Analiza Diagnostic Si Prognoza Societatii Comerciale Vector S.a

Analiza diagnostic si prognoza societatii comerciale VECTOR S.A.

1 Caracterizarea continutului si metodologiei analizei diagnostic

Scopul si important a analizei diagnostic

ContinutuI, esenta si abordarea conceptuala

Obiectivele si succesul analizei diagnostic

Sistemul de indicateri folositi in analiza diagnostic

Tipologia analizelor diagnostic

Metodologia de diagnosticare a activitatii

Tehnici si metode utilizate in analiza diagnostic

Avantajele analizei diagnostic

2 Analiza diagnostic a activitatii societatii comerciale VECTOR S.A.

Istoricul societatii comerciale Vector S.A.

Diagnostic juridic

Diagnostic comercial

Diagnostic tehnic

Analiza viabilitatii economice

2.5.1.Analiza gestiunii resurselor umane ale intreprinderii

2.5.1.1.Consideratii generate referitoare la managementul resurselor umane din cadrul S.C. Vector S.A.

Dinamica efectivului de personal

Structura salariatilor pe grupe de varsta

Analiza stabilitatii personalului

Analiza utilizarii timpuiui de lucru

Analiza factorials a chcltuielilor salariale

Analiza eficientei chcltuielilor salariale

Analiza factoriala a productivitatii muncii

Analiza factoriala a profitului

2.5.2.Analiza potentialului material al societatii

Eficienta mijloacelor fixe

Analiza eficientei utilizarii activelor circulante

Analiza factoriala a cifrei de afaceri

Analiza chcltuielilor

Analiza lichiditatii si solvabilitatii

Analiza previzionala a potentialului

2.6. Evidentierea cauzala a principalelor puncte forte si slabe ale activitatii desfasurate in
cadrul S.C. Vector S.A.

Analiza punctelor forte

Analiza punctelor slabe

Concluzii si recomandari strategico – tactice

Bibliografie

CARACTERIZAREA CONTINUTULUI SI METODOLOGIEI

ANALIZEI DIAGNOSTIC

1.1. Scopul si importanta analizei diagnostic

Intreprinderea, ca sistem, este un organism social economic complex, compus din subsisteme intre care exista multiple legaturi dinamice. Activitatea sistemului si a subsistemelor sale este influentata de o multime de factori, a caror actiune trebuie cunoscuta pentru a asigura o functionare stabila si optima intr-un mediu dinamic. In procesul de asigurare a functionarii normale a intreprinderii ca sistem, un rol deosebit de important revine analizei economice, de diagnoza si reglare a activitatii si actiunii factorilor determinati.

Diagnoza presupune cercetarea functionarii sistemului sub raport structural si functional cauzal si se intemeiaza pe baza informatiilor de stare ale acestora. In intreprindere, intre obiectivele prestabilite si cele efectiv realizate pot aparea neconcordante ce conduc la dereglarea functionarii sistemului. Pe baza analizei se stabilesc abaterile fata de termenul de referinta, se determina eventualele puncte de dezechilibru, se stabilesc factorii si cauzele dereglarii sistemului.

Esenta metodei in identificarea si evaluarea relatiei cauza-efect. In fapt, calitatea diagnosticului depinde tocmai de masura in care s-au identificat cauzele generatoare de disfunctionalitati si aspecte pozitive si, ulterior, de corelarea recomandarilor cu cauzele respective.

" Prin urmare, scopul analizei diagnostic este ca, in urma reglarii sistemului, sa se ajunga la o comanda optima, astfel incat sa se asigure maximizarea functiei obiectiv".

Specific analizei diagnostic este si caracterul sau participativ. Complexitatea activitatii societatilor comerciale impune, pentru a reusi un diagnostic corect si cuprinzator, implicarea mai multor salariati de specialitati diferite, corespunzator naturii problemelor investigate, dintre care nu trebuie sa lipseasca managerul si executantii nemijlocit implicati in desfasurarea respectivelor activitati. Realizarea de diagnostice de catre echipe corect dimensionate si judicios structurate constitue premisa indispensabila pentru a reuni toate informatiile semnificative si apoi pentru a le interpreta complex, multidisciplinar, corespunzator multidimensionalitatii lor.

A treia caracteristica a analizei diagnostic consta in finalizarea sa in recomandari. Cu alte cuvinte, diagnosticarea in management, similar situatiei din medicina, precede tratamentul, adica adoptarea deciziilor cu caracter corectiv privind disfunctionalitatile si, respectiv, de dezvoltare, referitoare la aspectele pozitive. Recomandarile sunt transmise factorilor de management prestabiliti, in vederea valorificarii lor ulterioare pe plan decizional si operational.

1.2. Continut, esenta si abordare conceptuala

Din punct de vedere etimologic, diagnosticul inseamna capacitatea de discernamant si este organic implicat in teoria si practica medicala, iar prin analogic, in activitatea intreprinderii ca organism social.

Cuvantul diagnostic isi are originea in cuvantul grecesc"diagnostikos" care inseamna apt de a discerne, de a delimita cu obiectivitate un subiect oarecare dupa manifestarile acestuia. Intr-o acceptiune sintetica, analiza diagnostic presupune reperarea simptomelor si a disfunctionalitatilor unei intreprinderi, cercetarea si analiza faptelor si responsabilitatilor, identificarea cauzelor care le-au general, elaborarea unor programe de actiune, prin a caror aplicare sa se asigure redresarea sau ameliorarea performantelor.

1

Efectuarea unui diagnostic a unei firme poate fi motivata nu numai de situatia in care aceasta are dificultati, ci si atnnci cand "intreprinderea are o buna stare de sanatate, dar se doreste imbunatatirea ei".

Specialisti in domeniu precum: Fayol H., Oscar J., Norbert Wiener, G. Plesoianu au definit analiza diagnostic ca fiind o etapa, un proces, o metoda sau un rezultat.

Prin analogie cu raedicina, diagnosticul presupune atat un studiu al starii pacientului (simptomologia), determinarea cauzelor (etimologia), cat si prescrierea masurilor de remediere corespunzatoare(terapeutica).

In acceptiunea specialistului Jean Pierre Thibout, analiza diagnostic urmareste sa gasesca raspuns unor probleme, cum ar fi:

Care sunt rezultatele intreprinderii!"?

Daca sunt sau nu satisfacatoare si de ce?

Cum au fost performantele?

Care sunt performantele si obiectivele dorite?

Ce trebuie facut pentru atingerea lor?

Care sunt masurile concrete ce se urmaresc a fi intreprinse, atat pe termen scurt cat si pe termen lung?

Analiza diagnostic nu se limiteaza la radiografierea si aprecierea starii diferitelor fenomene, ci constitue si partea organica a gestiunii previzionale, respectiv a managementului strategic.

In opinia lui Peter Druker, recunoscut specialist in management, un conducator eficient consacra 50% din timpul sau diagnosticarii activitatii.

Subordonat in principal managementului intern, spatiul in care se realizeaza diagnoza poate fi reprezentat schematic.

Pentru aprecierea performantelor, rezultatele reale se raporteaza la valori de functionare normale ale sistemului (previzionate, programate), precum si la valori ale concurentei sau nivelului mediu al sectorului de activitate.

Diagnosticul, mai ales eel intern, realizat ca sistem permanent de supraveghere si control al intreprinderii este sensibil substantial prin explicarea cauzala a simptomelor negative, a abaterilor de la regimul normal de fiinctionare.

In diagnosticare este esential sa se inteleaga obligativitatea implicarii macanismului cauza-efect. Dupa cum afirma un specialist in management, "dereglarile in functiunea intreprinderii apar ca urmare, fie a deficietelor in elaborarea programului, fie a deficientelor aparute in executarea obiectivelor, in sistemul motivatiilor si schimbarii conditiilor dupa inceperea executiei".

1.3. Obiectivele si succesul analizei diagnostic

Obiectivele analizei diagnostic sunt:

realizarea unui sistem de organizare si conducere corespunzatoare etapei in care se afla, care sa dea o structura echilibrata unitatii si sa asigure indeplinirea corespunzatoare a functiilor sale;

prevenirea fenomenelor producatoare de dezechilibre structurale sau dezechilibre functionale ca urmare a influentei factorilor interni si externi, a caror integrare in sisteme trebuie facuta fara deranjamente;

gasirea cailor si mijloacelor de remediere a eventualelor dezechilibre si tulburari puse in evidenta in cadrul sistemului de organizare si conducere existent;

precizarea directiilor de dezvoltare a rezultatelor favorabile din sistem si a performantelor ce se vor obtine cu o utilizare eficienta a resurselor disponibile.

Succesul analizei diagnostic depinde de respectarea urmatoarelor cerinte:

2

analiza diagnostic presupune observarea, identificarea, analiza problemelor si elaborarea

recomandarilor si solutiilor optime;

in cadrul analizei diagnostic nu se prescriu solutii "prefabricate";

analiza diagnostic se desfasoara intr-o perioada limita de timp ( maxim 2-3 saptamani);

analiza diagnostic trebuie efectuata de specialist in organizare si conducere care sa nu fie in

cadrul intreprinderii analizate pentru a putea indeplinii criteriul obiectivitatii;

solutiile si recomandarile in analiza diagnostic depind in cea mai mare masura de modul in care

"pacientul" a fost convins de necesitatea luarii unor masuri coercitive.

1.4. Sistemul de indicator! folositi in analiza diagnostic

Diagnoza activitatii intreprinderii, ca arie si profunzime, este organic conditionata de sistemul de indicatori, de capacitatea informationala a fiecaruia si de corelatia dintre echilibru si eficienta a performantelor economico-financiare.

Sistemul indicatorilor operationali utilizati in analiza diagnostic se poate evidentia prin urmatoarea grupare de indicatori:

A. Indicatori ai potentialului tehnico-economic:

indicatori ai capacitatii de productie( fizici, valorici, pe produse);

indicatori ai imobilizarilor (corporale si necorporale);

indicatori ai activelor circulante (volum, structura);

indicatori ai potentialului uman (numar, structura, varsta, calificare); ^* indicatori ai capacitatii de cercetare.

B. Indicatori ai potentialului financial*:

capitalurile;

patrimoniul net( dimensiune, structura, sursa de formare);

fondul de rulment( net, propriu, strain);

lichiditatea generala si partiala;

autonomia financiara;

solvabilitatea;

bonitatea etc.

C. Indicatori ai rezultatelor economico-financiare:

cifra de afaceri;

valoarea adaugata;

rezultatul-profitul din exploatare;

rezultatul-profitul curent;

rezultatul-profitul fiscal;

profitul net.

