. Analiza Diagnostica Economiei Judetului Braila In Perioada Tranzitiei la Economia de Piata

CAPITOLUL 1

CONSIDERAȚII ECONOMICE LA NIVEL NAȚIONAL

1.1. PUNCTUL INIȚIAL AL TRANZIȚIEI

Startul tranziției a fost mult mai dificil în România decât în alte stat ex-socialiste central-europene. Economia era aproape integral etatizată în formarea produsului intern brut, aportul sectorului privat fiind în anul 1989 de numai 12,8%. Sistemul de conducere hipercentralizat și în conflict cu criteriile de raționalitate, devenise complet inert la semnalele realității.

«Realizarea producției în unități supradimensionate conferea economiei un grad ridicat de rigiditate. Ineficiența acesteia a fost agravată în anii '80 atât de continuarea investițiilor în ramuri puternic energo-intensive, cât și de stoparea influxului tehnologic occidental ca efect al politicii de rambursare anticipată forțată a datoriei externe.

Slaba motivație a muncii dublată de politica artificială a “ocupării depline”, altera și mai mult competitivitatea producției naționale.

Efectul cumulat al acestor factori l-a constituit deteriorarea standardului de viață al populației, blocarea României într-un perimetru de subdezvoltare, compromiterea șanselor de al se racorda la noile evoluții ale civilizației.»

Demontarea bruscă, după decembrie 1989, a sistemului de comandă s-a soldat într-o primă etapă cu adâncirea efectelor perturbatoare ale dezechilibrelor structurale, exacerbate de insuficienta pregătire a clasei politice, managerilor și în general a populației pentru a acționa în condițiile democrației și mecanismelor de piață.

Circumstanțele neprielnice în care a debutat în România procesul de tranziție explică într-o măsură importantă disfuncționalitățile evidente ce le-au însoțit. Nu însă integral, deoarece acestea sunt imputabile și modului cum a fost gestionată reforma.

1.2. EVOLUȚIA ECONOMIEI ÎN ANII '90

Analiza indicatorilor macroeconomici în perioada 1990-1999, evidențiază transformările importante ce s-au produs pe plan economic și social, dar și întârzierile înregistrate în promovarea mecanismelor de piață, în pregătirea premiselor pentru asigurarea unei dezvoltări durabile a societății românești. (a se vedea Tabelul nr.1.1. și 1.2.).

Transformarea esențială a economiei românești în deceniul trecut, care oferă șanse reale unei dezvoltări durabile în viitor, constă în deschiderea fostului sistem socio-economic autarhic către restul lumii, în declanșarea procesului de conexare a țării noastre la noile evoluții ce se derulează pe plan european și mondial. Ponderea relațiilor comerciale ale României cu Uniunea Europeană a devenit majoritară, atât din punctul de vedere al fluxurilor comerciale de mărfuri și servicii, cât și din cel al influxurilor de investiții străine. De exemplu, “ponderea exporturilor către statele membre ale Uniunii Europene” în totalul exporturilor românești a crescut de la 24,8% în anul 1989, la 65,5% în anul 1999, iar ponderea importurilor din Uniunea Europeană reprezintă, în anul 1999, 60,4% din totalul importurilor României față de 13,1% în anul 1989.”

Componentele comerțului nostru exterior au înregistrat unele mutații notabile, ponderea lor în cadrul produsului intern brut crescând de la 20,8% în anul 1989, la 30,1% în anul 1989, respectiv de la 18,2% la 34,3% în cazul importurilor.

“Statele Uniunii Europene au participat într-o proporție de 56,6% în acumularea stocului de investiții străine directe în România.”

Persistența unei rate înalte a inflației a fost una din cauzele principale ale scăderii ratei investiționale, datorită creșterii riscului în cadrul mediului de afaceri românesc (afectat de numeroase dificultăți legate de instabilitatea și incoerența legislativă și instituțională necontabilizate). Același efect negativ l-a avut și diminuarea potențialului intern de economisire, generată de scăderea accentuată a veniturilor reale ale populației și nivelul ridicat al dobânzilor active.

Tabelul nr.1.1. – Principalii indicatori în perioada 1990-1994

Tabelul nr.1.2. – Principalii indicatori în perioada 1995-1999

* Date provizorii

Capacitatea redusă de retehnologizare indusă de comprimarea ratei investiționale a întreținut ritmul lent al restructurării. Ea se datorează și volumului relativ restrâns al fluxurilor de investiții străine directe, România plasându-se în grupul statelor în tranziție cu cele mai slabe performanțe în acest domeniu (calculat pe locuitor, stocul investițiilor străine directe se situează în jurul a 240 EURO la sfârșitul anului 1999 comparativ cu 1.900 în Ungaria și 1.518 în Republica Cehă).

“O altă caracteristică a economiei României în perioada de tranziție a fost apariția dublului deficit (cel bugetar și cel de cont curent), în urma politicilor de liberalizare pe fondul unui sistem economic slab structurat. Deficitul de cont curent a avut ca sursă principală dezechilibrul balanței comerciale. Politica de intervenție periodică în evoluția flotantă a cursului de schimb a avut ca motivație corecții ale nivelului de competitivitate, destinate reducerii pe termen scurt a deficitului balanței comerciale.”

Ca urmare a acumulărilor în procesul de restructurare a sectorului industrial se observă o tendință de creștere a competitivității exporturilor românești, atât datorită modificărilor structurale, cât și deprecierii monedei naționale în termeni reali. Pentru exemplificare, deși producția industriei prelucrătoare în anul 1999 a scăzut cu 8% față de anul 1998, ponderea exporturilor produselor acestei industrii, în total livrări, s-a majorat de la 30,7% la 35,1%, iar rata anuală de creștere a exporturilor a fost de 5,9%. Scăderea elasticității de venit a importurilor a acționat în direcția reducerii deficitului de cont curent. Susținerea acestei tendințe de creștere a competitivității, precum și accentuarea ei prin preconizatele efecte pozitive asupra economiei interne ale unor influxuri mai mari de investiții străine directe, sunt situate pe linia alinierii României la criteriile Uniunii Europene definite la Copenhaga.

Deficitul bugetar a fost cauzat de creșterea nivelului cheltuielilor bugetare în condițiile declinului economic, de deteriorarea capacității de colectare a veniturilor, precum și de insuficienta transparență a exercițiului bugetar, care au permis canalizarea ineficientă a resurselor financiare. Propunându-și ca principală ancoră controlul deficitului bugetar, autoritățile au promovat politici fiscale severe. S-a demarat totodată procesul de aliniere a acestora la rigorile stabilite de Uniunea Europeană și organismele internaționale, creându-se premisele diminuării ponderii deficitului bugetar general consolidat în produsul intern brut.

Piața muncii a fost afectată de dezechilibre, la nivelul raportului dintre populația activă și populația inactivă, cât și în rata de ocupare. Diminuarea populației ocupate în economie s-a produs în deosebi în sectorul industrial; populația ocupată în agricultură are încă o pondere ridicată în totalul populației ocupate (38%). Deși persistă dezechilibre între ofertă și cerere pe anumite segmente ale pieței muncii, precum și un nivel redus al mobilității profesionale, resursele umane au o capacitate ridicată de adaptare la standardele pieței europene a muncii.

Datoria externă a României acumulată în perioada tranziției se situează la un nivel încă modest (comparativ cu alte state candidate la Uniunea Europeană), ceea ce înlesnește promovarea unor politici mai active de atragere a capitalului străin către economia reală, bazate pe creșterea gradului de îndatorare.

“Un rezultat esențial al perioadei de tranziție îl reprezintă dezvoltarea sectorului privat, aportul acestuia la formarea produsului intern brut ajungând la 61,5% în anul 1999 față de 16,4% în anul 1990.”

Ne aflăm pe plan național, regional și local într-un greu impas politic, economic și social. Societatea românească are nevoie acum de o stabilitate legislativă creată printr-un sistem de legi care să o conducă spre realizarea condițiilor de existență și funcționare a unei economii bine structurate: definirea clară a dreptului de proprietate în toate domeniile, limitarea economiei subterane, limitarea ingerenței politicului în economie, definirea stărilor și procedurilor de faliment (atât în economie, cât și în sistemul bancar), crearea sau activarea instituțiilor specifice economiei de piață.

La baza acestui impas politic, economic și social stau mai multe cauze, dintre care amintim:

Reforma instituțională este aproape în același stadiu, adică declarativ, instituțiile actuale se repetă, în mare fiind aceleași din perioada economiei “de comandă”, astfel că, dacă de sus există o disponibilitate și chiar voință, comenzile se pierd pe parcurs către straturile inferioare ale aparatului administrativ;

Societățile energofage și mai ales cele ineficiente au continuat să funcționeze în pierdere, toate structurile guvernamentale încercând varianta menținerii unui preț scăzut la energia electrică, transferând astfel pierderile către amonte și, în ultimă instanță, către bugetul de stat;

Căderea economică a produs o prăbușire semnificativă a I.M.M.-urilor, sectorul cel mai afectat de multitudinea constrângerilor financiare și monetare ce au vizat un singur scop – asigurarea fondurilor bugetare;

Sectorul agricol, afectat decisiv prin modul în care s-a făcut privatizarea și gradul avansat de degradare a activelor, lipsa piețelor și frânarea dezvoltării inițiativei private, a creat presiuni substanțiale asupra bugetului de stat, în scopul obținerii de subvenții și de credite directe;

Monopolurile și societățile comerciale cu capital majoritar de stat, controlează în continuare fluxurile materiale și financiare, limitând dezvoltarea unor piețe de bunuri și servicii cu adevărat concurențiale, în schimb, sectorul privat, lipsit de protecția bugetului și a sistemului bancar, a fost obligat să plătească până la limita decimării, costurile încercărilor de asanare a sectorului neperformant de stat;

Statutarea ca obiective primordiale ale fiecărei guvernări, a luptei împotriva inflației, asigurarea veniturilor la bugetul de stat, obiective care au vizat “efectul” și nu “cauza”, reforma transformându-se în “simulacru”, bugetele având cu preponderență orientarea către consum și prea puțin spre stimulente investiționale, spre privatizare și stimularea creșterii economice;

Sistemul bancar deficitar, orientat spre supraveghere, care de altfel a înregistrat eșecuri răsunătoare, din păcate costisitoare și nu spre stimulare, privatizarea acestuia derulându-se greu.

În această perioadă de tranziție, România se confruntă și cu un alt fenomen, cel al dezechilibrelor regionale.

Se întâlnesc tipologii clare la nivel regional care se structurează pe domenii: socio-demografice, potențial economic și forța de muncă, o hartă a disparităților, indicând două zone principale ale sărăciei și subdezvoltării, respectiv sudul cu cea mai extinsă zonă agricolă și nord-estul ce cuprinde practic toată regiunea istorică a Moldovei.

Județul Brăila face parte din Macroregiunea de dezvoltare II Sud-Est, regiune care se confruntă cu următoarele disfuncții generale:

în această regiune sunt plasate multe întreprinderi de mari dimensiuni cu profil de activitate energofag, dar și foarte poluant: produse petro-chimice și derivate, celuloză și hârtie, metalurgie, fire și fibre artificiale;

există puține societăți ale căror produse au valoare adăugată ridicată, iar acestea au probleme deosebite în a-și promova produsele pe diferite piețe din cauza nivelului tehnic scăzut al acestora;

capitalul străin este puțin reprezentat;

asigurarea cu materii prime depinde în mare măsură de surse externe;

în aceste județe activitatea industrială se bazează în principal pe aceleași ramuri, ceea ce face ca la nivel regional să apară o concurență care nu se bazează pe calitatea produsului, ci pe disfuncțiile întreprinderilor (de exemplu industria confecțiilor, metalurgia);

asigurarea cu energie a zonei este deficitară în condițiile unor consumuri specifice mari; producerea de enesubstanțiale asupra bugetului de stat, în scopul obținerii de subvenții și de credite directe;

Monopolurile și societățile comerciale cu capital majoritar de stat, controlează în continuare fluxurile materiale și financiare, limitând dezvoltarea unor piețe de bunuri și servicii cu adevărat concurențiale, în schimb, sectorul privat, lipsit de protecția bugetului și a sistemului bancar, a fost obligat să plătească până la limita decimării, costurile încercărilor de asanare a sectorului neperformant de stat;

Statutarea ca obiective primordiale ale fiecărei guvernări, a luptei împotriva inflației, asigurarea veniturilor la bugetul de stat, obiective care au vizat “efectul” și nu “cauza”, reforma transformându-se în “simulacru”, bugetele având cu preponderență orientarea către consum și prea puțin spre stimulente investiționale, spre privatizare și stimularea creșterii economice;

Sistemul bancar deficitar, orientat spre supraveghere, care de altfel a înregistrat eșecuri răsunătoare, din păcate costisitoare și nu spre stimulare, privatizarea acestuia derulându-se greu.

În această perioadă de tranziție, România se confruntă și cu un alt fenomen, cel al dezechilibrelor regionale.

