc.

Concluzii finale:

PENTACO este liderul producatorilor de organe de ansamblare din Romania;

PENTACO executa produse speciale noi, in cel mai scurt timp posibil;

PENTACO proiecteaza tehnologii specifice, in cadrul Aterierului de Proiectare;

PENTACO proiecteza si produce sculele necesare in cadrul Atelierului de Scularie;

PENTACO propune solutii noi, prin Compatrimentul de Imbunatatiri Continue;

PENTACO testeaza produsele in laboratoarele proprii, atestate RENAR;

PENTACO ofera garantie calitatii prin Sistemul de Asigurare a Calitati certificat conform ISO 9002 de catre TUV Management Service.