. Analiza Diagnostic (s.c. Xyz S.a., Bucuresti)

CAPITOLUL I

Prezentarea S. C. POSTAVARIA S.A.

Scurt istoric

Anul constituirii: 1925 ca societate anonimă pe acțiuni cu sediul social și al unității lucrative la Cernauti având ca profil: țesătorie de lână din fire cardate cu denumirea de POSTAVARIA ROMÂNA S.A.

1936: sediul social și lucrativ s-a stabilit la București având ca profil filatura și țesătorie din fire cardate;

1948: după naționalizare a devenit întreprindere de stat cu denumirea POSTAVARIA ROMÂNA București cu același profil;

1958: schimbarea profilului din țesatorie din fire cardate în țesătorie din fire pieptănate;

1961-1964: s-a reutilat țesătoria și preparația cu fonduri de investiții alocate de stat;

1964: filatura (utilajul) s-a transferat la Craiova;

1965-1974: cu fonduri noi de invesțitii a fost reutilată și sistematizată întreprinderea , achizitionându-se noi utilaje;

1975: pe structura întreprinderii se grefeaza Centrala Industriei Lânii, condiții în care Postavăria Româna își pierde personalitatea juridică. În același an se înființează în structura CIL, Centrul de calcul.

1980-1982: s-au construit două corpuri de clădiri: P+7 ( în subsolul căreia a fost încorporată gospodaria de apă existentă pe amplasament ) și P+5. În cadrul aceluiași program de investiții au fost achiziționate și noi utilaje care au dus la creșterea capacității de producție;

1984-1989: au loc modernizări de mică amploare;

1990: separarea din structura Centralei Lânii. Devine întreprindere cu personalitate juridică . În corpul de clădire P+7 s-a reorganizat Centrala Industriei Lânii. Gospodaria de apă din o parte a subsolului acestei cladiri și Centrul de calcul s-au inclus în patrimoniul POSTAVARIA ROMANA.

După separare s-a efectuat o investiție în valoare de 81,4 mil. lei cu care s-au achiziționat 54 de mașini și s-au construit și dotat o nouă gospodarie de apă pentru asigurarea debitului necesar pentru apa tehnologica și rezerve în caz de incendiu. De la aceasta data întreprinderea își asigură în întregime necesarul de apă și de surse proprii.

1991: reorganizarea și înregistrarea întreprinderii ca societate comercială conform legii nr. 15/1990.

. Prezentarea generală a societății

Denumire: S.C. POSTAVARIA ROMANA S.A.

Forma juridica: societate comercial pe acțiuni

Data și numărul de înmatriculare: J40/278/07.02.1991 in baza H.G. 1254/05.12.1990

Sediul: București, str. Șoseaua Pantelimon nr. 300, sector 2

Profilul și obiectul de activitate: țesătorie de lână din fire pieptănate

Capitalul social:

la data înregistrării: 278,4 mil. Lei;

La data de 31.12.2002: 20.021.200 mii lei

1.3. Clienți și furnizori

Înainte de destrămarea CAER-ului , Postăvaria Romana își desfăcea produsele atât pe piața interna cât și pe piața externă. Ponderea cea mai mare în total vânzări o deținea exportul de țesături în fosta URSS.

În condițiile noi ale tranziției spre economia de piață Postavaria Româna a pierdut importante segmente de piața, în special a celor din fostele țări socialiste.

Astfel, exportul de țesături de lâna și tip lâna a înregistrat o tendință de scădere continuă, ajungând în 2000 la nivel zero. În prezent, producția fabricată este destinată integral pieței interne iar în cadrul acesteia: fabricilor de confecții de stat și particulare din diferite zone ale țării ( București, Oradea, Cluj, etc.), magazinelor (proprii, de stat, consignații), instituțiilor speciale (Ministerul de Interne; pentru anul 1998 au fost încheiate contracte ferme și cu Ministerul Apărării Naționale), mici industrii de confecții (cooperative) , bazelor județene de aprovizionare ale comerțului cu ridicata .

În general, țesăturile de Postavaria Româna sunt adecvate clienților cu o putere de cumpărare medie. Referitor la marfa vândută prin magazine, acestea contractează în funcție de sezon, zona geografică și locul de desfacere a produselor ( rural sau urban).

De regulă , se lucrează atât cu clienți tradiționali, care cunosc gama sortimentelor oferită, caracteristicile modelelor create și manifestă seriozitate în relațiile contractuale, cât și cu clienți ocazionali care dispun de lichidități bănești.

Stofele livrate clienților tradiționali se decontează prin bancă, la scadență, în timp ce, vânzarea țesăturilor către clienți ocazionali se face contra CEC-uri sau sume de bani în numerar (până la o anumită limită)

SC POSTAVARIA ROMANA S A realizează, în principal, țesături de lână și tip lână pentru îmbrăcăminte exterioară: costume pentru bărbați și copii, rochii și costume pentru femei și fete. Aceste țesături au ponderea cea mai ridicată în total vânzări.