Se întâlnesc tipologii clare la nivel regional care se structurează pe domenii: socio-demografice, potențial economic și forța de muncă, o hartă a disparităților, indicând două zone principale ale sărăciei și subdezvoltării, respectiv sudul cu cea mai extinsă zonă agricolă și nord-estul ce cuprinde practic toată regiunea istorică a Moldovei.

Județul Brăila face parte din Macroregiunea de dezvoltare II Sud-Est, regiune care se confruntă cu următoarele disfuncții generale:

în această regiune sunt plasate multe întreprinderi de mari dimensiuni cu profil de activitate energofag, dar și foarte poluant: produse petro-chimice și derivate, celuloză și hârtie, metalurgie, fire și fibre artificiale;

există puține societăți ale căror produse au valoare adăugată ridicată, iar acestea au probleme deosebite în a-și promova produsele pe diferite piețe din cauza nivelului tehnic scăzut al acestora;

capitalul străin este puțin reprezentat;

asigurarea cu materii prime depinde în mare măsură de surse externe;

în aceste județe activitatea industrială se bazează în principal pe aceleași ramuri, ceea ce face ca la nivel regional să apară o concurență care nu se bazează pe calitatea produsului, ci pe disfuncțiile întreprinderilor (de exemplu industria confecțiilor, metalurgia);

asigurarea cu energie a zonei este deficitară în condițiile unor consumuri specifice mari; producerea de energie este scumpă și poluantă;

oferta de produse este redusă și dificil de îmbunătățit în condițiile dificultăților tehnologice;

nivelul investițiilor a scăzut în condițiile lipsei programelor reale de restructurare;

în condițiile de mai sus, revigorarea industrială a fost realizată punctual prin reducerea numărului de angajați și micșorarea costurilor primare fără a ridica semnificativ și calitatea produselor;

industria este concentrată în marile orașe ceea ce aduce în discuție problema reconversiei forței de muncă;

în aceste condiții, șomajul se află la cote peste media pe țară, iar județul Brăila în această regiune este “performera” (locul II în februarie 1999);

ponderea restrânsă a serviciilor, în special a celor moderne, datorită stării materiale a populației.

Județul Brăila se regăsește punctual foarte bine în această caracterizare regională, iar pentru a avea o imagine sugestivă a dezechilibrului economic și a poziției dezavantajoase pe care se află în ceea ce privește strategiile de dezvoltare și volumul investițiilor prezentăm situația volumului investițiilor străine ale regiunii în anul 1999, la sfârșitul lunii ianuarie:

Tabelul nr.1.3. – Volumul investițiilor străine ale regiunii în ianuarie 1999

Conform situației prezentate rezultă că volumul investițiilor situează aceste județe pe poziții defavorabile și cu interesul pentru această regiune este scăzut.

Programele de dezvoltare economică și socială pentru această regiune se află în stadiul de proiecte declarative.

CAPITOLUL 2

ASPECTE CANTITATIVE ȘI CALITATIVE ÎN EVOLUȚIA OPERATORILOR ECONOMICI DE PE RAZA

JUDEȚULUI BRĂILA

Cu un total de 10.842 agenți economici înregistrați la Oficiul Registrului Comerțului Brăila, dintre care 10.254 persoane juridice, județul Brăila se situează pe poziția 25 pe țară, ceea ce înseamnă un agent economic la 37 de locuitori sau raportând la populația aptă de muncă – un agent economic la 22 persoane.

Așa cum reiese din tabelul nr.2.1. în ultimii patru ani apariția de noi agenți economici a scăzut considerabil, iar după cum sugerează datele primului trimestru din anul 2000 tendința se menține.

Tabelul nr.2.1.

Notă: PF – persoană fizică;

AF – asociație familială;

SRL – societate cu răspundere limitată;

SNC – societate în nume colectiv;

SCS – societate în comandită simplă;

SCA – societate în comandită pe acțiuni;

SA – societate pe acțiuni;

RA – regie autonomă;

OC – organizație cooperatistă.

Numărul agenților economici activi este doar de 6.400 conform bilanțurilor contabile depuse, din care doar 3.745 au o activitate rentabilă (înregistrează profit semnificativ).

Acest număr este influențat în principal de următorii factori:

recesiunea economică;

legislația specifică nestimulativă;

capacitatea managerială limitată a patronilor;

inexistența unei strategii locale.

Din totalul agenților economici, 89,5% se află în mediul urban după cum se observă și în tabelul nr.2.2.

Tabelul nr.2.2. – Repartizarea agenților economici din județul Brăila pe medii: urban (Brăila, Făurei, Ianca, Însurăței) și rural.

Agenții economici din mediul urban sunt concentrați în orașul reședință de judeș (96,4%); iar celelalte orașe ale județului au după cum urmează:

Făurei – 1,2%;

Ianca – 1,6%;

Însurăței – 0,7%.

Tabelul nr.2.3. – Situația agenților economici înmatriculați la O.R.C. Brăila în funcție de proveniența capitalului social

După cum se observă din tabelul nr.2.3., numărul societăților comerciale cu capital străin este foarte redus (0,9%), iar cel al societăților cu participare străină deși dublu (2%) nu arată că județul ar reprezenta un punct de atracție pentru capitalul străin.

Ca număr de societăți comerciale, cea mai mare participare o au:

Turcia cu 79;

Italia cu 40;

Grecia cu 28,

dar care nu au ca aport în capitalul social total decât 1,4%, 9% și respectiv 1,7% (deoarece au preferat societăți cu capital mic).

Din punct de vedere al capitalului social al societăților înființate, Liechenstein se află pe primul loc, cu o medie de 16,887 milioane lei/ societate, urmat de Insulele Virgine Britanice cu 15,726 milioane lei/ societate și Serbia – Muntenegru cu 13,449 milioane lei/ societate.

Ca valoare totală a capitalului social subscris, locul I îl ocupă tot Liechenstein cu 50,6 mld. lei și Insulele Virgine Britanice cu 15,7 mld. lei.

Tabelul nr.2.4. – Situația statistică a societăților cu participare străină la capital pentru perioada 1990-1999 în județul Brăila

Cea mai sugestivă imagine în ceea ce privește domeniile de activitate și realizările operatorilor economici se regăsește în tabelul nr.2.5.

Tabelul nr.2.5. – Situația pe secțiuni a agenților economici cu evidențierea întreprinderilor mici și mijlocii și ponderile acestora în societățile comerciale din județul Brăila

Structura veniturilor totale pe forme de proprietate:

proprietatea mixtă: 39,12%;

proprietatea privată: 56,49%;

proprietatea de stat: 3,44%;

proprietatea cooperatistă: 0,95%.

Graficul nr.2.1. – Structura veniturilor totale pe forme de proprietate

Contribuția ramurilor de activitate la realizarea veniturilor județului:

industrie: 37,41%;

comerț: 27,56%;

agricultură: 18,60%;

construcții: 5,12%;

alte ramuri: 11,31%.

Analizând din punct de vedere financiar societățile comerciale brăilene, din totalul de 9.010 societăți obligate să depună bilanț la finele anului 1999, un număr de 7.269 au depus bilanțul, din care 6.400 societăți comerciale au desfășurat efectiv activitate.

De asemenea, numărul firmelor care au obținut profit este 3.745, număr pe care dacă-l raportăm la cel de 6.400 societăți cu activitate, obținem un procent rezonabil de 58,5%, dar care nu reflectă realist starea de lucruri, pentru că mai puțin de 1.000 de societăți au depășit “pragul psihologic” de 10 milioane lei de la care poate fi luată în calcul dezvoltarea din punct de vedere valoric însă totalul pierderilor înregistrate de societățile comerciale din județul Brăila, fiind de 355 miliarde, în timp ce profitul net doar de 190 miliarde.

Analizând investiția străină în județul Brăila, nici la acest capitol nu ne putem lăuda decât cu două societăți privatizate cu investiție (IRMEX S.A., PAL S.A.) față de 20 în București sau 6 în Prahova, Mureș, de exemplu.

Tot în ideea atragerii de investitori, în perioada 1990-1999 s-au înmatriculat 254 societăți comerciale cu participare străină la capitalul social, clasând județul Brăila pe locul 28 pe țară în funcție de numărul societăților și pe locul 29 în funcție de capitalul social în valută.

Analizând programul de restructurare și privatizare a societăților comerciale cu capital de stat din județul Brăila, instituțiile – F.P.S. , F.P.P., S.I.F, S.V.M.-uri – create anume pentru îndeplinirea măsurilor lui, au vizat în principal:

crearea unui mediu concurențial;

reducerea cheltuielilor publice;

dezvoltarea piețelor secundare de capital și integrarea piețelor de capital din România la piețele internaționale de capital.

În ceea ce privește Direcția Teritorială Brăila a F.P.S. principala activitate este pregătirea și organizarea privatizării societăților comerciale din portofoliu.

Conform legislației în vigoare, direcția are competența de a privatiza societățile comerciale mici, cu capital social de până la 2,5 miliarde lei și a celor mijlocii, sub coordonarea Sucursalei Teritoriale, metodele de privatizare fiind în primul rând licitarea cu strigare, dar și tranzacționarea pe piața extrabursieră RASDAQ.

O altă componentă a privatizării capitalului de stat este și vânzarea de active, prioritară fiind însă vânzarea de acțiuni.

În paralel cu aceasta, prin reprezentanții numiți în Adunările Generale ale Acționarilor și consiliile de Administrație se urmărește permanent activitatea desfășurată și situația economico-financiară a societăților comerciale din portofoliu.

Tabelul nr.2.6. – Situația privatizării în perioada 1993-1998

Deoarece în aplicarea actelor normative privind privatizarea, existente până în anul 1997 s-au constatat dificultăți datorită numărului mare de reglementări ce vizau același domeniu, Guvernul a emis Ordonanța de Urgență nr.88 care să ofere un cadru de reglementare unitar și flexibil domeniului privatizării, cu aplicare pe o perioadă determinată în raport cu diminuarea accelerată a statului în economie.

În anul 1998, Ordonanța a fost aprobată prin Legea 44 și completată cu Normele metodologice de aplicare (H.G. nr.55/1998) și Instrucțiunile emise de Ministerul Privatizării.

Aceasta a creat premisele realizării unui transfer rapid în proprietate privată a portofoliului deținut de F.P.S., ceea ce rezultă și din prezentarea sintetică a privatizării în anul 1998 față de perioada anterioară, respectiv 44 societăți comerciale privatizate față de 29 în perioada 1993-1997.

Deși procentul societăților privatizate este ridicat (52%) capitalul privatizat este scăzut, datorită faptului că s-au privatizat în special societățile mici desprinse din 3 mari societăți (CONCORDIA, CRISTAL, ISTRU) nereușindu-se privatizarea societăților cu capital foarte mare (PROMEX, DUNACOR, ZAGMA, ȘANTIERUL NAVAL).

Pentru anul 1999 programul de privatizare a cuprins întregul portofoliu de societăți comerciale, mai puțin cele cu profil agricol tip “I.A.S.”, în număr de 25, oferta de privatizare fiind formată din 70 societăți comerciale, din care 39 mici, 20 mijlocii și 11 mari. Profilul de activitate al acestor societăți este:

11 lucrări mecanizate pentru agricultură;

27 comerț cu amănuntul și en-gross, achiziții cereale, turism, alimentație publică;

5 transporturi;

9 producție;

18 alte domenii.

Dintre aceste societăți comerciale, în primul trimestru al anului 1999 s-au privatizat următoarele:

Tabel nr.2.7.

La nivelul județului Brăila, S.I.F. MOLDOVA deține acțiuni la un număr de 76 societăți comerciale din care 14 societăți comerciale mari, 18 societăți mijlocii, 44 societăți mici (din punct de vedere al capitalului social).

Analizând în timp, de la înființare și până în prezent portofoliul S.I.F. MOLDOVA, trebuie remarcate următoarele:

restructurarea portofoliului a fost un proces continuu în scopul creșterii performanțelor economico-financiare și crearea condițiilor pentru privatizarea rapidă;

rentabilitatea portofoliului din societățile brăilene față de anul 1993 a scăzut considerabil datorită efectelor induse de recesiunea economică;

societățile comerciale au apelat la surse de finanțare cu dobânzi mari, pe fondul nesusținerii cu volum de producție adecvat, ducând la apariția imposibilității rambursării acestuia și la plata de dobânzi penalizatoare;

pierderea piețelor organizate, apariția climatului concurențial au determinat apariția necesității restructurării în aproape toate societățile;

lipsa investițiilor de portofoliu sau a investițiilor directe a condus la diminuarea volumului de activitate în aproape 90% din societățile brăilene;

vânzarea de active constituie într-o mică măsură sursă de lichiditate pentru societăți datorită inexistenței pe piața brăileană a unor oferte serioase și atractive din punct de vedere al prețului de cumpărare din partea investitorilor autohtoni sau străini;

fragmentarea pe parcursul unui an financiar a actului managerial decizional din societăți, datorită schimbărilor dese în structurile de conducere ale societăților comerciale;

neadaptarea tehnologiilor existente la cerințele de calitate impuse de piață, datorită lipsei lichidităților pentru efectuarea de investiții;

existența altor priorități în atenția conducerilor, altele decât gestionarea eficientă a patrimoniului societăților și obținerea de profit, lipsa fermității din partea reprezentanților acționarilor;

inexistența strategiilor de dezvoltare pe termen scurt și mediu în societățile comerciale;

dificultatea adaptării și corelării prețurilor de cost cu ritmul de devalorizare a leului;

revizuirea sistemului fiscal a dobânzilor practicate de bănci, a regimului taxelor vamale, adaptarea managementului la condițiile actuale, eliminarea intereselor de grup induse în activitatea societăților prin conducerea acestora, orientarea, corelarea activităților de producție și comerț cu necesitățile pieței interne și externe.

