Analiza Diagnostic Social Economică a Localității “puhoi” în Vederea Includerii Acesteia în Circuitul Turistic Rural al Republicii Moldova

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA „BUSINESS ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR”

CATEDRA „TURISM ȘI SERVICII HOTELIERE”

Proiect

pe tema:Analiza-diagnostic social-economică a localității “Puhoi” în vederea includerii acesteia în circuitul turistic rural al Republicii Moldova

Elaborat: Catarău Nicoleta

T – 133

Verificat: Livandovschi Roman

Chișinău 2016

Plan

Introducere

Capitolul I. Scurt istoric al localității rurale

Capitolul II. Situația social-economică a localității rurale

Capitolul III. Inventarierea resurselor turistice (naturale și antropice) ale localității rurale

Capitolul IV. Avantajele și deficiențele dezvoltării produsului turistic în localitatea rurală

Capitolul V. Plan de acțiuni privind valorificarea resurselor turistice din localitatea rurală

Concluzii și recomandări

Bibliografie

Anexe

Itinerar turistic……………………………………………………………………………pag.40

Introducere

„Suntem și vom fi întotdeauna neam de țărani. De aceEa, destinul nostru ca neam, ca putere culturală, atârnă de cantitatea de aur curat ce se afla în sufletul țăranului – creatorul și păstorul culturii populare, centru gerator, binecuvântat și rodnic ”

Satul, pe parcursul mai multor secole, ne apare ca un vis în sine în timp și spațiu. Nici o lege din afara, atât timp cît a fost considerat drept unicul rezervor spiritual al societății, nu i-a putut afecta destinul, pentru că și le avea pe ale sale: obiceiuri, tradiții, orientări clare, logice, verificate de vreme și capabile să dea răspuns în stil propriu gândirii tradiționale, oricărui aspect al existenței.

Satul, ca formă tradițională de locuire era o entitate cu anumite reguli religioase, ce se mai regăsesc în noua realitate , și anume: toți oamenii se cunoșteau foarte bine între ei , mai cu seamă, satul avea o structură precisă, era geometrizat, avea un centru reprezentat de biserică, avea un cod comun de valori, acceptate de toată lumea, ceea ce nu se întâmpla în oraș. Mereu va fi un spațiul al datinilor, al tradițiilor populare, al unui miros de aer ciobănesc.

Vatra, casa, portul, o serie de profesiuni, ramuri, îndeosebi agricultura și păstorul, sunt categorii ale satului.

„ problemele dezvoltării și amenajării rurale este una dintre cele mai complexe teme ale contemporaneității, datorită faptului că, în esența sa, presupune realizarea unui echilibru între cerința de conservare a spațiului rural din punct de vedere economic, ecologic și socio-cultural, pe de o parte și tendința de modernizare a vieții rurale, pe de altă parte. În același timp, dezvoltarea și amenajarea rurală se află la confluența dintre tendința de expansiune a urbanului, a dezvoltării agresive a industriei pe seama spațiului rural și cerința de a menține , pe cît este posibil, ruralul la dimensiunile sale actuale. Dezvoltarea și amenajarea rurală, care tind să se modernizeze, au ca obiectiv menținerea și conservarea caracterului național al spațiului și culturii rurale, iar acolo unde s-au produs grave distrugeri fizice sau socio-culturale, regionale sau naționale, se propune soluția reconstituirii sau, eventual restaurării acestor zone, în sensul readucerii lor la standardele de ruralitate”.

Deși dezvoltarea turismului rural este intens mediatizată, iar antreprenorii apreciază această formă de turism ca una din oportunitățile de dezvoltare și diversificare a afacerilor, trebuie de remarcat că sunt nici pe departe valorificate eficient toate oportunitățile de care dispune Republica Moldova.

Capitolul I. Scurt istoric al localității rurale

Republica Moldova ne impresionează prin satele sale de o frumusețe incomparabilă și prin diversitatea lor. Unul din aceste sate este satul Puhoi, raionul Ialoveni,asezat în partea centrală a Republicii Moldova și în partea de sud-est a raionului Ialoveni, la o depărtare de 33 km de capitala republicii, orașul Chișinău și la aproximativ 15 km de calea ferată Mereni. Comuna se învecinează cu satele Țipala,Budăi, Văratic, Geamăna și Chetrosu.

Din punct de vedere istoric comuna Puhoi a fost înființată în 1469 și ocupă o suprafață de 4552 ha pământ.

Cele două movile mari de pămînt din apropierea s.Puhoi marchează,de fapt, locurile, unde au fost înmormîntați niște nomazi călăreți veniți tocmai din stepele asiatice pentru a-și pășuna hergheliile de cai și a prăda siliștile de pe meleagurile noastre,după care le ardeau.Nu rareori se întîmpla că băștinașii le opuneau rezistență puternică,își apărau cu mult curaj avutul,luptînd cu ei pe viată și pe moarte ,și de multe ori le cauzau și lor pierderi umane.Iar aceia aveau obiceiul să-și înmormînteze ortacii sub astfel de movile mari,făcute din brazde de pămînt.De fapt ,acest sat a fost prădat și ars total sau parțial de mai multe ori.Locuitorii lui îl părăseau în timp de război sau cînd se abateau peste el epidemiile de holeră și ciumă,dar aceste nenorociri treceau și ei iar se întorceau în sat.

