Analiza Diagnostic a S.c. Arcada Company S.r.l
CUPRINS
TOC \t "SubTitlu, 1,Titlu, 2"
DIAGNOSTICUL JURIDIC PAGEREF _Toc \h 6
ÎNFIINȚAREA ȘI FUNCȚIONAREA ORGANIZAȚIEI PAGEREF _Toc1 \h 6
ACȚIUNILE COMERCIALE ALE PROPRIETĂȚII PAGEREF _Toc2 \h 10
DIAGNOSTICUL TEHNIC PAGEREF _Toc3 \h 13
DIAGNOSTICUL RESURSELOR UMANE PAGEREF _Toc4 \h 35
1. STRUCTURA PERSONALULUI PAGEREF _Toc5 \h 35
2.Calitatea resurselor umane PAGEREF _Toc6 \h 42
3.Salarizarea și motivarea personalului PAGEREF _Toc7 \h 44
4. Folosirea resurselor umane PAGEREF _Toc8 \h 46
Analiza diagnostic a domeniului comercial PAGEREF _Toc9 \h 48
1. Piața PAGEREF _Toc10 \h 48
2. Analiza ofertei PAGEREF _Toc11 \h 52
4. Diagnosticul clienților PAGEREF _Toc12 \h 60
DIAGNOSTICUL FINANCIAR PAGEREF _Toc13 \h 65
1. DIAGNOSTICUL PE BAZĂ DE REZULTATE PAGEREF _Toc14 \h 66
2. DIAGNOSTICUL PE BAZA BILANȚULUI PAGEREF _Toc15 \h 75
3. DIAGNOSTICUL PE BAZA RENTABILITĂȚII PAGEREF _Toc16 \h 86
Diagnosticul calității managementului PAGEREF _Toc17 \h 95
1. METODE DE MANAGEMENT PRACTICATE PAGEREF _Toc18 \h 95
2. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ OPERAȚIONALĂ ȘI FUNCȚIONALĂ A SOCIETĂȚII PAGEREF _Toc19 \h 96
Introducere
SC Arcada SRL este o firmă românească, cu o echipă tânară și cu experiență, un partener competent și de încredere pentru clienții săi. Înființată în 1991, societatea ocupă deja un loc important în sectorul panificației la nivelul județului Galați.
Lucrarea de față se dorește a fi o analiză a fabricii de panificație SC Arcada SRL. Se vor realiza diverse tipuri de analize diagnostic pentru o evaluare economică cât mai completă. Se vor urmări:
diagnosticul juridic
diagnosticul ethnic
diagnosticul resurselor umane
diagnosticul commercial și de marketing
diagnosticul financiar
diagnosticul sistemului de management
Scop
Analiza diagnostic are ca scop caracterizarea unei întreprinderi prin evidențierea punctelor tari si punctelor slabe, ceea ce va permite fundamentarea raționamentelor pentru proiecțiile prevăzute în planul de afaceri si a principalelor măsuri necesare asigurării viabilității si dezvoltării firmei în viitor.
Obiective
Obiectivele specifice și detaliate ale analizei diagnostic se referă la identificarea punctelor tari și punctelor slabe în diferitele domenii de activitate structurală a societății comerciale, luând în considerare conceptul de analiză bazat pe cele 5 funcții principale de structură, respectiv:
tehnică și producție;
calitate;
personal;
comercială;
financiar-contabilă.
De asemenea, analiza se va referi la funcția de conducere generală, iar diagnosticul va conține și componenta diagnostic juridic.
Obiectivele particulare ale analizei diagnostic constă, totodată, în identificarea diferitelor tipuri de rezerve și a principalelor posibilități de mobilizare pe termen scurt, mediu și lung.
Metodologia de cercetare utilizată
Diagnosticul constituie o adaptare a tehnicii de analiză economică la studiul sistemelor informațional-decizional, deci reprezintă un tip de analiză – diagnostic specializată. Ea constă în controlul și evaluarea nivelului de funcționare a sistemului de conducere și a celui condus, identificarea și localizarea fenomenelor negative și a cauzei apariției lor precum și în elaborarea unor recomandări menite să permită o funcționare eficientă a sistemelor respective. Se poate considera că analiza diagnostic este alcatuită din doua părți: stabilirea stării sistemului și a perturbațiilor intervenite care determină starea și elaborarea recomandărilor.
Principalele etape ale diagnosticului sunt: culegerea informațiilor; sistematizarea informațiilor culese; evaluarea sistemului existent și întocmirea raportului de analiză.
Culegerea informațiilor pentru realizarea diagnosticului societății ARCADA COMPANY SA s-a realizat prin mai multe metode:
fotocopierea unor documente (bilanțul, organigrama, raportul de gestiune)
completarea unor tabele, fișe, diagrame preluate din bilanț, contul de profit și pierdere, organigramă.
Tabelele sunt instrumente clasice de culegere a informațiilor care pot fi utilizate atât pentru culegerea informațiilor primare cât și pentru sistematizarea informațiilor obținute pe alte căi. Diagramele sunt folosite pentru a reflecta în diferite forme vizuale, dimensiuni și caracteristici calitative transpunerea grafică. Am folosit grafice pentru prezentarea rezultatelor indicatorilor economici și pentru prezentarea fluxurilor și structurilor informaționale și organizatorice.
preluarea unor informații din bazele de date ale întreprinderii;
Preluând date din domeniul resurse umane , salarii, produse, servicii, obiective, date cu privire la situatia financiară, cota de piață pe care o ocupă, numărul concurenților și a clienților, am analizat informațiile din 2008 – 2008, precum și perspectivele societății ARCADA COMPANY SA sub aspect juridic, managerial, economic și social.
Capitolul 1
DIAGNOSTICUL JURIDIC
ÎNFIINȚAREA ȘI FUNCȚIONAREA ORGANIZAȚIEI
Actul de constituire. Forma juridică
I.1. Forma juridică
Societate cu răspundere limită cu capital privat.
I.2. Actul de înființare
Înregistrată la Registrul Comertului, nr. J 58/72/1991, județul Suceava.
I.3. Cod fiscal
R 1823330
Societatea comercială Arcada Company SRL a fost înființată în anul 1991, în baza legii nr.15/1990 (legea societăților comerciale). În baza Ordonanței de Guvern nr.54/1994, Întreprinderea de Morărit si Panificație Galați s-a reorganizat, ea transformându-se în societate cu răspundere limitată, persoană juridică romană, privatizată prin metoda MEBO.
Societatea funcționează în baza Sentinței Civile nr.7/1994 a Tribunalului Județean Galați, înregistrată în Registrul special al persoanelor juridice (sub numărul J51/1991) și a statutului societății.
I.4. Obiectul de activitate
Societatea are ca obiect de activitate producerea de pâine, practicând comerț prin rețeaua proprie de desfacere (în forme clasice, en detail) și aprovizionează firmele care au obiect de activitate comercializarea produselor de panificație (comerț cu ridicata, en gross). Întreprinderea își derulează activitatea pe piața internă, fiind o firmă cu arie de activitate la nivel județean.
I.5. Misiunea
Societatea este o societate românească ce acționează în domeniul industriei alimentare, având ca scop principal asigurarea pieței Galațiului și a localităților limitrofe cu pâine. Fiind o societate comercială cu capital privat, activitatea globală a firmei este îndreptată spre căutarea continuă a unor căi de folosire a resurselor umane, tehnologice și financiare în vederea maximizarii profitului.
Filosofia firmei este aceea de a obține un profit cât mai mare cu resurse cât mai mici, în condițiile actuale, în care piața românească se înregistrează o acută criză de materie primă – grâu, atât din punct de vedere cantitativ cât mai ales calitativ. Pe termen lung, se urmărește creșterea permanență a valorii societății în raport cu clienții, angajații și asociații prin cucerirea unor noi segmente de piață românească și pătrunderea pe piața externă. Pentru a realiza aceste obiective, societatea acționează în direcția creșterii calităților produselor sale, a modernizării și retehnologizarii, care vor acționa ca centre de profit, beneficiind de facilitățile specifice acestor tipuri de societăți.
Societatea acționează în România, pe raza județului Galați și a localităților suburbane, are clienți majoritar români și realizează o categorie de produse: produse cu termen de garanție mic, livrate zilnic la distante de 30-40 km pe raza județului Suceava.
Pentru a asigura succesul firmei, pe piață, conducerea societății acționează permanent în direcția diversificării și îmbunătățirii calităților sale, venind în întâmpinarea cerințelor consumatorilor. În același timp, se urmărește implicarea salariatilor în realizarea obiectivelor firmei prin acordarea unor facilități diverse.
Pentru a deveni una dintre cele mai eficiente societăți de panificație din Galați și din județ, societatea trebuie să urmărească în permanență maximizarea performanțelor sale, valorificând toate oportunitățile de afaceri care se ivesc.
I.6. Capital social
Societatea are 11 asociați și un capital social de 21.196.204 RON împărțit în 87.120 de părți sociale cu o valoare nominală de 243 RON/parte socială. Capitalul social nu cunoaște modificări în perioadă analizată, 2007 – 2008.
Evoluția capitalului:
TABELUL 1
RON
În cadrul societății capitalul propriu este format din capital social (în sumă de 21.196.204 RON și care nu cunoaște modificări în perioadă analizată), la care se adaugă rezervele societății, profitul obținut în anul analizat și fondurile societății,iar din acestea se scade repartizarea profitului. Creșterea capitalului propriu este rezultatul creșterii constante a fondurilor societății, iar aceseta au crescut în 2008 față de 2007 cu 10,97%, iar datoriile totale au scăzut în perioada analizată. Capitalul permanent a avut o creștere ușoară în perioada 2007-2008, capitalurile proprii au avut o evoluție ascendentă în stuctura celui permanent, concomitent cu o scădere a datoriilor totale de 4% (capitalul permanent = capitalul propriu + datoriile totale).
I.7. Asociații
În ultima lună a anului 2008, asociații majoritari erau:
Tabelul 2
ACȚIUNILE COMERCIALE ALE PROPRIETĂȚII
II.1. Dreptul de proprietate
S.C. ARCADA COMPANY SRL deține în proprietate, în baza Extrasului de Carte Funciară o suprafață de 90.590 mp. La 31 decembrie 2008 terenurile au fost reevaluate conform OMFP 1752/2005 de către un evaluator autorizat, membru ANEVAR. În urma evaluării s-a apreciat că valoarea de piață a terenului este 8.502.802 lei, respectiv 2.355.346 euro la un curs de 3,61 RON/euro. Diferența dintre valoarea rezultată în urma reevaluării și valoarea la cost istoric este prezentată la rezerva din reevaluare.
Societatea deține la 31 decembrie 2008 un număr de 300 buc. mijloace fixe care îndeplinesc condițiile de recunoaștere conform IAS 16 și HG 1553/2003, din care în funcțiune un număr de 180 bucăți. Restul de 120 bucăți mijloace fixe sunt în conservare, în conformitate cu Legea nr. 15/1994 și a HG 909/1997. Societatea menține în categoria imobilizărilor corporale și un număr de 60 mijloace fixe de natura obiectelor de inventar, din care 52 amortizate integral în decembrie 2008 și 8 cu valoare rămasă de amortizat în sumă de 6.450 lei.
Societatea nu deține participații și nu este asociată cu alte entități.
II.2. Elemente de drept fiscal
Societatea este înregistrată în Registrul Comerțului având numărul de ordine J33/436/1991 și codul de identificare fiscală RO 717936.
II.3. Elemente de drept social
Activitatea S.C. ARCADA COMPANY SRL se desfășoară în conformitate cu Regulamentul de Organizare și Funcționare ( ROF ), regulament care se actualizează la începutul fiecărui an.
Conform ROF departamentul economic este subordonat Directorului Economic și răspunde de funcționarea în bune condiții a contabilității terților, trezoreriei și activității casieriei, respectând legislația în domeniul financiar – contabil.
Departamentul economic execută atribuțiunile ce-i revin în domeniul păstrării integrității patrimoniului, gospodăririi fondurilor materiale și bănești, evidenței indicatorilor tehnico – economici ai societății.
Atribuții:
întocmește situațiile lunare, trimestriale și anuale ale principalilor indicatori economico-financiari, prezentându-le spre aprobare C.A.;
întocmește calculația costurilor standard la produsele de panificație și stabilește prețurile pentru produsele de panificație;
întocmește lunar balanțe de verificare a conturilor sintetice și analitice;
stabilește, documenteză, aplică și menține SMC la nivelul departamentului;
răspunde de gestionarea corespunzătoare a părții din patrimoniul societății încredințată spre administrare și întreținere, etc.
II.4. Elemente de dreptul muncii
Regulamentul Intern este în deplină concordanță cu Contractul Colectiv de Muncă. În anul 2008 au fost respectate prevederile e lunare, trimestriale și anuale ale principalilor indicatori economico-financiari, prezentându-le spre aprobare C.A.;
întocmește calculația costurilor standard la produsele de panificație și stabilește prețurile pentru produsele de panificație;
întocmește lunar balanțe de verificare a conturilor sintetice și analitice;
stabilește, documenteză, aplică și menține SMC la nivelul departamentului;
răspunde de gestionarea corespunzătoare a părții din patrimoniul societății încredințată spre administrare și întreținere, etc.
II.4. Elemente de dreptul muncii
Regulamentul Intern este în deplină concordanță cu Contractul Colectiv de Muncă. În anul 2008 au fost respectate prevederile Codului Muncii, Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură și drepturile obținute de angajați prin Contractul Colectiv de Muncă încheiat între administrație și Sindicatul Democrat, înregistrat la Direcția Muncii Suceava cu nr. 177/30.08.2004.
Contractul individual de muncă și fișa postului se găsesc în anexele 2 ,respectiv 3.
II.5. Protecția mediului
S.C. ARCADA COMPANY S.R.L. :
nu poluează mediul atmosferic. Emisiile de noxe gazoase din instalațiile fabricii se încadrează în limitele maxime admise de normativele în vigoare.
nu poluează solul.
nu poluează apa. Apele uzate evacuate se încadrează în parametrii impuși de autorități.
Societatea deține Autorizația de mediu nr.646/28.12.2008 și a realizat în întregime Planul de reducere a emisiilor de COV, prin înlocuirea TCE cu lichide de spălare fără conținut de COV-uri.Societatea nu are activitate cu impact major asupra factorilor de mediu.