Implementarea cât mai corectă a mecaismelor economiei de piață, a avut o finalitate bună prin apariția în orașul Brăila a reprezentanțelor marilor Societăți de Valori Mobiliare din București (Gelsor, Active International, CRI Investco etc.) la care s-a adăugat și o societate de valori mobiliare brăileană, MANAGER IVM.

Societățile din Brăila sunt atractive pentru investitorii strini și autohtoni datorită lichidității crescute, prezentând interes atât:

cele mai lichide: BRAICONF, ATLAS, COMCEREAL, cât și

cele la care se urmărește preluarea pachetului majoritar, acțiune în plină desfășurare la unele dintre ele (ISTRU, IRMEX, PAL, BRAILACT).

Numărul total de societăți comerciale brăilene cotate pe piața extrabursieră RASDAQ este de 100.

Mai prezintă interes, de asemenea, și AGROMEC-urile din județ, cele ce au un potențial economic tentant.

Cu toate acestea, datorită oferte mari, prețurile de tranzacționare sunt mici, între 10-50% din valoarea nominală.

Tabelul nr..2.8. – Agenții economici – ponderea cifrei de afaceri pe principale activități în perioada 1993-1998

Tabelul nr. 3.10. – Principalele țări în care au călătorit turiști români

Graficul nr.3.10. – Principalele țări în care au călătorit turiști români

Tabelul nr.3.11. – Principalele țări din care au sosit turiști străini

Graficul nr.3.11. – Principalele țări din care au sosit turiști străini

Cea mai mare pondere o dețin turiștii sosiți din Turcia, Olanda, Italia.

În ceea ce privește turismul balnear, stațiunea “Lacu Sărat” are un grad de ocupare de 55-60% cu o durată medie a sejurului de 10-12 zile. Având multe resurse naturale balneoclimaterice, se impune atragerea de investiții pentru valorificarea acestor resurse și dezvoltarea serviciilor anexe din acest sector.

“turismul modern cere asigurarea unei infrastructuri adecvate, corespunzătoare cerințelor actuale. Fără o rețea de drumuri moderne, de telecomunicații, de servicii bancare și financiare moderne etc. nu este posibilă valorificarea potențialului turistic.

Modernizarea unităților prestatoare de servicii turistice reclamă un ajutor substanțial din partea statului pentru:

pregătirea de cadre la nivelul exigențelor actuale;

dezvoltarea unor capacități industriale care să producă instalații, mobilier precum și alte bunuri necesare echipării corespunzătoare a hotelurilor etc.;

diversificarea gamei serviciilor turistice, prestate în vederea atragerii unui număr cât mai mare de turiști”.

3.8. TRANSPORTURI

Brăila este conectată la principalele culoare de comunicație europeană: “pe cale fluvială, deschiderea canalului Rhin-Main-Dunăre reprezintă o adevărată «revelație» în istoria navigație fluviale europene, prin realizarea unui adevărat culoar între Marea Nordului și Marea Neagră”, iar pentru celelalte tipuri de prin rețeaua de drumuri europene și rețeaua de cale ferată electrificată.

Transporturile pe apă

Transporturile pe apă sunt reprezentate, specific pentru județul Brăila, de transportul fluvial. Fluviul Dunărea are regim de cale navigabilă internațională fiind denumită Dunărea maritimă, Dunărea de Jos între Brăila și Gura Sulina /180 km) și Dunărea fluvială de la intrarea în țară, km 1.075, până la Brăila.

Portul Brăila este amenajat ca port fluvial-maritim și are un caracter mixt, deservind traficul maritim de produse chimice în tranzit, importul de mărfuri și exportul de produse lemnoase și traficul fluvial de cereale și produse de carieră și balastieră. Portul Brăila împreună cu cel din Galați au o importanță deosebită ajungând într-o mare măsură la decongestionarea portului Constanța.

Reprezentativi în domeniu sunt agenții economici ca: ROMNAV, ROMTRANS, TRANSEUROPA. Aceștia exploatează nave specifice transportului fluvial (împingătoare și remorchere) pentru agenții economici din județul Brăila.

Principalele mărfuri solicitate la transport sunt produsele laminate, cereale, ciment etc. Portul și docurile joacă la Brăila un rol major în economia județului.

Transporturile rutiere

Acest tip de transporturi se realizează printr-o rețea de drumuri naționale, județene și comunale, în lungime de 1.167 km, din care 234 km sunt modernizate, cu o densitate de 24,5 la 100 kmp.

În județul Brăila sunt 244 operatori de transport din care 98 execută transport marfă, 103 execută transport persoane și 44 execută atât transport marfă cât și de persoane.

Pentru transportul internațional există 18 operatori (3 de persoane, și 15 de marfă). Pe județul Brăila există 38 de mijloace de transport speciale pentru transport de marfă în Europa, din care doar 4 pentru Europa de Vest.

Dintre societățile comerciale specializate în transport se detașează S.C. MECON și S.C. START care au, fiecare, un parc auto de 11 mijloace de transport moderne (mărci de prestigiu ca: SCANIA, RENAULT sau DAF). Din păcate transportul se execută în special pentru agenții economici din alte județe.

Transporturi feroviare

Tabelul nr.3.12. – Lungimea rețelei de căi ferate

– km –

Cu ajutorul transporturilor feroviare sunt transportate o serie de produse, din care amintim: produse laminate, mobilă, utilaje, cereale, fier vechi, făină, tărâțe, bușteni, materiale feroviare.

Parcul de lucru a fost în medie de 231 vagoane-zi iar staționarea vagoanelor la încărcare/descărcare a fost în anul 1999 de 38.013 vagoane.

În ceea ce privește încasările – în anul 1999 din transportul de marfă s-au încasat peste 22 mld. lei.

Din analiza principalilor indicatori specifici, s-a observat că s-au realizat 312.943 tone expediate corespunzător la 21.729 tone osii încărcate. Încărcătura statică a fost în medie de 11,64 tone /osie.

3.9.1. ZONA LIBERĂ

Zona liberă este o măreață ambiție a locuitorilor brăileni, nerăbdători să transforme orașul ( asemenea perioadei interbelice) în unul din cele mai mari porturi din România și chiar din Europa.

În baza Legii nr. 84/1992 privind instituirea regimului de Zonă Liberă în România, prin H.G. nr.330/1994 a fost înființată Zona Liberă Brăila.

Devenind reale “oaze” de investiții străine, Zonele Libere creează condiții optime pentru amplificarea activității productive și comerciale.

Apărută ca o oportunitate pentru dezvoltarea economică a acestei regiuni economice, Zona Liberă Brăila oferă firmelor care-și desfășoară activitatea sau care derulează operațiuni în cadrul zonei, următoarele facilități: scutire de impozit pe profitul realizat în zona liberă; scutire de taxe vamale, scutire de plată accize.

De asemenea, Zona Liberă Brăila oferă și alte avantaje:

dezvoltarea regională și implicit a întregii țări;

posibilitatea de a testa instrumente de politică comercială neutilizate în mod obișnuit;

trecerea de la o economie închisă, încorsetată, la una mai deschisă circuitului mondial;

concentrarea industriilor și a comunităților locale spre activitățile Zonei Libere;

crearea de relații puternice între societățile din Brăila și companiile investitoare străine;

dezvoltarea nivelului tehnologic și managerial al societăților locale;

crearea de noi locuri de muncă.

Zona Liberă Brăila administrează o suprafață concesionabilă de 56,4 ha având un grad de ocupare a celor trei perimetre, în prezent, după cum urmează:

perimetrul III – 93%;

perimetrul II – 20%;

perimetrul I – 0%.

Graficul nr.3.12. – Suprafața ocupării

Perimetrul I este situat în zona danelor aval și are o suprafață de 22,5 ha. Perimetrul poate fi amenajat ca terminal cerealier sau pentru containere (singurul de pe Dunăre, de la Viena până la Marea Neagră) având în vedere accesul direct la Dunărea Maritimă și la calea ferată.

Perimetrul II se află la marginea orașului, pe drumul național Brăila – Slobozia – București și în apropierea malului Dunării.

Acesta acoperă o suprafață de 27 ha și are asigurate utilități necesare desfășurării activității de zonă liberă (împrejmuire și punct control, iluminat perimetral, drumuri interioare, alimentare cu energie electrică și apă curentă).

În acest perimetru există deja 20 de firme concesionare.

Perimetrul III este amplasat în sectorul portuar din centrul orașului, între malul Dunării și faleza orașului, având o suprafață de 6,9 ha. În acest amplasament dotat cu utilități, există spații destinate birourilor, depozite dotate cu utilaje pentru manipulare mărfuri, linii C.F. pentru deservirea utilizatorilor zonei și platforme pentru depozitarea containerelor.

În acest perimetru funcționează 21 firme concesionare și 25 utilizatori de spații de depozitare în regim de închiriere.

Graficul nr.3.13. – Ponderea perimetrelor

Valoarea minimă de concesionare prin licitație este de 4 USD/m. p /an liber în Perimetrul II.

Pentru hale de depozitare și producție, tariful de închiriere este de 4-6 USD/ m.p. /lună (în funcție de activitatea desfășurată și de durata închirierii) și 2 USD/m. p /lună pentru platforme betonate.

În Zona Liberă Brăila operează 28 firme cu capital românesc, 8 firme cu capital mixt și 16 firme cu capital străin, cu un rulaj de mărfuri de 35,6 milioane USD în anul 1998.

Domeniile de activitate în care-și desfășoară activitatea agenții economici care operează în zonă sunt:

industria textilă;

industria alimentară;

industria chimică;

industria asamblare calculatoare;

depozitare;

construcții;

industria ușoară – marochinărie;

industria de prelucrare a lemnului;

tranzit internațional de mărfuri;

industria farmaceutică.

Exemple de firme care operează în cadrul Zonei Libere Brăila:

QUALITY CONSTRUCT PRODIMPEX S.R.L. (Perimetrul II)

Domeniul principal de activitate declarat: construcții.

Activitatea principală conform codificării:

4521 – Lucrări de construcții, inclusiv lucrări de artă.

BROMECAR TRADING S.R.L. (Perimetrul III)

Domeniul principal de activitate declarat: comerț intern.

Activitatea principală conform codificării:

5170 – Comerț cu ridicata al altor produse, n.c.a.

BRACO IMPEX S.A BUCUREȘTI – SUCURSALA ZONA LIBERĂ Brăila (Perimetrul III)

Domeniul principal de activitate declarat: comerț intern

Activitatea principală conform codificării:

5170 – Comerț cu ridicata al produselor, n.c.a.

EURODESING S.R.L. (Perimetrul III)

Domeniul principal de activitate declarat: servicii

Activitatea principală conform codificării:

7440 – Publicitate

FANYION IMPEX S.R.L. (Perimetrul III)

Domeniul principal de activitate declarat: producție

Activitatea principală conform codificării:

1584 – Fabricarea produselor din cacao, ciocolată și a produselor zaharoase.

GENERAL INVESTMENT GROUP S.R.L. (Perimetrul III)

Domeniul principal de activitate declarat: servicii

Activitatea principală conform codificării:

7210 – Consultații în domeniul echipamentelor de calcul

7220 – Realizarea și furnizarea de programe

7230 – Prelucrarea datelor

GLOBALNET S.A. BUCUREȘTI – FILIALA GLOBALNET S.R.L. Brăila (Perimetrul III)

Domeniul principal de activitate declarat: servicii

Activitatea principală conform codificării:

6421 – Activități de telefonie

NEO BFZ S.R.L. (Perimetrul III)

Domeniul principal de activitate declarat: producție

Activitatea principală conform codificării:

1824 – Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte și accesorii.

ENTREPRISES ET CO BUCUREȘTI S.R.L. – FILIALA Brăila

Domeniul principal de activitate declarat: producție

Activitatea principală conform codificării:

1822 – Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp).

Proiectul Zonei Libere Brăila prevede construcția unui nou port (133 ha) și a unei zone industriale (34 ha). Există, de asemenea, posibilitatea construcției unui aeroport internațional pe suprafața “fâșiei” dintre Brăila și Galați, destinat serviciilor aeriene pentru cele 2 orașe.

3.9.2. CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ ȘI DEZVOLTAREA TEHNOLOGICĂ

În județul Brăila, funcționează 5 unități de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, unde-și desfășoară activitatea 223 persoane, cu un buget “cercetător” înjumătățit în fiecare an, situație existentă și la nivel național.

Și în Brăila, ca în întreaga țară, asistăm în prezent la o pulverizare a inteligenței românești concentrate în institute de cercetarea științifică și dezvoltare tehnologică, unde au fost acumulate experiențe științifice și tehnice deosebite.