O rîpă lungă,ce desparte satul în două,cu o vînă subțirică de apă de izvoare de la fundul ei în timpul topirii zăpezilor sau al ploilor puternice adună în ea toate scursurile din împrejurimi și le duce la vale în puhoaie puternice,rupînd totul în calea lor, iar uneori inundînd și casele oamenilor.Oamenii i-au zis rîpii Puhoi,iar apoi și satului tot Puhoi i-au zis.Așa explică oamenii denumirea satului lor.

Niște vechi răzeși din Puhoi în sept.1828 declară că strămosii lor se trag din Băcioi și din urmașii vrednicului oștean Cozma Răzanul,care,cică,ar fi fondat satul Rezeni.Cineva presupunea că această declarație e îndoielnică,deoarece e fals ,cică,documentul din 26 oct.1469,în baza căruia a fost făcută ,dar îl găsim în una dintre culegirile lui Aurel Sava,din care ne convingem că satul e pomenit de Ștefan cel Mare drept danie lui Nicolae postelnicul și Hirosim Melciu pentru slujbă credincioasă.Se consideră că anume această dată trebuie trebuie luată ca punct de pornire în cercetarea istoriei satului,data fiind preluată și de Dictionarul enciclopedic moldovenesc.

În 1903 în Puhoi se deschide școală ministerială.

În 1933 satul număra 2962 de locuitori,iar cînd a fost ocupat de sovietici-3784 de locuitori,incl. 3743 de români ,deviniți imediat moldoveni.Mulți fug peste Prut și la recensămîntul din vara anului 1941 rămîn numai 3463,viețuind în 825 de case.

La începutul anilor cincizeci ai sec. 20,în acest sat se înalță un frumos monument,consacrat ostașului necunoscut.De fapt,acest monument e și memoria ,pe care sătenii le-o păstrează puhoienilor căzuți în războiul din 1941-1945.

La recensămîntul din 1949 în acest sat au fost înscriși 2981 de oameni,inclusiv 2842 de moldoveni.La 16 aug. 1949 a fost oficializat primul kolhoz din Puhoi, care a inclus 330 de gospodării țărănești.Chiar în anul următor cele două kolhozuri din Puhoi au fost comasate cu al treilea, din s.vecin Văratic,și au întemeiat kolhozul ,, Stalin’’ condus de Alexei Rucika.Rînd pe rînd kolhozul a primit primul tractor,prima mașină de treierat ,primul autocamion,prima combină. După dezonorarea lui Stalin ,în 1956 k-zul a căpătat nume nou ,,Biruința’’.Din 1971 k-zul ,,Biruința’’ a fost reorganizat în s-zul-fabrică ,,Puhoi’’.

De la numărătoarea populației din 1949 și pînă în prezent au mai fost organizate 3 recensămînturi.Iată ce au înscris și ele în registre:

1979: 4969 de locuitori,incl.2348 de bărbați și 2621 de femei.Din 1965 tot satul este electrificat.

1989: 5309 locuitori ,incl.2548 de bărbați și 2761 de femei.

2004: 5542 de locuitori incl.2711 de bărbați și 2831 de femei.

E unul dintre puținele sate ,a căror populație continuă să evolueze in creștere.

Din acest sat provin mai multe personalități marcante din economia,știința și cultura Republii Moldova .

Profesorul Valeriu Soltan( n.9 mai 1951), a absolvit Facultatea de Matematică și Cibernetică a USM.Lucrează laborant superior în secția de analiză funcțională a metodelor aproximative a In-tului de Matematică al AȘM. Apoi e doctorand al aceluiași in-t,unde susține teza de doctor în științe fizico-matematice.E profesor universitar.Lucrează la catedra de analiză matematică.E șef ad-interim,șef al Catedrei de geometrie.A publicat peste 110 lucrări științifice ,4 cărți de matematică elementară,2 monografii (una editată în Germania). Activitatea sa de savant e bine oglindită în presa mondială.

Istoric contemporanist,conferențiar universitar,Gheorghe Palade (n.6 sept.1950) a absolvit Facultatea de Istorie a USM și a făcut doctorantura la Universitatea de Stat ,,M.V.Lomonosov’’ din Moscova.E doctor în istorie.Lucrează profesor de istorie la Școala nr.1 din Chișinău,lector,lector superior ,conferențiar la Facultatea de Istorie a USM. E președinte al Asociației Istoricilor din RM.Cercetările sale vizează istoria vieții spirituale din Basarabia interbelică și mișcarea națională din această provincie în perioada 1900-1918,la fel și istoria românilor din epoca contemporană în ansamblu.

Cele mai importante lucrări științifice ale sale sînt Basarabia în cadrul României întregite,Istoria Românilor.Crestomație pentru cl.9, Istoria Românilor,epoca contemporană.

