. Analiza Diagnostic a Unei Societatii Comerciale (s.c. Xyz, Lugoj)

Cap. 1 PREZENTAREA ȘI STAREA GENERALĂ A SOCIETĂȚII

Denumirea : SOCIETATEA COMERCIALĂ „BELAMI”

Forma juridică : Societate pe acțiuni

Număr de înmatriculare

în registrul comerțului : J 35 / 2980 / 01.07.1998

Cod fiscal : R 4267494

Cod Sirues : 7305370

Sediul social : localitatea Lugoj,

str. Ion Bălan nr. 2,

cod poștal 305500

jud. Timiș

Tel/fax: 0256 / 358752

Forma de proprietate : Societate cu capital privat româno-german

Durata de funcționare a societății : nelimitată începând cu data înregistrării

la Oficiul Registrului Comerțului

Capital social (mii lei) : 2.677.344

Acțiuni : – valoare nominală 10.000 lei

– număr 267.734

– felul: nominative

1.1. Scurt istoric al societății

Societatea comercială „BELAMI” S.R.L. s-a înființat în baza sentinței nr. 3345/S din 29.06.1998 ca societate cu răspundere limitată, cu un capital de 2.000.000 lei, împărțit în 100 părți sociale de 20.000 lei fiecare, având doi asociați.

Sediul firmei, la data înființării, este situat în Lugoj, str. Ion Bălan nr. 3, jud. Timiș.

Ulterior, prin cererile de înscriere de mențiuni înregistrate la Oficiul Registrului Comerțului au avut loc modificări în ceea ce privește asociații, capitalul social, obiectul de activitate și sediul societății.

Obiectul de activitate al societății „BELAMI” este:

producerea industrială de ceaiuri medicinale și aromate, conform autorizației nr. 118/10.04.1994, eliberată de Ministerul Sănătății – Direcția de Farmaceutică și Aparatură medicală;

comercializarea de ceaiuri medicinale și aromate, în țară și străinătate.

Activitatea desfășurată de S.C. „BELAMI” S.A., conform clasificării activităților din economia națională (CAEN) aparține Industriei Alimentare și a Băuturilor.

1.2. Date financiare

Datele sunt actualizate la inflație.

1.3. Dimensiunea afacerii

S.C. „BELAMI” este o firmă mijlocie, având în vedere următoarele criterii:

capital social 2.677.344 mii lei;

cifra de afaceri 2.096429 mii lei;

număr de salariați 45.

1.4. Amplasarea afacerii

Amplasarea S.C. „BELAMI” este favorabilă, având în vedere următoarele aspecte:

existența băncilor, Camerei de Comerț, ziare, agenții de schimb, unități de consulting etc.;

posibilități de asigurare din zonă cu forțe de muncă înalt calificate;

accesul la drumuri naționale și căi ferate, favorabile atât pentru aprovizionare cât și pentru desfacere;

poziția în oraș îi conferă un vad comercial foarte bun, acces la mijloacele de transport în comun.

Un aspect nefavorabil legat de amplasarea afacerii ar fi:

posibilitatea de construcție și achiziție de locuințe destul de anevoioasă, costurile fiind greu de suportat, nivelul de trai din zonă (aprovizionarea cu alimente fiind mai scumpă, tradiția, exigențele vestimentare) conduc la unele presiuni asupra salariului.

1.5. Tendința afacerii

Având în vedere evoluția cifrei de afaceri în perioada 2000 – 2003, tendința afacerii este de scădere, după cum reiese din graficul de mai jos:

Evoluția cifrei de afaceri în perioada 2000 – 2003

mii lei

Cifra de afaceri este exprimată în prețuri comparabile (2003)

Pornind de la aceste date, putem spune că indicatorul a avut în dinamică o evoluție crescătoare până în anul 2002, înregistrând apoi o tendință de reducere în anul 2003.

1.6. Eficiența activității firmei

Putem să o apreciem în funcție de următorii indicatori:

profitabilitatea calculată la venituri (r):

x 100 unde:

profitabilitatea calculată la costuri (r):

x 100 unde:

Urmărind evoluția acestor indicatori în perioada 2000 – 2003, putem aprecia că tendința eficienței activității firmei este de scădere.

1.7. Diagnostigrama stării generale a firmei

SG

unde SG – starea generală a firmei

Concluzie.

Starea generală a firmei are un nivel scăzut, situație la care s-a ajuns, într-o oarecare măsură, și datorită perturbațiilor de la nivelul ansamblului economic național.

Cap. 2 ANALIZA SITUAȚIEI JURIDICE

2.1. ACTE PRIVIND DREPTUL DE PROPRIETATE

Societatea „BELAMI” deține documente care atestă dreptul său de proprietate asupra terenului din Lugoj, str. Semenicului nr. 3, după cum urmează:

Extras de Carte Funciară nr. 2680;

Contract de vânzare – cumpărare încheiat între S.C. „BELAMI” și vânzător (persoană fizică);

Încheiere de autentificare întocmită în prezența unui notar public.

La cumpărarea terenului a fost încheiat un raport de evaluare, conform căruia a fost stabilită valoarea terenului la 70.000.000 lei.

2.2. ACTE CARE ATESTĂ DREPTUL DE PROPRIETATE

Contractul de închiriere nr. 8047/23.01.1999, încheiat între S.C. „BELAMI” (locatar) și S.C. „Megatim” S.A. (locator); obiectul contractului este folosința spațiului din proprietatea societății farmaceutice „Megatim”, compus din 5 încăperi, în suprafață totală de 288 mp, situat în str. Ion Bălan nr. 2, Lugoj.

2.3. PROTECȚIA MEDIULUI

Conform H.G. 340/1992, S.C: „BELAMI” este abilitată pentru a importa deșeuri și produse periculoase pentru sănătatea populației și pentru mediul înconjurător (seve și extracte vegetale, amestecuri de substanțe odorizante, adezivi). Certificatul de abilitare nr. 7180/24.02.2001 este valabil până la data de 20.08.2004.

2.4. LEGALITATEA CONSTITUIRII SOCIETĂȚII

S.C. „BELAMI” S.R.L. a fost înființată în 29.06.1993, conform sentinței nr. 3345/S. În perioada 1993 – 1996 au avut loc o serie de modificări în ce privește societatea, conform cererilor de înscriere de mențiuni înregistrate la Oficiul Registrului Comerțului:

nr. 147/12.01.1994

nr. 963/02.02.1996

nr. 4876/01.07.1997

nr. 1297/23.01.1998

Potrivit sentinței civile nr. 289/C din 05.02.2001 și a Încheierii de Autentificare nr. 714 din 20.01.2001, a avut loc modificarea formei societății în societate pe acțiuni și majorarea capitalului social la 2.677.344 mii lei.

2.5. ASIGURAREA CONTRA RISCULUI

S.C. „BELAMIA” are încheiat contract de asigurare de bunuri de tip I/C Extinsă, cu Societatea de asigurare – reasigurare „Omniasig” S.A., conform poliței de asigurare F nr. 0002700, suma asigurată fiind de 478 milioane, pe perioada 19.09.2002 – 18.09.2003. În caz e daune, despăgubirea se cesionează către Bancorex Timișoara.

2.6. ACTE PRIVIND REGLEMENTAREA RAPORTULUI DE MUNCĂ

Drepturile și obligațiile patronului și salariaților cu privire la condițiile generale de muncă sunt stabilite prin contract de muncă colectiv. Din totalul de 45 salariați, 13 au încheiat contract civil iar 32 au încheiat contract de muncă individual.

2.7. PORTOFOLIUL DE BREVETE ȘI LICENȚE

Conform Ordinului nr. 83/1995 al Ministerului Agriculturii și Alimentației, de aprobare a regulamentului cu privire la acordarea licențelor de fabricație agenților economici care desfășoară activități în domeniul producției de produse alimentare, S.C. „BELAMI” S.A., este autorizată în producerea ceaiurilor aromatice și medicinale, conform Autorizației nr. 118/10.04.1996, eliberată de Ministerul Sănătății.