D. Indicatori ai eficientei utilizarii potentialului tehnic, economic si financiar:

viteza de rotatie a activelor circulante;

rata de eficienta a activelor circulante de exploatare;

rata de eficienta a mijloacelor fixe;

productivitatea muncii;

rata de eficienta a cheltuielilor;

rata rentabilitatii (economice, financiare, resuselor umane).

3

1.5. Tipologia analizelor diagnostic

Analiza diagnostic se clasifica in functie de mai multe criterii: aria de cuprindere, obiectivele urmarite, pozitia elaboratorilor fata de unitate, derulata in timp si conexiunile cu alte analize diagnostic.

a) Tipuri de analize diagnostic definite dupa aria de cuprindere.

In fiinctie de aria de cuprindere exista: diagnostic general, diagnostic partial, diagnostic de specialitate.

Diagnosticarea generala se refera la organizatia in ansamblul sau, vizand structura si functionarea acesteia ca sistem global, si, pe aceasta baza, se stabileste un program de masuri pentru toate activitatile, inclusiv sistemul managerial al acesteia. De regula, diagnosticarea generala se efectueaza cand intreprinderea este confruntata cu probleme dificile sau cand se preconizeaza modificari majore in activitatile acesteia. Totdata, acest tip de analiza diagnostic se efectueaza cand sunt evidente deficientele dintr-un anumit domeniu de activitate.

Diagnosticarea partiala se efectueaza pentru unul din domeniile de baza ale intreprinderii. Activitatea de ansamblu poate fi segmentata in domenii semnificative: financiar, comercial, productie, factorul uman, cercetare-dezvoltare si managerial.

Diagnosticarea de specialitate este axata pe o problema majora, cum ar fi: calitatea produselor, costurilfinanciar:

viteza de rotatie a activelor circulante;

rata de eficienta a activelor circulante de exploatare;

rata de eficienta a mijloacelor fixe;

productivitatea muncii;

rata de eficienta a cheltuielilor;

rata rentabilitatii (economice, financiare, resuselor umane).

3

1.5. Tipologia analizelor diagnostic

Analiza diagnostic se clasifica in functie de mai multe criterii: aria de cuprindere, obiectivele urmarite, pozitia elaboratorilor fata de unitate, derulata in timp si conexiunile cu alte analize diagnostic.

a) Tipuri de analize diagnostic definite dupa aria de cuprindere.

In fiinctie de aria de cuprindere exista: diagnostic general, diagnostic partial, diagnostic de specialitate.

Diagnosticarea generala se refera la organizatia in ansamblul sau, vizand structura si functionarea acesteia ca sistem global, si, pe aceasta baza, se stabileste un program de masuri pentru toate activitatile, inclusiv sistemul managerial al acesteia. De regula, diagnosticarea generala se efectueaza cand intreprinderea este confruntata cu probleme dificile sau cand se preconizeaza modificari majore in activitatile acesteia. Totdata, acest tip de analiza diagnostic se efectueaza cand sunt evidente deficientele dintr-un anumit domeniu de activitate.

Diagnosticarea partiala se efectueaza pentru unul din domeniile de baza ale intreprinderii. Activitatea de ansamblu poate fi segmentata in domenii semnificative: financiar, comercial, productie, factorul uman, cercetare-dezvoltare si managerial.

Diagnosticarea de specialitate este axata pe o problema majora, cum ar fi: calitatea produselor, costurile de productie, rentabilitatea firmei sau a unor grupe de produse.

b) Tipuri de analiza diagnostic in functie de obiectivele urmarite

Avand in vedere acest criteriu, deosebim: diagnostic de rezultate (de sanatate), diagnostic de perspectiva, diagnostic de ambianta si diagnostic de evaluare.

Diagnosticul de rezultate vizeaza analiza principalelor rezultate obtinute de firma in trecut. In acest tip de diagnosticare se compara rezultatele obtinute la un moment dat cu obiectivele stabilite si cu rezultatele din trecut. Rezultatele obtinute evidentiaza starea de sanatate a firmei. Diagnosticul de rezultate arata evolutia firmei in timp.

Diagnosticul de perspectiva sau de vitalitate evidentiaza potentialul organizatiei de a face fota unor cerinte si situatii viitoare.

Diagnosticul de ambianta vizeaza aprecierea functionarii intreprinderii ca sistem care face parte din sistemul economiei nationale (macrosistem). In acest tip de diagnostic se analizeaza atat legaturile intre verigile organizatorice, cat si legaturile firmei cu mediul extern (legaturile cu fiirnizorii,cumparatorii,bancile, mass-media etc.).

Diagnosticul de evaluare vizeaza analiza realizarii obiectivelor firmei si furnizarea de informatii pentru stabilirea obiectivelor pentru o perioada viitoare. Acest tip de diagnostic reprezinta o sinteza a primelor trei tipuri de diagnosticare.

c) Tipuri de analiza diagnostic dupa pozitia evaluatorilor

Diagnosticul este si trebuie sa fie un produs al participarii coordonate si obiective a doi parteneri: specialistul diagnostician, pe de o parte si conducerea unitatii investigate, pe de alta parte. In functie de provenienta membrilor echipei de diagnosticare se poate realiza: diagnostic exogen, diagnostic endogen, diagnostic mixt.

Diagnosticul exogen este realizat de specialisti din afara unitatii. Prezinta avantajul unei "priviri din afara", in acest fel sesizandu-se mai usor unele deficiente si cauzele care le genereaza si, adesea se obtin rezultate bune in ceea ce priveste calitatea si obiectivitatea analizei diagnostic.

Diagnosticul endogen este realizat in intregime de specialisti din unitatea respectiva. Acestia trebuie sa aiba specializarea necesara, iar criteriul obiectivitatii este esential in alegerea lor.

4

Diagnosticul mixt reuneste membrii din intreprindere si din afara ei; este considerata cea mai buna metoda pentru ca prezinta avantajul unui "fond de informatii" completat cu experienta si capacitatea specialistilor din domeniu.

d) Tipuri de analiza diagnostic definite dupa derularea in timp si conexiunile cu alte

analize diagnostic

In functie de acest criteriu, analizele diagnostic, se impart in: diagnostic in"cascada" si

diagnostic direct.

Diagnosticul in cascada (plurifazic) este compus din mai multe diagnostice partiale, ce deriva unui din altul in functie de conexiunile cauzale identificate.

Diagnosticul direct (monofazic) se efectueaza independent, fara relatie cu precedentele sau cu urmatoarele si se deruleaza intr-o singura etapa.

1.6. Metodologia de diagnosticare a activitatii intreprinderii

In literatura de specialitate sunt numeroase abordari referitoare la metodologia de diagnosticare, dar cea mai utilizata este metodologia structurata in cinci etape.

Prima etapa, cea de documentare prealabila, are ca scop cunoasterea si determinarea pricipalelor caracteristici ale domeniului sau societatii supuse diagnosticarii, cuprinzand aspecte referitoare la:

tipul si forma juridica a societatii;

obiectivele strategice (infiintare, extindere, privatizare);

obiectul de activitate;

departamentele de activitate, existenta si fiinctionare;

caracteristicile tehnico-materiale;

resursele materiale, financiare, umane.

Identificarea simptomelor semnificatice reprezinta cea de a doua etapa, si se refera la abaterile inregistrate la unii indicator! sintetici: profitul, rata profitului, cifra de afaceri, productia fizica, productivitatea muncii. O firma care nu-si realizeaza nivelul prevazut al profitului nu poate sa vanda nivelul programat al productiei, depaseste sistematic nivelul programat al costurilor de productie, nu realizeaza nivelul productivitatii muncii si nu are disponibilitati banesti, este intr-o stare evidenta de dezechilibru.

Simptomele semnificative sunt de doua tipuri: pozitive (depasirea profitului, cresterea ratei profltabilitatii) si negative (nerealizarea planului la indicatorii care exprima intr-o forma sintetica rezultatele economico-financiare ale firmei). De cele mai multe ori se sintetizeaza conform tabelului:

Identificarea simptomelor semnificative

A treia etapa cuprinde stabilirea si a cauzelor care le genereaza, avand ca punct de plecare simptomele negative identificate in etapa precedenta. Aceasta etapa consta in depistarea disfunctionalitatilor existente si a cauzelor care au dus la aparitia acestora. Rezultatele analizei deflcientelor se pot inscrie intr-un tabel:

5

Analiza deficientelor activitatii

A patra etapa consta in stabilirea punctelor forte si se desfasoara in mod similar etapei precedente, cu deosebirea ca se urmaresc elementele pozitive. Determinarea punctelor forte si a cauzelor care le determina are un efect pozitiv asupra climatului de munca, asupra creativitatii si dinamismului personalului si, adesea, pot fi valorificate mai usor in sensul cresterii eficientei intreprinderii. Infonnatiile obtinute pot fi sintetizate ca in tabelul de mai jos.

Aspecte pozitive ale activitatii

Elaborarea recomandarilor reprezinta a cincea etapa a analizei diagnostic. In aceasta faza se formuleaza propuneri de eliminare a deficientelor si de valorificare superioara a aspectelor pozitive interne ale firmei, precum si de crestere a capacitatii de raspuns la cerintele mediului extern, valoriflcand oportunitatile si eliminand sau atenuand pericolele. Recomandarile analizei diagnostic reprezinta, de fapt, optiunile strategice si tactice care ajuta firma sa supravietuiasca si sa prospere intr-un mediu extern deosebit de dinamic. Recomandarile formulate de echipa de diagnosticare nu au un caracter decizional. Studiul de diagnosticare trebuie aprobat de conducerea intreprinderii. Recomandarile pot fi prezentate sintetic intr-un tabel de forma:

Sinteza recomandarilor analizei diagnostic

1.7. Tehnici si metode utilizate in analiza diagnostic a intreprinderilor

In elaborarea unei analize diagnostic, datorita obiectivelor complexe si a faptului ca se cerceteaza toate laturile activitatii unei intreprinderi sau a unui departament, unhate etc., este obligatorie utilizarea unui arsenal de metode si tehnici de culegere, prelucrare, interpretare a informatiilor.

Metodele si tehnicile economico-financiare au la baza legile generale ale dezvoltarii societatii prin care fenomenele sunt cercetate in evolutie, in interdependenta lor, avand ca scop accentuarea laturilor calitative ale fenomenelor si inlaturarea factorilor care au influente negative.