Mihai Cotorobai (n. 25 martie 1951) își face studiile la Facultatea de Drept a USM și la Universitatea de Stat din Leningrad (azi Sankt-Petersburg).Activează in funcție de lector superior la facultatea de Drept a USM,apoi e audient la Facultatea de perfecționare a cadrelor profesionale a Universitații de Stat ,,M.V.Lomonosov’’ din Moscova. În 1990 este ales deputat în Parlamentul RM, unde îndeplinește funcția de președinte al Comisiei pentru autoadministrarea în economia locală. E numit judecător în Curtea Constituțională din RM. Este conducătorul grupului de elaborare a Constituției RM,coautor al monografiilor Dreptul agricol,Dreptul funciar.E semnatar al Declarației de Independență a Republicii Moldova.

Actrița Tatiana Saiencu-Lazăr (n. 26 aprilie 1961) a făcut studiile la Academia de Teatru ,,B.V.Șciukin’’ din Moscova,la Catedra de actori de teatru,cinema și estradă.Lucrează la Teatrul ,,Luceafărul’’,apoi la Teatrul ,, Satiricus’’. S-a produs în spectacolele ,, Căsătorie cu de-a sila’’ , ,,Ce e viața omului? ’’ , ,, Care-s sălbaticii?’’ , ,,Maestrul si Margareta’’ , ,, Ciuleandra’’ etc.

La Teatrul de Păpuși ,, Licurici’’ lucrează artista din Puhoi Nina Jucov-Clitici și artistul Vasile Clitici.

Maria Gonța e doctor în chimie. Gabriel Palade e directorul Colegiului Financiar-Bancar din Chișinău. Dumitru Tabac e medic la SCR.

Capitolul II Situația social-economică a localității rurale

Satul Puhoi dispune de diverse condiții și resurse naturale, de forță de muncă, de un potențial tehnico-științific relativ înalt, necesare pentru dezvoltarea multor ramuri ale economiei și în primul rând, a celor de prelucrare a materiei prime agricole. Însă acești factori au influențat în mod diferențiat în diferite perioade asupra nivelului general de dezvoltare economică, a specializării și amplasării ramurilor economiei.

Conform unor documente din 1874 sătenii aveau în comun 1504 de desetine de pământ, iar unii moșieri dețineau și ei un număr mare de desetine: Anastasia Miliniova și Anna Tanaskaia dețineau 3250 desetine, Constantin Stoianov – 664 desetine, Bubanovskii – 380 desetine, Secidevanda – 320 desetine. În anul 1910 în satul Puhoi erau 2518 locuitori, care dispuneau de 3174 desetine de pământ. Deci față de anul 1874 numărul desetinelor care aparțineau puhoienilor a crescut de 2 ori. În acea perioadă ei cultivau grâu, orz, ovăz, porumb. Pentru asigurarea familiei cu făina locuitorii Puhoiului măcinau cerealele lor la moară. În anul 1902 în Puhoi erau 5 mori de vânt, o moară de aburi, o moară cu benzină.

O altă ocupație a puhoienilor la începutul secolului XX era pomicultura. Ei cultivau diferite soiuri de mere (cele mai bune erau merele domnești), pere, prune, nuci grecești, abricoase, caise, cireșe, vișine. O îndeletnicire veche a puhoienilor care se practică și azi, era creșterea viței de vie și producerea vinurilor. Un mare aport la dezvoltarea producției de vin moldovenesc a contribuit politica guvernului țarist care a condiționat la creșterea cerinței față de vinurile moldovenești.

În 1958-1959 a fost construit magazinul care duce la îmbunătățirea asigurării cu mărfuri de primă necesitate. În 1958 a fost începută electificarea satului ca în 1965 deja 780 case ale puhoienilor era lumină electrică. În anii 1960-1990 în sat au fost construite mai multe obiecte importante ca: brutăria, ce asigură cu pâine nu numai satul Puhoi, ci și alte sate vecine. În 1977 a fost construită casa de cultură; în 1978 – școală cu 3 etaje, 3 grădinițe de copii, casă de deservire socială, baia, farmacia, o ospătărie, 2 puncte medicale, oficiul poștal, parc pentru mașini.

În pădurea din apropiere în 1967 a fost construită tabăra de odihnă “Poenița”.

Principala ramură a industriei dezvoltată în regiune este industria alimentară. În cadrul industriei alimentare se evidențiază industria vinicolă, industriade panificație, industria uleiurilor vegetale, industria berii, industria cărnii.

Industria vinicolă este principala subramură dezvoltată în regiune, care s-a dezvoltat pe baza fabricii de vin prezente în sat. Fabrica de vin a fost construită în anii 1965-1968 în cadrul colhozului. În această perioadă fabrica producea o mare cantitate de vin pe baza materiei prime locale. În august 2000 fabrica este privatizată de o firmă moldo-rusă și capătă denumirea de “Asconi”. Odată cu privatizarea, fabrica a fost înzestrată cu utilaje moderne, cu capacități de depozitare și condiționare a vinului, au fost create noi locuri de muncă pentru localnici. În prezent fabrica produce o gamă largă de produse vinicole dintre care se remarcă vinurile seci și cele dulci. Se prelucrează materia primă locală, dar și cea importată din satele din apropiere. În toamna anului 2006 fabrica a produs 800 tone de vin care a fost îmbuteliat și transportat pe piața mondială. Până în anul 2006 principala țară în care erau exportate vinurile era Rusia, în prezent vinurile fabricii “Asconi” sunt cunoscute într-o serie de țări ca SUA, Italia, Ungaria, Cehoslovacia, România. Vinurile “Asconi” au participat la o serie de concursuri din Moldova,România și Rusia. Toate aceste reușite nu ar fi fost existat fără buna înțelegere care există în colectivul fabricii care este alcătuit din 200 de lucrători. În cadrul fabricii mai este construită și o secție care produce bere, dar în mici cantități. Berea este exportată în butelii în magazinele din apropiere.

