Analiza Diagnostic Social Economică a Localității “mereni ”

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA „BUSINESS ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR”

CATEDRA „TURISM ȘI SERVICII HOTELIERE”

Proiect

pe tema: Analiza-diagnostic social-economică a localității “Mereni ” în vederea includerii acesteia în circuitul turistic rural al Republicii Moldova

Elaborat: Turcan Sandu

Gr. T – 131

Verificat: Livandovschi Roman

Plan

Introducere…………………………………………………………………………………pag. 3

Capitolul I. Scurt istoric al localității rurale……………………………….pag. 5

Capitolul II. Situația social-economică a localității rurale…………..pag. 14

Capitolul III. Inventarierea resurselor turistice (naturale și antropice) ale localității rurale…………………………………………….pag. 23

Capitolul IV. Avantajele și deficiențele dezvoltării produsului turistic
în localitatea rurală……………………………………………pag. 28

Capitolul V. Plan de acțiuni privind valorificarea resurselor turistice
din localitatea rurală…………………………………………..pag. 31

Concluzii și recomandări…………………………………………………………… pag. 33

Bibliografie…………………………………………………………………………………pag. 34

Anexe…………………………………………………………………………………………pag. 35

Itinerar turistic…………………………………………………………………………..pag. 40

Introducere

„Este inceputul primaveri capaci infloresc pasarile canta. Prin toata tara intilnesti in cale majoritatea satelor saracioase, toti copii au plecat la oras, iar in sate au mai ramas doar batranii, satele par pustii unde si unde se zaresc citeva casute vechi lovite de soarta. dincolo in padure se simte primvara printre resturile de frunze uscate acoperite de zapada se ridica unu cate unu cate un ghiocel…”

„Realitate trista” autor anonim

Satul. Locul de refugiu al liniștii. Curățenie și pace sufletească. Gânduri ce curg mai lin. Verde și mult frumos în inimă. Satul cu oameni chinuiți și veseli, frumoși la suflet. Aici până și inima bate mai încet.

Ceea ce te face să crezi că veșnicia s-a născut la sat este însăși diferența de oraș. Sătul de gălăcia traficului rutier, de zgomote de tot genul și zgomote politice, îți găsești refugiu doar la sat. Nimic nu poate fi mai frumos decât o dimineață însorită în pragul casei părintești.

La sat, până și oamenii sunt mai oameni.

Satul moare. Moare încet, dar sigur. Case prin care bate vântul, câini care urlă în gol, copii hoinărind aiurea pe străzile pustii. Bătrâni și copii. Case bătrânești, ziduri noi, ici-colo câteva grămezi de pietriș, nisip, lăsat pentru a finaliza construcția unei case începute acum 10 ani. La ușa casei de cultură e pus lacăt, cultura nu mai are loc acolo unde munca nu se mai sfârșește niciodată. Tot ce mai este viu e biserica, clopotul ei cheamă duminica și în zilele de sărbătoare pe toți localnicii pentru a se ruga de sănătate, ploaie și pâine pe masă. Altceva nimic nu-și mai dorește omul de la sat.

Dar fiecare om se mindreste cu bastina lui si cu consatenii lui.

Rasar in departare frumoasele imprejurari ale Pistruienilor. Imblinzit de soare, satul dormiteaza la o talpa de stinca. Batrinul Raut isi indeamna apele la vale. Aici, pe malul Rautului, se intindeau cindva cimpii manoase care bucurau lumea cu roade bogate, pasuni nemarginite, apa lina si racoroasa.

In mijlocul lor se inalta, ca o cetate, conacul cucoanei Olga Crusevan. Toate acestea iti fermecau ochiul si sufletul.

Chiar daca exista locuri mai frumoase, mai bogate, mai alese, pentru noi, pistruienii, el ne este cel mai scump. La noi apa din fintini e mai dulce, cerul e mai albastru, frunza e mai verde, soarele e mai stralucitor, fiindca aici e satul meu natal, e Patria mea.

Capitolul 1. Scurt istoric al localitatii rurale

Mereni este o localitate-centru de comună în raionul Anenii-Noi, Republica Moldova, situat la latitudinea de 46.9633 grade emisfera Nordică longitudinea 29.0533 emisfera Vestica și o altitudine medie de 46 metri față de nivelul mării.

Situat la circa 30 km sud-est de orașul Chișinău, este una din așezările tipic românești, amplasat într-o regiune colinară, ce mai păstrează fragmentele fostelor păduri istorice.

Adâncindu-ne în istorie vom găsi cîteva legende cu privire la întemeierea satului și originea denumirii sale. Comform uneia din ele, pe valea unde se află centrul satului, trecea drumul comercial Hotin-Cetatea Albă. Întâlnindu-se, oamenii se întrebau: ”unde ați hodinit?”, adeseori li se răspundea: ”la livezile de meri”. De la acele mâdre livezi de meri s-a luat și numele satului care mai apoi a fost ridicat pe acele pămînturi.

În 1946 s-a trecut la învățămîntul de 7 clase. În 1951 la cel de 10 clase, în 1961 – la cel de 11 clase. Acum în sat funcționează Liceul Teoretic Emil Necula. Satul crește mereu și la 1859 număra deja 1.810 oameni. Cînd Imperiul Rus a hotărît în 1897 să facă un recensămînt special numai în localitățile, care depășesc numărul de 500 de locuitori, s-a constatat că în Mereni viețuiau la acel moment 2.939 de locuitori. Merenii se numără printre primele localități rurale, în care, în 1836 și 1842, s-au deschis școli bisericești parohiale. Apoi, în 1876, aici s-a deschis și o școală populară de o singură clasă, care pe 23 Aprilie 1884 se transformă în școală ministerială. În 1933 din 1.004 copii de vîrstă școlară numai 293 au fost înscriși în registrele școlare. În 1938 a fost întemeiată și o școală țărănească, în fond, de alfabetizare.

Conform datelor recensământului din anul 2004, populația la nivelul comunei Mereni constituie 6174 de oameni, 49.17% fiind bărbați iar 50.83% femei. Compoziția etnică a populația comunei arată în felul următor: 98.69% – moldoveni/români, 0.50% – ucraineni, 0.42% – ruși, 0.06% – găgăuzi, 0.19% – bulgari, 0.03% – țigani, 0.10% – alte etnii. Conform aceluiași recensământ au fost atestate 2009 de gospodării casnice. Membrii acestor gospodării alcătuiau 6174 de persoane, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.1 persoane. La nivelul comunei, gospodăriile casnice erau distribuite în dependență de numărul de persoane ce le alcătuiesc, asfel: 23.10% – 1 persoană, 17.82% – 2 persoane, 15.93% – 3 persoane, 24.64% – 4 persoane, 12.00% – 5 persoane, 6.52% – 6 și mai multe persoane.