6

Ansamblul de metode si tehnici ce formeaza metodologia diagnosticarii activitatii economice cuprinde:

divizarea si descompunerea rezultatelor;

comparatia;

stabilirea fenomenului factorial-cauzal;

modelarea fenomenului analizat;

comensurarea influentelor;

interpretarea rezultatelor obtinute;

evaluarea generala a functionarii sistemului.

Divizarea si descompunerea rezultatelor are menirea de a asigura profunzimea in studierea faptelor, de a contitui un suport concret al diagnozei fenomenelor din activitatea intreprinderii si a localiza rezultatele si cauzele lor in timp si spatiu. Divizarea si descompunerea rezultatelor pot fi: diviziunea dupa timpul de formare a rezultatelor, diviziunea dupa locul de formare a lor si descompunerea pe parti, factori, cauze.

Comparatia. Orice rezultat al activitatii intreprinderii se analizeaza nu numai ca o marime in sine, ci si in raport cu un criteriu, cu o baza de comparatie. In diagnoza economica exista o serie de criterii de comparatie precum: nivelul obiectivelor prevazute, rezuitatul perioadei precedente, nivelul mediu realizat de alte intreprinderi similare din tara si strainatate.

Stabilirea sistemului factorial cauza-efect vizeaza stabilirea factorilor care determina schimbari de stare in activitatea intreprinderii ca sistem, avand la baza cunoasterea economiei acesteia, a relatiilor structural-functionale ce se formeaza intre elementele ei.

Modelarea fenomenelor economice se clasifica din punct de vedere al formei de reprezentare a fenomenului in imitative, analogice si simbolice. In practica vizualizarea fenomenelor economice cu ajutorul graficelor este frecvent utilizata, permitand sesizarea rapida a derularii evenimentelor.

5. Metode de compensare cantitativa variaza in functie de scopul analizei, de sursele
informationale si de tipul de relatii de conditionare dintre factori.

Intre tehnicile de masurare a fenomenelor economico-financiare si a relatiilor factorial-cauzale ale formarii acestuia se numara:

indicatorii economico-financiari reprezinta modalitatea de masurare a fenomenului prin care capata o dimensiune cantitativa si calitativa;

indicii, frecvent utilizati in analiza fenomenelor, au rolul de a stabili dinamica fenomenului raportata la o etapa sau in lant;

coeflcientii de structura, echilibru si eficienta se obtin prin raportarea unei componente la ansamblul cercetat;

datele reprezinta un raport intre marimi comparabile logico-economic;

tehnica scorurilor reprezinta o metoda de analiza discriminata care se utilizeaza in mediul extern al intrepriderii, de regula banci;

metoda iterarii consta in cuantificarea contributiei diferitelor elemente sau factori la formularea si modificarea acestuia fata de nivelul de comparatie;

metoda calculului material se aplica in cazul unor relatii deterministe de produs sau de raport intre fenomenul analizat si factorii de influenta;

metoda A,B,C vizeaza o analiza selectiva a componentelor unui fenomen sau rezultat in functie de pozitia lor in cadrul intregului;

metode ale cercetarii operationale, acestea putand fi grapate astefel: deteministe, probabilistice, simulative;

metoda analizei regresionale;

metode sociologice.

7

1.8. Avantajele analizei diagnostic

Principalele avantaje ale folosirii sistematice a analizei diagnostic in conditiile tranzitiei la economia de piata sunt:

asigura fundamental necesar elaborarii si aplicarii programelor de dezvoltare ale firmei;

preintampina aparitia unor disfiinctionalitati majore datorita identificarii cauzelor ce le genereaza intr-o faza incipienta;

amplifica repid potentialul societatii comerciale sau regiei autonome prin actionare asupra cauzelor generatoare de puncte forte;

asigura baza inforraationala absolut necesara adoptarii unor decizii strategice si tactice curente si eficace.

Limitele metodei, daca pot fi numite astfel, rezida in efortul apreciabil pe care-1 implica utilizarea sa.

Analiza diagnostic este necesar sa se foloseasca in toate organizatiile. Este una din metodele a carei utilizare corecta conditioneaza functionarea normala a oricarei firme.

In cadrul firmei diagnosticarea se recomanda sa se utilizeze atat pentru analiza ansamblului activitatii sale (diagnosticarea generala) eel putin o data pe an, cat si pentru fiecare din domeniile sale de activitate (diagnosticare partiala).

In conditiile tranzitiei la economia de piata cele mai utile se dovedesc diagnosticarile de ansamblu ale firmei, precum si cele privind vanzarile, situatia financiara, aprovizionarea tehnico-materiala, calitatea productiei, productivitatea muncii si salarizarea personalului.

8

ANALIZA DIAGNOSTIC A ACTIVITATII S.C. VECTOR S.A.

2.1. Istoricul societatii comerciale Vector S.A.

Societatea comerciala Vector S.A. reprezinta o veriga autonoma din industria de electroizolante, care dispune de un patrimoniu corespunzator pentru desfasurarea activitatii productive in conformitate cu obiectivul de activitate mentionat in actul constitutiv.

Datorita experientei in producerea cablurilor electrice Vector este o prezenta importanta pe piata interna de cabluri electrice, de-a lungul timpului avand afaceri de succes si parteneri din strainatate. Datorita calitatii produselor s-a reusit patrunderea pe o serie de piete ca Spania, Germania, Israel, Ungaria, Egipt, Brazilia Arabia Saudita, Africa de Sud, Slovacia, Austria, etc.

Ca rezultat al celor mentionate, S.C. Vector S.A., companie care face parte din grupul Grupul Industrial Constantia, cu sediul principal in localitatea Wiener Neudorf – Austria, a fost interesata sa investeasca in ICME Bucuresti asa ca incepand cu iulie 1997, acest puternic concern austriac devine principalul actionar al societatii.

Domeniul de aplicatie al produselor este constituit in principal din industria cablurilor si inginerie mecanica. In afara de materialele electroizolante standard, precum produsele pe baza de mica pentru izolatii de inalta tensiune, laminate flexibile pentru joasa tensiune si laminate rigide, Vector mai produce si vinde sisteme de izolatie completa pentru motoare, generatoare si transformatoare. Beneficiind de experienta manageriala, suportul tehnic precum si puterea financiara a partenerului austriac au fost demarate importante programe de investitii orientate atat spre realizarea calitatii superioare cat si spre largirea spectrului de produse in intentia de a raspunde cat mai bine cerintelor clientilor.

S.C. Vector S.A. are in dotare atat instalatii moderne de impregnare, respectiv piese si instalatii speciale. In sptembrie 1998 a fost certificata de catre DQS in privinta implementarii ISO 9001. Ca rezultat al acestor eforturi S.C. Vector S.A. a produs in 1999 primii kilometri de cabluri de medie si inalta tensiune cu izolatie din polietilena reticulata. In ultima parte a anului 2001 s-au produs primele cantitati de cablu telefonic, din cupru, 2004 de perechi maxim. Pe de alta parte un important obiectiv al anului 2001 il reprezenta realizarea cablurilor de energie cu conductoare din cupru.

2.2. Diagnostic juridic

Societatea comerciala S.C. Vector S.A. este o societate comerciala pe actiuni cu capital privat, persoana juridica romana care isi desfasoara activitatea in confonnitate cu prevederile actului constitutiv si ale legislatiei romane in vigoare.

Forma juridica a societatii poate fl schimbata prin hotararea adunarii generale extraordinare a actionarilor, in conditiile actului constitutiv.

Societatea comerciala S.C. Vector S.A. figureaza in Registrul Comertului la pozitia J40/3749/1999.

Capitalul social initial de 22.875.038.000 lei este impartit in 1.446.177 actiuni nominative, in valoare nominala de 7913 lei fiecare, subscris in intregime de actionari.

Actiunile emise de societate sunt nominative, fund dematerializate si liber transferabile. Evidenta actiunilor este tinuta de catre un registru independent privat ala actionarilor conform Legii nr.

9

52/1994, privind valorile mobiliare si bursele de valori, pe baza unui contract incheiat intre societate si

registru.

Fiecare societate subscrisa si varsata de actionari, confera acestora dreptul la un vot in adunarea

generala a actionarilor, dreptul de a alege si de a fi ales in organele de conducere, dreptul de a participa

la distribuirea dividendelor si a activului social din cauza lichidarii societatii conform dispozitiilor

legale si a actului constitutiv.

Adunarea generala a actionarilor este organul de conducere al societatii care decide asupra activitatii acesteia si asigura politica ei economica si comerciala.

Activitatea financiara a societatii se desfasoara pe baza bugetului de venituri si cheltuieli; firma are obligatia de a-si asigura propria dezvoltare. Exercitiul economic financiar incepe la 01 ianuarie si se incheie la 31 decembrie al fiecarui an. Firma tine evidenta contabila si contul de profit si pierdere in lei. Din diagnosticul juridic al societatii comerciale Vector S.A. se deduce ca societatea s-a infiintat si functioneaza conform prevederilor legale actuale (Legea 15 si 31/1990), toate prevederile actului constitutiv produc efecte juridice si pot fi puse in executare conform conditiilor prevazute de lege.

S.C. Vector S.A. prezinta un cadru juridic corespunzator, relatii contractuale conorm prevederilor legale.

De asemenea, se poate aprecia absenta penalitatilor si amenzilor fiscale ca puncte forte si nu in cele din urma lipsa litigiilor nascute intre actionari sau intre conducerea societatii si sindicate intrucat toate neintelegerile au fost rezolvate pe cale amiabila.

Dupa schimbarea formei de proprietate si alegera Consiliului de Administratie s-a elaborat un nou contract colectiv de munca, care a stat la baza desfasurarii activitatii.

Contractele individuale de munca au preluat din cadrul contractelor colective de munca principalele elemente, constituind instrumentul negocierii individuale a conditiilor de munca si drepturilor salariale. Societatea este la zi cu plata drepturilor salariale. In momentul actual nu sunt revendicari salariale, deoarece contractul colectiv de munca a fost negociat si semnat de comun acord cu reprezentantul salariatilor, cuprinzand toate elementele necesare satisfacerii tuturor cererilor salariale.

