Analiza Detaliata a Societatii Cris Tim

Economie

Analiza Detaliata a Societatii Cris Tim

Byadmin ianuarie 1, 2024

INTRODUCERE

Lucrarea prezintă o analiză detaliată a societății Cris-Tim, un studiu de fezabilitate,reprezentând documentul de bază în evaluarea performanțelor firmei, realizat pe baza unor informații economico- financiare complexe selectate din cadrul companiei.

În primul capitol al lucrării am realizat o scurtă prezentare teoretică asupra deciziei de investiție la nivelul agenților economici, respectiv, necesitatea, oportunitatea și eficența investițiilor și a aspectelor manageriale privind decizia de investiții.

Al doilea capitol abordează de asemenea o prezentare teoretică privind studiu de prefezabilitate,studiu fezabilitate și devizul general, acestea fiind documente de baza în elaborarea unei analize financiare complete a firmei.

Următorul capitol continuă analiza studiului de fezabilitate în cadrul firmei CrisTim fiind creionate atent atât principalele trăsături și funcții ale indicatorilor de performanță economico-financiară,cât și caracteristicile societății Cristim.Sunt prezentate informații de marketing, privind strategiile de piață ale firmei, informații manageriale, în contextul cărora se subliniază măsurile luate la nivelul firmei, privind viitorul acesteia iar în finalul acestui capitol am săvârșit o analiză a indicatorilor de bonitate ai Societății CrisTim.

În ultima parte a lucrării, am realizat concluziile studiului de fezabilitatea ale companiei CrisTim.Am analizat rezultatele obținute în urma calculării indicatorilor de performanță economică- financiară, strategiilor de marketing, și a măsurilor de organizare si reorganizare luate la nivel de executiv în perioada 2006- 2008.

Capitolul 1. Decizia de investițe la nivelul agenților economici

Aspecte manageriale privind decizia de investiții

Noțiunea de investiție definește o categorie financiară complexă și controversată ce stă la baza suplimentării, diversificării și creșterii calitative a factorilor de producție.ri

Investițiile au un rol important în dezvoltarea economică deoarece fără acestea nu se poate asigura sporirea capitalului fix sau circulant, suplimentarea numărului de locuri de muncă, creșterea randamentului utilajelor, sporirea productivității, diversificarea producției.

În sens larg, noțiunea de investiție cuprinde totalitatea cheltuielilor sau alocărilor de fonduri, achiziționarea de titluri de valoare, plasarea disponibilităților financiare la bănci pentru inițierea unor afaceri, toate acestea în scopul realizării unui profit viitor.

În sens restrâns, investiția reprezintă cheltuieli de capital efectuate în scopul obținerii de active fixe, adică pentru:

– construirea, reconstruirea, lărgirea, modernizarea și achiziționarea de active fixe de natura mașinilor, utilajelor, instalațiilor, clădirilor, mijloacelor de transport, etc.

– cheltuielile care privesc lucrările de proiectare, prospecțiuni și explorări geologice.

– pregătirea personalului necesar obiectivelor în construcție, inclusiv ale personalului administrativ și tehnic al firmei în curs de construcție.

Managementul financiar consideră investiția ca fiind o decizie de imobilizare de capitaluri în vederea obținerii în viitor a unei bune rentabilități. Principalul rol este de a găsi sursele de finanțare necesare investițiilor, de a evalua și obține o renatbilitate corespunzătoare.

Managerul financiar trebuie să compare investiția inițială cu încasările pe care ea le va genera în viitor și să accepte acea variantă de investiții a cărei rentabilitate este superioară costului finanțării și care aduce cash-flow-uri corespunzătoare într-o perioadă cât mai scurtă de timp.

Cu alte cuvinte, în efectuarea și selecționarea investițiilor trebuie să se țină seama de criterile rentabilității și lichidității.

În literatura economică sunt prezentate următoarele clasificări ale investițiilor:

Din punctul de vedere al politicii generale a firmei, distingem:

– investiții interne, constau în alocarea capitalurilor pentru achiziționarea de active materiale și nemateriale (echipamente, construcții, licențe, etc.) pentru dezvoltarea și perfecționarea aparatului productiv și de distribuție a bunurilor și serviciilor întreprinderii.Motivația realizării acestor investiții de creștere internă rezidă într-o strategie de specializare a producției și de consolidare sau extindere a poziției pe piața de desfacere a bunurilor și serviciilor sale.

– investiții externe, care constau în plasamente de capital pentru creșterea participării financiare la formarea capitalurilor (proprii sau împrumutate) ale altor întreprinderi.Strategia urmărită în acest caz este diversificarea activității. Se fructifică în acest fel, avantajele de sinergie, de economie de scară, de atingere a unui prag optim, avantaje ce se scontează a se obține în acest gen de investiții.

Din punctul de vedere al destinației obiectului activității, sectoarele în care se fac investițiile pot fi:

– productive, care au efecte asupra capacității de producție și de comercializare.

– neproductive, de natura construcțiilor social culturale precum: locuințe, cantine, sedii sociale, etc.

Din punctul de vedere al influenței asupra patrimoniului, investițiile pot fi:

– investiții de menținere, prin care se urmărește menținerea capacității activelor fixe existente afectate de uzură.

– investiții de expansiune, care au în vedere creșterea patrimoniului.

Din punctul de vedere al obiectivelor urmărite de întreprindere, investițiile pot fi:

– strategice, privesc obiective de cercetare-dezvoltare a unor sectoare, formarea de filiale în străinătate, achiziționarea de societăți;

– umane, privesc recrutarea de muncitori specializați, de cadre de conducere și cheltuieli de perfecționare a cadrelor;

– sociale, privesc îmbunătățirea condițiilor de muncă și viață a salariaților;

– de interes public;

– de menținere a echilibrului ecologic.

Din punctul de vedere al scopului urmărit, investițiile pot fi:

– investiții de producție, care au scopul de a influența capacitățile de producție, volumul producției și al vânzărilor;

– investiții de modernizare și creștere a productivității, care au scopul îmbunătățirii condițiilor de producție, realizarea de economii la costurile de producție, îmbunătățirea rentabilității activelor.

– investiții strategice, care pot fi ofensive si defensive.

– investiții de expansiune sau de creștere economică prin extindere, dezvoltare sau construire de obiective noi.

După natura investițiilor:

investiții corporale, care se materializează în elemente de capital fix și alte categorii de active fixe și circulante.

investitii necorporale (pentru know-how).

Investiții financiare sau de portofoliu (plasamente de capital pe termen lung).

Din punctul de vedere al metodei de executare, investițiile pot fi:

– în antrepriză, investiții ce se execută de întreprinderi specializate.

– în regie, se execută cu forțe proprii.

Din punctul de vedere al surselor de finanțare, investițiile pot fi:

– investiții finanțate din fonduri proprii, care se pot constitui din capitalul propriu (din profit, din încasările obținute prin vânzarea unor active sau din fondul de amortizare).

– investiții finanțate din fonduri împrumutate (atrase), respectiv credite bancare interne si externe, alocații bugetare, fonduri obținute prin programe de finanțare internaționale.

Dupa gradul de risc:

investiții cu grad de risc minim ( investiții strategice, de importanță națională, realizate cu garanția statului)

investiții cu grad de risc redus (durată scurtă de recuperare a capitalului doi- trei ani, amploare redusă, cum sunt investițiile de înlocuire a utilajelor uzate.

Investiții cu grad de risc moderat (de modernizare, retehnologizare, dezvoltare fără schimbarea pieței de desfacere).

Investiții cu grad de risc ridicat (ce implică costuri importante și pot fi destinate schimbării profitului de fabricație sau creșterii capacității de producție cu peste 50%).

Investiții cu grad de risc foarte ridicat ( proiecte care au la bază soluții tehnice noi, lansarea produselor noi, ale caror rezltate sunt incerte).

Investițiile reprezintă o economie la fondul de consum, o cheltuială facută azi pentru asigurarea unei dezvoltări viitoare și, în acest caz, investitorului nu-i poate fi indiferent modul cum își cheltuiește această economie a lui.

Necesitatea, oportunitatea și eficiența investițiilor

Cuprinderea investițiilor în programul întreprinderii și luarea deciziei de efectuare a acesteia trebuie făcute după un studiu amănunțit privind necesitatea, oportunitatea și eficiența lor.

Necesitatea investițiilor este dată de măsura în care o întreprindere nu își poate îndeplini programul de producție și desfacere în condiții normale de lucru și cu capacitățile de producție existente.

Oportunitatea investițiilor este apreciată în strânsă legătură cu necesitatea, eficiența și timpul cel mai potrivit de realizare și dare în funcțiune a capacităților de producție, cu formarea resurselor financiare și condițiile de aprovizionare și desfacere.