Actualmente în comună sunt înregistrați 1 664 agenți economici, inclusiv 1 564 gospodării țărănești, întreprinderi individuale – 49, societăți pe acțiuni – 1, societăți cu răspundere limitată – 25. Pe teritoriul comunei se află o asociație de economii și împrumuturi, un centru de medicină, o farmacie, o gradiniță de copii, un Liceu Teoretic (Emil Necula), o școală primară, o casă de cultură, un muzeu, o bibliotecă publică, un Internet Club, magazine (17 edificii), un stadion, o sală sportivă, o sală de forță și peste 1 895 de locuințe

Satul Mereni este o localitate cu un trecut bogat ce își  deapănă istoria de la Ștefan cel Mare Și Sfînt, posedînd  în același timp și o preistorie cu rădăcini viguroase coborîte în adîncul mileniilor. Din punct de vedere istoric,satul se face remarcat din mai multe considerente .Primul ar fi ca pe mosia Merenilor au existat asezari omenesti acum patru milenii.Aceasta imprejurare  indubitabil, pune satul in rindul unui numar limitat de localitati din Republica Moldova care au radacina istorica atit de veche.Pentru intiia data Merenii sunt mentionati documentar la 25 septembrie 1475, satul este insa cu mult mai vechi. Astfel rasfoind filele istoriei vom gasi mai multe legende referitoare la numele satului:

Pe valea unde acum se află centrul satului, trecea drumul de  tîrguială Orhei-Tighina. Oamenii se întrebau: -Unde ați odihnit? -Acolo la livezile de meri. De aici și denumirea satului Mereni.

Pe aceste meleaguri a fost încheiat unul dintre tratatele de pace “МИР” cu turcii, Ștefan cel Mare a lăsat o parte din oastea sa pentru a întemeia un sat și al  numi Mereni.

Prima mențiune documentară a satului ține de  25 septembrie 1475. Este vorba  despre un „Ispisoc dat de domnul țării Moldovei Ștefan voievod în anul 6983  septemvrie 25 zile pentru satul Mereni”. Actul respectiv a fost  mentionat la inc. sec.XIX-lea la cererea razesilor Luca Grigorie Ciorascu, Grigorie Arhip Grosu s.a. catre Tribunalul civil al Basarabiei

„In anul 1989 s-au marcat 515 ani de la prima mentiune documentara a satului, iata cum a descris acel eveniment sateanul Oleg Lungu: „In dimineata zilei de 5 noiembrie (1989- n.n), sunete de bucium au dat de veste tuturor ca incepe reprezentatia festiva teatralizata. Si iata ca pe drum apar calaretii : Stefan cel Mare si cortegiul sau. Merenenii ii intimpinau cu pine si cu sare si ii invita in casa mare. Potrivit vechiului obicei moldovenesc, Stefan Voda ii blogosloveste pe stapini si le inmineaza o lista in care sunt incluse familiile Ciorescu, Nuta, Turcan, Grosu si altii. El le lasa acestor oameni ca mostenire pentru todeauna cate un lot de pamant care va fi transmis in acelasi mod din tata-n fiu. Stefan Voda inca nu si-a incheiat cuvintul cind clopotele au prins a bate alarma. Cind pisarul ii sopteste domnitorului ca asupra plaiului nostru au navalit din nou cotropitorii si toti pornesc la drum.”

O mentiune veche ce demonstreaza modalitatea acelor timpuri de a imparti mosiile se pronunta cam asa: „…si de acole la vale, tot alature cu mosia Budestilor spre sfintit peste fundul vaii Statarului si drept linga un drum ce merge de la Mereni la Budesti s-au pus piatra hotar de la deal de drum unde s-au implinit 40 de funii. Si de acole la vale peste costisa Maxinului pe din jios aproape matca vaii Maxinului, s-au pus piatra hotar in niste saraturi, unde s-au plinit 39 funii si doi stangeni. Si de acole la vale peste matca vaii Maxinului si intre valea Colonitei, s-au pus piatra hotar unde s-au plinit 21 funii. Si de acole drept la vale unde s-au plinit 5 funii este hotarul mosiei dum. Stoln. Dumitrachi Rascanu, in motca Colonitei, linga drumul ce vine de la Chisinau, de la vale de drum, de la care s-au inceput masura intai a se masura.”

Fig.1. Panorama satului Mereni 2015

Capitolul II. Situația social-economică a localității rurale

Prima referinta documentara cu privire la neamurile din Mereni tine de 5

septembrie 1605. Este vorba de familia Arama, Ciolpan, Darie, Grizun (‘Grizunul”), Gore (“Goria”), Harea (“Ioan Haria”), Rosca si Rusu. De asemenea, inregistram numele locuitorilor din Mereni in marturia hotarnica din 26 iunie 1796.

Despre numarul locuitorilor satului se prezinta informatii incepind cu secolul XIX. In 1803 aici erau inregistrate 68 de familii care plateau impozite, numarul total al locuitorilor fiind, bineinteles, mult mai mare. Conform Catagrafiei din 1817, reiese ca in Mereni locuiau 194 familii cu un total de 885 persoane, inclusiv 486 barbati si 399 femei. Acel recesamint a mai aratat ca, in afara de familiile taranesti obisnuite, in sat locuiau si 10 familii mazilesti, 12 de ruptasi si 4 clericale.

Recesamintul din 1835 ofera prima situatie relativ completa asupra populatiei satului. Catre acel an aici au fost inregistrate 278 de familii cu un total de 1170 persoane dintre care 626 barbati si 544 femei.

In urmatoarele decenii situatia demografica de aici a evoluat in mod diferit. In perioada anilor 1870- 1875, din cauza unei epidemii de holera, se inregistreaza o descrestere a numarului de locuitori ai satului, de la 2394 la 2008 persoane.

Catre 1904, populatia din Mereni ajunge la 2185 de locuitori. Zece ani mai tirziu, numarul louitorilor satului ajunge la circa 2500 de persoane, iar in 1920 sunt inregistrati 3740 de locuitori, inclusiv 1888 barbati si 1852 femei.
(Otciot Kisiniovskogo Zemestva v 1912, p. 3; Spravoc’naia kniga Kisiniovskoi eporhii na 1915 god, Chisinau, 1915, p. 142; Dictionar statistic al Basarabiei intocmit pe baza recesamintului populatiei din anul 1902, corectat prin date actuale statistice ale primariei si prin tabele biroului de populatie centralizate in 1922/1923, Chisinau 1923, p. 282-283.)