La Brăila, este vorba de institute: CEPROHART, SCCASS, CEPROREX, ROMPROCEF, SEMBRA – societăți cu obiect de cercetare unic – în domeniul celulozei și hârtiei, al firelor și fibrelor artificiale, al solurilor sărate, construcțiilor de mașini și utilaj tehnologic, semințelor și materialului săditor – perfomere în domeniile lor înainte de 1989, care astăzi așteaptă realmente un ajutor de la guvernanți, prin care să-și rearanjeze valorile răsturnate.

3.9.3. BURSA DE MĂRFURI GENERALE

Brăila are tradiție în activitatea bursieră încă din anul 1883, când a luat ființă Bursa Brăila, cea care avea să devină mai târziu, Bursa de Cereale și care a stabilit în perioada interbelică cotația grâului în România și Europa de Sud-Est.

La Bursa Brăilei au existat în perioada interbelică 3 ringuri: unul pentru cereale, unul pentru vânzarea banilor ca marfă și altul pentru navlosire.

Activitatea Bursei s-a desfășurat în strânsă legătură cu a depozitarilor și a operatorilor portuari, totul integrându-se într-un mecanism perfect.

Întreruptă în perioada 1949-1995, activitatea bursieră a fost reluată la Brăila prin înființarea (din inițiative Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură cu sprijinul Bursei Române de Mărfuri) în septembrie 1995 a Bursei de Mărfuri Generale Brăila, ca societate pe acțiuni.

Dacă anii 1996 și 1997 au însemnat ani de tatonări, cu o activitate moderată, anul 1998 a însemnat anul consolidării bursei, al definirii ei, prin încercarea de specializare pe cereale și animale. Astfel, în anul 1998, Bursa de Mărfuri Generale Brăila a realizat o cifră de afaceri de 624.293 mii lei, având ca suport cele 128 contracte de vânzare-cumpărare încheiate în ring, pentru mărfuri în valoare de 120.524.380 mii lei. Ponderea contractelor încheiate a fost deținută de porcul viu, prin bursă tranzacționându-se 5.280 tone, în valoare totală de 57.828.131 mii lei. Pentru această categorie de marfă s-au efectuat cotații săptămânale.

Contractele încheiate în bursă pentru cereale au fost în număr de 32, cantitatea mărfii vândute fiind de circa 66.180 tone, cu mult sub așteptări.

Analiza Bursei de Mărfuri Generale S.A. Brăila, s-a realizat în anul 1999 sub semnul ce a caracterizat în general economia românească, reflectând în mod fidel situația economică la Brăila.

“Aceasta a înregistrat un regres incredibil, după o ascensiune remarcabilă în anul 1998. Toate acestea s-au datorat în primul rând instabilității economice, la care a contribuit în egală măsură inexistența unei legislații corespunzătoare, menită să conducă la formatarea unei piețe reale nu numai la Brăila, dar și în întreaga țară. Acest lucru a determinat restrângerea paletei de tranzacții, a mărit lipsa de interes a comercianților și producătorilor pentru instituția bursieră, a creat în jurul bursei o manta de protecție, care să protejeze lumea afacerilor de transparență, de stabilirea unor cotații reale, considerându-o ca pe un rău ce trebuie să fie izolat.”

Analizând activitatea economică a societății, rentabilitatea și gospodărirea resurselor financiare și materiale rețin atenția următoarele:

Tabelul nr.3.13. – Realizarea prevederilor din B.V.C. pentru anul 1999

Cifrele prezentate sunt edificatoare ele reflectând o activitate economică slabă care a condus la înscrierea societății cu o pierdere la 31.12.1999 de 202.870 mii lei. Acest lucru a fost generat de nerealizarea veniturilor propuse în B.V.C. pentru anul 1999. În condițiile în care veniturile totale au fost realizate în procent de 14,55% cu o diferență negativă de 2.401.919 mii lei este explicabilă pierderea înregistrată de societate. Veniturile din exploatare care reprezintă venituri din activitatea de bază, realizându-se în procent de 12,68%, iar cele financiare în procent de 77,58% conduc la concluzia că portofoliul de afaceri derulat prin rangul bursei a fost puternic diminuat, pe fondul unei trezorerii mereu deficitare.

Deși cheltuielile au depășit veniturile ele reprezintă un minim de efort material și bănesc efectuat de societate pentru a se menține în funcțiune, cheltuielile fiind constante și reprezentând:

– salarii 244.771 mii lei

– cheltuieli cu asigurările sociale 100.276 mii lei

– telefon, fax 36.300 mii lei

– încălzire + energie electrică 14.603 mii lei

– chirii 41.086 mii lei

– publicitate + reclamă 16.197 mii lei

– materiale + consumabile 30.035 mii lei

– amortizări 33.627 mii lei

– alte cheltuieli de exploatare 95.056 mii lei.

Analizând în detaliu nivelul tranzacțiilor rezultă următoarele:

din 400.000 tone cereale programate a fi vândute, prin bursă s-au realizat 1.000 tone;

din 8.000 tone animale vii s-au realizat 7.800 tone;

din 100.000.000 mii lei active estimate a fi vândute s-au tranzacționat active în valoare de 10.000.000 mii lei.

Dacă în anul 1998, au fost încheiate 128 contracte, în anul 1999 numărul acestora s-a redus la 84, cu 44 mai puțin ceea ce înseamnă 65,62%. Au scăzut la jumătate contractele încheiate pentru animale vii (porc în viu) de la 66 la 32 în 1999, în timp ce pentru cereale s-au încheiat 4 față de 32 în anul 1998, iar pentru mărfuri diverse 11 în 1999 față de 30 în 1998.

Pornind în mod susținut tranzacțiile cu active și mijloace fixe, B.M.G. Brăila efectuând chiar și unele evaluări la activele supuse vânzării prin bursă, s-a reușit încheierea în anul 1999 a 37 contracte pentru active și mijloace fixe vândute ca marfă.

Volumul tranzacțiilor a scăzut în anul 1999 la 51.115.349 mii lei față de 120.524.380 mii lei.

Ca urmare a analizării plajei de afaceri ce se pot derula prin B.M.G. Brăila s-a propus prin “Raportul privind fundamentarea bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul 2000” a se efectua tranzacții pe următoarele nivele:

tranzacții cu cereale 40.000 tone/an (10% din cât s-a propus în anul 1999);

tranzacții cu active și mijlo9ace fixe pentru circa 10.000.000 mii lei;

tranzacții cu bunuri intrate în proprietatea statului prin confiscare, circa 4.000.000 mii lei;

compensări de creanțe și datorii, oportunitatenou apărută, ca urmare a agregării bursei brăilene de către Institutul de Management și Informare de pe lângă Ministerul Industriilor și Comerțului, ca membru compensator alături de alte câteva burse, membre ale U.B.M.R de care a și fost sprijinită.

3.9.4. ORGANIZAȚII NEGUVERNAMENTALE.

ȘCOALA ROMÂNĂ DE AFACERI – FILIALA Brăila

Școala Română de Afaceri, Filiala Brăila, a fost înființată în anul 1992 și este fondată de C.C.I.A. Brăila pe lângă care funcționează, fiind constituită pe o perioadă nedeterminată.

Filiala este un așezământ neguvernamental, de interes obștesc, având menirea să formeze și să specializeze personal în profesiuni specifice intereselor economiei naționale. Ea s-a constituit în conformitate cu prevederile statutului fundației, având personalitate juridică, recunoscută de instanța judecătorească competentă, statutul fiind aprobat și de Ministerul Educației Naționale.

Conducerea filialei Brăila este asigurată conform art.8.1. din “Regulamentul de organizare și funcționare a Filialei Brăila” de COMITETUL DIRECTOR AL FILIALEI, format dintr-un număr de 5 persoane având calitatea de membru (aceștia pot avea statut de angajat al Filialei sau membru de conducere al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură). Conform art.8.2. al aceluiași Regulament: “Președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Brăila este de drept președintele COMITETULUI DIRECTOR al Filialei.”

Scopul și obiectivele Filialei sunt:

Instruirea și formarea profesională, în condiții moderne și de înaltă competență a persoanelor interesate în practicarea unor meserii în diferite ramuri de activitate specifice economiei de piață;

Inițierea în afaceri;

Specializarea în afaceri;

Efectuarea de cercetări științifice, în nume propriu, în colaborare sau pe bază de contract cu unități specializate în domeniul afacerilor;

Organizarea de colocvii, simpozioane, seminarii în domeniul afacerilor;

Realizarea din proprie inițiativă sau la cerere, de servicii de informare;

Acordarea de sprijin celor interesați în domeniul afacerilor, cu atragerea de specialiști de înaltă calificare.

Organizează unele activități de atestare profesională pe baza reglementărilor în vigoare:

organizare de cursuri intensive de durată variabilă;

clase de formare profesională;

colaborarea cu instituții, asociații și așezăminte din străinătate în vederea schimbului de informații.

Școala Română de Afaceri în colaborare cu un grup de specialiști de la Centrul de Perfecționare de Comerț Exterior București, acordă pentru societățile din Brăila consultanță în domeniul comerțului exterior, privind următoarele probleme:

negocieri de închiriere a contractelor de toate categoriile;

consultații în probleme financiare, vamale, bursiere etc.

Pe parcursul anului 1999, COMITETUL DIRECTOR al Filialei Brăila a analizat, în cadrul celor patru ședințe trimestriale ordinare, probleme de importanță majoră pentru activitatea Filialei Brăila, printre care:

organizarea cursurilor de pregătire și perfecționare profesională;

diversificarea gamei de cursuri oferite;

analiza situației financiar-contabilei a Filialei.

Filiala Brăila are ca personal salariat încadrat un număr de 5 persoane:

coordonator cursuri – 2 persoane;

contabil-casier;

bibliotecar;

îngrijitor.

Activitatea de pregătire și perfecționare profesională a avut o singură direcție în cadrul anului 1999: cursuri de inițiere și perfecționare profesională prezentată în tabelul următor.

Tabelul nr.3.14. – Activitatea de pregătire și perfecționare profesională

Alături de activitățile privind organizarea și desfășurarea cursurilor de pregătire profesională, Filiala Brăila a S.R.Af. va stabili relații de colaborare și cooperare cu Agenția Județeană de Ocupare și Formare Profesională Brăila pentru organizarea de cursuri de calificare și/sau de conversie profesională în meseriile specifice județului.

3.9.5. CAMERA DE COMERȚ, INDUSTRIE ȘI AGRICULTURĂ Brăila

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Brăila a fost constituită prin Decretul-Lege nr.139 din 11 mai 1990 și H.G. nr.799/1990.

C.C.I.A. Brăila este o organizație independentă neguvernamentală, de utilitate publică, care s-a constituit din inițiativa agenților economici de stat și privați din județul Brăila, menită să reprezinte și să promoveze interesele membrilor săi în raporturile cu autoritățile, partenerii interni și externi, organismele din străinătate și reprezentanții acestora din România. C.C.I.A. Brăila își exercită jurisdicția doar asupra societăților comerciale membre, de regulă din județul Brăila, care dobândesc acest statut printr-o acțiune benevolă.

Rolul reprezentativ al Camerei de Comerț se concretizează în promovarea intereselor membrilor în toate etapele procesului decizional, de la nivel local până la cel național și internațional.

Acțiunile Camerei brăilene au fost concertate către satisfacerea cerințelor și susținerea intereselor comunității de afaceri brăilene și a potențialului lor de afaceri.

Astfel, în perioada 1990-1999, activitățile Camerei s-au concretizat în organizarea următoarelor acțiuni:

Acțiuni de promovare pe plan intern

Aceste activități au fost structurate după următoarele obiective:

organizarea de târguri specializate – între acestea se remarcă Târgul Național de Agricultură și Construct Expo;

organizarea de acțiuni promoționale din categoria saloanelor expoziționale, prezentării de firme, simpozioane, conferințe care au avut ca obiectiv general sprijinirea, dezvoltarea și promovarea pieței interne a mărfurilor și serviciilor, a potențialului de afaceri și perfecționarea sistemului de relații de colaborare;

participarea la manifestări expoziționale naționale și internaționale.

Formarea și perfecționarea în afaceri a operatorilor economici

Strategia de reformă a învățământului profesional și tehnic românesc reprezintă un obiectiv de maxim interes și pentru sistemul Camerelor de Comerț și Industrie, atât pe linia adaptării la cerințele economiei de piață, în concordanță cu evoluția pieței muncii din România, dar mai ales în vederea apropierii nevoilor școlii de ale agentului economic.

3. Consultanță economică, juridică în afaceri și asigurarea legalității funcționării firmelor

În cadrul acestei structuri de organizare și funcționare a Camerei, se regăsesc ca activități Oficiul Registrului Comerțului, care pe lângă înregistrarea înființării, modificării și lichidării firmelor, acordă operatorilor economici și consultanță juridică.

Totodată, prin departamentele de specialitate Camera acordă și consultanță pentru afaceri atât pentru piața internă cât și externă.

