ANALIZA DINAMIC Ă A CIURURILOR VIBRATOARE CU FUNC ȚIONARE ÎN [628420]

UNIVERSITATEA “DUN ĂREA DE JOS” DIN GALA ȚI
FACULTATEA DE INGINERIE ȘI AGRONOMIE DIN BR ĂILA

PROIECT DE DISERTA ȚIE

Coordonator științific Masterand: [anonimizat]. A drian Leopa Marius Șerban

BRĂILA
2021

UNIVERSITATEA “DUN ĂREA DE JOS” DIN GALA ȚI
FACULTATEA DE INGINERIE ȘI AGRONOMIE DIN BR ĂILA

ANALIZA DINAMIC Ă A CIURURILOR
VIBRATOARE CU FUNC ȚIONAR E ÎN REZONAN ȚĂ

Coordonator stiintific Masterand: [anonimizat]. Adrian Leopa Marius Șerban

BRĂILA
2021

TEM A
LUCRĂRII DE DISERTAȚIE

Masterand: [anonimizat]: ANALIZA DINAMIC Ă A CIURURILOR VIBRATOARE CU FUNC ȚIONARE ÎN
REZONAN ȚĂ

Conținutul lucrării:
Capitolul 1. Stadiul actual al cercetărilor în domeniul abordat (pe plan na țional și
interna țional)
Capitolul 2 Cernerea materialelor pe ciururile vibratoare
Capitolul 3
Capitolul 4

Director de departament, Conducător
Științific,
Conf. Dr. ing. ec. Adrian Mihai GOAN ȚĂ Conf.Dr.ing. Adrian LEOPA

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS“ DIN GALAȚI
FACULTATEA DE INGINERIE ȘI AGRONOMIE DIN BRĂILA
Departamentul de ȘTIINȚ E INGINEREȘTI ȘI MANAGEMENT
Program de studii de masterat: Analiza Asistată de Calculator a Dinamicii Mașinilor și
Echipamentelor Tehnologice

REFERAT
asupra lucrării de disertație a candidat: [anonimizat], Adrian Leopa, conducător științific al lucrării de disertație a candidat: [anonimizat],
am verificat lucrarea de disertație și am constatat următoarele:

1) Tema lucrării de disertație: ANALIZA DINAMIC Ă A CIURURILOR
VIBRATOARE CU FUNC ȚIONARE ÎN REZONAN ȚĂ

2) Tratarea problemelor impuse prin temă au fost rezolvate în felul următor:
În primul capitol a fost prezentat stadiul a ctual al cercetărilor în domeniul abordat.

ÎN CONCLUZIE , lucrarea de disertaț ie a candidat: [anonimizat]:

Conducător științific,
Conf. Dr. ing. Adrian LEOPA
UNIVERSITATEA ,, DUNĂREA DE JOS“ DIN GALAȚI
FACULTATEA DE INGINERIE ȘI AGRONOMIE DIN BRĂILA
Program de studii de masterat: Analiza Asistată de Calc ulator a Dinamicii Mașinilor și
Echipamentelor Tehnologice

DECLARAȚIE

Subsemnatul …………………… …………………………………, abso lvent al
Universității „Dunărea de Jos” din Galați, Facultatea de Inginerie și Agronomie din
Brăila, programul de studii de masterat "Analiza Asistată de Calculator a
Dinamicii Mașinilor și Echipamentelor Tehnol ogice" , înscris la examenul de
disertație la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, Facultatea de Inginerie și
Agronomie din Brăila, domeniul Inginerie Mecanică, declar pe propria
răspundere că lucrarea cu titlul
………………………………… ……………………………………… ………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………….. ……..
………………………….. ……………………………………… ………………………………………………..
……..
este rezultatul muncii mele, pe baza cercetărilor mele și pe baza informațiilor
obținute
din surse care au fost citate și indicate, conform normel or etice, în note și în
bibliografii conf. Le gii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe.
Declar că nu am folosit în mod tacit sau ilegal munca altora și că nici o parte
din lucrare nu încalcă drepturile de proprietate intelectuală ale alt cuiva, persoană
fizică sau juridică.
Declar c ă lucrarea nu a mai fost prezentată sub această formă vreunei instituții
de invățământ superior în vederea obținerii unui grad sau titlu științific ori didactic.

Data: ………………. …………
Semnătura___________

ARGUMENT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 7
CAPITOLUL 1. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR ÎN DOMENIUL ABORDAT (PE PLAN NA ȚIONAL ȘI
INTERNAȚIONAL) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 8

Argument

Eficien ța cernerii ș i debitul ciurului vibrator depind de un număr mare de factori:
frecvența și amplitudinea vibrațiilor, traiectoria acestora, lungimea și înclinare a sitei față de
orizontală, regimul de mișcare al materialului pe suprafața sitei, energi a necesară pentru
menținerea regimului vibrator etc. Pentru a realiza o cernere de calitate, trebuie ca parametrii
vibrațiilor sitei (amplitudine și frecvență) să fie corelați cu ceilalți parametri, astfel încât să se
realizeze simultan valorile necesare p entru înălțimea și l ungimea saltului granulelor de material
pe sită.
Pentru realizarea unei cerneri de calitate trebuie să se asigure:
• o anumită valoare a coeficientului de aruncare, pentru a realiza regimul de
mișcare cu salturi a materialului pe sită;
• o anumită valoare a accelerației maxime după direcția normală pe sită, pentru
desprinderea granulelor înțepenite în ochiurile sitei;
• o înăl țime suficientă a saltului granulei, pentru a permite trecerea acesteia peste
sârma dintre două ochiuri consecutive;
• o lungime suficientă a saltului granulei, pentru a permite trecerea acesteia în
ochiul următor;
• un unghi de cădere al granulei pe si tă cât mai apropiat de normala la aceasta,
pentru a asigura probabilitatea cea mai mare de trecere prin sită.

