ANALIZA DEZVOLTĂRII SOCIO -ECONOMICE A MEDIULUI RURAL [625904]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MAN AGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN
AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
SPECIALIZARE : INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
CONF. UNIV. DR. TOMA ELENA

ABSOLVENT: [anonimizat]2017 –

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MAN AGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN
AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
PROGRAM DE STUDIU:
INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ

TEMA LUCRĂRII:
ANALIZA DEZVOLTĂRII SOCIO -ECONOMICE A MEDIULUI RURAL
DIN REGIUNEA SUD -MUNTENIA

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
CONF. UNIV. DR. TOMA ELENA
ABSOLVENT: [anonimizat]2017 –

CUPRINS

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 3
Capitolul I Dezvoltarea economic ă a mediului rural din regiunea Sud Muntenia … 4
1.1. Priorit ăți de dezvoltare economic ă a mediului rural în regiunea Sud Muntenia
4
1.2. Obiectivele strategice pentru dezvoltarea mediului rural ……………………….. 6
Capitolul II Diagnosticul dezvolt ării economice și sociale a regiunii Sud Muntenia
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 12
2.1. Caracteristici generale ………………………….. ………………………….. …………… 12
2.1.1. Asezare geografic ă ………………………….. ………………………….. …………….. 13
2.1.2. Așezările rurale și popula ția acestora ………………………….. ………………… 15
2.1.3. Structura popula ției pe sexe ………………………….. ………………………….. ….. 16
2.1.4. Structura popula ției pe categorii de v ârstă ………………………….. ………….. 17
2.1.5. Sporul natural în mediul rural ………………………….. ………………………….. 18
2.2. Infrastructura în regiunea Sud Muntenia ………………………….. ………………. 19
2.2.1. Infrastructura de transport ………………………….. ………………………….. …… 19
2.2.2. Infrastructura tehnico -edilitar ă din zona rural ă a regiunii Sud Muntenia 21
2.2.3. Infrastructura de s ănatate ………………………….. ………………………….. ……. 21
2.2.4. Infrastructura de învățământ ………………………….. ………………………….. .. 23
2.3. Agricultura regiunii Sud Muntenia ………………………….. ………………………. 24
2.3.1. Structura terenurilor agricole în regiunea Sud Muntenia …………………… 24
2.3.2. Produc ția Agricol ă În Regiunea Sud Muntenia ………………………….. …… 25
2.3.3. Parcul De Mașini Agricole Din Regiunea Sud Muntenia ………………….. 28
Capitolul 3 Economia regiunii Sud Muntenia ………………………….. ………………….. 29
3.1. Activitatea economic ă a regiunii ………………………….. …………………………. 29
3.2. Indicatorii macroeconomici ………………………….. ………………………….. ……. 29
3.3. Piața forței de munc ă ………………………….. ………………………….. ……………. 32
3.4. Productivitatea muncii în regiunea Sud -Muntenia ………………………….. ….. 34
3.5. Nivelul de trai ………………………….. ………………………….. ……………………… 35
3.6. Dinamica întreprinderilor ………………………….. ………………………….. ………. 37
Capitolul IV Analiza SWOT ………………………….. ………………………….. ……………. 40
Capitolul V Concluzii și recomand ări ………………………….. ………………………….. .. 45
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 48

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

3
Introducere

Elaborarea unei strategii care s ă contribuie într-o manier ă minu țioasă la dezvoltarea
economic ă a mediului rural și care s ă ducă în final la o îmbun ătățire a condi țiilor economice, a
bunăstarii reziden ților, dar și a unui cadru institu ționalizat m ai bine pus la punct, reprezint ă o nevoie
prioritar ă a oric ărei entit ăți. Deci, acest fenomen de dezvoltare economic ă are un aport considerabil
în ceea ce prive ște creștere bun ăstării comunita ții rural e din regiun ea Sud -Muntenia unde tr ăiesc
1.862.881 locuitori. Indeplinirea acestor criterii se afla într-o strânsă dependen ță cu întocmirea unei
analize în care sunt lua ți în seam ă toți factorii de influent ă.
În urmatoarea lucrare o să va prezint o analiz ă socio -economic ă verosimil ă și obiectiv ă a
regiunii Sud -Muntenia folosind u-ma de ultimele data furnizate de institutul na țional de statistic ă
unde, în primul capitol al acestei lucr ări doresc s ă vorbesc despre dezvoltarea medi ului rural și ceea
ce trebuie s ă facă agen ții economici și statul pentru a putea vorbi, întradev ăr, de o dezvoltare a
acestui mediu.
În capitolul doi, o s ă fac o prezentare succint ă a regi unii unde voi scoate în eviden ță toate
aspectele relevant e precum: num ărul și mărimea medi e a comunelor, structura popula ției, sporul
natural , infrastructura și structura terenurilor agricole cu produc țiile ob ținute.
Resursele pe care le reg ăsim pe aceste meleaguri ale regiun ii Sud -Muntenia sunt destul de
însemnate. Suprafa ța agricol ă, resursele naturale, un grad ridicat al popula ției în vârsta de munc ă,
dar și un grad destul de ridicat al popula ției ocupate sunt avantaje pe care le voi aminti și analiza în
paginile ce urmeaza.
În cel de -al treilea capitol o s ă prezint economia regiunii și indicatorii macroeconomici pe
care i -am analizat. Tot în acest capitol o sa vorbesc pu țin despre nivelul de trai al reziden ților care
este reflectat de c âștigurile lor salariale, veniturile totale ale unei gospod ării, precum și stru ctura
cheltuielilor unei gospod ării.
De asemenea, în capitolul patru am întocmit o analiza SWOT pentru: structura socio –
demografica a popula ției, infrastructura, agricultura și, nu în ultimul r ând, economia regiunii.
În finalul lucr ării o s ă prezint concluziile pe care le -am tras și o s ă propun c âteva ac țiuni
indica tive pentru a rezolva dificulta ților popula ției rarale.

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

4
Capitolul I
Dezvoltarea economic ă a mediului rural din regiunea Sud Muntenia

1.1. Priorit ăți de dezvoltare economic ă a mediului rural în regiunea Sud Muntenia

Tinând cont de statistic ă, observ ăm că ponderea cea mai mare din suprafa ța regiunii Sud-
Muntenia este de ținută de spa țiul rural . Dezvoltarea acestui mediu rural reprezint ă un obiectiv
principal care va contribui la cre șterea economic ă a regiunii, implicit, a întregii na țiuni. De
asemenea, trebuie luat în calcul poten țialul pe care îl prezint ă aceast ă regiune prin înzestrarea
acesteia cu o multitudine de resurse naturale – cea mai mare partea a acestora trebuie folosite în
favoarea dezvolt ării zonelor rurale și de protec ție a mediului înconjurator.
În baza acestor percep ții, conceptul de dezvoltare a mediului rural trebuie s ă fie puternic
fundamentat pentru a întreprinde acele ac țiuni care converg spre interesul comunit ăților rurale care
au drept scop o îmbunat ățiere a condi țiilor de trai pentru popula ția ocupant ă a ruralului, cre șterea
productivit ății și a veniturilor acestora, p ăstrarea peisajului natural și infiintarea de noi locuri de
munc ă. Adevarata valoarea a mediul ui rural fiind data de func țiile sale de baz ă: economi că, soci –
cultural ă și ecologic ă.1
Mediul rural este cu mult mai pu țin dezvoltat – consecin ță a faptului c ă mediul rural este
domninat de agricultur ă non-performant ă sau de subzisten ță, acest sector fiind cel mai slab
dezvoltat, înregistr ându-se un decalaj foate mare fa ță de mediul urban , acesta fiind caracterizat de:
îmbatranirea pupula ției, productivitatea muncii sc ăzută, slaba orientare c ătre export, investi ții
insuficiente, o infrastructur ă slabă și o popula ție săracă, toate acestea reprezent ând ameni nțări ale
mediului rural.
Pentru a stopa aceste aspecte negative, ocupan ții spa țiului rural trebuie s ă fie mai proactivi,
prelu ând ini țiativa și să-si dezvolte spirutul ascociativ pentru înființarea unor cooperative sau
dezvoltarea de mici întreprinderi unde popula ția din zonel e rurale s ă desfasoare activit ăți
neagricole, rezerv ându-și o parte din timp pentru a lucra în sectorul primar.
Dezvoltarea economic ă a mediului rural nu depinde doar de ef ortul propriu pe care
comuinitat ea rural ă trebuie s ă-l întreprind ă, ci și de ac țiunile conjucate și de capacitatea de
cooperare de care trebuie s ă dea dovada institu țiile abilitate și agen ții economici, i nterven ția statului
fiind nec esară pentru a multiplica poten țialul local, venindu -i în ajutor cu mijloace financiare și cu o
gândire mai bun ă.

1 Ion Dona -Economie rurala, Editura economica , 2015, pag 30

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

5
Obiectivele și strategiile stabilite pentru o dezvoltare economic ă corespunzatoare trebuie s ă
fie exprimate în cerin țe clare pentru a putea f i utilizate de c ătre societate și transpuse în programe și
proiecte.

Strategia orientat ă către creștere2
Ca rezultat al elabor ării unor strategii de dezvoltare orientate c ătre cre ștere, acestea trebuie
să tindă spre o majorare a pib -ului/loc uitor mai accelerat ă decât creșterea popula ției, aceasta fiind o
component ă care contribuie la dezvoltarea medilui rural. Drept urmare, popula ția mediului rural
trebuie s ă identifice oportunit ăți adecvate de cre ștere a veniturilor și de maximizare a profitului în
urma activit ăților întreprinse. În ace st caz, statul trebuie s ă vină în ajutorul agen ților economici prin
consolidarea infrastructurii fizice și sociale și de a creea un mediu prielnic pentru a f avoriza
dezvoltarea actualelor întreprinderi, dar și pentru înființarea unora noi.

Strategia orientat ă cătrebunăstare3
Elaborarea strategiilor orientate către bun ăstarea popula ției trebuie s ă sprijine locuitorii
mediului rural, în general s ăracii, prin crearea și implementarea unor programe so ciale. Pentru a
duce la bun sf ârsit astfel de programe și pentru a le putea implementa, trebuie utilizate mijloace
precum : distribuirea de bun uri popula ției de favorizate, crearea unui mediu în care confortul civic
este prezent și punerea la dispozi ție a unor resurse de natura financiar ă și administrativ ă. Prin aceste
acțiuni, popula ția joac ă rolul de receptor pasiv al serviciilor puse la dispozi ție.

Strategia responsabil ă4
Un alt tip de strategie care ajut ă popula ția mediului rural trebuie s ă-i determin e pe locuitori
să întemeieze organiza ții proprii care s ă-i ajute în momentul în care acestia întampin ă probleme.
Statul trebuie s ă sprijine eforturile comune ale popula ției prin usurarea accesului la mijloacele
tehnologice care sunt indisponibile pe plan local.

Dacă încerc ăm s ă asoci em multitudinea compone ntelor celorlalte strategii o s ă obtinem
într-un final o creștere a bun ăstării popula ției din mediul rural, cre șterea venituri lor, implicit a
puterii de cump ărare, asigurarea unu grad mai mare de educa ție, locuri de munc ă mai bine

2 Mirela -Adriana Rurali – Dezvoltarea economic ă a ruralului in Romania. Concepte si evalu ări, Editura Digital Data
Cluj, 2013, pag 51
3 Mirela -Adriana Rurali – Dezvoltarea economic ă a ruralului in Romania. Concepte si evalu ări, Editura Digital Data
Cluj, 2013, pag 52
4 Mirela -Adriana Rurali – Dezvoltarea economic ă a ruralului in Romania. Concepte si evalu ări, Editura Digital Data
Cluj, 2013, pag 52

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

6
remuner ate, o multitudine de oportunit ăti pentru indivizi și consolidarea rela țiilor între ei. Aceste
obiective pot fi îndeplinite în momentul în car e popula ția devine mai proactiv ă în procesul de
dezvoltare și lucrez ă în parteneriat cu guvernul.

1.2. Obiectivele strategice pentru dezvoltare a mediului rural

Obiectivele pentru dezvoltarea mediului rural din regiunea Sud -Muntenia se afl ă în
concordan ță cu Planul De Dezvoltare Regional ă 2014 -2020, proiect care se concretizeaz ă într-o
strategie care include mai multe priorit ăți de dezvoltare și care contribuie într-o manier ă pozitiv ă la
îmbun ătățirea acestui mediu. Priorit ățile sunt în num ăr de șapte, aceste a determin and viitorul
mediului rural, implementarea lor fiind necesar ă și urgent ă.
Pentru a fi c ât mai obiectivi și eficien ți în atingerea scopurilor stabilite, în primul r ând,
trebuie sa constie ntizăm care sunt problemele concrete care îngreuneaza traiul locuitorilor din
spațiul rural și identifiarea unor noi priorita ți de dezvoltare. Plec ând de la aceasta premiz ă, aceast ă
strategie trebuie s ă fie orientat ă într-o manier ă benefic ă rezolv ării problemelor, valorific ând la
maxim poten țialul economic și social.