4. Activitatea de promovare pe plan extern

Pentru a sprijini firmele locale în stabilirea și dezvoltarea relațiilor comerciale și de colaborarea cu parteneri externi, Camera s-a preocupat pentru asigurarea unor servicii de specialitate și realizarea de acțiuni, care să corespundă cerințelor comunității de afaceri în acest domeniu.

Principalele acțiuni întreprinse în acest sens au fost următoarele:

întâlniri de afaceri cu parteneri externi;

furnizarea de informații privind oportunități de afaceri externe și acordarea de asistență și consultanță specializată în identificarea de parteneri externi;

acțiuni de stimulare a exportului;

asistență în realizarea deplasărilor agenților economici în interes de afaceri.

5. Preocupări pe linia integrării europene

Pornind de la premisa că firmele brăilene nu pot avea succes pe piața europeană fără a cunoaște foarte bine cerințele privind calitatea produselor și serviciilor și modalitățile de lucru în afaceri specifice acestor piețe, C.C.I.A. Brăila s-a preocupat cu deosebit interes de accesarea unor programe comunitare, între acestea JOP, SAPARD, PROGRES, NMCP.

În perioada aprilie 1999 – mai 2000 activitatea Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Brăila s-a desfășurat într-un context nefavorabil, ostil mediului de afaceri. Afirmația are în vedere faptul că pe de o parte, se întrezăresc unele aspecte de normalitate (cu un pronunțat caracter politic): parteneriatul cu NATO, derularea demersurilor de preaderare la U.E., o guvernare de tranziție într-o etapă de tranziție, pe de altă parte, înrăutățirea mediului de afaceri, o fiscalitate descurajantă, o politică de sugrumare a inițiativei de orice fel în condițiile insistenței unei legislații stufoase, labile și inconsecvente.

La baza acestei afirmații se află următoarele argumente:

reducerea cu aproape 1/3 a numărului operatorilor economici care-și mai desfășoară activitatea în județul Brăila;

numărul mare de falimente declarate, dar un număr și mai mare de falimente nedeclarate;

lipsa unei perspective clare, favorabile, permisive în derularea afacerilor, a sprijinirii inițiativei private, a întreprinderilor mici și mijlocii.

CAPITOLUL 4

ÎNTREPRINDERI DE SUCCES ALE

ECONOMIEI BRĂILENE

Metodologia de realizare a TOP- ului Național al Firmelor 1998

Condiții pentru includerea în TOP

cifra de afaceri pentru includerea în top ≥ 100 milioane lei;

profit brut ≥ 10 milioane lei;

rata profitului ≥ 0,01;

număr angajați (salariați + colaboratori) ≥ 2;

restanțe la plățile obligatorii (CAS, șomaj, impozite și taxe la bugetul de stat și bugetele locale) sub 30% din cifra de afaceri;

societăți comerciale (fără regii autonome).

Criterii de clasificare

Domenii de activitate

Industria extractivă, a produselor primare (țiței și cărbune, produse chimice, materiale de construcții, metalurgie, apă) și energetică;

Construcții de mașini, utilaje și echipamente;

Industria ușoară;

Industria lemnului, celulozei și hârtiei;

Industria alimentară;

Agricultură și silvicultură;

Construcții;

Comerț intern;

Comerț extern;

Turism;

Transporturi;

Servicii profesionale (cercetare și proiectare, comunicare, informatică, contabilitate, consultanță, expertize);

Mas-media;

Servicii sociale și generale (activități medicale, servicii imobiliare, reparații, întreținere, salubritate, recuperarea deșeurilor, divertisment).

Mărimea întreprinderii, în funcție de numărul de angajați:

2-49 angajați → întreprinderi mici;

50-249 angajați → întreprinderi mijlocii;

250-999 angajați → întreprinderi mari;

1000 și peste → întreprinderi forte mari.

Indicatori de clasificare în TOP

Pentru domeniile de activitate 1.1.-1.8. și 1.10.-1.14.:

cifra de afaceri;

rata profitului = profit de exploatare/ cifra de afaceri;

efort de dezvoltare = repartizare din profit pentru surse proprii de dezvoltare/ profit brut;

produsctivitate = cifra de afaceri/ număr angajați.

Pentru domeniul de activitate 1.9. Exportatori:

venituri din export;

rata exportului = venituri din export/ cifra de afaceri;

rata profitului;

efort de dezvoltare;

productivitate.

Metoda de calcul a punctajului

Pentru calcului punctajului acordat unei firme dintr-o clasă se va proceda în felul următor: se calculează pentru fiecare indicator aportul său la punctajul ai, .

Se calculează apoi punctajul total cu formula:

PT = a1*p1+a2*p2+ a3*p3+a4*p4,

unde p1, p2, p3, p4 sunt ponderile (notele) acordate fiecărui indicator, care sunt date pe domenii.

TOPUL FIRMELOR BRĂILENE

Industria extractivă, a produselor primare

și energetice

ÎNTREPRINDERI MICI

1. PRODAGREMIN S.R.L. 2.912.463 446.998 29 24,20

Actv. Extracția nisipului și argilei.

2. BETTY VENEL PROD S.R.L. 137.993 93.118 5 22,93

Actv. Producția articolelor din material plastic.

3. ANACONDA IMPEX S.R.L. 1.662.348 214.284 7 22,87

Actv. Fabricarea altor produse chimice.

ÎNTREPRINDERI MIJLOCII

1. S.C. JUDEȚEANĂ DE APĂ S.A. 2.205.100 398.387 89 100,00

Actv. Gospodărirea resurselor de apă, captarea,

tratarea și distribuția apei.

ÎNTREPRINDERI MARI

1. CET S.A. 73.440.982 2.483.562 531 100,00

Actv. Producția și distribuția energiei termice

și a apei calde.

CONSTRUCȚIA DE MAȘINI, UTILAJE ȘI ECHIPAMENTE

ÎNTREPRINDERI MICI

1. TEHNOLOGIC GRUP S.R.L. 6.169.754 2.415.989 11 22,85

Actv. Fabricarea altor produse fabricate din metal.

2. PHOENIX CONSULTING S.R.L. 5.142.510 127.003 96 19,55

Actv. Construcții metalice.

3. DUNAV S.R.L. 1.694.476 607.630 17 10,23

Actv. Construcții și reparații navale.

ÎNTREPRINDERI MIJLOCII

1. ELIND S.A. 5.086.063 1.384.074 65 65,12

Actv. Execuția de echipamente de măsură, reglare

și control pentru procesele industriale.

2. IRMEX S.A. 11.976.594 464.817 238 34,87

Actv. Fabricarea altor mașini de utilizare specifică.

industria ușoară

ÎNTREPRINDERI MICI

1. SPORTEX S.R.L. 4.787.762 1.164.552 44 8,24

Actv. Fabricarea de articole confecționate din textile

(cu excepția îmbrăcămintei și lenjeriei de corp)

2. NORIEL IMPEX S.R.L. 2.768.896 1.511.348 20 6,78

Actv. Fabricarea jocurilor și jucăriilor.

3. BIJUTERIA COM S.R.L. 1.646.915 711.201 10 5,20

Actv. Fabricarea bijuteriilor și articolelor similare.

ÎNTREPRINDERI MIJLOCII

1. VALMET TRADE S.R.L. 9.337.679 1.655.300 242 22,18

Actv. Fabricarea altor textile.

2. SADMIS PROD. COM. S.R.L. 2.546.602 976.385 141 16,17

Actv. Fabricarea de articole de îmbrăcăminte

și lenjerie din materiale textile.

3. STIL RELIEF S.R.L. 3.107.184 1.017.270 60 14,70

Actv. Fabricarea de articole de îmbrăcăminte

și lenjerie din materiale textile.

ÎNTREPRINDERI MARI

1. NEO S.R.L. 18.126.528 386.538 399 32,18

Actv. Fabricarea de articole confecționate din textile

(cu excepția îmbrăcămintei și lenjeriei de corp)

2. SHORT PROD. COM. S.R.L. 9.063.304 1.313.067 333 26,57

Actv. Fabricarea de articole de îmbrăcăminte

și lenjerie din materiale textile.

3. DORIA CONFEZIONI 7.370.795 703.477 279 17,36

Actv. Fabricarea de articole de îmbrăcăminte

și lenjerie din materiale textile.

ÎNTREPRINDERI MARI

1. BRAICONF S.A. 91.297.906 22.808.245 3.546 63,62

Actv. Fabricarea de articole confecționate din textile

(cu excepția îmbrăcămintei și lenjeriei de corp)

2. MISTRAL DUE S.A. 44.826.851 1.185.442 1.385 36,37

Actv. Fabricarea de articole confecționate din textile

(cu excepția îmbrăcămintei și lenjeriei de corp)

INDUSTRIA LEMNULUI, CELULOZEI ȘI HÂRTIEI

ÎNTREPRINDERI MICI

1. METROPOL TRADE S.R.L. 6.228.520 2.431.260 44 22,98

Actv. Fabricarea de produse stratificate din lemn.

2. LIPCAR COM S.R.L. 606.904 60.068 3 7,31

Actv. Fabricarea produselor din hârtie și carton.

ÎNTREPRINDERI MIJLOCII

1. ELECTRON S.R.L. 10.831.827 914.858 52 43,39

Actv. Fabricarea produselor din hârtie și carton.

2. FORESTIERUL S.A. 5.421.801 663.126 101 32,29

Actv. Fabricarea de produse stratificate din lemn.

3. COMLEMN S.R.L. 3.157.305 57.222 71 24,31

Activ. Fabricarea de elemente de dulgherie

și tâmplărie pentru construcții.

ÎNTREPRINDERI FOARTE MARI

1. CELHART DONARIS S.A. 195.212.947 2.665.960 1.164 50,84

Actv. Fabricarea produselor din hârtie și carton.

2. PAL S.A. 77.743.128 3.286.678 1.424 49,15

Actv. Producția de mobilier.

INDUSTRIA ALIMENTARĂ

ÎNTREPRINDERI MICI

1. DORALIMENT PROD S.R.L. 14.430.848 1.224.245 45 8,46

Actv. Producția, prelucrarea și conservarea cărnii.

2. ORIENT-EXPRES S.R.L. 8.360.475 407.688 13 7,00

Actv. Producția, prelucrarea și conservarea cărnii.

ÎNTREPRINDERI MIJLOCII

1. MAREX S.A. 31.781.774 4.552.771 75 22,19

Actv. Fabricarea băuturilor.

2. DUNIVAL PRODCOM S.R.L. 11.022.728 909.557 68 13,44

Actv. Fabricarea altor produse alimentare.

ÎNTREPRINDERI FOARTE MARI

1. DEMOPAN S.A. 201.061.370 27.483.942 1.743 100,00

Actv. Fabricarea produselor de morărit, a amidonului

și a produselor din amidon.

AGRICULTURA ȘI SILVICULTURA

ÎNTREPRINDERI MICI

1. AGROPROVENS S.A. 5.153.128 679.384 37 10,71

Actv. Cultura vegetală.

2. PUNTO PROD S.R.L. 297.571 199.739 2 6,88

Actv. Cultura vegetală.

ÎNTREPRINDERI MIJLOCII

1. COMBIMIX S.A. 119.904.938 1.833.577 187 28,63

Actv. Fabricarea produselor pentru hrana animalelor.

2. PORTIC S.A. 44.792.583 3.928.606 218 15,14

Actv. Creșterea animalelor.

ÎNTREPRINDERI FOARTE MARI

1. CEREALCOM S.A. 35.548.719 5.510.420 399 100,00

Actv. Servicii auxiliare (cu excepția activităților sanitar veterinare).

CONSTRUCȚII

ÎNTREPRINDERI MICI

1. HIDROTEHNICA S.A. 7.310.760 845.057 47 8,78

Actv. Organizarea de șantiere și pregătirea terenului.

2. ADDENDA TRADE S.R.L. 4.438.098 776.702 20 6,91

Actv. Construcții de clădiri și de geniu civil.

ÎNTREPRINDERI MIJLOCII

1.STANDARD BRACO COMPANY S.R.L. 12.516.922 1.326.908 207 13,34

Actv. Construcții de clădiri și de geniu civil.

2. ALSIT S.A. 9.875.958 1.670.033 147 12,99

Actv. Lucrări de instalații și izolații.

ÎNTREPRINDERI MARI

1. TRACON S.R.L. 56.121.532 6.182.249 383 50,87

Actv. Construcții de clădiri și de geniu civil.

2 SIGMA S.A. 20.616.409 3.999.566 350 31,49

Actv. Construcții de clădiri și de geniu civil.

3. S.C. DRUMURI ȘI PODURI S.A. 11.532.091 874.057 410 17,63

Actv. Construcții de clădiri și de geniu civil.

COMERȚ INTERN

ÎNTREPRINDERI MICI

CARUZ BRĂILA

EXPORT-IMPORT S.R.L. 63.997.390 6.453.923 13 3,78

Actv. Comerț cu ridicata al produselor alimentare,

al băuturilor și al tutunului.

2. AGRITOP AGROVET S.A. 42.525.908 2.720.543 19 2,44

Actv. Comerț cu ridicata al altor produse.