Industria morăritului este slab dezvoltată. Dacă în trecut localnicii erau nevoiți să se deplaseze în satele vecine pentru a măcina făina, în prezent în sat au fost construite 2 mori mici. Industria de panificație este reprezentată de fabrica de pâine “Maria Guțu”. Fabrica a fost construită în anul 1972 și producea o mare cantitate de produse de panificație. În anul 2004 fabrica este privatizată de o persoană individuală. În prezent fabrica acoperă circa 80% din necesarul de pâine a satului și produce o gamă largă de paste făinoase.

În sat în anii 1994, 1999, 2000 au fost construite 3 oloinițe care prelucrează materia primă locală. Ca materie primă este folosită floarea soarelui și se obțin următoarele produse: ulei vegetal, srotul, care este folosit în gospodăriile localnicilor sau este exportat.

Industria cărnii este reprezentată de complexul zootehnic din satul vecin Văratic. Acest complex a fost construit în 1992 de către un proprietar individual în apropiere de fostul complex zootehnic care ulterior a fost distrus. În acest complex se cresc bovine. În complex se prelucrează materia primă locală cât și cea importată din satele din apropiere. Complexul “Valul lui Traian” produce o gamă largă de mezeluri, conserve din carne și alte preparate din carne foarte cunoscute pe piața națională prin calitatea lor.

Cultura satului Puhoi:

Sfera culturii include instituțiile medicale, căminele culturale, bibliotecile, cinematografele, biserica. La începutul secolului XX majoritatea populației era neștiutoare de carte și unicul focar de cultură și izvor de hrană spirituală era biserica.

În prezent liceul teoretic Puhoi are o capacitate de 964 locuri, anul dării în exploatare este 1967. În liceu își fac studiile 807 elevi în 33 de clase. Cadrul didactic este compus din 57 de persoane, personalul tehnic – 23 persoane. În anul 2005 școalaa câștigat un proiect moldo-american în urma căruia școala a fost supusă unei reparații capitale, școala a fost gazificată și a fost schimbat tot sistemul de încălzire, au fost schimbate ferestrele și ușile. O bună parte din tineretul studios pleacă să termine studiile universitare și postuniversitare în universitățile din Chișinău sau în universitățile din România.

Pe teritoriul satului activează trei grădinițe de copii: Grădinița nr.1, care este alcătuită din două edificii, primul – anul dării în exploatare 1963, cu o capacitate de 60 copii, dar în prezent frecvența este de 82 copii, al doilea – anul dării în exploatare 1982, cu o capacitate de 80 copii, aceasta a fost renovata in anul ;a sforsitul anului 2015.. Grădinița nr.2, anul dării în exploatare 1973, cu o capacitate de 80 copii, în prezent frecventează grădinița 84 copii. Grădinița nr.3, anul dării în exploatare 1964, cu o capacitate de 60 copii, în prezent este frecventată de 60 copii.

Populația satului este deservită de 2 biblioteci, anul dării în exploatare 1978, una pentru cititorii maturi, cealaltă pentru copii, numărul de angajați – 5 persoane, dintre care doi bibliotecari. Fondul de carte constituie 17500 lei, având în vedere cerințele crescânde ale cititorilor, fondul de carte necesită completare. Biblioteca este amplasată în sediul casei de cultură.

În sat este Casa de Cultură, care a fost construită în anul 1978, capacitatea de 500 locuri. În urma lichidării Cooperativei Agricole de Producție Puhoi, în anul 1999, clădirea Casei de Cultură, care era într-o stare deplorabilă, a fost transmisă la bilanț primăriei. În prezent…… În Casa de Cultură a existat un cinematograf, dar în prezent acesta este distrus. În prezent la Casa de Cultură sunt 6 angajați. Tot în sediul casei de cultură este organizat un club de muzică și unul de dansuri.

Rețeaua de deservire socială a populației include o gamă destul de variată de servicii: reparația mașinilor, serviciile locativ-comunale, doua frizerii, un atelier pentru reparația hainelor.

Transporturile reprezintă una din ramurile de bază ale economiei și asigură deplasarea mărfurilor, a pasagerilor, a legăturilor de producție ș.a. Satul are un sistem de transporturi și o rețea de căi de comunicație relativ bine dezvoltate. Satul are o poziție geografică favorabilă în partea centrală a Moldovei în apropiere de capitala țării, teritoriul fiind în apropierea multor căi de comunicație de importanță națională. Sistemul de transporturi este reprezentat de aproape toate tipurile principale: auto, prin conducte. Rolul principal după cantitatea de mărfuri expediate și după traficul de mărfuri îi revine transportului auto, la fel și în transportul de călători. Transportul auto este principalul mijloc de transport din regiune. În anii ’90 ai secolului trecut parcul de automobile număra peste 200 de autoturisme, 20 de tractoare, 10 combine, 20 autocamioane. În prezent s-a micșorat numărul de tractoare, autocamioane și combine. Odată cu deschiderea hotarelor și creșterea posibilităților cetățenilor de a călători, a crescut și numărul de automobile personale, procurate din Occident, nu întotdeauna de cea mai bună calitate, care au adăugat noi probleme mediului înconjurător. În prezent fiecare a treia familie din sat are câte un autoturism.