Pentru îmbunătățirea activității de mediu s-au stabilit măsuri de protecție a mediului care presupun acțiuni periodice de verificare, curățire și reparație a instalațiilor și utilajelor utilizate, a sistemelor de canalizare și asigurarea golirii în timp util a containerelor cu deșeuri menajere și industriale.
II.6. Litigii
În perioada 1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2008, societatea nu a fost implicată în conflicte litigioase în calitate de pârâtă.
În calitate de reclamantă, la data 31 decembrie 2008 situația principalelor litigii ale societății se prezintă astfel:
litigiul comercial cu S.C. COLINA MATADOR IMPEX S.R.L.în care s-a pronunțat sentința 2996/22.10.2007 a Tribunalului Suceava privind obligarea societății la plata diferenței de preț pentru utilaje nelivrate;
sunt pe rol mai multe litigii pentru recuperarea debitelor prin procedura reorganizării și falimentului conform legii 64/1995, creanțele fiind înscrise în tabloul creditorilor;
CAPITOLUL 2
DIAGNOSTICUL TEHNIC
1. Amplasamentul
Societatea comercială Arcada Company Srl Produce și comercializează o gamă largă de produse de panificație și zaharoase în brutăriile proprii, la standarde ridicate de calitate. Asigură distribuția produselor păstrând calitatea și integritatea acestora panificație și zaharoase.
Societatea își are sediul în str. BRĂILEI Colț cu str. Constructorilor GALAȚI, GALAȚI
2. Căile de acces și mijloacele de transport
Accesul în cadrul sediului central se efectuează:
– pe cale rutieră
– pe cale feroviară, prin racordarea la liniile de cale ferată care traversează zona industrială.
S.C. ARCADA COMPANY S.R.L. își asigură nevoile de transport pentru grâul de import, de pe piața transporturilor rutiere de mare tonaj (panamaxuri), sau apelând la serviciile SC CFR Marfă S.A. Nevoile de transport către clienți, sunt asigurate însă, prin cele peste 400 de autoutilitare proprii, ce au capacități cuprinse între 0,5-3,5 tone.
Întreprinderea procedează astfel, datorită nevoilor mari de materii prime din import, care în anumiți ani, se pot situa la niveluri ridicate. Crearea unor relații strânse cu clienții și specificitatea produselor finite (produse proaspete de panificație) impun și în cazul acestei întreprinderi, o atenție deosebită transportului către clienți, care se realizează prin forțe proprii. Precizăm că întreprinderea livrează marfă, atât magazinelor proprii, cât și terților.
Transportul materiilor prime de catre furnizori se efectueaza in autocisterne cu capacitati de 25-27 tone . Transportul prin mijloace proprii ale societatii se efectueaza cu cele 400 de masini, iar volumul livrarilor zilnice de produse proaspete este de peste 300 tone .
Astfel capacitatea medie de transport la o cursă este urmatoarea:
Ct =
na -numarul total de autovehicule (400 masini)
nc -numarul mediu de containere metalice incarcate intr-un autovehicul (9)
c -numarul mediu de paini incarcate intr-un container (240)
Ct=400*9*240=864000
Capacitatea medie de transport zilnica va fi :
Ctz=864000*4=3456000
3. Resursele energetice si utilitățile
Alimentarea cu energie electrică a clădirii se face prin intermediul unui tablou electric general. Corpurile de iluminat sunt de tip florescent. Alimentarea cu energie electrica se face la o intensitate de 380 de V.
In procesul de productie pentru functionatea utilajelor sunt folosite gazele natural.
Alimentarea cu apa necesara desfasurarii procesului de productie se face din reteaua localității.
Furnizorii de utilități sunt urmatorii:
a) Regia Autonomă de Electricitate Electrică S.A. este furnizorul de energie electrica pe perioada nedeterminată, cu actualizarea cantităților de energie furnizate și a prețului acesteia, cu posibilitatea limitării sau intreruperii furnizării din culpa consumatorului;
b) Regia Autonuma de Electricitate RENEL este furnizorul de energie termică, contract pe anul în curs, cu posibilitatea actualizarii pretului energiei furnizate, acesta putand intrerupe sau limita livrarea in caz de necesitate sau din culpa beneficiarului;
c) Regia Autonoma Apele Romane avand ca obiect furnizarea apei potabile si preluarea apelor uzate si meteorice, contract pe o perioada de 5 ani cu posibilitatea intreruperii livrarii apei si a preluarii apelor reziduale din culpa beneficiarului.
4. Descrierea procesului de producție
S.C. ARCADA COMPANY S.R.L. a investit în linii tehnologice de ultimă generatie, complet automatizate, de la operația de mixare pana la procesul de ambalare. Produsele realizate pe aceste linii sunt de calitate superioara (prospețime îndelungată, culoare și formă constante), productivitatea este mărită, iar costurile sunt mult scazute.
De asemenea, unitatile de morarit au beneficiat de investitii majore, dispunând de utilaje si silozuri de produse finite performante. Gama de fainuri este obtinuta din procesarea materiilor prime de cea mai buna calitate, in conditiile stabilite de normele în vigoare.
Produsele de morărit și panificație prezintă particularități de la o grupă la alta, în ceea ce privește marcarea, ambalarea și depozitarea.
Marcarea se realizează prin:
litografie (la produsele ambalate în pungi, pachete)
etichete (la produsele ambalate în cutii, saci)
Ambalarea se face in functie de tipul produselor în:
pungi
pachete de hârtie pergaminată, metalizată
celofan
polietileră
cutii de carton
lăzi de lemn captușite cu hârtie de ambalaj
saci (de iuta, de hârtie)
Depozitarea se face în spații de depozitare curate, uscate, bine aerisite, departe de produsele ce emană miros pronunțat; în timpul păstrării trebuie să asigure:
temperatura de 15-18’ C
umiditate relativă a aerului de 65-75 % (exceptie fac pastele fainoase: 60-65 %
In produsele de morărit și panificație pot să apară modificări calitative (mucegăirea, uscarea, gust acru, sărat, miez filant) cauzate fie de materia primă, de nerespectarea procesului tehnologic, fie de manipularea, transportul și mai ales condițiile necorespunzătoare de păstrare.
Pentru a evita aparitia acestor modificări calitative, se impun:
respectarea disciplinei tehnologice;
asigurarea parametrilor specifici de păstrare (temperatura, umiditate specifica);
asigurarea condițiilor de igienă sanitară;
exercitarea unui control riguros asupra modului cum își mentin produsele.
Principalele utilaje de producție specifice industriei de panificație sunt cuptoarele. Dotarea unității cu aceste mijloace de producție, prezentată pe secții de producție, este următoarea :
Atelier 1 – unitatea este dotată cu toate utilajele necesare fabricării pâinii, acestea constând în 3 linii continui. O linie continuă de fabricare a pâinii este formată din :
malaxor aluat tip MA 500
mașină de divizat “Madia”
mașină de modelat “Rolux”
dospitor continuu
cuptor tunel
Unitatea este dotată de asemenea și cu atelier mecanic de întreținere și reparație a utilajelor, cu laborator pentru verificarea calității pâinii.
Atelier 2 – unitatea este dotată cu :
cernator (1 buc.)
malaxor cu cuvă de 500 l (2 buc.)
mașină de modelat “Rolux” (1 buc.)
dospitor
cuptor
Unitatea este dotată cu 2 boylere electrice pentru încălzirea apei necesare procesului tehnologic.
Brutaria Lehliu – unitatea este dotată cu toate utilajele necesare fabricării pâinii și anume :
cernator
malaxor cu cuvă de 500 l (2 buc.)
mașină de modelat “Rolux”
dospitor
cuptor
Unitatea este dotată cu 2 boylere electrice pentru încălzirea apei necesare procesului tehnologic.
Patiserie – covrigi – unitatea este dotată cu următoarele utilaje :
cuptor
malaxor de 300 l
cazan pentru opărirea covrigilor
cuptor electric de 1,5 t/24 h
Pentru încălzirea apei tehnologice se folosește un boyler electric de 50 l.
Patiserie – unitatea este dotată cu următoarele utilaje :
cernator
malaxor de 300 l
mașină de rulat
presă de divizat
cuptor rotativ
dospitor
2 boylere electrice
Moara – unitatea este dotată cu toate utilajele necesare fabricării făinii.
valț VDA 800 (3 buc.)
valț VDA 1025 (1 buc.)
tarar aspirator
sită plană (2 buc.)
ciclon de aspirație (4 buc.)
filtru de aspirație (1 buc.)
aparat de umectat
scuturător de saci
buncăr de făină
decojitor intensiv (2 buc.)
mașină de periat
trior
Unitatea este dotată cu atelier mecanic de întreținere și reparare a utilajelor, cu laborator pentru verificarea calității grâului și a făinii obținute.
CAPACITATEA DE PRODUCȚIE
Capacitatea de producție în cadrul societății se prezintă astfel (în anul 2007) :
În cadrul Atelierului 1 sunt 3 linii de fabricație, adică trei cuptoare cu o capacitate de 10 t/24 h fiecare cuptor ;
Atelierul 2 este dotat cu un cuptor turcesc care are o capacitate de 280 kg./h adică 280 kg. x 24 / 24 h = 6.720 kg/24 h = 672 to/24 h.
Patiseria – covrigi are o capacitate maximă de producție de 3 t/24 h fiind dotată cu un cuptor tip 3 CL
Patiseria are o capacitate de 1.600 kg / 24 h = 1,6 t / 24 h
Brutăria Lehliu (ca secție de producție a SC PRODPAN SA Călărași) are o capacitate maximă de producție de 240 kg/h adică 240 kg. X 24 h = 5.760 kg./24 h = 5,76 to/24 h,
Moara are o capacitate de 40 t/24 h grâu măcinat
Rezulta deci, capacitatea maximă de producție în cadrul ARCADA COMPANY SA este :
La pâine : 42,48 t/24 h (capacitatea de producție a atelierelor 1 și 2 și a brutăriei Lehliu) iar capacitatea maximă anuală este :
42,48 to/24 h x 360 = 15.292,8 to/an,
La specialități din pâine și produse zaharoase – 4,6 t/24 h (capacitățile patiseriei covrigi și a patiseriei) iar capacitatea de producție maximă anuală este de
4,6 t/24 h x 360 = 576 t/an.
La grâu măcinat – 40 t/24 h (capacitatea morii) iar capacitatea maximă anuală de grâu măcinat este de :
40 t / 24 h x 360 = 14.400 t / an.
Gradul de utilizare a capacităților de producție
– tabelul 15 –
Gradul de utilizare a capacităților de producție este diferit în funcție de grupa de produse analizată.
În anul 2007 societatea cunoaște cel mai mare grad de utilizare a capacităților de producție datorită nivelului ridicat al producției realizate.
Cresterea gradului de utilizare a capacităților de producție se poate realiza prioritar prin sporirea producției realizate (dar acest lucru trebuie corelat cu găsirea de noi piețe de desfacere a produselor de panificație), trebuie să se țină seamă că produsele de panificație realizate au un grad mare de perisabilitate și de randamentele în cadrul societății.
Pe ansamblul societății comerciale nu se asigură utilizarea rațională a capacităților de producție din cauze obiective. În perspectivă trebuie urmărite îndeaproape organizarea fluxurilor tehnologice, a ritmicitatii aprovizionărilor, unele măsuri ferme bazate pe programe elaborate pe produse privind obținerea unor randamente pe unitatea de producție cu costuri unitare reduse.
In urma analizei gradului de utilizare a mijloacelor fixe, rezultă un grad de folosire foarte redus, ceea ce înseamnă ca un număr însemnat de mijloace fixe sunt neutilizate, inactive atât din categoria celor productive cât și din cele neproductive, această datorându-se reducerii cererii de produse pe piață.
De aceea, Adunarea Generală trebuie să aprobe casarea sau valorificarea prin vânzare, cu respectarea prevederilor legale, referitor la vânzarea de active și mijloace fixe a celor ce nu mai sunt necesare activității societății, întrucât acestea provoacă pagube nu numai prin imobilizarea de capital dar își micșorează propria valoare inițială (de întrebuințare) prin degradarea fizică și morală, toate acestea reprezentând pierderi potențiale pentru societate.
Amortizarea imobilizarilor corporale s-a făcut conform prevederilor Legii nr.15/1994 – cu modificările ulterioare – aplicând regimul de amortizare liniară – așa cum a fost aprobat în Adunarea Generală și a fost integral înregistrată în cheltuieli de exploatare, destinația amortizării fiind crearea fondurilor pentru achiziționarea de noi mijloace fixe.
Producția realizată în cadrul S.C. ARCADA COMPANY S.R.L.
– tabelul 16 –
După cum se observă din tabelul nr.12, producția realizată la pâine a scăzut treptat, astfel în 2007 ea se situa la 5.356 tone/an, pentru ca în anul 2008 să scadă la 2.952 tone / an. Deci în anul 2008 s-a realizat doar 55 % din producția de pâine obținută în anul 2007. Aceeași situație de scădere a producției se întâlnește la aproape toate produsele, mai puțin la grâul măcinat a cărui producție scade cu 31 % în anul 2008 față de 2007.
Aceasta tendința de scădere s-a datorat în general unei cereri scăzute pe piață acestor produse, dar și apariția pe piața concurențială a unor noi agenți economici.
Marea scădere a producției de pâine este urmarea conjugării factorilor următori:
diminuarea treptată din 2007 pînă în 2008 a consumului de pâine la mai puțin de jumătate
dezvoltarea rapidă a unor noi capacități de producție în sectorul privat ;
utilizarea unor mașini și utilaje uzate fizic și moral ;
folosirea unor materii prime sub parametrii STAS ;
pătrunderea pe piață a unor produse de import, superioare calitativ și ca mod de prezentare.
PROCESUL DE FABRICARE AL PRODUSELOR
Prin intermediul proceselor tehnologice, se realizează transformarea directă, cantitativă și calitativă, a obiectelor muncii.
Procesul tehnologic de fabricare a pâinii în cadrul S.C. ARCADA COMPANY S.R.L. este alcătuit dintr-un număr de operații prin care trece materia primă până la obținerea produsului finit. Aceste operații sunt : cernere, preparare maia, preparare aluat, divizare, predospire, modelare, dospire finală, coacere, ambalare și livrare.
Materiile prime și auxiliare folosite la prepararea pâinii sunt : făină, apa, drojdie și sarea.