Pentru fiecare produs nou, societatea adresează o cerere pentru înregistrarea mărcii respective, la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (O.S.I.M.), produsele fiind apoi înregistrate la Comisia Medicamentelor – Institutul pentru Controlul de Stat al Medicamentelor și Cercetări Farmaceutice.

Societatea „BELAMI” este deținătoarea unei licențe pentru producerea ceaiurilor aromatice, achiziționate în data de 01.11.2000 din import.

2.8. RESPECTAREA LEGISLAȚIEI FISCALE

S.C. „BELAMI” își achită la timp obligațiile fiscale. Conform actului constatator încheiat de Garda Financiară la 15.03.2001????, a fost confiscată suma de 3.000.000 lei reprezentând depășirea plăților și încasărilor în numerar față de limita admisă de lege, plătindu-se o amendă în valoare de 1.000.000 lei.

2.9. SITUAȚIA ÎMPRUMUTURILOR

S.C. „BELAMI” S.A. a contractat un împrumut pe termen lung de la B.C.R. și beneficiază de un credit pe termen scurt acordat prin contul său curent la această bancă, societatea achitând împrumuturile la scadență, fără să existe abateri în această privință.

2.10. CONTACTE COMERCIALE

Sunt de regulă respectate, existând, uneori, mici dificultăți în încasarea creanțelor de la clienți, fapt ce generează neplata la timp a unor obligații față de furnizori. În ce privește plata chiriei față de S.C. „Megatim”, societatea a plătit penalizări în valoare de 1.800 mii lei pentru neachitarea la timp a obligației, lucru care se datorează unor neînțelegeri existente cu privire la suma ce trebuie plătită. S.C. „BELAMI” nu este de acord cu modul în care a fost actualizată chiria la inflație.

2.11. DIAGNOSTIGRAMA POTENȚIALULUI JURIDIC

SJ =

SJ = 8,2 unde SJ – starea medie a diagnosticului juridic

În concluzie, starea medie a diagnosticului juridic este bună.

PUNCTE FORTE:

► societatea este constituită conform prevederilor legale;

► finanțarea bancară este asigurată;

► există contract de asigurare contra riscurilor;

► existența mărcilor înregistrate pentru fiecare produs asigură protejarea acestora;

► există documente care atestă dreptul de proprietate al societății.

PUNCTE SLABE:

► nerespectarea disciplinei de casă;

► neachitarea la timp a chiriei, datorită existenței unor neînțelegeri privind valoarea ce trebuie plătită.

Cap. 3 DIAGNOSTICUL UMAN

Obiectiv : Aprecierea și diagnosticarea gradului de asigurare și utilizare a

resurselor de muncă.

Aspecte utilizate : ■ Analiza asigurării cu personal

– numărul de personal

– structura personalului

– calificarea

– asigurarea resurselor de muncă

■ Analiza productivității și a profitabilității muncii.

Mijloace : Indicatori economici specifici domeniilor analizate.

Utilitate : ■ Aprecierea gradului de asigurare și folosirea resurselor

de muncă;

■ Fundamentarea măsurilor de îmbunătățire a gradului

de asigurare și folosirea resurselor de muncă.

Surse : ■ Evidența operativă și statistică la nivelul societăților comerciale;

Premise : ■ Bilanțul contabil.

Gradul de asigurare și utilizare a resurselor de muncă determină

și condiționează: – realizarea volumului de producție garantat;

– respectarea și creșterea calității produselor;

– nivelul și evoluția costurilor de producție;

– nivelul absolut și relativ al profitabilității.

La nivelul unei societăți, analiza gestiunii și creșterea resurselor umane vizează atât aspecte cantitative, referitoare la dinamica personalului pe total și anumite categorii, utilizarea timpului de muncă, cât și calitative, referitoare la calificare, organizare și impactul asupra productivității, precum și efectele creșterii acesteia.

3.1. Asigurarea numărului de personal

Acest criteriu îl considerăm deosebit de important deoarece:

un excende de forță de muncă reprezintă o sursă de costuri suplimentare datorită unor plăți salariale care nu-și au corespondență în munca prestată;

insuficiența în ceea ce privește forța de muncă conduce la pierderi de producție și, implicit, de profit, degradarea serviciilor și calității produselor fabricate.

În efectuarea analizei asigurării numărului de personal am pornit următoarele date:

W2003 = 22.516 mii lei/salariat

W2002 = 25.916 mii lei/salariat – în prețuri comparabile

lW = 0,86

Q2003 = 1.013.218 mii lei

Q2002 = 1.243.972 mii lei/salariat – în prețuri comparabile

IQ = 0,81

N2003 = 45

N2002 = 48

IN = 0,93

unde: N – numărul de personal

W – productivitatea muncii calculată după relația

Având în vedere aceste date, rezultă că:

IQ < 1, adică Q2003 < Q2002

IN < 1, IW < 1

IN > IW

Concluzia este că numărul de personal nu este asigurat, la diminuarea volumului de producție contribuind ambii factori, dar în proporție mai mare, nerealizarea productivității muncii.

3.2. Structura personalului

În numărul total de salariați, 16% reprezintă personal cu studii de specialitate. Ponderea mare a muncitorilor în total salariați este motivată de gradul înalt de participare a factorului uman la realizarea procesului tehnologic (procesul tehnologic se realizează într-o importantă măsură prin munalizează într-o importantă măsură prin muncă manuală).

Concluzie:

Datorită necesității lărgirii paletei sortimentale la produsele din gama PARADIS – Visul fructelor, este necesară o sporire a volumului de muncă în domeniul cercetării – dezvoltării.

3.3. Calificarea personalului

Asigurarea cantitativă și în structură a resurselor umane trebuie să fie întregită și prin asigurarea calitativă a personalului, respectiv a calificării salariaților. Neconcordanța dintre categoria de calificare a muncitorilor și categoria de încadrare a lucrării poate avea efecte negative asupra:

calității lucrării și serviciilor;

nivelul productivității muncii;

nivelul consumurilor specifice de materii prime, materiale și resurselor energetice;

modului de exploatare a utilajelor și echipamentelor tehnologice;

durata ciclului de fabricație.

Concluzie:

– structura pe meserii corespunde specificului obiectului de activitate și cerințelor tehnice;

– nivelul de calificare corespunde cu nivelul tehnologic al utilajelor și instalațiilor, cu complexitatea procesului de exploatare.

3.4. Gradul de utilizare a timpului de muncă

Realizarea unei producții cât mai mari este nemijlocit legată de folosirea completă, cu maximă eficiență a fondului de timp de muncă.

Analiza folosirii timpului de muncă urmărește descoperirea rezervelor existente pe linia utilizării complete a timpului disponibil, precum și a cauzelor utilizării incomplete ale acestuia, evidențiind efectele economice ale mobilizării rezervelor existente.

Categorii de timp utilizate:

Fondul de timp calendaristic () – în om – zile

x nZC, unde

Zile libere și sărbători legale (ZS),care includ zilele nelucrătoare

Zile de concediu de odihnă (ZCO)

Fondul de timp maxim disponibil (Td)

Td = T – (ZS + ZCO)

Fondul de timp efectiv lucrat (Tef)

Tef = Td – Tneut

Fondul de timp neutilizat (Tneut)

Unități de măsură:

om – zi lucrată este echivalentă cu ziua în care muncitorul este prezent la lucru, indiferent dacă a lucrat sau nu ziua întreagă.