Conform recesamintului din anul 2004, populatia satului constituie 6174 de oameni, dintre care 49.17% barbati si 50.83% femei.
Structura etnica a populatiei in cadrul satului constituie:
98.69%- moldoveni,
0,50%- ucraineni,
0,42%- rusi,
0,06%- gagauzi,
0,19%- bulgari,
0,03%- tigani,
0,10%- alte etnii

In comuna Mereni au fost inregistrate 2009 de gospodarii casnice in anul 2004, iar marimea medie a unei gospodarii era de 3,1 persoane.

Locuitori – 6 174 din care:
Barbati – 3 036
Femei – 3 138

Conform cercetarilor efectuate in luna februarie anul 2016 de catre studentul Turcan Sandu, in localitatea Mereni se inregistreaza un numar de aproximativ 7100 locuitori, unde numarul femeilor in continuare depaseste numarul barbatilor.

Fig.2. Panorama vestica a satului Mereni anul 2016

Tabelul nr. 1. Componenta pe etnii in anul 2004

Figura nr 3. Reprezentarea schematic a procentuajului nationalitatilor din satul Mereni

Figura nr 4. Evolutia numerica a pupulatiei din localitatea Mereni intre anii 1803- 2016

Conform informatiei prezentate anterior si a Fig. 2, observam dinamica cresterii in timp a numarului populatiei din aceasta localitate. Incepind din anul 1800 teritorul acesta minunat atrage oameni pentru a se aseza aici cu traiul pe vecie. Asa dar numarul creste pe fiece an , dar ca exceptie se face remarcat anul 1875 cind din cauza Holerei numarul localnicilor brusc scade de la 2394 de locuitori la 2008. Situatia se imbunatateste prin anii 1914. Datorita mediului favorabil, asezarii binecuvenite, numarul de oameni se aduna , asa ca in anul 1920 sa se adune un total de 3740 de Mereneni, iar in anul 2016 numarul acestora fiind aproape dublu si in tendinta de crestere in urmatorii 10 ani.

De ce nu!? Satul Mereni repreinta o localitate frumoasa, ecologica, verde, cu o infrastructura mult mai dezvoltata fata de alte localitati din Republica Moldova.

Ca amplasament este situat la 21 km distanta fata de Anenii Noi si la 22km fata de Chisinau. Ceea ce ii permite locuitorilor acestui frumos satuc sa circule atit spre o directie comerciala cit si spre alta. In localitate furnizorii de produse sosesc zilnic datorita retelelor favorabile de drumuri, datorita acestui lucru, in magazinele alimentare si mixte zilnic sunt livrate produse proaspete conform cererii consumatorilor localnici.

Numarul mare de magazine, care ar fi in jur de 22 dintre care 3 mini markete cu auto deservire, raspund zilnic cerintelor si dorintelor oaspetilor acestora.

In prezent localitatea Mereni se mindreste atit cu localnicii bravi, care tind mereu spre perfectiune, spre dezvoltarea satului in care locuiesc si crearea de conditii favorabile pentru ei si familiile lor, dar si cu lucrarile efectuate de acestia in cadrul satului.

Asadar in cadrul teritoriului activeaza 2 brutarii “SRL Dorianis” si “Plai Mereni” ce livreaza paine si produse de panificatie localitatilor in raza de 10-20 km zilnic. Intreprinderile functioneaza dupa cele mai noi tehnologii de productie, ceea ce ofera produselor o calitate si un gust deosebit. In cadrul acestor interprinderi activeaza in jur de 100 muncitori locali cit si din satele vecine.

Pe linga acestea Merenenii se mindresc cu patiseria locala “Dolce Parma”. Care zilnic produce delicatese pentru a indulci inimile tuturor doritorilor. Daca aveti ocazia sa mergeti in aceasta localitate, atunci neaparat sa intrati si sa savorati din preparatele de patiserie create aici in localitate.

Fig.5. Produs de cofetarie fabricat de catre patiseria “Dolce Parma”

Daca doriti sa alegeti un local ideal pentru a va sarbatori cele mai frumoase momente din viata dvs, atunci Mereniul va invita in unul din cele 4 locale de ceremonii create fiecare in stil individual si care va creaza o un inceput inedit de poveste. Daca doriti o petrecere sau o ceremonie in stil clasic, contemporan sau unul regal, puteti alege intre localele:

“Casa Nuntii”,

“Inelul de Aur”
“Orhideea”, http://www.virtualtur.md/ro/pages/client/orhideea-mereni/
“Victoria Palace” http://www.virtualtur.md/ro/pages/client/victoria-palace-mereni/

Capitolul III. Inventarierea resurselor turistice (naturale și antropice) ale localității rurale

Satul Mereni este localitatea peisagistica situata pe un plasament putin ridicat si totodata aflinduse inconjurat din toate partile de un relief deluros, care vara creaza o priveliste inedita. Mereniul mai este supranumit si “Satul dintre patru dealuri”

Patrimoniul natural

Peisajele din imprejurimea satului iti aduce linistea in suflet si prin prezenta cadrului verde pretutindeni nu obosesti sa te plimbi ziua intreaga, atit pe jos cit si cu bicicleta. Drumultele ce duc spre peisajele naturale sunt perfect amplasate pentru turistii dornici de a face un circuit in inima naturii din jurul localitatii

Daca va-ti saturat de rutina zilnica de oras si ati dori sa petreceti o perioada de timp la sat, sa culegeti din roadele gospodariei si sa stati pe prisma casei afara la aier, sa admirati cintecele pasarilor, zborul fluturilor, atunci sunteti bineveniti in casa oricarui Merenean.

Cadrur rural este bine pronuntat de multitudinea de case traditionale bine ingrijite de catre proprieteii acestora. Imaginea prinde amploare atunci cind gobori la intrare in sat. Aici primul lucru care te fascineaza este numarul imens de case dintre care o mare parte fiind acoperite cu ciripita rosie din argila.

Un alt punct il reprezinta colinele peisagistice ce se inalta in jurul celeia pe care este amplasat satul Mereni.

Satul este strabatud de doua riulete. Riuletul “Mereni” cel ce parcurge tot satul in lungime ete si cel mai frumos, el reprezinta nuanta de albastru intinsa pe pinza abstracta dintre natura verde si componentele antropice. Plimbindute pe podetele care ii unesc malul sting cu cel drept, poti cu usurinta sa vezi in perioada verii o multime de pasari salbatice cum ar fi: cocori, rate de balta, lebede, rate domestice, giste, sticleti etc., pe care nu le poti intilni in zona urbana.

Un specific aparte al urbanismului il reprezinta fintinile cu cumpana din localitate. Aceste reprezentind cu adevarat un fenomen unic pentru turistii straini.