Capitolul 1. Stadiul actual al cercetărilor în domeniul abordat (pe plan
național și internațional)

Datorit ă necesit ății de a realiza selec ția materialului în func ție de dimensiunea
granulelor de material s -a realizat proiectarea unui utilaj de tip ciur. Selec ția materialului este
produs ă prin vibra ții ce permit alunecarea materialului pe un anumit num ăr de site care pot fi
confec ționate din o țel sau poliuretan/cauciuc.
Gravita ția este utiliza tă pentru a determina dire cția, fie în jos, fie în jos și într -o parte,
iar vibrația este utilizată pentru a muta materialul. Sunt utilizate î n principal pentru transportul
unui număr mare de obiecte mai mici.
Vibra țiile sunt transmise de un grup oscilant produc ând o mi șcare circular ă asupra
arborelui construit dintr -un oțel special montat pe rulmen ți.
Ciururile vibratoare pot fi echipate cu di ferite echipamente ce faciliteaz ă produc ția dar
si a prelungirii duratei de via ță. (cântar, echipament pentru sp ălare etc)
Ciururile vibratoare sunt utilaje versatile și rezistente ce au fost extrem de utilizate
pentru alimentarea automată a pieselor indus triale de mici până la mari dimensiuni și cu formă
diferită.
Aceste tipuri de ciururi se pot reg ăsi în urmatoarele industrii:
• farmaceutic
• automotive
• electronic
• procesare alimente
• colet ărie
• metalurgic
• construc ții civile
• reciclare
• etc.

Ciururile vibratoare se pot clasifica astfel:
• După capacitate:
• de mic ă capacitate
• capacitate medie
• de mare capacitate
• Acestea pot fi:
• înclinate
• orizontale
• multifunc ționale

Ciururile vibratoare ac ționeaz ă după cele patru principii fizice :
➢ Vibra ția – (sinusoidale ) ce au loc pe un plan unghiular în raport cu axa orizontal ă
– (Giratorie ) ce are loc la un plan aproape de unghiuri mici printr -o
mișcare reciproc ă
➢ Gravita ția – Aceast ă forță fizică apare în acel mome nt când materialul este
aruncat de pe ecranul ciurului, for ța fizic ă ce face ca materialul respectiv s ă cadă
la un nivel mai inferior .
➢ Densitatea – densitatea materialului este influen țat de c ătre stratificarea
mater ialului
➢ Forța electrostatic ă – aceast ă forță se aplic ă ciurului atunci c ând particulele sunt
extrem de uscate sau sunt umede

Ca orice entitate mecanică și fizică, există terminologie științifică, industrială și laică.
Urmă toarea este o listă par țială de termeni care sunt asocia ți cu ciurul meca nic.

➢ Amplitudinea – Aceasta este o măsurare a pânzei de ecran deoarece acesta se ridică
vertical la cea mai mare înăl țime și jgheaburi până la punctul cel mai jos. Măsurată în
multipli ai constantei de accelera ție g (for ța g).
➢ Accelerare – Aplicat acceler area pe ochiul de ecran pentru a depă și forțele van der waal
➢ Orbire – Atunci când materialul se conectează în fante deschise ale pânzei ecranului și
împiedică că materialul revărsat să cadă.
➢ Periaj – Această procedură este efectuată de un operator care fol osește o perie pentru a
peria pânza ecranului pentru a deschide orificiul o bturat .
➢ Contaminare – Acesta este material nedorit într -un anumit grad. Acest lucru se produce
atunci când există material de dimensiuni mari sau de dimensiuni fine în raport cu
tăietura sau gradul. Un alt tip de contaminare este contaminarea corpului străin.
o Contaminarea excesivă are loc atunci când există o gaură în ecran, astfel încât
gaura este mai mare decât dimensiunea plasă a ecranului. Alte cazuri în care se
produce supradime nsionarea sunt prelevarea de materiale care se încadrează în
grad de la nivelul aerului sau există un ecran cu dimensiunea gre șită a rețelei.
o Contaminarea aminelor se face atunci când se sec ționează sec țiuni mari ale pânzei
de ecran și materialul care curg e pe ecran nu intră. Amenzile sunt apoi păstrate în
grad.
o Contaminarea corpului străin este un material nedorit care diferă de materialul
virgin care trece și trece prin ecran. Poate fi orice, de la crengu țe de copac, iarbă,
zgură metalică până la alte tip uri minerale și compozi ție. Această contaminare
apare atunci când există o gaură în ecranul de scalare sau mineralogia sau
compoziția chimică a unui material străin diferă de materialul virgin.
➢ Puntea – o punte este rama sau aparatul care ține pânza de ecr an la locul său. De
asemenea, con ține unitatea de ciur. Poate con ține mai multe sec țiuni, deoarece materialul
călătore ște de la capătul alimentării până la capătul descărcării. Mai multe pun ți sunt
punți de ecran plasate într -o configura ție în care există o serie de pun ți atașate vertical și
se sprijină în acela și unghi ca și precedent și care depă șesc pun țile. Mai multe pun ți sunt
adesea denumite punte unic ă, punte dublă, punte triplă etc.

➢ Frecven ță – măsurată în hertz (Hz) sau revolu ții pe minut (RPM). Fr ecven ța este numărul
de ori pânza ecranului se ridică sinusoidal la maxim și în jgheaburi într -o secundă. În
ceea ce prive ște o mi șcare de ecranare giratorie, este numărul de rota ții pe care ecranele
sau puntea ecranului iau un interval de timp, cum ar fi revolu ția pe minut (RPM).
➢ Gradare, gradare – Se mai nume ște „tăiere” sau „tăiere”. Dat fiind un material de
alimentare î ntr-o stare ini țială, materialul poate fi definit pentru a avea o distribu ție a
mărimii particulelor. Gradarea elimină materialul de dim ensiuni maxime și materialul de
dimensiuni minime prin selectarea ochiurilor de plasă.
➢ Ecrane (material textil) – este materialul definit prin dimensiunea ochiurilor, care poate fi
confec ționat din orice tip de material precum o țel, oțel inoxidabil, compu și de cauciuc,
poliuretan, alamă etc.
➢ Agitator – ansamblul întreg al oricărei ma șini de sortare mecanică.
➢ Stratif icarea – Acest fenomen se produce pe măsură ce vibra țiile sunt trecute printr -un pat
de material. Acest lucru face ca materialul grosier (mai mare) să crească și materialul mai
fin (mai mic) să coboare în pat. Materialul care intră în contact cu pânza de e cran fie cade
printr -o fanta, fie orbe ște fanta sau contactează materialul de pânză și este aruncat din
cârpă pentru a cădea la următorul nive l inferior.
➢ Plasa – numărul de sloturi deschise pe un inel liniar. Plasa este aranjată în mai multe
configura ții. Plasa poate fi un model pătrat, model dreptunghiular cu fante lungi, model
circular sau model diamantat.
➢ Scalp, scalping – aceasta este chi ar prima tăiere a materialului care intră cu suma tuturor
notelor sale. Scalpingul elimină particulele de cea mai mare dimensiune. Aceasta include
particule extrem de mari în raport cu mărimile celuilalte particule. De asemenea, scalarea
curăță materialul de intrare de contaminarea corpului străin, cum ar fi crengu țe, gunoi,
sticlă sau alte materiale nedorite.