Țesăturile de lână (100%) se fabrică numai în situațiile excepționale datorită utilajelor necorespunzatoare. Majoritatea stofelor sunt fabricate din lana si poliester si celofibra, in diferite proportii .

Gama sortimentala a produselor oferite mai cuprinde: tricotaje de serie mica realizate din firele ramase, servete de bucatarie, tesaturi pentru tapitarea mobilei, fulare,etc.

Pentru distingerea tipurilor de stofe, acestea se codifica utilizand coduri standard, stabilite pe total ramura.

In cursul unui an se ofera peste 300 modele de produse. Modelele sunt realizate in atelierul propriu de proiectare si creatie in functie de tendintele modei, anotimp, etc.

Din punct de vedere al calitatii si preturilor , societatea este competitiva. Calitatea produselor vandute, in comparatie cu calitatea produselor oferite de celelalte firme competente din domeniu, se situeaza la un nivel peste medie.

Principalii clienti ai SC POSTAVARIA ROMANA SA pe piata interna :

Ponderea detinuta de principalii beneficiari interni in total vanzari, in perioada 2000-2002, se prezinta astfel:

Pentru 2000, ponderea a fost:

– 23,9 % societati de stat (SA)

– 2,6 % societati particulare (SRL)

73,5 % alti beneficiari ( baze judetene de aprovizionare ale comertului cu ridicata , detailisti, mica industrie, clienti ocazionali).

Pentru 2001, ponderea a fost:

– 19,6 % societati de stat

– 4,4 % societati particulare

76 % alti beneficiari

Pentru 2002 ponderea a fost:

17,7 % societati de stat

3,8 % societati particulare

78,5 % alti beneficiari

Analizand datele din tabel si figurile prezentate se observa o scadere a ponderii vanzarilor destinate societatilor de stat, respectiv de la 23,9 in 2000, la 19,6 % in anul 2001, atingand in 2002 o pondere de 17,7 %.

Produsele destinate societatilor particulare au o pondere mai ridicata in total vanzari in 2001 fata de 2000, respectiv 4,4% comparativ cu 2,6 % iar in anul 2002 raportat la 2001 s-a inregistrat o scadere sensibila de 0,6 %. Alti beneficiari ai tesaturilor oferite de Postavaria Romana pe piata interna au o pondere ridicata in total vanzare, pondere care s-a modificat de la un an la altul in sensul cresterii acestuia. In 2000, acesti beneficiari, detineau 73,5 % din vanzarile totale, pondere ce a crescut succesiv in 2001 cu 2,5 %, iar in 2002 cu 5 % fata de 2000.

CAPITOLUL II

Analiza diagnostic

2.1 Pregatirea analizei diagnostic

Orice intreprindere, indiferent de profil, dimensiune si de spatiul socio-economic in care activeaza, trebuie sa-si probeze permanent viabilitatea, capacitatea de concordanta si adaptare, performantele economico- financiare, aceasta cu atat mai mult cu cat mecanismele clasice ale economiei de piata se formeaza si urmeaza sa functioneze cu toate rigorile ce le presupun.

O contributie la realizarea unor astfel de obiective are analiza economico-financiara, care prin abordarile si tehnicile ei, concura la diagnosticarea starii diferitelor fenomene, a cauzelor lor si implicit actiunii de reglare si dezvoltare pe un orizont de timp.

Pentru conservarea activitatii de productie si comercializare, in practica se poate folosi un sistem de indicatori valorici, fiecare , prin continut si mod de determinare având o anumita putere informationala.

Principalii indicatori economico – financiari ai S.C. POSTAVARIA ROMANA S.A. la nivelul anilor 2000-2002 sunt sintetizati in urmatorul tabel:

2.2.Investigarea si analiza indicatorilor

Evolutia acestor indicatori evidentiaza, atat punctele forte, cat si punctele slabe ale activitatii firmei. In primul rand, importanta este analiza corelatiilor indicatorilor valorici si anume:

a) Ritmul de crestere a cifrei de afaceri trebuie sa devanseze ritmul de crestere al fondului de salarii, adica indicele cifrei de afaceri (CA) sa depaseasca indicele fondului de salarii (FS): iCA > iFS

In cazul SC POSTAVARIA ROMANA SA , situatia se prezinta astfel:

la nivelul anului 2001 fata de 2000:

la nivelul anului 2002 fata de 2000:

la nivelul anului 2002 fata de 2001:

Rezulta faptul ca , in cadrul societatii comerciale Postavaria Romana SA aceasta corelatie este respectata.

b) ritmul de crestere a productivitatii muncii (W) trebuie sa devanseze ritmul de crestere al salariului mediu anual (Sa), adica indicele productivitatii muncii sa fie mai mare decat indicele salariului mediu anual

In cazul societatii noastre situatia se prezinta astfel:

la nivelul anului 2001 fata de 2000:

la nivelul anului anului 2002 fata de 2000;

la nivelul anului 2002 fata de 2001:

In cadrul SC Postavaria Romana SA aceasta corelatie este respectată in anul 2002. In anul 2001 fata de 2000 ritmul de crestere al productivitatii muncii este mai mic decat ritmul de crestere al salariului mediu anual. Analog 2002 fata de 2000. Aceasta situatie se datoreaza indexarilor repetate ale salariilor, care s-au bazat doar pe cresterea preturilor, fara a exista o acoperire in cresterea productivitatii muncii.