Prioritatea 1. Dezvoltarea infrastructurii locale5
OBIECTIV
“Creșterea atrac ției și accesibilit ății mediului rural prin dezvoltarea mobilit ății și
conectivit ății popula ției, bunurilor și serviciilor conexe în vederea promov ării dezvolt ării
durabile ”6
Dezvoltarea infras tructurii din mediul rural este un element prioritar al politicilor economice
naționale, av ând drept scop crearea condi țiilor favorabile cu o importan ța deosebit ă pentru mediul
economic rural. Infrastructura mediului rural se afla într-un raport reciproc și exclusiv cu
dezvoltarea sa. Acestea fiind spuse, putem remarca c ă cele mai dezvoltat e și prospere zone rurale
se afl ă în apropierea importantelor c ăi de comunica ții.
Infrastructura este un factor destul de important pentru c ă, odat ă ce avem o cre ștere
economic ă, putem remar ca presiunea ce se pune asupra acesteia, necesit ățile de transport fiind mai
accentuate.
O alt ă problem ă cu care se confrunt ă mediul rural este aceea a unei infrastructuri
informa ționale slab dezvoltate. Economia nu poate avansa dac ă procesele tehnologice stagneaz ă,

5 Planul De Dezvoltare Regionala 20 14-2020 Al Regiunii Sud -Muntenia, 31 Iulie 2013, pag 291
6 Planul De Dezvoltare Regionala 2014 -2020 Al Regiunii Sud -Muntenia, 31 Iulie 2013, pag 291

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

7
informa ția fiind o resurs ă economic ă destul de important ă care contrubie la dezvoltarea unui mediu
favorabil.
Este evident faptul c ă Rom ânia deține un patrimoniu considerabil , factorul care ne
dezavantajeaz ă este lipsa unei infrastructuri turistice bine puse la punct și a unor re țele de drumuri
care s ă asigure deplasare mai rapid ă între diferitele puncte de atrac ție turistic ă, întrucat s tarea
infrastructurii are o influen ța destul de mare asupra activit ății turistice. Dezvoltarea unei
infrasturcturi este un factor indispensabil – studiile demonst rând că exist ă o strans ă legatur ă între
rețeaua de transport și turism, care ar favoriz a și pune într-o lumina mai bun ă întreg turismul.

Prioritatea 2. Dezvoltarea urbanului ca centru de polarizare7
OBIECTIV
Impulsionarea dezvolt ării economice
Pentru a facilita o dezvoltare economic ă mai accelerat ă, în Rom ânia, s -au creat 13 poli de
dezvoltare și alți 7 poli de cre ștere. Drept urmare, în regiunea Sud Muntenia a fost identificat un
pol de cre ștere, Ploie știul, și unul de dezvoltare, municipiul Pite ști.
Ploie știul, ca pol de cre ștere, are o pozi ție avantaj oasă datorit ă faptului c ă acesta se situeaz ă
la o distant ă destul de mic ă de Bucure ști si Bra șov – doi poli de cre ștere destul de importan ți.
Acest pol de cre ștere are în structura sa 3 ora șe, un singur municipiu și alte 10 comune și
poate ajuta la procesul de dezvoltare al mediului rural. Comunele care intr ă în structura acestui pol
desfasoar ă activit ăți industriale, dar și activit ăți agricole.
Piteștiul este polul d e dezvoltare care are o ar ie mult mai restr ânsă, cuprinz ând doar
intravilanul ora șului. Acesta dispune de o infrastructur ă rutier ă destul de bun ă ceea ce îl face un
important punct de comunica ții.
Prin urmare, dezvoltarea mediului rural este influen țată direct și depinde într-o oarecare
masur ă de dezvoltarea mediului urban. Pentru a impulsiona proc esul de dezvoltare trebuie create
relații între sat și oraș, de cre șterea performan țelor economice și de înfiin țarea unor institutii care s ă
sprijine puternic mediul rural prin diverse conexiuni.

7 Planul De Dezvoltare Regionala 2014 -2020 Al Regiunii Sud -Muntenia, 31 Iulie 2013, pag 304

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

8
Prioritatea 3. Creșterea competitivita ții economiei regionale pe termen lung8
OBIECTIV
“Cre șterea economiei rurale prin stimularea competitivit ății IMM -urilor și consolidarea
dezvolt ării-inovării”9
Creșterea economic ă o să determine îmbunatatirea conditiilor de trai a rezidentilor din
mediul rural . Aceasta trebuie s ă se adapteze noilor provoc ări care își fac apari ția la orizont, dupa
cum urmeaza: globalizare, deschiderea frontierelor, cre șterea gradului de tehnologizare.
Un criteriu foarte important ce trebuie men ționat este prezen ța discrepan ței foarte ridicat ă
între jude țele aflate în nordul regiunii și cele aflate în sud.
Gradul de dezvoltare economic ă se poate aprecia lu ând în calcul diferi ți indicatori specifici
care relev ă acest aspect. Primul indicator pe ca re îl putem analiza este PIB-ul regional pe cap de
locuitor, urmat de produsul intern brut de la nivelul regiunii și nivelul productivit ății muncii. Cu
ajutorul ac estor indicatori, putem foarte ușor să întocmim o simpl ă analiz ă a disparit ății regionale.
PIB-ul/loc ne ofer ă o imagine de ansamblu asupra indicelui de disparitate care reflect ă gradul de
dezvltare economic ă a jude țelor care compun reginea.
Chiar dac ă regiunea prezint ă un adev ărat poten țial, decalajele mari privind competitivitatea
cu restul reg iunilor sunt destul de serioase. Ca atare, pentru perioada urm ătoare 2014 -2020, se
dorește cre șterea investi țiilor pentru a sprijini acest sector care cuprinde IMM -urile, dezvoltarea și
inovarea.

Prioritatea 4. Protec ția mediului și creșterea eficien ței energetice10
OBIECTIV
“Protejarea și utilizarea eficient ă a resurselor naturale și a patrimoniului natural”11
Necesitatea de a proteja mediul a devenit tot mai mare în ultimul deceniu, aceasta a fost
dezbatut ă nu doar la nivel na țional, ci și pe plan mondial, problema ce a creat multe conflicte între
țările care se afl ă în curs de dezvoltare , dar și cele care sunt dezvoltate. La nivel regional, pentru a
proteja mediul, primul lucru care trebuie f ăcut este acela de a identifica zonele unde pol uarea este
accentuat ă, în acest fel stabilindu -se cauzele care au generat respectivul dezechilibru.

8 Planul De Dez voltare Regionala 2014 -2020 Al Regiunii Sud -Muntenia, 31 Iulie 2013, pag 310
9 Planul De Dezvoltare Regionala 2014 -2020 Al Regiunii Sud -Muntenia, 31 Iulie 2013, pag 310
10 Planul De Dezvoltare Regionala 2014 -2020 Al Regiunii Sud -Muntenia, 31 Iulie 2013, pag 316
11 Planul De Dezvoltare Regionala 2014 -2020 Al Regiunii Sud -Muntenia, 31 Iulie 2013, pag 316

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

9
Ce este drept, în ultimele doua decenii, s -au făcut progrese impresionante în privin ța
îmbunat ățirii situa ției mediului. Tot mai mul ți factori care polueaz ă au fost elimina ți sau redu și,
cum ar fi plumbul din combustibili. Un alt benificiu adus mediului l -a reprezentat tratarea apelor
uzate, fapt ce duce la o revenire mai accelerat ă a lacurilor și râurilor în urma polu ării suferite.
Dar s ă nu omitem faptul c ă problemele cele mai mari r ămân, acestea manifest ându-se și în
viitor. Un factor destul de perturbant este constituit de fenomenele climatice, printre care amintim:
seceta produs ă de valurile de c ăldura tot mai accentuate în ultima perioada și inunda țiile, fenomene
ce au provocat suficiente pagube. Factorul destul de important care a dus la aceste schimb ări ale
climei care se manifesta tot mai mult în ultima perioad ă este reprezentat de activitatea uman ă.
Aceste tipuri de efecte cu care ne confrunt ăm, pe viitor, s -ar putea accentua, afectand mediul și
societatea.
Intensitatea energetic ă a PIB -ului la nivel regional este destul de mare în compara ție cu
celelalte regiuni ale Europei, fapt ce determin ă competitivitatea foarte scazut ă a agen ților
economici.
Pentru a cre ște gradul de eficient ă energetic ă la nivel regional, sunt necesare o serie de
investi ții destul de mari. Ceea ce a influen țat negativ aceste investi ții, a fo st lipsa de coordonare
pentru a elabora și a pune în aplicare strategii eficiente.
Regiunea Sud -Muntenia se afl ă printre primele regini din țară care dispun de un poten țial
foarte mare pentru a produce energie din surse regenerabile, dar acestea nu sunt exploatate la
adev ăratul lor poten țial. Din aceast ă cauză, gestionarea corespunz ătoare a acestor resurse naturale
este o provocare critic ă.
Rezolvarea acestor aspecte este influen țată, în mare parte, de investi țiile care trebuie făcute
în acest domeniu și care s ă reduc ă efectele negative pe care le are asupra s ănătății și mediului.

Prioritatea 5. Susținerea educa ției și ocup ării for ței de munc ă12
OBIECTIV
“Dezvoltarea capitalului uman din regiunea Sud Muntenia prin cre șterea accesului și a
participarii la educa ție și instruire pe tot parursul vie ții și stimularea ocuparii for ței de munc ă”13
Dezvoltarea economic ă a regiunii se poate realiza dac ă se impune o cre ștere inteligent ă,
durabil ă și prielnic ă incluziunii. Aceste aspecte pot fi rezolvate print r-o reform ă de anvergur ă a
sistemelor de învățământ. Cercetarea trebuie sa redevin ă un domeniu de interes, transferul de
cuno ștințe să fie mai accentuat și inovarea s ă se mainifeste din ce în ce mai des.

12 Planul De Dezvoltare Regionala 2014 -2020 Al Regiunii Sud -Muntenia, 31 I ulie 2013, pag 326
13 Planul De Dezvoltare Regionala 2014 -2020 Al Regiunii Sud -Muntenia, 31 Iulie 2013, pag 326

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

10
La nivelul regiuni i un num ăr considerabil de persoane au o pregatire redus ă. Concomitent cu
acest aspect, multi tineri cu v ârsta între 18 -24 de ani au renun țat să își continue studiile, priv ându-se
de posibilitatea de a ob ține o califi care. Pentru un viitor mai bun și mai durabil al regiunii,
necesitatea asigur ării pie ței cu for ța de munc ă bine pregatit ă și cu un înalt grad de calificare este tot
mai accentuat ă, aspect ce o s ă contribuie la cre șterea veniturilor popula ției.
Este cunoscut faptul c ă în perioada urmatoare tehnologia va avansa, aspect ce va du ce la
necesitatea cre șterii gradului de pregatire al popula ției. Dac ă până acum nu era nece sar un grad
foarte mare de preg ătire în unele d omenii, de acum, necesitatea ob ținerii unor diplome care s ă ateste
că esti calificat, corelate cu experienta, au deven it condi ție esen țială pentru a ob ține un loc de
munc ă.
Toate aceste aspecte ne relev ă faptul c ă persoanele care nu posed ă un înalt grad de calificare
vor fi neglijate în detri mentul celor care sunt califica ți și au experien ță.
Pe viitoarea pia ță a munci i se vor afla din ce în ce mai mul ți oameni b ătrâni, iar tinerii se vor
împuțina drastic. Popula ția cu v ârsta cuprins ă între 55 -60 de ani, cunoa ște o cre ștere accelerat ă. Din
cauza acestui fapt, presiuni mari se vor pune și pe sistemul de protec ție social ă.
Ca atare, persoanelor v ârstnice, cu prec ădere muncitorilor, o sa le fie greu s ă se mentin ă în
functi i în cazul în care acestia nu -și îmbogatesc competentele prin continuarea studiilor sau prin
formarea profesional ă. Aceast ă necesitate de perfec ționare tre buie realizat ă prin crearea de c ăi mai
flexibile și sisteme mai bine puse la punct pentru a duce la bun sf ârsit aceast ă necesitate.
Dat fiind acest fapt, Rom ania va be neficia de sprijin pentru a cre ea noi sisteme educa ționale
pentru a creste gradul de profesionalism si totodata, pentru a se integra mai usor pe pia ța muncii.

Prioritatea 6. Susținerea s ănătății și asisten ței sociale14
OBIECTIV
“Imbun ătățirea accesului la asist ență medical ă și servicii sociale de calitate și promovarea
incluziunii sociale”15
Popula ția mediului rural trebuie s ă beneficieze de servicii medicale mai bune pentru a avea
un grad mai înalt al calit ății vie ții, care sa le permit ă o bun ă desfășurare a activit ăților. La nivel
social, popula ția cu un grad de s ănătate mare, reprezint ă un factor esen țial al capitalului uman,
ajutând în acest fel la cre șterea competitivit ătii zonelor rurale. A șadar, s ănătatea e ste unul din
factorii care joac ă un rol esen țial în strategia Europa 2020.