Figura 1.1 – Exemplu de ciur vibrant

Există o serie de tipuri de echipamente de ciururi mecanice care provoacă segregarea.
Aceste tip uri se bazează pe mi șcarea ma șinii prin ac ționarea motorului.

Echipament vibrator cu aruncare în cerc – Acest tip de echipament are un arbore
excentric care determină c ăderea agitatorului să se prindă într -un unghi dat. Această ac țiune
pânditoare aruncă l iteralmente mat erialul înainte și în sus. Pe măsură ce ma șina revine la starea
de bază, materialul scade în greutate până la un nivel fizic mai scăzut. Acest tip de ciuruire este
utilizat și în opera țiunile miniere pentru materialele mari cu dimensiuni car e variază de la 15 cm
până la +20 ochiuri de plasă.
Echipament vibrator de înaltă frecven ță – Acest tip de echipament conduce numai pânza
ecranului. Spre deosebire de rama echipamentului este fixă și doar ecranul vibrează. Cu toate
acestea, acest echipa ment este simil ar cu cel de mai sus, astfel încât acesta aruncă în continuare
material din el și permite particulelor să cascadeze pânza ecranului. Aceste ecrane sunt pentru
dimensiuni mai mici de 0,3 cm la +150 plasă.
Echipament giratoriu – Acest tip de echipament dife ră de cele două de mai sus, astfel
încât ma șina giră în mi șcare circulară la un plan aproape de unghi scăzut. Unitatea de antrenare
este o cutie de viteze excentrică sau greută ți excentrice.

Ciur Tumbler Chemical
Ecrane Trommel – Nu necesită vibra ții, în schimb, materialul este introdus într -un
tambur rotativ orizontal cu panouri de ecran în jurul diametrului tamburului.

Figura 1.2 – ciur rotativ Trommel

O îmbunătă țire a vibratoarelor, vibratoarelo r și ecranelor liniare, un ecranator cu
tumbler folose ște acțiuni eliptice care ajută la ecranarea materialelor chiar foarte fine. Ca și cum
ar fi panning pentru aur, particulele fine tind să stea spre centru, iar cele mai mari merg spre
exterior. Acesta p ermite segregarea și descărcarea suprafe ței ecranului, a stfel încât să î și poată
face treaba în mod eficient. Odată cu adăugarea mai multor pun ți și a pun ților de cură țare a
bilelor, chiar și produsele dificile pot fi ecranate cu capacitate ridicată până l a separa ții foarte
fine.
Echipament vibrator Circle -Thro w este un agitator sau o serie de agitatori în ceea ce
prive ște locul de ac ționare care determină deplasarea întregii structuri. Structura se extinde la o
aruncare sau lungime maximă și apoi se contra ctă la o stare de bază. Un model de arcuri este
situat s ub structură până unde există vibra ții și absorb ție de șoc, deoarece structura revine la
starea de bază.

Acest tip de echipament este utilizat pentru particule foarte mari, dimensiuni care
variază de la dimensiunea pietricelului până la materialul cu dime nsiuni de bolovani. Este, de
asemenea, proiectat pentru produc ția de volum mare. Ca un scalper, acest agitator va permite ca
materialul supradimensionat să treacă și să cadă într -un concasor, astfel d e concasor, concasor de
maxilar sau moară de ciocan. Mat erialul care trece ecranul ocole ște concasorul și este transportat
și combinat cu materialul de strivire.

De asemenea, acest echipament este utilizat în procesele de spălare, deoarece materialul
trece sub bare de pulverizare, material mai fin și material străin este spălat prin ecran. Acesta este
un exemplu de ciur umed.
Echipament vibrator de înaltă frecven ță este un agitator al cărui cadru este fixat și
unitatea vibrează numai pânza ecranului. Echip amentele cu vibra ții de înaltă frecven ță sunt
destinate particulelor care se află în acest interval de dimensiuni de particule de 3 mm până la o
plasă de +150.
Acești agitatori fac de obicei o tăietură secundară pentru prelucrarea ulterioară sau fac o
tăiere a produsului finit.

Aceste agitatoare sunt de obicei setate într -un unghi abrupt în raport cu planul orizontal.
Unghiurile variază între 25 și 45 de grade în raport cu planul orizontal.

Fig 1.3 – echipament vibrator de înaltă frecven ță (agitator)
Acest tip de echipament are o ac ționare sau greută ți excent rice care determină agitatorul
să circule pe o cale orbitală. Materialul se rostogole ște pe ecran și cade odată cu inducerea
gravita ției și schimbărilor direc ționale. Bilele și tăvile de cauciuc oferă un mijloc mecanic
suplimentar pentru a provoca căderea materialului. Mingile oferă, de asemenea, o ac țiune de
aruncare pentru ca materialul să găsească un slot deschis prin care să cadă.

Agitatorul este setat un unghi superficial în raport cu planul orizontal. De obicei, nu mai
mult de 2 până la 5 grade în ra port cu planul orizontal.

Aces te tipuri de agitatori sunt utilizate pentru tăieri foarte curate. În general, o tăiere
finală a materialului nu va con ține nicio supradimensionare sau contaminare cu amenzi.

Aceste agitatoare sunt proiectate pentru cea mai înaltă calitate posibilă la cos tul unei
viteze reduse de alimentare.

Fig 1.4 – ciur girator

Ecranele Trommel au un tambur rotativ pe un unghi redus, cu panouri de ecran în jurul
diametrului tamburului. Materialul de alimentare stă întotdeaun a în parte a de jos a tamburului și,
pe măsură ce tamburul se rote ște, intră întotdeauna în contact cu ecranul curat.
Supradimensionarea călătore ște până la capătul tamburului, deoarece nu trece prin ecran, în timp
ce dimensiunea redusă trece prin ecran înt r-o spălar e de mai j os.

Există mai multe tipuri de suporturi de ecran fabricate cu diferite tipuri de materiale care
folosesc cele două tipuri comune de sisteme de ata șare a suporturilor de ecran, tensionate și
modulare.

Pânză țesută din sârmă (plasă)
Pânza de sâr mă țesută, obi șnuită ob ținută din o țel inoxidabil, este folosită în mod
obișnuit ca mediu de filtrare pentru sortare într -o gamă largă de industrii. Cel mai adesea țesut cu
o țesătură simplă sau cu o țesătură pentru cea mai u șoară dintre ochiuri, deschizăturile pot fi
produse de la câ țiva microni în sus (de ex. 25 microni), folosind fire cu diametre de la cel pu țin
25 microni. O țesătură cu sfoară permite țesutul unei ochiuri atunci când diametrul sârmei este
prea gros în raport cu deschiderea. Al te țesături, mai pu țin obi șnuite, precum olandeză /
Hollander, permit producerea de ochiuri mai puternice și / sau cu deschideri mai mici.