La baza lucrărilor de investiții trebuie să stea un studiu analitic, o documentație amănunțită. Această documentație conține: studiul tehnico-economic, proiectul și devizele.

Studiul tehnico-economic cuprinde informații economice, tehnice și financiare cu caracter general prin care este justificată necesitatea și oportunitatea investiției, sunt fundamentate posibilitățile de realizare și exploatare în condiții de eficiență maximă a lucrărilor.

În documentația de proiect se stabileasc indicatorii tehnico-economici și se soluționează diverse probleme tehnice. Ea este întocmită de institute de cercetare, inginerie tehnologică și proiectare, deoarece implică rezolvarea unor probleme extrem de complexe.

Prin documentația de deviz se stabilește volumul cheltuielilor pentru realizarea investițiilor. Devizele pot fi:

– pe categorii de lucrări, se referă la lucrări cum sunt cele de săpături, fundații, construcții, instalații, montaj și evidențiază cheltuielile reclamate de executarea lor;

– pe obiecte, reprezintă o recapitulație a devizelor pe categorii de lucrări care concură la realizarea unui obiect. Prin obiect se înțelege o construcție bine determinată, cum ar fi o hală, un depozit, etc.

– devizul general, reflectă totalitatea cheltuielilor pentru executarea investițiilor.

Eficiența investițiilor se reflectă în raportul dintre rezultatele sau efectele obținute din exploatare și eforturile sau cheltuielile de investiții.

Prin creșterea eficienței se dorește îmbunătățirea activității tuturor factorilor care concură la realizarea programelor de investiții: antreprenori, beneficiari, furnizori de utilaje, organisme bancare, etc.

Pentru aprecierea eficienței investițiilor este necesar să se utilizeze o serie de indicatori care să furnizeze o bază compatibilă pentru luarea deciziilor de investire.Aceștia cuantifică informațiile, raporturile, și corelațiile existente între parametric și evoluția lor in timp.

Cu ajutorul indicatorilor de eficiență economică a investițiilor se poate asigura o variantă optimă a proiectului de investiții.

Acești indicatori trebuie sa permită:

– compararea cu alte proiecte din ramura respectivă, din alte ramuri și chiar cu cele din întreaga economie.

– compararea mai multor variante de proiect pentru aceeași investiție și alegerea celei optime.

Indicatorii cei mai potriviți care exprimă eficiența investițiilor sunt cei care se bazează pe actualizare.

În practică se utilizează următoarele categorii de indicatori:

După capacitatea de informare:

indicatori parțiali sau analitici

indicatori complecși

După modul in care reflectă influența factorului timp:

indicatori statici

indicatori dinamici

După nivelul eficienței exprimate:

indicatori cu valori optime

indicatori si criterii cu valori acceptabile

indicatori care stabilesc pragul minim sau plafonul maxim al valorilor de eficiență dorite sau acceptabile.

După sfera de cuprindere:

indicatori generali

indicatori specifici

Din punct de vedere investițional, întelegerea eficienței se bazează pe urmatoarele considerații metodologice:

Eficiența reflectă calitatea, volumul și structura avantajelor anticipate și costurilor necesare, precum și influența factorului timp pentru diferite variante de proiect.

Calitatea pregătirii deciziilor sau proiectelor influențează avantajele, costurile și parametrii de timp, care la rândul lor determină formarea eficienței.

Eficiența diferă de la un proiect la altul, ceea ce impune găsirea solutiei optime.

Alegerea variantei optime de proiect presupune o evaluare complexă din punct de vedere economic, financiar, social si ecologic, primordială fiind eficiența financiară.

Eficiența economică a investițiilor trebuie apreciată luându-se în considerare interesele de ansamblu ale economiei naționale, precum și multiplele efecte create in aval si amonte față de domeniul respective al producției materiale.

Capitolul 2. Aspecte teoretice privind studiul de fezabilitate ca document de bază în stabilirea deciziei de investiție

2.1. Studiu de prefezabilitate:

Este prima documentație tehnico-economică prin care se formulează opțiunea pentru investiția respectivă: necesitatea, oportunitatea, eficiența, condițiile de realizare.

Pentru elaborarea studiului de prefezabilitate nu sunt necesare cheltuieli de proiectare. Toate documentațiile tehnico-economice au în general două părți: partea scrisă și partea desenată.

Partea scrisă a studiului de prefezabilitate, cuprinde date generale despre investiție (denumire; amplasament; necesitatea și oportunitatea investiției; evaluarea; acorduri și avize necesare; caracteristicile principale: clădiri, utilaje, instalații, procese tehnologice, utilități, materii prime, forță de muncă, fonduri).

Partea desenată a studiului de prefezabilitate, cuprinde planul general de amplasare, cu unele detalii strict necesare.

Conform reglementărilor cuprinse în Oridunul Ministerului Finanțelor Nr. 32-15 ianuarie 1993, Anexa 1, Conținutul Cadru al studiului de pre+fezabilitate este urmatorul:

A. Piese scrise:

I Date generale

II Date tehnice

III Evaluarea costului investiției(cuprinsa in devizul general estimativ)

IV Principalii indicatori tehnico- economici

V Finanțarea investiției

B. Piese desenate

1 Planul de amplasare in zonă

2 Planul general

2.2. Studiu de fezabilitate

Literatura de specialitate conturează mai multe moduri de definire a studiului de fezabilitate, precum:

Componentă a documentației tehnico- economice, aferenta realizarii unui proiect prin care se demonstreaza eficența investiției.

Ansamblul de componente centrate pe stabilirea strategiei societății punându-se accent pe utilizarea propriilor resurse.

Ansamblul de piese scrise si piese desenate care conține informații privind necesitatea invistiției.

Elaborarea studiilor de fezabilitate și de restructurare a devenit o activitate importantă, prin această urmărindu-se redresarea și rentabilizarea societăților comerciale.

Studiile de fezabilitate si de restructurare nu sunt preocupări de moment, ele urmând a se elabora, pe etape, în continuare ori de câte ori managementul societăților va sesiza schimbări importante apărute pe plan național sau internațional în ce privește produsele, performanțele și calitatea acestora, piața, tehnologiile, resursele de producție.

Studiile de fezabilitate includ, de obicei, și activități de restructurare și fără îndoială pe cele de retehnologizare și de dezvoltare. În acest mod studiile de fezabilitate constituie elementul integrator al acestor preocupări. Ele se sprijină pe unele studii preliminare (prognoza produselor, prognoza tehnologiilor, studii de marketing, analiza diagnostic) ale căror concluzii vor fi folosite în variantele studiilor de fezabilitate.

Orice studiu de fezabilitate are la bază ipoteze și premize cu privire la evoluția viitoare; acestea constituie împreună cu realizările perioadei trecute baza întocmirii variantelor de perspectivă.

Studiile de fezabilitate și de restructurare trebuie să se încheie cu propunerea unei strategii de dezvoltare (restructurare) pe termen mediu sau lung cu precizarea activităților în care se va acționa, rezultatelor economice probabile, efortul necesar, etapizarea acestuia, incertitudinea și riscul în atingerea rezultatelor.

Aspectele menționate evidențiază rolul complex ce revine studiului de fezabilitate ca document de bază pentru luarea deciziilor de către Consiliile de Administrație cu privire la evoluția viitoare a societății respective, trebuie menționat că studiile de fezabilitate își găsesc utilitatea și în probleme complexe la nivel macroeconomic, ele fiind în măsură să îmbine activități diverse precum exploatarea resurselor naturale, transporturi, dezvoltarea rețelelor de distribuție a produselor, înființarea de secții sau filiale, într-un cuvânt, acțiuni care conduc la ameliorarea rezultatelor economice generale.

Ținând seama de destinația lor, există mai multe categorii de studii de fezabilitate și anume pentru:

– obiective noi, de producție sau servicii;

– dezvoltarea societăților comerciale existente care au un profil bine definit, o – piață de desfacere sigură (internă și externă), un profit apreciabil și resurse – proprii de dezvoltare;

– restructurarea societăților comerciale existente care nu au profit (sau un profit mic) urmărind pe această cale rentabilizarea și obținerea unui profit corespunzător;

– privatizare.

Obiectivele concrete ce vor trebui avute în vedere la elaborarea studiilor de fezabilitate și de restructurare sunt:

– economisirea de mijloace materiale pentru realizarea producției sau serviciilor preconizate, cu consecințe favorabile asupra creșterii rentabilității în condițiile pieței libere și acțiunii concurenților;

– redresarea economică a societății prin ameliorarea performanțelor și calității produselor, extinderea pieței (interne și externe), creșterea productivității muncii și capitalului, reducerea cheltuielilor de producție, de transport, de desfacere.