Ele sunt o istorie vie, fintinile din sat fiind o sursa de viata…iata ca la poarta unui merenean se inalta  viu o fintina din secolul trecut, timpul nu i-a stirbit din

Fig.6. Fintini cu o istorie veche din localitatea Mereni

frumusete, dar nici din gustul salciu al apei. Iata ce ne povesteste un gospodar din sat: ”Potrivit tradiției, omul se simte împlinit atunci cînd face o casă, sădește un pom, face o fîntînă. Meseria de fîntanar a supraviețuit și astăzi însă mult mai mecanizat. Ca orice gospodarul î-și pune dorința de a face o fîntînă în curtea sa în primavara anului  1963. După stabilirea locului în care ar putea fi săpată fîntîna, fîntînarii au muncit manual începind să sape cu burghiul, hîrlețe și lopeți. Este reprezentativ in pozele ramase începutul săpării fintinii cu burghiul munca colectivă unde au participat rude și vecini. Așa cum săpatul fîntînii pe atunci nu era o meserie plătită, credința populară spunea : izvorul nu se cumpără și nici nu se vinde: , iar cine ofera apă celor însetați face o faptă credincioasă, care va fi recompensată dupa moarte. Comform obiceiurilor fîntîna a fost construită de către bărbați, facîndu-se o cruce cu hîrlețul în care s-a așezat un prosop și un colac. Munca asidua, curajul și vointa acestor oameni a făcut ca în toamna aceluiaș an lucrările sa fie finisate și după legile creștine sfintita. Din pacate nimeni nu mai este printre noi din ace bravi fîntînari, însă fapta credincioasa este pomenită și azi, potolind setea oricarui trecator”.

Fondul silvic local de circa 600 ha (moșiile satului mai cuprind circa 61 ha. Luate sub ocrotirea statului de catre “Moldsilva” cuprinde în rezervațiile sale specii de arbori ca: teiul, nucul, salcia, pinul, molidul, arțarul, mesteacănul, acacia, cit și arbuști ca măslinul auriu,”oblipiha”, măcieșul…Dacă să identificăm locurile pitorești din satul Mereni atunci cu siguranta vă va atrage privirea chiar în centrul localitatii versantul  peisagistic “Speianu”,cu o înălțime relativă de peste 115 m., acest deal este unic prin faptul ca aici s-a păstrat viu un tumul din perioada tătarilor, astfel din vărful acestui deal se naște

Fig.7. Panorama Versantului Peisagistic „Speianu”

o priveliște ce cuprinde toate satele din vecinatatea localității, cît și sectorul “Ciocana” al capitalei. Anume pe acest versant localnicii, cît și oaspeții veniți  vor  putea vedea complexul monumental “Capela Eternității”- simbol al creștinismului neamului nostru.

Un alt peisaj natural pitoresc este zona recreativă “Perciunu” – un mediu natural deosebit, neatins de factori artificiali, cu faună și floră inedita, unde puteți descoperi un adevărat rai al albinelor – peste 250 de stupine bogate în produsul dulce și ecologic-mierea, această zonă este o premisă a dezvoltării agroturismului, fiind vizitată în fiecare an de  turiști de peste hotarele țării. Se mai știe că în total în patrimoniul local apicultura însumeaza un număr de peste 1500 stupine, o resursă naturală de valoare. Tot în această zonă putem descoperi un mediu propice pentru vînătoare,rezervația este bogată în specii diferite de iepuri de cîmp,fazani,potîrnichi,prepelițe de deal…

“Padurea de la Pachita”- situată în partea de nord-est a localității, aceasta este un mediu natural unic de o frumusețe rară, cu un fond forestier de foioase de valoare și importanță istorică, un loc inedit pentru petrecerea timpului liber, pentru cazare cu cortul și alte forme de agrement.

Podgoriile

 luncile pe care se întind moșiile merenenilor, sunt o adevarată bogăție a naturii dată de D-zeu unor oameni cu suflet mare precum sunt băștinașii de aici, astfel este și firesc să găsim aici, frumos înșirate, și bine gospodărite

stinile – indeletnicirea pastoritului a fost prezentă în aceste locuri înca din secolele trecute, o dovadă concludentă a acestui fapt este prezența destul de numeroasa a celor cu familia “Baciu”( “baci’-rang ce-l deținea persoana cea mai mare pe ciobeni),si “Ciobanu”( de la indeletnicire-cel ce știe a paște și îngriji oile), o altă dovadă  a prezentei pastoritului este că descoperim în  gastronomia  satului in  secolul trecut a mîncarii “șărbușcă”(un tip de ciorbă de zarzavat la care se mai adugă  zer, brînză de vaci și făină de porumb, sau la care se mai poate adăuga mălai sau lapte dulce …).Astazi, în satul Mereni se dezvoltă și viețuiesc în mediul lor firesc peste șase stîne, cuprinzind un numar de peste 200 oi fiecare ( un indicator unic pentru o localitate situata la doar citiva km. de capitală ), iar cel mai frumos lucru pe care trebuie să-l menționăm este faptul ca anume prin dezvoltarea acestei îndeletniciri se mai păstreazaă tradiția doinitului, cîntului la fluier,cintecele de ciobănie, se mai serbeaza “ziua ciobanului”,acestea sunt în fine o modalitate de a ne păstra identitatea naționala în era globalizării și tehnologiilor.

  Fondul acvatic al localității include afluentul de stinga al rîului Bîc-

 Rîulețul Mereni,cu o lungime de peste 7 km. acest rîuleț ia naștere din potgoriile Humuleștiului și traversează satul de la nord-vest spre sud-est, se revarsă  în rîul Bîc,blagoslovit de Domnul acest rîuleț nu seacă niciodataă, ba chiar dimpotrivă satul datorită lui găzduiește anual familii de cocori- simbol al păcii și dragostei de oameni.Satul Mereni se poate mîndri cu priveliștea celor patru lacuri: lacul de la “Huila”     ( “huila”-adincitura unde dinamica aerului provoaca un vuiet specific); lacul de la “Salcii” (utilizat atît pentru odihnă, cît și pentru irigare,este cel mai pitoresc lac de pe moșiile mereniului); lacul de la “Maximovca” (lac de acumulare pentru menținerea debitului de apă al rîulețului Mereni); lacul de la “Chirca”…Toate aceste lacuri sunt atractive nu doar pentru locuitori ci și pentru turiști, oaspeți, căci toate oferă posibilitatea de odihnă într-un mediu natural frumos, ecologic, cu posibilitatea de pescuit, cazare cu cortul și plimbare cu barca.