14 Planul De Dezvoltare Regionala 2014 -2020 Al Regiunii Sud -Muntenia, 31 Iulie 2013, pag 333
15 Planul De Dezvoltare Regionala 2014 -2020 Al Regiunii Sud -Muntenia, 31 Iulie 2013, pag 333

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

11
În med iul rural, reziden ții beneficiaz ă foarte pu țin de îngrijire a sănătății. Aceștia trebuie s ă
se deplaseze –în caz de nevoie, la un spital din ora șele apropiate. Din aceasta cauz ă trebuie făcute
investi ții importante pentru a construi disprensare dotate c u aparatura tehnic ă modern ă și angajarea
de personal experimentat. Pr in aceste ini țiative, trebuie s ă caștigăm încrederea popula ției rurale,
conferindu -le accesul la servicii medicale de calitate.

Prioritatea 7. Dezvoltar ea rural ă și agricultura16
OBIECTIV
“Creșterea rolului a șezărilor rurale și a contrubu ției agriculturii la economia regiunii Sud
Muntenia ”17
Pentru a nu perturba dezvoltarea economic ă a mediului rural, politica agricol ă comun ă se
angajeaz ă să mențină stabilitatea produc ției alimentare . Pe l ângă acest aspect, ea impune m ăsuri de
protec ție a mediului pentru a cont racara schimb ările climatice.
Din momentul în care Rom ânia a intrat în Uniunea European ă, a trebuit s ă devin ă mult mai
competitiv ă, produc ătorii s ă se orienteze spre pia ță într-o masur ă mai mare și, pe lang ă toate
acestea, trebuie s ă protejeze mediul înconjur ător pentru a conferi reziden ților un mediu mai prielnic.
Până în momentul de fa ță, dar și în viitor, au fost și vor fi el aborate programe pentru a veni
în sprijinul agricultorilor pentru a -i ajuta s ă fie mai competitivi, să le fie asigurat un venit
convenabil care s ă fie relativ egal cu cel al popula ției care activeaz ă în alte sectoare .
La nivelul mediului rural al regiunii Sud Muntenia remarc ăm prezen ța unor conexiuni între
ceea ce înseamn ă dezvoltare rural ă și agicultura, fiind necesar ă o abordare pu țin mai complex ă.
Majoritatea zonelor din mediului rural se confrunt ă cu o mult itudine de probleme unde numeroase
întreprinderi nu reu șesc s ă se dezvolte, r ămânând necompetitive în sectoare precum agricultura si
zootehnia.
O dezvoltare corespunz ătoare este str âns legat ă de actuala infrastructur ă care trebuie
imbunatatit ă și de extinderea serviciilor de baz ă, toate acestea pentr u a putea atrage investitorii. În
acela și timp pu tându-se asigura și niște condi ții de via ță corespunzatore .

16 Planul De Dezvoltare Regionala 2014 -2020 Al Regiunii Sud -Muntenia, 31 Iulie 2013, pag 338
17 Planul De Dezvoltare Regionala 2014 -2020 Al Regiunii Sud -Muntenia, 31 I ulie 2013, pag 338

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

12
Capitolul II
Diagnosticul dezvolt ării economice și sociale a regiunii Sud Muntenia

2.1. Caracteristici generale

Regiunea Sud Muntenia este una din cel e opt regiuni ale Rom âniei. Aceasta este lipsit ă de o
personalitate juridic ă și, în aceasi timp, statutul s ău administrativ sau consiliul legislativ sunt
absente. Ea a luat na șterea, la fel ca și celelalte, în anul 19 98 prin unirea consiliilor jude țene ale
Rom âniei pen tru a fi mai usor de coordonat și implementat procesul de dezvoltare regional ă.
Regiunea Sud Muntenia este a treia ca m ărime, suprafa ța total ă fiind de 34.453 de Kmp, iar
în termeni relativi reprezent ând 14,54 % din suprafa ța total ă a Rom âniei.18
Aceast ă regiune cuprinde șapte jude țe (Arges, D âmbovi ța, C ălărasi, Prahova, Ialomi ța,
Giurgiu si Teleorma n) unde reg ăsim aproximativ 519 comune și 2019 sate. De asemenea, în
interiorul ei se afl ă o altă regiune (enclav ă) unde reg ăsim și capitala țării, Bucure ști, care face parte
din Regiunea Bucure ști-Ilfov. Aceasta din urm ă are un avantaj net superior celorlalte regiuni
datorit ă faptului c ă pe teritoriul ei reg ăsim o infrastructura institu țional ă și social ă foarte dezvoltat ă
și un aeroport interna țional – ceea ce constituie un real avantaj. 19
Regiunea are un relief destul de variat, unde predomin ă câmpia și lunca în proportie de
70,7%, urmat ă de deal cu 19,8% și 9,5% mun ți. În jude țele sudice ale regiunii , forma de relief care
prodomin ă este cea de c âmpie pe c ând în nordul regiunii sunt prezen ți și mun ți, unde se reg ăsesc
cele mai înalte v ârfuri d in țară. Dispun ând de varietate când vine vorba de formele de relief, putem
spune c ă resursele sunt destul de diversificate. 20
Resursele natura le ale subsolului sunt dispuse în zona montan ă și în cea de deal unde g ăsim:
cărbune, petrol și gaze naturale, diferite minereuri care sunt radioactive și minereuri metalifere, o
multitudine de izvoare minerale, sare și acumul ări de gips, toate acestea fiind desul de importante
pentru industriile locale.
Pe lang ă varietate a de resurse ale subs olului, resursele solului sunt și ele destul de
importante, ajut ând unele sectoare economice s ă își desf ăsoare activitatea. Regiunea Sud Muntenia
este pe primul loc în topul regi unilor cu cea mai întisa suprafa ță de teren agricol. Din totalul
suprafe ței de teren care este utilizat pentru agricultur ă (80,6%), 71,1% este concentrat în partea
sudic ă a regiunii.

18http://www.adrmuntenia.ro/static/10/detalii -despre -regiunea -sud-muntenia -si-harti.html – accesat in 15.05.2017
19http://www.adrmuntenia.ro/static/10/detalii -despre -regiunea -sud-muntenia -si-harti.html – accesat in 15.05.2017
20 http://www. adrmuntenia.ro/static/10/detalii -despre -regiunea -sud-muntenia -si-harti.html – accesat in 15.05.2017

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

13
Clima regiuni i este una temperat -continental ă. Tempera turile medii ce o caracterizeaz ă sunt
cuprinse între 1 0̊-12̊̊̊̊̊̊ C în partea sudic ă și 2̊̊̊̊ respectiv 6 ̊ C în partea nordic ă. Cantit ățile medii de
precipita ții sunt cuprinse între 1000 mm -1300 în zonele montane și 503 mm -600 mm la campie.21
De asemenea, re țeaua hidrografic ă este la fel de vast ă, reparti ția teritorial ă și variabilitatea
cantitativ ă prezent ând un cont rast foarte mare. Ea cuprinde r âuri precum: Prahova, D âmbovi ța, Olt,
Arge ș și Ialomi ța, care se vars ă în cel mai mare fluviu de la noi din țară – Dunarea. Lacurile
antropice și cele naturale sunt și ele prezente, av ând o întrebuin țare c omplex ă.
Două alte bog ății pe care le de ține regiunea Sud Muntenia sunt reprezentate de:
 faună – acesta cuprinz ând cateva specii de pasari și mamifere , iar pădurile g ăzduiesc o mare
parte din speciile reg ăsite in aceasta zona . In r âuri sunt prezente o multitudine de specii de
pesti și alte artropode periculoase precum scorpionul și carcaiacul.
 flora – suprafe țele ocupate cu vegeta ție forestier ă si păduri au o pondere destul de mare, ele
deținând 19,6% din totalul regiuni i. Acest ea constituie o resurs ă foarte important ă de mas ă
lemnoas ă, dar și un mediu propi ce pentru animale.22

2.1.1. Asezare geografic ă

Regiunea Sud Muntenia este situat ă în partea sudic ă a Rom âniei, în partea median ă a
acestei regiuni avem dispus ă o alt ă regiune enclav ă (Bucure ști-Ilfov), aceast ă caracteristic ă
deosebin d-o de celelalte regiuni. O alt ă caracteristic ă foarte important ă o reprezint ă fluviul Dunărea
care este situat în partea de sud, ceea ce îi ofer ă un avantaj mare datorit ă conexiunilor ce se pot
stabili prin intermedi ul canalului Dun are-Marea Neagr ă cu celelalte 8 țări riverane și acces la o
important ă portă maritim ă (portul Constanta).23

21 http://www.adrmuntenia.ro/static/10/detalii -despre -regiunea -sud-muntenia -si-harti.html – accesat in 15.05.2017
22 http://www.adrmuntenia.ro/static/10/detal ii-despre -regiunea -sud-muntenia -si-harti.html – accesat in 15.05.2017
23http://www.adrmuntenia.ro/static/10/detalii -despre -regiunea -sud-muntenia -si-harti.html – accesat in 10.05.2017

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

14

Harta 2.1. Amplasarea regiunii Sud -Muntenia

Județele care o com pun sunt: Teleorman, Giurgiu, C ălărași, Ialomi ța, Prahova, D âmbovi ța și
Arge ș. Pe cuprinsul celor șapte jude țe găsim 32 de orase, 16 municipii și 519 comune care au în
compone nța lor 2019 sate. C ea mai mare pondere din suprafata totala a regiunii este de ținuta de
Arge ș (19,8% ), urmat de Teleorman cu 16,8% și Călărași cu 14,8%. Cele mai mari ora șe de pe
cuprinsul regiunii sunt Ploiestiul și Pitestiul.24

Harta 2.2. Jude țele componente ale reginii Sud -Muntenia

24http://www.adrmuntenia.ro/static/10/detalii -despre -regiunea -sud-muntenia -si-harti.html – accesat in 15.05.2017

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

15
2.1.2. Așezările rurale și popula ția acestora

Începând cu anul 1998 pe cuprinsul regiunii reg ăseam doar 481 de asez ări cu statutul de
comun ă. Mai apoi , în anul 2001 numărul de comune cre ște în cele șapte judete ale r egiunii Sud
Muntenia, ajung ând în anul 2016 la un num ăr de 519 comune.
Arunc ând o privire de ansamblu , remarc ăm că pe cuprinsul judetului Arge ș se afla cele mai
multe comune comparativ cu celelalte jude țe ale regiunii, cele mai pu ține comune în anul 2016 sunt
în jude țul Călărași (50).

Figura 2.1. Numărul comunelor din regiunea Sud -Muntenia în perioada
1998 -2016

Sursa: Institutul National De Statistica – Tempo Online

Pe cuprinsul regiunii Sud -Muntenia reg ăsim un num ăr de 2019 sate care sunt reunite de cele
519 comune . Num ărul mediu de sate care revine unei comune este de 3,89 de sate, valoare puțin
mai mic ă decât media na țional ă cu aproximativ 0,63 de procente.

Figura 2.2. Num ărul satelor din regiunea Sud -Muntenia în perioada
1998 -2016

Sursa: Institutul National De Statistica – Tempo Online
020406080100
1998 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2016Arges
Calarasi
Dambovita
Giurgiu
Ialomita
Prahova
Teleorman
0100200300400500600
Anul
1998Anul
2001Anul
2002Anul
2003Anul
2004Anul
2005Anul
2006Anul
2016Arges
Calarasi
Dambovita
Giurgiu
Ialomita
Prahova
Teleorman

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

16
Numarul mediu de locuitori a l unei comune în anul 2016 a fost de 3 .573,44 de pe rsoane, pe
când, numa rul mediu de persoane a unui sat a fost de doar 883,57 de locuitori. Judetele care
compun regiunea prezint ă difer ențe în ceea ce prive ște popula ția medie a unei c omune sau a unui
sat. Comunele care au cea mai mare popula ție le găsim în judete țe Prahova și Dâmbovi ța, iar cel e
care au o popula ție mai mică sunt în județele Teleorman și Ialomi ța, acestea au un num ăr mai mic
de 2.800 de locuitori . Satele a c ăror popula ție este redus ă sunt din jude țul Arges și Prahova. Pe de
altă parte, putem observa și o sc ădere a popula ției în comunele care sunt amp lasate la distan țe mai
mari fa ță de ora șe și creșterea popul ației îmbatranite.