Pentru a răspunde acestor cerințe, studiile de fezabilitate și de restructurare vor trebui să conțină cel puțin următoarele capitole:

– date de identificare a societății;

– studii premergătoare privind prognoza produselor, a tehnologiilor, marketingul previzional;

– analiza diagnostic a stării actuale a societății;

– variante de dezvoltare și de restructurare studiate;

– analiza eficienței variantelor studiate;

– analiza incertitudinii, riscului și sensibilității variantelor;

– utilizarea și interpretarea indicatorilor economici obținuți și formularea unei strategii de perspectivă.

Studiu de fezabilitate are urmatoarea structura de bază:

1.Introducere

Investitorul, descrierea pe scurt a proiectului propus, scopul investiției, costul total estimat în lei și în valută, surse de finanțare.

2.Caracterizarea agentului economic

A.Descriere

– data înființării, înregistrării;

– statul juridic;

– structura personalului de conducere, vechimea și experiența acestuia;

– numărul de angajați-structura și calificarea;

– scurtă descriere a procesului de producție, capacități de producție, folosirea lor;

– produse principale și modul de valorificare: import-export.

B.Informații financiare

– analiza activității financiare curente;

– stabilitatea situației financiare.

3.Piețe

A.Piețe posibile pentru valorificarea produselor din proiect.

B.Informații despre concurență-avantaje competitive privind: aprovizionarea , producția, desfacerea, calitatea.

C.Prețuri.

D.Comercializarea produselor la intern și la extern.

4.Costuri și plan de finanțare

A.Costurile proiectului

– rezumarea costului proiectului: estimare, deviz;

– date de bază și calculații privind estimarea costului;

– necesitatea și estimarea capitalului circulant;

B.Plan de finanțare

– plan de finanțare pentru valoarea totală a proiectului;

– programul de efectuare a plăților pentru realizarea proiectului

– condițiile și volumul participării investitorilor la finanțarea costului proiectului;

– termeni și condiții de folosire a surselor de finanțare.

5.Analiza financiară și economică

În perioada actuală, în care mecanismele clasice ale economiei de piață se conturează și urmează să funcționeze cu toate rigorile ce le implică, analiza financiară constituie o acțiune directă de ameliorare a vieții economice a firmelor.

Analiza financiară evidențiază performanța agentului economic în termeni de rentabilitate și risc, având un rol hotărâtor în stabilirea capacității de rambursare a creditului contractat, cuprinzând principalele laturi și indicatori ai activității financiare a întreprinderii.

Banca va urmării la analiza proiectului de investiții creditat:

veniturile totale anuale pe perioada de funcționare a proiectului;

cheltuielile totale anuale pe perioada de funcționare a proiectului;

fluxul de numerar (cash-flow);

rata internă de rentabilitate să fie mai mare decât dobânda reală ce trebuie rambursată băncii;

influentă unor factori de risc asupra veniturilor și cheltuielilor.

Analiza economică are în vedere rentabilitatea obiectivelor creditate la nivelul economiei naționale. La analiza economică, banca urmărește:

să se aibă în vedere alte avantaje și profituri ale obiectivului în afară de cele financiare;

prețurile produselor exportabile să fie la nivelul celor internaționale;

rata economică de rentabilitate a proiectului de investiție să fie cel puțin la nivelul rentabilității medii pe economie;

cursul intern de revenire net actualizat al obiectivului creditat să fie mai mic decât cursul de schimb oficial.

estimări de venituri, costuri de investiții și de producție pe toată durata proiectului, înainte și după aplicarea proiectului;

rata internă de rentabilitate (RIR) calculată pe baza contului financiar și profitului obținut, înainte și după aplicarea proiectului;

analiza realizărilor estimative, aplicând schimbările ce pot apărea (depășirea duratei de realizare a investiției, nerealizarea veniturilor, depășirea costurilor);

rata de rentabilitate economică, analiza cost-beneficiu și analiza senzitivității, în funcție de factorii de risc ce pot să apară;

riscurile de orice fel, care pot interveni în derularea proiectului propus și măsurile care se iau pentru eliminarea sau minimalizarea impactului potențial al acestora;

2.3 Devizul general

Devizul general este o piesă comună tuturor documentațiilor tehnico-economice, cel mai complet deviz general fiind cel inclus în studiul de fezabilitate.

Cu ajutorul devizului general se evaluează efortul financiar pe care îl presupune realizarea investițiilor, precum și pentru controlul utilizării fondurilor aprobate. Devizul general este structurat pe părți, capitole, obiecte de investiții și categorii de lucrări.

Cheltuieli pentru obținerea și amenajarea terenului:

cheltuieli pentru obținerea terenului: cumpărare, concesionare, schimbare de destinație.

cheltuieli pentru amenajare: demolări, sistematizare, nivelare, defrișare, și alte amenajări, pentru protecția mediului.

Cheltuieli pentru realizarea infrastructurii:

cheltuieli pentru realizarea rețelelor exterioare și alte asemenea cheltuieli.

Cheltuieli de proiectare:

studiu de teren;

cheltuieli pentru elaborarea documentațiilor tehnico-economice;

cheltuieli pentru consultanță, asistență tehnică, și de supraveghere a lucrărilor;

cheltuieli pentru obținerea avizelor și a acordurilor: certificat de urbanism, autorizație de construcție, acorduri de mediu.

cheltuieli cu organizarea licitațiilor.

Cheltuieli pentru realizarea propriuzisă a investiției:

cheltuielile de realizare al fiecărui obiectiv al investiției și pe categorii de lucrări;

cheltuielile pentru montajul utilajelor și instalațiilor;

cheltuielile privind dotările;

cheltuielile pentru cumpărarea / producerea utilajelor și instalațiilor tehnologice.

Alte cheltuieli:

cheltuielile pentru organizare de șantier

cheltuieli diverse și neprevăzute;

cheltuieli cu comisioanele, care se stabilesc procentual din valoarea lucrării.

Cheltuieli pentru darea în exploatare a investiției:

pentru pregătirea personalului,

pentru probe, încercări, rodaje, expertize, recepții.

Valoarea rămasă actualizată:

valoarea rămasă actualizată a construcțiilor, utilajelor, echipamentelor, care au existat pe terenul pe care se realizează investiția și au fost încorporate în investiție.

Fondul de rulment necesar începerii producției:

cheltuială care trebuie să fie finanțată, ea acoperind necesarul financiar pentru primul ciclu de exploatare după intrarea în funcțiune a investiției.

Capitolul 3

3. Studiu de fezabilitate S.C. Cris-Tim S.R.L.

3.1 Caracteristicile societății:

CrisTim 2 Prodcom S.R.L. a fost înfinșată în decembrie 1994 având ca principal obiect de activitate procesarea și distribuția de carne și alte alimente.Societatea distribuie produsele prin intermediul propriilor centre de distribuție și prin intermediul unor parți terțe.Societatea asigură logistica pentru distribuția proprie, utilizând peste 200 de vehicule speciale.Întreaga gamă de produse este distribuită în peste 4500 magazine ale unor terțe părți, de pe întreg teritoriul României, prin intermediul a nouă puncte de lucru situate în localitățile București, Constanța, Craiova, Timișoara, Cluj, Iași, Magoșoaia, Fili

3.1.1. Prezentarea societății:

Societatea CRISTIM 2 PRODCOM S.R.L. are sediul central în ,B-dul Bucureștii Noi, nr. 140, sector 1, București și are ca principal domeniu de activitate: producerea, prelucrarea și industrializarea cărnii (cod CAEN 4632).

În prezent grupul CrisTim este format din nouă companii: cinci linii de business,respectiv producția de mezeluri, producția de preparate ready meal( Recunoșința Prodcom Impex și CrisTim 2 Prodcom), o rețea de magazine CrisTim (Impex CrisTim), o fermă (Eco Ferm Invest) o companie specializată în întreținerea și curățarea clădirilor și trei companii care urmează sa devină operaționale în viitorul apropiat, respectiv Natura Land, Suin Farm Invest și CrisTim Future.

Compania CrisTim a luat ființă în anul 1991 sub numele de IMPEX CRISTIM, având ca domeniu de activitate o rețea de magazine care se ocupa cu comercializarea produselor alimentare, primele produse fiind din industria lactatelor, pe care compania le aducea în București de la fabrica Rarăul, situată în Câmpulung Moldovenesc.Ulterior s-a continuat cu comercializarea mezelurilor pe care Impex CrisTim le achiziționa de la combinatul Ulmeni, apoi de la Comtim.Aceste combinate de stat nu respectau nici o regulă în vigoare, și cu cât creștea cantitatea comandată, cu atât creșteau și cantitățile de sare, apa si soia din produse.Acesta a fost impulsul care l-a determinat pe antrepenorul companiei CrisTim, Radu Timiș, să pună bazele în anul 1994, primei fabrici de mezeluri în București, pe o suprafață de 300 mp, care cuprindea atât fabrica, logistica cât vestiarele angajaților.