Fig.8. „Podul Tineretii”, care se intinde maret peste riuletul „Mereni”

Satul Mereni se poate mîndri cu existența unui număr mare de izvoare (cismele,sipote), care sunt un patrimoniu natural de valoare pentru comunitate. Dintre mulțimea acestora este de menționat

Izvorul “La Popas”-acest izvor este parte din istoria satului, se spune că chiar prin preajma acestui izvor trecea drumul de tîrguială Orhei-Tighina, negustorii se opreau pe șesul din împrejurimile izvorului, se odihneau, adăpau animalele aici, și chiar făceau schimb de mărfuri. Astăzi acest izvor este o sursă de apă lină – cristalină și o mîndrie a neamului răzășesc.

Patrimoniul cultural

Festivalul popular “Flori de Mar in Toamna”,

Festivalul folcloric “Flori de mar in toamna”, este un festival de talie nationala organizat la fiecare 2 ani in s.Mereni. Evenimentul la fiecare doi ani aduna participanti si turisti din toata republica.

La festival participantii reprezinta specificul regiunii, localitatii, nationalitatii, portului popular, cintecele si dansurile care ii reprezinta etc.

Festivalul la a doua editie a sa a adunat un numar mare de colective de pe teritoriu Moldovei, la aceasta editie au participat si collective ucrainesti, dansuri orientale indiene. Miracolul evenimentului ceea c ear fi ca o doza de culturism pentru turistii straini , veniti sa descopere cultura moldovenilor, ar fi puternicile si elodioasele glasuri in cintare a Haiducilor moldoveni, care ascultindule parca te calauzeaza pe drumurile vechii istorii a batrinului popor.

Fig.9. Dansul popular in cadrul Festivalului „Flori de Mar in Toamna”

„Serile chitarei” la Mereni – un proiect cultural cu tradiție în Anenii Noi

În serele calde de vara, în satul Mereni se desfășoara anual tradiționalul concert dedicat tinerelor talente – „Acoustic Night” (sau „Serile chitarei”).

Dacă edițiile anterioare au avut loc în incinta unei încăperi, in aceste seri frumoase tinerii se deplaseaza in parcul din localitate, unde isi amplaseaza o scena improvizata. Evenimentul este creat cu scopul de a atrage in serele calde, sub cerul plin de stele, a numarului cit mai mare de tineri, pentru a putea scapa de “robia” internetului.si pentru a incepe sa savureze cu adevarat farmecul vietii si al minunatelor seri de vacanta.

Daca sunteti un pasionat de viata si va place sa va petreceti timpul in jurul oamenilor creatori si iubitori de aventura, muzica si care isi realizeaza visele cu ajutorul propriilor maini atunci sunteti un prieten bun venit la acest minunat festival traditie “Serile chitarei” sau “Acoustic Night”

Serile chitarei” este un proiect fondat și coordonat de doi tineri pe nume Sandu Briceac și Vlad Bunu și are drept scop crearea unei alternative ingenioase de a uni tinerii în jurul sunetelor de chitară.

„Ideea principală era de a crea un mediu în care sunetele chitarelor și ale rugului să fie primordiale. După părerea mea, a treia ediție a fost cea mai aproape de ideea principală, iar noi ne-am atins copul pe care ni l-am propus inițial”, comentează organizatorii. La amenajarea si desfasurarea evenimentului se implica mereu un grup de voluntari mobilizați de grupul de inițiativă „Tinerii din Mereni”, datorită căruia se face posibil evenimentul.

Fig.10. O o noua traditie in Mereni cu generiul „Serele Chitarei”

Biserica cu hramul ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”

Conform unor surse, biserica de lemn cu hramul „Sfînții arhangheli  Mihail și Gavriil” din Mereni a fost ridicată în anul 1797.

Actualmente, aceasta este înscrisă in registrul monumentelor istorice aflate sub protecția statului, astfel, ea este o filă vie de istorie, a fost închisă în noiembrie 1963, insă, lucrurile din interiorul ei  s-au păstrat neatinse. E drept că geamurile  au fost stricate, iar în storojca bisericii (casa parohială – n.n.) a fost deschisă poșta satului. A mai fost dărîmat un perete și pe locul cela s-a făcut un garaj al colhozului. Dupa multe suferințe biserica din localitate avea sa inceapă o nouă viață, în 1978 aici a lucrat o echipă de constructori veniți de la Odessa. Ei s-au ocupat atît de interiorul cît și  de exteriorul bisericii, ca astăzi să putem găsi un lăcas de valoare pentru enoriașii localității, un monument arhitectural unic cu pereți frumos pictați, cu un număr impresionant de  icoane, sfeșnice, vase sfinte, candele, clopote ce-i conferă o aură specifică.  Biserica cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”  a fost redeschisă în 1989, prima liturghie săvîrșindu-se în Duminica Floriilor. In ograda bisericii putem vedea mai multe morminte și pietre funerare vechi, pe care putem descifra că aici  au fost înmormântați slujitori ai bisericii, diaconi, dascăli.

Fig.11. Biserica cu hramul ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”

Sarbatoarea Hramul Satului

Hramul  bisericii „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din localitate era cu sfințenie păstrat drept hramul întregii  localități. Hramul  era o sărbătoare care îi

unea pe toți enoriașii la sfînta Liturghie specială, apoi ieșind cu toții în centrul satului merenenii se întreceau în ale cântatului. Lăutari  vestiți, artiști amatori , toți își etalează talentele ca si in anii trecuticind Hramul localitatii era pe data de 21 noiembrie, o zi crestina pentru biserica si localnici.
Din anul 2015 Merenenii sarbatoresc Hramul pe data de 20 septembrie, ca fiind corecta la care se atesta pentru prima data localitatea Mereni. In cadrul acestui festival local poporul se gramadeste in centrul satului, unde in timpul zilei au loc diferite intreceri sportive traditionale culturii moldovenesti si a spiritului de mari luptatori demni de a fi numiti urmasi a lui Stefan Cel Mare Tot în cadrul acestei sărbători puteți să vă delectați cu cele mai  frumoase mese, bucate tradiționale, cît și rodnicia podgoriilor satului, toate le găsiți la expozția „Masa mare”. Meșterii populari nu întîrzie nici ei să scoată la tarabe obiecte unice de artizanat ce atrag privirea localnicilor dar și a oaspeților veniți la sărbătoare. De fapt atmosfera de voie bună este cea care adună în sat sute de  oaspeți pe moșiile merenenilor.

Fig.12. Monument amplasat la intrare in s.Mereni

Fig.13. Sarbatoarea “Hramul satului Mereni”

Monumente cultural si istorice

Mormântul Comun al Ostașilor

este un  monument instalat în anul 1980, în memoria sătenilor căzuți în cel de al II-lea Război Mondial (aici sunt înhumate osemintele celor căzuți în război). Pe fațeta Monumentului sunt încrustate numele celor 112 Mereneni căzuți în război.

