Analiza Descriptivă a Obiceiului de a Fuma în Rândul Studentilor

Universitatea de Medicină și Farmacie

„Iuliu Hațieganu”

Cluj-Napoca

Facultatea de Medicină

LUCRARE DE LICENȚĂ

Analiza descriptivă a obiceiului de a fuma în rândul studenților

Îndrumător:

Conf. Dr. Irina BRUMBOIU Absolvent:

Anca MOGA

2016

CUPRINS

Introducere……………………………………………………………………………………4

I.Partea teoretică:

Cap.1 Obiceiul de a fuma……………………………………………………………….5

1.1.Definiție…………………………………………………………………………..5

1.2.Tipuri de fumători și nefumători………………………………………….5

Cap.2 Compoziția țigărilor………………………………………………………………7

2.1. Alcătuirea țigărilor…………………………………………………………..7

2.2. Compoziția tutunului și a fumului………………………………………9

Cap.3 Tipuri de țigări…………………………………………………………………….11

3.1. Țigări light…………………………………………………………………….11

3.2. Țigări mentolate…………………………………………………………….12

3.3. Țigara electronică………………………………………………………….12

3.4. Alte produse de tutun…………………………………………………….13

Cap.4 Efectele nicotinei asupra organismului…………………………………..14

4.1.Asimilarea nicotinei………………………………………………………..14

4.2.Citotoxicitatea nicotinei……………………………………………………15

4.3.Efectele asupra sistemului cardiovascuar………………………….15

4.4.Efectele asupra sistemului respirator………………………………..16

Cap.5 Nicotina-substanță adictivă…………………………………………………..17

5.1.Dependența………………………………………………………………….18

5.2.Toleranța……………………………………………………………………..19

5.3. Sindromul de abstinență……………………………………………….19

Cap.6 Fumatul-factor de risc………………………………………………………….20

6.1.Boli ale sistemului respirator……………………………………………23

6.2.Boli ale sistemului cardiovascular…………………………………….25

Cap.7 Fumatul-problemă de sănătate publică…………………………………27

II.Partea specială

Introducere…………………………………………………………………………………31

Material și metode……………………………………………………………………….32

Rezultate……………………………………………………………………………………33

Discuții……………………………………………………………………………………….47

Concluzii…………………………………………………………………………………….51

Bibliografie…………………………………………………………………………………52

Introducere

Fumatul este una dintre cele mai frecvente forme de abuz de substanțe. Acesta este un obicei larg răspândit practicat în majoritatea societăților umane. Tutunul este singurul produs comercializat legal care a fost dovedit că dăuneaza tuturor persoanelor care sunt expuse și care determină o moarte prematură la aproximativ 50% dintre cei care îl consumă.(1)

În prezent încă ne aflăm într-o ”epidemie„ tabacică, în consecință viața a un miliard de oameni este amenințată pe parcursul acestui secol. Acțiunea promptă este necesară deoarece această răspândire largă a obiceiului de a fuma va cauza un număr de 5,4 milioane de decese. Consumul de tutun este considerat un factor de risc pentru 6 dintre cele 8 cauze majore de moarte pe plan modial, și anume: bolile cardio-vasculare, bolile cerebro-vasculare, infecții ale căilor respiratorii inferioare, tuberculoza, cancer.(2)

Fumatul este o cauza de deces care poate fi prevenită. Combaterea acestui flagel ține de acțiunile aranjate de guvern și de societatea civilă. Organizația mondială a sănătății a introdus in 2008 programul Mpower, un program cu politici eficiente de combatere și prevenire a fumatului. Încet, societatea începe să înțeleagă efectele negative ale tutunului și să respingă obiceiul de a fuma.

Scopul acestei lucrări este de a înțelege obiceiul de a fuma în rândul studenților, de a descrie modul și caracteristicile acestuia. Astfel se vor putea introduce programe de prevenție și ajutor specializat adaptate particularităților de a fuma a studenților.