Numele companiei este schimbat în CRISTIM 2 PRODCOM odată cu deschiderea fabricii constituite în baza Legii 31/1990 republicată a societăților comerciale, având numărul de înregistrare la ORC J40/23690/1994 și codul unic de înregistrare 6561703.

Dupa primul an, societatea producea șapte tone de mezeluri pe zi ceea ce pentru președintele CrisTim a însemnat garanția și siguranța posibilității de dezvoltare.

În anul 2000 a fost înființată S.C. RECUNOȘTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L beneficind de la începutul activității și până în prezent de facilitățile prevăzute în HG 205/1999, prevederile HG 525/1999 privind aprobarea Normelor Metodologice pentru aplicarea OUG 24/ 1998 și modificată prin Legea 20/1999, privind regimul zonelor defavorizate.Prin urmare, RECUNOȘTINȚA PRODCOM IMPEX beneficiază de certificatul de investitor în zona defavorizată nr. 297/23.11.2001, având ca obiect de activitate : producerea, prelucrarea și industrializarea cărnii.

Începerea producției s-a realizat la data de 09.05.2001 și a constat în fabricarea produselor marca ALPINIA.De la o producție de 4,5 to/zi, urmare a unui efort investițional propriu, societatea a reușit să crească volumul producției la aproximativ 10 to/zi, prin includerea în nomenclator a unor produse marcă înregistrată CRISTIM. Aceasta a fost posibilă prin încheierea între cele două societăți a unui contract de franciză aprobat de Consiliul Concurenței prin decizia 287/09.07.2001.

Producția zilnică este în prezent în medie de 25 to pe zi și constă în fabricarea unui număr de peste 12 sortimente cârnați, patru sortimente cremwurști, 10 sortimente parizer, șase sortimente pateu în membrană, 35 sortimente salam, 45 sortimente specialități.

Societatea a fost beneficiara unui sprijin acordat de SAPARD pentru punerea în funcțiune a unei fabrici de salamuri crud-uscate, investiție care a totalizat peste 2.000.000 EURO și prin care se realizează un număr de trei sortimente cârnați, patru sortimente salam și patru sortimente specialități. Obiectivul a fost finalizat la sfârșitul anului 2003 și pâna în prezent au fost produse și valorificate cca 450 to de produse de acest gen, contribuind la creșterea cotei de piața a societății cu 2% și la o creștere a cifrei de afaceri cu 62 mld lei.

În anul 2000, compania avea o influență mare pe piață locală de mezeluri, urmând ca în 2002, după lansarea Salamului Săsesc,să devină lider pe piață și să reușească să-și mențină poziția până în prezent.

Astãzi grupul CRIS-TIM reprezintã o forțã susținutã de toate companiile membre ale sale: Cristim 2 Prodcom (specializatã în marketing, vânzãri și distribuție de mezeluri); Recunoștința Prodcom Impex (fabricile de la Filipeștii de Pãdure,județul Prahova, cu peste 1500 de angajați); Eco-Ferm (patru ferme pentru creșterea porcilor, a bovinelor, a ovinelor, o fermã piscicolã, precum și o fermã de culturi vegetale pe o suprafațã de 2000 ha); Sensconstruct (dezvoltare imobiliarã și construcții).

Companiile membre care alcătuiesc grupul CrisTim:

Sursa:Ziarul Financiar, 23 martie 2009

În condițiile economice actuale, viziunea CrisTim este rămână lider in industria de preparate din carne din România, continuând să ofere consumatorilor produse proaspete, sănătoase și gustoase.Misiunea rămâne de a depăși până în 2010 un volum de peste 300 to/ zi, ceea ce reprezintă 30 % din cota valorică de piață.

3.1.2. Informații financiare:

Indicatori financiari conform bilantului pe anul 2006, 2007, 2008:

Indicatori din date informative:

Situația activelor imobilizate:

Societatea nu are datorii restante la bugetul de stat sau la bugetele locale.Societatea respectă reglementările contabile prevazute de Legea Contabilității 82/1991 republicată , iar întocmirea situațiilor financiare anuale s-a făcut conform prevederilor Directivei a IV a Comunității Economice Europene.Politicile contabile uitilizate în îmtocmirea situațiilor financiare anuale sunt în conformitate cu reglementările contabile aplicabile.

Situațiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a poziției financiare, performanței financiare și a celorlalte informații referitoare la activitatea desfășurată.

S.C. CrisTim 2 Prodcom S.R.L., își desfășuară activitatea în condiții de continuitate.

3.1.3. Management si oragnizare:

3.2. Structura pieței

În ceea ce privește structura pieței în anul 2008 la societatea CrisTim, se pot menționa următoarele :

Cota – independenți

Salam

Observații:

– CrisTim este lider de piață;

– CrisTim are cea mai bună distribuție (urmat de Campofrio la distanță mare)

– CrisTim are cel mai mare preț mediu/kg (25% peste prețul mediu segment)

– 8 produse CrisTim în top 60 valoric (nr.1 Turist 2,90%, nr.3 Alpinia 2%, nr.4 Porc 1.8%, nr.6 Italian 1,6%, nr.7 Săsesc 1,3%, nr.2 Pikant 1%).

Cârnați & Cremwuști

Observații:

– Al doilea segment ca volum și valuare nu este exploatat de CrisTim;

– CrisTim este departe de plutonul fruntaș ;

– Caroli are cel mai mare preț mediu (17% peste prețul mediu) ;

– CrisTim este aproape de prețul mediu/kg (doar 4% peste prețul mediu segment) ;

– Doar un produs CrisTim în top 60 (cârnați Alpinia nr.8 cu 1,33%) ;

– CrisTim are cea mai bună distribuție urmat de Aldis.

Parizer

Observații :

– CrisTim este lider de piață ;

– CrisTim are cea mai bună distribuție (urmat de Campofrio) ;

– CrisTim are cel mai mare preț mediu/kg (13% peste prețul mediu segment) ;

– 4 produse CrisTim în top 60 valoric (nr.5 Alpinia pui 2,01%, nr.8 Pui 1,47%, nr. 41 Ardei 0,8%, nr.54 Piept Pui 0,8%)

Specialități:

Observații :

– CrisTim este departe de plutonul fruntaș ;

– CrisTim este în prețul mediu/segment (Vericom are prețul cel mai mare, 15% peste medie);

– nici un produs CrisTim în top 60;

– distribuția CrisTim după Aldis și Unicarm.

Șunca

Observații :

– Campofrio și CrisTim domină segmentul, împreună dețin peste 50% ;

– CrisTim este pe locul 2 ;

– CrisTim are aproape cel mai mare preț (12% peste prețul mediu segment) ;

– CrisTim are cea mai bună distribuție din segment, urmat de Campofrio ;

– 7 produse CrisTim în top 60 (nr.1 Pui Galinia 10,2%, nr.6 Pui Alpinia 3,5%, nr.11 Presată 2,5%, nr.14 Alpinia Porc 1,5%, nr.27 York 1,2%, nr.37 Praga 1%, nr.51 Presată Piept Pui 0,5%).

Pate membrană

Observații:

– Camprofrio domină segmentul, împreună cu Unicarm și CarniProd dețin peste 60%;

– CrisTim este pe locul 5 ;

– CrisTim are cel mai mare preț (cu 23% peste prețul mediu segment) ;

– Campofrio are cea mai bună distribuție urmat de CrisTim ;

– 6 produse CrisTim în top 60 (nr.16 Pui Galinia 2,5%, nr.22 Vegetarian Extra 1,4%, nr. 24 Vegetarian 1,3%, nr.35 Tartinabil 0,5%, nr.50 Forzoso 0,1%).

Diverse

Observații :

– CrisTim este lider de segment ;

– Meda are cel mai mare preț mediu din segment (cu 47% peste media segmentului) ;

– CrisTim are cea mai bună distribuție ;

– Toba este cel mai bine vândut produs din segment – peste 50% ;

– Toba CrisTim este nr.1 cu 12,5% din segment, urmat de ciolanul afumat Meda.

3.2.1. Preturi

OFERTA PRETURI VALABILA 07.MAI.2009

3.2.2.Evaluarea competiției pe piața de pate:

Principalii patru competitori care au acumulat pe piața de pate în anul 2008 o cota a vânzărilor de 87,3% în volum și de 89,1% în valoare sunt:

Scandia

Ardealul

Antrefrig

Mandy

Liderul pe piață de pate la conservă este Scandia Romana, cu o cotă de piață de 67% din punct de vedere valoric.

