Analiza Diagnostic. Determinarea Rezultatului Intreprinderii (s.c. Xyz S.a.)

CAPITOLUL 1

Prezentarea generală a activității

S.C. “CASIAL” S.A. DEVA

Scurt istoric

S.C. “CASIAL” S.A. cu sediul în Comuna Șoimuș, sat Chișcădaga, Str. Principală nr. 1, înregistrată la Camera de Comerț și Industrie a Jud. Hunedoara sub nr. J20/14/1991, având cod de înregistrare fiscală R2092256.

Construirea propriu zisă a societății a început în anul 1972 fiind pusă în funcțiune în anul 1976.

Amplasarea societății s-a făcut în zona Chișcădaga, ținându-se cont de existența materiilor prime pentru fabricarea cimentului (piatră de calcar și argilă) astfel:

-cariera de calcar este situată la o distanță de aproximativ 7 km. de sediul societății, ocupând masivul “Măgura Feredeului”. Transportul pietrei de calcar se face cu un releu de benzi de cca. 5 km. Rezervele de calcar asigură materie primă pentru ciment și var pe o perioadă de peste 60 ani, la nivelul actual al producției.

-cariera de argilă este situată în versantul stâng al Văii Căianului, în vecinătatea localității Chișcădaga, într-o zonă de dealuri ce nu depășesc altitudinea de 400 m. Transportul argilei de la carieră la locul de producție se realizează cu un releu de benzi cu o lungime de aproximativ 1,5 km.

Capacitatea de producție anuală a societății este de 1.200.000 tone ciment .

Producția de ciment a început în anul 1977 .

Până în prezent capacitatea de producție nu a fost atinsă datorită în principal neasigurării desfacerii la nivelul capacității de producție.

Până în anul 1990 societatea s-a numit “Întreprinderea pentru Lianți” Deva, când, prin Hotarârea Guvernului nr. 1200/1990, s-a constituit, prin preluarea întregului patrimoniu al fostei Întreprinderi, Societatea Comercială “CASIAL” S.A. Deva sub care denumire activează și în prezent.

SC CASIAL SA DEVA este persoană juridică română și își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și cu Actul constitutiv al societății.

În decursul timpului Societatea Comercială “CASIAL” S.A. Deva și-a câștigat un renume binemeritat, în rândul producătorilor de materiale de construcții, fiindu-i recunoscută și apreciată calitatea produselor, în țară și străinătate, mărturie fiind premiile obținute de la prestigioase instituții de profil.

Obiectul de activitate al Societății Comerciale “CASIAL” S.A.

În prezent Societatea Comercială “CASIAL” S.A. este o unitate cu o experiență în producerea materialelor de construcții (ciment, var, filer, gips) de peste 20 de ani.

Scopul societății este producerea materialelor de construcții și mai exact:

-ciment

-filer de calcar

-gips pentru ciment

Obiectul de activitate principal este:

producerea și comercializarea materialelor de construcții și a activităților ce derivă din aceasta.

Comparativ cu produsele realizate pe plan mondial, calitatea produselor poate fi apreciată la nivelul standardelor internaționale cu posibilități de a se ridica la nivelul unor cerințe superioare pentru unii parametri. Societatea are certificat Sistemul de management de calitate și mediu conform ISO 9001/2000 și ISO 14001/1996.

Structura organizatorică a Societății Comerciale CASIAL S.A.

Societatea Comercială “CASIAL” S.A. este o societate cu capital privat, în totalitate, în valoare de 72.224.798 mii lei împărțit în 72.224.798 acțiuni în valoare nominală de 1.000 lei fiecare, în întregime subscrise de acționari.

Toate acțiunile emise de societate sunt nominative, sub formă dematerializată, evidențiate prin înscriere în cont și sunt tranzacționate pe piețele organizate de capital, conform Comisiei Naționale de Valori Mobiliare.

În decursul timpului structura capitalului social s-a modificat după cum urmează:

-capital de stat în totalitate până în 1992,

-între anii 1992-1995 capitalul social al societății a aparținut în proporție de 70% FPS și 30% FPP,

-după anul 1995, 49% din capitalul social al societății a fost subscris persoanelor fizice care și-au depus cupoanele la societate și 51% aparținea FPS, situație menținută până în anul 1997,

-din anul 1997 partea deținută de FPS a fost vândută unui acționar străin (Lasselsberger) originar din Austria.

-în aprilie 2000, în urma unei achiziții indirecte SC CASIAL SA devine membră a Grupului Heidelberger Zement care este al treilea mare producător de materiale de construcții din lume și primul din Europa având o cifră de afaceri de 6,4miliarde EUR în 2000.

Capitalul social poate fi redus sau mărit pe baza hotărârii AGA în condițiile legii și a Actului Constitutiv al Societății.

Organul de conducere al societății este Adunarea Generală a Acționarilor.

Societatea este administrată de către Consiliul de Administrație.

Consiliul de Administrație este condus de un președinte, ales dintre membrii acestuia. În relațiile cu terții societatea este reprezentată de către președintele Consiliului de Administrație, sau în lipsa acestuia de către un administrator sau alte persoane desemnate de președinte, care stabilesc în același timp limitele și competența acestora.

Gestiunea societății este controlată de către Comisia de Cenzori numită de AGA.

Structura organizatorică a societății cuprinde compartimente de producție și compartimente tehnice și funcționale în care se desfășoară activitățile necesare executării operațiilor și lucrărilor care conduc la realizarea și valorificarea producției.

Compartimentele de producție sunt organizate la nivel de secție și ateliere productive după cum urmează:

I Secția producție

-atelier materii prime

-atelier preparare clincher

-atelier ciment

-atelier expediție ciment

-atelier auxiliar producție

-formație întreținere mecanică

II Secția mentenanță

-departament mecano-energetic

-atelier mecanic

-atelier energetic

CTC laborator

Căi ferate uzinale

Atelier expediție

Depozite

Coloana transport auto.

În cadrul compartimentelor de producție muncitorii sunt grupați în formații de lucru conduse de maiștri, pe locuri de muncă și activități.

Compartimentele tehnice și funcționale sunt organizate la nivel de birouri servicii în funcție de importanța și complexitatea lucrărilor și desfășurarea activitaților:

-serviciul financiar-contabilitate

-compartiment controling

-departament IT

-departament statistică vânzări

-serviciul desfacere

-serviciul aprovizionare

-serviciul personal și protecția muncii

-biroul producție

-biroul mecanizare

-biroul investiții

-serviciul administrativ

-departament juridic

-control financiar intern

-departament SAP

-departament tehnic

Personalul este angajat de către Consiliul de Administrație. Încadrarea personalului se face be bază de Contract individual de muncă, cu respectarea legislației muncii și asigurărilor sociale.

Funcționalitatea și eficiența structurii organizatorice depinde de corectitudinea delimitării și repartizării atributelor, sarcinilor, competențelor, responsabilităților între compartimentele funcționale, acestei cerințe dândui-se o mare importanță.

Materializarea în plan operațional a principiilor de structurare organizatorică se realizează cu ajutorul unor documente consacrate, respectiv:

-regulamentul de organizare și funcționare (ROF),

-regulamentul de ordine interioară (ROI)

-fișa postului

-organigrama

Regulamentul de organizare și funcționare (ROF) este documentul cel mai cuprinzător al structurii organizatorice. Rolul acestui document este acela de a descrie mecanismul de funcționare al S.C. “CASIAL” S.A. prin precizarea atribuțiilor compartimentelor, precum și a sarcinilor, competențelor, responsabilităților, pentru posturile și funcțiile existente în cadrul compartimentelor.

Relațiile organizatorice existente între compartimente sunt descrise și prezentate, sugestiv sub forma diagramelor de relații ale fiecărui compartiment cu restul compartimentelor.

Regulamentul de ordine interioară este documentul în care sunt specificate drepturile și îndatoririle personalului societății, modul de conduită al salariaților, pedepsele și stimulentele prevăzute.

Fișa postului precizează în detaliu elementele necesare unei persoane pentru a îndeplini în bune condiții postul atribuit. Fișele postului sunt întocmite și actualizate periodic de către șefii de compartimente cu sau fără asistență din partea managerilor superiori.

Organigrama înseamnă reprezentarea grafică după anumite criterii a ansamblului structurii organizatorice a societății. Rolul reprezentării grafice este de vizualizare a structurii organizatorice (rolul pasiv) și suport de analiză a funcționalității acesteia (rolul activ). Organigrama este alcătuită din blocuri sau “căsuțe” de formă dreptunghiulară și din linii. Aceste blocuri se utilizează pentru a prezenta compartimente sau posturi de conducere, iar liniile pentru a reprezenta legăturile organizatorice dintre compartimentele structurii organizatorice.

1.4. Organizarea activității financiar-contabile la

S.C. CASIAL S.A

În conformitate cu prevederile Legii contabilității nr.82/1991R, la S.C. “CASIAL”S.A., contabilitatea este organizată în compartimente distincte, respectiv compartimentul financiar-contabil și controling, aflate în subordinea directorului financiar.

Departamentul Contabilitate exercită și are în principal următoarele atribuții și relații de colaborare:

ATRIBUȚII

Înregistrarea cronologică și sistematică a mișcărilor patrimoniale referitoare la capitaluri și rezerve, imobilizări, stocuri și producție în curs de execuție;

Asigurarea integrității patrimoniului și controlul operațiunilor patrimoniale efectuate și furnizarea informațiilor necesare întocmirii documentelor de sinteză contabilă.

RELAȚII DE COLABORARE

PRIMEȘTE

De la departamentul SAP-PM, departamentul investiții și ateliere de producție – procese verbale de recepție, de punere în funcțiune, documente ce atestă mișcarea mijloacelor fixe;

De la atelierul mecanic – documentații de casare sau scoatere din funcțiune;

De la departamentul SAP-PM și ateliere de producție – note de intrare recepție, fișe limită de consum, bonuri de consum, mișcare, transfer, documente ce reflectă consumul pe ateliere de gaz metan, energie electrică ce atestă mișcarea stocurilor materiale;

De la departamentul tehnic, financiar și administrația vânzărilor – rapoarte de producție, avize de însoțire a mărfii, facturi, chitanțe, ce atestă mișcarea stocurilor de produse finite și producție neterminată;

De la furnizori – documente de atestare a intrărilor de imobilizări și valori materiale, facturi sau avize de însoțire a mărfii; refuzuri cantitative; scrisori de trăsura.

TRANSMITE

La Director Financiar – documente de sinteză, balanțe, fișa contului.

La departamentul aprovizionare și ateliere de producție – stocul de materiale, obiecte de inventar;

La toate compartimentele funcționale și de producție – situația imobilizărilor aflate în folosință;

La departamentul administrativ – documentele de lucru pe bază de proces verbal de predare-primire în vederea arhivării la arhiva societații;

La organele de control – note contabile, fișa contului, balanțe;

La direcția de statistică – chestionare;

La organele de poliție – situația mișcării valorilor materiale și stocuri.

Departamentul financiar

ATRIBUȚII

Urmărirea și furnizarea rezultatelor economice obținute atât pentru necesitațile proprii cât și pentru informarea asociaților sau acționarilor, clienților și furnizorilor, băncilor și altor persoane fizice și juridice;

Furnizarea informațiilor necesare întocmirii documentelor de sinteză contabilă;

Înregistrarea cronologică și sistematică a mișcărilor patrimoniale referitoare la terți, trezorerii.

RELAȚII DE COLABORARE

PRIMEȘTE

De la departamentul aprovizionare – note de intrare-recepție pentru stabilirea concordanței dintre facturile furnizorilor și NIR;

De la departamentul contabilitate – înregistrări contabile, determinarea creanțelor și datoriilor de la și către terți;

De la compartimente funcționale și de producție – foile colective de prezență, concedii medicale, pentru determinarea veniturilor salariaților;

De larea arhivării la arhiva societații;

La organele de control – note contabile, fișa contului, balanțe;

La direcția de statistică – chestionare;

La organele de poliție – situația mișcării valorilor materiale și stocuri.

Departamentul financiar

ATRIBUȚII

Urmărirea și furnizarea rezultatelor economice obținute atât pentru necesitațile proprii cât și pentru informarea asociaților sau acționarilor, clienților și furnizorilor, băncilor și altor persoane fizice și juridice;

Furnizarea informațiilor necesare întocmirii documentelor de sinteză contabilă;

Înregistrarea cronologică și sistematică a mișcărilor patrimoniale referitoare la terți, trezorerii.

RELAȚII DE COLABORARE

PRIMEȘTE

De la departamentul aprovizionare – note de intrare-recepție pentru stabilirea concordanței dintre facturile furnizorilor și NIR;

De la departamentul contabilitate – înregistrări contabile, determinarea creanțelor și datoriilor de la și către terți;

De la compartimente funcționale și de producție – foile colective de prezență, concedii medicale, pentru determinarea veniturilor salariaților;

De la departamentul personal, salarizare – solicitări, planificări concedii legale, formulare pentru evaluarea anuală a personalului;

De la clienți – facturi;

De la organisme bancare – extrase de cont;

De la clienți și furnizori – procese verbale de compensare.