Gradul de folosire a timpului de lucru =

Tc = 45 x 365 = 14625 om – zile

ZS = 130 zile

ZCO = 675 om – zile

Td = 13820 om – zile

Tneut = 2160 om – zile

Tef = 11660 om – zile

Gradul de utilizare a timpului de muncă = 84%

Evoluția productivității muncii în perioada 2001 – 2003, date comparabile.

Cauzele neutilizării timpului de muncă:

cauze obiective datorate organizării:

lipsa de materii prime

lipsa de comenzi

Pentru eliminarea și limitarea pierderilor de timp și utilizarea cât mai completă a timpului disponibil trebuie să se acționeze în următoarele dorecții:

aprovizionarea ritmică a unității cu materii prime și materiale;

organizarea judicioasă a producției și a muncii;

efectuarea la timp și de calitate a operațiilor de întreținere curentă și reglare pentru a se evita căderile accidentale;

stabilirea și repartizarea sarcinilor pe lucrări astfel încât să se asigure încărcarea rațională și completă a timpului disponibil pe un muncitor.

3.5. Comportament, disciplină

În cadrul societății „BELAMI” nu se regăsesc abateri de la disciplină sau întreruperi în activitate derivate din atitudinea personalului, cum ar fi:

absențe nemotivate;

nerespectarea programului de lucru (întârzieri, plecări mai devreme);

concedii fără plată.

3.6. Coeficientul circulației totale

Mod de calcul: raportul dintre numărul total de personal plecat, într-o perioadă de gestiune și numărul mediu de personal.

Semnificație : măsoară ponderea mișcării totale a personalului (ieșiri).

Coeficientul circulației totale = 3/45 = 0,066

Cauzele plecării : interese personale (transferuri la cerere)

Coeficientul circulației totale în cazul societății „BELAMI” este foarte scăzut, ceea ce dovedește stabilitatea personalului.

3.7. Analiza productivității muncii

Productivitatea muncii este definită în literatura de specialitate ca fiind forța productivă a muncii, adică sub forma capacității (posibilității) forței de muncă de a crea într-o perioadă de timp un anumit volum de bunuri și de a presta anumite servicii.

Productivitatea muncii se calculează cu ajutorul relației:

Evoluția productivității muncii în perioada 2000 – 2003 – date comparabile 2003

După cum observăm din datele prezentate anterior, tendința productivității muncii este de scădere pe întreaga perioadă analizată.

Ritmul mediu anual al productivității muncii (rw) se calculează cu ajutorul relației:

Deci, productivitatea muncii urmează o evoluție descrescătoare, cu un ritm mediu anual de 31,08%.

Concluzie: Tendința productivității muncii fiind descrescătoare, preocupările trebuie să vizeze oprirea descreșterii.

3.8. Analiza profitabilității muncii

Profitabilitatea muncii (r) exprimă capacitatea potențialului forței de muncă de a produce profit. Acest indicator se calculează cu ajutorul relației:

Evoluția profitabilității în perioada 2001 – 2003 – date comparabile

Conform situației prezentate, se observă că tendința profitabilității muncii în perioada 2001 – 2003 este crescătoare, această situație constituind un aspect nefavorabil pentru activitatea societății.

3.9. Diagnostigrama potențialului uman

SU = 7,1 (starea medie a potențialului uman)

Concluzie:

Potențialul uman al societății este bun, din perspectiva acestuia nu există restricții pentru dezvoltări viitoare. Acest lucru se datorează mai mult aspectelor calitative ale potențialului uman referitoare la calificarea și structura personalului. În ceea ce privește eficiența utilizării potențialului uman, se înregistrează tendință descrescătoare:

Pentru viitor, politica de personal trebuie să vizeze următoarele obiective:

corelarea permanentă în spațiu și timp a necesarului cu existentul de personal;

realizarea și menținerea concordanței dintre cerințele proceselor tehnologice și nivelul de calificare (actualizarea și adaptarea calificării);

menținerea și realizarea în perspectivă a structurii personalului după diferite criterii;

compensarea, în măsura în care este necesar, a plecărilor cu intrările de personal;

previziunea necesarului de personal pe categorii și identificarea surselor de acoperire a acestuia.

Cap. 4 POTENȚIALUL TEHNIC ȘI TEHNOLOGIC

Eficiența și viabilitatea firmei într-o economie concurențială este asigurată și de măsura în care aceasta dispune și de un potențial material ai cărui parametrii tehnici și funcționali corespund noilor exigențe ale economiei de piață.

Aceasta presupune existența unui potențial tehnic, corespunzător ca volum, structură, calitate care să ofere firmei posibilitatea realizării unei producții corespunzătoare exigențelor pieței.

4.1. Descrierea procesului tehnologic

Materia primă este importantă pentru ceaiurile aromate și autohtonă pentru ceaiurile medicinale, cea importantă fiind mărunțită și ambalată în saci, respectiv cea autohtonă este nemărunțită, fiind supusă procesului mecanic de măcinare cu mori speciale și aparate de măcinat.

Etapele procesului tehnologic sunt aceleași, indiferent de proveniența materiei prime:

materia primă măcinată este supusă procesului de dozare, în pliculețele de hârtie specială (hârtie de filtru termosudabilă) – 2 grame/pliculeț, proces realizat cu dozatoare automate;

ambalarea manuală a pliculețelor în cutii (24 pliculețe pentru ceaiurile medicinale și 20 pliculețe pentru ceaiurile aromate);

celafonarea cutiilor în folie, pe sortimente și game – proces mecanic;

ambalarea manuală a cutiilor celafonate în ambalaje colective (12 cutii/bax);

depozitarea manuală a baxurilor.

4.2. Asigurarea cu mijloace de muncă

Activitatea de producție se desfășoară cu mijloace fixe proprii, procurate de către firmă din fondul de dezvoltare, societatea nedispunând de mijloace fixe cu chirie sau în locație de gestiune.

Calitatea mijloacelor și utilajelor folosite este superioară, acestea fiind în totalitate importante.

Dotarea cu instalații și utilaje

S.C. „BELAMI” S.A. LUGOJ

Schema tehnologică de fabricație a produsului

CEAI AROMAT – DOZE

observații:

aprecierea stării tehnice a fost făcută conform declarațiilor mecanicului șef și a personalului de exploatare;

gradul de uzură economico-fizică (Guf) a fost determinat cu ajutorul relației:

Guf =

unde: DC – durata consumată de la punerea în funcțiune a mijlocului fix

DN – durata normală

lista mijloacelor fixe, împreună cu valoarea lor va fi prezentată la partea de evaluare.

Dotarea cu instrumente de măsură și control

4.3. Flexibilitatea mijloacelor fixe

Acest criteriu ne arată capacitatea utilajelor de a trece de la o sarcină de fabricație la alta într-un timp foarte scurt.

Criterii de evaluare a flexibilității

nF

nF = 9,7 (nivelul mediu al flexibilității mijloacelor de muncă)

Concluzie:

Flexibilitatea mijloacelor fixe în situația societății „BELAMI” este foarte bună.

4.4. Structura pe categorii de utilaje

Structura mijloacelor fixe îndeplinește o funcție importantă în analiza eficienței generale a acestora, cât și a activității totale, și are rolul de a orienta efortul investițional către acele categorii de mijloace fixe ce participă nemijlocit la obținerea produselor finite.

O asemenea structură este definită, în literatura de specialitate, ca fiind compoziția tehnologică a capitalului fix. Între compoziția tehnologică a capitalului fix și efectele de bază ale performanței întreprinderii există legături importante. Astfel, cu cât este mai mare ponderea mijloacelor fixe active, cu atât este mai puternică influența exercitată asupra unor indicatori de eficiență a mijloacelor fixe.