Notorietate spontană:

– Ardealul – 27%

– Antrefrig – 19%

– Pate Sibiu locul 3, la egalitate cu Mandy – 17%

Notorietate spontană – totală

Pate Sibiu locul 3, dupa Ardealul și Mandy

Notorietate asistată:

– Ardealul – locul 1

– Pate Sibiu – locul 2, foarte aproape de Ardealul (0,30%)

– Mandy – locul 3 – la o distanță destul de mare

– Antrefrig are o o notorietate asistată mică, în ciuda investițiilor din 2001

Reprezentare grafică a notorietătii mărcilor:

– Mandy are cele mai cunoscute reclame din categorie.

– Porcul albastru Antrefrig este pe locul doi.

– Pate Sibiu este pe locul 3, în ceea ce privește notorietatea.

– Ardealul are o notorietate a reclamei foarte mică, în comparație cu notorietatea produsului.

– 31,60% nu au văzut nici o reclamă în ultimele 3 luni.

Awareness / Consum / Preferință:

Pate Ardealul :

– Este produsul cu cea mai mare rată de consum și cea mai mare rată a preferinței.

– Awareness-ul reclamei este mai mic decât rata de consum și decât rata preferinței reclama nu a influențat consumul .

Pate :

– Awareness produs și reclamă locul 3.

– Consum și preferință locul 2.

– Rata consumului este puțin mai mare decât awareness-ul reclamei publicitatea a influențat comportamentul de consum.

Pate Mandy:

– Awareness produs și reclamă locul 2

– Consum și preferință locul 3 (dupa Pate Sibiu)

– O bună parte dintre cei care cunosc Mandy preferă să consume alte mărci de pate de ficat.

Pate Antefrig:

– În ciuda campaniei agresive din 2001, Antrefrig este pe ultimul loc în ceea ce privește notorietatea, consumul și preferința pentru această marcă

Consum Awareness / Consum / Preferință

Identificare clientelă:

Pate Ardealul:

– Categorie socială Muncitori calificați și funcționari cu o pregătire medie

– Provincie istorică Transilvania și Oltenia

– Sex, vârstă femei și bărbați, 15-44

Pate Antefrig

– Categorie socială Muncitori calificați și funcționari cu o pregătire medie, dar și directori și întreprinzători particulari.

– Provincie istorică Oltenia dar și București.

– Sex, vârstă femei si bărbați, 15-29.

Identificarea clientelei după caracteristici:

Pate Mandy:

– Categorie socială Muncitori calificați și funcționari cu o pregătire medie, dar și directori și întreprinzători particulari

– Provincie istorică Transilvania și Oltenia

– Sex, varstă femei și bărbați, 15-44

Pate Sibiu

– Categorie socială Muncitori calificați și funcționari cu o pregătire medie & directori și întreprinzători particulari

– Provincie istorică Transilvania, Oltenia

– Sex, varstă predominant femei, 15-44

Caracteristicile produselor:

Pate

– Puncte tari:

– Distribuție

– Culoarea pateului imediat după deschiderea cutiei inspiră încredere

– Gust foarte bun

– Puncte slabe:

– Culoarea se modifică în timp

– Puține sortimente

– Prețurile nu sunt cele mai convenabile

Pate Sibiu se apropie cel mai mult de marca ideală.

Gustul & culoarea imediat după deschiderea cutiei punctele în care se apropie cel mai mult.

Pate Ardealul

– Puncte tari:

– Distribuție bună

– Prețuri convenabile

– Culoarea pateului imediat după deschiderea cutiei inspiră încredere

– Puncte slabe:

– Puține sortimente

– Culoarea se modifică în timp

Pate Mandy

Puncte forte:

– Distribuție

– Culoarea pateului imediat după deschiderea cutiei inspiră încredere

– Se întinde ușor pe pâine

Puncte slabe:

– Puține sortimente

– Culoarea se modifică în timp

– Prețurile nu sunt cele mai convenabile

Pate Antefrig

Puncte tari:

– Distribuție

– Se întinde ușor pe pâine

– Culoarea pateului imediat după deschiderea cutiei inspiră încredere

Puncte slabe:

– Puține sortimente

– Prețurile nu sunt cele mai convenabile

– Culoarea se modifică în timp.

3.2.3. Strategii de marketing

Contextul:definiție

În cadrul grupului CrisTim, pentru anul 2008 au fost prevăzute două mari acțiuni din punct de vedere al marketingului.S-au continuat investițiile în packaging și în comunicare, chiar dacă anul 2008 a fost cel mai dificil an din ultimii zece din industria cărnii.Efortul invesțional este unul deosebit și trebuie privit în strânsă legatură cu ceea ce se întamplă în ultima perioadă: presiunea crescută a retailerilor și criza în domeniul alimentar la nivel european și mondial.

Campania din vară,denumită OCROTIREA,a avut ca scop să comunice emoțional cu puternice elemente raționale prin finalizarea unui proces de doi ani și anume ambalarea tuturor mezelurilor CrisTim.Campania din toamnă,reunită sub conceptul creativ FIECARE ZI ARE GUSTUL SĂU continuă acțiunea din vară și are caracter de unicitate(nu s-a mai făcut așa ceva până acum) în industrie.

Descriere proiect:

Acțiunea a fost planificată la sfârșitul anului 2007 și a fost prinsă în planul de Marketing la nivelul anului 2008.În iarnă s-a făcut o simulare la o scară mai mică a mecanicii prin campania promotională a șuncilor Safe-Pack:Merenda, MeGusta și Praga.Mecanica a fost validată, dar au fost identificate și unele dificulăți care au fost luate în calcul și soluționate pentru campania FIECARE ZI ARE GUSTUL SAU (talon, modalitate de participare la promoție, tip premii,etc).

După campania din vară în aproximativ două luni s-a lucrat intens la pregătirea campaniei din toamnă.Timpul în care s-a finalizat aceasta campanie este unul record,pentru că în mod normal pregătirea unei asemenea campanii durează șase luni, faptul ca nu a existat un “best price”.

Campania FIECARE ZI ARE GUSTUL SĂU s-a desfășurat în perioada 29 septembrie și 23 noiembrie 2008 la nivel național.

Sub aspect tehnic și operațional au trebuit rezolvate aspecte precum:

material talon promoțional.

sistemul de răzuire “scratch” a fost gândit și adaptat la specificul și condițiile industriei.

mecasnismul de participare la promoție unul modern și usor de gestionat, înscrierile se fac prin sms sau internet, pentru această campanie a fost dezvoltat un site special www.gustafiecarezi.ro.

Au trebuit găsite soluții în ceea ce privește introducerea taloanelor în produsele participante la promoție (securitate, directionare premii instant pe secții, etc).

Din punct de vedere comunicare propunerea reuseste:

Să facă din Cris-Tim un brand care continuă să se implice real în viața consumatorilor săi continuând să fie prin tot ceea ce face (în acest caz, o promoție) un ajutor în viața consumatorilor săi.

Sa pună produsele CrisTim de calitate și foarte variate în prim plan.

S-a ținut cont de momentul promoției (după începutul școlii și prea devreme pentru sărbătorile de iarnă), conceptul promoțional nu putea folosi/aborda un eveniment specific al perioadei, trebuia să susțină ideea și personalitatea brandului CrisTim.

Premise/custormer insights.

Unele dintre cele mai frecvente griji ale mămicilor sunt legate de ce să facă de mâncare pentru copii.Asta mai ales pentru că majoritatea copiilor refuză să mănânce din principiu și se plictisesc foarte repede de aceleași feluri.Acest lucru se aplică și la adulți.

Majoritaea persoanelor au experimentat această neliniște și s-au confruntat atât în bucătărie, în fața frigiderului, cât și în magazin, in fata rafturilor cu avalansa de ganduri sau intrebari de genul “ce să mai fac azi / ce să mai cumpăr.”

Raționalul de creație:

Cristim are o mare varietate de produse gata să sară în ajutorul mămicilor prinse în rutina cookingului și dornice să încerce lucruri noi care să îl convingă pe cel mic să mănânce, să îl surprindă cu noi feluri preparate.

Cristim oferă părinților noi idei, rețete care includ produsele CrisTim,fie determinându-i pe aceștia să achiziționeze mezeluri pe care până acum nu le încercau, fie dezvăluindu-le noi modalități de a combina ceea ce deja cumpărau.Rețetele sunt puse la dispozitia consumatorilor pe site, putând fi descarcate gratuit.

În același timp campania FIECARE ZI ARE GUSTUL SĂU oferă clienților și consumatorilor posibilitatea înscrierii la concurs iar în urma extragerii se pot câștiga diferite premii:

2400 de premii instant:

în fiecare săptămână:o bucătărie complet utilată și opt cuptoare cu microunde:

iar marele premiu un Volkswagen Tiguan:

Obiectivul:

Consumatorii să fie determinați să cumpere produse noi.

Să cumpere mai mult din produsele cu care s-au obisnuit extinzându-le momentele și obișnuințele de consum.