Astăzi pânza de sârmă este țesută la standarde interna ționale stricte, de ex. ISO1944:
1999, care dictează o toleran ță acceptabilă în ceea ce prive ște numărul nominal de ochiuri și
pete. Numărul de ochiuri nominal, la care este definită, în general, o plasă este o măsură a

numărului de deschideri pe un inel li niar, determinată prin numărarea numărului de deschideri de
la centrul unui fir la centrul altui fir, cu un centimetru liniar distan ță . De exemplu, o plasă de 2
ochiuri țesută cu un fir cu diametrul sârmei de 1,6 mm are o deschidere de 11,1 mm (a se vedea
imaginea de mai jos a unei ochiuri de 2 ochiuri cu o sertar intermediar). Formula pentru calculul
diafragmei unei re țele, cu un număr cunoscut de ochiuri și diametrul sârmei, este următoarea:
𝑎=(25.4
𝑏)−𝑐 (1)
unde a = diafragmă , b = număr de ochiuri și c = diametrul firului.

Fig 1.5 – 2 ochiuri cu o sertar intermediar
Se pot face și alte calcule cu privire la țesătură / plasă țesută, inc lusiv greutatea și
determinarea zonei deschise. De remarcat, diametrele sârmei sunt adesea men ționate de gabaritul
lor standard (swg); de exemplu. un fir de 1,6 m m este un 16 swg.

În mod tradi țional, pânza de ecran a fost realizată cu fire de metal țesute cu un
țesuAstăzi, țesătura țesută este încă utilizată pe scară largă în primul rând, deoarece sunt mai
puțin costisitoare decât alte tipuri de materiale de ecran . De -a lungul anilor, s -au dezvoltat
diferite tehnici de țesut; fie pentru a mări procentul de suprafa ță deschisă, fie pentru a adăuga
uzura. Pânză țesută cu deschidere la loc este utilizată acolo unde forma produsului nu este
prioritară și în cazul în ca re utilizatorii au nevoie de un procent mai mare de suprafa ță deschisă.
Pânză țesută cu vârf p lat este utilizată atunci când consumatorul dore ște să crească durata de
viață. Pe sârma țesută obi șnuită, sertizele (articula țiile pe firele țesute) se uzează ma i repede
decât restul pânzei, ceea ce duce la ruperea prematură. Pânza țesută cu partea plată, pânza se
uzează în mod egal până la o jumătate din diametrul sârmei este uzat, ceea ce duce la o durată de
viață mai lungă. Din păcate, pânza de sârmă țesută cu vârf plat nu este folosită pe scară largă din

cauza lipsei de sertizare care determină o reduc ere accentuată a amenzilor de trecere, ceea ce
duce la uzura prematură a concasoarelor
Placă perforată

Pe o instala ție de concasare și cernere, plăcile de perfo rare sau plăcile perforate sunt
utilizate mai ales pe ecrane vibrante scalper, după ce produse le brute trec pe bare grizzly. Cel
mai probabil instalate pe o punte tensionată, plăcile de perforare oferă o via ță de uzură excelentă
pentru aplica ții cu impact ridicat și cu debit mare de materiale.

Medii sintetice de ecran (de obicei cauciuc sau poliu retan)

Mediile de ecran sintetice sunt utilizate acolo unde via ța la uzură este o problemă.
Producătorii mari, cum ar fi minele sau carierele uria șe, le folosesc pentru a reduce frecven ța de
a opri instala ția pentru între ținerea pun ții ecranului. Cauciucu l este, de asemenea, utilizat ca
material de protec ție cu impact cu impact mare, utilizat pe puntea superioară a unui ecran
scalper.
Pentru a concura cu fabricar ea materialelor de cauciuc, producătorii de poliuretan au
dezvoltat suporturi de ecran cu duri tate mai redusă. Pentru a concura cu materialele de ecran cu
auto-curățare, care sunt încă disponibile în primul rând în pânze tensionate, producătorii de
materia le sintetice de ecran au dezvoltat, de asemenea, panouri cu membrană, panouri cu
deschidere cu fante și panouri cu deschidere cu diamante.
Datorită unghiului de demontare în 7 grade, utilizatorii de suporturi poliuretanice pot
experimenta modificări de gr anulometrie a produsului în timpul uzurii panoului .
Medii de ecran cu auto -curățare
Auto -curățarea suportului de ecran a fost ini țial concepută pentru a rezolva problemele de
orbire a țesăturilor, înfundări și lovire. Ideea era să a șezi fire cablate unul l ângă altul pe o
suprafa ță plană, creând deschideri și apoi, într -un fel, să le ții împreună pe ste barele de sprijin
(bare de coroană sau bare de bucker). Acest lucru ar permite ca firele să fie libere să vibreze între
barele de sprijin, împiedicând orbirea , înfundarea și atârnarea pânzei. Ini țial, firele longitudinale
sertizate de pe pânza de auto -curățare erau ținute împreună pe barele de sprijin cu sârmă țesută.
În anii 50, unii producători au început să acopere firele încruci șate țesute cu conoptă sau
cauciuc pentru a preveni uzura prematură a crimpelor (ghete pe firele țesute). Unul dintre
produsele pioniere din această categorie a fost ONDAP GOMME realizat de producătorul
francez Giron. Pe la jumătatea anilor 90, Major Wire Industries Ltd., producător din Quebec, a
dezvoltat o hârtie pentru ecran de auto -curățare „hibridă” numită Flex -Mat, fără fire încruci șate
țesute.
În acest produs, firele longitudinale sertizate sunt ținute pe loc de benzi de poliuretan. În
loc să blocheze (să împiedice) vibra ția peste barele de sprijin cu fire încruci șate țesute, benzile de
poliuretan diminuează vibra ția firelor longitudinale peste barele de sprijin, dar nu o opresc,
permi țând astfel vibra ția de la cârlig la cârlig. Major Wire a început rapid să promoveze acest
produs ca un ecran de înaltă performan ță care i -a ajutat pe producători să ecranizeze mai mult
material în specifica ții pentru un cost mai mic și nu doar o solu ționare a problemelor.
Aceștia au sus ținut că firele vibrante independente au ajutat la producer ea unui produs
mai mare în compara ție cu o cârpă de sârmă țesută cu aceea și deschidere (deschidere) și

diametrul sârmei. Această capacitate mai mare ar fi un rezultat direct al frecven ței de vibra ție
mai mare a fiecărui fir independent al pânzei de ecran ( calculat în hertz) în compara ție cu
vibrația agitatorului (calculată în RPM), accelerând stratificarea stratului material. Un alt
beneficiu care a ajutat la cre șterea capacită ții de produc ție este faptul că mediile hibride cu ecran
de auto -curățare au ofer it un procent mai bun de suprafa ță desch is decât suporturile cu ecran de
țesut. Datorită suprafe ței sale plate (fără articula ții), suporturile de ecran hibrid cu auto -curățare
pot utiliza un diametru mai mic de sârmă pentru aceea și deschidere decât sârma țesută și durează
tot timpul, rezultând u n procent de deschidere mai mare.