TRANSMITE

La directorul financiar – documente de sinteză, balanțe, fișa contului;

La departamentul personal, salarizare – formulare cu evaluarea anuală a personalului, planificarea concediilor, cereri, necesar de instruire;

La direcția de statistică – dări de seamă;

Compartiment controling

ATRIBUȚII

Urmărirea și furnizarea rezultatelor economice obținute pentru necesitățile proprii cât și pentru informarea asociaților sau acționarilor;

Furnizarea informatiilor necesare întocmirii documentelor de sinteză contabilă;

Întocmirea documentelor de sinteză BVC;

Analiza activității societății pe o perioadă de timp și compararea cu BVC.

RELAȚII DE COLABORARE

PRIMEȘTE

De la departamentul contabilitate – înregistrări contabile, determinarea veniturilor și cheltuielilor de la și către terți;

De la departamentul SAP-PM, departamentul tehnic și atelierele de producție – rapoarte de producție, indicatori statistici pentru repartizarea cheltuielilor pe ateliere de producție și produse;

De la departamentul organizare – BVC pentru salarii, ore reparații și producție, indicatori statistici, fișa postului.

TRANSMITE

La directorul financiar – documente de sinteză, cheltuieli pe ateliere, costuri pe unitatea de produs;

La directorul financiar și ateliere de producție – BVC pe ateliere, situația comparativă între cheltuielile efectuate și BVC-uri pe ateliere și la nivel de societate;

La departamentul administrativ – documente de lucru pe bază de proces verbal de predare-primire în vederea arhivării la arhiva societății;

La departamentul personal – formulare cu evaluarea anuală a personalului, planificarea concediilor, cereri, necesar de instruire.

Compartimentul financiar contabil este constituit din 19 persoane cu studii medii și superioare de specialitate.

Înregistrarea operațiilor patrimoniale în contabilitate se face cronologic în conturile sintetice și analitice cu ajutorul Registrului Jurnal, a Registrului Maestru Șah, împreună cu documentele primare și documentele justificative, precum și bilanțul contabil, documente întocmite potrivit normelor stabilite.

Conturile necesare înregistrării în contabilitate a operațiilor patrimoniale se regăsesc în Planul de Conturi General emis de Ministerul Finanțelor.

Contabilitatea de gestiune este organizată în funcție de specificul activității de producție, costurile stabilindu-se pe faze de producție.

Bilanțul contabil, întocmit pe baza datelor furnizate de balanța de verificare contabilă, se întocmește și se depune periodic, în funcție de normele prevăzute de Legea Contabilității.

Raportările semestriale, trimestriale, lunare se întocmesc la serviciul financiar-contabilitate funcție de cerințele organelor fiscale teritoriale.

Atribuțiile directorului economic se stabilesc de către conducătorul societății și al personalului din subordine de către directorul economic.

Contabilitatea S.C. “CASIAL” SA Deva este organizată pe secțiuni după cum urmează:

-contabilitatea operațiunilor de capital;

-contabilitatea stocurilor;

-contabilitatea terților;

-contabilitatea trezoreriei;

-contabilitatea cheltuielilor;

-contabilitatea veniturilor;

-contabilitatea rezultatelor;

-contabilitatea altor elemente nepatrimoniale prin conturi în afara bilanțului.

În afara registrelor cerute de legea contabilității (Registru jurnal și Registru inventar) se utilizează sistemul de prelucrare automată a datelor, cu ajutorul calculatoarelor electronice din dotare, prin programul SAP.

Pentru înregistrarea operațiilor patrimoniale, în contabilitate se folosește forma de înregistrare “maestru șah”, contabilitatea fiind ținută în partidă dublă, asigurându-se astfel o imagine fidelă a patrimoniului, a situației financiare și a rezultatului obținut, respectându-se principiile: prudenței, permanenței metodelor continuității activității, independenței exercițiului și intangibilității bilanțului de deschidere a exercițiului și al necompensării.

Societatea comercială “CASIAL”SA utilizează formulare comune privind activitatea financiar contabilă, formulare cu regim special, conform prevederilor legale din domeniu. Dintre acestea amintim:

– aviz de expediție

– facturi fiscale

– chitanțe fiscale

– bonuri de consum

– bonuri de mișcare

– proces verbal de recepție a mijloacelor fixe

– note contabile.

În funcție de disponibilitățile bănești și de prevederile bugetului de venituri și cheltuieli s-au realizat investiții constând în achiziții de mijloace fixe ca:

-instalații de desprăfuire

-mijloace de transport

-tehnică de calcul

-aparate de măsurare și control (SDV)

Amortizarea imobilizărilor din cadrul S.C. “CASIAL” SA Deva se realizează prin metoda amortizării lineare, utilizând conturile specifice amortizării imobilizărilor.

CAPITOLUL 2.

Delimitări și fundamentări teoretice privind cheltuielile și veniturile

2.1 Definiția și recunoașterea cheltuielilor și veniturilor în situațiile financiare

CHELTUIELI ȘI VENITURI ÎN VIZIUNEA IAS 1 – PREZENTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE

Cheltuielile reprezintă descreșteri de avantaje economice în cursul perioadei de gestiune, respectiv diminuări de active sau creșteri de pasive, care au ca rezultat diminuarea capitalurilor proprii sub alte forme decât retragerile/distribuirile de capital.

Ele sunt constatate atunci când apare o diminuare de avantaje economice viitoare, implicată de realizarea unei diminuări de activ sau a unei creșteri de datorii, și când acestea pot sa fie măsurate în mod fiabil.

În categoria cheltuielilor intră și pierderile, deoarece generează diminuări de beneficii economice, indiferent dacă sunt realizate sau nu (de exemplu pierderi din diferențe de curs valutar).

Pierderile sunt diminuări de capitaluri proprii ce rezultă din tranzacții de ordin secundar sau din incidente, precum și din orice alte tranzacții, evenimente și circumstanțe, cu excepția celor ce rezultă din cheltuieli sau din distribuiri de capital în favoarea proprietarilor.

Criteriile cumulative de recunoaștere a cheltuielilor sunt:

Diminuare de beneficii economice viitoare, prin diminuarea de active sau creșteri de datorii;

Evaluare credibilă.

În același context trebuie ținut cont și de principiul conectării cheltuielilor cu veniturile obținute în decursul aceleiași perioade.

Sunt cheltuieli care sunt recunoscute în contul de profit și pierdere prin alocare sistematică, într-un anumit interval de timp. Este cazul amortizării aferente imobilizărilor corporale, care alocă porțiuni din costul inițial de achiziție sub formă de cheltuieli ale perioadei, în corelație cu consumarea/expirarea beneficiilor asociate imobilizărilor respective.

Veniturile sunt creșteri de avantaje economice în cursul perioadei de gestiune, respectiv creșteri de active sau diminuări de pasive, care au ca rezultat creșterea capitalurilor proprii, sub alte forme decât aporturile de capital.

Ele sunt constatate, în general, atunci când apare o creștere de avantaje economice viitoare, implicată de realizarea unei creșteri de activ sau a unei diminuări de datorii și când acestea pot să fie măsurate în mod fiabil.

Câștigurile sunt creșteri de capitaluri proprii ce rezultă din tranzacții de ordin secundar sau din incidente, precum și din orice alte tranzacții, evenimente și circumstanțe, cu excepția celor ce rezultă din venituri sau din aporturi de capital ale proprietarilor.

Câștigurile sunt constante, în general, atunci când ele sunt realizate și când valoarea lor poate să fie determinată cu un grad suficient de certitudine.

Trebuie făcută distincția dintre venituri și câștiguri, deși ambele se regăsesc în același segment al contului de profit și pierdere. Noțiunea de căștig implică un rezultat net favorabil dintr-o tranzacție, ca urmare a compensării efectelor (sumelor de bani primite) cu eforturile corespunzătoare (costul bunului).

Criteriile de recunoaștere a veniturilor sunt:

Creștere de beneficii economice viitoare, prin creșteri de active sau reduceri de datorii;

Evaluare credibilă;

Venitul trebuie realizat/obținut sau realizarea să aibă un grad suficient de certitudine.

B. CHELTUIELI ȘI VENITURI DEFINITE DE OMFP NR.94/2001

Definiția cheltuielilor include pierderile, precum și acele cheltuieli care apar în procesul desfășurării activităților curente ale întreprinderii. De exemplu, cheltuielile ce apar în cursul activităților curente ale întreprinderii includ costul vânzărilor, salariile și amortizarea. Ele se regăsesc de obicei sub forma ieșirilor sau scăderii valorii activelor, cum ar fi: numerarul sau echivalentele numerarului, stocurile, terenurile și mijloacele fixe.

Pierderile reprezintă alte elemente care corespund definiției cheltuielilor și care pot apărea sau nu pot apărea pe parcursul desfășurării activităților curente ale întreprinderii. Pierderile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice și din acest punct de vedere nu diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli. Prin urmare, în acest "cadru general" ele nu sunt considerate ca structură distinctă.

În categoria pierderilor sunt incluse, de exemplu, acele rezultate din dezastre, cum ar fi inundațiile sau incendiile, precum și cele rezultate din ieșirea activelor pe termen lung. De asemenea, definiția cheltuielilor include și pierderile nerealizate, de exemplu cele rezultate din creșterea cursului de schimb valutar în cazul unor împrumuturi pe care întreprinderea le-a contractat în valută. De obicei, în contul de profit și pierdere prezentarea pierderilor se efectuează distinct, datorită importanței cunoașterii existenței și valorii acestora în procesul decizional. Pierderile sunt raportate de regulă la valoarea netă, exclusiv veniturile aferente.

Definiția veniturilor include atât venituri din activitățile curente, cât și câștiguri din orice alte surse. Veniturile din activitățile curente se pot regăsi sub diferite denumiri, cum ar fi vânzări, comisioane, dobânzi, dividende, redevențe și chirii.

Câștigurile reprezintă alte elemente care corespund definiției veniturilor și pot apărea sau nu pot apărea ca rezultat al activității curente a întreprinderii. Câștigurile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice și din acest punct de vedere nu diferă ca natură de venituri. Prin urmare, în acest cadru general câștigurile nu sunt privite ca elemente separate.

Câștigurile includ, de exemplu, sumele rezultate în urma ieșirii activelor imobilizate pe termen mediu și lung. Definiția veniturilor include totodată și câștigurile nerealizate, de exemplu cele rezultate din reevaluarea titlurilor de plasament și cele rezultate din creșterea valorii contabile a activelor pe termen lung. Prezentarea câștigurilor în contul de profit și pierdere se realizează de obicei distinct, deoarece cunoașterea existenței acestora este importantă pentru procesul decizional. Câștigurile sunt prezentate de regulă la valoarea netă, exclusiv cheltuielile aferente.

Veniturile pot fi utilizate pentru achiziționarea de active sau pentru creșterea valorii diferitelor tipuri de active, de exemplu: numerar, creanțe, bunuri și servicii primite în schimbul bunurilor și al serviciilor furnizate. Veniturile pot rezulta, de asemenea, din lichidarea datoriilor. De exemplu, o întreprindere poate furniza bunuri și servicii unui creditor în scopul lichidării unei datorii legate de un credit în derulare.

Recunoașterea cheltuielilor

Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere atunci când a avut loc o reducere a beneficiilor economice viitoare aferente diminuării unui activ sau creșterii unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. De fapt aceasta înseamnă că recunoașterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoașterea creșterii datoriilor sau a reducerii activelor (de exemplu, drepturile salariale angajate sau amortizarea mijloacelor fixe).

Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere pe baza asocierii directe între costurile implicate și obținerea elementelor specifice de venit. Acest proces, cunoscut sub numele de conectarea costurilor la venituri, implică recunoașterea simultană sau combinată a veniturilor și cheltuielilor care rezultă direct și concomitent din aceleași tranzacții sau din alte evenimente. De exemplu, diversele componente ale cheltuielilor care contribuie la determinarea costului bunurilor vândute sunt recunoscute în același timp cu venitul din vânzarea bunurilor. Totuși aplicarea conceptului conectării în conformitate cu prevederile prezentului "cadru general" nu permite recunoașterea în bilanț a elementelor care nu corespund definiției activelor sau datoriilor.

Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere pe baza unei proceduri de alocare sistematică și rațională, atunci când se așteaptă să se obțină beneficii economice în decursul mai multor perioade contabile și când asocierea acestora cu veniturile poate fi determinată doar în mod vag sau indirect. Această modalitate este deseori necesară în procesul recunoașterii cheltuielilor asociate cu utilizarea unor active, cum ar fi: terenuri și mijloace fixe, fond comercial, licențe și mărci de comerț; în astfel de cazuri cheltuiala este prezentată ca amortizare. Aceste proceduri de alocare au drept scop recunoașterea cheltuielilor în cadrul perioadelor contabile în care se consumă sau expiră beneficiile economice asociate acestor elemente.