Campania FIECARE ZI ARE GUSTUL SĂU a beneficiat de o puternică susținere media.Planurile inițiale pe media au fost făcute până pe doi noiembrie.Cea mai mare parte a bugetului pentru comunicarea campaniei a fost alocată în ordine către:

TV(spotul prin care s-a comunicat campania promoțională fiind difuzat pe principalele stații TV, în intervalele orare cu cea mai mare audientă)

radio (a fost utilizat un post cu audientă foarte mare și cu acoperire). natională:EUROPA FM).

indoor (Monopoly).

Flyere parteneri,campania a fost anunțată inclusiv în cataloagele realizate de partenerii CrisTim.

Leaflet consumator, pentru a comunica cât mai interesant și cât mai targetat aceasta campanie a fost dezvoltat un material care îl vizeaza pe consumator.A fost construit un mod special de a comunica premiile, informatii despre promoție și câteva rețete interesante cu produse Cris-Tim.

Semnalele venite de la consumatori, din piață, de la parteneri, din mediul de afaceri, au fost pozitive, campania fiind extrem de apreciată.Ceea ce s-a întamplat din punct de vedere vânzări și feed-back-ul din piață este ân fapt o confirmare a succesului campaniei.Acest lucru a determinat o prelungire a comunicării campaniei pe cele trei medii (TV, radio si Monopoly) cu înca două săptămâni(până pe 16 nov). Bugetul pe comunicare a fost suplimentat cu circa 50%.

Campania promoțională de vânzări din toamnă a fost o inovație la nivel de industrie. Mecanismul, materialele de comunicare, mediile de comunicare și execuțiile realizate au fost la înălțime.

Sunt câteva elemente care au dat caracter de unicitate acestei campanii: a fost prima dată când la o campanie au participat un număr atât de mare de produse (aproape din toate categoriile), a fost prima campanie cu adevărat construită pentru consumatorul final și în același timp pentru trade (multe premii au fost caștigate de vânzătoare, marele premiu a revenit tot unei vanzatoare), site-ul special creat pentru această campanie a fost primul de acest gen în industrie.

STRATEGIA CRISTIM:

3.2.4. Analiza SWOT

Obiect de activitate: Prelucrarea și comercializarea produselor din carne ( mezeluri, cărnuri).

Puncte tari:

Lider pe piață

Gamă diversificată de produse

Calitate superioară a produselor

Încrederea clienților

Dispune de tehnologie modernă și nivel ridicat de dotare

Puncte slabe:

Material primă variază în funție de anotimpuri

Criza economică afectează sistemul

Oportunițăți:

Pătrunderea pe noi piețe

Extinderea in străinătate

Lansarea unei game de produse care nu sunt de calitate superioara, dar este accesibilă tuturor

Amenințări:

Concurența, multe firme competitoare (Caroli, Campofrio, Pate Sibiu, Angst, Matache Măcelarul, etc.)

Costul materiei prime este in creștere

Formularea strategiei:

Față de dinamica pieței: strategia creșterii; Își dezvoltă activitatea pe piață venind cu noi produse care sa satisfacă cerințele clienților.Menținerea statutului de de lider pe piața romănească.

Față de structurile pietei: strategie diferențiată; Având o gamă largă de produse, clienții, își aleg ceea ce doresc, iar produsele sunt pentru toate categoriile sociale.

Față de schimbările pieței: strategie adaptivă; Lansarea produselor de calitate inferioară a venit odată cu cererea pentru satisfacerea nevoilor clienților din toate categoriile sociale.

Formele strategiei față de cerințele pieței: strategia exigenței ridicate; Satisface nevoile clienților la un nivel foarte ridicat( produse de calitate si gamă largă de produse).

Față de nivelul competiției: strategie defensivă; Este lider pe piața locală și de accea încearcă să-și mențină poziția de lider, având o cotă de piață ridicată.

3.3. Acționariatul:

Prin Hotărârea nr. 25 a Adunării Generale a asociaților S.C. CrisTim 2 Prodcom din data de 04.12.2007 s-au prevăzut următoarele: Timiș Cristina Teodora, care se legitimează cu CI seria RR nr. 150492 și Radu Timiș, care se legitimează cu CI, seria RR, nr. 402953, deținători ai 100% din capitalul social, cu unanimitate de voturi au decis ca bilanțul pe 2006 se aprobă, de asemenea și contul de profit si pierdere, din care rezultă un profit net de 907532 RON, repartizat astfel:

Dividende 907532 RON, repartizate astfel:

– Timiș Cristina Teodora 894841 RON

– Timiț Radu 12691 RON

Rezultatul exrcițiului va fi distribuit la reserve pentru susținerea dezvoltării, respective creșterea capitalurilor proprii ale companiei.

Pentru anul 2007 repartizarea procentelor din capitalul social este urmatoarea:

– Radu Timiș deține 1,3984% capital social

– Cristina Timiș deține 98,6069% capital social

Asociații aprobă situațiile financiare pentru 2007 în cadrul Adunării Generale a Asociaților și decide ca destinația profitului afferent anului 2007, 212441 RON să fie stability ulterior.

3.3.1. Măsuri organizatorice recente:

Industriile în care operează firmele din cadrul grupului Cris-Tim: mezeluri, rețeaua de magazine, catering, ferma sau construcții, acționează în zona de necesități fiziologice, respectiv mâncare.Singura excepție o face firma Sensconstruct care, este deja afectată de criza economică, o serie de proiecte fiind fie anulate, fie amânate de către beneficiari.În această situație Sensconstruct este prima firmă din cadrul grupului nevoită să ia măsuri de ajustare la noile condiții de piată, măsuri ce constau în marea lor majoritate în reducere de costuri și restrângere de activitate astfel încât firma să poata fi menținută pe linia de plutire.

Pentru celelate linii de business: mezeluri, rețeaua de magazine, catering si ferma lucrurile stau mai bine în special datorită faptului că industria alimentară este una dintre puținele industrii care va fi cel mai puțin afectată de actuala criză.

In ciuda bunei evoluții pe care a avut-o compania în ultima vreme, criza începe să-și facă simțită prezența și aici, în primul rând prin creșterea costurilor de creditare, prin falimentul unor furnizori, prin întârzieri mari la plată din partea clienților și chiar intrarea în incapacitate de plată sau falimentul unora dintre clienți.

Incertitudinele începutului de an 2009 sunt urmatoarele:

Cursul de schimb: Pe fondul în care intrările de euro în țară scad dramatic (datorită reducerii semnificative a exporturilor, reducerii de investiții străine și reducerii la jumatate a banilor veniți de la muncitorii români din Italia și Spania) nu există elemente reale care să echilibreze deficitul de cont curent, ceea ce creează premizele ca cursul de schimb să crească foarte mult.

Finantare, banci: Pe fondul în care băncile sunt reticiente în a acorda credite de investiții sau a mării liniile de overdraft, orice întârziere de plată din partea clienților poate veni cu probleme foarte mari.

Consum: Se anticipează o reducere a consumului care într-o oarecare măsură va fi echilibrată de mutarea cheltuielilor pe care consumatorii le făceau în zona restaurantelor, fast foodurilor sau a alimentelor mai scumpe.

In aceste condiții echipa de conducere a luat o serie de măsuri pentru a acționa cât mai repede și uniform pe toate liniile de business.

Vânzări:

În perioada actuală compania trebuie să se asigure că luptă pentru fiecare centimetru de vitrină, pentru fiecare kilogram de marfă vândut. Perioada actuala va face ca unii producători din țară să abordeze metode mai putin legale, metode ce vor veni din disperarea de a salva afacerea.Compania CrisTim nu are cum sa se alinieze la acest mod de lucru și să acționeze ilegal sau iresponsabil.Metodele și soluțiile pe care compania le-a pus în practică au fost să stimuleze vânzările la nivel național,lansând produse noi.Un rol important , pe care CrisTim s-a bazat, este forța de vânzări prin care agenții, key account executive, Area Sales Supervizor, Key Account Supervizor, sau Key Account Manager stiu cum să-și împingă echipa catre rezultate bune și cum să-și desfașuare activitate la un nivel optim.

Recuperarea banilor din piață:

Fiecare persoană care acționează în vânzări, pe orice canal de vânzare, trebuie să urmarească cu mare atenție respectarea termenelor de plată.Pentru distribuția directă, fiecare agent trebuie să verifice cu mare atenție documetele pe care le ia la plată astfel încât să nu mai avem cec-uri sau bilete la ordin care se iau în ziua scadenței dar care sunt datate peste 10zile, 20 zile care practic înseamna încă un credit mascat. În ziua scadenței banii trebuie să intre în contul nostru.