In ceea ce priveste evolutia principalilor indicatori, situatia se prezinta astfel:

Veniturile totale din vanzari au inregisrtat o crestere, incepand cu 2000 si terminand cu 2002, datorita drumului exploziv al preturilor. Indicii de crestere a veniturilor au fost:I01/00=223,4%,I02/00=404,8$, I02/01=181,2

Aceasta situatie este favorabila deoarece cresterea acestora va determina un profit suplimentar care va constitui sursa principala a formarii fondurilor necesare dezvoltarii societatii si cresterii gradului de cointeresare materiala a angajatilor.

Din punct de vedere al facilitatilor care au influentat cifra de afaceri mentionam: pretul si scaderea numarului de salariati.

Cheltuielile totale au inregistrat deasemenea, o crestere. In anul 2000, cheltuielile totale au avut o valoare de 11.340,8 mil lei, ajungand in anul 2002 la 47.306,4 mil lei, indicele de crestere fiind 417,1. De asemenea, ritmul de crestere a cheltuielilor, ca efect al cresterii preturilor, se prezinta ca o situatie nefavorabila deoarece in aceste conditii , cresterea pretului de productie nu poate fi rezultatul imbunatatirii calitatii productiei, ci a unor factori care actioneaza in afara intreprinderii. Costul pe unitatea de produs influenteaza cheltuielile in sensul ca : reducerea acestuia, ca rezultatat al efortului propriu firmei,are efect favorabil asupra cheltuielilor.

Profitul brut prezinta o evolutie ascendenta. In anul 2001 fata de anul 2000 indicele de crestere este de 307,5% iar in anul 2002 fata de 2000, respectiv fata de 2001 de 443,1% respectiv de 144,1%. Aceasta evolutie se explica in principal prin cresterea preturilor de vanzare. ( Profitul net prezinta aceeasi evolutie ca si profitul brut).

Productivitatea muncii evolueaza crescator de la 12.254,4 mii lei pe salariat in 2000 la 63.572 mii lei pe salariat in 2002. Astfel indicii de crestere a productivitatii valorice sunt : i01/00=251,6%,i02/00=519,1; i02/01=206,3%

Cresterea productivitatii medii anuale trebuie sa fie rezultataul sporului productivitatii orare pe produs si a imbunatatirii structurii in favoarea produselor cu o productivitate ridicata adica cu un timp de consum redus. Dar avand in vedere ca la POSTAVARIA ROMANA productivitatea valorica s-a obtinut in conditiile diminuarii numarului de salariati, rezulta ca depasirea nivelului productivitatii nu este rezultatul efortului propriu, ci efectul practicarii unor preturi majorate.

Chetii orare pe produs si a imbunatatirii structurii in favoarea produselor cu o productivitate ridicata adica cu un timp de consum redus. Dar avand in vedere ca la POSTAVARIA ROMANA productivitatea valorica s-a obtinut in conditiile diminuarii numarului de salariati, rezulta ca depasirea nivelului productivitatii nu este rezultatul efortului propriu, ci efectul practicarii unor preturi majorate.

Cheltuielile la 1000 lei cresc cel mai mult in 2002 comparativ cu 2001, respectiv cu 0,5%.

Numarul de personal s-a redus continuu ca urmare a restrangerii volumului de activitate. Astfel in 2002 numarul de salariati a scazut fata de 2000 cu 22% iar fata de 2001 cu 12,3%.

Minimizarea costurilor si maximizarea veniturilor sunt obiective importante in activitatea societatii. Prin confruntarea permanenta a cererii cu oferta, preturile manifesta o actiune directa asupra reducerii consumurilor de materiale, combustibililor, energiei, folosirea mai buna a capacitatii de productie, orientarea spre diversificarea produselor, executarea lor de calitate superioara.

3.2.Stabilirea punctelor forte si a punctelor slabe

Aspectele pozitive ( punctele forte) si aspectele negative (punctele slabe) se prezinta astfel:

PUNCTE FORTE

Nivelul de Know-how tehnic in tesatorie este bun. Gradul de uzura medie fizica si morala al sectiei de baza ( tesatoria) este de numai 44,4%. In aceasta sectie 33% din utilajele de baza au o vechime de numai 5 ani.