O cheltuială este recunoscută imediat în contul de profit și pierdere atunci când un cost nu generează beneficii economice viitoare sau atunci când și în măsura în care viitoarele beneficii economice nu corespund sau încetează să mai corespundă condițiilor pentru recunoașterea în bilanț sub formă de activ.

O cheltuială este, de asemenea, recunoscută în contul de profit și pierdere în acele situații în care apare o datorie fără recunoașterea unui activ, cum ar fi cazul în care datoria apare ca urmare a acordării de garanții pentru produsele vândute.

Recunoașterea veniturilor

Veniturile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere atunci când a avut loc o creștere a beneficiilor economice viitoare aferente creșterii unui activ sau diminuării unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. Aceasta presupune că recunoașterea veniturilor se realizează simultan cu recunoașterea creșterii activelor sau a reducerii datoriilor (de exemplu, creșterea netă a activelor rezultată din vânzarea produselor sau a serviciilor ori descreșterea datoriilor ca rezultat al anulării unei datorii).

Procedurile adoptate în practică în mod normal pentru recunoașterea veniturilor, de exemplu cerința ca venitul să fie obținut, constituie aplicații ale criteriilor de recunoaștere prezentate în acest "cadru general". Astfel de proceduri conduc în general la limitarea recunoașterii ca venituri numai a acelor elemente ce pot fi evaluate în mod credibil și care au un grad suficient de certitudine.

Veniturile prin prisma IAS 18 “Venituri”

Venitul este fluxul brut de beneficii economice primite de o societate în cursul activităților obișnuite ale acesteia, atunci când acest flux se materializează în creșteri ale capitalului propriu, altele decât creșterile datorate contribuțiilor din partea participanților la acest capital propriu.

Valoarea justă este suma la care poate fi tranzacționat un activ sau la care poate fi decontată o datorie de bunăvoie între părți aflate în cunoștință de cauză, în cadrul unei tranzacții în care prețul este determinat obiectiv.

Venitul include doar fluxurile brute de beneficii economice primite sau primit de către societate în nume propriu.

Sunt excluse din venituri sumele colectate în numele unor terțe părți, cum ar fi taxele pentru bunuri și servicii, TVA, care nu sunt beneficii economice de primit de către întreprindere și nu au ca rezultat creșteri ale capitalului propriu.

Veniturile trebuie evaluate la valoarea justă a mijlocului de plată primit sau de primit.

Suma veniturilor dintr-o tranzacție este determinată de obicei printr-un acord între societate și cumpărătorul sau utilizatorul activului. Ea se evaluează la valoarea justă a mijlocului de plată primit sau de primit, ținând cont de suma oricăror reduceri comerciale și a oricăror rabaturi cantitative acordate de societate.

Mijlocul de plată este de regulă numerarul sau echivalent de numerar, iar suma veniturilor este dată de suma numerarului sau echivalentului de numerar primit sau de primit. În cazul în care intrarea de numerar sau echivalent de numerar este amânată, valoarea justă a mijlocului de plată poate fi mai mică decât suma nominală a numerarului primit sau de primit. În vederea eliminării acestui fapt, pe bază de acorduri între vânzător și cumpărător (cu caracter de tranzacție financiară), valoarea justă a mijlocului de plată va fi determinată prin actualizarea tuturor sumelor de primit în viitor, utilizând în acest scop rata dobânzii aferente perioadei respective.

Diferența dintre valoarea justă la data recunoașterii venitului și suma nominală a mijlocului de plată este recunoscută ca venit din dobânzi (venit financiar).

Criteriile de recunoaștere a veniturilor sunt aplicate de obicei separat pentru fiecare tranzacție, pentru a putea reflecta realitatea economică. De exemplu când prețul de vânzare al unui produs include o sumă identificabilă pentru servicii succesive, această sumă este înregistrată în avans și recunoscută ca venit pe parcursul perioadei în care s-a efectuat service-ul.

Veniturile nu pot fi recunoscute atunci când cheltuielile aferente tranzacțiilor respective nu pot fi evaluate în mod rezonabil; în asemenea cazuri, orice mijloc de plată deja primit este recunoscut ca datorie.

Recunoașterea veniturilor pe măsura execuției contractului, este denumită în mod curent “metoda procentului de execuție”. Potrivit acestei metode, veniturile sunt recunoscute în perioadele contabile în care sunt prestate serviciile.

Veniturile din dobânzi trebuie recunoscute periodic, în mod proporțional pe baza randamentului efectiv valorii activului. Randamentul efectiv al unui activ este rata dobânzii necesară pentru actualizarea fluxurilor viitoarelor intrări de numerar, așteptate pe durata de viață a activului pentru a egala valoarea contabilă inițială a acestuia.

Redevențele trebuie recunoscute pe baza contabilității de angajamente, conform realității economice a contractului.

2.2 Structuri de cheltuieli și venituri operabile în contabilitatea financiară.

Structura, pe grupe, a conturilor de cheltuieli, reglementată de Planurile de conturi generale, în vigoare, este următoarea:

Structura reglementată a cheltuielilor vizează:

Cheltuielile unității (care) reprezintă valorile plătite pentru:

Consumuri de stocuri, lucrări executate și servicii prestate de care beneficiază unitatea;

Cheltuieli cu personalul;

Executarea unor obligații legale sau contractuale.

Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice și pot rezulta sau nu ca urmare a desfășurării activității curente a persoanei juridice.

Amortizările și provizioanele (constituite).

Structura, pe grupe, a conturilor de venituri, reglementată de Planurile de conturi generale, în vigoare, este următoarea:

Principala inovație adusă de OMFP nr.94/2001 este introducerea unor conturi de venituri privind ajustarea la inflație (grupa 78) și din impozitul pe profit amânat (grupa 79).

Structura reglementată a veniturilor vizează:

În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activități curente, cât și câștigurile din orice alte surse;

Câștigurile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice care pot apărea sau nu ca rezultat din activitatea curentă, dar nu diferă ca natură de veniturile din această activitate;

Activitățile curente sunt orice activități desfășurate de o persoană juridică, ca parte integrantă a obiectului său de activitate, precum și activitățile conexe acestora;

Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzacții ce sunt clar diferite de activitățile curente și care, prin urmare, nu se așteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat, de exemplu exproprieri sau dezastre naturale.

Veniturile din activități curente se pot regăsi sub diferite denumiri: vânzări, comisioane, dobânzi, dividende.

Contabilitatea financiară a cheltuielilor și veniturilor este organizată având la bază concepția dualistă. În consecință, ia are ca obiect evaluarea și înregistrarea cheltuielilor și veniturilor în funcție de natura lor, iar contabilitatea de gestiune, în raport de destinația cheltuielilor.

Particularizând, în raport de cele două structuri, contabilitatea financiară reflectă cheltuielile într-o clasificare corespunzătoare naturii activităților pe care le desfășoară întreprinderea (exploatare, financiară și extraordinară) și naturii resurselor consumate.

Pentru reprezentarea cheltuielilor și veniturilor se pornește de la caracterul de proces al activităților consumatoare de resurse și producătoare de rezultate. Ocazionarea cheltuielilor și crearea veniturilor se derulează în mai multe etape succesive sau simultane de timp. Astfel, în cazul procesului cheltuielilor se întâlnesc patru momente : angajarea, consumul, plățile, imputarea.

Angajarea are loc în momentul în care se contractează obligația bănească generatoare de plăți sau consumatoare de resurse.

Consumul este specific utilizării efective sau “sacrificării” resurselor în scopul satisfacerii unor nevoi productive sau neproductive, după caz.

Plățile constau din achitarea unei sume de bani ca echivalent în cadrul relațiilor financiare.

Imputarea reprezintă momentul când cheltuielile sunt decontate sau repartizate asupra rezultatelor obținute.

În cadrul procesului de creare a veniturilor se delimitează patru momente: producția, facturarea sau vânzarea pe credit, încasarea, încorporarea.

Producția este momentul creării rezultatului ca produs al activității consumatoare de resurse.

Facturarea sau vânzarea pe credit constă în transferarea dreptului de proprietate de la vânzător la client.

Încasarea reprezintă etapa în care rezultatul vândut se transformă în bani.

Încorporarea este o etapă strict contabilă prin care veniturile sunt înglobate în rezultate pentru a absorbi cheltuielile corespondente.

Respectând principiul independenței exercițiilor, toate operațiile care determină cheltuieli și venituri sunt înregistrate în momentul generării sau angajării lor. În mod corespunzător se organizează o

<< contabilitate de angajamente >> sau << accrual accounting >>. Ea presupune individualizarea și reflectarea cheltuielilor în faza de angajare și consum, iar a veniturilor în momentul obținerii și a realizării lor.

În concordanță cu principiul rezultatului este necesar să se delimiteze momentul în care cheltuielile se consideră consumate și veniturile realizate, iar pe aceasta bază imputarea costului atașat în vederea determinării rezultatului net. În acest sens s-a creat principiul recunoașterii cheltuielilor consumate în momentul utilizării resurselor, iar a veniturilor realizate în momentul transferării dreptului de proprietate, deci al livrării sau facturării către client. Dacă veniturile nu sunt legate de vânzări (chirii, dobânzi de încasat) sunt considerate realizate în momentul constatării lor. Pornind de la venitul realizat al exercițiului, în mod corespunzător se delimitează cheltuielile în calitatea lor de efort care au generat veniturile.

Așa cum se arată în contabilitatea anglo-saxonă, cheltuielile se află într-o conexiune cu veniturile deja recunoscute, proces cunoscut sub denumirea de “matching”. Toate cheltuielile angajate în cursul exercițiului care nu se pot atașa veniturilor realizate sunt “activate” sau recunoscute ca active, fiind imobilizate, stocate sau repartizate asupra mai multor exerciții. De asemenea, sunt “pasivizate” sau recunoscute ca pasive toate veniturile realizate în avans care sunt atribuite exercițiilor viitoare.

Pentru delimitarea și evidențierea cheltuielilor și veniturilor se poate folosi și criteriul <<contabilitate de trezorerie>> sau <<cash-accounting>>. În acest caz, tranzacțiile sunt separate și înregistrate în categoria cheltuielilor și veniturilor numai la decontarea lor la trezorerie. Respectiv, cheltuielile sunt reprezentate în momentul efectuării plăților, iar veniturile realizate în momentul încasării rezultatului.

2.3 Modelul de principiu privind

contabilitatea cheltuielilor și veniturilor

Conturile de cheltuieli au funcție contabilă de activ. Se debitează cu cheltuielile efectuate în cursul anului ca exercițiu financiar și se creditează la decontarea (repartizarea) cheltuielilor asupra rezultatelor. Prin funcția contabilă, conturile de venituri sunt asimilate conturilor de pasiv. Se creditează cu veniturile realizate în cursul anului ca exercițiu financiar, se debitează cu încorporarea veniturilor în rezultate.

Conturile de cheltuieli și de venituri se închid, după caz, lunar sau la sfârșitul anului ca exercițiu financiar prin contul 12 “Rezultatul exercițiului”. Cheltuielile se repartizează asupra rezultatului, iar veniturile se încorporează în rezultate. La rândul său contul 12”Rezultatul exercițiului” este un cont de bilanț, fiind inclus în categoria conturilor de capitaluri proprii. Soldul creditor al contului evidențiază rezultatul sub formă de profit, iar soldul debitor – rezultatul sub formă de pierdere. În felul acesta contul 12”Rezultatul exercițiului” realizează legătura dintre conturile de cheltuieli și de venituri, pe de o parte, și conturile de bilanț, pe de altă parte. Astfel, soldul său creditor reprezintă profitul creat ca sursă de finanțare în urma excedentului veniturilor asupra cheltuielilor, iar pierderea, ca sold debitor exprimă bunurile economice nerecuperate ca urmare a excedentului cheltuielilor asupra veniturilor.

2.4 Contul de profit și pierdere – sinteză a cheltuielilor și veniturilor exercițiului.

Structurile contului de profit și pierdere, legate în mod direct de evaluarea performanței, sunt veniturile și cheltuielile. Situația modificărilor poziției financiare reflectă de obicei structurile din contul de profit și pierdere și modificările structurilor din bilanț; în consecință "cadrul general" nu identifică structurile specifice acesteia.

Profitul este frecvent utilizat ca o măsură a performanței sau ca bază de referință pentru alți indicatori, cum ar fi rentabilitatea investiției sau rezultatul pe acțiune. Veniturile și cheltuielile constituie elemente direct legate de măsurarea profitului. Recunoașterea și măsurarea veniturilor și a cheltuielilor, și deci a profitului, depind parțial de conceptele de capital și de menținere a nivelului capitalului, concepte utilizate de întreprinderi în elaborarea situațiilor financiare. Veniturile și cheltuielile se pot regăsi în contul de profit și pierdere în diferite moduri, astfel încât să furnizeze informația relevantă pentru procesul decizional. De exemplu, se folosește adesea distincția dintre acele elemente de venituri și cheltuieli care sunt rezultatul activităților curente ale întreprinderii și cele care nu sunt rezultatul acestor activități. Această distincție se realizează plecându-se de la prezumția că sursa unui element (de venituri sau cheltuieli) este relevantă în procesul de evaluare a capacității întreprinderii de a genera în viitor numerar și echivalente ale numerarului. De exemplu, activități întâmplătoare, cum ar fi înstrăinarea unei investiții pe termen lung, nu pot apărea în mod curent.