Prin cernerea făinii se realizează îndepărtarea corpurilor străine din făină ca: sfori, hârtii, scame de saci; afanarea și îmbogățirea făinii cu oxigen (acesta ajută la procesul de fermentare a aluatului, oxigenului fiind necesar activității drojdiilor); preincalzirea făinii cu aerul din mediul înconjurător.
Prepararea aluatului reprezintă una din fazele cele mai importante la fabricarea produselor de panificație și se folosește la această unitate metodă indirectă în trei faze: prospătură, maia și aluatul final. Prin aplicarea acestei metode se obține pâine de calitate mai bună, cu gust și miros plăcut, miez cu porozitate bine dezvoltată, având pori cu pereți subțiri.
Cantitatile de materii prime și auxiliare care se folosesc la prepararea aluatului se cântăresc ori se măsoară, astfel încât să se poată obține un aluat cu proprietăți fizico-chimice optime.
O fază importantă a procesului de fabricare a pâinii o reprezintă fermentarea aluatului; modul în care această se produce determină în primul rând calitatea pâinii coapte, iar în al doilea rând ușurința cu care aluatul va putea fi prelucrat la divizare, modelare și coacere.
Fermentarea se face cu scopul de a se obține un aluat din care să rezulte produse cu volum mare, al căror miez să fie elastic, cu pori deși, uniform și cu pereți subțiri dar în același timp în aluat se acumulează produse care condiționează gustul și aromă specifică pâinii.
Prin divizarea aluatului acesta este împărțit în bucăți de greutate corespunzătoare produsului fizic cu ajutorul mașinii de divizat.
Modelarea aluatului cuprinde operațiile tehnologice necesare obținerii formei bucăților de aluat specifice produsului finit care urmează a se realiza. După această operație are loc dospirea finală, în timpul căreia, datorită fermentatiei se produce bioxid de carbon, care le mărește volumul și le afânează.
Momentul în care aluatul a ajuns la dospirea optimă se apreciază prin metode organoleptice pe bază aprecierii modificării volumului, formei și proprietăților fizice ale bucăților de aluat, după care ele intră în cuptor pentru coacere la o temperatură de 230 – 2400 C, obținându-se produsul finit-pâinea.
In aluatul supus coacerii are loc un complex de transformări fizico-chimice, coloidale, biochimice și microbiologice, în urma cărora aluatul devine un produs asimilabil și hrănitor.
Dupa scoaterea din cuptor, pâinea este așezată în rastele care sunt transportate în magaziile de produse finite. Aici produsele se lasă să se răcească și sunt păstrate în condiții corespunzătoare până când sunt trimise în rețeaua comercială.
Procesul tehnologic de fabricare a specialitatilor de panificație și a produselor zaharoase se realizează prin procedeul monofazic, prin urmare operațiile care conduc la obținerea produsului finit sunt cernerea, prepararea aluatului, odihna aluatului, divizare , predospire, dospire finală, coacere, ambalare și livrare. Este același proces tehnologic ca la fabricarea pâinii doar materiile prime și materialele diferă (în funcție de rețeta de fabricație).
Procesul tehnologic de fabricare a covrigilor cuprinde o singură fază. Operațiile care conduc la fabricarea acestor sortimente (covrigi simpli și covrigi cu adaos de materiale) sunt : cernerea, frământarea, fermentarea, oparirea și coacerea.
Prin cernerea făinii se realizează îndepărtarea corpurilor străine, afanarea și îmbogățirea făinii cu oxigen , preincalzirea făinii cu aerul din mediul înconjurător.
Prepararea aluatului se realizează prin amestecarea tuturor materialelor și materiilor prime din rețetă, timp de 8-10 minute, până la obținerea unui aluat consistent.
Aluatul se lasă la fermentat timp de 35 – 40 minute, după care se divizează în bucăți corespunzătoare unei mase nominale a produsului finit.
Bucatile astfel divizate se modelează rotund (sub formă de inel) dintr-un singur fitil sau două fitile împletite. Aceștia se lasă la dospit pe masă de împletit timp de 10 – 15 minute după care se efectuează operația de opărire ce durează 3 – 4 minute.
Coacerea are loc la o temperatură de 2100 C timp de 14-16 minute . După răcire se înșiră pe sfoară către 50 buc., șirurile sunt așezate în navete de plastic și livrate la centrele de desfacere.
Procesul tehnologic al macinarii grâului din care rezultă făină tip 650; este alcătuit dintr-un număr de operații care sunt : recepția calitativă și cantitativă ; curățarea prin separator – aspirator ; curățire prin trior ; curățire prin Eureko, umectare, odihnă, descojire, periere, îndepărtarea impurităților metalice, măcinare, cernere.
Inainte de a fi introdus în moară, grâul se cântărește pe basculă pentru recepția cantitativă, iar laboratorul preia probe pentru recepția calitativă. După ce recepția a fost efectuată și indicii de laborator ne arată că grâul este panificabil, acesta se răstoarnă în groapa de grâu de unde este preluat de un șnec transportator și apoi de elevator și trecut prin separatorul aspirator, efectuându-se astfel o precuratire de corpuri străine, după care are loc depozitarea lui în depozitul de grâu al morii din cadrul intreprindeiri.
De aici grâul este preluat cu ajutorul unui șnec transportator, grâul este trecut printr-o nouă curățire efectuată cu ajutorul separatorului aspirator, triorului și eureka.
Grâul astfel obținut este umectat în U.G. cu cănițe și depozitat la odihnă în celulele de odihnă timp de 16 ore.
Dupa odihnă grâul este trecut prin descojitor apoi prin mașina de periat ajungând într-un buncăr tampon de unde urmează să intre în procesul de măciniș.
Concomitent cu macinarea grâului are loc și cernerea particulelor în funcție de dimensiunea acestora; aceasta realizandu-se cu ajutorul sitei plane. Se practică un măciniș scurt datorită faptului ca moara este dotată doar cu patru valțuri.
În urma procesului de măciniș se obține 70 % făină și 30 % tărâță.
Făina obținută este ambalată în saci de 40 kg., verificați pe cântar fiecare și apoi depozitați în magazia de făină de unde sunt livrați ulterior.
Tarata obținută se depozitează în buncărul de tărâțe aflat în exteriorul morii, de unde este livrată.
Evoluția necesarului de resurse pe grupe de produse analizate
– tabelul 17 –
Necesarul de resurse a fost determinat ținându-se seama de următoarele: de cantitatea de resurse care este necesară pentru realizarea unei tone de produs (date extrase din rețele de fabricație) și în același timp s-a ținut seamă de cantitatea de pâine, produse zaharoase și grâu măcinat, exprimată fizic.
Consumul de resurse specific societății pe o unitate fizică de producție realizată este următorul :
Pentru grupă de produse “PÂINE” cuprinzând :
pâinea albă simplă de 0,350 kg. are următorul consum specific: făină tip 650 – 0,770 ; drojdie 0,010 kg. ; sare 0,013 kg. (pentru 1 kg. pâine albă simplă de 0,350 kg.)
pâine albă simplă de 0,400 kg. are următorul consum, specific pe kg. realizat :făină tip 650 – 0,770 kg.; drojdie 0,.010 kg., sare 0,013 kg.;
pâine albă superioară de 0,350 kg. are următorul consum specific la kg. producție : făină tip 650 – 0,700 kg. ; zahăr 0,005 kg.; drojdie 0,013 kg., sare – 0,012 kg. ;ulei 0,010 kg., lapte praf 0,002 kg.; ameliorator 0,003 kg.
pâine neagră simplă de 0,400 kg. are următorul consum specific pe kilogram producție : făină tip 1350 – 0,740 kg., drojdie 0,006 kg., sare 0,012 kg. ;
graham de 0,200 kg. are următorul consum specific pe kg. graham produs :făină tip 1350 – 0,384 kg., făină graham 0,384 kg., drojdie – 0,010 kg. , sare 0,002 kg., ulei pentru uns – 0,002 l.
Calculand prin metoda mediilor ponderate a rezultat un consum specific de resurse pentru grupa de analiză “PÂINE” de : făină tip 650 – 769 kg., drojdie – 14 kg., sare 12 kg., combustibil 18 l, energie 267 kw și apa 2,5 m.c. pe tonă de produs realizat.
Pentru grupă de produse zaharoase, consumurile specifice de materii prime și materiale prezentate în cadrul normatorului întocmit de întreprindere, valabile începând cu data de 01.02.1998, se pezintă astfel :
Cozonac cu rahat / cacao de 0,400 kg. are următorul consum specific pe kg. realizat : făină tip “000” 0,750 kg., drojdie 0,050 kg., sare 0,010 kg., ameliorator import 0,005 kg., zahăr 0,210 kg., ouă (buc.) = 3, lapte praf 0,025 kg rahat / cacao 0,250 kg., esență 0,003 l, folie (m) = 0,019
Cozonac ardelenesc de 0,200 kg. are următorul consum specific pe kg. de produs realizat : făină tip “000” – 0,790 kg., drojdie 0,020 kg., sare 0,009 kg., ameliorator – 0,003 kg., ulei – 0,019 l, zahăr 0,040 kg. ulei pentru uns 0,001 l., lapte praf -0,020 kg., mac 0,005 kg., hârtie 0,262 buc.
Covrigi simpli de 0,030 kg. au următorul consum specific pe unitate de 1 kg. produs realizat : făină tip 650 – 0,950 kg., drojdie – 0,004 kg., sare – 0,015 kg., zahăr – 0,003 kg.
Covrigi impletiti cu adaos de materiale de 0,075 kg., făină tip 650 – 0,850 kg., drojdie 0,005 kg., sare 0,015 kg., zahăr 0,005 kg., ulei – 0,027 l., mac 0,0010 kg..
Covrigi la șir de 0,300 kg. au următorul consum specific pe kg. de produs realizat : făină tip 650 – 1,070 kg., drojdie – 0,008 kg., sare – 0,015 kg., zahăr – 0,010 kg., lapte praf 0,024 kg., sfoară 0,0035 m.
Prin metodă mediilor ponderate pentru categoria de produse analizate “PRODUSE ZAHAROASE” a rezultat un consum specific pe tonă de producție realizată, având următoarea formă : făină tip “000” 750 kg., drojdie 50 kg., ameliorator 5 kg., sare 10 kg., zahăr 210 kg., ulei 125 l, lapte praf 25 kg. rahat / cacao 250 kg., esență 3 l, pungi PVC – 15 m., energie 700 kw., apa 9 mc., consumuri valabile pentru o tonă de produse zaharoase obținută în cadrul societății.
Pentru prestări servicii măcinat grâu (1 kg.) este necesar combustibil (6 l), energie (60 kw) și apa (0,05 m.c.).
SISTEMUL DE DEPOZITARE
Se apreciază cantitatea de pâine din depozit ca fiind 2/3 din producția fizică pe 24 h. Cantitatea de pâine din depozit este 2/3 din producția fizică, deci 9333,33 kg pâine albă.
Pentru depozitare se folosesc navete model M care au următoarele caracteristici:
L = 680 mm
l = 450 mm
h = 299 mm
Știind că într-o navetă putem depozita 15 bucăți pâine alba de 0,5 kg format rotund și 8 bucăți de pâine albă format lung, cantitatea de pâine dintr-o navetă este de 8 kg pâine.
Numărul necesar de navete este:
știind că G = cantitatea de pâine/16 h depozitare
Numărul maxim de navete este:
Necesarul de platforme pentru așezarea navetelor se calculează știind că navetele se așează patru pe rând pe o înălțime de 8 rânduri, numărul de navete de pe o platformă fiind de 32 buc.
Se apreciază că 1/6 din navete sunt la spălat, deci numărul de navete care sunt la spălat sunt:
Ns = 1/6 x 1489 = 249
Aceste navete se depozitează în stive cu 2 m înălțime, corespunzător a 8 navete.
Calitatea produselor
Calitatea superioară este o caracteristică esențială în producția de pâine, deoarece existența acesteia este unul din elementele determinante pentru dobândirea recunoașterii firmei și asigurarea competitivității produselor.
Cu grijă deosebită pentru detalii, păstrând savoarea rețetelor tradiționale, S.C. ARCADA COMPANY S.R.L. folosește materii prime de cea mai bună calitate, ambalaje adaptate cerințelor de igienă și păstrării prospețimii produselor o perioadă cât mai îndelungată, specialiști calificați la standarde europene, controlul strict al calității producției – toate pentru a oferi delicatese potrivite gusturilor oricărui consumator.
Intretinerea si repararea utilajelor
Activitatea de întreținere se efectuează de către personalul serviciului mecano-energetic prin revizii și curățări zilnice ale instalațiilor de transport pneumatic a făinii și ale tuturor utilajelor din secțiile de producție. Sarcina de supraveghere a acestei activități îi revine persoanei responsabile pentru serviciul mecano-energetic.
Gradul ridicat de automatizare a cuptoarelor-tunel cu bandă presupune efectuarea unor operații de întreținere atentă. În luna februarie2004, la recomandarea inginerului șef pentru serviciul mecano-energetic, ca urmare a constatărilor cu privire la randamentul scăzut al arzătoarelor, au fost solicitate oferte pentru aceste piese firmelor de specialitate.
Reparațiile echipamentelor de lucru și ale pieselor utilajelor se efectuează de personalul atelierului mecanic, care are în dotare:
– un strung „SN 315”;
– o freză verticală;
– o mașină de roluit (îndoire tablă cu grosime sub 2mm);
– o mașina de îndoit tabla „Apcant”;
– aparate de sudură;
– două polizoare.
Reparațiile motoarelor electrice, care au puteri cuprinse între 0,15-55KWh, se efectuează în cadrul atelierului electric de bobinaj
Igiena și protecția muncii
Pentru încadrarea muncii în condițiile normale de igienă și protecție, în cadrul societății sunt prevăzute următoarele măsuri:
– în zonele cu probabilitate mare de apariție a concentrațiilor de praf de făina este interzis accesul cu surse deschise de foc. Această măsură previne accidentele de muncă datorate combustiei prafului de făină cu o concentrație de 1,5-2kg/m3 în prezența unei surse de căldură de 800-900oC;
– legarea la pământ a conductelor de transport pneumatic pentru evitarea acumulării de electricitate statică;
– capsularea motorului electric al cernătoarelor de făină;
– dotarea secțiilor de producție cu instalații pentru evacuarea prafului de făină și a bioxidului de carbon rezultat în urma fermentației, precum și cu hote de absorbție a căldurii la gurile cuptoarelor;
– predospitoarele și dospitoarele sunt prevăzute cu panouri lateralede protecție, pentru a nu permite accesul în spațiul utilajelor în mișcare;
– exploatarea și supravegherea cuptoarelor este executată de personal specializat. De asemenea, stingerea accidentală a flăcării de la arzătoare este semnalizată optic și acustic.