Design-uri disponibile

Proiectarea conven țională și generală pentru un ecran vibrator de înaltă frecven ță constă
în schema mainframe, pânză de ecran, bock excentric, motor electric , arc de frecare și cuplaj.
Cele mai com une două tipuri de vibratoare care induc vibra ții de înaltă frecven ță sunt
vibratoarele hidraulice sau electrice, aceste vibratoare electrice sunt fie motoare electrice, fie
solenoide.
Proiectele obi șnuite pentru pu nțile de ecranare sunt fie cu o singură punte, fie cu punte
dublă. În plus, o altă caracteristică a ecranelor vibratoare de înaltă frecven ță sunt plăcile laterale
statice care oferă beneficii, cum ar fi structura de sprijin mai mică, mai pu țin zgomot, o du rată de
viață mai lungă și, prin urmare, o între ținere mai mică. În industrie, ecranele sunt ac ționate
într-un unghi de gresie până la 40 °.
Caracteristicile de înaltă frecven ță (1500 – 7200 rpm) și amplitudine mică (1,2 – 2,0 mm)
conduc la mi șcarea verti cal-eliptică care transportă rapid particule supradimensionate în jos pe
ecran. Creând un pat sub țire de particule, acest lucru îmbunătă țește eficien ța și capacitatea
ecranului.

Fig 1.6 – Schema de mi șcare a unei particule în jos pe un ecran vibrator.

Fig 1.7 – Un echipament de ecranare mobilă cu o singură punte.

Fig 1.8 – Un echipament de ecranare mobilă cu ecran cu două platforme.
Ecranele sta ționare sunt de obicei utilizate în plante și nu sunt mutate. În industria de
prelucrare a mineralelor, ec hipamentele trebuie adesea muta te pe diferite site -uri, în func ție de
locurile de muncă ocupate de o companie. Ecranele mobile sunt astfel un alt design viabil pentru
companiile care trebuie să -și deplaseze echipamentele deseori. Acestea includ instala ții montate
pe ro ți și pe șină, car e permit transportul și mișcarea u șoară a ecranelor .
Principalele caracteristici ale procesului

Performan ța de ciuruire este afectată semnificativ de diver și factori, cum ar fi capacitatea
echipamentului și unghiul de înclin are, în care performan ța poate fi măsurată prin eficien ța
ciurului și fluxul produsului.

Fluxul este definit ca cantitatea unui component dorit (material subdimensionat) care a
transportat mediul de ciur de la alimentare pe timp pe unitate de unitate. Efi ciența ciurului este
exprimată ca raportul dintre cantitatea de material care trece efecti v prin diafragmă, împăr țit la
cantitatea din fluxul care teoretic ar trebui să treacă.
Selec ția perfectă din punct de vedere comercial este considerată a fi eficient ă în
propor ție de 95% dacă procedeul este operat cu concentra ție de alimentare adecvată și particule
de mărime. În general, o diferen ță adecvată de mărime a particulelor între setare și furaj nu
trebuie să fie mai mare de 30%. Eficien ța ridicată a ciurului poate reduce con ținutul câ știgat

calificat în încărcarea și ciurul ciclic și, astfel, cre șterea capacită ții de procesare a morii.

Capacitatea echipamentului este aproape direct propor țională cu lă țimea ecranului.
Aceasta înseamnă că, prin cre șterea lungi mii, vor exista șanse suplimentare de trecere și, de
obicei, va duce la cre șterea transmis iei și a eficien ței. În general, dimensiunea standard a
lungimii ecranului ar trebui să fie de două până la trei ori lă țimea. Cu toate acestea, anumite
situa ții speci ale, cum ar fi spa țiul restrâns, pot necesita un design diferit.

Unghiul de înclinare poa te fi proiectat pe baza cerealelor minerale dorite. De exemplu,
unghiul de cernere umedă este în general în jur de 25 ± 2 ° pentru concentrator. Cre șterea pantei
unui ecran va reduce efectiv deschiderea prin cosinele unghiului de înclinare. În acela și timp ,
materialele se deplasează și mai rapid pe ecran, ceea ce duce la o stratificare mai rapidă.
Totu și, performan ța tinde să scadă după un anumit punct, deoarece panta punții este prea
mare și majoritatea particulelor vor rămâne pe fluxul supradimensionat î n loc să treacă prin
deschidere, astfel, se produce un flux mai mic.

Tabelul de mai jos prezintă rela ția dintre unghiul înclinat cu fluxul și eficien ța dorită a
produsului.
Unghi de inclinatie () Rata de curgere (m/min) Eficienta (%)
18 18,29 86,4
20 24,39 54,6
22 30,48 62,8
25 36,58 64,2
30 32,37 67,5

Mișcarea ecranului

Dependen ța eficien ței ciurului de amplitudinea și frecven ța vibra țiilor

Scopul ec ranului vibrator este ca particulele să fie introduse în golurile din ecrane în mod
repetat. Frecven ța ecranului trebuie să fie suficient de ridicată, astfel încât să împiedice
particulele să blocheze orificiile și înăl țimea maximă a traiectoriei particule lor ar trebui să apară
atunci când suprafa ța ecranului este în punctul cel mai jos. Pe baza principiului, există o
frecven ță și o amplitudine optimă a vibra țiilor.

Transmiterea se referă la frac ția de particule dorite care trece prin orificiile din ecran. La
frecven ță scăzută, eficien ța ciurulu i este ridicată, dar orbirea este severă. Orbirea va scădea odată
cu cre șterea frecven ței, dar particulele vor avea dificultă ți să treacă prin orificii. La proiectarea
unui ecran vibrator de înaltă frecven ță, trebuie să se aleagă un punct optim de frecven ță și
amplitudine, în func ție de aplica țiile specifice.