Societata este bine structurata organizatoric si functional . Subsistemele care sustin activitatatea de productie sunt bine organizate si dotate cu tehnica si forta de munca. Ne referim la subsistemele : intretinere, asigurarea calitatii productiei, logistica, asigurarea utilitatilor.

Managementul resurselor umane este bun. Se bazeaza pe structuri organizatorice la nivelul sectiilor de baza si la nivelul compartimentelor functionale corespunzator obiectivelor societatii; echipa manageriala reprezinta o structura reala bine definita, iar subsistemul de conducere al societatii este conducerea prin obiective bine cunoscute la toate nivelurile ierarhice.

Forta de munca este calificata si tanara. Varsta medie se incadreaza in grupa 26-35 de ani.

Corelatia fortei de munca cu productia realizata este unul din obiectivele atat strategice cat si tactice ale echipei manageriale. Din punct de vedere strategic se urmareste ca forta de munca să nu scada sub un anumit prag sub care politica de personal ar trebui schimbata total, deoarece ar pune in pericol principalele obiective ale firmei. Din punct de vedere tactic se urmareste stimularea financiara directa si cat mai rapida a persoanelor care au idei de imbunatatire a cresterii productivitatii valorice.

Politica salariala este bine temperata si nu a jucat un rol negativ in situatia financiara a societatii. Sunt rezerve de crestere a salariilor daca vor creste vanzarile fizice, situatie conditionata insa de cresterea capacitatii financiare pentru sustinerea aprovizionarilor necesare.

Societatea are credibilitate bancara, dar in raport cu creditele duce o politica prudenta datorita dobanzilor mari practicate pe piata bancara.

PUNCTE SLABE:

Aspectele negative la nivel de unitate:

scaderea ofertei simultan cu reducerea cererii;

dificultati in asigurarea necesarulu de materii prime si materiale, in special fire;

majorarea preturilor practicate ca urmare a cresterii spectaculoase a costurilor medii unitare;

– nivelul tehnic scazut pe anumite faze operationale in preparatia tesatoriei si in sectia finisaj. Gradul de uzura medie este de 62 %. Starea de functionare este acceptabila datorita efortului sustinut pentru intretinere.

– lipsa independentei in asigurarea energiei termice provoaca neajunsuri determinate de parmetrii necorespunzatori ai aburului care se reflecta negativ in : calitatea operatiunilor de finisare, productivitatea utilajelor din finisaj si consumul specific de abur ca urmare a cresterii duratei procesului tehnologic in sectia de finisaj.

In principalele domenii:

financiar:

scaderea disponibilitatilor banesti ca efect al manifestarii fenomenului blocaj financiar;

cresterea costului productiei datorita scumpirii energiei electrice si in special a celei termice, cresterii pretului la materii prime, materiale, a cresterii impozitului pe salarii, a CAS-ului etc;

compensatii la salarii pentru sporirea preturilor, conform celor stabilite de guvern;

contributia pentru plata ajutorului de somaj;

comercial:

In procesul de aprovizionare cu materii prime au aparut greutati ce se refera la imposibilitatea aprovizionarii uneori a unor fire adecvate cerintelor productiei. Greutatile au fost amplificate si de necorelarea nivelului calitativ al unor materii prime cu pretul de vanzare al acestora

Datorita faptului ca posibilitatile de aprovizionare au fost restranse Postavaria Romana a fost obligata uneori sa accepte fabricarea unor articole de o calitate mai redusa.

Insuficienta mijloacelor de transport proprii precum si greutatile in asigurarea necesarului de benzina, au prelungit ciclul de valorificare a tesaturilor.

Tehnic si productie :

nivelul tehnic mai scazut pe unele faze operationale in preparatia tesaturii si in sectia de finisaj au efecte asupra calitatii si productivitatii muncii;

folosirea incompleta a capacitatii de productie.

Social:

rezultatele financiare nu au permis cresterea salariilor la nivelul revendicat de muncitori. Motivatia cererii de a le spori in continuare a fost determinata de cresterea costului vietii.

Una din cele mai importante deficiente cu care s-a confruntat societatea a fost lipsa independentei energetice care a provocat urmatoarele neajunsuri:

parametrii necorespunzatori ai aburului( temperatura si presiune) care s-au reflectat negativ atat in calitatea operatiilor de finisare cat si in productivitatea utilajelor de finisaj;

cost ridicat datorita preturilor mai mari practicate de RADET ( preturi determinate de pierderile in sistem) dar si sistemului de facturare practicat de acesta in debit maxim netinand seama de consumul efectiv inregistrat.