Capitolul 3
DIAGNOSTICUL RESURSELOR UMANE
Analiza diagnostic a resurselor umane vizează aspecte privind evoluția numărului total și pe categorii a personalului, motivarea acestuia, dinamica productivității muncii si condițiile de muncă.
Resursele umane au propriul lor specific ce le diferențiază de celelatle tipuri de resurse din cadrul întreprinderilor, în sensul că acestea reprezintă „factorul activ al organizației”; acestea participă la organizarea obiectivelor, antrenează și utilizează celelalte resurse, se dezvoltă calitativ în timp și nu sunt supuse uzurii morale, ci doar celei fizice, iar potențialul individual se multiplică, având în consecință si un cost unitar în continuă creștere. Un aspect interesant aici este faptul că nu se află în proprietatea celui care le utilizează. Resursele umane necesită puține relații cu furnizorii, uneori chiar deloc, de aceea implică un cost de achiziție redus, dar unul de utilizare ridicat.
1. STRUCTURA PERSONALULUI
I.1. Structura personalului pe categorii profesionale
În cei doi ani de analiză, dimensiunea și structura personalului S.C. ARCADA COMPANY S.R.L. au suferit un proces de modificare, însă nu unul radical. Astfel că în 2007 numărul de salariți a fost de 209, iar în 2008 a fost de 201 salariați. În această perioadă s-au realizat mici restructurări, mai ales în domeniul muncitorilor indirect productivi.
Tabelul 3
De aici rezultă că organizația a încercat să mărească profitabilitatea muncii printr-o metodă cantitativă.
I.2. Structura personalului după vechime în muncă (situația existentă în anul 2007)
Tabelul 4
Analizând structura salariaților în funcție de vechime se observă că ponderea cea mai ridicată o au cei cu vechime de peste 20 ani (33%), urmați de cei care s-au încadrat acum 6 – 10 ani (24%). Personalul proaspăt încadrat prezintă o pondere de 14,3 %, aceștia fiind în număr de 30 de persoane.
Pentru a calcula vechimea medie a personalului avem nevoie de mijlocul intervalelor de vechime și aplicăm formula =
x =
Vechimemedie= = 12,5 ani
Unitatea are o structură eterogenă din punct de vedere al vechimii salariaților în câmpul muncii, însă per ansamblu întreprinderea dispune de personal cu experiență, aspect foarte important în sectorul alimentar și evidențiat și de indicatortul de structură al vechimii medii.
I.3. Structura personalului pe grupe de vârstă (situația existentă în anul 2007)
Tabelul 5
Utilizând aceeași formulă ca și la vechimea medie, se calculează vârtsa medie a angajaților.
=
x =
structura pe grupe de vârste prezintă personalul unității într-o situație foarte bună.
Structura eterogenă pe grupe de vârstă și de vechime care se poate observa în cazul SC Panipan SRL prezintă o serie de avantaje:
asigură o mai bună valorificare a experienței celor în vârstă în prezența dinamismului, a puterii de muncă și spiritului de inițiativă a celor tineri;
diminuează șocul produs de plecarea din întreprindere la un moment dat sau într-o perioadă scurtă de timp a unui număr mare de persoane;
asigură un cadru mai bun pentru dezvoltarea problemelor sociale care diferă pe categorii de vârstă;
Circulația personalului
Circulația, numită și mișcarea sau rularea personalului, reflectă modificarea în timp a numărului și structurii acestuia din motive dependente sau independente de cei în cauză.
Numărul și structura personalului s-a modificat ușor între 2007 și 2008 prin plecarea a 8 angajați.
Dinamica personalului întreprinderii
Tabelul 6
Pentru ultimii indicatori vom folosi următoarele formule:
ki = *100, unde Nm
kp = *100
kf = *100
km = *100.
În perioada anului 2007 s-a înregistrat un coeficient al intrărilor mai mare decât cel al plecărilor datorita nevoii de personal de execuție de specializare din acel moment. Însă în anul următor au avut loc mici restructurări și s-a renunțat la câțiva angajați din motive financiare și pentru îmbunătățirea profitabilității și productivității muncii, fapt ce este evidențiat de coeficientul fluctuației mai ridicat. Însă coeficientul mișcării totale din 2007 nu a fost depășit. Este important de menționat faptul că nu s-au înregistrat costuri legate de pierderi de producție sau pentru înlocuirea celor plecați, deoarece întreprinderea a realizat mici restructurări renunțând la anumiți angajați tocmai pentru îmbunătățirea perferomanțelor.
2.Calitatea resurselor umane
Prin calitatea resurselor umane se înțelege „ansamblul caracteristicilor individuale și comune ale acestora, care într-un anumit climat social și de management, a unui sistem de stimulente și în prezența unor condiții materiale adecvate sunt utilizate voluntar în vederea realizării obiectivelor organizației la un nivel ridicat de performanță.”
S.C. ARCADA COMPANY S.R.L. încearcă să pună cât mai mult accent pe factorul uman încă de la recrutare și selecție, dar realizează și evaluări periodice pentru a se asigura că gradul de concordanță dintre situația existentă și cerințele posturilor înregistrează o valoare cât mai apropiată de 1.
Competența personalului unității este redată și de vechimea medie a acestuia, 12,5, valoare a coeficientului care reflectă o bună pregătire profesională și rezultate anterioare pozitive în activități similare.
Vârsta este un aspect important, media acesteia în cadrul unității, și anume de 36 de ani evidențiind climatul social și nu numai pentru exploatarea potențialului uman.
Starea sănătate, potențialul de dezvoltare și caracterul persoanei sunt de asemenea elemente importante pe care unitatea le ia în considerare mai ales în etapa de recrutare și selecție.
Participarea la activitate
Pentru a vedea gradul de participare a personalului unității la activitatea economică a acesteia se va analiza ultimul semestru al anului 2007 pe datele căruia se va calcula numărul mediu scriptic al personalului total pe semestrul IV.
Tabelul 7
Un alt indicator pentru reflectarea participării la activitate este calcula numărul mediu scriptic al personalului utilizat pe semestrul IV.
Tabelul 8
În urma comparării celor doi indici calculați se poate afirma că S.C. ARCADA COMPANY S.R.L. își utilizează personalul de care dispune în proporție de 97%, acest procent însemnând un număr redus de contracte de muncă suspendate temporar, concedii de materniatate, pentru creșterea copilului, etc. De asemenea se poate observa că întreprinderea nu utilizează personal sezonier.
3.Salarizarea și motivarea personalului
Salarizarea în acord direct se folosește pentru persoanele de la locurile de muncă, unde cantitatea de produse sau volumul de lucrări ce trebuie executate de către o persoană sau o echipă în unitatea de timp sunt stabilite pe bază normelor de timp sau de producție.
Acordul progresiv presupune ca la un nivel de realizări a sarcinilor dinainte stabilite, tariful pe unitatea de produs sau pe lucrare se majoreaza în anumite proporții.
De asemenea, în cadrul unității se aplică și salarizarea mixtă, care constă într-o remunerare fixă pe unitatea de timp ce se acordă în funcție de îndeplinirea unor condiții tehnice, ecologice și de organizare.
Pentru o diagnosticare a resurselor umane din perspectiva salarizării și motivării angajaților se va efectua o analiză cantitativă.
Tabelul 9
În perioada 2006 – 2008 fondul de salarii al unității a crescut de la 52.393 RON la 68.339 RON în anul 2008. Acest fapt nu poate fi pus decît pe seama majorării salariilor brute, deoarece numărul de salariați a oscilat precum și datorită indexarilor și compensărilor necesare într-o economie cu inflație.
Se observa în urma calculelor că întreprinderea, deși are o situație bună, având în vedere cifra de afaceri, salariile dețin o pondere redusă în cadrul acesteia, deci firma înregistreză cheltuieli minime cu salariile.
În anii 2007, respectiv 2008 salariul mediu la nivelul întreprinderii a fost mai mare decât cel la nivelul economiei.Valorile de diferențiere nu au fost considerabile, ceea ce caracterizează unitatea ca fiind una de tip mediu din punct de vedere al salariilor. Salariații sunt în 2008 suficient cointeresați, societatea chiar dispunde de rezerve suplimentare pentru motivarea personalului dacă se ia în considerare valoarea ponderii cheltuielilor cu salariile în cifra de afaceri.
4. Folosirea resurselor umane
a. indicatori de folosire extensivă:
“Cunoașterea folosirii extensive a personalului este utilă, în special pentru aprecierea disciplinei muncii și calității activității de management.”
Iup = *100
b.indicatori de folosire intensivă:
Pentru analizarea acestui aspect, se vor utliza indicatori care reflectă productivitatea și profitabilitatea muncii.
Tabelul 10
În urma calculelor se poate afirma calculelor că unitatea desfășoară o activitate productivă și profitabilă. De exemplu la un RON cheltuieli ca salariile, se obține un profit de 224 RON. Aportul personalului la realizarea obiectivelor firmei este unul ridicat.
7. Corelația nevoi – resurse disponibile
S-a realizat o scurtă analiză și s-au făcut calculi pentru a vedea dacă există o anumită corelație între nevoile și resursele întreprinderii. „Unitatea are o asigurare corespunzătoare ce personal atunci când nevoile sunt acoperite integral și nu există excedent.”
Având în vedere cifra de afaceri și productivitatea muncii, societatea ar trebui să dispună de 123 de muncitori direct productivi, respectiv 112 pe anii supuși analizei. În aceste condiții, firma înregistrează un deficit de personal direct productiv de 53, respectiv 43 de persoane. Unitatea trebuie să acopere efectivele lipsă, deoarece rezultatele acesteia vor fi grav afectate. Productivitatea și profitabilitatea pozitive se explică totuși prin sistemul de management foarte eficient și eficace, celelalte categorii de personal compensând carențele.
Tabelul 11
Capitolul 4
Analiza diagnostic a domeniului comercial
1. Piața
Potrivit statisticilor, românii mănâncă zilnic cel puțin o pâine care cântărește între 300 și 400 grame, spre deosebire de americani, canadieni sau britanici, de exemplu, care au un consum cuprins între 85 și 160 grame pâine pe zi. Firma S.C. ARCADA COMPANY S.R.L. comercializează diferite sortimente de pâine, specialități de panificație și produse zaharoase și grâu măcinat. În ceea ce urmează o să analizăm piața produsului pâine.
Firma S.C. ARCADA COMPANY S.R.L. își desfășoară activitatea în localitatea Galați și realizează produse destinate pieței de panificație din județul Galați. Premisa esențială a identificării unei ținte de comunicare eficiente o constituie analiza corespunzătoare a pieței și a elementelor sale componente.
Ținta firmei răspunde la întrebarea: Care sunt clienții potențiali?, iar ținta de comunicare răspunde la întrebarea: Cui trebuie să ne adresăm pentru a vinde sau a face să se vândă produsele?
Tabelul 4.1
Conform datelor statistice, la 1 ianuarie 2008, populația județului Galați a fost de 609 398 locuitori. Dintre aceștia, 56.4% locuitori în mediul urban și 43,6% în mediul rural. Având în vedere că produsele firmei sunt comercializate aproximativ în 60% din satele și comunele județului Galati și în toate orașele județului, populația totală căreia se adresează produsele firmei este de 503 141 locuitori. În cazul de față este greu de delimitat o piață teoretică. Orice persoană ar putea fi client al firmei, consumator de pâine, mai puțin consumatorii absoluți.
Capacitatea pieței reflectă posibilitatea acesteia de a absorbi produsele de panificație, în special pâine, indiferent de prețul la care aceasta se vinde. Se calculează în funcie de numărul persoanelor luate în considerare și intensitatea de consum, respectiv, cantitatea consumată de o persoană într-un an.
Kg
Potențialul pieței evidențiază valoarea totală a vânzărilor dintr-un produs în condiții de prețuri și venituri date. Se calculează plecând de la capacitatea pieței și prețul mediu al produsului la nivelul anului.
Volumul vânzărilor reprezintă cantitatea vândută într-o anumită perioadă de timp(piața efectivă). La nivelul anului 2008 volumul vânzărilor pentru toate produsele fimei a fost de 54.890.704 , iar în anul 2009 producția vândută a fost de 62.529.989.
Volumul vânzărilor de pâine în anul 2008 a fost de 37.298.233 iar în anul 2009 de 31.558.885 .
Gradul de saturare a pieței se calculează ca raport între volumul vânzărilor și capacitatea pieței.
Calculăm cota de piață a firmei pentu a evidentia că deține doar o parte din piața produsului pâine. Piața întreprinderii este exprimată prin numărul de clienți.
Dar putem calcula cota de piață pe baza încasărilor din vânzări
Prin politica de desfacere S.C. ARCADA COMPANY S.R.L. a stabilit obiectivele generale și orientările referitoare la modul de valorificare a sortimentelor de pâine fabricate, ceea ce furnizează cadrul de acțiune și de stabilire a obiectivelor și țintelor necesare pentru consolidarea poziției sale pe piață, depășirea concurenței.
2. Analiza ofertei
S.C. ARCADA COMPANY S.R.L. oferă pieței un sortiment bogat de pâine și de produse de panificație, încercând să răspundă celor mai variate cereri și gusturi.
Sortimentele fabricate se pot grupa în 3 grupe mari de produse :
Pâine
Specialități de panificație și produse zaharoase
Grâu măcinat
Pâinea de grâu se fabrică din făină de grâu după normativele tehnologice stabilite de Ministerul Agriculturii și Alimentației, cu respectarea dispozițiilor legale sanitare conform nomenclatorului.
Grupa de produse Pâine cuprinde următoarele tipuri de produse :
pâine albă simplă de 0,300 – 0,400 kg. ;
pâine albă superioară de 0,300-0,400 kg.,
pâine neagră simplă de 0,350 kg.,
pâine aclorida de 0,300 kg. ,
graham de 0,200 kg.,
baghetă de 0,240 kg.,
pâine “Bărăgan” de 0,350 kg.,
pâine “Arcada” de 0,200 kg.