Fig 1.8 – Dependen ța eficien ței ciurului de amplitudinea și frecven ța vibra țiilor

Eficien ța de separare este pur și simplu o măsură a cantită ții de material eliminat de ecran
comparativ cu cantitatea teoretică care ar fi trebuit să fie eliminată. Eficien ța ecranului poate fi
obținută folosind ecua ție diferită, care depinde dacă produsu l dorit este frac ția de dimensiuni
mari sau subdimensionate de pe ecran.

Eficien ța ecranului bazată pe dimensiuni mari (Eo) este dată de:
𝐸𝑜=𝑄𝑚𝑠(𝑜)[1−𝑀𝑢(𝑜)]
𝑄𝑚𝑠(𝑓)[1−𝑀𝑢(𝑓)] (2)
Eficien ța ecranului bazată pe dimensiunea redusă (Eu) este dată de :
𝐸𝑢=𝑄𝑚𝑠(𝑢)𝑀𝑢(𝑢)
𝑄𝑚𝑠(𝑓)𝑀𝑢(𝑓) (3)
în cazul în care Qms (o) este debitul de masă al solidului în revarsarea ecranului, Qms (f) este
debitul de masă al alimentării solide, Qms (u) este debitul de masă al solidului din fluxul
ecranului, Mu (o) este frac ția de masă a subdimension ării în revărsare,

Mu (f) este frac ția de masă a subdimensionării din furaje, Mu (u) este frac ția de masă a
subdimensionării în flux.

Eficien ța generală (E) este dată de:
𝐸=𝐸𝑜𝐸𝑢 (4)

Cernerea material elor pe ciururile
vibratoare

procesul de cernere constă în compararea statistică a mărimii particulelor cu mărimea
(deschiderea) ochiurilor sitei. Pentru aceasta trebuie ca materialul supus cernerii să se deplaseze
în raport cu suprafața sitei. Teoretic, procesul de cernere cuprinde tr ei faze principale [1]: –
stratificarea (strecurarea granulelor mărunte prin stratul de material până ajung în contact cu
suprafața sitei); – clasarea (cernerea propriu -zisă, care constă în compararea statistică dintre
mărimea granulelor și deschiderea och iurilor sitei); – trecerea prin sită a granulelor care au
mărimea mai mică de cât deschiderea ochiurilor acesteia. Aceste trei faze principale au loc
concomitent, fiind condiționate de caracterul mișcării pe care sita o transmite materialului.
Actualmente, pentru cernerea continuă a diferitelor materiale se utilizează, aproape în
exclusivitate, ciururile vibratoare la care mișcarea materialului se face prin salturi pe suprafața
sitei.

În cazul cernerii, dimensiune de separare ds se consideră ca fiind dimens iunea ochiului sitei pe
care se face cernerea. Această mărime este constantă deoarece ea nu depinde de forma granulelor
materialului supus cernerii, de compoziția granulometrică a acestuia, de încărcarea sitei cu
material etc. Această dimensiune de separar e este constantă și în timp, creșterea dimensiunii
ochiurilor sitelor din țe sătură sau din tablă perforată ca urmare a uzurii acestora fiind foarte
redusă. În plus, această dimensiune poate fi măsurată cu ușurință, în mod direct. Teoretic,
cernerea unui ma terial granular pe sita cu dimensiunea ochiurilor ds, acesta este separat în două
fracțiuni (clase): fracțiunea superioară care rămâne deasupra sitei (fracțiunea grosieră sau refuzul
R) și fracțiunea inferioară formată din granulele care au trecut prin sit ă (fracțiunea fină sau
trecerea T). În cazul cernerii ideale fracțiunea supe rioară va conține numai granule cu
dimensiunea d ≥ ds, iar cea inferioară numai granule cu dimensiunea d ≤ ds. În cazul cernerii
reale separarea nu este perfectă o parte din materi alul fin rămânând împreună cu cel grosier în
fracțiunea superioară (subgranu lația), iar o parte din materialul grosier trecând prin sită în
fracțiunea fină (supragranulația)(v. fig. 1).

Figura 2.1 – Reprezentare grafica a cernerii ideale si cea reala (a – materialul inițial; b –
fracțiunea inferioară (trecere); c – fracțiunea superioară (refuz); Y(d) – frecvența masică
(cantitățile procentuale de granule cu dimensiunea d); ds – dimensiunea de separare )

Cernerea ideală este reprezentată prin linia vertic ală care trece prin abscisa ds (dimensiunea de
separare). Cernerea reală este reprezentată prin curba continuă care are forma literei S (v. fig . 1)
Suprafețele hașurate cuprinse între curba (dreapta) cernerii ideale și curba cernerii reale
reprezintă canti tatea de material fin care rămâne în materialul grosier, respectiv cantitatea de
material grosier care trece prin sită în materialul fin (v. fi g. 1). Procesul de cernere este influențat
de o serie de factori, printre care un rol important îl au următorii [ 1]:
a) forma ochiurilor sitei;
b) forma granulei, cea mai avantajoasă fiind forma sferică, iar cea mai dezavantajoasă, forma
alungită;
c) valoa rea raportului dintre aria suprafeței active (aria totală, liberă, a ochiurilor) și aria
suprafeței totale a s itei: valoarea mare a raportului conduce la debit mare, însă și la uzare mai
rapidă a sitei;
d) dimensiunile sitei, cu sporirea drumului parcurs d e material pe sită se îmbunătățește calitatea
cernerii;
e) unghiul sub care cad granulele pe sită, în cazul cernerii prin aruncarea materialului, respectiv
alegerea vitezei optime de deplasare a materialului, în cazul cernerii prin lunecare;
f) caracterul mișcării (cinematica) sitei;
g) umiditatea superficială a granulelor, care poate favoriza aglomerarea acesto ra;
h) alimentarea sitei (suficientă și uniformă);
i) grosimea stratului de material pe sită, grosimea excesivă îngreunează cernerea, datorită
faptu lui că granulele mici aflate deasupra stratului (la alimentarea sitei) nu au posibilitatea,

întotdeauna, să străbată stratul pentru a ajunge la suprafața sitei, pe parcursul ei până la evacuare.
Numărul mare de factori enumerați (fără a preciza și factorii mai puțin importanți) fac extrem de
dificilă o cernere perfectă – când granulele, de dimensiune egală sau m ai mică decât dimensiunea
ochiurilor sitei, ar trece în cernut (fracțiune fină). Practic nu se întâlnește o cernere perfectă.