2.4.Recomandari

Deficiente care se cer remediate in regim de urgenta:

din punct de vedere tehnic si tehnologic:

realizarea de investitii mici in dispozitive de innodare si curățat fire care sa fie montate la masinile de bobinat pentru a imbunatati calitatea si randamentul tesaturii;

realizarea de investitii mici pentru achizitionarea unei masini de spalat- piuat, a unei masini de decatat continuu si instalarea unor dispozitive moderne de reglare a umiditatii si de fixare a materialului in scopul imbunatatirii randamentului si reducerii costurilor;

imbunatatirea sistemului logistic prin achizitionarea unor mijloace de transport interne si externe;

realizarea independentei energetice prin construirea unei centrale termice proprii;

din punct de vedere al resurselor umane si al managementului practicat:

elaborarea unui proiect managerial pentru optimizarea organizarii structurale in noua etapa;

imbunatatirea sistemului informational pentru management cu selectarea informatiilor pe niveluri pentru aplicarea metodelor de conducere prin exceptie cu terminale la retea, periodicitate optima si confidentialitate asigurata pentru nivelul de sinteza al datelor esentiale.

pentru imbunatatirea echilibrului financiar:

marirea volumului fizic al vanzarilor ( in functie de nevoile pietei) care sa ridice cifra de afaceri la un nivel acceptabil fata de capitalul investit;

izolarea activelor necesare pentru a nu incarca artificial structura capitalului.

SC POSTAVARIA ROMANA SA se incadreaza in categoria patru stele, fiind caracterizata prin urmatoareale elemente de sinteza:

Datorita mediului economic in care isi desfasoara activitatea, societatea traverseaza o perioada dificila, dar exista toate premisele pentru conturarea pe termen scurt a unor tendinte de stabilizare;

Pe directiile de actiune din domeniul financiar, marketing si management general societatea a reusit o acceptabila adaptare la un mediu in continua schimbare, depasind momentele de criza si riscuri majore imediate;

Stabilizarea relativa obtinuta in prezent permite aplicarea unui program de restructurare-privatizare-relansare prin selectarea afacerilor de perspectiva si concentrarea resurselor si obiectivelor programului pe aceste directii.

CAPITOLUL III

Elaborarea strategiei

Pe baza analizei cererii si a ofertei au putut fi stabilite principalele deficiente cu care s-a confruntat SC POSTAVARIA ROMANA SA in perioada 2000-2002. In vederea remedierii acestora in viitor pot fi propuse urmatoarele:

Intensificarea publicitatii pe piata externa in vederea impulsionarii exportului;

Extinderea retelei proprii de magazine de vanzare;

Construirea unei filaturi proprii;

Cooperarea cu parteneri din tara si strainatate pentru construirea unei sectii sau fabrici de confectii in spatiile industriale deja existente;

Materializarea urgenta a obiectivelor imediate:

realizarea independentei energetice prin construirea unei centrale termice;

imbunatatirea sistemului tehnic pentru asigurarea calitatii productiei in atelierul “ preparatie” prin achizitionarea a 80 de inotatoare mecanice si a 124 curatitoare electronice;

imbunatatirea sistemului tehnic pentru asigurarea calitatii productiei in sectia de finisaje prin achizitionarea unei masini de spalat – piuat si a unei masini de decatat continuu;

consolidarea capitalului de lucru cu mijloace financiare proprii in vederea reducerii ponderii creditului bancar si mai ales al creditului comercial ( plati amanate la furnizori) , asigurandu-se astfel conditiile sustinerii unor aprovizionari ritmice.

Intensificarea publicitatii pe piata externa in vederea impulsionarii exportului.

Exportul direct este o solutie exceptionala in prezent pentru cresterea vanzarilor, impusa de orientarea fabricilor de confectii spre realizarea productiei in sistem lohn ( cu materie prima a partenerilor externi) . De asemenea, scaderea vanzarilor pe baza de contracte si comenzi ferme si cresterea vanzarilor la vedere pe piata interna, care creeaza probleme in anticiparea cererii viitoare, face necesara orientarea Postavariei Romane spre cautarea si incheierea de contracte ferme cu parteneri de afaceri straini.

Avand in vedere imposibilitatea societatii de a participa la targuri si expozitii internationale , datorita constrangerilor financiare, o modalitate pentru promovarea vanzarilor o reprezinta reclama internationala.

Ca urmare a expedierii in timpul anului 2000 a unor cataloage publicitare de prospectare a pietei externe, SC Postavaria Romana SA a reusit sa incheie contracte ferme pentru anul 2003 cu urmatoarele firme:”Goecke”, “Gemina”- Germania, “Ballantyne co Ltd.- Africa de Sud, “Chahine Textiles”- Emiratele Arabe Unite.

Volumul productiei contractate cu agentii economici externi este de 75000 mil ceea ce reprezinta 280.275 USD.

Avantajul desfacerii produselor pe piata externa este : incasarea imediata a contravalorii acestora odata cu livrarea marfurilor , ceea ce contribuie la asigurarea disponibilitatilor banesti necesare derularii procesului de productie.