2.3. Diagnosticul comercial

Scopul societatii este producerea si comercializarea produselor care ac obiectul sau de activitate si anume: cabluri de energie si cabluri de telecomunicatii. Principalele grupe de produse realizate de societate sunt prezentate astfel:

Cabluri de inalta tensiune (30 – 150 kV), cu izolatie din XLPE si manta din PE;

Cabluri de medie tensiune (1-30 kV), cu izolatie din XLPE si manta din PE sau PVC, in urmatoarele variante constructive: standard, cu protectie longitudinala, impotriva patrunderii apei (F), cu protectie longitudinala si transversala impotriva apei (FL);

Cabluri de joasa tensiune (0,6/1 kV), cu izolatie din PVC si manta exterioara din PVC sau PE armate sau nearmate;

Conductoare neizolate din aluminiu pentru linii electrice aeriene;

Conductoare neizolate din otel – aluminiu pentru linii electrice aeriene;

Conductoare din aluminiu si otel – aluminiu, izolate cu PVC, rasucite in fascicol pentru tensiuni de 0,6/1 kV;

Sarma din aluminiu pentru scopuri electrotehnice;

Cabluri aeriene izolate cu XLPE;

Conductoare pentru instalatii electrice fixe;

10

• Cabluri de telecomunicatii, cu conductoare din cupru, izolatie din polietilena pana la 2400 de
perechi, umplute sau neumplute cu gel, cu bariera de etanseitate tip ALPET, annate, nearmate
sau autopurtate.

Asa cum am prezentat anterior productia societatii este structurata pe doua grupe principale de produse, ele detinand o pozitie speciala prin marea diversitate a gamei sortimentale si a specificitatii produselor fabricate.

Ca o particularitate a proiilului de fabricatie mentionam ca produsele executate in cadrul societatii sunt utilizate practic in multe ramuri si subramuri ale economiei nationale, iar la multe grupe de produse fiind chiar unic producator. Preturile practicate de societate atat la intern cat si la extern sunt considerate a fi competitive. O scurta prezentare a principalelor piete de desfacere este prezentata mai jos:

I). Cabluri de energie:

Piata interna – 80%;

Intra Group Business – 10% (Ungaria, Slovacia, Olanda, Franta);

Export direct – 10% (Bulgaria, Nigeria, Israel, Moldova);

Pentru piata interna cei mai cunoscuti utilizatori sunt: Electrica Bucuresti, distribuitori (depozite) dar si constructori cum ar fi TIAB Bucuresti, Electromagnetica, etc.

II). Cabluri de telecomunicatii:

Piata interna – 90% (Romtelecom);

Intra Group Business – 10% (Olanda, Slovacia si Ungaria).

La intern cererea creste in special pentru cabluri de inalta si medie tensiune cu izolatie din XLPE si manta din PE, iar la extern, in urmatorii ani, va creste substantial cererea de conductoare neizolate din aluminiu si otel – aluminiu pentru linii electrice aeriene. Dintre cei mai importanti concurenti pe domeniul de activitate mentionam:

• Cabluri de energie:

IPROEBBistrita-40%;

S.C. Pirelli Romania Cabluri si Sisteme S.A. – 15%;

Mici producatori si importuri – 5%;

• Cabluri de telecomunicatii:

S.C. Pirelli Romania Cabluri si Sisteme S.A. – 35%;

Importuri – 20% (Nokia, Alcatel);

Mici producatori nationali – 5%.

De mentionat este fapttul ca va creste volumul exportului in Slovacia (cabluri de telecomunicatii cu conductoare din cupru) si Franta (cabluri aeriene izolate cu XLPE).

Din cele prezentate reiese faptul ca societatea a avut ca preocupare tundamentala adaptarea la cerintele pietei concentrandu-si atentia asupra asimilarii de noi produse si imbunatatirea tehnologiilor existente in vederea cresterii competivitatii produselor.

Serviciul comercial are ca servicii subordonate urmatoarele: 1. Serviciul aprovizionare care se ocupa cu:

a. Fundamenteaza necesarul de aprovizionat in functie de solicitari

b. Asigura si raspunde de aprovizionare cu materii prime si materiale necesare tuturor
sectiilor in vederea realizarii programelor de fabricatie;

11

c. Adapteaza programul de aprovizionare in functie de programul de fabricatie,
retehnologizari sau evolutia stocurilor;

d. Urmareste aprovizionarea conform graficelor stabilite, intarzierile sau neonorarea
comenzilor se trateaza conform legislatiei in vigoare, actionandu-se pentru recuperarea
pierderilor si a pagubelor aduse societatii comerciale;

e. Intocmeste normele de stoc a materialelor, mijloacelor circulante, pise de schimb,
obiecte de inventar, echipamente de productie, ambalaje si alte obiecte;

f. Pastreaza permanent legatura cu furnizorii de materiale in vederea respectarii termenelor
de livrare a ordinii, prioritatilor si modului de livrare;

g. Urmareste si ia masuri pentru reducerea cheltuielilor de aprovizionare prin cautarea
surselor de aprovizionare cele mai importante;

h. Avizeaza plata facturilor la termenele scadente pentru marturile primite si receptionate; i. Raspunde de respectarea stricta a disciplinei contractuale, in ceea ce priveste sortimentele, calitatea, termenele de livrare.

Serviciul de desfacere se ocupa cu:

a. Asigura contracte si comenzi ferine la livrarea produselor corelate cu posibilitatile
tehnice de executie ale societatii;

b. Asigura portofoliul de comenzi pentru folosirea integrala a capacitatilor de productie si
realizarea ritmica a programelor de fabricatie;

c. Raspunde de livrarea la termen conform contractelor;

d. Participa la introducerea programelor de crestere a productivitatii muncii;

e. Foloseste in programarea comenzilor de exeutie metode perfectionate se sincronizare,
analiza si calcul;

f. Asigura informari cu suplimentari de comenzi sau lipsa acestora pentru a se lua masuri
imediate de gasire a solutiilor;

g. Asigura pregatirea loturilor de expediat, ambalare, documentare, etc;

h. Primeste produsele de la magaziile si depozitele sale numai dupa efectuarea de catre

compartimentul de CTC a tuturor verificarilor si analizelor impuse de documentatie si

dupa semnarea si stampilarea notelor de predare produse si a procesului verbal de

receptie; i. Asigura expedierea numai a produselor verificate, ambalate, precum si expedierea

documentelor insotitoare – daca este cazul – prevazute in contractele economice; j. Rezolva impreuna cu alte compartimente reclamatiile referitoare la calitate, cantitate,

ambalaje, termen de livrare sau alte conditii prevazute in contracte; k. Remite zilnic serviciului de contabilitate borderoul centralizat, fecturile intocmite pentru

produsele expediate in vederea incasarii in timp si legal a marfurilor livrate

beneficiarului.

12

I

I t

I

P*

• 1

Birou tti tor mutt) tenaolagftct

*1l

I

c

s

s

K

»sgS

FtutUkw-e

tehBolo^ca si

central

Proccsarea pradvcttei

Product)*

intretinert si repftratU

fcl

8

3 &

Mirkitta| – vmnsari —

8

ServkM d« ftprovisioMre —

Serricial de deefhcere

Dvpwite – ditptcente import export

S«rvki*l flnanc tar

h

Swvklui contabltttate

Labor attwre CTC

later ma lira

Campartfenc** Adaxtaferrativ

2.4. Diagnosticul tehnic

Structure organizatorica la S.C. Vector S.A. este ierarhic-fiinctionala, asa cum se observa si in oraganigrama. Astfel, managerul tehnic este situat pe al patrulea nivel ierarhic, precedentele niveluri ierarhice fiind: managerul general, consiliul de administratie si adunarea generala a actionarilor. Pe acelasi nivel ierarhic este situat managerul economic, comercial si managerul de personal. Managerul tehnic are in subordine directa compartimente operationale si ftinctionale:

Birou informatii tehnologice

Planificare tehnologica si control

Procesarea informatiei

Productie

Intretinere si reparatii

Biroul de informatii tehnologice si eel de planificare tehnologica si control se ocupa cu urmatoarele probleme:

Organizeaza si conduce activitatea de cercetare, proiectare si experimentare a tehnologiilor noi si imbunatatire a celor existente;

Organizeaza introducerea procedeelor tehnologice si utilaje moderne;

Stabileste orientarea de asimilare a produselor noi functie de cerintele pietei;

Coordoneaza elaborarea programelor de reducere a cosnumurilor de materii prime, materiale etc.;

la masuri pentru imbunatatirea fiabilitatii produselor tinand cont de observatiile beneficiarilor;

Aproba scoaterea din fabricatie a produselor depasite si nesolicitate pe piata;

Stabileste dotarea tehnica care sa corespunda nevoilor in procesul de productie, in stransa legatura cu conducerea societatii;

Asigura dotarea cu utilaje si alte elemente specifice.

In cadrul diagnosticului tehnic al societatii comerciale Vector S.A. vom analiza si urmari evolutia urmatorilor indicatori: gradul de uzuraai mijloacelor fixe si ponderea de masini, utilaje si instalatii de lucru in total activ.

Analiza acestor indicatori are ca urmare determinarea masurii in care s-au pe parcursul a trei am (2002, 2003, 2004) actiunile de modernizare si retehnologizare a sectiilor de productie.

Tabel nr. 1 – Gradul de uzura a mijloacelor fixe

14

Gradal deizira al raijloacetorfixe =

S Araortiiari Yaloaredeiftvmfttr

Din analiza gradutui de uzura a ndjloacelor fixe se observa tendinta de diminuare a acesteia ( de la

45.45 % in anul 2003 la 21.82 % in anul 2004) realizata prin investitive realizate de firma in masini si utilaje.

Tabel nr. 2 – Ponderea de masini si utilaje in total activ

In concluzie, societatea detine mijloace de productie performante care permit realizarea unor produse de calitate superioara pentru mentinerea si imbunatatirea renumelui, pozitiei comerciale si a cifrei de afaceri a firmei.

2.5. Analiza viabilitatii economice

2.5.1.Analiza gestiunii resurselor umane ale intreprinderii

2.5.1.1. Consideratii generate referitoare la managementul resurselor umane din cadrul

S.C Vector S.A.