Tabel nr. 2.1
Num ărul de comune, sate și mărimea medie a acestora la nivelul anului 2016
Judet
ul Num ăr
comune Num ă
r sate Num ăr mediu de
sate pe comun ă Populatia rural ă la 1
ianuarie 2016 Mărimea medie a unei
comune(locuitori) Mărimea medie a
unui sat (locuitori)
Arges 95 576 6,06 329.455 3.467,94 571,97
Călăra
si 50 160 3,2 190.309 3.806,18 1.189,43
Damb
ovita 82 353 4,30 359.357 4.382,40 1.018,00
Giurgi
u 51 167 3,27 186.503 3.656,92 1.116,78
Ialomi
ta 59 127 2,15 154.517 2.618,93 1.216,66
Praho
va 90 405 4,5 395.066 4.389,62 975,47
Teleor
man 92 231 2,51 247.674 2.692,10 1.072,18
Total 519 2019 3,71 1.862.881 3.573,44 883,57
Sursa: Institutul National De Statistica – Tempo Online

2.1.3. Structura popula ției pe sexe

În mediul rural observ ăm că popula ția feminin ă este prezent ă în proportie de 50,35%, iar
bărbații în propor ție de 49,64%. Aceste procente sunt apr oape identice cu media na țional ă unde,
popula ția de se x feminin este de 49,84%, iar b ărbații sunt prezen ți în propor ție de 50,15%. Jude țele
unde se reg ăsesc cele mai multe femei sunt Prahova cu 198 .526, urmat de D âmbovi ța si Arges cu
181.172 respectiv 165 .976 de femei. Din cate observam, populatia de sex feminin, în cifre relative
și în cifre absolute , este pu țin mai numeroas ă comparativ cu popula ția de sex masculin în toate
județele componente ale regiunii.
Comparand r aportul pe sexe de la nivelul mediului rural din regiunea Sud -Muntenia cu
raportul pe sexe de la nivelul mediului rural din Romania, constat ăm că în mediul rural avem un

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

17
deficit de 1,38%, valoare care este mai mare comparativ cu cea de la nivel na țional unde deficitul
este de doar 0,59 %.

Figura 2. 3. Structura popula ției pe sexe în anul 2016

Sursa: Institutul National De Statistica – Tempo Online

2.1.4. Structura p opula ției pe categorii de v ârstă

Din analiza graficului de mai jos observ ăm că popula ția îmbatranit ă este majoritar ă în
mediul rural. Aceste consecin țe negative pentru mediul rural sunt rezultatul sc ăderii natalit ății,
popula ția tânară diminuandu -se progresiv.
Aceste valori sunt negative din cauza sporului natural sc ăzut și din cauza fe nomenului
imigra ționist, care este tot mai accentuat în ultima perioad ă. Mai observ ăm faptul c ă popula ția cu
vârsta cuprins ă intre 0 -24 de ani se afla în scădere, pe cand num ărul celor cu v ârsta de peste 25 de
ani cre ște.

Figura 2. 4. Structu ra popula ției pe grupe de varst ă în perioada 2010 -2016

Sursa: Institutul National De Statistica – Tempo Online Arges CalarasiDambovit
aGiurgiu Ialomita PrahovaTeleorma
n
Masculin 163479 94432 178185 92121 76818 196540 123174
Feminin 165976 95877 181172 94382 77699 198526 124500050000100000150000200000250000
0%20%40%60%80%100%
Anul
2010Anul
2011Anul
2012Anul
2013Anul
2014Anul
2015Anul
2016
>60 25.26 25.25 25.23 25.18 25.16 25.12 25.14
25-59 45.39 45.64 46.1 46.69 47.27 47.82 48.08
0-24 29.34 29.1 28.65 28.11 27.55 27.04 26.76

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

18
2.1.5. Sporul natural în mediul rural

Sporul natural sc ăzut care s -a înregistrat în mediul rural din regiunea Sud -Munteni a va avea
un efect consi derabil asupra dinamicii popula ției. Alt factor care are un efect negativ care va afecta
popor țiile colectivit ății din mediul rural este fenomenul migra ționist care este tot mai intens în
ultima perioad ă de timp. Dezvoltarea mediului rural fiind afectat ă de acest fenomen. În perioada
analizată observ ăm că sporul natural se afl ă într-o continu ă scădere, valoarea minim ă înregistrandu –
se în anul 2015 (ultimul an analizat) ea coborand pana la -7,1.

Figura 2. 5. Spor ul natural la 1000 de locuitori în mediul rural
la nivelul regiunii Sud Muntenia

Sursa: Institutul National De Statistica – Tempo Online

La nivel de jude ț, putem observa că în mediul rural, toate cele 7 jude țe au înregistrat un sp or
natural negativ – cel mai sc ăzut spor natural se înregistreaz ă în jude țul Teleorman cu o medie a
perioadei analizate de -13,5%.
Tabel nr. 2.2
Sporul natural de la nivelul regiunii și pe jude țele componente în perioada
2010 -2015
Regiune/Judet Anul 2010 Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013 Anul 2014 Anul
2015
Regiunea SUD –
MUNTENIA -6,6 -6,9 -7 -6,5 -7 -7,1
Arges -6,2 -6,7 -6,4 -6,1 -6,3 -6,2
Calarasi -6,2 -6,3 -6,3 -6,1 -7,3 -7,3
Dambovita -3,4 -3,6 -3,9 -4,1 -4,3 -4,4
Giurgiu -9,4 -8,1 -9 -8,3 -8,7 -7,8
Ialomita -5,6 -6,8 -6,6 -5,9 -7,3 -7,4
Prahova -4,8 -5,2 -5,4 -4,9 -5,2 -5,4
Teleorman -13,3 -13,8 -13,8 -12,3 -13,6 -14,2
Sursa: Institutul Natio nal De Statistica – Tempo Onlin
-7.2-7-6.8-6.6-6.4-6.2
Anul
2010Anul
2011Anul
2012Anul
2013Anul
2014Anul
2015
Regiunea SUD-MUNTENIA -6.6 -6.9 -7 -6.5 -7 -7.1

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

19

2.2. Infrastructura în regiunea Sud Muntenia
2.2.1. Infrastructura de transport

Infrastructura de transport a regiunii Sud Muntenia se afl ă într-o dezvoltare continu ă, aceasta
începe s ă devin ă lider în domeniul transportului rutier datorit ă declinului pe care îl cunoaste
transportul ferovia r. În anul 2015, lungimea total ă a drumuri lor publice m ăsura 12 .939, ocup ând
poziția a doua la nivel na țional cu o pondere de 15,03%.
Actuala re țea de drumuri asigur ă deplasarea corespunz ătoare, mai a les între centrele urbane,
dar și între alte puncte destul de importante. Cu toate a ceste, putem remarca o diferen ță destul de
vizibil ă între nordul și sudul regiunii, unde densit ățile și aria de acoperire a drumurilor sunt di ferite.
Explica ția poate fi dat ă de faptul c ă în zonel e montane satele sunt rasfi rate și destu l de numeroase
fapt ce determin ă o rețea mult mai extins ă de drumuri care s ă facă legătura între aceste localit ăți, în
timp ce în zona de campie, asez ările sunt mai pu ține.
Referitor la starea tehnic ă a drumurilor, putem spune c ă este pu țin satisfac ătoare, situa ția pe
categorii ar ătând în felul urm ător: drumurile modernizate au o extindere de numai 4910 Km, din
care 258 sunt autost răzi, drumuri cu îmbrac ăminți ușoare rutiere în lungime de 4175 km, pietruite
cu o lungime de 2833 și cele de p ământ care au lungimea de 1021 de km.

Figura 2. 6. Lungimea d rumurilor publice din regiunea Sud Muntenia
în perioada 2010 -2015

Sursa: Institutul National De Statistica – Tempo Online

Județul care dispune de cea mai mare re țea de drumuri este jude țul Arge ș cu 3 .536 km
având o pondere de 27,32% din totalul drumurilor, aceasta fiind precedat de județul Prahova cu
02000400060008000100001200014000
Anul
2010Anul
2011Anul
2012Anul
2013Anul
2014Anul
2015
Total 12672 12707 12750 12832 12856 12939
Modernizate 4193 4219 4471 4742 4860 4910
din modernizate: Autostrazi 228 229 260 258 258 258
Cu imbracaminti usoare
rutiere4007 4101 4055 4062 4076 4175
Pietruite 3358 3304 3199 2985 2877 2833
De pamint 1114 1083 1025 1043 1043 1021

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

20
2.230 km și o pondere de 17,23%. Lungimea drumurilor care au fost moderni zate aveau ponderi
destul de însemnat e. Județul care a beneficiat de cele mai multe moderniz ări este Teleor man
(70,46% din lungimea total ă de drumuri), urm ătorul jude ț care a avut parte de moderniz ări
însemnate ale drumurilor este jude țul Giurgiu cu o pondere de 64,91%, iar pe ultimul loc se afla
județul Arge ș unde doar 18,24% din drumuri au fost modernizate.
Lungimea total ă a drumurilor jude țene și comunale la nivelul regiunii este de 10 .092 km din
care 2 .168 km sunt modernizate cu îmbrăcaminte u șoară. Jude țele care au benefi ciat de cele mai
multe moderniz ări ale drumurilor jude țene sunt Teleorma n, Giurgiu și Ialomi ța, iar cele care au
beneficiat cel mai pu țin sunt Arge ș, Prahova și Calara și.

Tabel nr. 2.4
Lungimea și starea drumurilor în regiunea Sud -Muntenia și în jutele care o compun în
anul 2015
Regiune/
Judet Drumuri Drumuri nationale Drumuri judetene si comunale
Total
(km) Modernizate
(%) Cu
IUR
(%) Total
(km) Modernizate
(%) Cu
IUR
(%) Total
(km) Modernizate
(%) Cu
IUR
(%)
Regiunea Sud
Muntenia 12.939 37,94 32,26 2847 96,31 3,09 10092 21,48 40,52
Arges 3.536 18,24 35,12 587 95,4 2,89 2949 2,88 41,54
Calarasi 1.346 46,80 18,79 501 99,4 0,59 845 15,62 29,58
Dambovita 1.910 34,92 42,61 359 100 : 1551 19,85 52,48
Giurgiu 1.180 64,91 10,76 310 97,09 : 870 53,44 14,59
Ialomita 1.176 44,47 29,67 354 92,65 7,34 822 23,72 39,29
Prahova 2.230 25,96 56,36 322 100 : 1908 13,47 65,88
Teleorman 1.561 70,46 8,52 414 90,33 9,42 1147 63,29 8,19
Sursa: Institutul National De Statistica – Tempo Online

Regiu nea Sud Muntenia este traversat ă de magistrale feroviare destul de importante, ceea ce
constituie un real avantaj datorit ă conexiunilor ce se pot stabili între zonele importa nte ale regiunii .
Aceast ă rețea de c ăi ferate este destul de bine dezvoltat ă, lungimea total ă a căilor ferate în anul 2015
însuma 1.251 km, ceea ce înseamn ă că are o pondere de 11,61% din total.
Căile ferate electrificate din regiune au o lungime total ă de 451 km, av ând o pondere de
36,05% din total ul căilor ferate. Județul Arge ș nu dispune de cale ferata electificata. Cu totate
aceste, el de ține cea mai mare re țea de cale ferata ( 227 km ), urmat de Teleorman cu 231 km. Pe
ultimele locuri de claseaz ă județele Giurgiu și Dambovi ța cu 47 respectiv 103 km.

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

21
Tabel nr. 2.5
Lungime c ăilor ferate la nivel regional și jude țean în anul 2015
Regiune/Judet

Regiunea Sud Muntenia Cai ferate
Total (km) Electrificata (%)
1.251 36,05
Arges 227 :
Calarasi 188 78,19
Dambovita 103 4,85
Giurgiu 47 76,59
Ialomita 293 28,32
Prahova 162 69,13
Teleorman 231 29,43
Sursa: Institutul National De Statistica – Tempo Online

2.2.2. Infrastructura tehnico -edilitar ă din zona rural ă a regiunii Sud Muntenia

Pe cuprinsul regiunii Sud -Muntenia reg ăsim un num ăr de 519 comune. Din acest total doar
71,09% din aceste dispun de instalatii pentru distribuir ea apei și doar 15,41% dispune de canalizare
publi că. Gazele naturale se distribuie în 23,89% din localit ăți, iar energia termic ă se distribuie doar
în 4 comune.
Tabel nr. 2.6
Gradul de dotare cu utilit ăți al localit ăților din mediul rural al regiunii Sud Muntenia
în anul 2015

Regiune/
Judet

Nr.
Localitati
Ponderea localitatilor din mediul rural (%)

cu instalatii de
distribuie a apei

cu instalatii de
canalizare publica

in care se distribuie
gaze naturale

in care se
distribuie energie
termica
Regiunea Sud
Muntenia 519 71,09 15,41 23,89 0,77
Arges 95 88,42 24,21 29,47 3,15
Calarasi 50 90 12 12 :
Dambovita 82 75,60 18,29 48,78 :
Giurgiu 51 31,37 1,96 11,76 :
Ialomita 59 89,83 8,47 6,77 :
Prahova 90 84,44 28,88 44,44 1,11
Teleorman 92 35,86 4,34 : :
Sursa: Institutul National De Statistica – Tempo Online

2.2.3. Infrastructura de s ănatate

Potrivi t ultimelor datelor de pe IN S, în anul 2015, la nivel ul regiunii Sud Muntenia se
regăseau 65 de spitale din care 11 se aflau în mediul rural. Tot în medi ul rural, în anul 2015, mai
regăsim 336 de cabinete stomatologice, 35 de cabinete medicale de m edicina general ă, 3 dispensare
medicale, 843 cabinete medicale de familie, 37 cabinete medicale de specialitate, 42 laborat oare

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

22
medicale, 400 de farmacii și 299 puncte farmaceutice. Per ansamblu, jud ețele Prahova și Arge ș au
un num ăr destul de mare de unit ăți sanitare în comparatie cu celelalte jude țe. Cele mai
dezavantajate din acest pu nct de vedere sunt Giurgiu și Ialomi ța.
Tabel nr. 2.7
Num ărul unit ăților sanitare din mediul rural în regiunea
Sud Muntenia în anul 2015
Regiune/
Judet Spital
e
Dispensare
Medicale Cabinete
medicale
de
medicin
a
generala
Cabinet
e
medicale
de
familie Cabinete
medicale
de
specialitat
e
Laboratoare
medicale

Farmaci
i Puncte
farmaceutice Cabinet
e
stomato
logice
Regiunea
Sud
Muntenia 11 3 35 843 37 42 400 299 336
Arges 5 2 20 180 11 17 48 81 77
Calarasi 1 0 1 71 4 1 40 20 32
Dambovit
a 0 0 4 169 8 5 75 61 74
Giurgiu 1 1 3 79 2 9 86 1 39
Ialomita : 0 0 57 0 0 19 37 11
Prahova 3 0 7 174 10 7 87 64 84
Teleorman 1 0 0 113 2 3 45 35 19
Sursa: Institutul National De Statistica – Tempo Online

În anul 2015 în regiunea Sud -Muntenia, num ărul total de medici (exclusiv stomatologi) era
de 4.667 mii (8,31% din totalul national) . Numarul total de medici de familie era de 1.587 (12,86
din totalul na țional). Stomatologii se reg ăsesc în num ăr de 1.492 (9,59% din totalul na țional) si
farmaci știi în num ăr de 1.381 (8% din totalul na țional). Din totalul personalului medico -sanitar
mediu, 12.49% se reg ăseau în regiunea Sud-Muntenia, situandu -se pe locul 4 la acest ă categorie.