Grupa specialităților de panificație și a produselor zaharoase cuprind produse fabricate după instrucțiuni tehnologice bine stabilite, cu respectarea dispozițiilor legale sanitare și a căror caracteristici trebuie să corespundă standardelor tehnologiilor de ramură. Din această grupă fac parte umătoarele produse :
specialități de panificație :
specialitatea “Mamaia” de 0,075 kg.,
chifle 0,100 kg., batoane 0,050 kg.,
pâine împletită rotund de 0,250 kg.,
covrigi simpli de 0,030 kg.,
covrigi impletiti de 0,075 kg.,
covrigi la șir de 0,030 kg.
produse zaharoase :
cozonac cu rahat / cacao de 0,400 kg.,
cozonac ardelenesc de 0,200 kg.
Grupa grâului măcinat cuprinde:
făină tip 650,
făină tip 1350 (folosită la obținerea grahamului)
tărâță.
Pe baza acestor game de produse în anul 2008 s-a realizat o cifră de afaceri de 56.893.877 lei, iar în 2009 de 68.339.112 . Rezultă deci că principalele venituri ale întreprinderii sunt obținute pe baza producției vândute (95 %), alte categorii de venituri ocupând o pondere mică (5 %).
Tabel 4.2. Analiza ofertei firmei
Analiza structurii ofertei întreprinderii, adică ponderea vânzărilor produsului pâine în totalul vânzărilor întreprinderii este prezentată în tabelul 4.2.
După cum se observă din tabel, principala grupă de produse fabricată de unitate o reprezintă cea de pâine urmată de grâul măcinat. Producția de pâine cunoaște pe intervalul analizat o scădere continuă, scădere care se explică, atât în cazul pâinii cât și în cel al produselor de panificație și a celor zaharoase, în primul rând prin faptul că s-a trecut la un consum mai rațional din partea populației, dar și prin apariția unor noi unități privatizate cu profil de panificație care au venit pe piață cu produse de calitate, unități care au început să devină un concurent demn de luat în seamă. În graficele următoare sunt evidențiate diferențele care au apărut în intervalul analizat.
Graficul 4.1.Cantitatea vândută
EMBED MSGraph.Chart.8 \s
Graficul 4.2.Valoarea producției marfă
EMBED MSGraph.Chart.8 \s
Dinamica ofertei întreprinderii și a ofertei totale pe piața de la un an la altul se poate analiza pe baza a doi indici, și anume, indicele de modificare a vânzărilor întreprinderii, și respectiv, indicele de modificare a vânzărilor totale pe piața întreprinderii.
Indicele de modificare a vânzărilor întreprinderii crește mai repede decât indicele de modificare a vânzărilor totale pe piața întreprinderii, deci putem aprecia că întreprinderea se află într-un proces de extindere a pieței, iar valoarea ei va crește.
Indici ai sporurilor
-pentru oferta întreprinderii, produsul pâine
-pentru întreaga ofertă pe piață
Se observă că, deși cantitatea de pâine consumată este în scădere, vânzările întreprinderii la pâine au crescut mai repede decât vânzările totale pe piață. Prețurile medii practicate în anii analizați au fost peste prețurile medii pe țară, deci firma are o poziție favorabilă pe piață, obținută prin creșterea calității.
3. Analiza sezonalității vânzărilor
Analiza sezonalității vânzărilor reflecta existența sau inexistența unor abateri semnificative de la un trimestru la altul, determinate de factori cu acțiune sezonieră.
Sezonalitatea vânzărilor poate fi pusă în evidență în mod direct, prin analiza productiei vândute, a încasărilor, și a profitului din exploatare pe luni sau trimestre.
Tabelul 4.3. Dinamica indicatorilor de vânzări pe ani
Vom detalia datele din tabelul 4.3. pe trimestre pentru indicatorul producția vândută
Tabelul 4.4. Dinamica indicatorului producția vândută
Calculăm coeficientul de sezonalitate utilizând metoda mediei aritmetice:
Se observă că în sezonul rece, adică trimestrele I și IV producția vândută este mai mare, iar în sezonul cald producția scade.Așadar stocurile de materii prime și dimensiunea producției trebuie corelată tot timpul cu cererea produsului, luând în considerare și sezonalitatea.
Prețul
Prețul reprezintă un element extrem de important al strategiei de marketing, mai ales în țările cu putere de cumpărare redusă. Decizia cea mai dificilă în desfășurarea unei activități este aceea de determinare a prețului produselor și serviciilor furnizate. Dificultatea în fixarea prețurilor rezidă din luarea în calcul a unor elemente extrem de importante (costul producției, transportul, strategia generală, politica reducerilor comerciale și financiare adoptate).
S.C. ARCADA COMPANY S.R.L. adoptă o politică de preț în fundamentarea căreia se ține cont atât de factori interni (costul produsului, marja de profit urmărită) cât și de factori externi (cererea manifestată pe piață, reacția concurenței, prețul pe care clientul este dispus să-l accepte, etc.). Ținând cont de toate aceste elemente, și de faptul că prețurile practicate sunt corelate cu puterea de cumpărare a pieței țintă, societatea va avea informații despre modificările de preț de pe piața în cauză, despre factorii și motivele care produc aceste schimbări.
Societatea practică prețuri diferențiate în funcție de produsele și sortimentele fabricate, realizând cel mai bun raport calitate/preț. Acest lucru va asigura un flux bănesc ascendent și constant.
În concluzie prețul este una dintre cele mai importante decizii de marketing neexistând o metodă universală de stabilire a acestuia. Politica de preț este eficientă doar atunci când clientul este dispus să plătească prețul și totodată este încasat și un profit.
Principalele riscuri în privința stabilirii prețurilor sunt cele date de evoluția imprevizibilă a cursului valutar, care determină variații ale costului materiilor prime, energiei și combustibilului precum și de dezorganizarea de pe piața agricolă din România. În altă ordine de idei, integrarea europenă înseamnă pentru producătorii romani intrarea în concurență directă cu cei occidentali, fără protecția taxelor vamale. Un alt risc (pe termen scurt) este puterea scăzută de cumpărare a populației.
4. Diagnosticul clienților
Păstrarea și atragerea clienților reprezintă o preocupare permanentă pentru o firmă în realizarea scopului final:obținerea profitului.
Principalii clienți ai S.C. ARCADA COMPANY S.R.L. sunt următorii: S.C. Alimentara S.A., S.C. Galmopan S.A., S.C. CE Market Group S.R.L, S.C.Alcom S.A.,etc.
Tabelul 4.5.Structura clienților în anul 2008
Cea mai mare pondere în totalul cumpărătorilor o au cumpărătorii revânzători. Aceștia sunt intermediari pe lanțul distribuției până la vânzătorii cu amănuntul.
Contractele de livrare practicate de S.C. ARCADA COMPANY S.R.L. în calitate de furnizor conțin prevederi asiguratoare referitoare la:
documentele și modalitățile de plată;
recepția mărfii la sediul firmei;
garanție;
răspunderea contractuală.
Desfășurarea în bune condiții a acestui proces necesită cunoașterea în detaliu a fiecărui client, a datelor și cerințelor fiecăruia.
În acest scop se întocmește o fișă de client, de către reprezentanții de zonă, pentru fiecare client care cuprinde:
– denumirea completă a societății, inclusiv adresa;
– codul fiscal și numărul de înregistrare la Registrul Comerțului;
– persoana de contact și numere de telefon ;
– termenul și modalitatea de plată;
– banca plătitoare și numărul de cont;
– grupele de produse ce urmează a fi livrate;
– modul de expediere și transport și cota parte din taxa de transport pe care o suportă clientul.
Onorarea comenzilor se face zilnic, în baza comenzilor din registrul de comenzi, întocmindu-se ordinul de transport la care se va ține cont de:
– capacitatea mijloacelor de transport din parcul propriu sau închiriate;
– corelarea cantității de marfă cu volumul pe care acesta îl ocupă;
– ordinea de încărcare a funcției de beneficiar, când într-un transport se cumulează comenzile de la mai mulți beneficiari.
Diagnosticarea strategiilor de aprovizionare
Furnizorii de mărfuri sunt reprezentați de firme sau persoane particulare care asigură resursele necesare de materii prime, materiale, echipamente, mașini și utilaje.
Preocupată de ridicarea calității produselor sale, conducerea managerială a S.C. ARCADA COMPANY S.R.L. recunoaște că numai prin aprovizionarea permanentă cu materii prime și materiale auxiliare de cea mai bună calitate, prin investiție tehnologică modernă își poate consolida și extinde piața de desfacere.
Datorită îndelungatei și bunei colaborări cu furnizorii, aprovizionarea cu materii prime se face într-un ritm constant neprezentând riscuri pentru continuitatea procesului tehnologic de producție.
În cadrul selectării sau colaborării cu furnizorii, firma S.C. ARCADA COMPANY S.R.L. analizează o serie de aspecte legate de:
• respectarea termenelor și condițiilor de livrare;
• nivelul de implicare al firmelor în stabilirea și negocierea prețurilor de vânzare;
• discount-urile și alte tipuri de reduceri oferite firmei la cumpărare;
Principalii furnizori ai societății sunt în general firme cu care S.C. ARCADA COMPANY S.R.L. are relații de lungă durata și care nu au creat probleme.
Colaborarea cu furnizorii se bazează în principal pe avantajul reciproc al părților, însă în cazul în care prețurile și cantitățile nu corespund cu cele ale firmei, aceasta sistează comenzile și întrerupe activitatea cu furnizorul.
În cazul întreprinderii S.C. ARCADA COMPANY S.R.L. piața de materii prime și materiale este piața romanească. Printre agenții economici, care furnizează materii prime pentru firma S.C. ARCADA COMPANY S.R.L. , cei mai cunoscuți sunt: S.C. “AVICOLA” S.A. , S.C. PRUTUL S.A., CEREAL COM”, S.C. “TITAN” S.A..
Gestiunea stocurilor este un ansamblu de activități prin care se realizează condițiile pentru alimentarea ritmică a proceselor de producție , în cele mai bune condiții de eficență.
Sistemele moderne de gestiune a stocurilor presupun ca fiecare unitate economică să aibă în vedere următoarele elemente:
determinarea cantității optime de comandat,
determinarea perioadei optime de aprovizionat,
determinarea stocului de siguranță optim în condițiile minimizării cheltuielilor,
cheltuielile de stocare,
durata medie între două aprovizionări succesive.
Prin politica de desfacere S.C. Arcada Company S.R.L a stabilit obiectivele generale și orientările referitoare la modul de valorificare a sortimentelor de paine fabricate, ceea ce furnizează cadrul de acțiune si de stabilire a obiectivelor și țintelor necesare pentru consolidarea poziției sale pe piață, depășirea concurenței.
Moara de grâu are ca obiect de activitate măcinarea boabelor de grau, fabricarea de produse de morărit și comercializarea acestora, fiind o verigă importantă în ciclul de valorificare a producției de grau. Circuitul economic al valorificării producției de grau este determinat de cerințele pieței interne și externe. În acest sens, societatea, prin programele sale anuale și bianuale, își reglează permanent programul de producție, fundamentat în urma explorării pieței și adaptării la cerințele acesteia, motiv pentru care este necesar a se cunoaște atât circuitul cât și rețeaua de valorificare.
Legat de cerința ridicată a graului rețeaua de distribuție este concretizată în prezent, printr-o diversitate de agenți economici incluși în sfera largă a activităților de valorificare a producției agro-alimentare și societăți comerciale specializate în producția de paine.
Pentru S.C. ARCADA COMPANY S.R.L. procesul de desfacere a sortimentelor de paine produse trebuie să reprezinte combinația dintre activitatea de reclamă și activitatea de vânzare propriu-zisa, la care trebuie să se adauge încă o serie de activități generate de metodele de impulsionare a desfacerii. Ca atare, promovarea desfacerii producției de paine trebuie să se bazeze pe un ansamblu de tehnici care provoacă o creștere rapida a vânzărilor, prin atribuirea anumitor avantaje distribuitorilor, consumatorilor și utilizatorilor industriali.
CAPITOLUL 5
DIAGNOSTICUL FINANCIAR
Evaluarea continuă a performanțelor economico-financiare ale unei întreprinderi, studierea poziției financiare a acesteia, monitorizarea și contracararea factorilor de risc, aprecierea perspectivelor de creștere a valorii sale constituie o preocupare permanentă și esențială pentru conducerea întreprinderii în vederea continuării desfășurării activității în condiții de profitabilitate și lichiditate. Astfel, se resimte necesitatea tot mai mare a realizării analizei financiare la nivelul întreprinderii prin folosirea unor instrumente și mijloace specifice pentru aprecierea situației financiare a întreprinderii, în vederea adoptării unor decizii coerente de gestiune, urmărind diagnosticarea situației financiare pentru fundamentarea politicii economico-financiare și a strategiei întreprinderii.
Pe baza rezultatelor analizei financiare se pot adopta decizii financiare, atât în cadrul gestiunii financiare pe termen lung (deciziile privind investițiile, finanțarea și repartizarea profitului), cât și în cadrul gestiunii financiare pe termen scurt (deciziile de trezorerie, gestiunea trezoreriei și a ciclului de exploatare).
De aceea, în lucrarea de față se propune realizarea unui diagnostic la S.C. ARCADA COMPANY S.R.L. Galați, în decurs a 2 ani de activitate prin parcurgerea următorilor pași:
Realizarea diagnosticului pe bază de rezultate, diagnostic pe bază de bilanț, diagnosticul rentabilității și diagnosticul riscului financiar.
1. DIAGNOSTICUL PE BAZĂ DE REZULTATE
1.1 Analiza dinamicii și structurii veniturilor și cheltuielilor
Contul de profit și pierdere este un document contabil care oferă o imagine fidelă asupra performanței financiare, sintetizând într-o manieră explicită veniturile și cheltuielile dintr-o perioadă de gestiune și pe această bază prezintă modul de formare a rezultatelor economice.
Conținutul informațional al contului de profit și pierdere permite aprecierea performanțelor întreprinderii, evaluate prin soldurile intermediare de gestiune și capacitatea de autofinanțare.