Dupa cum se poate observa din diagrama societatii activitatile de resurse umane sunt efectuate in cadrul Departamentului de Resurse Umane de catre un numar de 8 persoane cu studii superioare. Departamentul de Resurse Umane este subordonat ierarhic directorului general si are ca obiect de activitate urmatoarele:

Asigura necesarul de personal pe meserii, functii si specialisti pentru productia curenta conform solicitarilor;

Califica, recalifica si specializeaza cu forte proprii si prin colaborare necesarul de personal si distribuie personalul in functie de solicitari;

Transmite disponibilul de forta de munca si solicita personal in domeniile deficitare;

Urmareste integrarea noului angajat;

Organizeaza ocuparea posturilor prin concursuri in functie de capacitate, aptitudini si experienta;

Consulta sefii de birouri, compartimente in privinta propunerilor pentru specializare in functie de cerintele acestora;

Efectueaza lucrarile privind evidenta si miscarea personalului, completeaza cartea de munca si elibereaza legitimatii;

Urmareste restrangerea nomenclatorului de functii, asigura si raspunde de aplicarea stricta a prevederilor legale privind sistemul de salarizare;

Propune sporuri pentru locurile de munca care au conditii speciale si conlucreaza cu factorii de raspundere pentru imbunatatirea continua a conditiilor de munca;

15

Analizeaza indicii de utilizare a timpului de lucru la cererea compartimentelor, face corelarea intre timpul efectiv lucrat si salariul pimit;

Urmareste reducerea numarului mediu de personal corelat cu cerintele societatii;

Incadreaza personal competent pentru intretinerea si reperarea utifajelor si instalatiilor cu grad de pericol in exploatare;

Efectueaza analize pentru organizarea productiei,imbunatatirea indicatorilor de munca si salarizare corelati cu productivitatea;

Emite documente tipizate de inregistrare pentru a fi prelucrate pe calculator;

Asigura furnizarea datelor pentru testarea programelor elaborate in cadrul proiectelor, lucrarilor, aplicatiilor sistemului informatic, inclusiv a specializarii personalului propriu pentru rurnizare de date;

Verifica si semneaza rapoartele de iesire de la calculator rezultate prin prelucrarea datelor pe care le-a fiirnizat, alaturi de organul imputernicit al unitatii de informatica;

Comunica modiflcarile datelor de baza existente in risier pentru ca listingurile sa exprime imaginea reala;

Orice operatie efectuata in documentele personale cu procedurile normale sau informatice trebuie sa reflecte realitatea, orice eroare trebuie prevenita pin instructiuni si proceduri precise;

Efectueaza studii de specialitate si proiecte de organizare.

2,5.1.2, Dinamica efectivului de personal

Strategia globala adoptata in cadrul S.C. Vector S.A. a inclus si o serie de actiuni in domeniul resurselor umane. Astfel, au avut loc unele disponibilizari si mutatii in vederea corelarii efectivului de personal cu capacitatea de productie a intreprinderii si cresterea eficacitatii de ansamblu.

Dinamica efectivului de salariati pe total si pe categorii are menirea sa evidentieze o dimensiune a potentialului tehnico – economic legata de factorul de baza al productiei si anume munca. Resursele umane utilizate de societate sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabel nr. 3 – Dinamica efectivului de personal

Analizand datele prezentate, se constata:

16

• Numarul total de salariati s-a redus in 2003 cu 1,6 % (5 persoane) fata de 2002, iar in 2004 a crescut cu 10,2 % (34 persoane) fata de 2002.

EY«MtoMiRwvtaid*M'*eMl

*•*

• In 2002 ponderea principalelor categorii de salariati in totahil angajati lor era:

o Muncitorii reprezentau 75,33 % din totalul salariatilor, dintre care muncitori direct

productivi erau 70 %, indirect productivi 3,9 %, iar cei cu deservire generala 1,3 %; o Personalul TESA reprezenta 23,03 % din totalul salariatilor; o Personalul de conducere reprezenta 1,64 % din totalul salariatilor.

• In anul 2003 fata de 2002, ca urmare a reducerii numarului de personal cu 5 persoane, au
intervenit urmatoarele schimbari in structura personalului:

o Numarul de muncitori a scazut cu 0,2 % ( 3 muncitori). Din totalul de 277 de muncitori care lucrau in societate in 2003, muncitorii direct productivi reprezentau 69,8 % din total, iar cei indirect productivi 3,3 %, iar cei de deservire generala 2,6 %. Din analiza acestor date se poate spune ca a scazut ponderea muncitorilor direct si indirect productivi;

o Personalul tehnic TESA s-a redus cu 2 persoane, reprezentand 22,74 % din totalul personalului;

o Personalul de conducere se reduce cu o persoana si reprezinta 1,58 % din totalul de angajati.

• In anul 2004 lata de 2003, are loc o crestere a numarului de angajati cu 25 de persoane.
Avand ca baza de comparatie anul 2003, in anul 2004 au avut loc urmatoarele modificari in
structura personalului:

o Numarul de muncitori creste cu 25 de personae iar ponderea detinuta fata de intreg

personalul firmei este de 75,68 %. Se inregistreaza o scadere in ponderea

muncitorilor direct productivi de la 69,8 % la 66 %; o Personalul TESA va creste cu 8 persoane, reprezentand acum 22,82 % din totalul

salariatilor fata de 22,74 % cat reprezenta in anul 2003; o Personalul de conducere creste cu o persoana, reprezentand 1,5 % din totalul

personalului.

17

Tabel nr. 4 – Incadrarea cu personal a structurii organizatorice (perioada 2004)

In prezent in cadrul S.C. Vector S.A. numarul total de angajati este de 333 de persoane, iar o clasificare in functie de studii arata ca: 127 de persoane au studii superioare ( 38,1 % din numarul total de angajati), persoanele cu studii medii sunt in numar de 90, reprezentand 27 % din totalul personalului, iar angajatii cu cultura generala sunt in numar de 116 persoane, reprezentand 34,8 % din totalul personalului.

In concluzie societatea se bucura de un personal cu inalta calificare datorita ponderii superioare a personalului cu studii superioare, din care numarul persoanelor cu o pregatire tehnica este aproximativ egal cu eel al persoanelor cu pregatire economica.

18

2.5.1.3. Structura salariatilorpe grupe de varsta Tabel nr. 5 – Structura salariatilor pe grupe de varsta in anul 2004

Din analiza acestei structuri rezulta ca cea mai mare parte a numarului de salariati, respectiv 333, se regasesc in intervalul de varste cuprins intre 31 si 57 de ani. Deci nu trebuie pierdut din vedere ca daca nu va exista o preocupare permanenta de pregatire a unor specialisti care sa poata raspunde la cele mai inalte cote profesionale cerintelor clientilor, exista riscul ca perormantele firmei sa se erodeze in timp.

Se observa ca numarul de femei in raport cu eel al barbatilor este de aproximativ de doua ori mai mic, fapt ce subiiniaza caracterul mai dur al muncii prestata in cadrul firmei si nu neaparat o discriminare in privinta sexului.

2.5.1.4. Analiza stabititatti personalului

Utilizarea deplina si eficienta a fortei de munca, constituie premisa asigurarii stabilitatii acesteia, ceea ce creeaza conditii favorabile realizarii performantelor economico – financiare ale intreprinderii.

Tabel nr. 6 – Analiza stabilitatii numarului de salariati

Mobilitatea fortei de munca imbraca forma intrarilor, dar si a iesirilor, indiferent de cauzele

19

generatoare, contribuind astfel la modificarea numarului mediu scriptic de personal dintr-o anumita

perioada de timp.

Diagnosticul stabilitatii fortei de munca se stabileste pe baza circulatiei si fluctuatiei, in fiinctie de

cauzele care le determina.

Circulatia fortei de munca, reprezinta miscarea personalului intreprinderii in cursul unei perioade,

atat din punct de vedere al intrarilor, cat si al iesirilor datorate unor cauze obiective, normale cum

sunt; transfer, pensionari, decese, concedieri din cauze economice (somaj), plecari ca urmare unui

accident de munca sau incapacitate de munca, satisfacerea unor obligatii cetatenesti, etc.

Fluctuatia fortei de munca, constituie un fenomen nejustificat, anormal, care are implicatii, nefavorabile asupra volumului si calitatii activitatii intreprinderii. In aceasta categorie se incadreaza salariatii plecati din proprie initiativa, fara aprobarea conducerii intreprinderii, sau a celor concediati ca urrmare a incalcarii prevederilor contractului colectiv de munca.

Baza de calcul:

Pentru anul 2004

Coeficientul miscarii totale = (I + E) / N = (47 + 13) / 299 = 0,20 Coeficientul de fluctuate – E / N = 6 / 299 = 0,02 Coeficientul intrarilor = I / N = 47 / 299 = 0,15 Coeficientul iesirilor = E / N – 13 / 299 = 0,04 Coeficientul stabilitatii – 1 – Kt = 1 – 0,2 = 0,8

In care:

I – numarul salariatilor intrati in cursul anului

E – numarul salariatilor iesiti in cursul anului

N – numarul mediu de salariati la inceputul anului

Kt – coeficientul miscarii totale Analizand datele din tabelul de mai sus se constata ca, pe de o parte coeficientul intensitatii intrarilor inregistreaza valori foarte mici in anul 2002 (6 %) si in anul 2003 (2 %), iar pe de alta parte in anul 2004 acesta inregistreaza o valoare de 15 % datorita angajarii a 47 de persoane. Coeficientul intensitatii iesirilor inregistreaza valori foarte mici (intre 0,03 – 0,04). Valorile mici ale coeficientului intensitatii iesirilor se datoreaza in mare parte cauzelor naturale, pensionarii unui numar de salariati in perioada 2002 – 2004.

Coeficientul de fluctuatie inregistreaza valori foarte mici ( intre 0,1 % si 0,2 %), demonstrand un grad mare se stabilitate a fortei de munca la S.C. Vector S.A.

Din analiza stabilitatii efectivului de salariati, rezulta ca in 2004 numarul celor intrati a fost cu 37 de persoane mai mare decat al celor iesiti, motiv pentru care la finele anului 2004 numarul de salariati creste cu 34 de persoane.

Coeficientul de fluctuatie a fost mic (1-2 %), astfel incat plecarea din proprie initiativa, fara aprobarea conducerii a acelor salariati nu a avut implicatii nefavorabile asupra volumului si calitatii activitatii intreprinderii.

Coeficientul de stabilitate de 80 % se datoreaza in mare parte celor 47 salariati care au fost angajati si a celor 13 salariati care au plecat din institutie ca urmare a unor cauze naturale.