În cazul societății „BELAMI” S.A. Lugoj, structura mijloacelor fixe, pe categorii de utilaje, este următoarea:

4.5. Utilizarea mijloacelor de muncă

Gradul de utilizare a capacității de producție (Cp)

Se determină ca raport între producția prevăzută și, respectiv, obținută și cea maximă, conform relației:

, unde

Capacitatea de producție nu este utilizată în proporție de 100%, datorită lipsei de comenzi.

Coeficientul de instalare a utilajelor din dotare (Kid)

, unde

Concluzie:

toate utilajele din dotarea societății sunt instalate;

utilajele din dotare funcționează la parametrii proiectați;

timpul de funcționare al utilajelor se încadrează în limitele prevăzute.

4.6. Eficiența utilizării mijloacelor fixe

Este analizată în funcție de următorii indicatori:

Valoarea adăugată ce revine la 1.000 lei mijloace fixe, calculată conform relației:

,unde

VA – vânzări de mărfuri + producția exercițiului – (costul mărfurilor vândute + costuri de

materii prime și materiale + lucrări și servicii executate de terți)

VA – 2208815 – (934972 + 261554) = 1012289 mii lei

Mf – 262157 mii lei

Acest indicator reflectă legătura dintre capacitatea factorilor producției de a crea și adăuga valoarea bunurilor.

Cifra de afaceri la 1.000 lei mijloace fixe, calculată conform relației:

,unde

Acest indicator evidențiază legătura dintre utilizarea eficientă a mijloacelor fixe ți rezultatele finale ale activității de producție, deci nu numai corelația dintre utilizarea mijloacelor fixe în capacitatea de producție, ci și asupra aspectelor calitative ale producției.

Profitul brut ce revine la 1.000 lei mijloace fixe, calculat conform relației:

,unde

Acest indicator reflectă modul în care eficiența utilizării mijloacelor fixe se concretizează în creșterea CA, reducerea costurilor pe produs și îmbunătățirea calității producției.

Valoarea producției la 1.000 lei mijloace fixe, calculată conform relației:

, unde

Randamentul utilajului este, de asemenea, un indicator în funcție de care poate fi apreciată eficiența mijloacelor fixe. Acesta reprezintă cantitatea (fizică sau valorică) de producție pe unitate a factorului utilizat, exprimat prin număr de utilaje.

, unde

r2003 =

r2002 =

Concluzie:

Randamentul utilajului a scăzut în anul 2003 față de anul 2002.

4.7. Diagnostigrama potențialului tehnic și tehnologic

Spt

Spt = 8,3 (starea medie a potențialului tehnic)

Concluziile desprinse din analiza potențialului tehnic sunt:

societatea dispune de suficiente echipamente și utilaje pentru realizarea sarcinilor de producție stabilite;

uzura utilajelor este mică, explicabil prin „vârsta” relativ tânără a societății;

nivelul tehnic al utilajelor este foarte bun;

structura pe categorii de utilaje este adecvată specificului unității;

tendința eficientizării utilizării potențialului tehnic în anul 2003 este descrescătoare față de anul 2002.

Cap. 5 PIAȚA ȘI COMERCIALIZAREA

5.1. Piața de desfacere

Perioada de după 1989 a dovedit că asigurarea cu resurse materiale și desfacerea produselor reprezintă unul din factorii fundamentali ai viabilității agentului economic. De abia acum am resimțit, la valențele reale, ceea ce în Occident se vehicula de mult, nu este greu să produci ci să vinzi. În aceste condiții, analiza diagnosticului comercial reprezintă una din componentele de bază ale analizei diagnostic, urmărind conturarea imaginii firmei în raport cu piața de desfacere și aprovizionare.

Potențialul comercial al firmei este dat de dimensiunea, structura, calitatea piețelor de desfacere și aprovizionare, de poziția produselor firmei pe aceste piețe, de configurația și adecvarea canalelor de distribuire la exigențele pieței.

Piața de desfacere este o piață internă, societatea nu exportă produse.

5.1.1. DESCRIEREA PRODUSELOR

Produsele se obțin prin amestecarea diferitelor sorturi de plante uscate, conform Recepturilor de fabricație și se prezintă sub formă de doze destinate preparării ceaiurilor prin infuzare.

Gama sortimentală este variată, conținând produse tonifiante și medicinale, după cum urmează:

gama BOLERO – ceai de fructe:

fructe de pădure

lămâie;

exotic.

gama CEAIKOVSKI – ceai negru:

earl grey;

fructe de pădure

lămâie.

gama PARADIS – VISUL FRUCTELOR:

cireșe sălbatice;

sunătoare;

crușin;

mentă;

măceșe;

mușețel.

5.1.2. EVOLUȚIA VÂNZĂRILOR

Evoluția vânzărilor se apreciază prin evoluția CA. Pentru a asigura compatibilitatea CA de la un an la altul, ținând cont de factorul inflație se calculează CA în prețuri comparabile (CAc).

Calculând indicele CA cu bază în lanț (în anul 2003), putem afirma că:

ICA = x 100 = 78,3%

5.1.3. STRUCTURA CIFREI DE AFACERI PE PRODUSE

Structura CA pe produse poate fi investigată cu ajutorul schemei clasice, cunoscută sub denumirea de curba ABC sau curba PARETO.

Analiza acestei curbe teoretice permite identificarea în totalul produselor comercializarea a trei subgrupe cu caracteristici specifice:

o subgrupă care cuprinde foarte puține sortimente dar care caracterizează o mare parte din CA:

– 10-15% din produse realizează 60-70% din CA;

două subgrupe care aduc mai puțin de jumătate din CA, dar care concentrează majoritatea produselor comercializate:

– 20-30% din produse realizează 25-30% din CA;

– 65-70% din produse realizează 10-15% din CA.

Structura CA pe produse în cadrul societății „BELAMI” este următoarea:

10% din produse – produsele din gama Paradis (Visul Fructelor și Cireșe Sălbatice) realizează cea mai mare parte a CA – 76%;

21% din produse – ceaiurile aromatice din gama Bolero realizează 17% din CA;

69% din produse – gama Ceaikivski și ceaiurile medicinale din gama Paradis realizează 8% din CA;

Urmărind această structură a CA se recomandă ca în viitor să se acorde o atenție deosebită lărgirii gamei sortimentale la ceaiurile aromatice din gama Paradis – Visul Fructelor deoarece acestea realizează cea mai mare parte din vânzări. Aceste produse se fabrică printr-o licență achiziționată din import.

5.1.4. POZIȚIA PE PIAȚĂ

La înființarea societății, în anul 1993 S.C. „BELAMI” era prima societate privată producătoare de ceaiuri medicinale și aromatice. În decursul anilor 1993 – 2002 concurența s-a intensificat pe piață. Partea de piață relativ ocupată de S.C. „BELAMI” (P) o putem determina astfel:

P = x 100, unde

P = x 100 = 50%

Concluzie: Poziția S.C. „BELAMI” pe piață este importantă, societatea ocupând 50% din piața principalului concurent.

5.1.5. CLIENȚII

Clientela S.C. „BELAMI” poate fi considerată eterogenă, numărul de clienți este relativ mediu, aceștia având o contribuție diferențiată la realizarea cifrei de afaceri. S.C. „BELAMI” își alege clientela în funcție de următoarele criterii:

imaginea firmelor;

mărimea și frecvența comenzilor lansate;

onoarea obligațiilor de plată;

dorința de a coopera;

puterea financiară;

gradul de acoperire al pieței etc.

Principalilor clienți (cei cu pondere de 10% din volumul vânzărilor), S.C. „BELAMI” le acordă un discount de 15%, în condițiile creșterii prețurilor cu 30% (în luna ianuarie).

5.1.6. CONCURENȚA

S.C. „BELAMI” își desfășoară activitatea într-un mediu concurențial foarte puternic. Principalul concurent este R.A. „Plafar”, ceilalți concurenți puternici fiind:

S.C. „Fares” S.A. Orăștie;

S.C. „Daphne” S.A. Timișoara.