“Atunci când meditez la o boală, nu mă gândesc niciodată la a găsi un remediu pentru ea, dar, în schimb, la un mod de a o preveni.” Louis Pasteur(1822-1895)

Partea teoretică

Obiceiul de a fuma

1.1. Definiție

Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, ediția a II-a, 2000, fumatul este obiceiul “de a aspira, de a trage pe gură fumul dintr-o țigară sau pipă”, de a bea(tutun), a duhăni.

A fuma înseamnă a aspira în căile respiratorii, fumul produs de țigări, pipă, trabuc sau alte produse de tutun, sau mai nou chiar vapor rezultat din nicotina lichidă din țigara electronică.

La fel ca oricare altă preocupare, fumatul este un obicei. Obiceiul este o deprindere personală câștigată prin efectuarea repetată sau un mod particular de a face ceva, de a se îmbrăca, a se purta. Obiceiul poate sa fie comun unei colectivități sau unei categorii de persoane practicat din obișnuință sau învățat.

Se constată că obiceiul nu este o caracteristică a tuturor oamenilor. Toți oamenii respiră, mănâncă, trăiesc și mor; Acestea sunt caracteristici generale ale speciei umane fără de care viața nu ar fi posibilă. Obiceiurile le au însă doar anumite comunități, grupuri de indivizi și nu sunt indispensabile vieții.(3)

1.2.Tipuri de fumători și nefumători

Pentru evaluarea obiceiului de a fuma prin intermediul formularelor cu întrebări caracteristice acestui obicei, OMS a elaborat subtipurile de practicanți ai fumatului în care o persoană interogată poate fi încadrată:(4)

Fumători- considerați cei care sunt efectiv fumători în momentul intervievării. Aceștia se împart în mai multe categorii:

Fumători zilnici-sunt cei ce fumează cel puțin o dată pe zi, în fiecare zi

Fumători ocazionali-sunt cei care nu fumează în fiecare zi,doar în unele zile

Fumătorii ocazionali pot fi la rândul lor:

Fumători cu tendința la reducere a țigărilor fumate: sunt acei fumători care în momentul intervievării sunt fumători ocazionali,dar în trecut au fumat zilnic

Fumători experimentali-sunt cei care fumeaza rar și nu depășesc mai mult de 100 țigări pe parcursul vieții

Fumători ocazionali permanenți-sunt cei care fumează în unele zile(ocazii) toată viața, care sunt fumători și în momentul interogării și care depășesc 100 țigări în decursul vieții

Nefumători-sunt cei care nu fumează în momentul interogării

Există 3 tipuri de nefumători:

Nefumător propriu-zis- care nu a fumat niciodată

Fost fumător zilnic

Fost fumător ocazional

2.Compoziția țigărilor și a fumului

2.1.Alcătuirea țigărilor

Țigările standard care se comercializează în prezent au o lungime între 85 și 100 mm și un diametru de aproximativ 8 mm.(5)

O țigară este alcătuită din: tutun, filtru, învelișul tutunului și aditivi.

Tutunul

În fabricarea țigărilor se folosesc frunze de tutun prelucrate. Ele pot fi colorate, aromate și au un conținut ridicat de nicotină. Prin ardere se produce fumul de tutun.

Nicotina este doar unul din alcalozii conținuti de frunzele de tutun, care este responsabil de dependența de obiceiul de a fuma.(3)

Filtrul

Acesta are scopul de a absorbi vaporii și de a reține particulele din fumul de tutun. Filtrul este o porțiune stabilă a țigării, restul acesteia colabându-se în timpul arderii și consumându-se pe măsură ce țigara este fumată.

Marea majoritate a filtrelor sunt compuse din acetat de celuloză la care se adaugă mătase și hârtie pentru realizarea echilibrului fizic structural al filtrului. Hârtia folosită pentru învelișul filtrului este impermeabilă pentru aer la țigările obișnuite. La țigările light, hârtia este poroasă, astfel o cantitate din aerul atmosferic amestecându-se cu fumul la inhalarea acestuia. Filtrele au fost create cu scopul minimalizării riscurilor pentru sănătate ale țigărilor. Cu toate acestea, o serie de studii efectuate pe parcurs au adus date care contrazic acest considerent. Adausul de particule activate de carbon sau alte tipuri de particule din material plastic pot ajunge să fie inhalate și prin urmare, acestea au adus noi riscuri pe care țigara fără filtru nu le avea.(3)