Pornind de la aceasta premisa, intensidicarea reclamei in viitor , prin folosirea panourilor si cataloagelor publicitare in strainatate asigura garantia maririi exportului, care va ridica cifra de afaceri la un nivel onorabil (eliminand influenta inflatiei).

In conditiile mentinerii aceluiasi pret mediu de vanzare (3,75 USD/ml), in anul 2003 exista posibilitatea ca cifra de afaceri aferenta exportului sa se situeze la un nivel superior celei din 2002.

Aceasta garantie este data de faptul ca pentru anul 2003, Postavaria Romana a avut mai multe cereri pe piata externa decat cele mentionate. Datorita unor neîntelegeri legate in principal de pret ( pretul oferit era sub nivelul costurilor) o serie de contracte nu au putut fi perfectate. Un alt aspect care intareste cele mentionate mai sus este constituirea centralei termice proprii in anul 2003 care va permite realizarea unor stofe mai competitive din punct de vedere al calitatii si preturilor ( diminuandu-se costurile se reduc automat si preturile sau vor fi corectate cu indicele de inflatie in conditiile mentinerii instabilitatii economice ).

Extinderea retelei proprii de magazine de vanzare.

Vanzarile directe catre populatie pot fi influentate, in sensul cresterii acestora prin construirea unui nou magazin de prezentare si desfacere de talia celui existent, intr-o zona mai centrala a Bucurestiului.

Suma necesara pentru realizarea acestei investitii ar fi in conditiile actuale de circa 160 mil lei. Avand in vedere ca prin magazinul din incinta unitatii au fost vandute in anul 2002 marfuri in valoare de 677.968 mii lei aducand un profit mediu de 121.424 mii lei, noul magazin ar marii cifra de afaceri cu cel putin aceeasi valoare in conditii de stabilitate economica.

Termenul de recuperare a investitiei se calculeaza astfel:

T=It/Ph unde

It – reprezinta investitia totala

Ph – reprezinta profitul anual

In cazul nostru :

T=160 mil/121,4 mil=1,32 ani

Daca se ia in considerare si efectul economic al imobilizarii, durata de recuperare a investitiilor ar fi de circa 2 ani.

Un alt indicator care poate fi calculat este randamentul ecnomic:

e = Ph/It

Adaptat la situatia prezenta:

e = 121.424.000/160.000.000=759 lei profit anual la 1000 lei investiti.

e = 0,76 lei profit anual la un leu investit.

Chiar si in situatii in care investitia totala ar include si cheltuielile generate de imobilizari, nivelul investitiei economice s-ar situa peste cel inregistrat in economia nationala (33,3%).

Construirea unei filaturi proprii.

Aceasta masura constituie o solutie exceptionala a problemelor cu care se confrunta procesul de aprovizionare.

Avantajele constituirii unei filaturi sunt:

realizarea si furnizarea materiilor prime cerute de procesul de productie;

reducerea costurilor de productie;

cresterea calitatii stofelor gratie caracteristicilor superioare ale materiei prime (paleta coloristica, finete);

reducerea preturilor de vanzare practicate;

adaptarea productiei la cerintele clientilor tinand seama de tendintele modei;

cresterea veniturilor ca urmare a vanzarilor de materii prime (fire) unor fabrici din domeniu.

Cooperarea cu parteneri din tara si strainatate pentru construirea unei sectii sau fabrici de confectii in spatii industriale existente.

Necesitatea construirii unei fabrici de confectii apare ca urmare a scaderii cererii de stofe pe piata interna.

Avantajele pe care le prezinta:

prelucrarea unei parti din productia proprie de stofe in cadrul fabricii de confectii;

diminuarea stocului de tesaturi inaintea depasirii morale a acestora;

realizarea confectiilor la costuri mai mici permitand practicarea unor preturi mai scazute decat pretul produselor similare;

accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante.

5. Materializarea urgenta a obiectivelor imediate

realizarea independentei energetice prin construirea unei centrale termice;

imbunatatirea sistemului tehnic pentru asigurarea calitatii productiei in atelierul preparatie prin achizitionarea a 80 de innodatoare mecanice si a 124 de curatatoare electronice;

imbunatatirea sistemului tehnic pentru asigurarea calitatii productiei in sectia finisaj prin achizitionarea unei masini de spalat – piuat si a unei masini de decatat continuu;

imbunatatirea sistemului logistic prin achizitionarea unor mijloace de transport interne;

consolidarea capitalului de lucru cu mijloace financiare proprii in vederea reducerii ponderii capitalului bancar si mai ales a creditului comercial, asigurandu-se astfel conditiile sustinerii unei aprovizionari ritmice;

imbunatatirea sistemului informatic prin achizitionarea a trei microcalculatoare.