Produsele S.C. „BELAMI”, din punct de vedere al calității și al prețului, corespund concurenței, dar ar trebui îmbunătățită structura nomenclatorului de produse.

5.1.7. REȚEAUA DE DISTRIBUȚIE

Este o rețea directă, neexistând intermediari. Cu principalii clienți, societatea are încheiate contracte pe baza cărora se realizează desfacere produselor. Forma de desfacere a produselor este en-gros.

5.1.8. ACTIVITATEA DE MARKETING

În cadrul societății, în anul curent, a fost angajat un economist cu specializare în marketing care se ocupă cu studiul pieței. Strategia de marketing folosită; putem spune că este vorba de marketingul produsului diferențiat. Societatea produce mai multe produse care se diferențiază prin caracteristici, stil, imagine, nivel al calității destinate ansamblului pieței.

5.1.9. TENDINȚELE PIEȚEI DE DESFACERE

În ultimul an, tendințele de desfacere au fost de restrângere, ceea ce este un semnal negativ pentru activitatea firmei.

5.1.10. DIAGNOSTIGRAMA POTENȚIALULUI COMERCIAL

Spd =

Spd = 4

Spd – starea medie a potențialului de desfacere

Concluzie:

Potențialul pieței de desfacere a S.C. „BELAMI” este redus, șansele de supraviețuire depinzând de starea potențialului în structură. Societatea speră să obțină o creștere a vânzărilor și o îmbunătățire a potențialului de desfacere, având în vedere următoarele aspecte:

strategia de „regrupare a gamei”;

oferta de produse variate și un marketing diferențiat;

structurarea nomenclatorului de produse oferite pe cele care corespund mai bine raportului de performanță – preț și sunt solicitate intens pe piață;

promovarea unor produse noi ce pot deveni „vedete”.

5.2. Piața de aprovizionare (internă și externă)

Scopul analizei pieței de aprovizionare este acela de a pune în evidență posibilitățile pe care le are firma pentru a-și asigura principalele materii prime care se consumă în mod curent în cadrul activității de bază și care condiționează realizarea programelor de fabricație și, implicit, de satisfacere a cererii clienților.

5.2.1. DIMENSIUNEA PIEȚEI DE APROVIZIONARE

Importul reprezintă 30% din totalul aprovizionărilor, ceea ce înseamnă o dependență de această piață, lucru datorat faptului că materia primă necesară producerii ceaiurilor aromatice este importantă. Pentru ceaiurile medicinale materia primă este asigurată din țară, existând în cantități relativ mari pe piață.

5.2.2. CONCENTRAREA ȘI DISPERSIA FURNIZORILOR

Numărul de furnizori este mare, existând astfel posibilitatea de negociere a prețului și de alegere a furnizorilor. Criteriile în funcție de care societatea își alege furnizorii sunt:

calitatea materiilor prime;

moralitatea furnizorilor;

nivelul prețului de livrare;

să ofere protecție rezonabilă intereselor clientului, garanții de calitate;

folosirea reprezentanților de vânzare cu care firma să poată conlucra.

Pentru producerea ceaiurilor medicinale, societatea se aprovizionează cu plante medicinale și de la persoane fizice (crușin, sunătoare, trei frați pătați, mentă, mușețel etc.).

Principalii furnizori sunt:

Pentru fiecare material există mai multe surse de aprovizionare, ceea ce constituie o anumită garanție în posibilitatea asigurării resurselor materiale.

Obiectivul fundamental ce trebuie avut în vedere și în viitor legat de activitatea de aprovizionare este asigurarea necesarului pentru producție, din punct de vedere cantitativ, calitativ și la termen.

5.2.3. TAXELE VAMALE DE IMPORT

Taxele vamale din import influențează costul materiilor prime și al materialelor dar, având în vedere calitatea acestora, care se răsfrânge asupra calității produselor fabricate, importul nu constituie o piedică în calea dezvoltării viitoare a firmei.

5.2.4. POTENȚIALUL PIEȚEI DE APROVIZIONARE

Spa

Spa = 7,6 (starea medie a pieței de aprovizionare)

Starea potențialului pieței de aprovizionare este bună, nepărând a fi restrictivă pentru dezvoltarea viitoare a societății.

Starea medie a potențialului comercial este:

Spc unde

Concluzie:

Este necesar ca la nivelul S.C. „BELAMI” să aibă loc o schimbare legată de mentalitate, astfel încât activitatea nr. 1 să devină aceea de marketing – vânzări.

Cap. 6 DIAGNOSTICUL FINANCIAR

Activitatea desfășurată de o întreprindere în decursul unei perioade de timp se reflectă în situația financiară a acesteia- Diagnosticul financiar se prezintă ca sinteză a analizei financiare, efectuate la nivelul firmei, care are ca obiectiv esențial studiul static și dinamic al activității desfășurate de societate, din care să rezulte concluzii cu privire la lichiditatea întreprinderii, structura mijloacelor economice și a resurselor, echilibrul financiar, rezultatele obținute, modul de gestionare a resurselor.

6.1. Analiza echilibrului financiar al societății

Echilibrul financiar al societății îl putem aprecia în funcție de următorii indicatori: fondul de rulment global, necesarul sau nevoia de fond de rulment, trezoreria netă.

Fondul de rulment net global (FR), ca indicator privind sursele permanente de finanțare a activelor circulante, se calculează astfel:

Fond de rulment net global = Capital permanent – Active imobilizate

(resurse permanente) (utilizări stabile)

unde:

Capitalul permanent = Capital provizoriu + provizioane pentru + Datorii pe termen

riscuri și cheltuieli lung

sau:

Fondul de rulment =-

În cazul S.C. „BELAMI” situația fondului de rulment se prezintă astfel:

mii lei

FR2002 = 993415 mii lei

FR2003 = 587814 mii lei

Această valoare reprezintă plusul de capital permanent peste valoarea netă a imobilizărilor care poate fi alocat activelor circulante.

Observație:

În anul 2003, fondul de rulment net global are o valoare mai mică decât în anul 2002, acest lucru datorându-se creșterii activelor imobilizate, într-un ritm mult mai mare decât a avut loc creșterea resurselor permanente (capital permanent).

Formele sub care se găsește fondul de rulment sunt în funcție de apartenența capitalului:

Fondul de rulment propriu (FRP), apreciază cuantumul participării capitalului propriu la finanțarea activelor circulante.

FRP = Cp – Ai, unde

FRP2002 = 157917 mii lei

FRP2003 = 366852 mii lei

Observație:

În anul 2003, fondul de rulment a crescut față de anul 2002, ceea ce este favorabil pentru societate.

Formele sub care se găsește fondul de rulment sunt în funcție de apartenența capitalului:

Fondul de rulment străin (FRS), pune în evidență participarea împrumuturilor pe termen mediu și lung la finanțarea activelor circulante.

FRS = FR – FRP

FRS2002 = 835498 mii lei

FRS2003 = 220962 mii lei

Aceste valori sunt egale cu datoriile pe termen mediu și lung.

Observație:

În anul 2002, fondul de rulment străin are o valoare mult mai mică decât în anul 2002, ceea ce dovedește că în anul 2003 firma își finanțează activele circulante, într-o măsură mai mare, din capitalul propriu decât din împrumuturi pe termen mediu și lung (în anul 2002 situația era exact invers).

Necesarul de fond de rulment

Reprezintă cuantumul activelor ciclice ce trebuie finanțate din fondul de rulment, respectiv activele circulante (cu termen de lichiditate sub 1 an) care urmează să fie finanțate din surse stabile (cu exigibilitate mai mare de 1 an).