Pentru o clasă de granule eficiența cernerii reprezintă raportul dintre cantitatea de granule din
această clasă cernută corect și cantitatea totală de granule din aceeași clasă aflată în materialul
supus cernerii. Eficiența cernerii se determină cu relațiile :

𝑘=(𝑑𝑠−𝑑)2
(𝑑𝑠+𝛿)2=(1−𝑑
𝑑𝑠)2
(1−𝛿
𝑑𝑠)2 (4)

Fig 2.2 – Determinarea probrabilitatii de trecere

Mărimea k scade cu cre terea m ărimilor d
(adic ă cu cât dimensiunea granulei se
d s
δ
apropie de deschiderea ochiului) i d s (adic ă cu cât sita este mai “groas ă”).
Dependen ța d
k = f
d s , δ
d
s

este reprezentat ă grafic î n figura 3 [1].

δ
d ,
Fig. 3. Dependen ța k = f .
d
s d
s
Din reprezentarea grafic ă a mărimii k (v. fig. 3) se observ ă, de exemplu, c ă pentru
d
= 0,2 i δ
= 0,25 , k ≈ 0,40 . Probabilit atea real ă însă poate fi mai mare decât valoarea
d s d s
k, deoarece granulele care se lovesc de sârmele ochiului sunt deviate i pot trece prin acesta (v.
fig. 2 b). Granulele cu d = (0,8…1,0) ⋅ ds au o probabilitate de trecere foarte redus ă. Pentru ca
acestea s ă treac ă prin ochiuri este necesar ă o repetare frecvent ă a compara ției dintre m ărimea lor
i deschiderea ochiurilor. Asemenea granule “dificile ” din punctul de vedere al cernerii se pot
bloca în ochiurile sitei reducând aria suprafe ței libere a acesteia i perturbând prin aceasta
procesul de cernere.
De regul ă, pentru a înlesni înaintarea materialului în lungul sitei ciurului acesta se
monteaz ă înclinat ă cu un unghi α = 8…150 față de planul orizontal. Prin înclinarea sitei se
produce o red ucere aparent ă a deschiderii ochiurilor acesteia (v. fig. 4), ceea ce conduce la
scăderea probabilit ății de trecere a granulelor îndeosebi în cazul sitelor groase.

Fig. 2.4. Reducerea aparent ă a deschiderii ochiuril or sitei ca urmare a înclin ării acesteia.

Dimensiunea aparent ă a ochiurilor sitei înclinate are valoarea (v. fig. 4):
d s' = (d s + δ ) ⋅ cosα − δ = d s ⋅ cosα − δ ⋅ (1 − cosα ). (5)
Pentru site sub țiri δ << d s, i pentru unghiuri α ≤ 80, d s' = d s deoarece cos α ≈ 1 (cu
o eroare de 1%). Pentru site groase îns ă, probabilitatea de trecere se reduce.
Pentru a m ări probabilitatea de trecere a granulelor prin sitele înclinate acestea trebuie s ă
aibă deschideri ale ochiurilor mult mai mari decât dimensiun ea granulelor: ds = (1,2…1,3) ⋅
d.
Pe aceast ă bază sunt construite i func ționeaz ă ciururile Mogensen (fig. 5) [1]. Aceste
ciururi au un num ăr de 4…5 site, cu lungimea relativ redus ă i cu dimensiunea ochiurilor de
2…2,5 ori mai mare decât dimensiunea de sep arare, amplasate una sub alta astfel încât
înclinarea lor fa ță de orizontal ă cre te treptat de la sita superioar ă (care are unghiul de înclinare
de circa 40°) la sita inferioar ă (care are unghiul de înclinare de circa 60°).

Fig. 5. Ciur Mogensen (principiu de func ționare) [1]. A . schema ciurului; b – curbele de cernere
Tromp corespunz ătoare fiec ărei site; c – mărimea ochiurilor sitelor; A – alimentarea ciurului; B –
evacuarea refuzurilor; C – evacuarea trecerii; 1 – 5 site.

Deoarece dimensiunea aparent ă a ochiurilor sitei scade pe m ăsură ce cre te înclinarea
acesteia fa ță de orizontal ă, sitele pot s ă aibă toate ochiuri de aceea i dimensiune sau ochiuri
ale c ăror dimensiuni scad începând de la sita superioar ă spre sita inferioar ă. În acest ultim
caz, procesul de cernere este influen țat atât de a ezarea suprapus ă a sitelor în ordinea
descresc ătoare a ochiurilor cât i de sporirea treptat ă a înclin ării lor fa ță de orizontal ă.
Pe m ăsură ce materialul supus cernerii trece succesiv prin site scade dimensiunea de separare i
cre te precizia (calitatea) clas ării. În timpul procesului de cernere dimensiunea de separare
rămâne, pentru oricare dintre site, mult mai mic ă decât dimensiunea ochiurilor sitei respective,
evitându -se astfel obturarea ochiurilor cu granule dificile, fenomen întâlnit în cazul proceselor
de cernere la care dimensiunea de separare este egal ă cu dimensiunea ochiurilor sitei.
Datorit ă înclin ării mari a sitelor materialul supus cernerii se poate deplasa pe sit ă sub
acțiunea greut ății proprii. Totu i, pentru a înlesni deplasarea materialului pe site carcasa
acestora realizeaz ă oscila ții sub ac țiunea unui generator de vibra ții de construc ție adecvat ă.
Pentru a ob ține o ficien ță ridicata a cernerii este necesar s ă se adopte în mod
corespunz ător num ărul sitelor i înclinarea acestora.
La cernerea unui material pe ciurul Mogensen se ob țin dou ă fracțiuni: una format ă
din particulele de material care au trecut prin toate sitele, cealalt ă format ă din refuzurile
cumulate ale tuturor sitelor, dimensiunea de separare fiind o m ărime variabil ă care se
modific ă cu varia ția debitului i/sau granula ția materialului alimentat pe ciur.