Satul fiind așezat în văgăună, drumurile publice locale au mult de suferit din cauza ploilor, de aceea necesită reparații și o acoperire rigidă. Reparația drumurilor asfaltate se efectuează aproape în fiecare an; lungimea lor pe teritoriul satului este de 7 km. Satul este străbătut de o stradă asfaltată. Prin sat trece autostrada care duce spre regiunea de sud-est a Moldovei, la 5 km de sat este autostrada Chișinău – Tiraspol și Chișinău – Comrat. În apropierea satului la 5 km este stația de cale ferată de la Căinari. Satul se aflăla 5 km de stația de cale ferată Mereni. În apropierea satului la aproximativ 15 km se află aeroportul de la Chișinău. Transportul fluvial nu este dezvoltat din cauza lipsei în apropiere a râurilor navigabile. Transportul public este efectuat de 10 autocare care transportă populația sătească spre oraș. Transportul prin conducte este alcătuit din transportul gazoducte și apeducte.În anul 2003 a început gazificarea satului. Gazoductul vine dinspre orașul Chișinău. În prezent circa 300 de case sunt gazificate, inclusiv școala, 2 grădinițe de copii. O parte din gazoductele principale sunt trasate pe sub pământ. O parte din gospodăriile satului sunt alimentate cu apă din cele 4 fântâni arteziene existente în sat. Alimentarea cu apă a gospodăriilor s-a efectuat cu ajutorul financiar al localnicilor. În întregime satul este electrificat și în prezent se efectuează lucrări de renovare a rețelei de curent electric.

La data de 31 octombrie 2014 La Puhoi a fost dat în exploatare un nou Centru de sănătate. Centrul a fost construit în cadrul proiectului „Servicii de sănătate și asistență socială”, implementat de Ministerul Sănătății și finanțat de Banca Mondială cu circa 2,3 milioane de lei, iar Consiliul raional Ialoveni a contribuit cu 80 de mii de lei pentru procurarea mobilierului. Asistența medicală primară este asigurată de către trei medici de familie și 11 asistenți medicali de familie.

In anul 2012 Primarul satului Puhoi,Petru Frunze a implimentat un proiect,pentru ca toti tinerii sa practice sportul in mod gratuit,suportind APL toate cheltuelile..Sala de sport se gaseste in incinta casei de cultura la etajul doi.

Capitolul III. Inventarierea resurselor turistice (naturale și antropice) ale localității rurale.

Oaspeții, dar și locuitorii din apropiere satului au posibilitatea să viziteze mai multe locații turistice.Una dintre cele mai importante o prezinta:

ASCONI Winery – este o nouă destinație turistică care este adaugată recent în lista locurilor de vizitat din Moldova.

La 35 km sud de Chișinău, în satul Puhoi, raionul Ialoveni se află Vinăria “Asconi Winery”, care a fost fondată în anul 1994. Compania deține 600 ha de viță de vie, care sunt situate la 8 km distanță de vinărie, pe un deal din preajma satului Geamănă din raionul Anenii Noi. Soiurile cultivate de către compania vinicolă sunt Merlot, Cabernet-Sauvignon, Sauvignon Blanc, Rară Neagră, Chardonnay, Muscat Ottonel și Fetească Regală.

“Sezonul de recoltare a strugurilor începe de regulă în ultima săptămână a lunii august, iar aceasta depinde de temperaturile din timpul verii. Strugurii noștri sunt colectați doar manual, fapt ce împiedică căderea frunzelor în găleți. Pentru vinurile albe, recoltarea se face pe timp de noapte, la temperaturi mici, de 18 grade C, când strugurii sunt reci. Iar, peste 3-4 săptămâni se începe recolatarea strugurilor pentru vinurile roșii”, a spus Ion Mereuță, oenologul companiei.

Cei mai buni struguri sunt selectați cu grijă și trecuți prin banda de desciorchinare, iar apoi își continuă drumul spre vasele de fermentare. Fermentația alcoolică este cel mai important pas în obținerea vinului de calitate superioară și a buchetului de arome din vin, afirmă oenologul. “E foarte important ca vinul să se fermenteze încet, deoarece se emană o cantitate mare de CO2. Din cauza bulelor ce forfotesc prin procesul de evaporare pot dispărea și aromele. Dacă nu se controlează acest proces, e posibil ca o mare cantitate de arome să o pierzi anume în această perioadă”, a afirmat specialistul în vinificație.

Timp de mai mulți ani, CSI a fost principala cale de export a vinurilor Asconi Winery. După embargoul impus de Rusia, administrația vinăriei a decis să lucreze exclusiv cu țările din UE, China, SUA. Astfel, "Asconi Winery" este unica companie vinicolă din R. Moldova care exportă vinuri în Africa (Uganda, Tanzania, Nigeria, Kenya).