Tarul(gudronul) este un lichid format din substanțe chimice organice și anorganice, printre care și unele cancerigene. Acest lichid, precum și o parte din nicotină, rămân depozitate la nivelul filtrului. Studii efectuate au demonstrat o legătură direct proporțională între nivelul de tar și cancerul pulmonar.(6)

Hârtia și adezivul

În general hârtia care învelește tutunul este confecționată din celuloză și fibre textile. În procesul de fabricație la acestea se adaugă diverse substanțe chimice precum: sare, monofosfat de amoniu, citrate de sodiu si potasiu. Hârtia poate fi poroasă permițând unui anumit procent de aer să ventileze, astfel influențând rata arderii. Industriile tutunului susțin că mai mult decât oricare alt component non-tabacic, hârtia influențează calitatea țigării.(6)

Aditivi

În prelucrarea tutunul se adaugă și câteva sute de aditivi, cu rolul ameliorării gustului și menținerii condițiilor optime de umiditate a acestuia. Acesti aditivi constituie până la 10% din greutatea tutunului dintr-o țigară.

Unul dintre cei mai comuni aditivi folosiți este mentolul derivat din mentă. Teoretic, orice aditiv care a fost aprobat ca aditiv alimentar este utilizat și în fabricarea țigarilor, cu presupunerea că acești aditivi nu sunt toxici odata cu arderea și inhalarea fumului rezultat. Impactul acestor aditivi asupra toxicitatii si carcinogenezei nu a fost pe deplin studiat. Aditivii pot în schimb, crește inițierea și menținerea obiceiului de a fuma.(3,7)

2.2.Compoziția fumului de tutun

2.2.1.Fazele fumului de tutun

Fumul din țigară care arde este un aerosol din concentrație de particule lichide suspendate într-un mediu format preponderent din oxigen, azot, monoxid de carbon si dioxid de carbon.

Fumul de tutun este un amestec chimic complex și dinamic. Cercetătorii au studiat tot fumul și au analizat separat faza gazoasă și faza de particule a fumului. Faza gazoasă este definită ca acea porțiune care trece prin fibrele unui filtru cu parametrii fizici standard. Faza de particule este reprezentată de materia capturată în fibrele filtrului.

Fumul de țigară se formează atunci când țigara este aprinsă și se trage un puf din ea sau când țigara mocnește între pufuri. Fumul principal este acela care se formează când fumătorul trage un puf din țigară iar fumul lateral se formeaza din capătul țigării atunci când aceasta mocnește între pufuri. Fumul principal și fumul lateral diferă chimic. Temperatura la care arde țigara atinge 900°C în timpul pufului și scade la 400°C între pufuri.

Substanțe individuale sunt găsite în faza gazoasă, în faza de particule sau în ambele. Fumul din faza gazoasa conține: azot, oxigen, dioxid de carbon, monoxid de carbon, acetaldehide, acid cianhidric, acid nitric, amoniac, metanol, acid sulfuric, hidrocarburi, nitrosamine. Faza de particule conține: acid carboxilic, fenoli, apă, umectanți, nicotină, ceară de parafină, nitrosamine.(7)

2.2.2. Compuși chimici

Fumul de țigară conține peste 7000 de substanțe chimice, dintre care cel puțin 69 sunt cunoscute ca fiind cancerigene iar multe altele ca fiind toxice și implicate în apariția bolilor cauzate de fumat.(7)

1.Nicotina

Nicotina este cel mai ambundent alcaloid din frunza de tutun. Ea este responsabilă de apariția dependenței nicotinice, deoarce o porțiune din molecula acesteia este similară cu acetilcolina, un neurotransmițător. Nicotina este o amină terțiară care există în două forme diferite cu structură tridimensională, numite sterioizomeri. Tutunul conține doar nicotină-S care este forma cea mai activă farmacologic.(8)