Echipele logistice de la depozite, casierii, operatorii să sesizeze derapajele pe partea de inadvertențe, documente de plată sau orice alte probleme care pot duce la întârzieri în încasarea banilor.Operațiunile trebuie să fie de o transparentă impecabilă,deoarece greșelile operaționale în execuția comenzilor și la avizare, respectiv facturare duc de asemenea la întârzieri la plată.

Condiții de lucru cu furnizorii:

În cadrul contractelor de furnizare de bunuri sau servicii se initiază discuții pentru reducerea prețurilor de achiziție și de prelungirea termenelor de plată.Se identifică în mod activ furnizori de bunuri sau servicii care au condiții mai competitive decât furnizorii actuali.Departamentul financiar trebuie organizat astfel încat plățile să fie făcute grupat pe linii de business / furnizori o dată pe săptămână sau chiar o dată la două săptămâni. Nu se vor plăti facturi în avans.

Reducere costuri:

Se pleacă de la premiza că orice leu salvat contează și va face ca firmele din grup să nu fie nevoite sa disponibilizeze oameni.Măsurile luate se aplică pentru toti anagajații de la directori, până la muncitori și sunt urmatoarele:

Reducerea protocolului doar la minimul necesar și numai după aprobarea prealabilă a directorului de departament.

Reducerea cu 50% a costurilor cu rechizitele sau alte obiecte de inventar.

Înlocuirea calculatorelor sau a monitoarelor se va face doar în caz de necesitate .

La depozite: protan KA va fi numai marfa schimbată și aprobată în prealabil.

Reducerea cu 30% a consumului de capsuri/navete.

Reducere cu 20% a consumului de combustibil mașini marfă.

Toți angajații care utilizează autoturism pus la dispozitie de companie vor trebui sa plătescă benzina pentru drumurile în interes personal.

Reducere consumuri tehnologice in productie:

Se analizeză produsele cu volum mic care afectează productivitatea. Articolele care nu sunt strategice vor fi oprite din productie.

În afară de măsurile prevăzute mai sus, pot fi gasite si alte măsuri care, dacă aparent aduc reduceri mici de cost, cumulate lucrurile se schimbă fundamental.

3.3.2 Măsuri de reorganizare prevăzute în proiect:

Anul 2007 a însemnat pentru compania CrisTim un an plin de decizii- cheie importante privind viitorul firmei.

Una din decizii o reprezintă reorganizarea afacerii.Încă de la sfârșitul anului trecut, Radu Timiș a constatat că grupul al cărui președinte este s-a dezvoltat mult, dar dezorganizat.Astfel a creat cinci entități autonome care urmau să fie finanțate individual în funcție de performanțele lor.Acesta a fost un proces dificil și greu pe parcursul căruia managementul a fost asistat de PwC si de Boștină și Asociații.Costurile reorganizării interne privind divizarea afacerii in cinci linii de business a costat aproximativ 350000 de euro, reprezentând onorarii pentru avocați, consultanți fiscali și financiari, audit de divizare.

Integrarea României în Uniunea Europeană a reprezentat un moment de cumpănă pentru întreaga industrie a cărnii,deci implicit și pentru compania CrisTim.

Grupul a fost nevoit să se alinieze standardelor europe privind întregul proces de producție, pe de o parte, iar pe de altă parte a trebuit să suporte o creștre semnificativă a costurilor generată de schimbarea majorității furnizorilor, determinând compania să se orienteze către o materie primă mai scumpă, cea europeană.

Primele două luni după integrare au însemnat pentru CrisTim și pentru toata industria cărnii, un efort critic de adaptare la noile reguli. Începand cu 1 ianuarie 2007, taxele pentru importuri din afara Uniunii Europene erau mult mai mari decât cele din 2006, punând presiune pe costuri. Majoritatea furnizorilor CrisTim se aflau în afara spațiului european în principal în America de Sud și Canada, fapt ce a determinat compania să-și revizuiască lista de furnizori pentru a-și echilibra costurile.

Un raport al primului an după integrare arată că 95% dintre furnizori sunt din spațiul european și se înregistrează o ușoară scădere a veniturilor de 115 mil. euro în 2007, față de anul precedent cand veniturile au fost de 118 mil. euro.Marja de profit insă este mai mare decât cea înregistrată in 2006 de 11%, creșterea profitabilității fiind pusă pe seama eficientizării producției.Acest rezultat este încurajator pentru companie după un an dificil și plin de noi reglementări.

Afacerea CrisTim intră în anul 2008 cu o afacere reorganizată, mai ușor de finanțat , mai puțin vulnerabilă la oferte de preluare și cu o forță crescută de negociere.

Reorganizarea și alinierea la standardele europene au fost principalele cauze ale scăderii vânzărilor totale in anul 2007.

3.4. Analiza economico financiară:

Analiza principalilor indicatori economico financiari ai Societășii Cristim pentru anii 2006, 2007 și 2008:

1.Indicatori de lichiditate:

Indicatorul lichidității curente = ;

Indicatorul lichidității imediate = ;

Reprezentare grafică a lichidității:

Conluzii:

– Conform lucrărilor de specialitate este recomandat ca rata lichidității să aibă valoarea cuprinsă între minim0,3 și 0,5, ce trece de 0,5 se consideră că situația este normală.Situația firmei CrisTIm este favorabilă în special in anii 2007 și 2008.

2.Indicatori de risc:

Indicatorul gradului de îndatorare = * 100;

Unde:

capital ămprumutat reprezintă credite peste un an/ leasinig- uri.

Pentru anul 2008 nu se calculează ăntrucât capitalurile proprii sunt negative.

Indicatorul privind acoperirea dobânzilor = ;

Concluzii:

– Capitalul propriu se poate obține scăzând din activul total valoarea datoriilor totale ale companiei.

– Cu cât valoarea indicatorul este mai mare, cu atât afacerea depinde mai mult de creditorii săi. Un raport mai mare decât 1 implică un risc mare pentru creditori. Aceștia vor ține seama de normele bancare curente și reglementările în domeniu. De regulă, o situație rezonabilă pentru cea mai mare parte a activităților este ca acest indicator să fie sub 0,5.

3.Indicatori de activitate (indicatori de gestiune):

Viteza de rotație a stocurilor (rulajul stocurilor)==Număr de ori

Număr zile stocare = * 365;

Viteza de rotație a debitorilor- clienți = * 365;

Viteza de rotație a creditelor- furnizor = * 365;

Viteza de rotație a activelor imobilizate = ;

Viteza de rotație a activelor totale = ;

Reprezentare grafică a CA in anul 2007, respectiv 2008

Concluzii:

Potrivit datelor din tabel se observă o accelerare a vitezei de rotație a activelor, exprimată prin creșterea numărului de rotații de la 5,31 la6,76, respectiv prin scaderea duratei unei rotații de la 7 în anul 2007, la 4 zile in 2008.Acest lucru reprezintă o consecință a creșterii cifrei de afaceri.

Pe ansamblu , viteza de rotație a activelor este una favorabilă, accelerarea sa fiind rezultatul reducerii duratei de imobilizare a datoriilor.

4.Indicatori de profitabilitate:

Re = * 100

Modul de analiză:

Re2006= *

Re2006= * * 100= 1,62

Re2007= * * 100 = 0,77

Re2008 nu se calculează deoarece Societatea înregistrează pierdere.

Reprezentare grafică a rentabilității economice pentru anii 2006 și 2007:

Concluzii:

Se remarcă o reducere a ratei rentabilității economice cu 0, 85 % in anul 2007 față de anul 2006, dinamică apreciată ca fiind negativă.

Măsurile care ar putea redresa situația rentabilității economice sunt legate de:

reducerea stocurilor de produse finite și neterminate

reducerea valorii investițiilor în curs de execuție

creșterea parametrilor de funcționare a investițiilor

reducerea soldului de creanțe

Analiza rentabilității financiare:

Rf = * 100

Rf 2006 = * 100 = 0,25

Rf 2007= * 100 = 0,65

Rf 2008 nu se calculează.

Reprezentare grafică a rentabilității financiare pentru anii 2006 și 2007:

Concluzii:

Rata rentabilității financiare a crescut pe seama pârghiei financiare, ceea ce înseamnă că firma, uitilizând surse împrumutate de finanțare, le-a mobilizat in activ ducând la încetinirea vitezei lor de rotație.

Rentabilitatea capitalului angajat =

Indicatorul nu se calculează pentru anul 2008 ăntrucât Societatea înregistreză pierdere.

Se remarcă :

Marja brută din vânzări =

Indicatorul nu se calculează pentru anul 2008 ăntrucât Societatea înregistreză pierdere.