În procesul de separare a veniturilor și cheltuielilor în funcție de caracterul lor curent sau extraordinar este necesară analiza naturii și activității întreprinderii. Elementele care pentru unele întreprinderi sunt rezultatul unor activități curente pot reprezenta în cazul altor întreprinderi activități extraordinare.

De asemenea, distincția dintre elementele de venituri și cheltuieli și combinarea acestora în diferite moduri permite întreprinderii să își prezinte în mod variat performanțele. Aceste clasificări prezintă diferite grade de cuprindere. De exemplu, contul de profit și pierdere poate include marja brută, profitul din activitățile curente înainte de impozitare, profitul din activitățile curente după impozitare și profitul net.

În conformitate cu standardul internațional IAS 1, fiecare întreprindere trebuie să decidă cu privire la structura și conținutul contului de profit și pierdere, acesta trebuind să prezinte cel puțin următoarele posturi:

Veniturile;

Rezultatul exploatării;

Dobânzile plătite;

Partea în rezultatele participațiilor puse în echivalență;

Cheltuielile privind impozitul pe profit;

Profitul sau pierderea din activități ordinare;

Elementele extraordinare;

Interesele minoritare;

Profitul sau pierderea netă a exercițiului.

Norma IAS 1 furnizează următorul exemplu de clasificare după natură:

Cifra de afaceri (Revenue)

Alte venituri din exploatare (Other operating income)

Variația stocurilor de produse finite și de lucrări în curs (Changes in inventories of finished goods and work in progress)

Materii prime și furnituri consumate (Raw materials and consumable used)

Cheltuieli de personal (Staff costs)

Cheltuieli cu amortizările (Depreciation and amortisation expense)

Alte cheltuieli de exploatare (Other operating expenses)

Total cheltuieli de exploatare (Total operating expenses)

Beneficiul din exploatare (Profit from operating activities)

O altă variantă a clasificării cheltuielilor în contul de profit și pierdere este cea după funcție.

Analiza pe funcții repartizează cheltuielile pe funcții: producția (costul vânzărilor), comercializarea și administrarea.

Cifra de afaceri (Revenue)

Costul vânzărilor (Cost of sales)

Marja brută (Gross Profit)

Alte venituri din exploatare (Other operating income)

Costurile de distribuire (Distribution costs)

Cheltuielile administrative (Administrative expenses)

Alte cheltuieli de exploatare (Other operating expenses)

Beneficiul din exploatare (Profit from operating activities)

O mare diversitate de operații economice conduc la transformarea unor elemente ale patrimoniului economic în rezultate economico-financiare care în sens restrâns, se concretizează în:

Profit, dacă într-o perioadă de timp determinantă, de regulă un exercițiu financiar, veniturile (V) sunt mai mari decât cheltuielile (C);

Pierdere, dacă într-o perioadă de timp determinată, de regulă un exercițiu financiar, veniturile (V) sunt mai mici decât cheltuielile (C).

În situațiile financiare ale întreprinderii, rezultatele economico-financiare ale acestora sunt sintetizate, sistematizate și prezentate în Contul anual de profit și pierdere, a cărui structură de principiu este următoarea:

Rezultatele economico-financiare

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

CHELTUIELI VENITURI

I CHELTUIELI DE EXPLOATARE(CE) I VENITURI DIN EXPLOATARE(VE)

II CHELTUIELI FINANCIARE(CF) II VENITURI FINANCIARE(VF)

III CHELTUIELI EXTRAORDINARE(CEX) III VENITURI EXTRAORDINARE(VEX)

IV CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT(IP) V PROFIT NET(+Rn)

V PIERDERE NETA(-Rn)

În practica contabilă curentă, rezultatele economico-financiare sunt cunoscute sub denumirea de rezultate ale exercițiului.

Structura sintetică a rezultatelor economico-financiare permite calcularea următoarelor rezultate economico-financiare parțiale:

a) rezultatul din exploatare ( RE): RE = VE – CE

b) rezultatul financiar ( RF): RF = VF – CF

c) rezultatul curent al exercițiului ( RC): RC = RE RF

d) rezultatul extraordinar ( REX): REX = VEX – CEX

e) rezultatul brut al exercițiului ( RB): RB = RE RF REX

f) rezultatul net al exercițiului ( Rn): Rn = RB – IP

Cadrul general IASC operează cu clasificarea rezultatelor economico-financiare în: curente (din exploatare și financiare) și extraordinare. Potrivit definiției IASC, elementele extraordinare sunt “venituri sau cheltuieli ce rezultă din evenimente și tranzacții care sunt în mod clar diferite de activitățile curente ale unei întreprinderi și care, prin urmare, nu se așteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat”.

La nivel sintetic global, calculul rezultatului net al exercițiului(Rn) se poate face și pe baza bilanțului contabil, dacă se definește mai întâi Situația netă a patrimoniului ca diferență între valoarea bunurilor economice componente ale patrimoniului (BE) și valoarea obligațiilor firmei (OB), respectiv SN = BE – OB (exclusiv cele provenite din distribuiri către acționari sau contribuții ale acestora).

Dacă se determină situația netă la începutul exercițiului financiar (SNi) și la sfârșitul acestuia (SNf), atunci rezultatul net al exercițiului (Rn) se poate determina: Rn = SNf – SNi. Dar, legislațiile și practicile contabile moderne consacră determinarea rezultatelor economice-financiare cu ajutorul Contului de profit și pierdere, întocmit pe baza conturilor curente de venituri și cheltuieli.

IAS 12 “Impozitul pe profit” impune unei întreprinderi să contabilizeze consecințele fiscale ale tranzacțiilor și altor evenimente în același fel în care înscrie în contabilitate tranzacțiile și celelalte evenimente în sine.

Rezultatul contabil este profitul net sau pierderea netă pentru o perioadă înainte de scăderea cheltuielilor cu impozitul pe profit.

Profitul impozabil/pierderea fiscală este profitul/pierderea pentru o perioadă, determinat în concordanță cu regulile stabilite de autoritatea fiscală, pe baza cărora impozitul pe profit este plătibil/recuperabil.

Cheltuiala cu impozitul pe profit/venitul din impozitul pe profit este valoarea globală inclusă în determinarea profitului net sau a pierderii nete pentru o perioadă în ceea ce privește impozitul curent și cel amânat.

Impozitul curent este valoarea impozitului pe profit plătibil/recuperabil în raport cu profitul impozabil/pierderea fiscală pentru o perioadă.

Datoriile privind impozitul amânat sunt reprezentate de valorile impozitului pe profit plătibile în perioadele viitoare, în ceea ce privește diferențele temporare impozabile.

Creanțele privind impozitul amânat sunt reprezentate de valorile impozitului pe profit recuperabil în perioadele viitoare, în ceea ce privește:

Diferențele temporare deductibile;

Reportarea pierderilor fiscale nefolosite; și

Reportarea creditelor fiscale nefolosite.

Diferențele temporare sunt diferențele dintre valoarea contabilă a unui activ sau a unei datorii din bilanț și baza sa de impozitare. Diferențele temporare pot îmbrăca forma unor:

Diferențe temporare impozabile, care sunt acele diferențe temporare ce vor avea ca rezultat valori impozabile în determinarea impozitului pe profit/pierderii fiscale a perioadelor viitoare, atunci când valoarea contabilă a activului sau a datoriei este recuperată sau stinsă;

Diferențe temporare deductibile, care sunt acele diferențe temporare ce vor avea ca rezultat valori ce sunt deductibile pentru determinarea profitului impozabil/pierderii fiscale a perioadelor viitoare, atunci când valoarea contabilă a activului sau a datoriei este recuperată sau stinsă.

Baza de impozitare a unui activ sau a unei datorii este valoarea atribuită acelui activ sau acelei datorii în scopuri fiscale.

CAPITOLUL 3

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

3.1.Organizarea contabilității cheltuielilor

În general, cheltuielile reprezintă expresia valorică a operațiunilor economice referitoare la cumpărarea și utilizarea bunurilor economice. Structura analitică a cheltuielilor este deosebit de diversificată, dar pot fi identificate cel puțin patru modalități principale de formare (apariție) a acestora:

consumul de bunuri stocabile în activitatea curentă de exploatare, cum ar fi consumul de materii prime, materiale auxiliare.

angajarea unei cheltuieli care intervine în momentul cumpărării de bunuri nestocabile, lucrări, utilități și servicii destinate producției, cu ocazia nașterii obligațiilor față de furnizori.

plata unei sume de bani destinată satisfacerii unei nevoi curente a firmei, pentru care anterior plății nu a fost înregistrat angajamentul (obligația) de plată.

încorporarea (includerea) în cheltuielile curente ale exercițiului financiar expirabil a unor sume reprezentând deprecieri economice ireversibile (amortizările imobilizărilor), deprecieri economice probabil reversibile (provizioane pentru deprecieri) sau rezerve pentru acoperirea riscurilor viitoare (provizioane pentru riscuri și cheltuieli).

Pentru contabilizarea curentă a cheltuielilor, în mod sistematizat, după conținutul și natura lor economică, se utilizează clasa 6 “CONTURI DE CHELTUIELI”, structurată în grupe de conturi, pe naturi relativ omogene de cheltuieli, iar în cadrul fiecărei grupe de conturi s-au instituit conturi sintetice de gradul I și/sau de gradul II pentru fiecare element de cheltuială.

Organizarea contabilității cheltuielilor are la bază concepția dualistă specifică țărilor cu economie de piață dezvoltată și anume:

contabilitatea financiară, care cuprinde în obiectul său evaluarea și înregistrarea cheltuielilor grupate în funcție de natura activităților (exploatare, financiară, extraordinară) și de natura resurselor utilizate;

contabilitatea de gestiune, care cuprinde în obiectul său contabilizarea cheltuielilor grupate în funcție de destinația și funcția lor pe feluri de produse, lucrări și servicii.

La organizarea contabilității financiare a cheltuielilor se ține seama de unele din principiile de organizare a contabilității:

potrivit principiului independenței exercițiului toate operațiile care determină cheltuieli sunt înregistrate în contabilitate în momentul producerii lor fără a ține seama de data plății lor. Reflectarea cheltuielilor în faza de angajare și consum face din contabilitatea financiară o contabilitate de angajamente.

Principiul prudenței impune înregistrarea cheltuielilor cu amortizările și provizioanele indiferent de existența unor rezultate financiare favorabile.

Principiul noncompensării interzice efectuarea de compensări între cheltuieli și venituri, înregistrate la conturi de rezultate diferite.

Cheltuielile reflectate în contabilitatea financiară pot fi grupate în funcție de momentul angajării lor astfel:

Cheltuieli constatate în momentul plății lor care se înregistrează în corespondență cu conturile de trezorerie

Cheltuieli angajate, cu plata ulterioară, motiv pentru care se înregistrează în corespondență cu conturile de terți

Cheltuieli contabile calculate pentru a estima deprecierile definitive sau latente, fără a angaja o plată, reprezentate de amortizări și provizioane.

Cheltuielile ce fac obiectul contabilității financiare se grupează, de asemenea, pe feluri de cheltuieli, după natura lor, astfel:

Cheltuieli de exploatare

Cheltuieli financiare

Cheltuieli extraordinare

Cheltuielile cu amortizările și provizioanele, precum și cheltuielile cu impozitul pe profit și alte impozite, calculate potrivit legii, se evidențiază distinct, în funcție de natura lor.

Din clasa 6 “Conturi de cheltuieli” fac parte următoarele grupe de conturi:

60 “Cheltuieli privind stocurile”

61 “Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți”

62 “Cheltuieli cu alte servicii executate de terți”

63 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate”

64 “Cheltuieli cu personalul”

65 “Alte cheltuieli de exploatare”

66 “Cheltuieli financiare”

67 “Cheltuieli extraordinare”

68 “Cheltuieli cu amortizările și provizioanele”

69 “Cheltuieli cu impozitul pe profit și alte impozite”

Conturile din clasa 6 sunt conturi cu funcție de activ. Pot fi creditate în cursul perioadei, pentru operațiile în participație, cu sumele transmise pe bază de decont. La sfârșitul perioadei soldul acestor conturi se transferă asupra contului de profit și pierdere (121) .

3.2.Contabilitatea cheltuielilor de exploatare

Cheltuielile de exploatare cuprind:

cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile; costul de achiziție al obiectelor de inventar consumate; costul de achiziție al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei și apei consumate; valoarea animalelor și păsărilor; costul mărfurilor vândute și al ambalajelor.

Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți, redevențe, locații de gestiune și chirii; prime de asigurare; studii și cercetări; cheltuieli cu alte servicii executate de terți; comisioane și onorarii; cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate; transportul de bunuri și personal; deplasări,detașări și transferări; cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații, servicii bancare și altele.

Cheltuieli cu personalul (salariile, asigurările și protecția socială și alte cheltuieli cu personalul, suportate de persoana juridică).

Alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creanțe și debitori diverși; despăgubiri, amenzi și penalități; donații și alte cheltuieli similare; cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital etc).

3.2. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare

Activitatea de exploatare cuprinde toate operațiile economice comerciale privind aprovizionarea, producția și desfacerea bunurilor, lucrărilor și serviciilor. De asemenea, sunt incluse și operațiile privind investițiile, prin care se realizează producția și construcția proprie de mijloace fixe. Structural, contabilitatea operațiilor privind constatarea cheltuielilor se diferențiază în funcție de natura resurselor utilizate.

3.2.1. Cheltuieli privind consumurile stocate și nestocate

Prin acestă categorie sunt delimitate cheltuielile privind materiile prime, materialele consumabile, energia și apa, precum și mărfurile.

În toate cazurile când se folosește metoda invetarului permanent, cheltuielile colectate în cursul exercițiului se înregistrează prin articolul contabil:

60 = 3

Cheltuieli cu materii prime, Conturi de stocuri și producție

materiale și mărfuri în curs de execuție

Dacă se utilizează metoda inventarului intermitent, la conturile de cheltuieli se înregistrează cumpărările de stocuri, iar consumurile stocate se determină pe baza relației:

Cumpărări consumate = Intrări prin cumpărări + Stocuri inițiale – Stoicuri finale constatate

de la furnizori la invetar

Pentru mărfuri se calculează cheltuielile componente ale costurilor vândute, folosind relația:

Costul mărfurilor cumpărate = Intrări prin cumpărări + Stocuri inițiale – Stocuri finale constatate

de la furnizori la inventar

Înregistrări care intervin în contabilitatea Societății Comerciale CASIAL SA DEVA

Se consideră materii prime acele sortimente destinate consumului productiv care constituie substanța produselor finite.

Cheltuielile cu materiile prime sunt formate din:

prețul de înregistrare al materiilor prime date în consum

prețul de înregistrare al materiilor prime constatate lipsă la inventariere

diferențele de preț aferente materiilor prime date în consum sau constatate lipsă la inventariere.

Se consideră materiale consumabile acele cheltuieli care se folosesc în procesul de producție alături de materiile prime și care, de regulă, nu se regăsesc în substanța produsului finit.

Se achiziționează materii prime de la furnizorul SC ALFA SRL DEVA, în valoare totală de 575.235.000, TVA în suma de 109.294.650, total factură în sumă de 684.529.650 milioane lei.

______________________ x _____________________________

% = 401 „Furnizori” – 684.529.650

301 „Materii prime” – 575.235.000

4426 „TVA deductibilă” – 109.294.650

______________________ x ______________________________

Se înregistrează materiile prime date în consum, în sumă de 146.800.000 lei, pe bază de „bon de consum sau „fișă limită de consum” , la preț de înregistrare:

___________________________ x ________________________________

601 „ Cheltuieli cu materiile prime” = 301 „Materii prime” – 146.800.000 lei

___________________________ x ________________________________

În cursul exercițiului, se achiziționează următoarele:

materiale auxiliare în sumă de 87.500.000 lei, TVA în sumă de 16.625.000 lei;

combustibil în valoare de 325.850.000 lei, TVA în sumă de 61.911.500;

materiale pentru ambalat în sumă de 77.900.000lei, TVA în valoare de 14.801.000 lei;

piese de schimb în valoare de 105.000.000 lei, TVA în sumă de 19.950.000 lei;

alte materiale consumabile în valoare de 115.000.000 lei, TVA în sumă de 21.850.000 lei.

_____________________________ x ___________________________

% = 401 „Furnizori” = 846.387.500

3021 „Materiale auxiliare” = 87.500.000

3022 „Combustibili” = 325.850.000

3023 „Materiale pentru = 77.900.000

ambalat”

3024 „Piese de schimb” = 105.000.000

3028 „Alte materiale = 115.000.000

consumabile”

4426 „TVA deductibilă” = 135.137.500

_____________________________ x ___________________________

Societatea Comercială „CASIAL” SA DEVA folosește metoda inventarului permanent, acesta atrăgând de la sine faptul că materiile date în consum se consemnează în documentele „bon de consum „ sau „fișă limită de consum”, înregistrându-se în contabilitate la preț de înregistrare pe măsura eliberării lor din magazie.

Se înregistrează eliberarea din magazie a unor materiale, pe bază de „bon de consum „ sau „fișă limită de consum” :

Materiale auxiliare în valoare de 48.250.000 lei

________________________ x ___________________________________

6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” = 48.250.000

materialele auxiliare”

_________________________x __________________________________

Combustibili în valoare de 223.870.000 lei:

____________________ x ______________________________

6022 „Cheltuieli privind = 3022 „Combustibili” = 223.870.000

combustibilul”

____________________ x ______________________________

Materiale pentru ambalat în valoare de 75.000.000 lei

_____________________________ x _______________________________

6023 „Cheltuieli privind materialele = 3023 „Materiale pentru = 75.000.000

pentru ambalat” ambalat”

_____________________________ x _______________________________

Piese de schimb în valoare de 77.000.000 lei

_____________________ x ______________________________

6024 „Cheltuieli privind = 3024 „Piese de schimb” = 77.000.000

piesele de schimb”

_____________________ x ______________________________

Alte materiale consumabile în valoare de 10.000.000 lei

_______________________x _____________________________________

6028 „Cheltuieli privind = 3028 „Materiale consumabile” = 10.000.000

alte materiale consumabile”

_______________________ x _____________________________________

Se procură obiecte de inventar de la furnizori în sumă de 50.000.000 lei, TVA în sumă de 9.500.000 lei, total factură = 59.500.000 lei.

_________________________ x ______________________________

% = 401 „Furnizori” = 59.500.000

303 „Materiale de natura = 50.000.000

obiectelor de inventar”

4426 „TVA deductibilă” = 9.500.000

_______________________ x _______________________________

Se dau în folosință obiecte de inventar cu bon de consum, în valoare totală de 50.000.000 lei.

___________________________ x _______________________________

603„Cheltuieli privind materialele =303 „Materiale de natura = 50.000.000

de natura obiectelor de inventar” obiectelor de inventar”

___________________________ x _______________________________

se înregistrează concomitent în contabilitatea internă de gestiune:

8039 „Stocuri de natura obiectelor de inventar” = 50.000.000

Se achiziționează de la furnizori, pe bază de factură, materiale nestocate în sumă totală de 35.000.000, TVA în sumă de 6.650.000 lei, care nu se consumă integral, acestea fiind destinate mai multor exerciții financiare. În exercițiul financiar curent se consumă materiale în sumă totală de 25.000.000.

__________________________ x ________________________________

% = 401 „Furnizori” = 41.650.000

604 „Cheltuieli privind

materialele nestocate” = 25.000.000

471 „Cheltuieli inregistrate

în avans” = 10.000.000

4426 „TVA deductibilă” = 6.650.000

__________________________ x ________________________________

Consumul de energie electrică este consemnat în factura fiscală în valoare de 750.000.000, TVA în valoare de 142.500.000 lei.

_______________________ x _______________________________

% = 401 „Furnizori” = 892.500.000

605 „Cheltuieli privind

energia și apa” = 750.000.000

4426 „TVA deductibilă” = 142.500.000

________________________ x _________________________________

Consumul de apă este consemnat în factura fiscală în valoare de 200.000.000, TVA în valoare de 38.000.000 lei.

_______________________ x _______________________________

% = 401 „Furnizori” = 238.000.000

605 „Cheltuieli privind

energia și apa” = 200.000.000

4426 „TVA deductibilă” = 38.000.000

________________________ x _________________________________

Mărfurile vândute se scad din evidența societății după următoarele valori:

– costul de achiziție a mărfurilor vândute 688.500.000 lei

– adaosul comercial practicat de unitate (34%) 234.090.000 lei

– 4428 „TVA neexigibilă” 175.292.100 lei

Unitatea ține evidența mărfurilor la preț de vânzare, în care este inclus adaosul comercial și TVA neexigibilă, cheltuiala cu marfa apare la sfârșitul lunii, când se descarcă gestiunea de mărfuri prin formula:

__________________________ x __________________________

% = 371 „Marfuri” = 1.097.882.100

607 „Cheltuieli privind mărfurile” = 688.500.000

378 „Diferențe de preț la mărfuri” = 234.090.000

4428 „TVA neexigibilă” = 175.292.100

_________________________ x _____________________________

În cursul exercițiului se efectuează reparații utilaje, de către un furnizor care nu a expediat factura. Total reparații sunt în valoare de 65.500.000 lei, TVA în sumă de 12.445.000 lei.

% = 408 „Furnizori – facturi nesosite” = 77.945.000

611 „Cheltuieli cu

întreținerea și reparațiile” = 65.500.000

4428 „TVA neexigibilă” = 12.445.000

Societatea are închiriat de la SC AMADEUS SRL DEVA un spațiu comercial în care se comercializează produse. La sfârșitul exercițiului, se primește factura reprezentând chiria, în sumă de 28.750.000 lei, TVA în sumă de 5.462.500 lei.

% = 401 „Furnizori” = 34.212.500

612 „Cheltuieli privind redevențele,

locațiile de gestiune și chiriile” = 28.750.000

4426 „TVA deductibilă” = 5.462.500

În exercițiul curent situația salariilor pentru personalul angajat se prezintă astfel :

– salarii brute 800.000.000 lei

– CAS 9,5 % 76.000.000 lei

– Ajutor șomaj 1% 8.000.000 lei

-Fond sănătate 6,5% 52.000.000 lei

– Plăți anticipate privind

impozitul pe venitul din salarii 60.000.000 lei

– avans 280.000.000 lei

– rețineri pentru terți 10.000.000 lei

– rest de plată 314.000.000 lei

– CAS 24,5% 196.000.000 lei

– Fond accidente și boli profesionale 4.000.000 lei

– Ajutor șomaj 28.000.000 lei

– Fond sănătate 7% 56.000.000 lei

– Comision ITM 0,25% 2.000.000 lei

Se înregistrează salariile și celelalte datorii legate de drepturi de personal, conform recapitulației:

Salarii brute:

641 „Cheltuieli cu = 421„Personal–salarii = 800.000.000 lei

salariile personalului” datorate”

Rețineri din salarii:

421 „Personal – = % = 486.000.000

salarii datorate” 4312 „Contribuția personalului

pentru pensia suplimentară” = 76.000.000

4372 „Contribuția personalului

la fondul de șomaj” = 8.000.000

4314 „Contribuția angajaților pentru

asigurările sociale de sănătate” = 52.000.000

444 „Impozitul pe salarii” = 60.000.000

425„Avansuri acordate personalului” = 280.000.000

427 „Rețineri din salarii datorate

terților” = 10.000.000

CAS:

6451 „Contribuția unității = 4311.1 „Contribuția unității = 200.000.000

la asigurările sociale” la asigurările sociale”.

Fond accidente și boli profesionale:

6451 „Contribuția unității = 4311.2 „Contribuția unității = 4.000.000

la asigurările sociale” la asigurările sociale”.

Ajutor șomaj:

6452 „Contribuția unității = 4371 „Contribuția unității = 28.000.000

pentru fondul de șomaj” pentru fondul de șomaj”

Fond sănătate:

6453 „Contribuția angajatorului=4313 „Contribuția angajatorului = 56.000.000

pentru asigurările sociale pentru asigurările sociale

de sănătate” de sănătate”

Comision ITM:

622 „Cheltuieli privind comisionale = 401 „Furnizori „ = 2.000.000

și onorariile”

În exercițiul curent se primește factura reprezentând convorbiri telefonice, în valoare totală de 35.700.000 lei, TVA în sumă de 5.700.000 lei.

% = 401 „Furnizori” = 35.700.000

626 „Cheltuieli poștale și taxe = 30.000.000

de telecomunicații”

4426 „TVA deductibilă” = 5.700.000

Factura cu masa servită cu ocazia unei consfătuiri cu principalii clienți este de 47.600.000 lei, din care TVA în suma de 7.600.000.

% = 401 „Furnizori” = 47.600.000

623 „Cheltuieli de protocol, = 40.000.000

reclamă și publicitate”

4426 „TVA deductibilă” = 7.600.000

Societatea Comercială face un studiu de piață și constată că nu se cunosc îndeajuns serviciile și produsele sale. În acest sens se pornește campanie publicitară de șoc, făcându-se un contract cu o societate de publicitate. La sfârșitul exercițiului se primește factura în sumă totală de 1.480.000.000 lei, TVA în sumă de 281.200.000 lei.