ÎNTREPRINDERI MIJLOCII

1. HARLEY COM S.R.L. 36.280.904 981.520 66 14,50

Actv. Comerț cu ridicata al produselor alimentare,

al băuturilor și al tutunului.

2. SERVICE AUTOMOBILE DACIA S.A. 36.487.835 254.913 80 11,73

Actv. Întreținerea și repararea autovehiculelor.

ÎNTREPRINDERI MARI

1. COMCEREAL S.A. 75.757.594 4.602.853 353 100,00

Actv. Activități de intermedieri în comerțul cu ridicata.

COMERȚ exterior

ÎNTREPRINDERI MICI

1. EUROCONSULTING S.R.L. 1.182.783 112.907 7 30,65

Actv. Activități de intermedieri în comerțul cu ridicata.

2. IL VULTURE EXIM S.R.L. 1.994.892 86.644 3 27,86

Actv. Comerț cu ridicata al produselor

agricole brute și animalelor vii.

3 bursagrirom s.a. 35.238.167 29.744.587 15 27,39

Actv. Comerț cu ridicata al produselor

agricole brute și animalelor vii.

TURISM – PRESTĂRI SERVICII ÎN ALIMENTAȚIA PUBLICĂ ȘI ÎN DOMENIUL HOTELIER

ÎNTREPRINDERI MICI

1.CONTI-COM S.R.L. 2.170.126 72.475 18 15,41

Actv. Cafenele și baruri.

2. J.R. MATEO COM S.R.L. 1.932.179 140.950 31 14,31

Actv. Restaurante.

3. IUGAN PREST S.R.L. 467.390 77.000 4 9,38

Actv. Cafenele și baruri.

ÎNTREPRINDERI MIJLOCII

1. TRAIAN S.A. 9.485.156 1.166.385 157 41,69

Actv. Hoteluri.

2. BELVEDERE S.A. 4.460.939 1.327.288 55 37,13

Actv. Hoteluri.

3. CORNUL DE AUR S.R.L. 3.038.140 39.821 51 21,17

Actv. Restaurante.

TRANSPORTURI

ÎNTREPRINDERI MICI

1. INADRIA TRANS S.R.L. 5.439.332 191.872 10 20,57

Actv. Alte activități anexe transporturilor

(inclusiv activitatea agențiilor de bilete).

2. VALBIA TRANS S.R.L. 2.060.955 62.993 5 9,10

Actv. Transporturi pe căi navigabile interioare.

3 TRANS RIV S.R.L. 1.368.325 342.601 9 8,65

Actv. Transporturi pe căi navigabile interioare.

ÎNTREPRINDERI MIJLOCII

1. START S.A. 28.570.681 367.662 136 59,71

Actv. Alte transporturi terestre.

2. METRANS S.A. 6.558.204 870.385 107 40,28

Actv. Alte transporturi terestre.

MASS-MEDIA

ÎNTREPRINDERI MICI

1. MEDIA MIX PRODUCTION S.R.L. 524.222 17.057 14 100,00

Actv. Activități de radio și televiziune.

TOPUL FIRMELOR EXPORTATOARE

– producătorii cu cel mai mare volum de export –

TOPUL FIRMELOR EXPORTATOARE

– producătorii cu cel mai mare venit din domeniul comerțului exterior –

Sursa: “Topul firmelor brăilene 1998”

CAPITOLUL 5

SOLUȚII STRATEGICE

Pe fondul instaurării normelor și instituțiilor statului de drept, al activării și organizării societății civile, al creării cadrului normativ al noilor mecanisme (liberalizarea prețurilor, piața bancară și bursieră, piața financiară, monetară, a asigurărilor etc.) România a înregistrat pași importanță în direcția formării sistemului funcțional al economiei de piață. Apariția unui semnificativ sector de operatori, realmente competitivi atât pe plan intern, cât și în mediul de afaceri extern este dovada incontestabilă a acestui progres.

Problema esențială a strategiei de dezvoltare economică constă în transformarea economiei românești într-un sistem de piață structurat și funcțional.

CE TREBUIE SĂ SE FACĂ ȘI MAI ALES CUM SĂ SE FACĂ

I. Structurarea strategiei de dezvoltare a economiei României pe câteva coordonate majore, care să asigure:

Acoperirea necesităților de masă pentru populația României – agricultură, industria alimentară, textile, încălțăminte, industria construcțiilor, a medicamentelor, a mobilei, informaticii și a turismului.

Susținerea ramurilor și a subramurilor care să asigure mijloacele și materialele necesare pentru procesele din prima categorie: ramuri precum construcțiile de mașini, electronică și chimia și metalurgia au nevoie de sacrificii strategice, dar și selectivitate strategică, este necesar să se îmbine satisfacerea necesarului intern cu capacitate de a exporta și de a fi competitivă.

Dezvoltarea producției bunurilor și a serviciilor deținute în principal pentru export. Aici, obligatorie este avangarda tehnologică (sau adecvarea tehnologică pentru anumite piețe) și înalta competitivitate.

“Va trebui să se manifeste mai mult discernământ în privința modului în care se lichidează marile întreprinderi, a corelării fenomenului și tendințelor de globalizare a economiilor și de liberalizare a comerțului exterior, a mișcării bunurilor, serviciilor, personalului, capitalurilor și informațiilor, cu nevoia realistă a unor politici protecționiste abile și echilibrate, în limitele admise de acordurile internaționale. În limbaj popular, trebuie procedat după regula «să faci ce face popa, nu ce spune popa».”

Integrarea europeană este o problemă care se hotărăște nu atât la masa tratativelor internaționale ci în economia reală, asigurând concentrarea de resurse pentru crearea de nișe de competitivitate.

Se impune conceperea unei strategii guvernamentale și a unor strategii sectoriale de dezvoltare a sferei serviciilor, precizând că aceasta se va face nu în locul, ci pe baza unui suport industrial, agricol și informatic diversificat, puternic și competitiv.

II. Privatizarea și lichidarea întreprinderilor cu pierderi.

Economia României, bugetul, balanța comercială și cea de plăți nu se pot echilibra numai prin lichidări sau cu prioritate prin lichidări. Dimpotrivă, stimulând, facilitând, protejând instalarea și expansiunea activităților economice profitabile și impactul social al lichidărilor va fi mai ușor absorbit. Rezultă imperativul ca prioritatea politicilor de restructurarea să fie concentrarea asupra expansiunii economice și comerciale profitabile.

În calculul criteriilor de adoptare a deciziei de lichidare – ar fi oportun să se elimine influența datoriilor anterioare – cu condiția ca aceste datorii să fie acum în scădere, a penalizărilor pentru datoriile vechi și chiar a amortizării datoriilor vechi, precum și impactul blocajului financiar.

Semnalul pentru întreprinderile care rămân după actuala fază de lichidare este cel al necesității irevocabile și de neamânat a profitabilizării, bazându-se pe:

cucerirea de piață;

infuzie de capital;

progres tehnologic și managerial la zi.

Prin cadrul legislativ, va trebui asigurat cu prioritate:

stabilitatea corpului managerial;

eliminarea interesului pentru deprecierea întreprinderii în procesul de privatizare;

crearea de condiții pentru concentrarea asupra obiectivelor de redefinire a pieței, de promovare a cercetării-dezvoltării și a transferului de tehnologie, de asigurare a calității;

valorificarea treptată, la nivel propriu, a activelor fără perspectivă;

constituirea unui fond pentru cheltuieli de demolare și asanare (este mai profitabil de plătit manopera pentru aceste operații, decât de plătit șomaj sau a plății compensatorii).

Din punctul de vedere al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Brăila, restructurarea economiei, și în particular a industriei, este privită în dublu sens: lichidarea proceselor cu pierderi, dar și sprijinirea dezvoltării proceselor profitabile și cu perspective de piață.

III. Elaborarea și aplicarea Codului fiscal și al Codului de Procedură Fiscală în România.

Să se pună capăt haosului creat de numărul exagerat de reglementări, uneori cu prevederi contradictorii, greu de înțeles și de respectat de către agenții economici.

Codul fiscal să se constituie într-o veritabilă “Coloană vertebrală” a sistemului de politici economice integrate și să fie conceput ca instrument de stimulare și promovare a investițiilor și a dezvoltării economice.

Codul fiscal și reforma fiscală sunt factori de referință pentru echilibrul macroeconomic și stimularea unui mediu de afaceri NEUTRU, ECHILIBRAT, TRANSPARENT, NEDISCRIMINATORIU, CONCU-RENȚIAL, STABIL ȘI STIMULATIV care să asigure:

creșterea capacității concurențiale a economiei României;

stimularea unui mediu financiar-bancar accesibil inițiativei private;

dezvoltarea unor posibile servicii specializate în domeniul creditului și investițiilor.

Să fie inițiate și promovate urgent “studii de piață” și “studii de impact” pentru a putea decide dacă:

și care subramuri sau produse au, deja, avantajele competitive sau condițiile necesare pentru a subzista în contextul integrării economice;

este momentul să încercăm să asigurăm selectiv o concentrare a eforturilor (financiare, materiale și umane) – pentru a stabili pe ce direcție și nișe de piață sau produs vom merge în viitor.

IV. Necesitatea imperioasă a instituțianalizării dialogului sistematic al Guvernului și reprezantanților în teritoriu cu structurile neguvernamentale cu vocație economică.

Dialogul sistematic al Guvernului și reprezentării sale în teritoriu, precum și al administrației publice locale cu organismele de profil economic ale societății civile este necesar cel puțin din următoarele motive și pentru realizarea următoarelor obiective:

Armonizarea, convenirea, negocierea soluțiilor și a parametrilor optimi în condiții de interese divergente, contractării intersectoriale și între nivelurile macro și microeconomic.

Prevenirea unor disfuncții, a unor efecte adverse ale măsurilor ce se adoptă, prin consultarea și confruntarea operațională a specialiștilor și factorilor de decizie din organele administrației centrale și după caz, locale, cu practicienii nivelului microeconomic și cu experiența și interesele colective ale agenților economici.

Informarea nivelului microeconomic asupra politicii puterii, a programelor și activităților aflate în pregătire sau în desfășurare; crearea unui curent de opinie în favoarea corecte lor înțelegeri și aplicări dacă au fost adoptate pe bază de analiză comună, convenire sau consens.

Factorii care favorizează atingerea acestor obiective sunt:

Comunitatea de afaceri națională și locală, este compusă din structuri neguvernementale cu vocație economică, cu o largă reprezentare – Camera de Comerț, patronate, asociații profesionale și altele – constituind o adevărată rețea implicată în economia reală, fiind un promotor al afacerilor prin serviciile profesionale pe care le implică.

Este constituită Alianța pentru Dezvoltare Economică a României (ADER) – organism fără personalitate juridică la care participă peste 100 organizații ale societății civile, de profil economic sau cu interese și implicare în sfera economiei. Acest organism a promovat și promovează analize și propune măsuri pentru oprirea declinului și relansarea activității economice, transmis tuturor factorilor de decizie ale forurilor legislative și executive.

“Se consideră că actuala formă instituționalizată a dialogului economico-social tripartit cuprinzând Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Patronatul și Sindicatele, acoperă numai o parte a problematicii economice actuale (cele referitoare la muncă, salarizare, protecție socială) și numai indirect problemele de ansamblu ale funcționalității economiei.

În acest context trebuie a fi luate în discuție următoarele probleme:

Adoptarea unor hotărâri noi, privind mediul de afaceri și statutul operatorilor economici.

Proiecte de acte normative și alte reglementări, să beneficieze, în prealabil, de consultarea și sprijinul comunității de afaceri.

Identificarea unor m[suri concrete pentru stimularea și protecția permisivă a activităților productive (scutirea sau reducerea impozitului pe profitul reinvestit, programe speciale de finanțare din fonduri nerambursabile, acoperirea cheltuielilor ocazionate de întocmirea documentațiilor pentru proiecte eligibile și altele).

Stabilirea priorităților de dezvoltare pe ramuri, domenii și produse, pe baza studiilor și a programelor elaborate de Guvern și administrația locală.

Necesitatea corectării urgente a unor disfuncții și confuzii introduse, reintroduse sau accentuate prin diferite inițiative legislative, de reglementare sau măsuri fiscale; unele H.G. sau O.G. anulează reglementări anterioare, fără a pune nimic în loc; «vidul» legislativ e «păgubos» atât pentru autorități cât și pentru cetățean.

Eliminarea unor disfuncții flagrante, cum ar fi: menținerea scutirii de TVA a unor categorii de bunuri de import fără scutire de TVA a acelorași categorii de bunuri achiziționate de pe piața internă punând producătorii români în poziția de concurență neloială față de importatori.

Reglementări favorabile pentru transportul maritim și traficul pe Dunăre.

Prioritate pentru dezvoltarea serviciilor turistice.”

Pentru atingerea obiectivelor de limitare a inflației, de stopare a declinului economic și trecere la creșterea economică, nu este suficient să ne bazăm în principal pe finanțarea externă așteptată și pe resursele din privatizare, ci este de maximă urgență luarea tuturor măsurilor de natură să elimine piedicile existente în calea inițiativei economice, diferitele fenomene ce frânează și inhibă activitatea microeconomică, adoptarea și implementarea de măsuri, mecanisme și stimulente pentru intensificarea endogenă a activității microeconomice profitabile.