5.Analiza solvabilității:

Solvabilitatea patrimonială = ;

Solvabilitate generală = ;

Solvabilitate imediată = ;

Concluzii:

– solvabilitatea se referă la capacitatea firmei de a face față obligațiilor sale bănești

din calculul solvabilității generale rezultă că societatea se încadrează în standarde normale, valoarea optimă fiind cuprinsă între 0,3 și 0,5.

Pentru anul 2007 situașia se consideră normală, iar în 2008 se inregistrează o scadere a gradului de solvabiltate cu 0,1 procente.

Capitolul 4

Concluziile studiului de fezabilitate:

Contingențe:

Acțiuni în instanță: Societatea este obiectul unui număr de acțiuni în instanță rezultate în cursul desfășurării activității curente.Conducerea Societății consideră că aceste acțiuni nu vor avea un efect advers semnificativ asupra rezultatelor economice și a poziției financiare a Societății.

Impozitarea: Sistemul de impozitare din România a trcut printr-o fază de consolidare si armonizare cu legislația europeană.Totuși, încă există interpretări defirite ale legislației fiscale.În anumite situații, autoritățile fiscale pot trata în mod diferit anumite persoane, procedând la calcularea unor impozite și taxe suplimentare și a dobânzilor și a penalităților de întârziere aferente(acumulate la o rată de aproximativ 36% pe an în 2007 și la aceeași rată în 2008).Conducerea Societății consideră că obligațiile fiscale incluse în aceste situații financiare sunt adecvate, neavând cunoștință de nici un fel de împrejurările care ar putea da naștere la o obligație potențială semnificativă în acest sens.

Prețul de transfer:Legislația fiscăla din România include principiul valorii de piață, conform căruia tranzacțiile între părțile afiliate trebuie să se desfășuare la valoarea de piață.Contribuabilii locali care desfășuară tranzacții cu părți afiliate treuie să întocmească și să pună la dispoziția autorităților fiscale din România, la cerea scrisă a acestora, dosarul de documentare a prețurilor de transfer.Societatea nu va suferi pierderi în cazul unui control fiscal pentru verificarea prețurilor de transfer.Cu toate acestea, impactul interpretărilor diferite ale autorităților fiscale nu poate fi estimat in mod credibil.Acestapoate fi semnificativ pentru poziția financiară și/sau pentru operațiunile Societății.

Criza financiară; Volatilitatea recentă a piețelor financiare internaționale și românești: Actuala criză globală de lichidități care a început la jumătatea anului 2008 a avut ca rezultat, printre altele, un nivel scăzut al finanțării pieței de capital, nivele scăzute de lichiditate in sectorul bancar și, ocazional, rate mai mari la împrumuturile interbancare și o volatilitatea foarte ridicată a burselor de valori.Incertitudinile de pe piețele financiare internaționale au determinat falimente ale unor bănci și interveția statului în salvarea altor bănci în Statele Unite ale Americii, în Europa Centrala și de Vest și în alte părți ale lumii.De asemenea , volatilitatea cursului de schimb a leului și a principalelor monede folosite în schimburile internaționale a fost foarte ridicată. În prezent, întregul impact al crizeo financiare este imposibil de anticipat și de prevenit in totalitate.Conducerea nu poate estima în mod fiabil efectele asupra poziției financiar a firmei a scăderii în continuare a lichidității piețelor financiare și a creșterii volatilității cursului de schimb al monedei naționale și a indicilor pieței de capital. Conducerea consideră că a luat toate măsurile necesare pentru a asigura continuitatea Societății în condițiile actuale.

Impactul asupra lichiditășii: Volumul finanțării din economie s-a redus semnificativ in ultima vreme.Aceasta poate afecta capacitatea Societății de a obține noi împrumuturi și/sau de a refinanța împrumuturile existente în termeni și condiții similare cu finanțările precedente.

Impactul asupra clienților: Clienții și alți debitori ai Societății pot fi afectați de condițiile de piață, ceea ce poate afecta capacitatea acestora de a rambursa sumele datorate.Acestea poate avea un impact și asupra previziunilor conducerii Societății cu privire la fluxurile de numerar și asupra evaluării deprecierii activelor financiare si nefinanciare.În măsura în care există informații disponibile, conducerea a reflectat în mod adecvat estimările revizuite ale fluxurilor de numerar viitoare în evaluarea deprecierii.

Impactul asupra garanțiilor( în special imobiliare): Piața din România pentru mai multe tipuri de garanții, în special imobiliare, a fost grav afectată de recenta volatilitate a piețelor financiare prin existența unui nivel scăzut de lichiditate pentru anumite tipuri de active. Ca urmare , valoarea realizabilă a activelor executate poate fi diferită de valoarea atribuită în situațiile financiare.

REZULTATE LUNA IUNIE – VÂNZĂRI ȘI LOGISTICĂ

În paralel cu măsurile organizatorice , în ultimele două luni ale anului 2009,s-a inițiat un plan de măsuri în scopul dinamizării vânzărilor pe de o parte și de optimizare a costurilor în cadrul grupului de cealalta parte.

Astfel, după două luni de la începerea aplicării primelor măsuri, rezultatele comparative ale lunii iunie față de aprilie 2009 la principalii indicatori din vânzări și logistică, se prezintă după cum urmează :

Volum vânzări distributie directă – creștere cu 15%

Volum vânzări lanțuri de magazine – creștere 13%

Productivitatea personal direct logistică – creștere cu 12%

Stocuri la risc logistică – reducere cu 60%

Costuri logistică – reducere cu 20%

Aceste date demonstreaza ca se poate obtine performanta, chiar si in conditii de piata nefavorabile, cu creativitate, initiativa si responsabilitate in utilizarea eficienta a resurselor avute la dispozitie, materiale, umane si financiare .

Executivul cere angajaților implicare pentru găsirea de soluții optime, fiecare la locul sau de muncă să se preocupe de identificarea de măsuri și soluții de creștere a productivițătii, a calității și a performanțelor individuale, ca parte a unei echipe unite în același efort și urmărind același obiectiv – dezvoltarea continuă a companiei CRIS-TIM.

REZULTATE STUDIU DE PIATA LUNA IUNIE :

Rezultatele promițătoare pe care le-a înregistrat în ultimele două luni, ca umare a măsurilor inițiate și aplicate, creează efecte vizibile, evidențiate în mod obiectiv prin studii de piață cum este și cel efectuat de agenția BRANDrate:

În continuare sunt prezentați indicatorii măsurați de acest studiu și rezultatele obținute de CRIS-TIM în luna iunie 2009, conform acestuia:

Rata de Comunicare – “brandul Cris-Tim sare trei poziții în clasamentul comunicării ajungând pe prima pozitie “ – valoare 13,13 față de urmatorul clasat, brandul Bunica cu 8,23.

Rata de Calitate – “Cris-Tim rămâne LIDER în clasamentul calității” – 15,64 față de urmatorul clasat, brandul Bunica – 9,75

Rata Satisfacție-Preț – Cris-Tim își întărește poziția de lider cu un nivel de 13,8.

Pozitionarea în clasament a competitorilor noștri : Caroli, locul 4; Matache

Macelaru locul 10.

Rata de Satisfacție – “Primele 3 locuri sunt ocupate de Cris-Tim ( indice 21,23) în urcare cu 5,42; Bunica 7,68 si Napolact în scădere cu 3.01.”

Rata de Recomandare – Cris-Tim Lider detașat cu un indice de 19,97 față de urmatoarul clasat, brandul Bunica cu 7,72.

În concluzie, în perioada mai-iunie 2009 brandul Cris-Tim a făcut cea mai buna mișcare, datorită efortului depus de intreaga echipă.

BIBLIOGRAFIE

Strategii investiționale, Ion Vasilescu, Editura Economica, București, 1998

Eficiența Economică a investițiilor, Radu Despa, Editura Universitară, București, 2007

Helpern,P Finanțe manageriale, Editura Economică, București, 1997

Stancu,Ion, Finanțe.Teoria piețelor financiare, Ed. Economică, București 1997

Managementul trasferului internațional de tehnologie, Lefter Chirica, Editura All, București

Bran, Paul, Finanțele întreprinderii, Editura Economică, București, 2003

Finanțele agenților economici, Maria Țole, Editura Pro Universitara, București

Analiza economico- financiară, Marius Dan Dalotă, Editura All, București

Vintilă Georgeta, Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2004

Vintilă,Georgeta, Diagnosticul financiar și evaluarea întreprinderilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1998

Adochiței Mihai, Finanțele agenților economici EDP, București, 1995

Adochiței Mihai, Finanțele întreprinderii, Editura Sylvi, București 2000

Gheorghe Vâlceanu,Analiză economico- financiară, Editura Economică, București, 2004

Revista Express Money, decembrie 2007

Revista Express Money, iunie 2009

Ziarul Financiar, martie 2009-07-03

www.cristim.ro, www.caroli.ro, www.antrefrig.ro

www.financiarul.ro