Fig.14.Monumentul vechi al Ostasilor

Fig.15. Monumentul Comun al Ostasilor reconstruit

Complexul Monumental ”Trei Meri”

Situat în parcul central al localității, acest loc se mai consideră „Vatra Satului”, această compoziție monumentală a fost ridicată cu ocazia împlinirii a 500  de la prima atestare documentară a satului Mereni. Aici este locul unde a fost înmânat documentul asupra moșiilor localnicilor de atunci, de către Ștefan Voievod. Inițial aici a fost descoperită doar piatra comemorativă Mereni 1475, iar în anul 2010 a fost instalată și construcția din piatra ”Trei Meri”.

Fig.16. Monumentul “Trei Meri”

Troița Memoriei Victimelor Represiunilor Regimului Comunist

Una din măsurile prin care puterea sovietică a  instaurat teroarea și frica generală  în ținuturile basarabene, au fost deportările în masă. Satul Mereni pe acele timpuri nu a fost ferit de cumpăna grea, soarta deportărilor au avut-o peste 85 de familii de consăteni-creștini, onești și harnici, nevinovați, care, trecînd prin calvarul deportării, s-au pierdut ori au supraviețuit cu greu. Troița în memoria victimelor represiunilor regimului comunist adună în tot anul la liturghie de pomenire a acestora sute de enoriași.

Fig.17. Troita Memoriei Victimilor Represiunilor Regimului Comunist

Moara cu Aburi

La răscrucea secolelor XIX-XX, în Mereni, cea mai performantă moară era cea a lui Profir E. Rejep; întreprindere construită între anii 1905-1907. Această moară se deosebește de restul morilor prin faptul că era cu aburi, înzestrată cu utilaj performant adus din Germania. Actualmente moara a mai suferit schimbări la nivelul de exterior, dar la etajul doi al imobilului s-au păstrat inventarul, recuzitele morii cu aburi de odinioară, astfel, acest monument istoric este înscris în registrul monumentelor protejate de stat. Astăzi această moară este funcțională, prestînd servicii de morărit și  reabilitînd o veche și frumoasă tradiție de  „coacerea  colacilor de nuntă, botez, înmormîntare” pentru comunitate, dar, si pentru satele vecine.

Fig.18. “Moara cu Aburi”, monument istoric din s.Mereni

Monumente Arheologice

Primii oameni pe moșia satului Mereni au apărut în vremurile preistorice. Cele mai vechi urme de locuire umană sunt documentate cu circa șase mii de ani în urmă. Începînd cu mileniul IV î. Hr., pe pămîturile Merenilor s-au perindat, în căutare de pășuni, păstori nomazi veniți din stepele euroasiatice. De la aceste triburi aici au rămas mai multe movile de pămînt, în cadrul cărora se află morminte umane.

Primele peregheze arheologice pe moșia  actuală a satului Mernei au fost efectuate în anul 1975 de către Gheorghe Postică, care a descoperit aici patru așezări din perioada daco-romană – sec.II-IV î.Hr., o așezare din epoca bronzului – sec. XVI-XII î.Hr., și a înregistrat 13 cimitire tumulare (movile din pămînt) cu înmormăntări din mileniile IV- III î. Hr., sec. IV-III î. Hr, sec. II-IV î. Hr. Și sec. X-XII. În preajma Merenilor au mai fost înregistrate 4 movile de pămînt aflate azi în afara moșiei Merenilor, dar care pînă în anii 60 ai sec. XX au aparținut acesteia.

Fig.19. Pastori nomazi, care au calcat pe meleagurile s.Mereni

Casa de Cultură

În deceniul  patru al secolului trecut în Mereni activa căminul Cultural “Voievodul Mihai”. Din conducerea sa făceau parte, învățătorul Ilie Stratan (președintele sfatului), directorul școlii primare  M. Stratu, notarul comunei N. Chiper (vicepreședinte) și alți intelectuali ai satului. Din inițiativa căminului cultural în 1938 la Mereni a fost înființată “Școala Țărănească”. Lecțiile se țineau între orele 5 – 9  după amiază. Tinerii ce urmau această școală  citeau în clase diferite reviste: Albina, Drumul nou, Căminul Cultural și ziarul ”Cuvînt Moldovenesc”. Programul de învățămînt s-a efectuat potrivit celor 4 cadre de manifestare a omului și anume: sănătate, muncă, minte și suflet. Cursurile s-au împărțit în secția “Bărbați” și secția “Gospodine”; minuțios despre tematica cursurilor sus-numite putem găsi în monografia satului  “Mereni”. Realizările căminului cultural au fost multiple. Printre acestea menționăm activitatea ansamblului de estradă “Iolanta” (1972-1989), sărbătoarea “Balul strugurilor”, organizarea sărbătorii de 515 ani de la  prima atestare documentară a statului, sărbătorile de petrecere a recruților, TVC-urile ș.a.

Casa de Cultură își are imobilul situat în centrul satului. Aceasta și-a deschis larg ușile în 1977 (anterior a fost un cămin cultural), însă, dacă vorbim de manifestări culturale și înainte și după inaugurarea noului imobil, acestea au fost întotdeauna prezente în viața satului.

Formații folclorice, formații de dans, cercuri dramatice, orchestre, tarafuri, cercuri artistice – sunt colective care se plasau întotdeauna pe locuri de frunte, la capitolul realizări și participări în cadrul raionului Anenii-Noi încă din perioada postbelică.

Sunt de menționat formații artistice care activează în cadrul Casei de Cultură:

Formația folclorică cu titlu model “Vatra Satului”

Formația folclorică cu titlu model “Legenda”

Fanfara “Chirilencii”

Cenaclul  literar de copii “Poetica”

Ansamblul de dansuri populare “Tinerețea”

Muzeul de Istorie și Etnografie

Muzeul de Istorie si Etnografie este un alt monument istoric cu care se poate mândri satul Mereni, fiind inclus în registrul monumentelor istorice ocrotite de stat,acesta este o bijuterie inedită prin Istoria ce o poarta peste ani. Clădirea sa, construită special pentru Banca Populară “Rejep” în 1910-1911, cu arhitectură foarte interesantă și unică (a fost ridicat dintr-o compoziție extraordinară de lut, păr de cal si ouă de pasăre), cu podea din teracotă adusă din Germania special pentru construcția acestuia, este un monument, care nu poate să nu atragă atenția  celor care trec prin preajmă.

A ținut piept mai multor incercări, căci, după  colectivizare a servit drept Casă de Cultură, apoi  sală de sport, bibliotecă, apoi din 1989 în această clădire se află muzeul de Istorie și Etnografie 

Muzeul, inițial a fost inaugurat la 22 Aprilie 1980 în incinta bisericii, de către profesorul de geografie Emilian Baciu.