Analiza structurii Contului de profit și pierdere oferă informații asupra activității întreprinderii, a modului cum aceasta își gestionează afacerile prin dimensiunea veniturilor, cheltuielilor și rezultatelor pe care le generează și favorizează desprinderea unor concluzii esențiale privind performanțele întreprinderii, rezultatul exercițiului (profit sau pierdere) fiind determinat ca diferență între veniturile și cheltuielile exercițiului.
Veniturile cuprind valoarea tuturor actelor de îmbogățire a întreprinderii legate sau nu de activitatea sa normală și curentă, iar cheltuielile constituie ansamblul elementelor de costuri suportate de întreprindere în cursul exercițiului.
Analiza structurii Contului de profit și pierdere încheiat la întreprinderea S.C. ARCADA COMPANY S.R.L. în perioada 2007 – 2008 este realizată pe baza datelor prezentate în Contul de profit și pierdere.
Structura și evoluția veniturilor și cheltuielilor în perioada analizată sunt prezentate în tabelul nr. 1
Tabelul nr. 1. Structura veniturilor și cheltuielilor
Studiind Contul de profit și pierdere de la întreprinderea ARCADA COMPANY S.R.L se observă că în perioada 2007 – 2008 societatea a desfășurat o activitate preponderent productivă fără a avea parte de evenimente extraordinare, ponderea veniturilor din exploatare fiind de peste 97%, iar a cheltuielilor de exploatare de peste 98%.
Totalul veniturilor a avut o evoluție crescătoare: s-a mărit cu 20,28% în 2008 față de 2007, fapt care s-a datorat creșterii veniturilor din exploatare și financiare.
Veniturile din exploatare au crescut cu 19,60%. Ponderea cea mai mare în cadrul veniturilor din exploatare a avut-o producția vândută (93,60% în 2007 și 89,10% în 2008), ceea ce subliniază încă o dată caracterul productiv al activității desfășurate.
Veniturile financiare au o pondere mică în totalul veniturilor: 2,85% în 2007 și 3,35% în 2008 și provin în principal din venituri din dobânzi și alte venituri financiare.
În privința cheltuielilor, totalul acestora a înregistrat o evoluție ascendentă semnificativă (cu 28,17% în 2008). Această evoluție a fost determinată atât de creșterea cheltuielilor de exploatare, cât și a celor financiare.
Cheltuielile de exploatare au crescut în perioada analizată cu 29,73%, ca urmare a creșterii cheltuielilor privind mărfurile de 3,4 ori. În cadrul cheltuielilor de exploatare, ponderea cea mai mare au avut-o cheltuielile cu prestațiile externe (42,35% în 2007 și 36,81% în 2008) și cheltuielile cu materiile prime și materiale consumabile (32,90% în 2007 și 28,55% în 2008).
Cheltuielile financiare au înregistrat valori descendente (au scăzut cu 87,78% în 2008) ca urmare a diminuării valorii altor cheltuieli (au scăzut cu 99,19%).
Rezultatul de exploatare reprezintă, ca pondere în rezultatul curent 91,49% în 2007 și 79,66% în 2008, ceea ce arată activitatea financiară a întreprinderii este destul de redusă, profiturile obținute sunt încă mici și reprezintă doar 8,51% în 2007 și 20,43% ca pondere din rezultatul curent.
În condițiile în care rezultatul extraordinar este nul, rezultatul brut al exercițiului este egal cu rezultatul curent și reprezintă ca pondere în total venituri, 21,11% în 2007 și 15,94% în 2008.
Profitul net al societății are, de asemenea, o evoluție descrescătoare a ponderii în total venituri, 17,71% în 2007 și 13,35% în 2008, ca urmare a diminuării a rezultatului brut al exercițiului (cu 9,18%).
1.2 Diagnostic pe baza soldurilor intermediare de gestiune
Soldurile intermediare de gestiune pun în evidență etapele formării rezultatului exercițiului, în strânsă conexiune cu structura de venituri și cheltuieli aferente activității unei întreprinderi.
Soldurile intermediare de gestiune reprezintă mărimi rezultative ce se obțin prin calcule economice, în funcție de legăturile reciproce existente între aceștia, permit aprecierea creșterii avuției generată de activitatea întreprinderii, și reprezintă, de fapt, paliere succesive în formarea rezultatului final. La baza construirii ”Tabloului soldurilor intermediare de gestiune” stau următoarele relații:
Cifra de afaceri este reprezentată financiar de o cantitate de marfă sau de producție, de lucrări sau prestări de servicii. Cifra de afaceri se determină prin următoarea formulă:
CA = Pv + Vvmf
CA2007 = 54.890.704 + 2.003.173 = 56.893.877 RON
CA2008 = 62.529.989 + 5.809.123 = 68.339.112 RON
Cifra de afaceri a înregistrat o evoluție ascendentă, crescând cu 20,11% în anul 2008. Cifra de afaceri a fost determinată în special de producția vândută, aceasta având o pondere de 96,47% în 2007 și 91,49% în 2008. Așadar, întreprinderea ARCADA COMPANY S.R.L a obținut venituri majoritar din producția realizată și vândută, fapt anticipat în domeniul în care își desfășoară activitatea – construcții.
Marja comercială sau adaosul comercial exprimă plusul de valoare adus de către întreprindere și se calculează ca diferență dintre suma vânzărilor de mărfuri și costul lor de cumpărare:
MC = Vvmf – Chmf
MC2007 = 2.003.173 – 1.456.391 = 546.782 RON
MC2008 = 5.809.123 – 4.959.903 = 849.220 RON
Marja comercială a înregistrat valori pozitive și ascendente (creștere cu 55.31%) care exprimă faptul că operațiunile de vânzare/cumpărare de mărfuri au determinat obținerea unui rezultat favorabil pentru societate, ponderea veniturilor (17,17% în 2007 și 62,98% în 2008) și a cheltuielilor (12,48% în 2007 și 53.77% în 2008) arată că întreprinderea desfășoară o activitate comercială.
Producția exercițiului reflectă întreaga activitate productivă a unității, respectiv producția realizată și vândută, producția realizată și rămasă în stoc și producția realizată și reținută pentru nevoi proprii. Formula de calcul este:
PE = Pv + Ps + Pi
PE2007 = 54.890.704 + 1.156.201 + 501.844 = 56.548.749 RON
PE2008 = 62.529.989 + 1.715.746 + 0 = 64.245.735 RON
Producția exercițiului a înregistrat aceeași evoluție, creștere cu 13,61% în 2008, ca și cifra de afaceri, deoarece acești indicatori au în componența lor – producția vândută. Producția exercițiului a fost influențată și de producția stocată (a crescut cu 48,39%).
Valoarea adăugată exprimă aportul întreprinderii în ceea ce privește producția de bunuri sau servicii, respectiv surplusul de încasări peste valoarea consumurilor provenind de la terți, acea bogăție creată prin valorificarea surselor tehnice, umane și financiare ale întreprinderii și poate fi determinată prin următoarea formulă:
VA = MC + PE – CE
VA2007 = 546.782 + 56.548.749 – 36.446.315 = 20.649.216 RON
VA2008 = 849.220 + 64.245.735 – 41.130.906 = 23.964.049 RON
Valoarea adăugată reflectă valoarea creată de întreprindere prin activitatea sa. Astfel, valoarea adăugată a înregistrat o evoluție ascendentă (creștere cu 16,05%) datorită creșterii marjei comerciale (cu 55,31%) și a producției exercițiului (cu 13,61%) într-o măsură mai mare decât a crescut consumul extern (cu 12,85%).
Excedentul brut al exploatării măsoară resursa obținută de întreprindere din activitatea de exploatare, independent de aspectele financiare, imobiliare sau comerciale. Formula de calcul este:
EBE = VA + Sexpl – Itx – Chpers
EBE2007 = 20.649.216 + 0 – 155.938 – 4.107.081 = 16.386.197 RON
EBE2008 = 23.964.049 + 0 – 256.011 – 5.163.958 = 18.544.080 RON
În perioada analizată, excedentul brut de exploatare a înregistrat valori crescătoare (cu 13,16% în 2008), în principal datorită creșterii valorii adăugate (cu 16,05%), cheltuielile cu personalul și cheltuielile cu impozitele, taxe și vărsăminte asimilate, având o pondere redusă în cadrul excedentului brut de exploatare.
Rezultatul exploatării măsoară activitatea normală, curentă a întreprinderii și are în vedere activitatea industrială sau comercială a întreprinderi, reflectând rentabilitatea procesului de exploatare. Poate fi calculată prin următoarele formule:
1. RE = EBE + Avexpl – Achexpl + Vexpl prov – Chexpl am+prov
RE2007 = 16.386.197 + 90.085 – 48.585 + 3.515.240 – (4.324.587 + 3.955.832) =
= 11.662.518 RON
RE2008 = 18.544.080 + 117.356 – 18.720 + 46.243 – (4.876.227 + 4.589.426) =
= 9.223.306 RON
2. RE = TVexpl – TChexpl
RE2007 = 58.642.007 – 46.979.489 = 11.662.518 RON
RE2008 = 70.172.214 – 60.948.908 = 9.223.306 RON
Rezultatul exploatării a înregistrat valori descrescătoare (diminuare cu 20,92%) datorită creșterii cheltuielilor de exploatare (cu 29,73%) într-o proporție mai mare decât au crescut veniturile din exploatare (cu 19,66%).
Rezultatul financiar este un indicator al soldurilor intermediare de gestiune care apare ca expresie a politicii de finanțare promovată de întreprindere, exprimă performanțele acesteia ca urmare a implicării în activitatea financiară. Rezultatul financiar se determină prin următoarea formulă de calcul:
RF = TVfin – TChfin
RF2007 = 1.716.441 – 632.186 = 1.084.255 RON
RF2008 = 2.431.264 – 77.268 = 2.353.996 RON
În perioada analizată, rezultatul financiar a înregistrat valori crescătoare (de 2,17 ori în 2008) ca urmare a creșterii veniturilor financiare cu 41,57%,
Rezultatul curent este un sold intermediar de gestiune determinat atât de rezultatul exploatării normale și curente ale întreprinderii, cât și de cel al activității financiare, fiind calculat prin următoarea formulă:.
RC = RE + RF
RC2007 = 11.662.518 + 1.084.255 = 12.746.773 RON
RC2008 = 9.223.306 + 2.353.996 = 11.577.302 RON
Rezultatul curent a avut în perioada analizată o evoluție descrescătoare (reducere cu 9,18%), ca urmare a creșterii cheltuielilor totale (cu 28,17%) într-o măsură mai mare decât au crescut veniturile totale (cu 20,28%).
Rezultatul extraordinar sintetizează rezultatul sub formă de profit sau pierdere degajat de activitatea cu caracter de excepție, acest sold trebuie să fie izolat de rezultatul curent, deoarece el nu intervine în previziunea rezultatelor pentru exercițiile viitoare și se calculează:
Rextr = TVextr – TChextr
Rextr2007 = 0 + 0 = 0
Rextr2008 = 0 + 0 = 0
Din analiza Contului de profit și pierdere se poate observa că rezultatul extraordinar este nul, ceea ce înseamnă că activitatea extraordinară este absentă, întreprinderea neavând parte de evenimente neprevăzute care să-i aducă pagube.
Rezultatul brut al exercițiului este un sold intermediar care reflectă eficiența întregii activități desfășurată de o întreprindere pe o anumită perioadă de timp determinată, exprimând profitul sau pierderea întreprinderii luată în totalitatea sa. Poate fi determinat prin:
RBE = RE + RF +Rextr
RBE2007 = 11.662.518 + 1.084.255 + 0 = 12.746.773 RON
RBE2008 = 9.223.306 + 2.353.996 + 0 = 11.577.302 RON
Rezultatul brut al exploatării, fiind egal cu rezultatul curent, a înregistrat un trend descendent (cu 9,18%), determinat de creșterea cheltuielilor totale (cu 28,17%) într-o măsură mai mare decât au crescut veniturile totale (cu 20,28%).
Rezultatul net al exercițiului exprimă mărimea absolută a rentabilității financiare cu care sunt remunerați acționarii pentru capitalurile proprii subscrise, altfel spus partea din rezultat destinată distribuirii și se obține prin deducerea din rezultatul exercițiului a impozitului pe profit:
RNE = RBE – II pr
RNE2007 = 12.746.773 – 2.052.038 = 10.694.735 RON
RNE2008 = 11.577.302 – 1.882.801 = 9.694.501 RON
Rezultatul net a înregistrat valori descendente (descreștere cu 9,36%), ca urmare a scăderii rezultatului brut al exercițiului (cu 9,18%).
Tabelul nr. 2. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune
RON
EMBED MSGraph.Chart.8 \s
Concluzie
Din analiza soldurilor intermediare de gestiune, se constată că întreprinderea desfășoară o activitate profitabilă, rezultatul net obținut poate fi utilizat de întreprindere pentru distribuirea dividendelor sau pentru finanțarea investițiilor.
2. DIAGNOSTICUL PE BAZA BILANȚULUI
Bilanțul sintetizează starea patrimonială a întreprinderii la un moment dat, activul și pasivul reflectând aceeași realitate văzută sub forma mijloacelor de finanțare și a utilizării acestora la același moment, ceea ce impune echilibrul permanent între activele și pasivele bilanțului.
Tabelul nr. 3. Evoluția și structura capitalurilor
În cadrul societății capitalul propriu este format din capital social, la care se adaugă rezervele societății, profitul obținut în anul analizat și fondurile societății din acestea se scade repartizarea profitului. Creșterea capitalului propriu este rezultatul creșterii constante a fondurilor societății, iar aceasta a crescut in 2008 fata de 2007 cu 3%. Ceea ce ține de datoriile totale, înregistrăm un trend descrescător de 4 % în perioada analizata. Capitalul permanent a avut o crestere usoara in perioada 2007-2008, astfel și capitalurile proprii au avut o evolutia ascendenta în stuctura celui permanent.
Diagnosticul echilibrului financiar
Pentru a evidenția relația dintre resursele disponibile și nevoile de finanțare ale întreprinderii, știut fiind că orice nevoie de finanțare trebuie acoperită din resurse financiare, se dovedește a fi deosebit de util bilanțul financiar.
Analiza pe baza bilanțului financiar are meritul de a pune in evidență riscul de insolvabilitate al întreprinderii. Acesta constă în incapacitatea întreprinderii de a-și onora angajamentele asumate față de terți.