Experien ța practic ă arată că, în cazul cernerii, este valabil ă ipoteza propor ționalit ății
cantitative, adic ă: pentru o clas ă îngust ă de dimensiuni ale granulelor, cantitatea de granule
care trec prin sit ă în unitatea de timp este prop orțional ă cu cantitatea acestor granule pe
suprafa ța sitei.
La alimentarea materialului pe sit ă cea mai mare parte a granulelor m ărunte (mai
mici decât ochiurile sitei) trec prin aceasta (v. fig. 6 a). Pe m ăsură ce materialul se
deplaseaz ă în lungul sitei i granulele fine trec prin aceasta, compozi ția lui granulometric ă se
modific ă devenind tot mai bogat în granule mai mari care trec din ce în ce mai greu prin sit ă
(v. fig. 6 a). Din aceast ă cauz ă o parte din material, ale c ărui granule sunt mai apropiate ca
mărime de cea a ochiurilor sitei (granule dificile), nu trece prin sit ă, rămânând necernut.
Pentru a evita aceast ă situa ție, care conduce la o calitate nesatisf ăcătoare a cernerii,
este necesar ca sita s ă aibă o lungime mare ceea ce ar fi dezavantajos atât din punct de
vedere tehnic (ciur cu gabarit mare pe lungime) cât i economic. Prin urmare, trebuie realizat
un compromis între calitatea cernerii i lungimea sitei.
Analizând curbele din figura 6 b, stabilite experimental, se constat ă că granulele

mărunte, cu dimensiuni d = (0,25…0,50) d s (d s – dimensiunea ochiului sitei), trec prin sit ă
în prima jum ătate a acesteia, pe când granulele dificile ( d = (0,25…0,50) d s) au ansa s ă nu
treac ă prin sit ă chiar dac ă parcurg întreaga lungime a acesteia.

Fig. 6. Reprezentarea grafic ă a desf ă urării procesului de cernere pe lungimea sitei [4].
a − curba de varia ție a trecerii frac țiunii fine în func ție de lungimea sitei;
b − curbele de varia ție ale trecerii frac țiunii fine în diferite zone ale lungimii sitei,
în func ție de raportul d/ds; c − curbele de cernere Tromp corespunz ătoare
diferitelor valori ale raportului d/ds; A – materialul alimentat pe sit ă; B – fracțiunea
grosier ă (refuz); C – fracțiunea fin ă (trecerea T);
L – lungimea sitei; d − diametrul granulei; ds − dimensiunea ochiului sitei (dimensiunea de
separare); Y(d) – frecven ța masic ă a granulelor cu dimensiunea d; 1 – 0 < d/d s < 0,25 ; 2 – 0,25 <
d/ds < 0,5 ; 3 – 0,5 < d/d s < 0,8; 4 – 0,8 < d/d s < 1,0 .

Fig. 7. Sit ă din țesătură.

Pentru sitele din țesătură coeficientul suprafe ței active este determ inat de rela ția (fig.
7) [1, 2]:
A d 2
Ca
= lib
⋅100 = s
⋅100% ( 5)
( d s + δ )2 At
Sitele din țesătură se caracterizeaz ă prin valori Ca = 60…75 % , iar cele din tabl ă
perforat ă prin valori Ca = 25…50 % , adic ă cu mult mai mici decât ale si tele din țesătură.
Fenomenul cernerii pe site vibratoare este foarte complex depinzând de un num ăr
mare de parametri care intervin simultan în procesul de lucru i care influen țează eficienta
cernerii i debitul ciurului vibrator. Dintre ace ti parametri se eviden țiază frecven ța i
amplitudinea vibra țiilor, unghiul de înclinare a sitei ciurului, traiectoria vibra țiilor (circulare,
eliptice, unidirec ționale), lungimea sitei vibratoare, respectiv raportul optim între l ățimea i
lungimea acesteia, regimul de mi c are al materialului pe suprafa ța sitei, energia necesar ă
pentru men ținerea regimului vibrator etc.

Pentru a realiza o cernere de calitate, trebuie ca parametrii vibra țiilor sitei
(amplitudine i f recven ță) să fie corela ți cu ceilal ți parametri, astfel încât s ă se realizeze
simultan valorile necesare pentru în ălțimea i lungimea saltului granulelor de material pe sit ă.
Realizarea valorilor corecte ale în ălțimii i lungimii saltului conduce la cre tere a num ărului
de salturi ale granulelor pe suprafa ța sitei i, prin urmare, la m ărirea probabilit ății de trecere a
acestora prin ochiurile sitei.
Înclinarea sitei se adopt ă astfel încât c ăderea granulei s ă aibă loc dup ă o direc ție cât
mai apropiat ă de normal a la sit ă, aceasta determinând cre terea probabilit ății de trecere a
granulelor prin ochiurile sitei.
Prin urmare, pentru realizarea unei cerneri de calitate trebuie îndeplinte urm ătoarele
condi ții necesare:
– Asigurarea unui regim de deplasare prin saltur i a materialului pe sit ă la care durata
contactului dintre acestea s ă fie cât mai redus ă; se evit ă în acest mod uzura excesiv ă a sitei
datorit ă alunec ării materialului pe ea;
– Asigurarea unei valori a vitezei de înaintare a materialului în lungul sitei ast fel încât
să se realizeze atât trecerea granulelor prin ochiurilor sitei cât i debitul impus ciurului;
– Asigurarea unei valori a lungimii saltului astfel încât granulele s ă se deplaseze, pe cât
posibil, din ochi în ochi; aceasta determin ă cre terea proba bilității trecerii prin sit ă a
granulelor dificile, ca urmare a sporirii num ărului de compara ții statistice dintre acestea i
ochiurile sitei;
– Asigurarea unei în ălțimi suficiente a saltului pentru ca granulele dificile p ătrunse
parțial în ochiurile sitei s ă poată sări peste sârma din fa ța lor;

– Traiectoria relativ ă a materialului în raport cu sita trebuie s ă asigure desprinderea
granulei de pe sit ă după o direc ție cât mai apropiat ă de cea normal ă, ceea ce înlesne te
desprinderea gran ulelor dificile în țepenite par țial în ochiurile sitei;
– Traiectoria relativ ă a materialului în raport cu sita trebuie s ă asigure direc ția de c ădere
granulei pe sit ă după o direc ție cât mai apropiat ă de cea normal ă, ceea ce determin ă cre terea
probabilit ății de trecere i reducerea frec ări dintre material i sit ă la impactul acestora.
Pentru o cernere eficient ă este necesar ca, în cazul în care granula nu a trecut printr -un
ochi al sitei, în ălțimea i lungimea saltului acesteia s ă fie suficient de mari pentru a-i permite
granulei trecerea în ochiul urm ător. În urma studiilor experimentale rezult ă că valorile optime
pentru în ălțimea i lungimea saltului granulei se pot determina cu rela țiile [3, 5] (v. fig. 8):
hs ≅ 0,5 (d s + δ); (5)
ls = 0,8 (d s + δ). (6)
unde δ este diametrul sârmei din care este țesută sita (m ărimea punti ței dintre g ăuri (ochiuri),
la sitele din tabl ă perforat ă).

Fig. 8. Schi ță pentru stabilirea m ărimilor minime ale în ălțimii si lungimii saltului granulei