În anul 1989, în legătură cu cerința creștinilor din sat de a re-deschide biserica, muzeul  fost transferat în fosta clădire a Băncii Populare din sat (construită în 1907-1908 cu o arhitectură interesantă cu podeaua din teracotă adusă din Germania).

Muzeul e constituit din următoarele secții:

Arheologie

Istoria Satului de la 1475

”Memorial al II-lea război Mondial”

Deportările 1940-1949

Perioada Sovetică 1949-1990

”Ograda țărănească”

”Cămara” cu stative, cuptor, oale de lut și alte vase

”Casa Mare” – amenajată cu covoare, prosoape, perne, țoale și lăicere.

Etnografie – costume populare pentru bărbați și femei, confecționate de consătence anii 1900-1940

Fig.20. Muzeul de Istorie și Etnografie

Muzeu în aer liber dedicat victimelor deportărilor staliniste la Mereni

Iar lucrul cel mai impresionant al zilelor noastre, este că în scurt timp, pe teritoriul satului va apărea un memorial al victimelor răpuse de GULAG-ul comunist. Este o inițiativă privată, nesusținută de organele puterii de stat, dar încurajată de săteni, de intelectuali, artiști și de conducerea comunei. Astfel, acesta va fi primul muzeu din Moldova de dincolo de Prut, în aer liber, prin care se dorește evocarea memoriei victimelor represiunilor comuniste, a celor care nu s-au întors niciodată la baștină, după ce au fost urcați în vagoane, precum vitele, și duși la mii de kilometri, pe pămînturi străine, înghețate și ostile…

Fig.21. Macheta Muzeului în aer liber dedicat victimelor deportărilor staliniste la Mereni

Ferma de cai olandezi

Ferma de cai olandezi este un obiectiv cu potential turistic care a aparut recent in s.Mereni. Aceasta este initiativa unui gospodar din localiate, care fiind pasionat de acesti cai giganti, a hotarit sa-si transforme visl in realitate. In final a reusit, acu pe unul din cele frumoase dealuri ale satului se intinde si ferma gospodarului. Pina in prezent localnicul a gramadit o mica colectie de acesti cai giganti dar nu se opreste aici.

Fig.22. Ferma de cai olandezi din s.Mereni

Capitolul IV. Avantajele și deficiențele dezvoltării produsului turistic în localitatea rurală

Localitatea Mereni poate fi inclusa in Circuitul Agroturistic din Moldova, reprezentind un plai bogat in valori culturale si istorice, un sat cu un relief bine conturat si destul de atragator.

Turistii care ar alege “destinatia istorico-culturala Mereni”, cu siguranta vor ramine placut impresionati de circuitul turistic organizat in satul agroturistic Mereni

Pentru promovarea turismului in localitate este necesar ca:
* Sa fie elaborat un itinerar turistic prin obiectivele istorico-culturale, naturale si turistice ale satului

* Sa se promoveze itinerarul turistic prin cadrul agentiilor de turism
* Elaborarea de oferte promotionale pentru categorii de turisti

Avantaje:

sezonalitatea forței de muncă din turismul rural, efect care poate fi influențat de existența saue lipsa altor sfere ce folosesc forța de muncă sezonieră (în special, agricultură, silvicultura și piscicultura) și în ce măsură acestea sunt complementare activității turistice rurale;

creare de locuri de munca;

diminuarea migratiei populatiei locale cu posibilitatea repopularii zonelor rurale;

imbunatatirea nivelului de trai al populatiei;

formarea si perfectionarea profesionala;

atenuarea discriminarilor intre sexe si alte categorii sociale;

imbunatatirea coexistentei sociale si culturale;

cresterea oportunitatilor de interactiune soaciala;

utilizarea forței de muncă feminine, parțial chiar a copiilor, în satele și stațiunile rurale poate fi compatibilă cu alte responsabilități domestice (activități casnice, artizanat, centre de folclor etc.);

dezvoltării interna a localități sau a unei regiuni rurale;

reducerea dezechilibrelor regionale;

dezvolatrea infrastructurii locale;

turismul rural poate și trebuie să constituie un mijloc de conservare a frumuseții cadrului natural sau a zonelor rurale de interes turistic, întărind ideile de protecție a mediului natural și zonelor istorice, care s-au dovedit a fi insuficient valorificate în trecut prin simpla lor existență;

poate asigura o motivare economică pentru construirea de drumuri și alte căi de comunicație sau transport turistic care să asigure accesul, în primul rând, al turiștilor și, nu în ultimul rând, al populației rezidente, spre obiectivele turistice din mediul rural;

creșterea respectului pentru religia comunității locale din partea turiștilor;

dezvoltarea de piețe noi pentru meșteșuguri tradiționale și alte forme de artă;

renașterea ocupațiilor tradiționale de artă rurală;

conștiință crescândă față de modul tradițional de viață pretutindeni în lume;

adoptarea aspectelor pozitive din valorile și conduitele turiștilor;

mobilizarea internă a populației dinamice pentru a trăi și/sau activa în comunitatea gazdă.

Dezavantaje:

construcția de imobile cu utilizarea unor stiluri arhitecturale netradiționale;

sustrageri de obiecte fabricate sau de artă de către turiști;

cenzurarea unor legende sau fapte istorice pentru a nu ofensa turiștii;

pierderea spiritualității față de locurile și locașurile sfinte dominată de turiști;

presiune asupra meșteșugurilor tradiționale de a fi înlocuite cu alte produse la cererea turiștilor;

sporirea criminalității;

o dezvoltarea rapidă a turismului rural, în care construcția de structuri de primire turistică rurale depășește capacitatea infrastructurii locale de preluare a scurgerilor reziduurilor, va avea consecințe negative asupra mediului înconjurător;

in condițiile unor fluctuații sezoniere ale prețurilor alimentelor, acestea pot crește în mod exagerat în zonele rurale supuse dezvoltării turistice printr-o presiune sporită a cererii;

pericol de deplasare de la independență la dependență economice;

noi obiceiuri nefaste , inclusiv alimentare (de exemplu, fast food);

pierderea demnității drept urmare a unui comportament servil față de turiști;

reducerea nivelului moralității personale;

dominarea comunității de către persoane venite din afară, etc

Capitolul V. Plan de acțiuni privind valorificarea resurselor turistice din localitatea rurală

Mereni este o localitate cu un potential turistic bogat, care trebuie valorificat si inclusa in Circuitul Agroturistic din Moldova. Reprezentind un plai inzestrat cu valori culturale si istorice, un sat cu un relief bine conturat si destul de atragator.