Tabel nr. 2.8
Num ărul personalului medico -sanitar pe categorii din mediul rural în regiunea Sud
Muntenia în anul 2015

Regiune/Judet

Medici
(exclusiv
stomatologi)
Din care medici de
familie

Stomatologi Farmacisti Personal sanitar
mediu
Regiiunea Sud
Muntenia 4.667 1.587 1.492 1.381 16.639
Arges 1.419 378 461 245 3.472
Calarasi 314 122 86 113 1.314
Dambovita 585 239 210 206 2.694
Giurgiu 325 125 77 143 1.038
Ialomita 326 129 73 111 1.275
Prahova 1.127 405 472 456 4.927
Teleorman 571 189 113 107 1.919
Sursa: Institutul National De Statistica – Tempo Online

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

23
2.2.4. Infrastructura de învățământ

Num ărul unit ăților școlare din mediul rural, în anul 2015, a fost de 566. D in acest total, 516
erau de învățământ primar și gimnaziual (inclusiv învățământul special), 36 de unit ăți școlare pentru
învățământul liceal, 10 unit ăți școlare pentru învățământul preșcolar și 4 pentru învățământul
profe sional. Cele mai multe unit ăți de învățământ sunt în jude țul Prahova, Arge ș și Teleorman.
Tabel nr. 2.9
Numărul unităților de învățământ din mediul rural în regiunea Sud Muntenia pe tipuri de
învățământ în anul 2015
Regiune/Judet

Total
Tipuri de invatamant

Prescolar Invatamantul primar si
gimnazial(inclusiv Inv.
Special)

Invatamantul
liceal Profesional

Regiunea Sud
Muntenia 566 10 516 36 4
Arges 98 2 90 6 :
Calarasi 57 3 50 4 :
Dambovita 94 2 87 5 :
Giurgiu 57 1 52 4 :
Ialomita 56 : 51 1 4
Prahova 110 2 97 11 :
Teleorman 94 : 89 5 :
Sursa: Institutul National De Statistica – Tempo Online

Mediul rural din regiunea Sud -Muntenia dispunea în anul 2015 de un num ăr total de 13.958
personal didact ic, ponderea cea mai mare o are judetul Prahova cu 20,07% din total. Pe urmatoarele
locuri se afl ă județele Arge ș și Dâmbovi ța, ambele de ținând o pondere de 38,14% din total.
Ponderea cea mai mic ă este a jude țului Ialomi ța (7,75%) .
Tabel nr. 2.1 0
Num ărul personalului didactic din mediul rural în regiunea
Sud Muntenia în anul 2015

Regiune/Judet
Tipuri de invatamant
Total

Prescolar
Invatamantul primar si
gimnazial(inclusiv Inv.
Special)

Invatamant liceal
profesional

Regiunea Sud
Muntenia 13958 2231 11108 599 20
Argesc 2592 449 2008 135 –
Calarasi 1424 246 1108 70 –
Dambovita 2733 416 2222 95 –
Giurgiu 1490 189 1232 69 –
Ialomita 1083 189 865 9 20
Prahova 2802 455 2197 150 –
Teleorman 1834 287 1476 71 –
Sursa: Institutul National De Statistica – Tempo Online

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

24
2.3. Agricultura regiunii Sud Muntenia

Regiunea Sud Muntenia dispune de condi ții destul de favorabile pentru a practica o
agricultur ă performant ă. Potențialul acestui domen iu fiind destul de mare datorit ă marilor suprafe țe
de teren agricol și a solurilor fertile. În partea nordic ă a regiunii este dispus un relief cu paji ști
montane și dealuri subcarpatice, aspect care avantajeaz ă practicarea zootehniei.

2.3.1. Structura terenurilor agricole în regiunea Sud Muntenia

În anul 2010, regiunea Sud -Muntenia dispunea de o suprafa ța de teren agricol care
însumeaz ă 2.437.751 ha (locul 1 la nivel na țional). Aceast ă suprafa ță, la fel cum se întâmplă și la
nivel na țional, a continuat s ă scadă până în anul 2013, c ând a ajuns la 2.430.712 ha. În anul 2014
suprafa ța a crescut ajung ând la 2.433.534 ha, suprafa ță mai mare ca anul anter ior cu 0,11%.
Aceast ă suprafa ță agricol ă are o pond ere de 29,36% din total suprafe ței regionale.
Județul ca re de ține cea mai mare suprafa ță de teren agricol este Te leorman cu un procent de
20,46% din totalul de teren agricol, acesta este urmat de C ălărași cu 17,49% și Ialomi ța cu 15 ,38%.
Dâmbovi ța ocupa ultima pozi ție cu o pondere de doar 10,18% din totalul de teren agricol.

Tabel nr. 2.1 1
Modul de utilizare a terenurilor în anul 2014 în regiunea Sud Muntenia
Suprafata
totala Agricol Din care Fond
forestier*)25 Ape si
balti
Regiune/Jud
et Arabil Pasuni Fanete Vii Livezi
Regiunea
SUD –
MUNTENIA 3.445.299 2.433.53
4 1.968.94
4 286.44
9 108.79
2 28.17
3 41.17
6 671.811 98.040
Arges 682.631 342.347 173.906 97.822 49.076 974 20.56
9 284.501 9.414
Calarasi 508.785 425.798 410.506 10.482 208 4.395 207 22.156 27.270
Dambovita 405.427 247.915 175.338 42.474 20.029 329 9.745 121.080 10.977
Giurgiu 352.602 275.611 258.965 12.316 82 3.664 584 37.943 14.102
Ialomita 445.289 374.495 352.146 18.131 3.934 284 26.152 13.085
Prahova 471.587 269.449 143.245 69.824 38.571 8.235 9.574 150.287 8.179
Teleorman 578.978 497.919 454.838 35.400 826 6.642 213 29.692 15.013
Sursa: Institutul National De Statistica – Tempo Online

25Fond forestier*)= paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

25
Zone Cu Teren Agricole Insuficient Exploatat

În anul 2014, în regiunea Sud Muntenia se reg ăsea un număr de 33.527 ha de terenuri
degradate și neproductive, din care 19 .715 erau proprietate p rivată. Aceste 33 .527 ha au pondere de
1,7% din tot alul de teren arabil din aceast ă regiune. Suprafe țe de teren destul de mari care nu sunt
exploatate coresp unzător sunt în jude țele Arge ș și Prahova.

Tabel nr. 2.1 2
Suprafa ța terenurilor insuficient valorificate pe jude țe
în anul 2014
Regiune/Judet Total Proprietate privata
Regiunea SUD -MUNTENIA 33.527 19.715
Arge ș 10.990 7.517
Calara și 2.425 817
Dambovita 1.961 972
Giurgiu 1.324 963
Ialomita 5.639 1.578
Prahova 8.337 6.075
Teleorman 2.851 1.793
Sursa: Institutul National De Statistica – Tempo Online

2.3.2. Produc ția Agricol ă În Regiunea Sud Muntenia

În regiunea Sud -Muntenia prod ucția agricol ă a avut o valoare totală de 13,373 mii lei. În
valoare relativ ă asta a însemnat c ă 19,49% din productia total ă a Rom âniei a fost ob ținută în Sud –
Muntenia, ocup ând prima pozi ție la nivel na țional. Regiunea Sud -Est și regiunea Nord -Est detin
impreuna o pondere de 23,28 din totalul na țional.
Din totalul valorii produc ției agrico le de la nivelul regiunii, jude țul care are cea mai mare
contribu ție este C ălărașiul cu 2,399 mii lei și jude țul Ialomi ța cu 2,225 mii lei. Pe ultimel e locuri
sunt jude țele Giurgiu și Prah ova cu 1,475 mii lei, respectiv 1,464 mii lei.
Din totalul producției agricole pe care l -a înregistrat regiunea Sud Muntenia, cea mai mare
contribuție este a sectorului vegetal cu 9, 343 mii lei (69,86%) fiind urmată de sectorul anima l care
contribuie cu 2̊̊̊8,7%. Cea mai mică contribuție o are sectorul serviciilor agricole, care are o pondere
de doar 1,42%.

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

26
Tabel nr. 2.1 3
Valoarea producției agricole obținute în regiunea Sud Munteania în anul 2015 (mii lei)
Total Vegetala Animala Servicii agricole
Regiunea SUD -MUNTENIA 13.373.646 9.343.874 3.838.546 191.226
Arges 1.655.475 1.010.231 639.578 5.666
Calarasi 2.399.519 1.674.467 650.596 74.456
Dambovita 2.206.954 1.616.131 586.067 4.756
Giurgiu 1.475.611 1.089.979 370.387 15.245
Ialomita 2.225.333 1.715.350 454.603 55.380
Prahova 1.464.743 824.388 632.996 7.359
Teleorman 1.946.011 1.413.328 504.319 28.364
Sursa: Institutul National De Statistica – Tempo Online

Figura 2. 7. Ponderea județelor în producția agricolă toatală
din regiunea Sud Muntenia în anul 2015

Sursa: calcule proprii pe baza datelor de pe INS

Figura 2. 8. Evoluția valorii producției agricole în Regiunea Sud Muntenia în anii
2010 – 2015 (mii lei)

Sursa: Institutul National De Statistica – Tempo Online
12%
18%
16%
11%17%11%15%Arges
Calarasi
Dambovita
Giurgiu
Ialomita
Prahova
Anul
2010Anul
2011Anul
2012Anul
2013Anul
2014Anul
2015
TOTAL 64,452,571 76,508,656 64,259,474 78,464,416 74,524,454 68,749,578
Regiunea SUD-MUNTENIA 11,575,621 14,604,812 12,534,763 15,613,379 13,753,306 13,373,646010,000,00020,000,00030,000,00040,000,00050,000,00060,000,00070,000,00080,000,00090,000,000100,000,000mii lei

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

27
În regiunea Sud -Muntenia, în anul 2015, nu s -a cultivat toată suprafață de teren agricol de
care dispunea, doar 93,38% din suprafaț a totală cu teren arabil s -a utilizat. Cele mai multe suprafețe
au fost cultivate cu cereale pentru boabe – în proporție de 68,3 8% din totalul suprafeței cultivate în
regiune, plante uleioase în proporție de 2̊̊̊3,55% din total, furaje verzi 5% și legume în proporție de
2̊̊̊,46% din totalul suprafeței cultivate. La nivelul județelor, cele mai multe suprafețe au fost cultivate
cu cereale pentru boabe, acestea ocupând cu precădere județele Călărași (2̊̊̊1,35% din suprafață
cultivată cu cereale la nivelul regiunii), Teleorman (2̊̊̊0,81% din suprafață totală cultivată cu cereale)
și Ialomița (17,64% din suprafață totală cultivată cu cereale). Jude țul în care s -au cultivat cele mai
puține suprafețe cu cereale este Prahova (7,81 din totalul suprafeței cultivate cu cereale).