% = 401 „Furnizori” = 1.761.200.000

623 „Cheltuieli de protocol, = 1.480.000.000

reclamă și publicitate”

4426 „TVA deductibilă” = 281.200.000

Comisionul bancii pentru platile efectuate este de 50.000.000 lei.

627 „Cheltuieli cu servciile = 5121 „Conturi la banci in lei” = 50.000.000

bancare si asimilate

In exercitiul curent se constata ca SC CASTELO SRL PETROSANI, in calitate de client al SC CASIAL SA DEVA, devine insolvabil, astfel incat crenata in suma totala de 12.000.000 lei, ce nu se mai poate incasa devine o cheltuiala de exploatare.

654 „Pierderi din creante” = 416.CASTELO „Clienti incerti” = 12.000.000

In urma unei verificari de catre organele de control din cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice Hunedoara – Deva, se stabilesc prin actul de control incheiat, dobanzi si penalitati de intarziere in suma totala de 23.000.000 lei, pentru neplata la termenele legale a obligatiilor catre bugetul statului.

6581 „Despagubiri, amenzi = 448 „Alte datorii si creante = 23.000.000

si penalitati „ cu bugetul statului”

Pentru incalcarea prevederilor legale, s-a aplicat de catre organele de control, o amenda contraventionala in valoare totala de 5.000.000 lei.

6581 „Despagubiri, amenzi = 448 „Alte datorii si creante = 5.000.000

si penalitati „ cu bugetul statului”

In cadrul unei sedinta a Consilului de Administratie, se ia hotararea sa se scoata la vanzare pachetul de actiuni pe care il detine SC CASIAL SA DEVA la SC COMAT SA DEVA, pachet format din 1.000 actiuni. In urma vanzarii, se scad din patrimoiu actiunile vandute, tinandu-se cont de ultima lor valoare contabila, 25.000 lei / actiune.

1.000 actiuni x 25.000 lei/actiune = 25.000.000 lei

6583 „Cheltuieli privind = 263 „Imobilizari financiare sub = 25.000.000

activele cedate si alte forma de interese financiare”

opetarii de capital”

3.3. Contabilitatea cheltuielilor financiare

In categoria cheltuielilor finanicare se cuprind acele cheltuieli care sunt strict legate de activitatea financiara a intreprinderii si se refera la:

pierderi din creante legate de participatii;

cheltuieli privind titlurile de plasament cedate;

cheltuieli din diferente de curs valutar;

cheltuieli privind dobanzile;

cheltuieli privind sconturile acordate;

alte cheltuieli financiare.

Contabilitatea cheltuielilor financiare se realizeaza cu ajutorul unor conturi sintetice de gradul I ce fac parte din grupa 66”Cheltuieli financiare”.

3.3.1. Contabilitatea pierderilor din creante legate de participatii

In practica economiei de piata, adeseori societatile comerciale „mama” isi ajuta societatile comerciale „fiice” cu imprumuturi pe termen mijlociu si lung in vederea redresarii situatiei economco – financiare precare a acesatora din urma. In acest fel societatea comerciala „mama” dobandeste drepturi de creanta asupra societatiilor comerciale „fiice”..

Cum situata economico – financiara a societatii comerciale „fiice” poate evolua spre faliment, poate aparea situatia in care societatea comerciala „mama” nu mai poate recupera ajutoarele financiare acordate si, eventual, dobanzile aferente. In acest caz, in limita prevederilor legale, societatea comerciala „mama” poate include pierderile din aceste creante legate de participatii in cheltuielile sale financiare. Contul care reflecta aceste cheltuieli este 663 „Pierderi din creante legate de participatii”.

Inregistrari contabile reflectate in contabilitatea Societatii Comerciale „CASIAL” SA Deva

SC CASIAL SA Deva are in subordine o subunitate pe care a finantat-o, in vederea dezvoltatii afacerii in alta zona a judetului. Pierderea reprezentata de imposibilitatea recuperarii totale sau partiale a ajutoarelor financiare acrdate se regaseste in contabilitatea SC CASIAL SA Deva sub forma:

663 „Pierderi din creante legate = 2671 „Creante legate = 25.000.000

de participatii” de participatii”

In cadrul unei sedinta a Consilului de Administratie, se ia hotararea sa se scoata la vanzare pachetul de actiuni pe care il detine SC CASIAL SA DEVA la SC COMAT SA DEVA, pachet format din 1.000 actiuni. Pretul care se obtine din vaznarea actiunuilor este in suma de 20.000 lei/actiune, mai mic decat valoarea contabila a titkurilor, deci este o cheltuiala. In urma vanzarii, se scad din patrimoiu actiunile vandute, tinandu-se cont de ultima lor valoare contabila, 25.000 lei / actiune.

1.000 actiun1 x 25.000 lei / actiune = 25.000.000 lei – inregistrati in evidenta contabila

1.000 actiuni x 20.000 lei / actiune = 20.000.000 lei – suma incasata din vanzare

o cheltuiala privind titlurile de plsament

664 „Cheltuieli privind = 503 „Actiuni” = 5.000.000

investitiile financiare cedate”

Se incaseaza printr-un cont bancar, creanata pe care o care un client fata de SC CASIAL SA DEVA, in valoare de 1.200 EUR, cursul fiind de 36.000 lei/ EUR. La sfarsitul exercitiului , cursul valutar este de 35.000 lei/EUR, deci a scazut, iar diferentele nefavorabile de curs valuta aferente disponibilitatilor in devize, sunt tratate ca o cheltuiala financiara.

1.200 EUR x 36.000 lei/EUR = 43.200.000 lei – la incasare

1.200 EUR x 35.000 lei / EUR = 42.000.000 lei – la sfarsitulm exercitiului

pierdere = 1.200.000 lei

665 „Cheltuieli din diferente = 5121 „Conturi curente la banci” = 1.200.000

de curs valutar”

SC CASIAL SA DEVA are angajat un credit pe termen scurt, de la o societate bancara. La sfarsitul exercitului se inregistreaza dobanda calculata de banca in suma de 8.600.000 lei.

666 „Cheltuieli privind = 5121 „Conturi curente la banci” = 8.600.000

dobanzile”

Se face o reducere comerciala unui client fidel al firmei, pentru cumparari mai mari de 1.000.000.000 lei intr-o perioada de o luna. Scontul acordat este in suma de 1.000.000 lei.

667 „Cheltuieli privind sconturile = 411 „Clienti” = 1.000.000

acordate”

3.4. Contabilitatea cheltuielilor extraordinare

In categoria cheltuielilor extraordinare se cuprind acele elemente de cheltuieli care prin continutul si natura lor economcica au un caracter neobisnuit, extraordinar, in raport cu activitatile curente de exploatare sau financiare.

Cheltuielile extraordinare se impart in doua categorii si anume:

cheltuieli ocazionate de operatiile de gestiune;

cheltuieli ocazionate de operatii de capital,

ambele fiind reflectate cu ajutorul unor conturi din grupa 67 „Cheltuieli extraordinare.

Cheltuielile extraordinare se identifica, dupa caz, cu:

valoarea pierderilor din calamitati inregistrate la stocuri si productia in curs de executie, inregistrate anterior dupa natura lor si trecute ulterior la cheltuieli exceptionale;

valoarea debitelor prescrise sau a debitorilor insolvabili, scosi din evidenta;

valoarea despagubirilor, amenzilor si penalitatilor datorate sau platite;

valoarea donatiilor si subventiilor acordate;

sponsorizari acordate.

valoarea neamortizata a activelor amortizabile si valoarea contabila de intrare a activelor imobilizate neamortizabile cedate sau scoase din evidenta;

pierderile determinate de rascumpararea propriilor actiuni;

cheltuielile determinate de incetarea unor activitati;

alte cheltuieli extraordinare.

Inregistrari contabile reflectate in contabilitatea Societatii Comerciale „CASIAL” SA Deva

In urma unui incendiu, s-a distrus 1/6 dintr=o hala de productie si materii prime. Paguba constata de o echipa de control din cadrul unitatii si consemnata in procesul verbal este de 45.800.000 lei:

– 1/6 din hala de productie 40.800.000 lei

– materii prime 5.000.000 lei

671 „Cheltuieli privind calamitatile = % = 45.800.000

si alte evenimente extraordinare”

212 „Constructii” = 40.800.000

301 „Materii prime = 5.000.000

Contabilitatea cheltuielilor cu amortizarile si provizioanele

Sunt cheltuieli de exploatare, financiare sau exceptionale, ocazionate de deprecierea activelor amortizabile si neamortizabile, precum si cele determinate de constituirea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli si a provizioanelor reglementate.

Delimitarea si inregistrarea distincta a acestei categorii de cheltuieli de exploatare, financiare si exceptionale se intemeiaza pe calitatea lor de componenta a capacitatii de autofinantare. Sunt cheltuieli care nu genereaza plati pentru activitatea de trezorerie. Ca o componenta a „cash – flow” – ului, ele reprezinta o sursa de autofinantare de investitii. De aceea se mai numesc si cheltuieli calculate.

La sfarsitul exercitiului financiar se inregistreaza cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe:

– amortizare constructii 50.000.000

– amortizare instalatii, mijloace de transport 700.000.000

– alte imobilizari 30.000.000

6811”Cheltuieli de exploatare = % = 780.000.000

privind amortizarea

imobilizarilor”

2812 „Amortizarea = 50.000.000

constructiilor

2813 „Amortizarea = 700.000.000

instalatiilor, mijloacelor

de transport

2814 „Amortizarea altor = 30.000.000

imobilizari corporale”

CAPITOLUL 4

CONTABILITATEA VENITURILOR

4.1. ORGANIZAREA CONTABILITATII VENITURILOR

Veniturile sunt reprezentate de totalitatea operatiilor economice care afecteaza patrimoniul intreprinderii prin marirea activului, daca se fac incasari in numerar ori daca se inregistreaza in prealabil creantele asupra clientilor, sau prin didminuarea provizioanelor, daca acestea raman fara obiect.

Tinand seama de momentul formarii lor, veniturile reflectate in contabilitatea financiara se pot clasifica astfel:

Venituri angajate, respectiv cu incasare ulterioara fata de momentul inregistrarii lor, motiv pentru care se inscriu in corespondenta cu un cont de clienti;

Venituri constatate in momentul incasarii lor, care se inregistreaza in contabilitate in corespondenta cu conturile de trezorerie;

Venituri contabile calculate, fara a angaja o incasare, cum sunt veniturile din anularea provizionaelor.

Ca si in cazul cheltuielilor, contabilitatea veniturilor se realizeaza in conditiile unei contabilitati de angajamente, respectiv contabilizarea acestora se face in momentul constatarii lor, indiferent de data incasarii lor.

Organizarea conatbilitatii veniturilor are in vedere gruparea acestora pe categorii de venituri, dupa natura lor, astfel:

Venituri din exploatare;

Venituri financiare;

Venituri exceptionale;

Venituri din diminuarea sau anularea provizioanelor.

4.2. Contabilitatea veniturilor din exploatare

In modelul continental de contabilitate, implicit in cel din tara noastra, criteriul de delimitare si inregistrare a veniturilor din activitatea de exploatare este cel incepand cu obtinerea productiei si se continua cu vanzarea aceleiasi productii sau a marfurilor cumparate. Totodata, se considera venituri realizate, in functie de care se determina rezultatul, numai cele din stadiul de vanzare, adica din faza unde are loc transferarea dreptului de proprietate. Veniturile nelegate de vanzari, cum sunt cele financiare si, in unele cazuri, cele exceptionale, sunt considerate realizate in momentul constatii sai incasarii, dupa caz.

Veniturile din exploatare cuprind:

Venituri din vanzarea produselor, merfurilor, lucrarilor executate si din serviciile prestet. Ele se inregistreaza in momentul predarii bunurilor care cumparatori, a livrarii lor pe baza facturii sau in alte conditii prevazute in contract, care atesta transferul dreptului de proprietate a bunurilor respective asupra clientilor.

Veniturile din productia stocata, reprezentand variatia in plus (crestere) sau minus (reducere) intre valoarea la cost de productie si a stocurilor de produse si a productiei in curs de la finele perioadei si valoarea stocurilor initiale ale produselor si productiei in curs, neluiand in calcul provizioanele pentru depreciere constituite.

Veniturile din producta de imobilizari, reprezentand costul lucrarilor si cheltuielilor efectuate de unitatea patrimoniala pentru ea insasi, care inregistreaza ca active imobilizate, corporale si necorporale.

Veniturile din subventii de exploatare, reprezentand subventiile primite pentru acoperirea diferentelor de pret si pentru acoperirea pierderilor, precum si alte subventii (finantarea activitatii de cercetare si alte finanatari) de care beneficiaza unitatea patrimoniala din partea statului, a colectivitatilor publice sau a altor unitati patrimoniale.