Aici sunt posibile de implementat foarte multe actiuni si masuri, precum sunt:

* Sa fie elaborat un itinerar turistic prin obiectivele istorico-culturale, naturale si turistice ale satului

* Sa se promoveze itinerarul turistic prin cadrul agentiilor de turism
* Elaborarea de oferte promotionale pentru categorii de turisti

Reamenajarea centrului localitatii

Restauratia si reamenazarea fintinilor seculare din Mereni

Amenajarea parcurior din localitate

Amenajarea muzeului in aier liber

Amenajarea drumurilor si trotuarelor

Amenajarea lacurilor din preajma

Amenajarea riuletului Mereni

Amenajarea teraselor de odihna pe malul riuletului Mereni

Plantarea platourilor libere cu livezi de mere

Amenajarea unui loc de scaldat;

Amenajarea unei parcari;

Amenajarea terenului sportiv

Constructia de restaurante traditionale, cafenele, etc.

Constructia de localuri cu functia de deservire aclientilor

Amenajarea unor zone pietonale

Amenajarea unor zone puntru ciclisti,etc.

Surse de finanțare

Promovarea programelor și proiectelor necesită eforturi financiare considerabile, care pot fi obținute din cele mai diverse surse:

Bugetul de Stat al Republicii Moldova

Ministerul Culturii și Turismului

Ministerul Ecologiei și Resurselor Naturale

Agenția Silvică de Stat Moldsilva

Bugetele Primăriei Locale

Bugetele Consiliului Raional Anenii Noi

Finanțări de la Agenții Turistice

Finanțări din Fonduri naționale (Fondul Ecologic Național)

Finanțări din Fonduri și Instituții internaționale

Finantari din partea liderilor din localitate

Alte finanțări

Mijloacele financiare se folosesc în conformitate cu regulamentul aprobat de Guvern și cu legislația în vigoare.

Concluzii și recomandări

Dragostea de tara isi are inceputul in pragul casei parintesti, in cintecul de leagan si in zimbetul mamei, in izvorul cu apa dulce, in floarea de cires, in bobita cu miros de busuioc, in meii zburdind pe toloaca.

Chiar daca satul de bastina este mic, in clipele de zbucium sufletesc el iti este mai aproape, mai drag, mai inteles decit orasul in care traiesti de ani de zile, pentru ca de el, de sat si de oamenii lui ne leaga amintirile copilariei,sfintencurate. Fiecare om se mindreste cu bastina lui si cu consatenii lui.

Firea muncitoare a moldovenilor i-a ajutat si pe oamenii din sat sa se ridice, sa construiasca edificii de menire sociala frumoase si spatioase, ca tinara generatie sa aiba o copilarie fericita si plina de bucurii.

Satul este o sursa a existentei, anume zona agroturistica face posibila existenta si prezenta ideii de „viata in Rai”.

Nici un copil nu a fost mai fericit ca cel care a mers vara la bunica la sat, sau care a mers la furat cirese de la vecin de peste gard, sunt o infinitate de istorii pure despre care se vorbeste ca au fost nascute in zona rurala, in locuri in care persista linistea, armonia intre om-natura.

Fiecare om se trage toata viata spre sat, caci in conceptul de „sat”, se intelege tarimul pe care te poti simti tu insusi, pe care tu esti proprietarul propriei vieti, tarimul pe care nu trebuie sa alergi nestiind incotro. Aflindute aici ai tot timpul existentei omenesti pentru a putea savora intreaga valoare a naturii, incepind de la cele mai mici lucruri cum ar fi sopotul frunzelor sub talpa goala apiciorului si pina la lucruri marete cum ar fi tunetul ce prevesteste apropierea unei ploi reci de vara.

Omul mereu va dori sa mearga la sat, deoarece aici s-a inceput existenta viului, existenta arborelui sau genealogic. Satul este si va fi o destinatie primordiala in turism atita timp cit aici se vor pastra adevaratele valori ale neamului si atita timp cit localnicii vor respecta localitatea in care traiesc iar activitatea lor zilnica sa faca ca acest tarim sa infloreasca zilnic

Bibliografie

„Mereni, Monografia unui sat razesesc” de Veceslav Stavila

Acasă

http://viza.md/ru/node/15554

http://www.moldova.org/muzeu-in-aer-liber-dedicat-victimelor-deportarilor-staliniste-la-mereni-prima-casa-a-fost-inaugurata-foto/

http://manastiri-basarabene.over-blog.com/article-la-mereni-unde-i-dumnezeu-lips-nu-i-124434549.html

De ce Mereni?

http://moldovenii.md/md/city/details/id/200

http://localitati.casata.md/index.php?action=viewlocalitate&id=2934

Anexe

Fig.1. Localizarea pe harta a satului Mereni fata de Chisinau

Fig.2. Harta teritoriului satului Mereni

ANCHETĂ-FORMULAR

de control pentru inventarierea ofertei turistice locale a unei localități rurale

Fișa 1 – Mediul Înconjurător

ANCHETĂ-FORMULAR

de control pentru inventarierea ofertei turistice locale a unei localități rurale

Fișa 2 – Populația, Activități Economice, Comerciale și Servicii

ANCHETĂ-FORMULAR

de control pentru inventarierea ofertei turistice locale a unei localități rurale

Fișa 3 – Căi de Acces, Transporturi, Deplasări

ANCHETĂ-FORMULAR

de control pentru inventarierea ofertei turistice locale a unei localități rurale

Fișa 4 – Cultură, Activități Culturale

Itinerar turistic

Fig.3.Drumul Chisinau-Mereni

Destinatia istorico-culturala Mereni”

Categoria de turisti: Turisti straini (20 persoane)
Durata itinerar: 1 zi
Total km itinerar: 85 km

Obiective de vizitat: Panorama peisagistica “satul Mereni”
Muzeul de istorie si etnografie
Liceul Teoretic “Emil Nicula”
Casa de cultura
Monumentul “Trei Meri”
Muzeul in aier liber
Ferma de cai olandezi
Biserica si cimitiru
Imaginea peisagistica “Fintinile cu cumpana”
Complexul de monumente istorice
Moara cu aburi
Versantul peisagistic “Speianul”
Stinele din preazma satului

Itinerarul include:
Transport tur-retur
Ghid vorbitor de limba engleza
Masa inclusa :Prinz si cina.
Intrarea la obiective
Posibilitatea de a poza cu caii
Organizarea picnicului in natura
Vizitarea caselor traditionale Moldovenesti

Cost itinerar: Copii – 150 lei
Studenti – 180 lei
Adulti – 200 lei

Chisinau-Mereni-Chisinau

Segment de Turisti : Turisti straini, dornici de a face cunostinta cu cultura Moldovenilor

Numar de turisti :20

Durata excursiei : 14 ore

1.Fisa tehnica a itinerarului

2.Planul metodic

Fig.4.Circuitul agroturistic in cadrul localitatii Mereni