Logica bilanțului financiar, numit și bilanț lichiditate-exigibilitate, se bazează pe criteriul lichidității crescătoare a activului și al exigibilității crescătoare a pasivului, ceea ce implică separarea elementelor de activ în funcție de gradul de lichiditate și a elementelor de pasiv în funcție de scadență [1].
Construirea bilanțului financiar (tabelul nr. 1) se realizează utilizând informațiile din Bilanț, Situația creanțelor, Situația datoriilor și Situația activelor imobilizate:
Tabelul nr. 4. Bilanțul financiar pe anii 2007 – 2008
lei
Mijloacele cu durata de exploatare mai mare de 1 an în sumă de 32.053.668 lei în 2007și 31.053.668 lei în 2008 sunt acoperite integral din resursele cu durata mai mare de 1 an în sumă de 63.663.803 lei în 2007 și 70.394.234 lei în 2008, iar diferența de 31.610.135 lei în 2007 și 38.763.256 lei în 2008, ce provine din resursele permanente, reflectă o stare de echilibru, în sensul că se folosesc resurse permanente pentru finanțarea activității de exploatare.
Structura datoriilor, sau capacitatea de autofinanțare este indicatorul ce reflectă potențialul financiar de creștere economică a întreprinderii, adică acea sursă internă de finanțare generată de activitatea industrială și comercială a întreprinderii destinată să asigure finanțarea unor nevoi ale gestiunii curente, creșterea fondului de rulment, finanțarea totală sau parțială a noilor investiții, remunerarea capitalurilor investite, rambursarea eventualelor împrumuturi contractate. Se determină prin următoarea formulă:
CAF = EBE – Avexpl – Achexpl + Vfin – Chfin + Vextr – Chextr – Psal – II pr
CAF2007 = 16.386.197 + 90.085 – 48.585 + 1.717.441 – 632.186 + 0 – 0 + 0 – 2.052.038 =
= 15.459.914 RON
CAF2008 = 18.544.080 + 117.356 – 18.720 + 2.431.264 – 77.268 + 0 – 0 + 0 – 1.882.801 =
= 19.113.911 RON
În perioada analizată, capacitatea de autofinanțare a înregistrat o evoluție ascendentă (creștere cu 23,63%). Această creștere semnifică o creștere a resurselor suplimentare rezultate din activitatea globală a întreprinderii, care pot fi utilizate pentru finanțarea societății, deci se poate vorbi despre o creștere a eficienței întreprinderii.
2.1 Interpretarea indicatorilor echilibrului financiar
Echilibrul financiar este apreciat prin confruntarea gradului de lichiditate a activelor cu gradului de exigibilitate a elementelor pasivului. Pentru realizarea acestei analize sunt utilizați următorii indicatori:
1. fondul de rulment financiar;
2. necesarul de fond de rulment;
3. trezoreria netă.
Fondul de rulment financiar (FRF) reprezintă marja de securitate ce măsoară echilibrul financiar și se poate aprecia fie ca diferență între capitalurile permanente și activul imobilizat net, fie ca diferență între activul circulant și datoriile pe termen scurt.
Necesarul de fond de rulment (NFR) exprimă partea din capitalul permanent pe care trebuie să o utilizeze o firmă peste cea alocată finanțării.
Trezoreria netă (TN) poate fi determinată pornind de la egalitatea bilanțieră care conduce la confruntarea fondului de rulment (FR) cu necesarul de fond de rulment (NFR), din care rezultă echilibrul financiar al întreprinderii.
Indicatorii echilibrului financiar după Bilanțul financiar sunt prezentați în tabelul nr. 5.
Tabelul nr. 5. Indicatorii echilibrului financiar după Bilanțul financiar:
lei
Fondul de rulment financiar este pozitiv pe perioada analizată, ceea ce semnifică un excedent de resurse cu scadența mai mare de 1 an în raport cu mijloacele cu durata de exploatare mai mare de 1 an. Acest excedent este utilizat pentru finanțarea parțială a nevoilor cu scadența mai mică de 1 an. Valoarea pozitivă a fondului de rulment financiar arată, de asemenea, realizarea echilibrului financiar pe termen mediu și lung.
În perioada anilor 2007-2008, fondul de rulment financiar a înregistrat o evoluție crescătoare: creștere cu 22,63% în 2008, datorită creșterii resurselor cu scadență mai mare de 1 an cu 10,57% în comparație cu mijloacele cu durata de exploatare mai mare de 1 an, care au crescut doar cu 1,34%.
Fondul de rulment poate fi analizat și în funcție de structura capitalurilor permanente. Indicatorul care va pune în evidență măsura în care echilibrul financiar se asigură prin capitalurile proprii, respectiv gradul de autonomie a întreprinderii, este fondul de rulment propriu: FRP = CP – AInete.
FRP2007 = 48.180.445 – 27.938.536 = 20.241.909 lei;
FRP2008 = 53.146.943 – 20.309.679 = 32.837.264 lei.
Fondul de rulment propriu în perioada analizată a avut valori pozitive, ascendente (creștere cu 62,22% în 2008), ceea ce evidențiază faptul că, în întreprindere, capitalurile proprii finanțează în totalitate activele imobilizate nete.
De asemenea, se poate calcula fondul de rulment net: FRN = Cperm – AInete , unde:
Cperm = CP + Dtml
FRN2007 = 57.943.599 – 27.938.536 = 30.005.063 lei;
FRN2008 = 60.239.091 – 20.309.679 = 39.929.412 lei.
Așadar, fondul de rulment net a înregistrat valori pozitive cu evoluție crescătoare, creștere cu 33,07% în 2008.
Necesarul de fond de rulment a înregistrat valori negative în anul 2008 ceea ce arată un surplus de resurse temporare în raport cu nevoile temporare, iar în anul 2008 valoarea pozitivă a necesarului de fond de rulment reflectă un surplus de nevoi de finanțare cu durată mai mică de 1 an în raport cu resursele cu scadență mai mică de 1 an, nevoi ce sunt acoperite din fondul de rulment pozitiv.
Trezoreria netă este pozitivă, înregistrând o evoluție ușor descrescătoare (diminuare cu 3,45% în 2008) și arată degajarea unor disponibilități bănești din activitate de exploatare, reflectate în rezultatul exercițiului.
Explicarea modului în care se realizează echilibrul financiar: mijloacele cu durata de exploatare mai mică de 1 an neacoperite din resursele cu scadența mai mică de 1 an sunt finanțate din resursele cu scadență mai mare de 1 an, al căror excedent generează o trezorerie pozitivă (tabelele nr. 6 și 7).
2.2. Ratele de lichiditate Lichiditatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a face față datoriilor pe termen scurt (inclusiv dobânda pentru împrumuturile acordate de creditori) prin valorificarea activelor curente. În această grupă de indicatori intră:
Rata lichidității generale reflectă măsura în care activele circulante se transformă într-un termen scurt în lichidități pentru a satisface obligațiile de plată exigibile.
Rata lichidității reduse exprimă capacitatea întreprinderii de a-și onora obligațiile pe termen scurt din creanțe, investiții financiare pe termen scurt și disponibilități.
Rata lichidității imediate exprimă capacitatea de rambursare instantanee a datoriilor, ținând cont de disponibilitățile existente.
Ratele de lichiditate pe perioada anilor 2007, 2008 sunt calculate și prezentate în tabelul nr. 8:
Tabelul nr. 8. Calculul ratelor de lichiditate
Rata lichidității generale, în perioada analizată nu s-a situat în intervalul lichidității favorabile cu valori cuprinse între 2 și 2,5 (4,03 în 2007 și 5,06 în 2008), acestea fiind mai mari, ceea ce arată că întreprinderea nu întâmpină dificultăți în achitarea datoriilor exigibile pe termen scurt, însă menținerea nejustificată a unei rate exagerate arată un management slab al capitalului de lucru, blocarea banilor în stocuri supradimensionate, creanțe neîncasate și în disponibil în cont curent.
Creșterea ratei lichidității generale în anul 2008 cu 25,55% a fost determinată de creșterea activelor circulante (cu 31,45%) într-o măsură mai mare decât au crescut datoriile exigibile pe termen scurt (cu 4,88%).
Rata lichidității reduse, având în perioada analizată valorile 3,93 în 2007 și 4,94 în 2008, arată evident faptul că lichiditatea redusă nu s-a încadrat în intervalul valorilor favorabile cuprinse între 0,8 și 1. Rata lichidității reduse indică posibilitatea de acoperire imediată, cu activele cele mai lichide, a obligațiilor pe termen scurt, însă valorile supraunitare înregistrate reflectă o politică prudent de finanțare a stocurilor din resursele pe termen lung.
Rata lichidității imediate arată capacitatea întreprinderii de a plăti datoriile imediat exigibile. Valorile ratei lichidității imediate înregistrate în perioada analizată de 2,85 în 2007 și 2,62 în 2008 se încadrează în valorile favorabile, care trebuie să fie mai mari de 0,3, ceea ce înseamnă că întreprinderea dispune de o potențială capacitate de plată a datoriilor pe termen scurt din disponibilități.
2.3 Rata solvabilității pe termen mediu și lung
Rata solvabilității pe termen mediu și lung exprimă capacitatea întreprinderii de a-și achita obligațiile bănești, imediate sau îndepărtate, față de terți.
RSTL =
RSTL2007 = = 3,5
RSTL2008 = = 4,25
Analizând rata solvabilității pe termen mediu și lung în perioada 2007 – 2008, observăm că aceasta s-a încadrat în valorile normale, mai mari decât 1,50 (3,5 în 2007 și 4,25 în 2008), exprimând capacitatea întreprinderii de a achita datoriile totale, garantând astfel datoriile prin patrimoniu. Creșterea acestei rate cu 21,42% a fost determinată de creșterea activului (cu 9,71% în 2008) și de micșorarea datoriilor totale (cu 9,75%).
3. DIAGNOSTICUL PE BAZA RENTABILITĂȚII
Aprofundarea analizei situației financiare pe baza bilanțului impune recurgerea la un procedeu frecvent utilizat în analiza financiară – analiza pe baza ratelor.
Rată este un raport între două posturi de bilanț, din contul de rezultat, sau din bilanț și contul de rezultat, echivalent cu termenul de coeficient, indice, procent. Între elementele raportului trebuie să existe omogenitate din punct de vedere al modului de evaluare și relații directe între mărimile ce se compară.
Metoda ratelor completează analiza indicatorilor în mărimi absolute și prezintă avantajul că permite efectuarea de comparații pentru a situa mai corect întreprinderea în mediul său concurențial sau pentru a-i aprecia evoluția.
În ansamblul indicatorilor economico-financiari, ratele de rentabilitate se situează printre cei mai sintetici indicatori de eficiență ai activității întreprinderii. Principalele rate de rentabilitate utilizate în analiza economico-financiară a întreprinderii sunt: rata de rentabilitate economică, rata de rentabilitate financiară, rata de rentabilitate de exploatare, rata rentabilității comerciale.
Ratele de rentabilitate sunt calculate atât ca valoare procentuală, cât și ca evoluție, conform tabelului nr. 9:
Tabelul nr. 9. Calculul ratelor de rentabilitate
Ratele de rentabilitate economică arată eficiența mijloacelor materiale și financiare alocate întregii activități a întreprinderii, astfel:
Rentabilitatea economică a activului total, calculată cu ajutorul rezultatului exploatării a înregistrat valori pozitive și descrescătoare (scădere cu 27,95%). Diminuarea acestei rentabilități a fost determinată de scăderea rezultatului exploatării (cu 20,92%) și creșterea activului total (cu 9,71%). Calculată cu ajutorul excedentului brut de exploatare, rentabilitatea economică a activului total a înregistrat valori pozitive cu evoluție ușor crescătoare (cu 3,17), ca urmare a creșterii excedentului brut de exploatare cu 13,16%.
Rentabilitatea economică a activului economic a înregistrat valori pozitive și descrescătoare, datorită diminuării rezultatului exploatării (cu 20,92% ) sau datorită creșterii activului economic (cu 15,80%) într-o proporție mai mare decât a crescut excedentul brut al exploatării. Valorile înregistrate de rentabilitatea activului economic arată posibilitatea întreprinderii de a asigura reînnoirea și remunerarea activului său economic.
Ratele de rentabilitate financiară reprezintă capacitatea întreprinderii de a degaja profit din capitalurile proprii, angajate în activitatea sa, astfel:
Rentabilitatea financiară netă a înregistrat un trend descrescător (22,19% în 2007 și 18,24% în 2008). Diminuarea valorii rentabilității financiare nete s-a datorat micșorării rezultatului exploatării (cu 20,92%) și creșterii capitalurilor proprii (cu 10,30% în 2008 față de 2007).
Rentabilitatea financiară înainte de impozitare a înregistrat valori descrescătoare (cu 17,33% în 2008 față de 2007). Scăderea acestui indicator a fost determinată de creșterea capitalurilor proprii (cu 10,30%) și scăderea rezultatului curent înainte de impozitare (cu 8,77%).
Randamentul capitalurilor proprii urmează evoluția rentabilității financiare nete, diminuând cu 39,61% în 2008, această evoluție fiind determinată de creșterea capitalurilor proprii (cu 10,30%) și scăderea dividendelor distribuite (cu 20,92%).
Rata rentabilității de exploatare reflectă eficiența valorificării resurselor și, indirect poziția firmei față de concurență:
-rata rentabilității resurselor consumate:
rc = profit din exploatare/cheltuieli de exploatare*100
rc 2007 = 11.662.518 * 100 = 24.8 rc 2008 = 9.223.306 * 100 = 15.13
46.979.489 60.948.908
– rata valorii adăugate:
rva= Valoarea adăugată/producția exercițiului*100
rva2007 = 20.649.216 *100 = 44 rva2008 = 23.964.049 * 100 = 39,3 46.979.489 60.948.908
Ratele de rentabilitate comercială apreciază randamentul diferitelor stadii ale activității întreprinderii, astfel:
Rata marjei comerciale pune în evidență strategia comercială a firmei. Rata analizată a înregistrat o evoluție descrescătoare (27,29% în 2007 și 14,61% în 2008), reducerea ratei marjei comerciale a fost determinată de creșterea cifrei de afaceri (cu 20,11%).