Tabel nr. 2.1 4
Suprafețe cultivate cu principalele culturi în regiunea Sud Muntenia în anul 2015 (ha)
Regiune/Jude
t Total Cereale
pentru
boabe Din
care Leguminoas
e pentru
boabe Plante
uleioas
e Cartof
i –
total Legum
e – total Furaj
e verzi
din
teren
arabil
Grau si
secara Orz,
orzoaica
si ovaz Porumb
boabe
Regiunea
SUD –
MUNTENIA 1.838.77
9 1.257.04
8 585.60
8 148.210 499.90
3 11.799 433.059 17.187 45.396 93.034
Arges 153.816 117.345 47.241 9.778 53.931 91 18.719 2.609 5.330 12.149
Calarasi 391.451 268.437 120.85
7 37.142 109.46
3 5.098 105.161 189 1.811 10.149
Dambovita 155.708 112.141 32.716 15.287 61.733 283 13.835 9.746 13.923 13.212
Giurgiu 254.116 177.450 92.492 24.736 56.105 1.124 56.447 651 5.005 15.848
Ialomita 350.353 221.804 104.37
9 22.480 89.495 4.161 104.454 160 8.494 13.965
Prahova 140.109 98.279 36.849 6.365 54.392 260 24.512 2.595 4.330 12.037
Teleorman 393.226 261.592 151.07
4 32.422 74.784 782 109.931 1.237 6.503 15.674
Sursa: Institutul National De Statistica – Tempo Online

În anul 2015 în regiunea Sud -Muntenia, producția de cereale care s -a obținut a fost de
5.035.444 milioane tone. Cea mai mare pondere o deține grâul și secara (46,97% din cantitatea
totală de cereale obținută), urmată de porumbul pentru boabe (40,37% din totalul cantității de
cereale obținute). Cantități destul de însemnate s -au obținut și la furajele verzi, plantele ule ioase și
la legume. Printre județele care au o contribuție însemnată la cantitatea totală de cereale obținută se
numără Călărașiul (2̊̊̊7,68% din cantitatea totală de cereale pentru boabe obținute la nivelul regiunii
Sud Muntenia), și Ialomița (2̊̊̊2̊̊̊,2̊̊̊4% din tot alul cantității de cereale pentru boabe obținute în
regiunea Sud Muntenia).

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

28
Tabel nr. 2.1 5
Producția vegetală obținută la principalele culturi în regiunea Sud Muntenia în anul 2015
(tone)
Regiune/Judet Cereale
pentru
boabe Din care Leguminoase
pentru boabe Plante
uleioase Cartofi
– total Legume
– total Furaje
verzi din
teren
arabil
Grau si
secara Orz,
orzoaica
si ovaz Porumb
boabe
Regiunea
SUD –
MUNTENIA 5.035.444 2.365.576 559.908 2.032.933 21.554 968.047 275.907 776.280 1.273.196
Arges 326.308 126.122 20.360 161.960 96 28.645 34.324 67.620 188.113
Calarasi 1.394.252 618.725 187.789 584.339 9.376 276.253 2.762 25.404 170.946
Dambovita 314.822 90.724 32.986 184.120 396 20.801 187.460 319.914 213.515
Giurgiu 661.562 344.209 88.933 213.223 1.840 125.434 6.992 79.610 239.704
Ialomita 1.120.023 526.357 102.298 471.954 8.274 257.441 1.249 136.117 179.693
Prahova 346.794 137.029 21.334 185.874 334 53.342 25.199 55.417 121.783
Teleorman 871.683 522.410 106.208 231.463 1.238 206.131 17.921 92.198 159.442
Sursa: Institutul National De Statistica – Tempo Online

2.3.3. Parcul De Mașini Agricole Din Regiunea Sud Muntenia

România dispune de 193.12̊̊̊0 tractoare. Din acest total doar 17,13% se regăseau în regiunea
Sud-Muntenia. În același an (2̊̊̊014) fermierii și asociațiile din regiune dispuneau de 2̊̊̊9,52̊̊̊4 de
pluguri pentru tractor (18,8% din totalul de pluguri pe care îl deține România), 7,776 de cultivatoare
mecanice, 17,902̊̊̊ de semănători mecanice, 5,471 de combine autopropulsate pentru recol tat cereale
și 93 pentru recoltat furaje.
Tabel nr. 2.16
Parcul de tractoare și mașini agricole în regiunea Sud Muntenia în anul 2014
Tractoare
agricole
fizice Pluguri
pentru
tractor Cultivatoare
mecanice Semanatori
mecanice Combine
autopropulsate
pentru recoltat
cereale Combine
autopropulsate
pentru recoltat furaje
TOTAL 193120 156964 29562 76301 25694 868
Regiunea SUD –
MUNTENIA 33089 29524 7776 17902 5471 93
Arges 4561 6181 521 1701 650 15
Calarasi 5009 4093 1164 2836 1056 35
Dambovita 6523 4610 1217 2098 591 15
Giurgiu 3561 4346 1967 4251 978 :
Ialomita 3503 2643 773 1753 440 13
Prahova 2674 1777 385 986 296 8
Teleorman 7258 5874 1749 4277 1460 7
Sursa: Institutul National De Statistica – Tempo Online

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

29
Capitolul 3
Economia regiunii Sud Muntenia

3.1. Activitatea economic ă a regiunii

În urma aderării la Uniunea Europeană, România devine beneficirul unor modele
redistributive și social -economice care, prin implementare, au ca finalitate reducerea decalajelor
între regiuni și participă într-un mod pozitiv la creșterea economică, stabilitate demografică si
înființarea de noi locuri de muncă. Scopul acestor modele este acela de a răspândi prosperitatea în
toate zonele –începând cu centru și până la periferie.
În perioada analizată 2̊̊̊010 -2014, economi a regiunii este caracterizată de o creștere ușoară,
creștere care este reflectată de valorile indicillor de evaluare. Un element foarte important care iese
în evidență pe parcursul perioadei analizate este diferența claselor reunite de regiune în
caracteri stile lor economice. Județele nordice sunt caracterizate de o economie industrial -regională,
pe când, județele care se situează în sudul regiunii, au o tradiție în producția agricolă, în special, dar
și în cea agroalimentară.

3.2. Indicatorii macroeconomici

Valoarea PIB -ului în anul 2̊̊̊014 a fost de 86.814,7 milioane lei. Contribuția adusă PIB -ului
naționa l a fost de 12,99%, astfel ocupând a dou a poziție în topul regiunilor cu cea mai mare
contribuție, după București -Ilfov. R egiunea Sud -Vest Oltenia ocupă ultimul loc , aportul pe care l -a
adus în valori relative a fost de 7,23% în pib -ul total. Pe parcursul acestei perioade, evoluția PIB –
ului cunoaște o ușoară fluctuație. Începând cu anul 2010 el începe să scadă ușor atingând minimul
în anul 2012, iar în ani i următori cunoaște o ușoară creștere ajungând în anul 2̊̊̊014 (ultimul an
analizat) la 12,99%.
Prin intermediul acestui indicator am reușit să măsurăm activitatea, reprectiv creșterea
economică care s -a înregistrat în regiunea Sud Muntenia.

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

30

Figura 3 .1. Contribuția regiunii Sud Muntenia la pib național

Sursa: Institutul National De Statistica – Tempo Online

Dacă privim graficul de mai jos, observăm că pib -ul pe locuitor se majorează în perioada
analizată. Cea mai scăzută valoare a pib-ului/locuitor în perioada analizată a fost în anul 2̊̊̊010, când
valoarea absolută era de 19.82̊̊̊5 mii lei. Această valoare se majorează constant, atingând valoarea de
26.302 mii lei în anul 2014.

Figura 3 .2. Pib/loc în regiunea Sud Muntenia (mii lei)

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor de pe sist -ul Institutului National De Statistica

Anul 2014 a fost unul prosper pentru economia României, PIB -ul sau total avea o valoare de
668.143,6 milioane lei. La această valoarea, regiunea Sud -Muntenia are un aport co nsiderabil
situându -se pe a doua poziție cu o contribuție de 12̊̊̊,99%. Regiunea care ocupă primul loc în
economia României este București -Ilfov cu o pondere de 26,78% din pib -ul total. Regiunea care are
Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 201412,51%
12,39%
11,95%12,21%12,99%
2010 2011 2012 2013 20141982520882 213122343426302

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

31
o contibuție mult mai mică decât celelalte regi uni este Sud -Vest Oltenia cu o contribuție de doar
7,23% la PIB -ul total.

Figura 3 .3. Ponderea regiunilor la formarea pib național
în anul 2014 (procente)

Sursa: Institutul National De Statistica – Tempo Online

În figura de mai jos observăm faptul că cele șapte județe care compun reginea Sud -Muntenia
au ponderi diferite în formarea pib -ului regional. Cele mai mari contribuții sunt aduse de județele
din nordul regiunii, acestea având o economie industrializată în comparație cu județele din sud unde
predomină agricultură. Ponderi însemna te la formarea PIB -ului le au județele Prahova și
Dâmbovița, 58% din PIB -ul regional.

Figura 3 .4. Ponderea județelor la formarea pib regional în anul 2014

Sursa: Institutul National De Statistica – Tempo Online

11.47 10.96 10.0511.2612.9926.78
7.239.18
21%
7%
13%
7%7%37%8%Arges Calarasi Dambovita Giurgiu Ialomita Prahova Teleorman

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

32
PIB-ul pe locuitor calculat la puterea de cumpărare în anul 2̊̊̊014 în regiunea Sud -Muntenia
a avut o valoare de 2̊̊̊6.302̊̊̊,43 lei/locuitor. Cu această valoare regiunea ocupă a cincea poziție la
nivel național. Regiunea București -Ilfov ocupă și de această dată p rima poziție cu valoarea de
71.597,85 lei/locuitor. Regiunea unde puterea de cumpărare a fost destul de mică în comparație cu
celelalte regiuni este Nord -Est cu valoarea parității puterii de cumpărare de 17.2̊̊̊2̊̊̊3,41 lei/locuitor.
La nivel regional, județel e Prahova și Argeș au un indice de disparitate destul de ridicat în
comparație cu nivelul regional. Teleorman și Călărași sunt județe cu un indice de disparitate foarte
scăzut față de nivelul regional, atingând valori de 63,80%, respectiv 69,14%.

Tabel nr. 3 .1
Produsul intern brut obținut în anul 2014 la nivel județean și indici de dispariție
Nivel PIB PIB/loc Indici de disparitate (%)
Fata de nivelul regional Fata de nivelul national
Romania 668.143,6 29.899,68 – –
Sud Muntenia 86.814,7 26.302,43 – 87,97
Arges 17.878,3 27.423,65 104,26 91,72
Calarasi 5.845,4 18.185,66 69,14 60,82
Dambovita 11.594,5 21750,96 82,69 72,75
Giurgiu 6.027,8 21.574,63 82,02 72,16
Ialomita 6.161,4 20.721,52 78,78 69,30
Prahova 32.602,7 39.858,84 151,54 133,31
Teleorman 6.704,6 16.781,30 63,80 56,13
Sursa: Institutul National De Statistica – Tempo Online

3.3. Piața for ței de munc ă

Forța de munc ă de care dispune mediul rural este ocupat ă în cea mai mare parte în sectorul
primar, acest sector st ând la baza dezvolt ării rurale. Aceasta for ță de munc ă pe care o g ăsim în
mediul rural dispune de o educa ție pu țin mai redus ă comparativ cu for ța de munc ă din mediul
urban. Popula ția activ ă din mediul rural tinde și ea s ă scadă din cauza faptului c ă multe persoane
migreaz ă căutând locuri de munc ă mai bune și mai bine pl ătite.
La nivel national, cele mai mici valori ale popula ției care are v ârsta de munc ă s-au
înregistrat în regiunea Centru cu un procent de 55% și Vest cu un procent de 61%. Regiunea Sud-
Muntenia se situeaz ă pe a doua pozitie cu 65,8% în mediul urban și 67,7 în mediul rural. Primul loc
este ocupat de regiunea Bucuresti -Ilfov cu o rat ă de 70,8%.

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

33

Figura 2. 5. Rata de ocupare a popula ției în varsta de munca în 2015

Sursa: Institutul National De Statistica – Tempo Online

La 1 ianuarie 2016, Sud -Muntenia dispunea de un num ăr de 1851,9 mii persoane în vârsta
de munc ă, fiind pe locul 2 la nivel na țional. Din aceast ă popula ție, 19% este ocupat ă în sectorul
primar al economiei, 14,57% lucreaz ă în industrie, iar 3,9% lucreaz ă în construc ții.
La nivel regional, cel mai mare procent al popula ției care a atins varsta de munca este
Prahova cu un procent de 24,77% si Arges cu 20,33%, ambele de ținând aproape jumatate din totalul
regiunii.
Popula ția ocupat ă în agricultur ă a avut o pondere destul de însemnat ă în jude țul Teleorman
(19,77%). Urmatoarele dou ă poziții din top au fost ocupate de D âmbovi ța cu 16,22% și de Arge ș cu
o pondere de 16,19%.
La nivelul anului 2016, din totalul popula ției, doar 9,6 % din șomeri se reg ăseau în mediul
rural, pe c ând, în mediul urban, procentul este pu țin mai mare, el ajung ând la valoarea de 11,4%.
Județele care au cea mai mare pondere sunt Teleorman si D âmbovi ța. Cea mai mica pondere se
înregistreaz ă în judetul Giurgiu.