Vinaria ASCONI își deschide porțile pentru vizitele turiștilor oferind o experiență inedită de agroturism. Aceasta oferă vizitatorilor posibilitatea de a vedea podgoriile de viță de vie, întreg procesul de obținere a vinului, de a degusta vinurile selecte dar și  de a lua prânzul tradițional cu specialități regionale.

Ion Mereuță, vinificator la această întreprindere, spune că filozofia vinăriei respective este ”un vin bun — cu bucate tradiționale”, astfel încât au hotărât să ridice chiar în curtea vinăriei două restaurante, o terasă, un spațiu de joacă pentru copii, toate construite după tehnologii tradiționale, fără utilizarea ferestrelor de plastic, cu acoperiș de stuf și mobilă din lemn masiv. O adevărată colecie de covoare vechi, adunată de pe la săteni, fac din restaurantele vinăriei adevărate muzee ale satului, potrivit lui Ion Mereuță.

   Proprietarii intenționează să extindă proiectul, urmând să construiască o pensiune și un mic sătuc, din câteva case în stil moldovenesc autentic, ce va prezenta o zonă favorabilă de agrement pentru vizitatori.

Casa de cultură din satul Puhoi

În anul 1970 activitățile culturale organizate în satul Puhoi erau desfășurate în incinta vechiului cămin cultural sau, cum i se spunea pe timpuri – ”club”.  În anul 1977 în incinta acestui cămin activa ansamblul vocal-instrumental și fanfara.

  Ulterior, la 7 noiembrie 1978, cu suportul Gospodăriei Agricole Puhoi, este dată în exploatare Casa de Cultură, cu o capacitate de 600 de locuri. Acest palat cultural dispune de 2 săli de festivități—sala mică și sala mare, precum și odăi pentru repetiții și birouri. Directorul acestui edificiu este Vasile Catărău, care activează și pînă în prezent.

În prezent, Casa de Cultură reprezintă un adevărat centru socio-cultural, întrucât, în incinta acestuia se află primăria satului, o sală de nunți, biblioteca publică pentru adulți și biblioteca pentru copii. Tot aici, pot fi găsite și Centrul de consultație în agricultură ”ACSA”, Asociația de Economii și Împrumut, biroul asistentului social și sediul poliției.

Pe lângă  Casa de Cultură, activeaza ansamblul folcloric de amatori „Mărgăritarele” (conducător artistic Catărău Vasile), care participă frecvent la diverse activități și festivaluri organizate în raion, precum: Festivalul tradițiilor și Obiceiurilor de iarnă ”V-am ura, v-am tot ura”; Sărbătoarea meșterilor populari ”La poalele Țiglei”

Biserica „Sf. Nicolai”

Biserica „Sf. Nicolai” din satul Puhoi intra in lista monumentelor de istorie si cultură din Republica Moldova. Data evenimentului de care este legată edificarea bisericii ,,Sf.Nicolai’’ –anul 1833. Forma bisericii este în stil rusesc. Construită din piatră. Acoperișul din tablă. Are două turle. Suprafață totală – 380 m2. Spațiu – 70 m2. Înălțime – 15 m.

În anul 1815 a fost construită biserica din lemn „Sf. Nicolae”. În anul 1833 în locul bisericii de lemn a fost construită biserica din piatră. Parohul Ilie Melega, apoi parohul Alexei. În anul 1889 pe lîngă biserică exista o mică școală, în care învățau 34 de băieți. În 1905 preot Mihai Friptul din satul Ceremurza, județul Bender. În anii puterii sovietice 1960 – 1988 biserica a fost închisă. În vara anului 1989 s-au adunat pentru reparația bisericii 20 mii de ruble, s-a reparat acoperisul, care mai apoi a ars la 17 septembrie 1989. Preotul Gurcu Petru, îndurerat, a decedat peste cîteva zile după incediu. Reparația s-a inceput din nou. Reparată cu ajutorul primăriei și sătenilor și de către constructorii M. Oprea, I. Catârău. Acoperișul a fost făcut de Constantin din s. Ulmu. Biserica, a fost sfințită și funcționează până în prezent. Paroh actual Sârbu Alexei.

Un alt monument de istorie si cultură din satul Puhoi este complexul memorial cu denumirea : ,,Monumentul la mormântul comun al ostașilor căzuți în 1944 și în memoria consătenilor căzuți în 1941 – 1945’’,care este amplasat în parcul liceului teoretic Puhoi.

Descrierea monumentului :

Forma – sculptura unui soldat în picioare cu casca în mână. Sculptura se află pe un postament cu lățime –2,5 m. Inscripție pe postament „Apărătorilor țării – eternă slavă”. Suprafața totală 25 m2.

Monumentul deține o importanță istorică și educativă. La 9 mai se adună toți

veteranii, ostașii participanți la războaie, sătenii. Depun flori de recunoștință recruții și noii căsătoriți.