Alte venituri din exploatarea curenta, cuprinzand venituruile din creante recuperate si alte venituri din exploatare.

Veniturile din exploatare implica urmatoarele:

veniturile realizate in avans, reprezentand incasari sau creante aferente unor bunuri nelivrate, a unor lucrari sau prestatii neefectuate, nu se considera venituri ale exercitiului, acestea inregistrandu-se in contabilitate intr-un cont distinct, ce face parte din clasa 4 „Conturi de terti”.

veniturile exercitiului provenite din vanzarea produselor, merfurilor, lucrarilor executate si din serviciile prestate si alte venituri de exploatare, mai putin rabaturile, remizele si alte reduceri acordate clientilor, formeaza cifra de afaceri a unitatii economice.

Inregistrari contabile reflectate in contabilitatea Societatii Comerciale „CASIAL” SA Deva, privind veniturile din activitatea de exploatare

Veniturile din vanzari de produse , marfuri, servicii prestate si din alte activitati se considera venituri generate de activitatea de baza, ele fiind legate direct sau indirect de profilul principal de activitate al agentilor economici.

In exercitiul N, SC CASIAL SA DEVA livreaza catre clienti interni produse finite in suma totala de 152.000.000.000 lei, TVA colectata in suma de 28.880.000.000 lei.

411.1 „Clienti interni” = % = 180.880.000.000

701.1 „Venituri din vanzarea

produselor finite – intern” = 152.000.000.000

4427 „TVA colectata = 28.880.000.000

SC CASIAL SA DEVA livreaza o parte din produsele obtinute, unui partener din Marea Britanie, BLACK OCEAN „MARY” LTD LONDON. Valoarea produselor finite livrate la extern sunt in valoare totala de 65.000.000 lei.

411.2 „Clienti externi” = 701.2 „Venituri din vanzarea = 65.000.000

produselor finite – extern”

In procesul de productie se obtin semifabricate si sunt livrate unui partener intern, in vederea prelucrarii finale.. Total factura este in suma de 8.305.000.000 lei, TVA colectata in suma de 1.577.950.000 lei.

411.1 „Clienti interni” = % = 9.882.950.000

702 „Venituri din vanzarea

semifabricatelor” = 8.305.000.000

4427 „TVA colectata = 1.577.950.000

Urmare procesului de productie, rezulta produse reziduale care sunt livrate clientilor interni, valoarea inscrisa pe factura fiind de 1.250.000.000, colectandu-se TVA in suma totala de 237.500.000 lei.

411 „Clienti” = % = 1.487.500.000

703 „Venituri din vanzarea

produselor reziduale” = 1.250.000.000

4427 „TVA colectata = 237.500.000

In exercitiul N, SC CASIAL SA DEVA, presteaza catre SC MODOVA SA IASI, servicii de transport marfa. In urma acestei prestatii, se emite factura in valoare totala de 35.000.000 lei, cu TVA afedrent in suma de 6.650.000 lei.

411 „Clienti” = % = 41.650.000

704 „Venituri din lucrari executate

si servicii prestate” = 35.000.000

4427 „TVA colectata = 6.650.000

SC CASIAL SA DEVA are inchiriata catre SC „AMADEUS” SRL CHISCAGADA, o hala de productie. Valoarea chiriei, pentru care nu s-a intocmit inca factura este de 135.000.000 lei. TVA in suma de 25.650.000 lei.

418 „Clienti – facturi = % = 160.650.000

de intocmit”

706 „Venituri din redevente,

locatii de gestiune si chirii” = 135.000.000

4427 „TVA colectata” = 25.650.000

In exercitiul N, SC CASIAL SA DEVA, livreaza marfuri la clienti interni, intomind facturi in valoare totala de 37.800.000.000 lei, TVA in suma de 7.182.000.000 lei.

411.1 „Clienti interni” = % = 44.982.000.000

707 „Venituri din vanzarea

marfurilor” =37.800.000.000

4427 „TVA colectata = 7.182.000.000

.

SC CASIAL SA DEVA, in baza contactului de livrare 15609/2000, livreaza catre Societatea Comerciala „ AMICI DI ITALIA” MILANO, marfuri in valoare totala de 2.000.000.000 lei.

411.2 „Clienti externi” = 707.2 „Venituri din vanzarea = 2.000.000.000

marfurilor – extern”

Situatia stocurilor de produse finite se prezinta astfel:

1. se inregistreaza obtinerea produselor finite:

345”Produse finite” = 711 „Variatia stocurilor” = 175.000.000.000

2. se inregistreaza diferentele dintre costurile de productie efective si cele „standard” ale produselor finite:

348 „Diferente de pret la = 711 „Variatia stocurilor” = 155.000.000

produse finite”

3. se inregistreaza destocarea produselor vandute:

711”Variatia stocurilor” = 345”Produse finite” = 152.065.000.000

4. se calculeaza si se inregistreaza diferentele de pret aferente productiei vandute:

K348 = = x 100 = 5,51%

Rc 348 = Rc 345 x K348 = 152.065.000.000 x 5,51% = 8.378.781.500 lei

711 „Variatia stocurilor” = 348 „Diferente de pret = 8.378.781.500

la produse”

In Romania, potrivit prevederilor HG nr. 859/16.august.2002 pentru aprobarea Instructiunilor privind metodologia de calcul a impozitului pe profit, conform art. 7 alin. 7.2., veniturile inregistrate in conturile 711 „Variatia stocurilor” , 721 „Venituri din productia de imobilizari necorporale” , 722 „Venituri din productia de imobilizari corporale” , precum si veniturile care sunt rezultate din evaluarea activelor in valuta, conform reglementarilor contabile, nu sunt luate la calculul profitului impozabil.

Se receptioneaza amenajarea unui teren (cale de acces) executata in regie proprie, pentru care s-a stabilit un cost efectiv de productie de 18.000.000 lei, din care 6.000.000 lei a fost inregistrata ca imobilizare corporala in curs la finele exercitiului financiar precedent (N-1).

In exercitiul financiar N-1, SC CASIAL SA DEVA a operat in contabilitate urmatoarele inregistrari:

1. inregistrarea, la finene exercitiului, a stocarii cheltuielilor efective efectuate pentru amenajarea caii de acces:

231 „Imobilizari corporale = 722 „Venituri din productia de = 6.000.000

in curs” imobilizari corporale”

2. inchiderea, la finele exercitiului, a contului de venituri din productia de imobilizari corporale:

722 „Venituri din productia de = 121 „Profit si pierdere” = 6.000.000

imobilizari corporale”

In exercitiul financiar N, SC CASIAL SA DEVA a operat in contabilitate urmatoarele inregistrari:

1. Receptia amenajarii caii de acces:

231 „Imobilizari corporale = 722 „Venituri din productia de = 12.000.000

in curs” imobilizari corporale”

2112 „Amenajari de terenuri” = 231 „Imobilizari corporale in curs” = 18.000.000

In exercitiul N, SC CASIAL SA DEVA vinde, catre SC APOLLO SA SIMERIA, terenuri avand pret de vanzare in suma de 150.000.000 lei, TVA 19% in suma de 28.500.000 lei. Valoarea de intrare in patrimoiu a terenurilor este de 85.000.000 lei.

– se inregistreaza vanzarea terenurilor:

461 „Debitori diversi” = % = 178.500.000

7583 „Venituri din cedarea activelor = 150.000.000

si alte operatii de capital”

4427 „TVA colectata” = 28.500.000

– se inregistreaza scoaterea din evidenta a terenurilor vandute:

6583 „Cheltuieli privind activele cedate = 2111 „Terenuri” = 85.000.000

si alte operatii de capital”

4.3. Contabilitatea veniturilor financiare

In categoria veniturilor financiare se cuprind acele venituri care sunt strict legate de activitatea financiara a intreprinderii.

In general, veniturile financiare sunt corelative cu cheltuielile financiare, in sensul ca elemnetelor de venituri financiare le corespund elemente de cheluieli financiare, ambele fiind generate, de regula, de aceeasi operatie economica.

Veniturile financiare, corelate cu cheltuielile financiare sunt urmatoarele:

venituri din participatii la capitalul social al altor societati comerciale pentru care pot sa apara cheltuieli privitoare la pierderile din creante legate de participatii

venituri din alte imobilizari financiare si din creante imoblizate, pentru care cheltuielile, daca apar, se trec la alte cheltuieli financiare

venituri din titluri de plasament, ce sunt corelative cu cheltuielile privind titlurile de plasament cedate

venituri din diferente de curs valutar pentru care exista un cont de cheltuieli din diferente de curs valutar ( 765 „Venituri din diferente de curs valutar”)

venituri din dobanzi si respectiv cheltuieli privind dobanzile

venituri din sconturi obtinute, respectiv cheltuieli privind sconturile acordate

alte venituri financiare si respectiv alte cheltuieli financiare,

In timp ce contabilitatea cheltuielilor financiare se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 66 „Cheltuieli financiare”, pentru contabilitatea veniturilor financiare se folosesc conturile din grupa 76 „Venituri financiare”.

In categoria altor imobilizari financiare se cuprind, printre altele, titlurile imobilizate ale activitatii de portofoliu, pentru care unitatile economice ce le detin beneficiaza de dividende anuale.

Dividendele aferente acestor imobilizari reprezinta pentru unitatea economica beneficiara, venituri financiare ce fac obiectul contului 762 „Venituri investitii financiare pe termen scurt”.

Inregistrari contabile reflectate in contabilitatea

Societatii Comerciale „CASIAL” SA Deva, privind veniturile financiare

SC CASIAL SA DEVA incaseaza dividende in suma totala de 325.000.000 lei, prin cont bancar, generate de titlurile de portofoliu detinute la societati din afara grupului.

5121 „Conturi la banci in lei” = 7612 „Venituri din titluri de = 325.000.000

participare detinute la societati

din afara grupului”

In exercitiul N, la data de 01.01., Societatea Comerciala CASIAL SA DEVA acorda Societatii Comerciale CASITTO Deva, din cadrul aceluiasi grup, un ajutor financiar de 200.000.000 lei, rambursabil la 31.05. N+1, cu o dobanda anuala de 26%, platibila la scadenta. La scadenta se restituie ajutorul financiar acordat si se deconteaza dobanzile aferente.

– se inregistreaza acordarea imprumutului financiar:

2673 „Imprumuturi acordate pe = 5121 „Conturi la banci in lei” = 200.000.000

termen lung”

– se calculeaza si se inregistreaza dobanda aferenta exercitiului financiar N:

DN = = = 52.000.000 lei

2674 „Dobanda aferenta imprumuturilor = 763 „Venituri din = 52.000.000

acordate pe termen lung” creante imobilizate”

– se calculeazxa dobanda la 31.05.N+1:

DN = = = 21.666.667

– se inregistreaza incasarea imprumutului financiar rambursat la scadenta si a dobanzii aferente:

5121 „Conturi la banci in lei” = %

2673 „Imprumuturi acordate = 200.000.000

pe termen lung”

2674 „Dobanda aferenta impru-

muturilor pe termen lung”

In cursul exercitiului N, SC CASIAL SA DEVA livreaza unui client extern produse finite in valoare de 5.000 EUR, cursul valutar la data livrarii fiind de 37.000 lei/EUR. La termenele contractuale se incaseaza 3.000 EUR la un curs valutar de 37.500 lei/EUR si 2.000 EUR, la un curs valutar de schimb de 36.800 lei/EUR..

– livrarea produselor finite la export:

5.000 EUR x 37.000 lei/EUR = 185.000.000 lei

411.1 „Clienti – externi = 701 „Venituri din vanzarea = 185.000.000

produselor finite”

– se inregistreaza incasarea creantei externe, in valoare de 3.000 EUR.

1. valoarea nominala a creantei ( 3.000 EUR x 37.000 lei/EUR) 111.000.000 lei

2. valoarea creantei la incasare ( 3.000 EUR x 37.500 lei/EUR) 112.500.000 lei

=> diferenta favorabila de curs valutar 1.500.000 lei

5124 „Conturi la banci in valuta” = % = 112.500.000

411.1 „Clienti – externi” = 111.000.000

765 „Venituri din diferente = 1.500.000

de curs valutar”

– se inregistreaza incasarea creantei externe in valoare de 2.000 EUR.

1. valoarea nominala a creantei ( 2.000 EUR x 37.000 lei/EUR) 74.000.000 lei

2. valoarea creantei la incasare ( 2.000 EUR x 36.800 lei/EUR) 73.600.000 lei

=> diferenta nefavorabila de curs valutar 400.000 lei

% = 411.1 „Clienti – externi” = 74.000.000

5124 „Conturi la banci in valuta” = 73.600.000

665 „Cheltuieli din diferente de = 400.000

curs valutar”

In exercitiul N, SC CASIAL SA DEVA, achizitioneaza de la un furnizor, materii prime in valoare de 800.000.000 lei, TVA 19% in suma de 152.000.000 lei. Pentru plata in avans a facturii, furnizorul SC ALMO SFERA SRL PETROSANI, acorda Societatii Comerciale un scont de 20%.