Nord
VestCentru Nord-Est Sud-EstSud-
Munteni
aBucurest
i-IlfovSud-Vest Vest
Urban 68.2 65.5 66.8 63.2 65.8 70.8 60.7 61
Rural 64.6 55 77.6 63.4 67.7 62.2 65.1 610102030405060708090

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

34
Tabel nr. 2.3
Balan ța for ței de munc ă la 1 ianuarie 2016 (mii persoane)
Regiune/
Judet Populatia in
varsta de
munca Populatia ocupata civila (B) Someri (C) Populatia
activa civila
(B+C) Agricultura Industrie Constructii
Sud-
Muntenia 1.851,9 351,9 270,0 72,3 79,2 1.196,9
Arges 376,6 57,0 77,0 18,7 13,0 256,5
Calarasi 175,7 40,9 16,1 4,7 7,2 99,0
Dambovita 317,9 57,1 47,4 6,2 14,3 198,9
Giurgiu 164,9 37,8 8,4 7,5 5,7 87,7
Ialomita 157,6 37,4 15,2 5,5 7,8 98,6
Prahova 458,8 52,1 82,6 25,8 12,6 297,0
Teleorman 200,4 69,6 23,3 3,9 18,6 159,2
Sursa: Institutul National De Statistica – Tempo Online

3.4. Productivitatea muncii în regiunea Sud -Muntenia

Productivitatea muncii este un indicator macroeconomic cu ajutorul căruia observăm
eficienta muncii. Pe parcursul perioadei analizate 2010 -2014, productivitatea muncii din regiunea
Sud-Muntenia înregist rază un trend ascendent. Aceasta a atins în ultimul an 88,28% din nivelul
mediei naționale, situându -se pe poziția a cincea la nivel național. Primele poziții fiind ocupate de
regiunile București -Ilfov și regiunea Sud -Est. Cea mai mică productivitate a muncii s -a înregistrat
în regiunea Nord -Est, această a atins un nivel de 72̊̊̊,57% din media națională.

Figura 3 .6. Productivitatea muncii în regiunea Sud -Muntenia 2010 -2014
(lei/persoană)

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor de pe sist -ul Institutului National De Statistica

010000200003000040000500006000070000
Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

35

3.5. Nivelul de trai

Caștigul salarial nominal net și brut la nivelul regiunii Sud -Muntenia și pe jude țe

În regiunea Sud -Muntenia observăm că salariul nominal brut prezintă o creștere co nstant a în
perioada analizată. În primul an analizat salariul brut avea o valoare de 1.781 lei și a crescut până a
ajuns la valoarea de 2 .360 lei în anul 2015. La fel ca media regională, și în județele care compun
regiunea observăm creșteri salariale, cele mai mari având loc în județele nordice, 2̊̊̊.863 în județul
Argeș și 2̊̊̊.530 în județul Prahova.

Figura 3 .7. Caștigul salarial medi u brut în regiunea Sud-Muntenia
în perioada 2010 -2015

Sursa: Institutul National De Statistica – Tempo Online

Salariul nominal net prezintă creșteri constante în perioada analizată. În anul 2̊̊̊010 un salariu
net în r egiunea Sud -Muntenia avea o valoare de 1.303 lei, dar în ultimul an al perioadei analizate
acesta a ajuns la valoarea de 1.708 lei. Creșteri semnificate ale salariului net au avut loc în județul
Argeș și Prahova , acesta atingând valori de 1.943, respectiv 1.832 lei.

050010001500200025003000
Anul
2010Anul
2011Anul
2012Anul
2013Anul
2014Anul
2015Regiunea SUD-MUNTENIA
Arges
Calarasi
Dambovita
Giurgiu
Ialomita
Prahova
Teleorman

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

36
Figura 3 .8. Câștigul salarial nominal mediu net în regiunea Sud -Muntenia
în perioada 2010 -2015

Sursa: Institutul National De Statistica – Tempo Online

Veniturile totale ale gospodăriilor de la nivelul regiunii și de la nivelul județelor

La nivelul regiunii Sud -Muntenia, în perioada 2010 -2̊̊̊016, veniturile totale au crescut ușor.
În anul 2̊̊̊010, acestea aveau valoarea de 2̊̊̊.369,2̊̊̊1 lei și, în 2̊̊̊016, au ajuns la valoarea de 2̊̊̊.833,59 lei.
Veniturile medii bănești au avut valoarea de 1.866,44, în 2̊̊̊010 și au atins valoarea d e 2.327,23, în
anul 2016.
Din analiza graficului de mai jos, remarcăm că în anul 2̊̊̊016, 52̊̊̊% din venituri provin din
salarii și 2̊̊̊7 % din venituri provin din prestații sociale. Veniturile din agricultură au o pondere foarte
mică (1%) și 2̊̊̊% provin din activi tăți neagricole independente.

Figura 3 .9. Ponderea veniturilor totale medii lunare într -o gospodărie, pe categorii
de venituri în anul 2016

Sursa: Institutul National De Statistica – Tempo Online 05001000150020002500
Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015Regiunea SUD-
MUNTENIA
Arges
Calarasi
Dambovita
Giurgiu
52%
1%2%27%1%17%Salarii brute si alte drepturi
salariale
Venituri din agricultura
Venituri din activitati neagricole
independente
Venituri din prestatii sociale
Contravaloarea veniturilor in
natura obtinute de salariati si
beneficiarii de prestatii sociale
Contravaloarea consumului din
resurse proprii

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

37

Cheltuielile totale ale gospodăriilor din regiunea Sud-Muntenia
În decursul perioadei analizate, cheltuielile totale ale locuitorilor din Regiunea Sud –
Muntenia cunosc o ușoară creștere, de la 2̊̊̊.12̊̊̊0,07 lei în anul 2̊̊̊010, la 2̊̊̊.502̊̊̊,17 în anul 2̊̊̊016.
Destinația principala a cheltuielilor pe care le -au efectuat gospodăriile regiunii Sud –
Muntenia a fost cumpărarea de mărfuri nealimentare, urmată de cheltuielile pentru plata serviciilor
și cheltuieli pentru a cumpără mărfuri alimentare și băuturi. Cheltuielile pentru plata taxelor și
impozitelor sunt și el e destul de semnificative, având o pondere de aproximativ 18% din total.
Ponderea altor cheltuieli a fost cea mai mică, această atinge valoarea de doar 4%.

Figura 3 .10. Cheltuielile gospodăriilor de la nivelul regiunii Sud -Muntenia în anul 2016
(procent e)

Sursa: Institutul National De Statistica – Tempo Online

3.6. Dinamica întreprinderilor

În actual a economie de piață, întreprinderile au un rol decisiv în dezvoltarea economică, ele
trebuie să fie poziționate în fruntea oricărei activități economice. O națiune a cărei economii se
bazează pe antreprenoriat este cu mult mai multă substanță decât economii le non -antreprenoriale,
vitalitatea societății precum și calitatea vieții de care dispune populația este de un nivel foarte
ridicat. Economiile bazate pe antreprenoriat sunt foarte viguroase și au o structura foarte dinamică
și competitivă. 18%
22%
19%18%4%19%Cheltuieli pentru alimente si
bauturi consumate
Cheltuieli pentru cumpararea
marfurilor nealimentare
Cheltuieli pentru plata
serviciilor
Impozite, contributii, cotizatii,
taxe
Alte cheltuieli banesti
Contravaloarea consumului din
resurse proprii

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

38
Pe teritoriul regiunii, în anul 2̊̊̊015, se regăseau 55,62̊̊̊0 de întreprinderi active, această ocupă
a cincea poziție la nivel național. Din acest total, 88,2̊̊̊2̊̊̊% sunt micro -întreprinderi (0 -9 angajați),
9,69% se încadrează în categoria mici (10 -49 angajați), 1,77% sunt înt reprinderi mijlocii (50 -249
angajați) și doar 0,31% sunt întreprinderi mari.
În anul 2̊̊̊010, numărul întreprinderilor active în regiunea Sud -Muntenia era de 53,686, anul
următor (2̊̊̊011), se remarcă o scădere de 7,63%. Acest fapt se datorează crizei economic e care
afectează in mod negativ mediul antreprenorial. În perioada următoare remarcăm o evoluție
ascendentă a numărului de întreprinderi, acesta a crescut cu un procent de 12̊̊̊,16% față de 2̊̊̊011.

Figura 3 .11. Numărul întreprinderilor active din regiunea Sud -Muntenia în perioada
2010 -2015

Sursa: Institutul National De Statistica -Tempo Online

Primele două județe în care regăsim cele mai multe întreprinderi active sunt Prahova cu un
număr total de 14,165 întreprinderi și Argeș cu un număr de 12̊̊̊,584 întreprinderi. Județul în care au
fost înregistrate cele mai puține întreprinderi sunt județele Călărași și Ialomița cu 3.991, resprectiv
3.574 întreprinderi active.

4600047000480004900050000510005200053000540005500056000
Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

39
Tabel nr. 3.2
Întreprinderi active pe clase de mărimi la nivelul județelor din regiunea Sud -Muntenia în
anul 2015
Sud-
Muntenia Arges Calarasi Dambovita Giurgiu Ialomita Prahova Teleorman
Micro 49.070 12.584 3.991 6.211 4.034 3.574 14.165 4.511
Mici 5.390 1.496 435 616 349 421 1.682 391
Mijlocii 985 290 72 100 62 63 320 78
Mari 175 45 13 18 5 9 72 13
Total 55.620 14.415 4.511 6.945 4.450 4.067 16.239 4.993
Sursa: Institutul National De Statistica -Tempo Online

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

40

Capitolul IV
Analiza SWOT

Întocmirea analizei SWOT are ca scop principal indentificarea punctelor tari pe care le are
regiunea, a punctelor slabe, a oportunităților și a amenințărilor, pentru a încerca să identificăm la
nivel teoretic realitățile zonei și pentru a elabora un plan care să ducă, în final, la re zolvarea unor
probleme de ordin tehnic și economic prin implementarea unor proiecte de dezvoltare regională.
Actuală analiză SWOT vizează 4 domenii esențiale: populația, infrastructur a, agricultur a și
economia regiunii.

Structura socio -demografic ă a popula ției
Puncte tari
Structura socio -demografic ă a popula ției din mediul rural a l regiunii Sud -Muntenia prezint ă
șase puncte tari:
 Acest mediu dispune de o popula ție numeroas ă ceea ce constituie un real avantaj p entru a
favoriza mediul rural s ă se dezvolte;
 Distribu ția pupula ției pe sexe este una echilibrat ă acest fapt putând contribui într-o manier ă
benefic ă la cre șterea natalit ății;
 Popula ția regiunii ar e o densitate destul de ridicat ă ocup ând locul trei la nivel na țional;
 Forța de munc ă existent ă în med iul este destul de impresionant ă ca vo lum, regiunea Sud –
Muntenia ocup ă a doua pozi ție la nivel na țional;
 Veniturile popula ției din nordul reginii sunt destul de ridicate în compara ție cu cele ale
locuitorilor din sudul re giunii. Acest lucr u se datoreaz ă faptului c ă partea nordic ă a regiunii
dispune de o zona industrial ă dezvoltat ă;
 Nordul regiunii este mult mai prielnic din punct de vedere al condi țiilor de trai;

Puncte slabe
Punctele slabe pe care le -am identificat pentru mediul rural sunt în num ăr de nou ă, dupa
cum urmeaza:
 În mediul rural popula ția este foarte numeroas ă, mai mult de jum ătate din popula ția regiunii
Sud-Muntenia tr ăieste în acest mediu. Acest a este și un punct slab datorit ă faptului c ă
nivelul veniturilor din mediul rural este foarte scazut ceea ce accentueaz ă gradul de s ărăcie
și duce la un nivel al PIB/locuitor sc ăzut;

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

41
 Popula ția de etnie rrom ă are o pondere foarte mare;
 Nivelu l foarte mare al ratei mortalit ății din mediul rural duce la sc ăderea popula ției din
mediul rural;
 Popula ția scolar ă se dimi nueaz ă continuu. Acest lucru se datoreaz ă ratei natalit ății foarte
scăzute, dar, într-un final, locuitorii mediului rura l care vor fi în vârsta de munc ă vor avea
un nivel de preg ătire redus;
 Nivelul de educa ție al mediului rural este unul sc ăzut;
 Rata aban donului școlar este una ridicat ă;
 Un nivel sc ăzut al ra tei de ocupare a for ței de munc ă;
 Rata șomajului în randul tinerilor este una ridicat ă;
 Veniturile popula ției di n sudul regiunii sunt foarte sc ăzute. Din cauza acesui fapt, popula ția
mediului rural mig rează în speran ța că vor g ăsi locuri de munc ă mai bine platite.

Oportunita ți
Oportunit ățile pe care le are mediul rural sunt diverse și constituie reale avantaje pent ru a
putea ajuta mediul rural s ă se dezvolte, și anume:
 Posibilitatea de a accesa fonduri europene pentru a îmbunat ăți accesul popula ției la educa ție
este destul de mare;
 Strategia UE 2020. Aceast ă strategie are ro lul de a ajuta statele membre s ă creasc ă
inteligent, s ă-și dezvolte prog rame pentru incluziunea social ă, ajut ă la combaterea s ărăciei și
la îmbunat ățirea educa ției;
 Creșterea gradu lui de ocupare a for ței de munc ă, în special, a tinerilor. For ța de munc ă
tanar ă este mult mai u șor de format și integrat pe piata muncii;
 Crearea de ce ntre pentru formare profesional ă. Cu c ât nivelul de cuno ștințe cre ște, este
posibil ca și veniturile celor care lucreaz ă, implicit, bun ăstarea lo r, să creasc ă.