Istoria apariției, dezvăluirea evenimentelor și personalităților în legătură cu care obiectiv a căpătat statut de monument, autor, constructori, beneficiar, izvoarele și documentele de referință :

În războiul al doilea mondial au căzut 43 de săteni. În anul 1944 pe teritoriul satului au căzut 5 ostași sovietici. În anul 1944 din sat se retrăgeau nemții. După nemții în urma lor veneau două mașini cu soldați sovietici. În una erau soldați cercetașii, în alta, cea din urmă, era patrula. Cei din urmă au tras din pistol, ca să oprească mașina din față, dar soldații cercetași nu au auzit și continuau sa miargă înainte. Patrula, crezând că sunt nemți au aruncat o granată în mașina din față. Patru soldați au murit pe loc, unul cu numele Dudorev a fost grav rânit. Oamenii l-au ridicat și l-au dus la moș Ion Neogoș pe prispă. Ostașul rânit a stat acolo aproape o lună, nu spunea nimic, decât cuvântul „mama”. Soldatul a fost îngrijit de femeile din mahala, dar era slăbit și a murit. Sătenii Soltan Iosiv și Mihai Nogailâc, au făcut secriu și l-au îngropat în cimitir.

Tot atunci, patrulă a împușcat-o pe Stepanida Toma. Patrula rusească a strigat să se oprească, femeia nu înțelegea ruseste și nu s-a oprit, atunci patrula a tras din pistol. Primarul Neagoș I. a luat decizia ca osemintele ostașilor să fie mutate din cimitir în fața bisericii unde au stat din 1949 până în 1952. În 1953 osemintele au fost mutate la monumentul construit lângă oprirea de autobuze din centrul. Monumentul a fost inaugurat în anul 1980, în centru satului. Organizator – Coadă Victor, Neagoș Ion, foști primari.

Osemintele ostașilor sovietici, se află îngropate la memorial. În luptele din Afganistan au participat 7 săteni, dintre care au murit Grăjdeanu Pavel I., Timotin Anatol T. Și Ciobănică Nicolae A. În conflictul militar din stânga Nistrului au participat 143 de oameni.

Cei care au trecut măcar o dată prin satul Puhoi (Ialoveni), au auzit cu siguranță despre celebra plantație de căpșuni, a familiei Potereanu. Vasile și Olesea formează un cuplu-model pentru viitorul țării și al agriculturii autohtone. Sunt „căpșunari” și cultvă un soi inedit de căpșune de primăvara devreme și până toamna târziu.

Capitolul IV. Avantajele și deficiențele dezvoltării produsului turistic în localitatea rurală

Dezvoltarea turismului rural in aceasta ca si orice alta localitate rurala implica o serie de factori atit benefici cit si negativi, care au un impact si o influenta directa asupra comunitatii rurale.

Avantaje:

sezonalitatea forței de muncă din turismul rural, efect care poate fi influențat de existența saue lipsa altor sfere ce folosesc forța de muncă sezonieră (în special, agricultură, silvicultura și piscicultura) și în ce măsură acestea sunt complementare activității turistice rurale;

creare de locuri de munca;

diminuarea migratiei populatiei locale cu posibilitatea repopularii zonelor rurale;

imbunatatirea nivelului de trai al populatiei;

formarea si perfectionarea profesionala;

atenuarea discriminarilor intre sexe si alte categorii sociale;

imbunatatirea coexistentei sociale si culturale;

cresterea oportunitatilor de interactiune soaciala;

utilizarea forței de muncă feminine, parțial chiar a copiilor, în satele și stațiunile rurale poate fi compatibilă cu alte responsabilități domestice (activități casnice, artizanat, centre de folclor etc.);

dezvoltării interna a localități sau a unei regiuni rurale;

reducerea dezechilibrelor regionale;

dezvolatrea infrastructurii locale;

turismul rural poate și trebuie să constituie un mijloc de conservare a frumuseții cadrului natural sau a zonelor rurale de interes turistic, întărind ideile de protecție a mediului natural și zonelor istorice, care s-au dovedit a fi insuficient valorificate în trecut prin simpla lor existență;

poate asigura o motivare economică pentru construirea de drumuri și alte căi de comunicație sau transport turistic care să asigure accesul, în primul rând, al turiștilor și, nu în ultimul rând, al populației rezidente, spre obiectivele turistice din mediul rural;

creșterea respectului pentru religia comunității locale din partea turiștilor;

dezvoltarea de piețe noi pentru meșteșuguri tradiționale și alte forme de artă;

renașterea ocupațiilor tradiționale de artă rurală;

conștiință crescândă față de modul tradițional de viață pretutindeni în lume;

adoptarea aspectelor pozitive din valorile și conduitele turiștilor;

mobilizarea internă a populației dinamice pentru a trăi și/sau activa în comunitatea gazdă.

Dezavantaje:

construcția de imobile cu utilizarea unor stiluri arhitecturale netradiționale;

sustrageri de obiecte fabricate sau de artă de către turiști;

cenzurarea unor legende sau fapte istorice pentru a nu ofensa turiștii;

pierderea spiritualității față de locurile și locașurile sfinte dominată de turiști;

presiune asupra meșteșugurilor tradiționale de a fi înlocuite cu alte produse la cererea turiștilor;

sporirea criminalității;

o dezvoltarea rapidă a turismului rural, în care construcția de structuri de primire turistică rurale depășește capacitatea infrastructurii locale de preluare a scurgerilor reziduurilor, va avea consecințe negative asupra mediului înconjurător;

in condițiile unor fluctuații sezoniere ale prețurilor alimentelor, acestea pot crește în mod exagerat în zonele rurale supuse dezvoltării turistice printr-o presiune sporită a cererii;

pericol de deplasare de la independență la dependență economice;

noi obiceiuri nefaste , inclusiv alimentare (de exemplu, fast food);

pierderea demnității drept urmare a unui comportament servil față de turiști;

reducerea nivelului moralității personale;

dominarea comunității de către persoane venite din afară, etc.