În anul 1999 – la nivel național, Sistemul Camerelor de Comerț din România a lansat “Apelul la rațiune” și ulterior “Apelul la acțiune” – documente oficiale prin care, pe lângă o analiză diagnostic a economiei naționale, reliefând disfuncțiile cele mai flagrante ce se manifestă în România, au oferit și soluții pertinente de rezolvare a acestora.

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Brăila, participantă activă la elaborarea și susținerea “Apelului la rațiune” și a “Apelului la acțiune” elaborat de Camera de Comerț și Industrie a României și Municipiului București în consens cu organizațiile și asociațiile patronale și profesionale din România, își propune să fie promotoarea strategiilor menite să relanseze economia județului Brăila, în spiritul soluțiilor prezentate în “Apelurile” mai sus amintite.

Elemente de strategie macroeconomică

Inventarul resurselor naturale proprii insuficient valorificate care ar putea constitui o bază de reconversie structurală și relansare economică;

Corelarea strategiilor și programelor proprii cu cele ale județelor din Macroregiunea de dezvoltare II Sud-Est;

Constituirea și susținerea unui lobby în structurile legislative și executive, menit să promoveze interesele legitime ale comunității de afaceri locale.

Elemente generale de strategie sectorială

Industrie:

accelerarea de ansamblu a procesului de privatizare;

dezvoltarea sectorului IMM;

susținerea activității de export, prin recâștigarea piețelor tradiționale, în primul rând;

implementarea sistemului de asigurare a calității la nivelul operatorilor economici;

găsirea și susținerea asocierii cu firme bine cotate pe plan internațional, cu putere financiară care poate aduce tehnologii moderne și cu ajutorul cărora se pot penetra piețele externe;

dezvoltarea uinfrastructurii.

Agricultură:

crearea pieței financiar-bancare specifică domeniului agricol;

susținerea dezvoltării capitalului agricol particular;

privatizarea și restructurarea capitalului de stat;

asigurarea protecției producătorilor interni;

reabilitarea și revitalizarea spațiului rural;

asigurarea asistenței de specialitate până la nivelul micului fermier;

susținerea unei anumite structuri anuale de culturi, prin previzionarea necesarului intern și a piețelor externe;

contractarea și promovarea produselor agricole pe piețele tradiționale care au fost abandonate;

menținerea în funcțiune și extinderea sistemelor de irigații, având în vedere avantajul județului de a avea 75% din suprafața irigată.

Comerț:

disponibilizarea spațiilor comerciale, prin privatizarea societăților comerciale mari;

privatizarea spațiilor comerciale;

realizarea de adevărate centre comerciale en-gross pentru produse agroalimentare și bunuri de larg consum;

combaterea prin toate mijloacele legale a sistemului de “camătă” în închirierea spațiilor comerciale și a utilajelor;

modernizarea spațiilor comerciale, a depozitelor și a bazei tehnico-materiale aflate în dotare;

combaterea concurenței neloiale, prin înlăturarea posibilităților de desfacere a produselor care nu corespund din punct de vedere calitativ;

organizarea în punctele de vamă, de laboratoare specializate, pentru probe accelerate, stopându-se în acest fel pătrunderea în țară a produselor necorespunzătoare;

comercializarea numai de produse certificate conform normelor legale, care respectă condițiile calitative prevăzute în contracte, astfel încât acestea să nu afecteze viața, sănătatea și securitatea consumatorilor;

crearea unui mediu concurențial care să permită formarea liberă a prețurilor;

pregătirea profesională a tuturor lucrătorilor din comerț și obținerea de atestate de calificare a întregului personal;

susținerea dezvoltării activităților de producție în Zona Liberă Brăila.

Investiții-construcții:

În acest domeniu de activitate, eforturile se vor orienta spre susținerea realizării obiectivelor de investiții în derulare și promovarea celor în perspectivă, respectiv:

realizarea Centrului Internațional de Afaceri;

constituirea Ansamblului Industrial, Cultural și Social “Dunărea Polis 2000”;

construirea Podului peste Dunăre.

Turism:

În acest sector de activitate, prin privatizarea în proporție de 96% a principalei societăți de prestări servicii în turism – TRAIAN S.A. – și preluarea pachetului majoritar de acțiuni de către societatea germană UNITA S.A. cu siguranță efortul societăților ce activează în acest domeniu se va îndrepta către:

modernizarea capacităților de cazare și tratament existente și reclasificarea acestora;

diversificarea ofertei de servicii turistice a zonei;

dezvoltarea turismului balnear, de tratament, ținând cont de resursele naturale (ape sărate și nămol sapropelic valoros) prin implementarea unui sistem informațional și a unui mediu promoțional eficace, existența unei strategii noi pentru produsul turistic, tot mai complex datorită nevoilor oamenilor de confort și accesibilitate, existența formelor asociative în turismul balnear (lanțuri de marcă, corporații);

încurajarea agoturismului, potențial domeniu pentru investitorii interesați din țară și străinătate;

înființarea și susținerea activității Agenției Naționale pentru Turism Rural și Ecologic – Sucursala Brăila;

inițierea și dezvoltarea turismului de agrement pe Dunăre, a celui de pescuit și vânătoare în Insula Mică a Brăilei.

Transporturi și telecomunicații:

Pentru îmbunătățirea activității în domeniul transporturilor trebuie să se acționeze în direcțiile:

dezvoltarea și modernizarea infrastructurii existente;

perfecționarea unui sistem de leasing care să permită achiziționarea și de către agenții economici mai mici, a celor mai performante mijloace de transport;

alinierea tuturor mijloacelor de transport auto la normele ecologice EURO 2;

simplificarea procedurilor de obținere a licențelor de transport, precum și “spargerea” monopolului deținut de Registrul Auto Român în acordarea acestora.

2.1. Elemente de strategie sectorială la care C.C.I.A. Brăila poate participa activ și prezenta detalii

Industrie:

susținerea unor programe de reconversie a resurselor umane existente;

susținerea unor programe pentru mica industrie depistând nișe de piață cum ar fi: industria ambalajelor, a pieselor turnate, a componentelor pentru vagoane.

Agricultură:

efectuarea studiilor de marketing pentru piața internă și cele externe;

crearea și dezvoltarea pieței en-gross pentru produsele horticole;

restructurarea horticulturii în județul Brăila;

promovarea unui nou concept despre agricultura brăileană privind structura de culturi, cercetarea aplicativă;

stabilirea locului agriculturii brăilene la nivel național și în cadrul Macroregiunii II Sud-Est;

promovarea și susținerea realizării unei agriculturi ecologice.

Comerț-servicii:

crearea și dezvoltarea unei “școli naționale de soft” prin valorificarea potențialului uman de care dispune zona;

dezvoltarea activităților Bursei de Mărfuri Generale Brăila, prin crearea și activarea mai multor ringuri, proceduri diversificate, inițierea unei Case de Compensație.

Turism:

realizarea unei Filiale a ANTREC (Asociația Națională pentru Turism Rural și Ecologic);

valorificarea potențialului turistic al județului, respectiv al Insulei Mici, al lacurilor sărate, al monumentelor istorice și culturale din această zonă.

Învățământ:

realizarea unei prognoze a profilelor de învățământ în corelare cu economia județului.

Urbanism:

promovarea unor proiecte pentru:

parcări colective, atât de necesare în această etapă;

terenuri de sport multifuncționale (patinoar/ patine cu rotile);

spații special amenajate pentru joc de șah.

BIBLIOGRAFIE

Dan Voiculescu, Cezar Mereuță, “Analiza de competitivitate a economiei românești. Orizont 2000-2005-2010. Soluții strategice alternative”, Ed.Academiei Române, București, 1998.

Adriana Olaru, “Marketing”, Ed.Porto-Franco, Galați,1996.

Adriana Olaru, “Managementul marketingului firmelor românești”, Ed.Alma, Galați, 2000.

Victor Romeo Ionescu, “Previzionarea evoluției sistemelor socio-economice teritoriale: TEORII, MODELE, STUDII DE CAZ”, Ed.Evrika!, Brăila, 1997.

Alexandru Farkas, “Economia de piață. Micro, macro, mondoeconomia”, Ed.Libris, Cluj-Napoca, 1992.

Violeta Pușcaciu, Florin Dan Pușcaciu, “Transporturi maritime”, Ed.”ARIONDA”, Galați,1999.

Doina Udrescu, “Note de curs”.

Maria Nicolai, “Note de curs”.

* * * Colecția “Economistul” 2000.

* * * Colecția “Adevărul economic”.

* * * Colecția “Financial MERCUR”.

* * * Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Brăila.

* * * Agenția Județeană de Ocupare și Formare Profesională.

* * * Bursa de Mărfuri Generale Brăila.

* * * Direcția Centrală de Statistică Brăila.

* * * Direcția Generală pentru Agricultură și Alimentație Brăila.

* * * Direcția Silvică Brăila.

* * * Fondul Proprietății de Stat – Sucursala Brăila.

* * * Societatea de Investiții Financiare – Reprezentanța Brăila.

* * * Zona Liberă Brăila.

* * * Direcția Generală a Finanțelor Publice Brăila.

* * * Direcția Muncii și Protecției Sociale Brăila.

=== Anexa 1 ===

FIȘA 1

Tabelul nr.1 – Principalii indicatori în perioada 1990-1994

FIȘA 2

Tabelul nr.2 – Principalii indicatori în perioada 1995-1999

* Date provizorii

=== Anexa 2 ===

Tabelul nr. 3. 7. – Numărul întreprinderilor și cifra de afaceri pentru întreprinderi cu activitate principală de comerț în perioada 1993-1998.

– mil. lei prețuri curente –

=== Anexa 3 ===

FIȘA 3

Tabelul nr.3

Notă: PF – persoană fizică;

AF – asociație familială;

SRL – societate cu răspundere limitată;

SNC – societate în nume colectiv;

SCS – societate în comandită simplă;

SCA – societate în comandită pe acțiuni;

SA – societate pe acțiuni;

RA – regie autonomă;

OC – organizație cooperatistă.

FIȘA 4

Tabelul nr.4 – Situația privatizării în perioada 1993-1998

FIȘA 5

Marile intrări pe piața disponibilizărilor

FIȘA 6

Dinamica producției fizice industriale

FIȘA 7

Tabelul nr.5 – Producția medie la hectar la principalele culturi pe categorii de unități

– Kg –

FIȘA 8

Evoluția exporturilor anului 1998 comparativ cu 1997

FIȘA 9

Tabelul nr.6 – Realizarea prevederilor din B.V.C. pentru anul 1999

=== test1 ===

CAPITOLUL 3

STAREA ACTUALĂ A ECONOMIEI JUDEȚULUI BRĂILA

3.1. TRADIȚII ECONOMICE

O privire generală asupra originilor Brăilei relevă că districtul a fost locuit din timpuri străvechi, după cum dovedesc vestigiile arheologice numeroase care datează din anii 5000 î.Ch., vestigii care dezvăluie semne de continuitate ale vieții și ale civilizației. În orașul Brăila, atestat documentar acum 628 de ani, locuitorii săi s-au ocupat de cultura plantelor, creșterea animalelor și pescuit.

Tradițiile economice brăilene sunt scoase în relief spre sfârșitul secolului al XIX-lea, când viața economică a Brăilei cunoaște o creșterea considerabilă. Este vremea când se construiesc căile ferate și cheiurile de piatră ale portului, când se înmulțesc întreprinderile industriale și comerciale. Lângă Dunăre erau instalate două rafinării de petrol care produceau pentru export, iar în anul 1872 a intrat în funcțiune fabrica de bere “Muller”.

Activitatea industrială se dezvoltă, crescând în același timp numărul muncitorilor. În anul 1898 existau la Brăila șapte mori cu aburi – printre cele mai mari din țară – între care moare “Violatos”, moara “Likiiardopulos” și moara “Miloș și fiul”, apoi fabrica de ciment “I.G.Cantacuzino”, o fabrică de spirt, o fabrică de cărămizi, plus o serie de întreprinderi mai mici: trei de săpun și lumânări, câte două de teracotă, de frânghii, de cherestea, de dulciuri și câte una de tăbăcărie, de var, de porțelan, de macaroane, de apă gazoasă, de cuie, de cismărie.

În 1904, se înființează societatea anonimă “Rizeria Română”, având drept scop “industria și comerțul orezului iar în 1907 este pusă în funcțiune întreprinderea metalurgică “Izbânda”.

După primul război mondial viața economică a Brăilei a suferit schimbări însemnate. Scăzuse considerabil activitatea portuară, în schimb s-a înregistrat un plus în viața industrială a orașului. Spre sfârșitul deceniului trei al secolului trecut existau un număr de 175 întreprinderi industriale de diferite mărimi cu circa 6.200 de lucrători. Este perioada când au luat ființă câteva întreprinderi metalurgice însemnate.