Necesitățile de finanțare a producției, respectiv a ciclului de exploatare sunt acoperite în cea mai mare parte din surse temporare corespunzătoare. Dacă am prezenta bilanțier modul de determinare a necesarului de fond de rulment, atunci datele necesare sunt cele prezentate în tabelul următor:

mii lei

NFR = I – II

NFR2003 = 582290 mii lei

NFR2002 = 1020672 mii lei

Trezoreria netă (TN)

Analiza trezoreriei nu este altceva decât analiza echilibrului financiar pe termen scurt, când se compară o mărime relativ constantă (FR) cu o mărime fluctuantă (NFR).

La nivelul unei întreprinderi, trezoreria este imaginea disponibilităților monetare și a plasamentelor pe termen scurt, apărute din evoluția curentă a încasărilor și plăților, respectiv din plasarea excedentului monetar.

Trezoreria netă se poate determina astfel:

TN = FR – NFR

TN2002 = -27257 mii lei

TN2003 = -5524 mii lei

În anul 2002 trezoreria fiind negativă, evidențiază un dezechilibru financiar când nevoia de fond de rulment nu poate fi finanțată în întregime din resurse permanente.

În anul 2003 trezoreria netă este pozitivă, aceasta datorându-se faptului că FR este superior NFR, asigurând posibilitatea efectuării de plasamente și a deținerii de disponibilități bănești. În acest caz, spunem că firma se găsește într-o situație favorabilă deși, nu întotdeauna o trezorerie pozitivă este semnul unei situații favorabile, deoarece scopul societății nu este deținerea unei trezorerii, ci antrenarea resurselor în activități eficiente.

În cazul S.C. „BELAMI”, din punct de vedere al echilibrului financiar pe termen scurt, se poate vorbi de o îmbunătățire a situației în anul 2003 față de anul 2002.

6.2. Analiza rezultatelor

Pe baza contului de rezultate se pot determina o serie de indicatori, cunoscuți sub denumirea de solduri intermediare de gestiune.

În cele mai multe cazuri, pentru a degaja informația de analiză financiară, se procedează la regruparea și restructurarea pozițiilor din bilanț, construindu-se contul de rezultate intermediare.

În cazul S.C. „BELAMI”, contul de rezultate intermediare se prezintă în tabelul de mai jos. Pornind de la acești indicatori, poate fi determinată capacitatea de autofinanțare a întreprinderii, după următoarea formulă:

Capacitatea de = Excedent brut + Venituri fin. și excepț. – Ch. fin. și – Impozit – Participarea

autofinanțare de exploatare generatoare de încasări excepționale pe salariaților

generatoare profit la profit

de plăți

Situația în cadrul S.C: „BELAMI” se prezintă astfel:

mii lei

În practică, chiar dacă capacitatea de autofinanțare măsoară capacitatea societății de a finanța prin propriile sale resurse nevoile financiare curente (dividende, investiții, rambursarea datoriilor), ea poate fi folosită și ca indicator de bonitate. Relația de calcul este:

rCAF = , unde

rCAF2002 =

rCAF2003 =

Această valoare reprezintă marja teoretică de care dispune societatea pentru a se îndatora. În anul 2002, valoarea acestui indicator a crescut față de anul 2001, fapt ce reprezintă un aspect favorabil pentru societate.

6.3. Analiza situației generale a patrimoniului pa baza structurii activului și pasivului bilanțului

Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv dinamica acestuia precum și a raporturilor dintre diferitele elemente patrimoniale și a schimbărilor intervenite în situația mijloacelor și surselor, determinate de activitatea desfășurată în cursul exercițiului. În acest scop se utilizează ultimul bilanț al societății.

mii lei

6.3.1. RATELE DE STRUCTURĂ ALE ACTIVULUI

Sunt cele care furnizează o serie de informații cu privire la:

destinația economică a capitalului;

gradul de lichiditate a capitalului;

capacitatea întreprinderii de a-și modifica structura activului ca urmare a schimbărilor conjuncturale.

Pornind de la aceste date, putem prezenta următoarele concluzii:

În primul rând, trebuie subliniat faptul că s-a înregistrat o scădere a activului firmei cu 2,05%, ceea ce, în principiu, constituie un rezultat negativ, deoarece nu se poate vorbi de o dezvoltare a activității.

Este, însă, necesar să fie luate în considerare elemente specifice firmei, reținându-se faptul că s-au produs schimbări importante în structura elementelor patrimoniale:

ponderea imobilizărilor fixe a crescut față de anul 2002, ca efect al modificărilor într-o proporție mai mare a valorii imobilizărilor fixe în raport cu valoarea activului total. Luând în calcul indicele CA în acea perioadă – 47% și indicele imobilizărilor fixe – 278%, această creștere a imobilizărilor fixe nu reprezintă un aspect favorabil;

în ceea ce privește activele circulante se remarcă o scădere a stocurilor, această rată fiind motivată de un ciclu scurt de exploatare. Se poate observa, de asemenea, o reducere a creanțelor și o creștere a disponibilităților (chiar dacă foarte redusă) față de anul 2002, ceea ce constituie un aspect favorabil pentru solvabilitatea firmei. Totuși, rata disponibilităților (chiar dacă foarte redusă) față de anul 2002, ceea ce constituie un aspect favorabil pentru solvabilitatea firmei. Totuși, rata disponibilităților este sub nivelul acceptat (1,5%).

6.3.2. RATELE DE STRUCTURĂ ALE PASIVULUI

Sunt ratele care permit aprecierea politicii financiare a firmei, prin punerea în evidență a unor aspecte privind stabilitatea și autonomia financiară a acesteia.

În ceea ce privește pasivul ca element pozitiv, poate fi remarcată sporirea capitalului propriu și scăderea datoriei totale față de anul 2002 reprezentând un punct favorabil pentru solvabilitatea firmei.

Totuși, în atenția conducerii trebuie să se afle accelerarea procesului de încasare a creanțelor, în vederea creării disponibilităților bănești, necesare achitării unor obligații. În caz contrar, va trebui să se apeleze la noi credite care, prin nivelul dobânzii, pot să afecteze situația financiară a firmei.

Ratele de structură ale pasivului sunt:

■ Rata autonomiei financiare

Acest indicator poate fi calculat în două modalități:

▪ rata autonomiei financiare globale (Rafg)

Rafg

Rafg2002

Rafg2003

Concluzie:

în anul 2002 autonomia financiară a firmei era scăzută;

în anul 2003 are loc o creștere a ratei ca urmare a modificării capitalului propriu într-un ritm mai mare decât totalul resurselor;

în prezent, societatea are o autonomie financiară ridicată, prezentând garanții aproape certe pentru a beneficia de noi credite.

▪ rata autonomiei financiare la termen (Raft)

Raft

Raft2002

Raft2003

Concluzie:

Rata autonomiei financiare la termen are o valoare mai ridicată în anul 2003 față de anul 2002, deși în acest din urmă an valoarea indicatorului era peste limita admisă (50%).

■ Rata de îndatorare

Măsoară ponderea obligațiilor firmei, calculându-se următoarele variante:

▪ rata de îndatorare globală (Rîg) măsoară ponderea datoriilor totale în patrimoniul firmei.

Rîg

Rîg2002

Rîg2003

Concluzie:

Rata de îndatorare globală a cunoscut o evoluție favorabilă în anul 2003 față de anul 2002, când valoarea acesteia era foarte ridicată. În prezent, valoarea ei nu depășește 30%, putând fi considerată o valoare bună.

▪ rata de îndatorare la termen (Rît) se determină cu ajutorul relațiilor:

Rît

Rît2002

Rît2003

Concluzie:

Valoarea acestei rate în 2002 era ridicată, ceea ce constituie un aspect negativ. În prezent, valoarea indicatorului este bună, fiind mai mică decât limita admisă (30%).