Capitolul V. Plan de acțiuni privind valorificarea resurselor turistice din localitatea rurală

Satul Puhoi, este un sat cu un potential turistic bogat, care trebuie valorificat

printr-un plan foarte bine conturat. Aici sunt posibile de implementat foarte multe

actiuni si masuri, precum sunt:

Finisarea constructiei pensiunii turistice din preajma vinăriei Asconi;

Renovarea Cinematografului din incinta casei de cultură;

Amenajarea fintinilor;

Amenajarea celor si altor izvoare din sat;

Amenajarea unui loc de scaldat;

Amenajarea unei parcari;

Amenajarea unor spatii verzi;

Amenajarea unor zone pietonale;

Amenajarea unor zone puntru ciclisti,etc.

Surse de finanțare

Promovarea programelor și proiectelor necesită eforturi financiare considerabile, care pot fi obținute din cele mai diverse surse:

Bugetul de Stat al Republicii Moldova

Ministerul Culturii și Turismului

Ministerul Ecologiei și Resurselor Naturale

Agenția Silvică de Stat Moldsilva

Bugetele Primăriei Locale

Finanțări de

Finanțări din Fonduri naționale (Fondul Ecologic Național)

Finanțări din Fonduri și Instituții internaționale

Alte finanțări

Mijloacele financiare se folosesc în conformitate cu regulamentul aprobat de Guvern și cu legislația în vigoare.

Concluzii și recomandări

Dragostea de tara isi are inceputul in pragul casei parintesti, in cintecul de leagan si in zimbetul mamei, in izvorul cu apa dulce, in floarea de cires, in bobita cu miros de busuioc, in meii zburdind pe toloaca.

Chiar daca satul de bastina este mic, in clipele de zbucium sufletesc el iti este mai aproape, mai drag, mai inteles decit orasul in care traiesti de ani de zile, pentru ca de el , de sat si de oamenii lui ne leaga amintirile copilariei,sfintencurate. Fiecare om se mindreste cu bastina lui si cu consatenii lui.

Firea muncitoare a moldovenilor i-a ajutat si pe oamenii din sat sa se ridice, sa construiasca edificii de menire sociala frumoase si spatioase, ca tinara generatie sa aiba o copilarie fericita si plina de bucurii.

Pe teritoriul satului exista 3 gradinite de copii, o scoala frumoasa si spatioasa, biblioteca, casa de cultura, punct medical,magazine si o primarie spatioasa, unde activeaza oameni cu inima mare si daruiere de sine.

Din Puhoi au ieșit pe undă națională mai multe talente pronunțate de scriitori și savanți, care sunt: Valeriu Soltan ,Gheorghe Palade,Mihai Cotorobai,Tatiana Lazar,Nina Clitici ,Vasile Clitici,Gabriel Palade,Maria Gonta etc.

Potentialul turistic al satului Puhoi este unul foarte bogat dar si variat deoarece este la doar 35 km.de centru capitalei,are o fabrica de vin,recent modernizata si detine 2 restaurante,o teresa ,un teren de joaca pentru copii, toate construite după tehnologii tradiționale

Bogatia satului Puhoi sunt oamenii buni la suflet si frumosi la chip, si se mindresc cu totii ca s-au nascut si locuiesc pe acest coltisor de rai…

Anexe

ANCHETĂ-FORMULAR

de control pentru inventarierea ofertei turistice locale a unei localități rurale

Fișa 1 – Mediul Înconjurător

ANCHETĂ-FORMULAR

de control pentru inventarierea ofertei turistice locale a unei localități rurale

Fișa 2 – Populația, Activități Economice, Comerciale și Servicii

ANCHETĂ-FORMULAR

de control pentru inventarierea ofertei turistice locale a unei localități rurale

Fișa 3 – Căi de Acces, Transporturi, Deplasări

ANCHETĂ-FORMULAR

de control pentru inventarierea ofertei turistice locale a unei localități rurale

Fișa 4 – Cultură, Activități Culturale

.

Itinerarul Turistic

Chisinau-Puhoi-Chisinau

Segment de Turisti :turisti dornici sa vada maximum de lucruri in minimum de timp (persoane de orice virsta, nationalitate sau religie)

Numar de turisti :10

Durata excursiei : 6 ore

1.Fisa tehnica a itinerarului

2.Planul metodic

Album Fotografic

Centrul Satului Puhoi

Asconi Winery si Restaurantele din incinta Vinariei

Intrarea in sat

Ansamblul etnofolcloric Margaritarile din Satul Puhoi

Gradinita nr.1 din Puhoi (recent renovate)

Izvorul din centrul satului Statie Auto din sat