Investitia de capital necesara realizarii acestor obiective in perioada imediat urmatoare ( incepand cu anul 2001) este de 8.658 mil lei, care se compun din:

4314 milioane lei investitii pentru retehnologizare si restructurare, din care:

2563 milioane lei in preparatia tesatoriei de finisaj pentru imbunatatirea calitatii produselor si cresterea productivitatii muncii;

171 milioane lei pentru imbunatatirea sistemului de asigurare a necesarului de apa potabila ;

1508 milioane lei pentru construirea unei centrale termice proprii;

4344 milioane lei pentru cresterea capitalului de lucru.

Ca sursa de finantare propunem:

Investitiile pentru retehnologizare si restructurare (milioane lei)

Total necesar, din care 4314

– fonduri proprii acumulate pana la finele anului 1997 1614

credit FPS rambursabil in 4 ani in rate semestriale 2700

cu o dobanda de 10 %

Pentru cresterea capitalului de lucru

Total , din care: 4464

– din fonduri proprii ce vor fi acumulate 294

pana la finele anului 2001

– credit bancar pe termen scurt 1350

– credit FPS rambursabil in 4 ani 2700

cu o dobanda de 10 %

Argumentele de la care ar trebui sa se porneasca in finantarea investitiei sunt:

nivelul de know- how tenic si tehnologic din sectia de baza (tesatoria) este bun si cu investitii mici in preparatia tesatoriei si in sectia de finisaj, poate sustine programul de productie la nivelul cerintelor pietei traditionale a societatii ;

exista surse din tara de aprovizionare cu materii prime ( fire lana si tip lana) , dar constrangerile financiare ale furnizorilor impun necesitatea sporirii resurselor financiare proprii pentru onorarea prompta de catre societate a facturilor furnizorilor;

construirea unei centrale termice proprii va asigura conditii proprii pentru imbunatatirea calitatii aburului cu efecte pozitive in finisarea tesaturilor, dar va aduce o economie de circa 300 milioane lei , care va sustine capacitatea societatii de rambursare a creditului FPS.

Realizarea investitiei de capital de circa 8.658 milioane lei va ava urmatoarele efecte:

crearea independentei energetice si prin aceasta asigurarea calitatii aburului tehnologic cu costuri mai mici;

realizarea unor retehnologizari strict necesare pentru crrestera competitivitatii produselor societatii din punct de vedere al calitatii si preturilor de vanzare;

consolidarea capitalului de lucru ( recapitalizarea) va permite restabilirea conditiilor normale de realizare a aprovizionarilor, onorarea la timp a facturilor furnizorilor va imbunatati desfasurarea relatiilor comerciale si financiare cu acestia;

va asigura conditiile financiare necesare sustinerii cresterii productiei anuale incepand din 2003 cu 60% fata de 2002.

Tinanad seama de cele prezentate, propunem urmatoarea strategie :

In numai 4 ani ( din amortismente si profituri retinute conform reglementarilor actuale) societatea va returna integral sprijinul financiar primit si dobanda aferenta si va acumula fonduri proprii pentru sustinerea unor investitii pentru retehnologizari viitoare.

Evaluarea investitiei necesare pentru restructurare si retehnologizari imediate.

Pentru imbunatatirea calitatii si cresterea productivitatii muncii in preparatia tesatoriei si in sectia finisaj.

II.Pentru imbunatatirea sistemului logistic:

III. Pentru imbunatatirea sistemului informatic:

IV. Pentru imbunatatirea necesarului de apa industriala din puturile proprii:

V. Pentru asiguarea independentei energetice si imbunatatirea calitatii aburului tehnologic:

Evaluarea investitiei initiale conform defalcarilor de mai sus conduce la un TOTAL GENERAL de 683,9 mii USD, respectiv 7010 milioane lei.

Dupa realizarea obiectivelor de investitii SC Postavaria Romana SA va fi competitiva din punct de vedere al calitatii si preturilor atat pe piata interna , cat si pe piata externa, ceea ce va sustine programul de productie propus de 2600000mp.

Actualizarea costurilor si veniturilor

Indicatorii specifici de piata sunt :

Raportul venituri – costuri. Acest indicator permite o comparatie intre suma incasarilor si totalul cheltuielilor efectuate atat cu edificarea obiectivului cat si cu constructia in baza relatiei:

Vh – venitul anual obtinut in anul h

Ih – investitia anuala

Ch – cheltuielile anuale de productie

a – coeficient de actualizare

d- durata de realizare a obiectivului de investitii

De – durata de functionare a noului obiectiv

Venitul net actualizat VNA . Acesta exprima efectele nete ce se obtin dupa ce au fost recuperate toate cheltuielile facute cu investitia si cu productia

In functie de acest indicator , sub raportul eficientei , pot fi acceptate numai variantele la care venitul net actualizat este pozitiv.