Același indicator mai poate fi calculat și astfel:

Rît

Rît2002

Rît2003

Valoarea acestei rate este mai mică decât 100%, fiind o valoare bună, în anul 2003 fiind chiar foarte bună.

6.4. Analiza ratelor de finanțare

Ratele de finanțare se construiesc pe baza posturilor de activ și pasiv și a informațiilor din contul de profit și pierdere.

▪ rata de finanțare a activelor imobilizate din surse permanente (Rfa)

Rfa

Rfa2002

Rfa2003

Concluzie:

Activele stabile sunt finanțate integral din surse stabile, existând un surplus de surse permanente ce constituie fondul de rulment net global.

▪ rata de finanțare a activelor imobilizate din capital propriu (Rfp)

Rfp

Rfp2002

Rfp2003

Concluzie:

activele imobilizate sunt finanțate din capital propriu;

există fond de rulment propriu;

în 2003 se diminuează participarea capitalului propriu la finanțarea activelor imobilizate.

▪ rata de finanțare a necesarului de fond de rulment (RfNFR)

RfNFR

RfNFR2002

RfNFR2003

Concluzie:

în 2003 NFR este asigurat integral din capitalul permanent; se creează trezoreria netă pozitivă;

în 2002 NFR nu este asigurat integral din capitalul permanent; se creează trezoreria netă negativă;

6.5. Analiza ratelor de rentabilitate

Măsurarea rentabilității se realizează printr-un sistem de rate de rentabilitate (raport între rezultate și capitaluri) și rate de marjă (raport între rezultate și CA).

Principalele rate de rentabilitate sunt:

○ rata marjei (brute Rmb și nete Rmn);

○ rata rentabilității economice (Re);

○ rata rentabilității financiare (Rf).

Modul de calcul:

Rmb

Rmn

Re

Rf

În cazul S.C. „BELAMI”, evoluția acestor indicatori în perioada 2002 – 2003 este prezentată în următorul tabel:

Concluzie:

Toate cele trei rate de rentabilitate (comercială, financiară și economică) au avut o evoluție nefavorabilă în anul 2003 față de anul 2002. În prezent, rata rentabilității financiare înregistrează valori foarte scăzute.

6.6. Analiza lichidității și solvabilității firmei

Solvabilitatea firmei reprezintă aptitudinea firmei de a face față scadențelor. În funcție de perioada de timp la care se referă, vorbim de:

lichiditatea firmei = capacitatea firmei de a-și onora obligațiile pe termen scurt;

solvabilitatea firmei = capacitatea firmei de a-și onora obligațiile pe termen mediu și lung.

Lichiditatea generală

Lichiditatea intermediară

Lichiditatea imediată

Solvabilitatea patrimonială (SP) exprimă gradul în care capitalul social asigură acoperirea creditelor pe termen mediu și lung, determinându-se relația:

SP

În cazul S.C. „BELAMI” evoluția acestor indicatori se prezintă astfel:

Concluzie:

evoluția acestor indicatori este favorabilă în anul 2003 față de anul 2002;

în 2002, în afară de lichiditatea imediată ce are o valoare foarte scăzută, ceilalți indicatori au valori foarte bune;

conducerea unității trebuie să accelereze vărsarea capitalului subscris de asociați, crescând astfel disponibilitățile bănești ale societății.

6.7. Analiza gestiunii resurselor

Exprimarea sintetică a modului de gestionare a resurselor se realizează prin viteza de rotație a lor, prin care se măsoară durata în timp, necesară parcurgerii tuturor fazelor ciclului de exploatare și comercializare; concret, viteza de rotație (ratele de gestiune) măsoară durata de transformare a activelor în lichidități și durata de reînnoire a datoriilor.

Indicatorii care exprimă sintetic modul de gestionare a resurselor sunt:

◘ viteza de rotație a stocurilor, care reflectă modul de utilizare a stocurilor și se exprimă prin:

– numărul de rotații

– stoc mediu 2002 = 373987 + 243122 = 617100 mii lei

– stoc mediu 2003 = 261201 + 486243 = 747444 mii lei

– durata în zile a unei rotații

◘ viteza de rotație a clienților, care reflectă relațiile stabilite de firmă cu clienții și, indirect, poziția deținută pe piață față de concurență, se exprimă prin:

– numărul de rotații

– durata în zile a unei rotații

◘ viteza de rotație a furnizorilor reflectă relațiile stabilite cu furnizorii și încrederea pe care o are societatea în aceștia. Se exprimă prin:

– numărul de rotații

– durata în zile a unei rotații

În cazul S.C. „BELAMI” evoluția acestor indicatori se prezintă astfel:

– zile –

Concluzie:

viteza de rotație a clienților fiind mică (durata mare în zile), înseamnă că aceștia utilizează o perioadă mare de timp resursele financiare ale firmei;

tendința acestui indicator fiind crescătoare, se impune o analiză a clienților rău platnici;

viteza de rotație a furnizorilor fiind mai mică decât a clienților, situația este favorabilă, putând conduce, însă, la înrăutățirea relațiilor comerciale;

viteza de rotație a stocurilor fiind mică, cu o evoluție nefavorabilă în 2003 față de 2002, se impune o accelerare a acesteia, prin:

dimensiunea optimă a stocurilor materiale în toate fazele;

reducerea cheltuielilor de exploatare și comercializare

Atingerea acestor obiective înseamnă accelerarea vitezei de rotație a stocurilor materiale, creșterea gradului de lichiditate a loc cu toate efectele favorabile pentru rezultatele economico-financiare ale societății.

6.8. Analiza riscului

6.8.1. ANALIZA RISCULUI DE EXPLOATARE

Riscul de exploatare este evaluat cu ajutorul pragului de rentabilitate, care măsoară flexibilitatea firmei în raport cu condițiile de exploatare.

Analiza riscului de exploatare în cazul S.C. „BELAMI” se prezintă astfel:

Concluzie:

Riscul de exploatare în perioada 2001 – 2002 este mediu iar în anul 2003 este mare.

6.8.2. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT PRIN METODA SCORURILOR

MODELUL COHAN ȘI HOLDER

Funcția pentru determinarea scorului Z este:

Z = 16X1 + 22X2 – 87X3 – 10X4 + 24X5

unde:

X1

X2

X3

X4

X5

Pe baza valorilor determinate cu aceste relații, se poate stabili care este probabilitatea de faliment a unității:

X1

X2

X3

X4

X5

Z = 26,79

Concluzie – având în vedere această valoare, riscul de faliment este foarte mic.

6.9. Diagnostigrama potențialului financiar

Spf

Spf = 5,85 (Starea medie a potențialului financiar)

Concluzie:

După acest criteriu, agentul economic se situează între satisfăcător și bine, existând toate șansele pentru o revitalizare financiară viitoare. Îmbunătățirii acestui potențial trebuie să i se acorde o atenție deosebită, deoarece are o influență imediată și puternică asupra viabilității firmei.

Cap. 7 MANAGEMENT ȘI ORGANIZARE

7.1. Potențialul de conducere

Managementul este factorul care pune în mișcare toate potențialitățile agentului economic. Valoarea echipei de conducere este argumentul cel mai solid în atragerea virtualilor parteneri de afaceri.

Indiferent cât de dotat tehnic, material și uman este un agent economic, dacă managementul este necorespunzător, eficiența lui este scăzută, profesionalismul echipei de conducere constituind cheia succesului în economia de piață, unde trebuie să decizi repede și eficace, să știi să-ți asumi riscuri, să poți antrena ceilalți factori de producție.

Spre managerii unei societăți converg toți factorii de producție (materiali, umani, informaționali etc.) și de la ei se distribuie toate veniturile (salarii, dividende, dobânzi). O categorie importantă de atribuții ce vizează managerii unei societăți sunt legate de organizarea producției ce presupune acțiuni corelate, convergente, cum sunt:

◊ diagnoze asupra stării mediului contextual în cadrul căruia funcționează firma;

◊ elaborarea de scenarii privind consecințele adoptării unor strategii și tactici manageriale;

◊ organizarea administrativă.