20

2.5.1.5. Analiza utilizarii timpului de lucru

Analiza utilizarii timpului de lucru este realizata conform modeluiui urmator de analiza factoriala;

T>X«*t

£Vi

ANh

AM

In care: T = timpul efectiv lucrat (ore – om)

Ns = numarul mediu de salariati T = numatul mediu de ore lucrate de un salariat Nz = numarul mediu de zile lucrate de un salariat Nh = durata medie a zilei de lucru

Tabel nr. 7 – Analiza timpului de lucru

AT = Ti – T0 = 644.522 – 550.160 = 94.362 ore – om

1 .Influenta modificarii numarului mediu de salariati ANs = (Nsi – Nso) * to = (333 – 299) * 1840 = 62.560 ore – om 2.1nfluenta modificarii numarului mediu de ore lucrate de un salariat At = Nsi * (tx – to) = 333 * (1.935 – 1.840) = 31.802 ore – om

2.1. Modificarea numarului mediu de zile lucrate de un salariat

ANz = Ns, * (NZl – Nzo) * Nh0 – 333 * (245 – 230) * 8 = 39.960 ore – om

2.2. Modificarea duratei medii de zile lucrate de un salariat

21

ANh = Ns, * Nzi * (Nhi – Nh0) * Nhfl = 333 * 245 (7,9 – 8) * 8 = – 8.159,5 ore – om

Cresterea timpului efectiv lucrat cu 94.362 or e- om in 2004 este rezultatul influentei celor doi factori primari:

Cresterea numarului mediu de salariati cu 34 de persoane a condus la marirea timpului efectiv lucrat cu 62.560 ore – om.

Depasirea numarului mediu de ore lucrate de un salariat cu 95 ore a avut o contributie favorabila asupra timpului efectiv lucrat contribuind cu 31.635 ore – om la cresterea indicatorului.

Asupra modiftcarii numarului mediu de ore lucrate de un salariat au contribuit in mod favorabil urmatorii doi factori astfel:

Majorarea numarului mediu de zile lucrate de un salariat cu 15 zile a contribuit in mod favorabil asupra indicatorului prin cresterea acestuia cu 39.960 ore – om;

Diminuarea duratei medii a zilei de lucru de la 8 ore la 7,9 ore a contribuit la scaderea timpului efectiv lucrat cu 8.158,8 ore – om.

2.5.1.6. Analiza factoriala a cheltuielilor salariale

Pentru analiza factoriala a cheltuielilor salariale am utilizat urmatorul model: Fs = N*(Qex/N)*(Fs/Qe,),unde:

Fs — reprezinta fondul de salarii;

N — reprezinta numarul mediu de salariati;

Q« – reprezinta productia exercitiului.

Datele necesare analizei sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabel nr. 8 – Extras de date privind analiza cheltuielilor salariale

* valori actualizate cu indicii inflatiei 1,1 (2003) si 1,7 (2004)

22

In anul 2003 fata de 2002, cheltuielile salariale au crescut cu 264.617 mii lei, repectiv cu 12,22 %, iar in anul 2004 lata de 2003 cu 2.498.048 mii lei, respectiv cu 90,21 % ca urmare a cresterii numarului de salariati.

eveWte dnftuMtor Mtett*

■2W2 b20£j @2PQ4

Cresterea fondului de salarii in anul 2003 a fost influentata de urmatorii factori:

1. Numarul mediu de salariati:

( N, – No) * ( Qexo / No) * ( Fs0 / Qex0 ) = -26.842 mii lei

2. Productivitatea muncii:

Ni * ( Q„, / Ni – Q«o / No ) * ( Fso / Q»o ) = -110.671 mii lei

3. Cheltuieli cu salariile la 1000 lei productie:

N, * Qexi / Ni * ( Fs, / QexI – Fso / Qexo ) = 402.073 mii lei

In concluzie scaderea cu 1,65 % a numarului de salariati a avut o influenta destul de mica asupra cresterii cheltuielilor salariale, iar reducerea productivitatii muncii cu 6,89 % a generat o influenta nefavorabila asupra indicatorilor analizati. In anul 2004, influentele factorilor directi asupra fondului de salarii au fost:

1. Numarul mediu de salariati:

( N2 – Ni) * ( Q„i / N, ) * ( Fsi / Q«i ) = 314.865 mii lei

2. Productivitatea muncii:

N2 * ( Qex2 / N2 – Q«i / Ni ) * ( Fsi / Qexi ) = 1.825.340 mii lei

3. Cheltuieli cu salariile la 1000 lei productie:

N2 * Qei2 / N2 * ( Fs2 / Qex2 – Fs, / Q»i ) = 357.780 mii lei

Cresterea cheltuielilor salariale la 1000 lei productie a generat sporirea fondului de salarii cu 357.780 mii lei, aceasta situatie fiind normala in conditiile cresterii numarului mediu de salariati si a productivitatii muncii doar daca se respecta corelatia Ica > Ifs > Ins

23

2.5.1.7. Analiza eficientei cheltuielilor salariale

Un element de evidentiere a utilizarii resurselor umne si in general a eficientei firmelor il reprezinta maniera de respectare a unor corelatii intre principalele obiective si rezultatele obtinute din realizarea lor. Doua dintre aceste corelatii sunt de ordin cantitativ si se reflecta in dinamica unor indicatori cantitativi:

1) Ica si Ifs si INS, unde:

Ica – indicele cifrei de afaceri;

Ifs- indicele fondului de salarii;

Ins – indicele numarului de salariati. O alta corelatie este de ordin calitativ si exprima raporturile dintr doi importanti indicatori de eficienta: productivitatea muncii si salariul mediu.

2) Iwsils.

Tabel nr. 9 – Analiza eficientei cheltuielilor salariale

Dupa cum se observa din tabel situatiile din anii 2003 si 2004 sunt asemanatoare, nerespectarea

corelatiei Ica si Ifs demonstreaza ca munca depusa, concretizata intr-un anumit volum al productiei

nu este recompensata corespunzator. Aceasta situatie este relevata si de nerespectarea conditiei intre

Iw si Is-

In anul 2003, corelatia dintre Ica si Ifs nu a fost realizata, cresterea fondului de salarii ( cu 16,22 %)

nejustificand efortul depus de salariati, in conditiile scaderii cifrei de afaceri cu 10,10 %. Implicit

acest lucru se reflecta si in existenta unui Is superior Iw.

In anul 2004, ritmul de crestere al fondului de salarii ( 90,21 %) nu este justificat, deoarece cifra de

afaceri a crescut cu numai 79,08 % si s-a inregistrat in acelasi timp si o crestere a numarului de

salariati cu 11,37 %.

2.5.1.8. Analiza factoriala a productivitatii muncii

Pentru analiza factoriala a productivitatii muncii, am utilizat modelul:

WA = Nz*Dz*Wh, under

Wa – productivitatea medie anuala;

Nz – numarul mediu de zile lucrate;

Dz – durata medie a zilei de lucru;

Wh – productivitatea medie orara.

Datele necesare analizei sunt cuprinse in tabelul urmator.

24

Tabel nr. 10 – Evolutia productivitatii muncii

valori actualizate cu indicii inflatiei: 1,1 (2003) si 1,7 (2004).

In anul 2003, productivitatea medie anuala a scazut cu 6.363 mii lei, respectiv cu 6,89 % pentru ca in anul 2004 sa creasca cu 74.255 mii lei, adica cu 59,20 %.

EvotytH produeQVitvtti minen

■2002 ■200? 82004

Factorii care au contribuit la scaderea productivitatii muncii in anul 2003 sunt:

1. Numarul mediu de zile lucrate:

Nzi * Ozo * Wh6 – Nzo * Dzo * Wh0 = – 4.212 mii lei

2. Durata medie a zilei de lucru

Nzi * DZ1 * WM – Nz, * Dzo * Who = 2.258 mii lei

3. Productivitatea medie orara

Nzi * Dzi * Whi – Nzi * Dzi * Who = – 4.416 mii lei

Se remarca o scadere importantaa doi factori care stau la baza productivitatii muncii, numarul mediu de zile lucrate si productivitatea medie orara care au generat o reducere de 4.212 mii lei, respectiv 4.416 mii lei a indicatorului analizat. Utilizarea completa a zilei de lucru a avut o influenta favorabila contribuind cu 2.258 mii lei asupra productivitatii muncii. In anul 2004, cresterea productivitatii muncii a fost determinata de urmatorii factori:

1. Numarul mediu de zile lucrate:

Nz2 * Dzi * W„i – Nzi * Dzi * Whi = 8.182 mii lei

2. Durata medie a zilei de lucru

25

Nzi * Dzi * Whi – Nz2 * Dzi * Whi = – 1.670 mii lei

3. Productivitatea medie orara

Nz2 * Dz2 * Wh2 – NZ2 * Dz2 * Wm = 67.743 mii lei

Cresterea productivitatii muncii a fost generata in primul rand de productivitatea medie orara care a dus la o crestere de 67.743 mii lei a indicatorului analizat. Cresterea numarului mediu de zile lucrate a avut si ea o influenta apreciabila asupra modificarii productivitatii muncii, factorul ce a avut o contributie nefavorabila (1.670 mii lei) fiind utilizarea incompleta a timpului de munca.

2,5.1.9. Analiza factoriala aprofitului

Pentru analiza factoriala a profitului vom utiliza modelul: RN = RB – Ip = V * PR – IP, unde:

Rn – rezultatul net al exercitiului;

Rb – rezultatul brut al exercitiului;

Ip – impozitul pe profit;

V – veniturile totale;

Pr – profirul mediu la 1 leu venituri.

Datele necesare analizei sunt cuprinse in tabelul urmator: Tabel nr. 11 – Analiza profitului

26

* valori actualizate cu indicii de inflatie.

Profitui net a crescut in 2003 fata de anul precedent cu 143.723 mii lei, respectiv 9,16 %. Aceasta crestere a fost determinata de urmatorii factori:

1. Rezultatul brut al exercitiului:

( Rbi – Ipo ) – ( Rbo – Ipo ) = – 214.573 mii lei

2. Venituri totale

( V, – V0 ) * Pro = – 47307 mii lei

3. Profitui mediu la 1 leu venituri

Vi * ( Pri – Pro ) = – 47307 mii lei

4. Impozitul pe profit

( V, * PR1 – IP, ) – ( Vi * PR1 – Ipo ) = 358.296 mii lei

Din analiza factoriala a profitului se constata o crestere a profitului in maritne absoluta de 143.723 mii lei. Cresterea profitului a fost determinata de reducerea corespunzatoare a impozitului pe profit ca urmare a scaderii profitului impozabil.

Profitui brut a inregistrat o reducere de 8,84 % datorita scaderii veniturilor totale obtinute de societate cu 6,89 %.

In concluzie, cresterea profitului net nu semnitica o gestiune eficienta a factorilor de productie, a capitalurilor intreprinderii deoarece nu a fost generata de o crestere a veniturilor.