Pentru actualizarea costurilor si veniturilor pe o perioada de 10 ani presupunem coeficientul de actualizare a = 10% si a = 15%. Valoarea lui 1/(1+a)h se gaseste in tabelul de mai jos:

Suma investita inseamna o cheltuiala de fonduri financiare si mijloace mateiale sigura, certa, pentru viitor ce cuprinde elemente de incertitudine si de risc. Pe parcursul desfasurarii procesului de productie pot aparea diferite cauze care pot influenta rezultatele economice, si anume:

prelungirea duratei de realizare a obiectivului sau de atingere a parametrilor proiectati;

cresterea preturilor la materiale;

modificari ale preturilor produselor finite care se desfac in special pe piata interna.

Trecerea la economia de piata vizeaza un amplu proces de restructurare economica a tuturor domeniilor de activitate existente. Aceasta restructurare se refera in principiu la o evaluare amanuntita a patrimoniului fiecarei unitati, la lichidarea formelor vechi de utilizare a acestui patrimoniu si inlocuirea lor cu cele noi, specifice economiei de piata si care se afla in concordanta cu mecanismul cerere-oferta, forme si mijloace care sa promoveze progresul, asigurand productiei eficienta maxima.

Optiunile strategice privind eliminarea aspectelor negative ce s-au desprins din activitatea de productie si de comercializare a produselor realizate de SC POSTAVARIA ROMANA SA in anul 2001 pot constitui modalitati si cai de imbunatatire a acestor activitati in anul 2002 si in anii urmatori.

CAPITOLUL IV

Structura organizatorica

La nivelul compartimentelor functionale :

Functiunea cercetare-dezvoltare este asigurata de compartimentele :

Proiectare produse si tehnologie, creatie, serie scurta;

Investitii.

Functiunea de productie:

Serviciul programare, pregatire si urmarire productie;

Serviciul normarea productiei si a muncii;

Compartimentul CTC- Laboratoare.

Functiunea comerciala:

Compartimentul marketing si politica preturilor;

Serviciul aprovizionare- transporturi;

Serviciul vanzari;

Oficiul de informatica.

Functiunea financiar contabila:

Compartimentul financiar;

Compartimentul contabilitate, postcalcul si analize economice;

CFI.

Functiunea de personal:

Compartimentul salarizare, relatii de munca, organizare si proiectare, statistica;

Oficiul juridic;

Administrativ, secretariat, paza si PSI.

La nivelul productiei:

sectii de baza:

tesatorie;

finisaj.

Sectii auxiliare:

Serie scurta;

Mecano- energetic;

Magazin propriu de prezentare si desfacere.

Forta de munca

La 31.03.2001 numarul si structura fortei de munca se prezenta astfel:

– muncitori calificati 822

muncitori necalificati 23

tehnicieni si functionari cu studii medii 50

personal cu studii superioare 41.

Structura pe grupe de varsta a personalului la 31.03.2001:

18 – 25 ani 138

26 – 35 ani 306

36 – 45 ani 409

46 – 55 ani 99

> 55 ani 5

Echipa manageriala reprezinta o structura reala bine definita. Componentii echipei manageriale sunt:

DIRECTOR GENERAL;

DIRECTOR TEHNIC PRODUCTIE;

DIRECTOR ECONOMIC;

DIRECTOR COMERCIAL.

In cadrul echipei, membrii detin urmatoarele functii:

DIRECTORUL GENERAL al societatii comerciale, are urmatoarele atributii principale: repartizeaza sarcinile intre membrii echipei in functie de posturile pe care le detin, coordoneaza activitatea acestora si colaboreaza cu fiecare dintre ei in realizarea sarcinilor specifice domeniului condus, creeaza si mentine un climat de armonie in cadrul echipei. Raspunde direct de formularea politicii de dezvoltare, de adaptarea deciziilor, lunare de realizarea politicii si a planului firmei, precum si de rezultatele de ansamblu ale acesteia.

DIRECTORUL TEHNIC si de productie fundamenteaza deciziile privind nivelul productiei fabricate in fiecare luna, din care intern si export si decizia de investitii. In fundamentarea deciziilor colaboreaza cu ceilalti membri ai echipei in vederea corelarii productiei cu nivelul cererii si cu resursele materiale , financiare si umane necesare realizarii productiei.

DIRECTORUL ECONOMIC raspunde de aspectele economico – financiare. Principalele sale atributii si responsabilitati sunt: urmareste nivelul costurilor de productie, analizeaza nivelul cifrei de afaceri si a profitului si impreuna cu ceilalti membri ai echipei adopta masuri de crestere a acestora .

DIRECTORUL COMERCIAL coordoneaza activitatile comerciale ale intreprinderii: aprovizionare, desfacere, marketing, si fundamenteaza direct deciziile privind politica in domeniul comercial si cele referitoare la vanzarea produselor pe piata interna si externa. In vederea fundamentarii riguroase a deciziilor colaboreaza cu ceilalti membri ai echipei.