Managerii își asumă riscurile hotărârilor adoptate, suportând consecințele acestora, dat fiind faptul că o eroare de informare poate avea consecințe majore asupra existenței firmei.

Criterii de evaluare

● Personalitatea managerului este dată de pregătirea profesională, psihologică și alte însușiri ale personalității acestuia, asupra cărora influențează și modul cum se reflectă comportamentul său și se recepționează de către subordonați.

Personalitatea managerului general al S.C. „BELAMI” este dată de următoarele calități:

▪ pasiune – deși foarte implicat, este un bun organizator, nedepășit de activitate;

▪ profesionalism – profesionist competent;

▪ exemplaritate – deoarece patronul constituie un exemplu, punctualitatea sa se transmite colaboratorilor, propria motivație îi antrenează și pe aceștia;

▪ respectul față de ceilalți;

▪ consecvența etc.

● Gradul de asigurare a posturilor de conducere cu personal calificat (g)

g,

unde C – numărul total al conducătorilor

CS – numărul conducătorilor cu specializare corespunzătoare naturii postului ocupat

În situația S.C.”BELAMI” se poate vorbi de un g = 1, acest lucru datorându-se faptului că toate persoanele din conducere au specializarea corespunzătoare naturii activității. Echipa managerială este alcătuită din cinci persoane, având următoarele specializări:

2 persoane cu specializare în domeniul farmaceutic;

2 persoane cu specializare în tehnologia și chimia proceselor alimentare de origine vegetală;

1 economist cu specializare în marketing.

● Stilul de conducere

Este un stil democratic, orientat spre oameni, spre problemele socio-emoționale.

● Rețeaua de comunicare

Stimulează contactele între membrii colectivului, prin promovarea unei comunicări orizontale. Managerul își comunică viziunea sa echipei, formează lideri în jurul său, crezând în colaboratori, acordându-le încredere, dezvoltându-le potențialul.

● Climatul de muncă

Este propice derulării activității în cele mai bune condiții.

● Sistem de măsurare a rezultatelor

Este un sistem elastic care stimulează competiția.

● Recompensarea materială și profesională

Capătă importanță hotărâtoare în economia de piață, în cadrul societății acționând favorabil asupra desfășurării activității.

● Metode de conducere moderne utilizate

În procesul muncii, salariatul trebuie să simtă că participă într-un anume fel la toate deciziile. Managerul trebuie să aibă imagine a ceea ce va fi firma peste trei sau patru ani, în funcție de forța și slăbiciunile actuale. El este acela care trebuie să reinventeze, în permanență, produsul în privința tehnicii, a utilității sale sociale sau a valorii de schimb.

7.2. Diagnostigrama potențialului de conducere

Spm

Spm = 8,7 (Starea medie a potențialului de conducere)

Concluzie:

Potențialul de conducere este capabil să antreneze ceilalți factori de conducere, cu perfecționări viitoare, șansele de dezvoltare profitabile din punctul de vedere al acestui potențial fiind mari. Echipa de conducere a societății este tânără și cu șanse de perfecționare, având în vedere buna pregătire profesională a managerului general.

7.3. Organizarea producției

Criterii de evaluare

● Organizarea procesului de producție

mișcarea și manipularea materiilor prime și produselor

În situația societății „BELAMI”, având în vedere gradul de continuitate al procesului ridicat, ciclul de fabricație al produsului este optim.

activitatea de aprovizionare a locurilor de muncă, apreciată prin prisma ritmicității aprovizionării este bună;

În cazul ceaiurilor medicinale, nu există dependență de anumiți furnizori, iar în cazul aprovizionării din import cu materii prime pentru producerea ceaiurilor aromatice există uneori probleme, dar nu majore.

pregătirea tehnică a producției este asigurată;

utilizarea capacității de producție.

Capacitatea de producție nu este utilizată la maxim, din cauza lipsei de comenzi.

● Organizarea depozitării

Depozitarea de face în încăperi proprii uscate, curate, dezinfectate și bine aerisite, la o temperatură de maxim 20 grade C și o umiditate relativă a aerului de maxim 75%.

● Organizarea transportului

Transportul se face cu vehicule curate, aerisite, cu prelate impermeabile, în absența produselor toxice sau cu miros pătrunzător. Fiecare lot de livrare este însoțit de documente de certificare a calității, conform dispozițiilor Ordonanței Guvernamentale nr. 21/1992, aprobată prin Legea nr. 11/1994.

● Organizarea controlului de calitate

Verificarea calității impuse materiilor prime se face pe loturi, o atenție deosebită acordându-se aprovizionării cu plante medicinale din zone nepoluate.

Produsul brut supus procesării – diferitele categorii de plante medicinale și materii auxiliare folosite – trebuie să corespundă documentelor normative pe produs.

Verificarea produselor presupune urmărirea următoarelor proprietăți:

▪ caractere generale

controlul ambalării, marcării, uniformizării ambalajelor;

verificarea dimensiunii produselor;

controlul organoleptic – culoare, miros, gust;

controlul microscopic;

determinarea gradului de fărâmițare;

determinarea corpurilor străine.

▪ caracteristici fizico-chimice

determinarea umidității;

determinarea cenușii totale;

determinarea cenușii insolubile.

▪ proprietăți microbiologice

▪ conținutul în pesticide.

Verificarea parametrilor calității produselor se face pe fiecare fază a procesului tehnologic de către personalul din cadrul firmei iar controlul final se realizează la laboratorul ICSMCF Timișoara, cu care societatea are încheiat contract.

● Organizarea muncii

Organizarea locului de muncă:

repartizarea sarcinilor pe lucrări are loc astfel încât asigură încărcarea rațională și completă a timpului de lucru pe muncitor;

forma de organizare a muncii în cadrul S.C. „BELAMI” este în regie. Timpul de lucru (stabilit conform contractului de muncă) este de 8 h/zi, fără a se lucra pe schimburi;

condițiile de muncă sunt optime, având în vedere iluminatul, temperatura, zgomotul etc.

7.4. Diagnostigrama potențialului organizării producției și a muncii

Spo

Spo = 7,7 (Starea medie a potențialului de organizare a producției și a muncii)

Concluzie:

Problemele organizatorice, deși sunt perfectibile, nu se substituie în restricții serioase pentru dezvoltarea viitoare a firmei.

Starea medie a potențialului management – organizare (Spmo) o putem calcula astfel:

Spmo, unde

Spmo = 8,3

Concluzie:

Starea medie a potențialului management – organizare este bună.

Bibliografie

GHEORGHE BĂILEȘTEANU Diagnosticul și evaluarea firmei,

Editura Mirton, Timișoara, 1994.

GHEORGHE BĂILEȘTEANU Studii de fezabilitate

Editura Emicon, București, 1992.

IOAN MIHAI (coordonator) Analiza situației financiare a agenților economici

Editura Mirton, Timișoara, 1997.

IOAN MIHAI (coordonator) Analiza asigurării și utilizării resurselor de muncă

ale agenților economici

Editura Mirton, Timișoara, 1997.

C. STĂNESCU Analiza economică-financiară cu aplicații în societățile

A. IȘFĂNESCU comerciale, industriale, de construcții și transporturi

A. BĂICUȘI Editura Economică, București, 1996.

MIHAI RISTEA Noul sistem contabil al agenților economici din România

Editura Cordul Experților Contabili Autorizați din România, București, 1993.

SORIN V. STAN Evaluarea întreprinderilor

Editura Teora, București, 1996.

* * * Norme metodologice de aplicare a Legii nr. 77/1994,

privind asociațiile salariaților și membrilor conducerii societăților comerciale care se privatizează