Amenin țări
În general, pe tot cuprinsul țării în mediul rural reg ăsim majoritatea amenin țărilor cu care se
confrunt ă și mediul rural al regiunii Sud-Muntenia. Amenin țări precum:
 Popula ție din ce în ce mai îmbătranit ă și cu o pregatire profesional ă scazut ă;
 Volumul tot mai mare al popula ției care migraz ă în țarile occidentale;
 Și nu în ultimul rand, sporul natural negativ.

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

42

Infrastructura

Puncte tari :
 Județele din nordul regiunii di spun de o densitate mai ridicat ă a drumurilor publice fapt ce
ușureaz ă accesul în unele zone ;
 Prezen ța autostr ăzilor A1, A2 si A3 pe teritoriul regiunii;
 Prezen ța în sudul regiunii a fluviului Dun ărea constituie un avantaj din cauza faptului ca
usureaza accesul la portul Constan ța;
 Acces u șor la cel mai mare aeroport din Romania;
 Accesul u șor al localit ăților urbane la re țeaua de distribu ție a gazelor naturale;
 Num ărul unit ăților sanitare, a farmacilor și a cabinetelor medicale este în cre ștere.

Puncte slabe:
 Densitatea drumurilor publice din sudul regiunii este scazut ă;
 Degrad area continu ă a drumurilor publice;
 Densitate a cailor ferate este una scazut ă;
 Neconformitatea starii tehnice a c ăilor ferate din regiune cu parametrii de la nivelul Uniunii
Europene;
 Valorificarea insuficient ă a transportului fluvial;
 Popula ția din mediul rural a re un acces dificil la asisten ță medicala;
 Personalul medical insuficient;
 Num ărul unit ăților școlare se diminueaz ă treptat;
 Personalul didactic se împuțineaz ă.

Oportunit ăți:
 Îmbun ătațirea infrastructurii de toate tipurile prin accesarea și implementarea programelor
europene;
 Creșterea importan ței transportului feroviar;
 Strategii de dezvoltare regional ă.

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

43
Amenin țări:
 Criza economic ă;
 Schimb ări legislative;
 Instabilitatea pietei valutare .

Agricultura regiunii Sud -Muntenia
Puncte tari:
 Suprafe țe întinse de teren arabil;
 Prezen ța unor soluri care nu necesit ă îmbun ătățiri prin m ăsuri de agro -mediu;
 Potentialul agricol este unul ridicat;
 Produc ții agricole ridicate;
 Prezen ța pie țelor de desfacere;
 Accesul la transportul naval care se executa pe Dun ăre.

Puncte slabe:
 Predominan ța mediului rural în regiune;
 Popula ția care lucreaz ă în agricultur ă este îmbatranit ă;
 Slaba preg ătire profesional ă a agricultorilor;
 Productivitatea muncii în agricultur ă este una scazut ă;
 Practicarea agriculturii non -performante;
 Parcul de masini și utilaje agricole este foarte uzat;
 Lipsa asociatiilor agricole;
 Investi ții insuficiente în sectorul agricol;
 Incapacitatea produc ătorilor mici de a depozitare și procesare produsele agricole.

Oportunit ăți:
 Beneficii ob ținute în urma reformelor din domeniul Politicilor Agricole Comune;
 Coopereare transfr ontaliera în perioada 2014 -2020;
 Practicarea sistemelor de cultura extensive;
 Cercetare.

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

44
Amenin țări:
 Schimb ările climatice;
 Instabilitatea cadrului legislativ;
 Vulnerabilitatea mare în fața riscurilor naturale;
 Expan siune urbana necontrolata.

Economira regiunii Sud -Muntenia
Puncte tari:
 Contribu ție mare în PIB-ul național (12,99 în anul 2014, ocupand pozi ția a doua la nivel
national);
 Județele nordice sunt specializate în industrie;
 Cheltuielile cu cercetarea și dezvoltarea tind s ă creasc ă;
 Poten țial crescut de creare și inovare;
 Accesul la pie țele de desfacere se poate realiza usor;
 Creșterea competitivit ății.

Puncte slabe:
 Un nivel sc ăzut al pib -ului pe locuitor;
 Diferen țe mari între judetele din nordul regiunii și cele din sudul regiunii;
 Finan țarea întreprinderior este insuficient ă;
 Cooperare scazut ă în domeniul afacerilor;
 Slaba valorificare a inovarii.
Oportunit ăți:
 Creșterea importan ței pentru inovare;
 Dezvoltarea competitivit ății;
 Crearea de parteneriate car e vizeaz ă creșterea inteligent ă;
 Accesarea fondurilor europene în vederea cre șterii competitivit ății.
Amenin țări:
 Politica fiscal ă descurajeaz ă mediul de afaceri;
 Instabilitatea mediului politic;
 Birocra ția;
 Nivelul absorb ției de fonduri europene este foarte scazut .

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

45
Capitolul V
Concluzii și recomand ări

În momentul de fa ță și nici în viitorul apropiat nu o s ă putem vorbi de o dezvoltare complet ă
a mediului rural din cauza faptului c ă se acord ă o importan ță mult prea mic ă dezvolt ării lui, dar și
din cauza faptului c ă nu dispunem de un concept politic relevant și bine pus la punct ca model de
dezvoltare rural ă. În prezent, mediul rural este în faza incipient ă de definire a identit ății sale
adev ărate. Spa țiul rural rom ânesc s coate la iveal ă câteva tras ături care impiedic ă derularea
procesului de dezvoltare.
 Spatiul rural este segmentul economiei cel mai dezavantajat și care încă poart ă însemnele
trecutului;
 Din cauza neuniformit ății evolu ției, func țiile sale vitale s -au alterat;
 În spa țiul rural romanesc saracia este un fenomen care nu a fost disipat;
 Din cauza sar ăciei, prin unele leg ături, agricultura și celelalte activit ăți neagricole din
mediul rural au de suferit;
 Mediul rural este încă unul subdezvoltat, acest lucru ne for țează să elabor ăm strategii și
politici pentru a ameliora realitatea acestui mediu prin dezvoltarea agriculturii, dar și prin
multiplicarea activit ăților neagricole.

Infrastructura de transport
 actuala re țea de drumuri asigur ă deplasarea corespunz ătoare între centrele urbane, în special;
 în perioada analizata (2010 -2015 ) lungimea drumurilor se afl ă în creștere, regiunea situandu –
se pe locul doi la nivel na țional;
 starea tehnic ă a drumurilor este pu țin satisfac ătoare, doar 35,62% au fost modernizate în anul
2015;
 transportul fe roviar este devansat;
 fluviul Dun ărea care este amplasat în sudul regiunii este un avataj mare deoarece faciliteaz ă
navigația, prin intermediul lui asigurându -se schimburile comerciale cu țările riverane.

Infrastructura de utilit ăți publice
 comunele în care se distribuie ap ă curent ă au un num ăr considerabil ;
 comunele în care se distribuie energie termic ă sunt pu ține ca num ăr.

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

46

Infrastructura de s ănătate
 numărul de spitale din mediul rural este unul sc ăzut;
 numărul farmaciilor și al punctelor farmaceutice se afl ă într-o continua cre ștere;
 accesul la asisten ță medical ă se realizeaz ă foarte greu în unele localit ăți de pe cuprinsul
regiunii;
 număr destul de mare de personal medical .

Infrastuctura de inva țamant
 din cauza nerespect ării condi țiilor igienico -sanitare, num ărul școlilor a sc ăzut;
 de asemenea, și num ărul personalului didactic se afl ă în scădere.

Agricultura regiunii Sud -Muntenia
 regiunea Sud -Muntenia dispune de suprafe țe destul de întinse de teren agricol pentru a putea
practica o agricultur ă performant ă și pentru a se dezvolta;
 zootehnia este favorizat ă datorit ă suprafetelor de p ăsune foarte întinse ;
 primul loc cu cea mai mare suprafa ță de teren agricol îl deținea Sud-Muntenia ;
 suprafe țele de teren care se afl ă într-o continu ă degradare și care sunt neproductive sunt
foarte m ari (33.527 ha) ;
 produc țiile agricole ob ținute au fost destul de însemnate (19,49% din valoarea produc ției
naționale) ;
 93,38% din totalul suprafe ței de teren arabil au fost cultivate în regiune. Cea mai mare
suprafa ță a fost cultivat ă cu cereale pentru boabe și plante uleioase;
 Suprafa ța agricol ă medie ce revie unui tractor este mai mica fa ță de media na țional ă.

Econmia regiunii Sud-Muntenia
 În perioada analizat ă economia regiunii este caracterizat ă de o cre ștere care este reflectat ă de
indicii de evaluare ;
 Sud-Muntenia ocup ă a doua pozi ție în topul regiunilor cu o contribu ție de 12,99% în PIB-ul
național ;
 PIB/locuitor în perioada 2010 -2014 se afl ă într-o continu ă creștere;
 Regiunea se situeaz ă pe locul 5 dac ă ne referim la paritatea puterii de cump ărare;
 Productivitatea muncii înregistreaz ă un trend ascendent atingand 88,28% din nivelul mediei
naționale. Cu aceasta valoare ocup ând a cincea pozi ție la nivel na țional ;

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

47
 Salariul nominal brut și net urmeaz ă un trend cresc ător în decursul perioadei analizate ;
 Num ărul întreprinderilor în regiunea Sud -Muntenia a cunoscut o cre ștere începand cu anul
2011 .
Prin urmare, pentru dezvoltarea mediului rural și pentru a dep ăși nivelul la care se afl ă
trebuie s ă ne îndrept ăm aten ția înspre c âteva directii generale pentru a transforma actuala situa ție
într-una mai bun ă, și anume:
 Creșterea competitivit ății sectorului primar este decisiv ă pentru zona rural ă unde, prin
înfăptuirea acestei ac țiuni exist ă posibilitatea apari ției unor noi locuri de munc ă.
Regiunea dispune de suprafe țe destul d e întinse de teren agricol de unde se pot ob ține
produc ții însemnate de produse agricole, de aceea, modernizarea acestui sector prin
implementarea unor masuri pentru a atrage fonduri în acest sens este benefic ă și duce la
o cre ștere economic ă.
 Datorita faptului că cei din mediul rural dispun de un nivel de educa ție mai scazut,
modernizarea sistemului de învațămant prin crearea unor centre unde se promoveaz ă
cultura antreprenorial ă și, totodat ă îi ajut ă pe tineri i antreprenori s ă își dezvolte afacerea
este o nevoie general ă. Cre șterea nivelului de cuno știnte este o nevoie de care fermierii
și micii întrepinz ători din mediul rural nu trebuie priva ți.
 Resuresele de care dispune regiunea Sud -Muntenia sunt destul de însemate , gestionarea
lor corespunz ătoare duc ând la o cre ștere economica și la limitarea efectelor negative
precum deprecierea calit ății solului și reducerea emisiilor de gaze.
 Reducerea gradului de s ăracie a popula ției rurale este o problem ă care trebuie rezolvat ă,
mărindu -le prin diverse mijloace posibilita țile de a se angaja. Totodat ă, creșterea ratei
abandonului școlar este cauz ă a săraciei, fenomen tot mai accentuat în ultima decad ă.
Creșterea gradului de educa ție este necesar ă pentru a le l ărgi orizontul și pentru a se
perfec ționa.
 Îmbunat ățirea infrastructurii rurale este o alt ă chestiune care trebuie luat ă în seam ă,
extinderea infrastructurii tehnico -edilitare m ăreste gradul de atractivitate a zonelor
rurale, dar duce și la o utilizare mai ra țional ă a resurselor.
 Mediul antreprenorial este foarte important pentru actuala economie de pia ță ceea ce îi
determin ă pe antreprenori s ă se dezvolte. Dar, pentru a rezolva aceast ă problem ă
resursele financiare de care dispun sunt insuficiente. Crearea unor institu ții care acord ă
credite cu doband ă 0 pentru cei care au nevoie fiind es ențială.

Analiza dezvoltării socio -economice a mediului rural din regiunea Sud -Muntenia

48
Bibliografie

1. Dona, I., Economie rural ă, Editura economic ă, Bucuresti, 2005
2. Rurali, M. A., Dezvoltarea economic ă a ruralului in Romania. Concepte si evalu ări, Editura
Digital Data Cluj, 2013
3. Dona, I., Dobre C., Gergely S., Curs – Dezvoltare Rural ă, 2005
4. Brînzan O., Dezvoltare rural ă, Editura Universit ătii “Aurel Vlaicu”, Arad, 2006
5. Planul De Dezvoltare Regional ă 2014 -2020 Al Regiu nii Sud -Muntenia, 31 Iulie 2013
6. http://www.adrmuntenia.ro/static/10/detalii -despre -regiunea -sud-muntenia -si-harti.html