– se inregistreaza receptia marfii achizitionate:

% = 401 „Furnizori” = 952.000.000

301 „Materii prime” = 800.000.000

4426 „TVA deductibila” = 152.000.000

– se inregistreaza plata furnizorului, primindu-se un scont de 20%:

401”Furnizori” = % = 952.000.000

5121 „Conturi la banci in lei” = 761.600.000

767 „Venituri din sconturi = 160.000.000

acordate”

4426 „TVA deductibila” = 30.400.000

4.4. Contabilitatea veniturilor extraordinare

In activitatea agentilor economici apar venituri ce nu sunt legate direct nici de activitatea de exploatare si nici de activitatea financiara, care se numesc venituri extraordinare.

Pentru contabilizarea curenta a veniturilor din elemente extraordinare, prin planurile de conturi aprobate prin OMFP nr. 306/2002 si 94/2001, s-a instituit contul 771 „Venituri din subventii pentru evenimentele extraordinare si altele similare”, al carui continut economic si corespondente contabile reglementate prin Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile, aprobate, ar fi:

venituri rezultate din compensatiile primite pentru cheltuieli sau pierderi din calamitati sau alte evenimente extraordinare.

Inregistrari contabile reflectate in contabilitatea

Societatii Comerciale „CASIAL” SA Deva, privind veniturile extraordinare

In urma unui incendiu, s-a distrus 1/6 dintr-o hala de productie si materii prime. Paguba constata de o echipa de control din cadrul unitatii si consemnata in procesul verbal este de 45.800.000 lei:

– 1/6 din hala de productie 40.800.000 lei

– materii prime 5.000.000 lei

In urma unei solicitari, se primeste de la o institutie guvernamentala, o subventie pentru acoperirea pierderii, subventie in suma de 50.000.000 lei.

671 „Cheltuieli privind calamitatile = % = 45.800.000

si alte evenimente extraordinare”

212 „Constructii” = 40.800.000

301 „Materii prime = 5.000.000

5121 „Conturi la banci in lei” = 771 „Venituri din subventii = 50.000.000

pentru evenimentele extraordinare si altele similare”

CAPITOLUL 5

CONTABILITATEA REZULTATULUI INTREPRINDERII

5.1. DETERMINAREA REZULTATULUI

Relatia de principiu prin care se evalueaza situatia patrimoniului este de forma : situatia neta a aptrimoniului (capitalul propriu) = activul patrimoniului – datoriile. Situatia financiara se dezvaluie pe baza relatiei trezorerie = fond de rulment – necesarul in fond de rulment. In ceea ce priveste rezultatul, acesat se calculeaza prin relatia, rezultatul contabil = venituri – cheltuieli, iar daca se are in vedere variatia capitalului, ea devine : rezultatul contabil = capitalul propriu la inchiderea exercitiului financiar +/- aportul proprietarului in cursul exercitiului (+ in cazul ramburrsarii de capital, – in situatia aportului de capital).

5.1.1. Determinarea rezultatului contabil

Principial, formula generala de calcul a rezultatului contabil inainte de impozitare este:

Rezultatul contabil = Venituri din livrarea – Cheltuieli angajate

bunurilor mobile, a pentru realizarea

bunurilor imobiliare veniturilor

pentru care s-a

transferat dreptul

de proprietate,

sedrvicii prestate si

lucrari executate,

inclusiv din castiguri

de orice natura

Inainte de realizarea etapei de determinare a rezultatului, se procedeaza la obtinerea celei de a doua „imagini”a balantelor de verificare, care sa tina cont de totate inregistrarile contabile efectuate dupa obtinerea primei :”imagini”.

Determinarea globala a rezultatului exercitiului presupune insumarea algebrica a cheltuielilor si veniturilor, ceea ce se traduce prin virarea intr-un cont de sinteza unic a soldurilor conturilor de cheltuieli si de venituri, care astfel, vor fi inchise.

In cadrul sistemului contabil romanesc opereaza un singur cont de rezultate, 121 „Profit si pierdere”, care poate prezenta fie sold creditor – profit, fie sold debitor – pierdere:

Schema!!!!!!

In cadrul sistemului contabil francez, soldurile conturilor de cheltuieli si de venituri sunt preluate de contul 128 „Determinarea rezultatului exercitiuilui”. Soldul acestui cont, la randul sau, este preluat fie de contul 120 „Rezultatul exercitiului”, so9ld creditor, in caz de profit, fie de contul 129”Rezultatul exercitiului” – sold debitor, in caz de pierdere.

Schema!!!!!!

Din punct de vedere contabil, pentru a stabili rezultatul exercitiului se procedeaza la inchiderea conturilor de cheltuieli si de venituri. Relatia dintre conturi intervenite cu aceasta ocazie sunt:

Decontarea sau repartizarea cheltuielilor asupra rezultatului, pentru soldul debitor al conturilor

121 = 6

Profit si pierdere Conturi de cheltuieli

b) incorporarea veniturilor in rezultatul exercitiului, pentru soldul creditor al conturilor

7 = 121

Conturi de venituri Profit si pierdere

In urma celor categorii de operatii prezentate, soldul debitor sau creditor al contului 121 Profit si pierdere reprezinta rezultatul inainte de impozitare, diminuat cu impozitul pe profit. O asemenea situatie impune determinarea rezultatului cu impozitul pe profit calculat si evidentiat lunar, cumulat de la inceputul anului fiscal, relatia de calcul fiind:

Determinarea rezultatului contabil la SC CASIAL SA DEVA

Se inregistreaza inchiderea conturilor de cheltuieli, prin contul 121 „Profit si pierdere:

____________________ x ______________________________________________

121 „Profit si pierdere” = % = 4.462.270.000

601 „Cheltuieli cu materiile prime” = 146.800.000

6021 „Cheltuieli cu materialele

auxiliare” = 48.250.000

6022 „Cheltuieli privind combustibilul” = 223.870.000

6023 „Cheltuieli privind materialele

pentru ambalat” = 75.000.000

6024 „Cheltuieli privind piesele de

schimb” = 77.000.000

6028 „Cheltuieli privind alte materiale

consumabile” = 10.000.000

603 „Cheltuieli privind materialele

de natura obiectelor de inventar” = 50.000.000

604 „Cheltuiweli privind materialele

nestocate” = 25.000.000

605 „Cheltuieli privind energia si apa” = 950.000.000

607 „Cheltuieli privind marfurile” = 688.500.000

611 „Cheltuieli cu intretinerea

si reparatiile” = 65.500.000

612 „Cheltuieli privind redeventele,

locatiile de gestiune si chiriile” = 28.750.000

641 „Cheltuieli cu salariile personalului” = 800.000.000

6451 „Contributia unitatii la asigurarile

sociale” = 204.000.000

6452 „Contributia unitatii pentru fondul

de somaj” = 28.000.000

6453 „Contributia angajatorului pentru

asigurarile sociale de sanatate” = 56.000.000

622 „Cheltuieli cu comisioanele si

onorariile” = 2.000.000

626 „Cheltuieli postale si taxe

de telecomunicatii” = 30.000.000

627 „Cheltuieli cu serviciile bancare

si asimilate” = 50.000.000

654 „Pierderi din creante” = 12.000.000

6583 „Cheltuieli privind activele cedate

si alte operatii de capital” = 25.000.000

663 „Pierderi din creante legate de

participatii” = 25.000.000

664 „Cheltuieli privind investitiile

financiare cedate” = 5.000.000

665 „Cheltuieli din diferente de curs

valutar” = 1.200.000

666 „Cheltuieli privind dobanzile” = 8.600.000

667 „Cheltuieli privind sconturile

acordate” = 1.000.000

671 „Cheltuieli privind calamitatile

si alte evenimente extraordinare” = 45.800.000

6811 „Cheltuieli de exploatare privind

amortizarea imobilizarilor” = 780.000.000

_________________ x __________________________________________________

Se inregistreaza inchiderea conturilor de venituri, prin contul 121 „Profit si pierdere:

___________________________ x ____________________________________

% = 121 „Profit si Pierdere” = 233.499.281.500

701 „Venituri din vanzarea

produselor finite” = 152.065.000.000

702 „Venituri din vanzarea

semifabricatelor” = 8.305.000.000

703 „Venituri din vanzarea

produselor reziduale” = 1.250.000.000

704 „Venituri din lucrari executate

. si servicii prestate” = 35.000.000

706 „Venituri din redevente, locatii

de gestiune si chirii” = 135.000.000

707 „Venituri din vanzarea

marfurilor” = 39.800.000.000

711 „Variatia stocurilor” = 31.158.781.500

722 „Venituri din productia de

imobilizari corporale” = 12.000.000

7583 „Venituri din cedarea activelor

si alte operatii de capital” = 150.000.000

7612 „Venituri din titluri de

participare detinute la societati

din afara grupului” = 325.000.000

763 „: Venituri din creante imobilizate” = 52.000.000

765 „Venituri din diferente

de curs valutar” = 1.500.000

767 „Venituri din sconturi acordate” = 160.000.000

771 „Venituri din subventii pentru

evenimentele extraordinare

si similare” = 50.000.000

_____________________________ x ___________________________________

In urma celor doua categorii de operatii prezentate, soldul debitor sau creditor al contului 121 „Profit si pierdere” reprezinta rezultatul inainte de impozitare, diminuat cu impozitul pe profit. O asemenea situatie impune determinarea rezultatului cu impozitul pe profit calculat si evidentiat lunar, cumulat de la inceputul anului fiscal.

Relatia de calcul este urmatoarea:

Rezultatul contabil = Soldul creditor + Cheltuielile cu impozitul

inainte de sau debitor al contului cumulate de la

impozitare 121 „Profit si pierdere” inceputul anului fiscal

Debit 121 „Profit si pierdere” = 4.462.270.000

Credit 121 „Profit si pierdere” = 233.499.281.500

In urma inchiderii contului de profit si pierdere, rezultatul contabil este pozitiv si calculat astfel:

Rezultat contabil = 233.499.281.500 – 4.462.270.000 = 229.037.011.500 lei

5.1.2. Determinarea rezultatului fiscal

Se determina ponderea venituriulor din export in total venituri:

Ponderea = = x 100 = 0,88%

Total venituri din export = 233.499.281.500 x 0,88% = 2.054.793.677 lei

Total venituri la intern = 233.499.281.500 – 2.054.793.677 = 231.444.487.823 lei

Se calculeaza impozitul aferent veniturilor din export, cota de 12,5%, conform Legii nr. 414/2002 privind impoziotul pe profit;

Impozit pe profit 1 = 2.054.793.677 lei x 12,5% = 256.849.210 lei

Se calculeaza impozitul pe profit aferent veniturilor din comercializare la intern, cota de 25%, conform legii nr. 414/2002, privind impozitul pe profit:

Impozit pe profit 2 =

Rezultat fiscal =

B I B L I O G R A F I E

Duțescu Adriana – “ Ghid pentru înțelegerea și aplicarea standardelor internaționale de contabilitate”

Ed.CECCAR, București, 2001

Feleagă Niculae – “Tratat de contabilitate financiară”

Ionașcu Ion Vol I, Ed. Economică, București, 1998

Feleagă Niculae – “Tratat de contabilitate financiară”

Ionașcu Ion Vol II, Ed. Economică, București, 1998

Feleagă Niculae – “Sisteme contabile comparate”

Vol. II, Ed Economică, București, 2000

Feleagă Niculae – “Sisteme contabile comparate”

Vol. III, Ed. Economică, București, 2000

Malciu Liliana – “Cererea și oferta de informații contabile”

Ed. Economică, 1998

Pop Atanasiu – “ Contabilitatea financiară românească armonizată cu Directivele contabile europene – standardele internaționale de contabilitate”

Ed.Intelcredo, Cluj Napoca, 2002

Ristea Mihai – “Contabilitatea societăților comerciale”

Vol. I, Ed. C.E.C.C.A.R., București, 1995

Ristea Mihai – “ Contabilitatea între fiscal și gestionar”

Ed. Tribuna Economică, 1998

Ristea Mihai – “Contabilitatea societăților comerciale”

Vol. II, Ed. Universitară, București, 2002

Roșca I.Ioan – “ Proiectarea sistemelor informatice de gestiune”

Zaharie Dorin ASE București, 2001

Grupul BDASEIG – “ Baze de date “

Ed.Infomega, București, 2002

Legea nr.31/1990 republicată – privind societățile comerciale

Legea nr.82/1991 republicată – contabilității

Legea nr.414/2002 – privind impozitul pe profit MO 456/2002

O.G.nr.36/2003 – pentru corelarea unor dispoziții din legislația financiar fiscală MO 68/2003

Ministerul Finanțelor – Ordinul 94/2001 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV- a a CEE și cu Standardele Internaționale de Contabilitate

H.G. 859/2002 – pentru aprobarea instrucțiunilor privind metodologia de calcul a impozitului pe profit MO.640/2002