Rata marjei brute de exploatare arată aptitudinea proprie a activității de exploatare de a degaja profit, astfel, aceasta a înregistrat o evoluție descrescătoare, cu 18,79% în 2007 și 14,18% în 2008. Diminuarea ratei marjei brute de exploatare a fost determinată de creșterea cifrei de afaceri (cu 20,11%) într-o proporție mai mare decât creșterea excedentului brut al exploatării (cu 13,16%).
Rata marjei nete de exploatare a înregistrat și ea un trend descrescător (cu 34,16% în 2008 față de 2007), datorită diminuării rezultatului exploatării (cu 20,92%) și creșterea cifrei de afaceri (cu 20,11%).
Rata marjei nete a înregistrat valori descrescătoare (diminuare cu 24,54% în 2008 față de 2007). Diminuarea ratei marjei nete a fost determinată de creșterea cifrei de afaceri (cu 20,11%) și de scăderea rezultatului net (cu 9,40%).
Rata marjei brute de autofinanțare reflectă surplusul de resurse de care dispune întreprinderea pentru a-și asigura dezvoltarea. Rata marjei brute de autofinanțare a înregistrat o evoluție ușor crescătoare (cu 2,83% în 2008 față de 2007). Această creștere a fost determinată de creșterea capacității de autofinanțare (cu 23,63%) într-o proporție mai mare față de creșterea cifrei de afaceri.
Rata marjei asupra valorii adăugate a înregistrat o evoluție descrescătoare (cu 2,49% în 2008 față de 2007). Reducerea marjei asupra valorii adăugate s-a datorat creșterii valorii adăugate (cu 16,05% în 2008) într-o măsură mai mare decât a crescut excedentul brut al exploatării (cu 13,16% în 2008).
EMBED MSGraph.Chart.8 \s
4. DIAGNOSTICUL RISCULUI FINANCIAR
Riscul financiar apare în legătură cu politica de finanțare a întreprinderii prin capitalurile proprii și împrumuturi.
Ratele de îndatorare caracterizează situația îndatorării întreprinderii în raport cu resursele acesteia, precum și sursele de finanțare rezultate din activitatea însăși a întreprinderii.
Principalele rate de îndatorare analizate sunt:
1. Gradul de îndatorare generală sau rata levierului exprimă gradul în care capitalurile proprii asigură finanțarea activității întreprinderii.
2. Rata de îndatorare financiară exprimă gradul de îndatorare pe termen lung.
3. Rata independenței financiare măsoară ponderea capitalurilor proprii în ansamblul resurselor permanente.
Aceste rate calculate pe perioada anilor 2007 – 2008, sunt prezentate în tabelul nr. 10:
Tabelul nr. 10. Calculul ratelor de îndatorare
Gradul de îndatorare generală. în perioada analizata, a înregistrat valori descrescătoare care se încadrează în valori favorabile, fiind mai mici de 1 (0,44 în 2007 și 0,36 în 2008), ceea ce arată dependența redusă a întreprinderii față de creditorii săi. Evoluția descrescătoare a gradului de îndatorare general a fost determinată de reducerea datoriilor totale (cu 9,75%) și creșterea capitalurilor proprii (cu10,30%).
Rata de îndatorare financiară a înregistrat valori mai mici decât 0,5 (0,16 în 2007 și 0,12 în 2008) ceea ce arată că valoarea datoriilor financiare pe termen mediu și lung este foarte mică în comparație cu capitalurile proprii, întreprinderea putând contracta și alte credite bancare pentru finanțarea investițiilor.
Rata independenței financiare, ale cărei valori favorabile trebuie să fie mai mari decât 0,5, a înregistrat valori de 0,83 în 2007 și 0,88 în 2008. Aceasta demonstrează că întreprinderea este independentă financiar și arată o situație favorabilă.
Puncte forte și puncte slabe pentru domeniul financiar
PUNCTE TARI
Structura activelor corespunde obiectului de activitate al societatii.
Existenta unei marje de siguranta financiara determinata de un surplus de surse permanente.
Structura financiara corespunzatoare.
Evolutie satisfacatoare a soldurilor intermediare de gestiune.
Nivel bun al ratelor de lichiditate curenta si rapida.
Solvabilitate patrimoniala ridicata.
Pozitia societatii intr-o zona favorabila privind riscul de faliment (risc redus de faliment).
PUNCTE SLABE
Exista intarzieri privind incasarea creantelor.
Durata de rotatie a creantelor si furnizorilor nu se incadreaza in limitele normale.
Gradul de uzura morala si fizica ridicat al bazei materiale.
Gradul de innoire a mijloacelor fixe este redus.
Evolutia stocurilor si creanțelor nu se incadrează în limitele de eficiență.
Concluzii
Ca urmare a diagnosticului financiar prin prisma bilanțului financiar, a interpretării tuturor indicatorilor echilibrului financiar putem aprecia poziția financiară a societății ca fiind una favorabilă, întreprinderea desfășurând o activitate profitabilă.
Înregistrarea unei trezorerii nete pozitive atât în 2007, cât și în 2008 demonstrează faptul că fondul de rulment financiar este suficient de mare pentru a asigura nu numai finanțarea stabilă a ciclului de exploatare, dar în același timp permite deținerea de disponibilități bănești sau efectuarea de plasamente. În situații extreme, această configurație permite stingerea datoriilor pe termen scurt fără a crea probleme privind continuarea activității.
Altfel spus, în termeni financiari, capitalurile permanente sunt suficiente pentru asigurarea unei finanțări stabile a tuturor imobilizărilor, a întregii exploatări și a unei rezerve de lichidități.
Capitolul 6
Diagnosticul calității managementului
1. METODE DE MANAGEMENT PRACTICATE
S.C. ARCADA COMPANY S.R.L. practică o metode de management prin obiective. Este sistemul de management cel mai frecvent folosit. Acest tip de managemnt poate fi definit ca un sistem de management, bazat pe determinarea riguroasă a obiectivelor până la nivelul executantilor care participă nemijlocit la stabilirea lor și pe corelarea strânsă a recompenselor și respectiv a sancțiunilor cu nivelul realizării obiectivelor prestabilite.
Managementul întreprinderii are în vedere, pentru atingerea obiectivelor propuse, practicarea unui management prin obiective și rezultate combinat cu un management prin bugete de venituri și cheltuieli. Prin acest tip de management se urmărește rezolvarea următoarelor funcții ale societății:
Funcția de cercetare – dezvoltare. În cadrul proiectului se urmărește crearea unei morii de porumb prin achiziționarea și montarea de utilaje noi, realizarea investițiilor în rezolvarea problemelor de mediu și asigurarea cu utilități necesare în cadrul fabricii în conformitate cu cerințele procesului de producție, crearea de produse noi, organizarea producției și muncii.
Funcția comercială. Managementul societății își asumă responsabilitatea orientării activității de producție către piață. Se va urmări desfășurarea activității de promovare a produselor, identificarea unui număr mare de distribuitori și a furnizorilor de materii prime pentru obținerea unui raport calitate/preț optim, gestionarea corectă a stocurilor.
Funcția de producție. Managementul va fi unul bazat pe rezultate, urmărindu-se atingerea planului de producție în intervalul de timp stabilit, obținându-se sortimentele în cantitățile și calitățile prestabilite, utilizând cel puțin 80% din capacitatea instalațiilor și utilajelor din secțiile de producție.
Funcția de personal. Conducerea va urmări motivarea personalului prin oferirea de recompense, crearea unui mediu de muncă confortabil, asigurarea mijloacelor de comunicare în cadrul firmei necesare unei bune desfășurări a activității. Societatea fiind condusă printr-un management prin obiective și rezultate, superiorul ierarhic trebuie să comunice rezultatele așteptate, astfel încât angajatul să poată evalua nivelul efortului pe care trebuie să-l depună pentru atingere obiectivelor.
Funcția financiar-contabilă. Conducerea economico-financiară se bazează pe bază de bugete și constă în stabilirea nivelului costului orei de funcționare pe centre de gestiune, structurii cheltuielilor, nivelul costurilor unitare, gradului de fiscalitate. Aceasta funcție mai implică planificarea și execuția financiară, analiza economico-financiară a rezultatelor, controlul financiar intern, contabilitatea firmei Concret conceperea și implementarea managementului prin obiective în cadrul unității a implicat șase etape principale:
stabilirea obiectivelor fundamentale ale întreprinderii;
stabilirea obiectivelor derivate, specifice și individuale;
conturarea sistemului de obiective oferă premisa necesară elaborării celorlalte componente ale M.P.O. – programele de acțiuni, calendarele de termen, bugetele și lista metodelor pentru ansamblul întreprinderii;
adoptarea corespunzătoare a subsistemelor decizional, structural și informațional ale întreprinderii la cerințele realizării obiectivelor;
permanenta urmărire a realizării obiectivelor și corectarea eventualelor abateri;
evaluarea realizării obiectivelor și recompensarea personalului.
2. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ OPERAȚIONALĂ ȘI FUNCȚIONALĂ A SOCIETĂȚII
Organizarea este cea specifică societății comerciale în conformitate cu Legea nr.15/1990.
Adunarea Generală a Asociaților este organul suprem de decizii și control, aceasta putând fi controlată de Comisia de Cenzori. Adunarea Generală a Asociaților se întrunește o data pe an, dată la care se stabilesc obiectivele pentru anul următor și de asemenea se aprobă bilanțul pe anul anterior. În subordinea Adunării Generale a Asociaților se afla Consiliul de Administrare, urmând directorul sau managerul general.
În unitate se disting mai multe categorii de relații organizatorice :
relații de autoritate care decurg din poziția ierarhică precizată prin intermediul normelor din regulamentul întreprinderii ce conferă dreptul de formulare al deciziilor. Sunt întâlnite în unitate relații de autoritate ierarhice între director și subordonați care alcătuiesc birourile din întreprindere sau între contabil șef și biroul financiar, analize, prețuri, etc. De asemenea, sunt întâlnite și relații de stat major constituite prin delegarea unei persoane pentru soluționarea diferitelor probleme;
relații de cooperare-includ toate comunicațiile informale uneori amabile sau de bună vecinătate datorită cărora, în final se realizează acțiuni complexe. Se stabilesc între posturi situate pe același nivel ierarhic, dar în compartimente diferite (biroul normare, salarizare, personal, învățămînt și biroul financiar, analize prețuri, de exemplu) ;
relațiile de control sunt exercitate de compartimentele specializate în efectuarea controlului (control tehnic de calitate, ateliere de producție).
Societatea este condusă de un președinte, care are și calitatea de director general.Gestiunea societății este verificată Comisia de Cenzori, formată din trei membri. Directorul general al societății este ajutat de directorul executiv tehnic și de directorul executiv economic. Directorul tehnic este conducătorul direcției producție. Directorul economic (șeful direcției economice) are în subordine următoarele compartimente:
biroul financiar-contabilitate-prețuri;
oficiul de calcul;
biroul aprovizionare.
Compartimentul activității de producție este subordonat directorului general și îndrumă, conduce și răspunde de activitatea de producție, având următoarele atribuții:
asigură desfășurarea activității compartimentelor funcționale din subordinea sa în scopul realizării programelor de producție si a reparării dotării;
ia măsuri pentru elaborarea și respectarea indicatorilor tehnici si tehnologici cu privire la programarea, pregătirea și urmărirea producției;
asigură respectarea normelor de tehnică a securității și protecția muncii, ia măsuri împotriva celor care nu le respecta;
răspunde de activitatea de organizare a producției și muncii în scopul creșterii productivității muncii, reducerii costurilor, creșterii rentabilității și beneficiului societății.
Compartimentul comercial are atribuțiile:
asigură fundamentarea propunerilor pentru organigrama unității, schemei de personal, a atribuțiilor fiecărui sector de activitate, a veniturilor și cheltuielilor pentru activitatea de baza și a altor activități, a tarifelor pentru prestații etc.;
asigura contractele pentru prestații, întocmește facturi pentru activitatea de bază, asigura analizele economice pe secții privind realizarea veniturilor și cheltuielilor și îndeplinirea sarcinilor de către conducere;
elaborează planul de prestații, venituri și cheltuieli al unității pe structuri și activități (de bază și alte activități).
Pentru a asigura funcționarea corespunzătoare a activității societății este necesară o permanență urmărire a realizării obiectivelor precum și o evaluare a realizării obiectivelor și recompensare a personalului.
Concluzii
Analiza diagnostic are ca scop caracterizarea unei întreprinderi prin evidențierea punctelor tari si punctelor slabe, ceea ce va permite fundamentarea raționamentelor pentru proiecțiile prevăzute în planul de afaceri și a principalelor măsuri necesare asigurării viabilității și dezvoltării firmei în viitor.
Din punct de vedere financiar firma ARCADA COMPANY S.R.L, are autonomie financiară, are venituri mari realizate din activitatea de exploatare, datorii reduse și solvabilitate generală foarte bună, însă are o viteză de circulație a activelor circulante redusă și nu are active necorporale.
Deși are o concurență mare, obiectivele generale și orientările referitoare la modul de valorificare a sortimentelor de paine fabricate au dus la consolidarea poziției sale pe piață. S.C. ARCADA COMPANY S.R.L are rețea proprie de distribuție, un număr mare de unități deschise și o gamă de produse diversificată. Are o capacitate mare de producție și procese de fabricație diferite în funcție de produsele realizate. Compania are personal calificat, cu experiență, bine remunerat, însă are un deficit de muncitori direct productivi.
Firma are un potențial tehnologic ridicat , dar pe viitor se recomanda ridicarea eficienței prin creșterea utilizării fondului de timp disponibil al echipamentelor.
Bibliografie
Maxim, Emil, Diagnosticarea și evaluarea organizațiilor, Ediția aIII-a revăzută, Ed. Sedcom Libris, Iași 2010
Maxim, Emil, Marketing, Ediția a II-a revăzută și imbunatățită,Ed. Sedcom Libris, Iași 2003
Brezeanu P., Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Fundației ”România de mâine”, București, 1997
Vintilă G., Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2000
Bibliografie
Maxim, Emil, Diagnosticarea și evaluarea organizațiilor, Ediția aIII-a revăzută, Ed. Sedcom Libris, Iași 2010
Maxim, Emil, Marketing, Ediția a II-a revăzută și imbunatățită,Ed. Sedcom Libris, Iași 2003
Brezeanu P., Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Fundației ”România de mâine”, București, 1997
Vintilă G., Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2000
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Analiza Diagnostic a S.c. Arcada Company S.r.l (ID: 135528)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.