Profitui net a crescut in anul 2004 &ta de anul 2003 cu 148.714 mii lei, respectiv cu 5,95 %. Influentele factorilor asupra modiicarilor profitului sunt urmatoarele:

1. Rezultatul brut al exercitiului:

( Rbz – Ipi ) – ( Rbi – Ipi ) = 1.043.719mii lei

2. Venituri totale

( V2 – V, ) * PR1 = 2.524.442 mii lei

3. Profitui mediu la 1 leu venituri

V2 * ( Prz – Pr! ) = – 1.480.723 mii lei

4. Impozitul pe profit

(V2*PR2-Ip2)-(V2*PR2-Ip1) = -895.005miilei

Spre deosebire de anul precedent cresterea profitului net reflecta o gestiune eficienta a factorilor de productie, a capitalurilor intreprinderii deoarece a fost generata de cresterea veniturilor. Desi a avut loc o scadere a profitului mediu la 1 leu venituri cu 1.480.723 mii lei aceasta nu a fost semnificativa in conditiile in care s-a inregistrat o crestere substantiala a veniturilor cu 2.524.442 mii lei.

In concluzie, aceasta skuatie este generata de cresterea cu 32,23 % a rezultatului brut, dar si a veniturilor totale cu 82,32 %.

27

BvoMti proflMMi

2.5.2 Analiza potentialului material al societatii

2.5.2,1. Eficienta mijloacelorfixe

Eficienta mijloacelor fixe poate fi determinata in principal prin indicatorii:

Cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe;

Profit la 1000 lei mijloace fixe.

Tabel nr. 12 – Eficienta mijloacelor fixe

Ambii indicaton au avut o evolutie pozitiva. Cifra de afaceri la 1000 lei MF a crescut in 2004 fata de 2003 cu 5.588 mii lei ( cu 30 % ). ProfituI la 1000 lei MF a crescut in 2004 feta de 2003 cu 12%.

2.5.2.2. Analiza eficientei utilizarii activelor circulante

Analiza eficientei utilizarii activelor circulante se realizeaza cu ajutorul indicatorilor: viteza de rotatie a activelor circulante si durata recuperarii creantelor.

Viteza de rotatie a activelor circulante

Viteza de rotatie a activelor circulante se exprima prin:

28

Numar de rotatii Nt = CA / Ac

Durata unei rotatii D = 360 / Nx

Tabel nr. 13 – Viteza de rotatie a activelor circulante

Imobilizarea ( + ) sau eliberarea (-) de active circulante = ( Dl – DO ) * CA1 / 360

I2004/2003 = ( 75,15 -113,9 ) * 95.843.456 / 360 = – 10.316.474 mii lei 12003/2002 = (113,9 – 71,7 ) * 36.409.064 / 360 = 4.267.950 mii lei

Din analiza efectuata, se constata pentru perioada 2003/ 2002 o incetinire a vitezei de rotatie a activelor circulante, respective marirea duratei unei rotatii cu 42,2 zile, ceea ce are ca efect direct o imobilizare de capital in suma de 4.267.950 mii lei. Incetinirea vitezei de rotatie a activelor circulante s-a datorat, in totalitate, cresterii soldului mediu al activelor circulante intr-un ritm superior celui al cifrei de afaceri.

Spre deosebire de perioada 2003/ 2002, in anul 2004 in comparatie cu anul 2003 se constata o accelerare a vitezei de rotatie a activelor circulante cu 1,63, respective micsorarea duratei unei rotatii cu 38,75 zile, ceea ce are ca efect o eliberare de capital in valoare de 10.316.474 mii lei. Accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante s-a datorat cresterii cifrei de afaceri intr-un ritm superior soldului mediu al activelor circulante.

Durata recuperarii createlor

Durata recuperarii createlor, calculate ca formula: DRC = Creante / CA * 360

Tabel nr. 14 – Durata recuperarii creantelor

29

* valori actualizate cu indicele inflatiei: 1.1 (2003) si 1.7 (2004)

Valorile ideale ale indicatorului se situeaza intre 0 si 30 de zile. La S.C. Vector S.A. valorile de recuperare a creantelor sunt cu mult peste cele considerate normale in perioada 2002 si in 2003, ca urmare a faptului ca ritmul de crestere a creantelor depaseste ritmul de crestere a cifrei de afaceri. Situatia este nefavorabila mai ales in anul 2003 cand are loc o incetinire a duratei de incasare a creantelor de doua ori mai mare decat perioada din 2002.

In perioada anului 2004, durata medie de recuperare a creantelor inregistreaza o valoare de 28,3 zile, datorita cresterii cifrei de afaceri, situatie favorabila pentru firma.

2.5.3. Analiza factoriala a cifrei de afaceri

Pentru analiza factoriala a cifrei de afaceri vom utilize modelul:

CA = N* (Q„/ N) * (CA/ Q„), unde:

CA – reprezinta cifra de afaceri;

N – reprezinta numarul mediu de salariati;

Qex – reprezinta productia exercitiului;

Qex/ N – reprezinta productivitatea muncii;

CA/ Qex – reprezinta gradul de valorificare al productiei.

Datele necesare analizei sunt cuprinse in tabelul urmator:

Tabel nr. 15 – Extras de date privind analiza cifrei de afaceri

30

In anul 2003 in comparatie cu 2002, cifra de afaceri a scazut cu 2.802.034 mii lei, respective cu 10,10%, iar in anul 2004 fata de anul 2003 cifra de afaceri a crescut cu 28.790.565 mii lei,

respective cu 79,07%.

Evohrtta citoM tf« afMVt

B2QQ4

In anul 2003, scaderea cifrei de afaceri cu 2.802.034 mii lei a fost determinate de urmatorii factori:

1) Numarul mediu de salariati:

(Ni – N2) * (QeV No) * (CA«/ Q»o) = – 417.465,87 mii lei

2) Productivitatea muncii:

Ni * (Qexi/ Ni – Qexo/ No) * (CAo/ Qex0) = -1.881.609 mii lei

3) Gradul de valorificare a productiei:

Ni * Qexi/ N, * (CAo/ Q«i – CAo/ Qex0) = – 462.488,35 mii lei

In anul 2004 cresterea cifrei de afaceri cu 28.790.565 mii lei a fost determinata de urmatorii factori:

1) Numarul mediu de salariati:

(N2 – Ni) * (Q„,/ NO * (CAi/ Q„i) = 4.141.606,3 mii lei

2) Productivitatea muncii:

N2* (Qes/ N2 – Q„i/ Ni) * (CA,/ Qexi) = 24.009.834 mii lei

3) Gradul de valorificare a productiei:

N2 * Qei2/ N2 * (CAj/ Q„ – CA,/ Qexl) = 663.020 mii lei

Pentru anul 2003 situatia este apreciata drept nefavorabila avand in vedere influentele pe care le are asupra performantelor societatii: diminuarea profitului, reducerea activelor etc. Aprofunzand analiza cifrei de afaceri putem ajunge la urmatoarele concluzii:

Numarul de salariati a fost inferior in anul 2003 in comparatie cu anul 2002 cu 1,65% iar in anul 2004 fata de 2003 a crescut cu 11,37% generand o scadere a cifrei de afaceri cu 417.465,87 mii lei in anul 2003 si respective o scadere cu 4.141.606,3 mii lei in anul 2004; de aceea se poate considera ca afctorul extensiv a avut o influenta nefavorabila a carei dimensiune nu poate fi compensata de cresterea productivitatii muncii in primul caz, iar in eel de-al doilea caz a avut o influenta favorabila asupra indicatorului analizat

Productivitatea muncii a fost inferioara in anul 2003 fata de 2002 cu 6,89% generand reducerea cifrei de afaceri cu 1.881.609 mii lei. Scaderea productiei cu 8,43% a depasit scaderea numarului de salariati cu 1,65% ceea ce s-a reflectat in diminuarea productivitatii muncii, ca indicator de eficienta, s-a datorat devansarii ritmului de crestere a numarului de salariati (ca efort) cu 11,37% de catre eel de crestere a productiei exercitiului (ca efect) cu 77,30%.

31

3. Gradul de valorificare a productiei a scazut cu 1,82% in 2003 si a crescut cu 1,03% in anul 2004, determinand reducerea cifrei de afaceri cu 462.448,35 mii lei in anul 2003, si respectiv

cresterea cifrei de afaceri cu 663.020 mii lei in anul 2004.

2.5.4. Analiza cheltuielilor

Analiza dinamicii si structurii cheltuielilor la S.C. VECTOR S.A. are la baza datele din Contul de Profit si Pierderi. Rezultatele sunt prezentate in tabelele 15 si 16.

Tabel nr. 16 – Din a mica cheltuielilor

* valori actualizate cu indicii de inflatie

Tabel nr. 17 – Structura cheltuielilor

* valori actualizate cu indicii de inflatie

Pe ansamblul firmei se constata o diminuare a cheltuielilor totale cu 6,8% in anul 2003 fata de 2002, iar in anul 2004 iata de 2003 se observa o majorare a acestora cu 82,3%- Aceasta crestere a cheltuielilor totale este efectul cresterii cifrei de afaceri, a cresterii preturilor la materii prime, utilitati, a majorarilor salariale.

Analiza structurala a cheltuielilor totale, conform evidentei acestora in Contul de Profit si Pierderi, releva urmatoarele:

• Cheltuielile de exploatare au scazut ca pondere in totalul cheltuielilor de la 98,4% in anul 2002 la 95,9% in anul 2003, inregistrand apoi o valoare sensibil egala in anul 2004 (95,7%);

32

Cheltuielile financiare au inregistrat o evolutie fluctuanta. Astfel, in anul 2002 acestea au reprezentat 1,1% din totalul cheltuielilor pentru ca in anul 2004 ponderea acestora sa fie de 3,7%, cresterea acestei categorii se poate explica prin neachitarea in timp optim a furnizorilor externi, a obligatiilor.

Cheltuielile exceptional au inregistrat valoarea cea mai ridicata in anul 2004 (455.822 mii lei) ca urmare a platii unor amenzi si penalitati. In acelasi an ponderea acestora din totalul cheltuielilor a fost de 0,6 %. Se poate observa din analiza structural ca nivelul acestor cheltuieli in raport cu cheltuielile totale nu s-a modificat pe parcursul celor trei ani (0,5 – 0,6%).

2.5.5. Analiza lichiditatii si a solvabilitatii

Analiza lichiditatii si a solvabilitatii firmei evidentiaza proprietatea partii materiale a capitatlului de a se transforma in bani, pentru calcul vom folosi date din tabelul nr. 18.