În mai 1924 s-a construit Societatea franco-română de materiale de drum de fier care fabrică locomotive, corpuri de nave, prese de ulei, vane, întreținea lunar 3-6 locomotive cu reparații grele și 8-10 locomotive ușoare iar turnătoria producea în 1938 35-45 tone fontă lichidă și 30-40 tone oțel lichid.

În 1929 se înființează întreprinderile metalurgice “David Goldenberg și Fiii” numite mai târziu “Întreprinderea Metalurgică Dunărea” (I.M.D.), unde se produceau în anul 1938, în medie pe lună, 434 tone fier comercial, 1.433 tone fier beton, 20 tone lanțuri, 473 tone cuie, 132 tone sârmă arsă etc.

În 1940 se înființează Șantierul Naval “România” care «va construi și repara vase plutitoare pentru râuri, fluvii și mare», iar în anul 1950 se înființează fabrica de confecții “Ancora” (în prezent Brainconf).

În ceea ce privește transporturile și telecomunicațiile, Brăila a intrat destul de timpuriu în circuitul zonelor cu întâietate în acest domeniu. În decembrie 1870 a fost pusă în funcțiune provizoriu, linia ferată până la București.

În ceea ce privește tradițiile economice agrare, brăila a fost, din vechi timpuri, nu numai un centru pescăresc, dar și unul de grâu și produse alimentare. În 1831, județul Brăila avea un număr de 40 de sate. În așezările din Valea Dunării se dezvoltau agricultura, creșterea vitelor, pescuitul.

Către sfârșitul secolului al VIII-lea, principalul produs al județului era grâul. Alte produse erau ceara și mierea, brânza, cașcavalul și carnea de porc. Pe la 1714, lângă Brăila erau câmpii acoperite cu grâu, orz și alte culturi, presărate cu vii și pomi fructiferi.

În 1882 a fost creată la Brăila bursa de cereale și alte bunuri, iar în 1894, guvernul din acea vreme a acordat privilegiul de zonă liberă, Brăila cunoscând astfel un mare avânt.

Astfel, viața economică fiind foarte prosperă, Brăila a devenit unul dintre cele mai importante centre comerciale românești.

În prezent, principalele activități din economia județului sunt:

industria și construcțiile, cu o pondere de 49%;

serviciile cu o pondere de 40%;

agricultura, silvicultura și exploatarea forestieră cu o pondere de 11%.

Graficul 3.1. – Principalele activități din economia județului Brăila

Sectorul privat deține o pondere de 57% în economia județului. Activitățile în care capitalul majoritar privat este dominant sunt: comerțul și construcțiile.

În industrie sectorul majoritar privat reprezintă numai 34%. Principalele activități industriale sunt:

producția, transportul și distribuția energiei electrice și termice, gaze și apă caldă – 30,4%;

industria alimentară și a băuturilor – 25,2%;

industria celulozei, hârtiei și a cartonului – 7,1%;

industria metalurgică – 6,7%;

industria confecțiilor de îmbrăcăminte 6%;

industria de mașini și echipamente – 5,1%;

construcții nave 3,9%;

extracția petrolului –2,7%;

industria de prelucrare a lemnului, inclusiv producția de mobilă – 3,7%;

industria construcțiilor metalice – 2,3%;

industria chimică și a fibrelor sintetice și artificiale – 1,3%.

3.2. RESURSE NATURALE

Județul Brăila, situat în sud-estul României în Câmpia Română, acoperă o suprafață de 4.765,8 km2, iar capitala sa, orașul Brăila – unul dintre marile orașe – este localizată la distanța de 200 km nord-est de București.

Orașul Brăila este situat la 46o16” latitudine nordică și 27o58” longitudine estică.

Teritoriul județului Brăila se axează în cea mai mare parte pe unitatea de câmpie – Bărăganul central și nordic și Lunca Dunării – cunoscută sub numele de Insula Mare a Brăilei. La acestea se adaugă luncile Siretului, Buzăului și Călmățuiului, adică sectoarele inferioare ale acestor cursuri de apă.

Împrejurimile brăilene sunt monotone, fără bariere naturale și cu drumuri accesibile, fluviul Dunărea făcând din Brăila o poartă deschisă către lume.

Brăila are o climă temperat-continentală, cu o medie a temperaturii de 11,1oC, cu veri călduroase și uscate și ierni reci.

Condițiile naturale și poziția geografică a acestui județ au contribuit la dezvoltarea unor ramuri ale economiei și anume agricultura și comerțul.

Datorită condițiilor pedogeografice și a vastelor lucrări de îndiguire (zonele inundabile) și irigare (îndeosebi zonele de câmpie cu deficit de umiditate), agricultura s-a extins mult, ocupând 80,8% din suprafața teritoriului. Flora și fauna brăileană sunt caracteristice câmpiei. Stepa, altădată nesfârșită, a fost transformată în suprafață agricolă, județul Brăila fiind unul dintre cele mai dezvoltate din punct de vedere agricol între județele României.

Dintre culturile cu mare pondere menționăm:

porumbul;

grâul;

floarea-soarelui;

sfecla de zahăr;

legumele și plantele furajere.

Toate aceste elemente, ca și altele de ordin social-economic au condus la consolidarea și îmbunătățirea poziției economico-geografice a județului Brăila pe harta României.

3.3. RESURSE UMANE

Populația județului înregistrează în ultimii ani un fenomen de descreștere numerică, la 1 iulie 1998 populația stabilă fiind de 388.606 locuitori (190.096 bărbați și 198.510 femei) rezultând o densitate de 81,5 locuitori/km2.

Intensitatea fenomenului de scădere se manifestă în mediul urban, în timp ce, practic, mediul rural înregistrează o ușoară creștere.

În mediul urban trăiesc 258.698 locuitori (66,6%) din care 90,4% (233.456 persoane) în municipiul Brăila. Acest aspect menține Brăila pe locul II în topul orașelor mari și tot pe locul II (după București) în ceea ce privește densitatea populației (7.020 locuitori/km2).

Analizând populația pe grupe de vârstă, se constată că, atât populația tânără (sub 15 ani), cât și cea adultă (15-59 ani) este în scădere, în timp ce populația vârstnică (de 60 ani și peste) este în creștere, deținând o pondere de 19,4% din totalul populației. Procesul de îmbătrânire demografică este mai accentuat în mediul rural, unde ponderea populației vârstnice este de 27,7%.

Potrivit liberei declarații a persoanelor privind apartenența la o anumită naționalitate sau etnie, structura populației se prezintă astfel: 98% români, 1,1% rromi, 0,6% ruși-lipoveni, 0,3% alte naționalități (355 greci, 211 maghiari, 126 turci, 77 evrei, 75 germani, 32 bulgari, 21 ucraineni, 20 sârbi, 14 armeni).

Graficul nr.3.2 – Structura populației după apartenența la o anumită naționalitate sau etnie

În ceea ce privește structura după religie, se evidențiază preponderența populației de religie creștin-ortodoxă (98,6% din total), urmând cea creștină de rit vechi (0,4%), cea romano-catolică (0,3%).

Forța de muncă

Resursele forței de muncă ale județului la începutul anului 1998 sunt reprezentate de cele 232,4 mii persoane apte de muncă (respectiv 59,8% din populație). Dintre acestea numai 134,9 mii persoane (58% din resursele de muncă) sunt ocupate într-una din activitățile economice din județ.

Graficul nr.3.3. – Resursele forței de muncă ale județului la începutul anului 1998

Din punct de vedere al populației ocupate la 1.000 de locuitori, Brăila se află pe ultimul loc pe țară.

Din totalul populației ocupate, 81,6 mii persoane sunt salariate, restul desfășoară activități pe cont propriu.

“Structura populației ocupate pe activități se prezintă astfel: 42,6% lucrează în agricultură-silvicultură (locul 31 pe țară); 24,6% în industrie (locul 32 pe țară); 5,6% în construcții; 6,2% în comerț, repararea și întreținerea autovehiculelor și a bunurilor personale și casnice; 0,7% în activități financiar-bancare și asigurări; tot 0,7% în hoteluri și restaurante; 5,2 în transport-depozitare; 1% în activitatea de poștă și telecomunicații; 1,9% în tranzacții imobiliare, închirieri și servicii prestate întreprinderilor; 1,4% în administrația publică și apărare, asistență socială obligatorie; 4,6% în învățământ; 4,1% în sănătate și asistență socială și 1,4% în alte activității de servicii colective, sociale și personale.”

Graficul nr.3.4.– Structura populației ocupate pe activități

Șomajul

“La începutul anului 1999 numărul șomerilor înregistrați era de 27.728, din care 8.374 beneficiau de ajutor de șomaj, 1.909 erau tineri beneficiari de ajutor de integrare profesională, 10.586 primeau alocație de sprijin, iar 6.859 se aflau în evidența Oficiului Forței de Muncă fără să beneficieze de prevederile Legii nr.1/1991.”

Aceste ultime două categorii reprezintă șomeri cronici.

Performanța în acest sens este aceea că într-un timp foarte scurt 1997-1998 totalul personalului disponibilizat prin Ordonanțe de Urgență a fost de 15.845 persoane, ceea ce a făcut ca în patru luni (noiembrie 1998 – februarie 1999) rata șomajului să crească de 17,8% (locul III pe țară) la 19,5% (locul II pe țară) situând astfel Brăila după Hunedoare (20,5%), dar depășind Botoșani și Vaslui (19,2%), fiind astfel cu 72,8% mai mare decât rata la nivel național (11,1%).

Pe grupe de vârstă și sex, cei 30.705 șomeri (iulie 1998) se structurează astfel:

ponderea cea mai mare o dețin tinerii sub 25 ani (5.418 persoane) și cei între 40-55 ani, respectiv 40-49 ani (4.866 persoane), 50-55 ani (7.165 persoane);

afectează într-un procent de 39% femeile.

Marile intrări pe piața disponibilizărilor provin de la marii coloși ai județului Brăila:

S.C. BRAIGAL S.A. = 5.860 (20%);

S.C. PROMEX S.A. = 5.771 (19%);

S.C. DUNACOR S.A. = 2.367 (8%);

S.C. ZAGNA S.A. = 375 (1%);

S.C. CELHART DONARIS S.A. = 273 (0,8%);

S.C. STANRIZ S.A. =205 (0,6%);

S.C. VARMATTA S.A. = 122 (0,3%),

ce acopereau deci o mare parte a forței de muncă atât cantitativ, dar și calitativ.

Graficul nr.3.5. – Marile intrări pe piața disponibilizărilor

Ca urmare a acestui proces, pe piața muncii au devenit excedentare meserii ca: operatori chimist, prelucrători prin așchiere, turnător-formator, lăcătuș mecanic, mecanic-agricol.

Deși s-au dezvoltat alte domenii de activitate care au absorbit forța de muncă disponibilă și recalificată în confecții, construcții civile și industriale, diverse profiluri meșteșugărești – acestea totuși nu au acoperit întreaga cerere (sau cel puțin într-o proporție semnificativă) existentă pe piața locală (numărul șomerilor s-a redus față de anul 1998 cu 2.977 în 1999).

În ceea ce privește perspectiva absorbției forței de muncă, se cuvine a fi făcute câteva remarci:

deși a existat o linie de creditare cu facilități pentru societățile care angajau șomeri (Legea nr.1/1991 republicată), aceasta a fost accesată doar de 71 de societăți, creându-se astfel un număr de 632 locuri de muncă din care 401 pentru șomeri, ultima perioadă fiind însă mai puțin eficientă, absorbția de șomeri fiind foarte mică;

din cei peste 30 mii de șomeri ai județului, la Bursa locurilor de muncă s-au prezentat în proporție de 2,5%.

Natalitatea și mortalitatea

Evoluția fenomenelor demografice în anul 1998 comparativ cu anul 1997, este caracterizată printr-o ușoară creștere a natalității și o scădere a ratei mortalității, de o creștere atât a frecvenței căsătoriilor, cât și a divorțurilor.

În anul 1998 s-au înregistrat 3.595 născuți vii, cu 47 mai mulți decât în anul 1997, ceea ce a determinat o creștere a natalității de la 9,1 la 9,2 la 1.000 de locuitori.

Scăderea numărului de decese în anul 1998 cu 225 față de anul 1997 determină o ușoară creștere a ratei mortalității generale de la 12,2 la 11,5 la 1.000 de locuitori. A crescut numărul căsătoriilor încheiate în anul 1998 cu 77, ceea ce determină o rată a nupțialității de 6,6 comparativ cu 6,4 căsătorii la 1.000 locuitori în anul 1997. Fenomenul de divorț înregistrează o creștere față de anul 1997 de la 737 la 827 divorțuri.

3.4. INDUSTRIA

Producția industrială reprezintă valoarea produselor finite fabricate livrate sau destinate livrării, a semifabricatelor livrate din producția proprie, a prelucrării materiilor prime și materialelor clienților, a lucrărilor cu caracter industrial prestate terților, precum și a diferenței de stoc de semifabricate și producție neterminată.

Tabelul nr.3.1. – Producția principalelor produse industriale

Tabelul nr.3.2. – Dinamica producției fizice industriale 1989 = 100% (%)

– Sursa: Direcție Județeană de Statistică –

1) An precedent =100 * Lipsă date