Tabel nr. 18 – Extras de date din bilantul contabil

Tabel nr. 19 – Indicatori de eficienta

Relatii de calcul pentru indicatorii prezentati:

Rata lichiditatii generate = Active circulante / Datorii * 100

Rata lichiditatii partiale = ( Active circulante – Stocuri) / Datorii * 100

Rata solvabilitatii patrimoniale = Capitaluri proprii / Total pasiv * 100

Rata datoriilor = Datorii totale / Total pasiv * 100

33

Valoarea supraunitara a ratei lichiditatii patrimoniului in anii 2002 si 2003 este expresia existentei unui fond de raiment care ii permite intreprinderii sa faca fata incidentelor care apar in miscarea activelor circulante. Valoarea ridicata a acestui indicator (133% in 2003 si 215% in 2004) punea la adapost firma de o insuficienta a trezoreriei care ar putea fi determinata de rambursarea datoriilor la cererea creantierilor. In anul 2004, valoarea indicatoralui se depreciaza ajungand la

92%.

Din analiza ratei lichiditatii partiale se constata incapacitatea firmei de a-si onora datoriile pe termen scurt din creante si disponibilitati in 2002 si 2004.

Rata solvabilitatii patrimoniale inregistreaza in anii 2002 si 2003 valori care nu se incadreaza intre cele considerate normale (60 – 70%) situatia putand fi apreciata negativa, iar in anul 2004 situatia se imbunatateste, valoarea indicatoralui fiind de 65,98%.

S.C. VECTOR S.A. are un grad mic de indatorare in 2002 si 2003 (19,82%, respectiv 12,31%), dar in anul 2004 nivelul de indatorare a intreprinderii creste la 34,3%, situatie considerata normala daca se au in vedere investitiile in mijloacele de actiune ale intreprinderii.

2.5.6. Analiza previzionala a potentialului

Specificul analizei diagnostic consta nu numai in fotografierea situatiei economico -financiara, tehnice, comerciale existente in momentul analizei, ci si in aprecierea masurilor in care realizarile trecute si prezente pot fi reproduse sau imbunatatite in viitor. In acest sens se va realiza si o analiza previzionala bazata pe evolutia principalilor indicator! si extrapolarea tendintei lor. Rolul previziunii pentra intreprinderea analizata este de a:

Preciza coerenta dintre realizarile trecute si cele viitoare;

Aprecia sansele de viabilitate economica exprimata prin rentabilitate suficienta, atractiva pentru principalii cumparatori;

Estima riscurile investitiei prin aprecierea calitatii pietei si a capacitatii intreprinderii de mentinere si/sau crestere a clientelei;

Realiza proiectii ale fluxurilor financiare viitoare in mai multe variante si pentru o perioada de timp mai mare (4 – 1 Oani).

Calculul previzional se poate face prin: fiirnizarea de date previzionate de catre conducerea

intreprinderii sau elaborarea previziunilor de catre cei care realizeaza analiza diagnostic.

Uzual se utilizeaza metode de previziune bazate fie pe exploatarea rezultatelor trecute cu

introducerea unor corectii, fie prin respectarea unor nivele ale notelor de stractura ale contului de

profit si pierdere prin anumite corelatii sau analize statistice.

Utilizarea metodelor de previziune economico – financiara are avantajul de a economisi timpul

necesar calculelor si de a asigura corelatiile dintre indicatori, grapati dupa mai multe criterii.

Analiza previzionala se poate face pe baza iunctiei de regresie financiara.

Luand in considerare volumul veniturilor obtinute in ultimii trei ani si presupunand ca vor avea aceeasi evolutie in 2005, folosind metoda extrapolarii se poate previziona atat volumul veniturilor, cat si volumul cheltuielilor si implicit, putem previoziona volumul profitului brat.

Tabelul nr. 20 – Volumul veniturilor – exploatare

34

Folosind metoda celor mai mici pat rate, se obtine sistemul: na + b£ti = Eyi

aIti + bZtF = E*iyi

Dupa rezolvarea sistemului se obtine:

b – »£tiyi – Xy§;ti / B^tF- QJif

Inlocuind in sistem cu datele prezentate in tabel, vom obtine urmatoarele valori ale lui"a", respective':

a = -16.085.513,33

b= 35.843.784,50

Introducand in relatia Y = a + bx valorile calculate ale lui"a" si"b", unde x~n+l, obtinem:

Y2005 = -16.085.51333 + 35.843.784,50 * 4 = 127.289.624,67

Y2006 = -16.085.51333 + 35.843.784,50 * 5 – 163.133.409,17

Y2007 = -16.085.51333 + 35.843.784,50 * 6 = 198.977.193,67

Evolutla prtvtzloniti • vcnlturHor

2SW00QQO

Analog celor prezentate mai sus se va prcviziona si valoarea cbeltuielilor pentru anul

2005 si in continuare.

35

Tabelul 21 – Evolutia cheltuielilor – exploatare

Folosind ceeasi metoda, si aceleasi formule se obtine:

a = -15.237.412,67

b = 32.865.888 Introducand valorile obtinute in relatia Y = a + bx, unde x = n + 1, obtinem: Y2005 = -15.237.412,67 + 32.865.888 * 4 – 116.226.13933

Pe baza rezultatelor obtinute se previzioneaza o crestere a cheltuielilor in valoare absoluta cu 24.730.29333, adica de 127%, un ritm de crestere mai mic decat eel al veniturilor, ceea ce determina o crestere semniflcativa a profitului.

Pentru a reprezenta grafic dinamica cheltuielilor este necesara calcularea valorilor previzionate pentru anii 2006 si 2007.

Y2006 = -15.237.412,67 + 32.865.888 * 5 = 149.092.02733 Y2007 = -15.237.412,67 + 32.865.888 * 6 = 181.957.91533

Evolutt* prtvlxlonita I ehtRutolNor

200003000 i

IRMKIOOOO-KDO00O00 140000000 ■ 12Q00O0O0 100000000

jT V^^^^W

imrorr

<jmm^

V*t«i

sooooooo

40000000

20000000

0

4asm

2002 2003 20M 200S

2001 200T

Prin diminuarea veniturilor cu cheltuielile efectuate aferente se obtine un profit brut previzionat pentru amil 2005 de 11.063.48534 mii lei, cu o crestere relativa de 129%, adica 2.496.30234 mii lei crestere absoluta, situatie generata de ritmul mediu de crestere al veniturilor mai mare decat in perioada precedenta.

36

2.6. Evidentierea cauzala a principalelor puncte forte si slabe ale activitatii

desfasurate in cadrul S.C. Vector S.A.

Aceasta sinteza evidentiaza caracteristicile esentiale desprinse din celelalte capitole ale analizei diagnostic. In sistemul de organizare si functionare ale unei firme, esenta diagnozei consta in analiza cauza – efect. Pe baza acestei relatii se pot evidentia simptomele pozitive si negative care sunt generate de puncte forte si slabe ale unitatii analizate.

Daca reprezentam graflc relatiile intre cauze, efecte, propuneri si recomandari, aceasta va arata astfel:

2.6.1. Analiza punctelor forte

/. In domeniul economico -financiar:

37

38

II. In domeniul managerial

///. In domeniul tehnic si tehnologic

39

IV. In domemul resurselor umane

2.6.2. Analiza punctelor slabe

/. In domeniul economico financiar

II. In domeniul managerial

40

III. In domeniul resurselor umane

41

2.6.3. Concluzii si recomandari strategico – tactice

Analiza diagnostic propune:

identiflcarea punctelor slabe si a punctelor tari ale activitatii unitatii analizate;

prevenirea sanselor de viitor a unitatii si a riscurilor sale;

propunerea masurilor pentru redresarea situatiei;

masurarea rentabilitatii capitalurilor si aprecierea conditiilor de echilibru financiar pentru a

evalua gradul de independenta economica si financiara a intreprinderii.

O etapa importanta a analizei diagnostic o reprezinta elaborarea solutiilor de ameliorare a activitatii datorita, pe de o parte a feptului ca perfectionarea activitatii va fl fimdamentata pe informatiile obtinute din analiza, iar pe de alta parte, acum sunt elaborate unele solutii practice de ameliorare, si anume, acelea care sunt aplicate.

In continuare, vor fi prezentate directiile de dezvoltare a rezultatelor favorabile din sistem si a performantelor ce se vor obtine ca urmare a unei utilizari eficiente a resurselor dispombile. Analiza completa efectuata in aceasta lucrare a pus in evidenta o serie de aspecte atat favorabile cat si nefavorabile ale activitatii desfasurate in cadrul S.C. Vector S.A. Pe baza acestor aspecte s-au conturat urmatoarele propuneri:

42

Acestea sunt principalele masuri ce se impun in urma analizei diagnostic a societatii, masuri a caror efecte ar imbunatatii activitatea si rezultatele obtinute de catre societate

Analiza diagnostic a societatii a fost efectuata tinandu-se cont de limitele care au existat in prezentarea in protunzime a tuturor fenomenelor care au influentat activitatea, datorita datelor necesare unui astfel de demers.

43

BIBLIOGRAFIE

MARGULESCU D. – Analiza economico-financiara a intreprinderii, metode si tehnici, Editura Romcart, Bucuresti, 1994

MARGULESCU D. – Diagnostic economico-financiar – concepte, metode, tehnici, Editura Romcart, Bucuresti, 1994

NICOLESCU O., VERBONCU I. – Management(editia III – revizuita), Editura Economica, Bucuresti, 1999

OPREA N., PLESOIANU G. – Analiza diagnostic a unitatilor economice, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1975

SOFARESCU A., MARGULESCU D. – Curs de analiza a activitatii economico- financiare a intreprinderii

VERBONCU I., POPA I. – Diagnosticarea firmei – Teorie si aplicatie, Editura Tehnica, Bucuresti, 2001

SCHMITT P.J. – Manual d? organisation de rentreprise, Editura Presses Universitaires de France, Paris, 1994

BIBLIOGRAFIE

MARGULESCU D. – Analiza economico-financiara a intreprinderii, metode si tehnici, Editura Romcart, Bucuresti, 1994

MARGULESCU D. – Diagnostic economico-financiar – concepte, metode, tehnici, Editura Romcart, Bucuresti, 1994

NICOLESCU O., VERBONCU I. – Management(editia III – revizuita), Editura Economica, Bucuresti, 1999

OPREA N., PLESOIANU G. – Analiza diagnostic a unitatilor economice, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1975

SOFARESCU A., MARGULESCU D. – Curs de analiza a activitatii economico- financiare a intreprinderii

VERBONCU I., POPA I. – Diagnosticarea firmei – Teorie si aplicatie, Editura Tehnica, Bucuresti, 2001

SCHMITT P.J. – Manual d? organisation de rentreprise, Editura Presses Universitaires de France, Paris, 1994