2.N-nitrosamine

N-nitrosaminele se găsesc în tutun sub două forme: volatile și nevolatile, cele din urmă incluzând nitrosaminele specifice tutunului. Nitrosaminele se gasesc în mai multe produse, însă cele specifice tutunului se găsesc doar în tutun și sunt printre cele mai cancerigene substanțe conținute de tutun pe langă produșii de combustie și alți carcinogeni. Încărcătura tutunului cu aceste substanțe se face în timpul prelucrării, tratării și depozitării acestuia.(7,9)

3.Hidrocarburile aromatice policiclice

Studii relativ recente au identificat cel putin 539 hidrocarburi aromatice în fumul de țigară dintre care cel puțin 16 sunt sau au potențial de a fi cancerigene. Acestea se formează prin combustia incompletă de materie organică naturală precum lemn, petroleum și tutun. Factorii care pot infulența nivelele de hidrocarburi aromatice policiclice sunt tipul de tutun și conținutul său în nitrați. Reducerea nivelelor de hidrocarburi aromatice policiclice este dificilă, atâta timp cât fumul se obține prin arderea tutunului.(30)

4.Compușii volatili

Sunt între 400 și 500 de compuși volatili în fumul de țigară. În ordinea prevalenței, aceste gaze includ: azot, oxigen, dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxid de azot și compuși sulfurici. În fumul principal se mai gasesc și compuși aromatici, dintre care toluen, benzen, etilbenzen. Alte substanțe conținute sunt compușii carbonilici(cetone si aldehide). Aceștia din urmă au fost studiați datorită nivelelor lor care ating 1 mg generat/țigară.(7)

5.Metale

Acestea sunt arseniu, plumb și cadmiu. Vârful țigării care arde poate atinge 900°C, ceea ce permite volatizarea metalelor în faza gazoasă a fumul; dar până în momentul în care acesta este inhalat, metalele se condensează și trec în faza de particule a fumului. Pământul în care este cultivat tutunul și fertilizatorii folosiți pot influența nivelele metalelor din tutun.(7,30)

3.Tipuri de țigări

3.1.Țigările light

Țigările light sunt pe principiul concentrației scăzute de tar, nicotină și monoxid de carbon.(10)

Filtrul țigărilor light conțin unul sau mai multe orificii iar hârtia poate fi poroasă. Rolul acestor orificii este de a permite aerului atmosferic să se omogenizeze cu fumul de țigară. Astfel fumul este mai puțin concentrat.(4)

Comisia federației Americane susține că nivelele de tar sau nicotină constituente în tutun, nu pot să prevină ambundența lor în fumul de țigară inhalat. Cercetările arată că fumătorii de țigări light compensează prin luarea de puf-uri mai adânci, mai lungi și mai frecvente din țigară.(6)

Statisticile arată că schimbarea designului țigărilor (low-tar, light) pe parcursul ultimelor 5 decade, nu a scăzut riscul de îmbolnăvire printre fumători. Totodată aceste noi designuri atractive și aparent mai inofensive s-ar putea să fi interferat cu prevenția și eforturile de renunțare la acest obicei.(7)

3.2.Tigările mentolate

Mentolul este o substanță extrasă din mentă, incoloră si aromată. Adăugarea mentolului în tutun are rolul de a corecta mirosul și gustul neplăcut al fumului. Mentolul inhalat dă senzația de răcoare și de prospețime percepută nu doar la nivelul cavității bucale ci și la nivelul căilor respiratorii inferioare. Un efect mai puțin cunoscut este creșterea secreției salivare, ceea ce duce la o mai bună absorbție a compușilor nocivi din fum la nivelul mucoasei bucale.

Mentolul adăugat în țigări ca și aditiv nu face fumatul mai sigur, deși există dropsurile medicinale antiiritative și antitusive ce conțin acest component. Mentolul este deseori folosit în industria farmaceutică pentru aromă, fără să aibă un efect farmacologic.

Studiile asupra comportamentului fumătorilor de țigări mentolate arată că acești fumători inhalează fumul mai adânc datorită senzației de răcoare, astfel nicotina se absoarbe în proporții mari la nivelul alveolelor. O altă constatare este faptul că intervalul de timpul scurs între țigările mentolate fumate este mai scurt decât în cazul țigărilor normale.(3)

3.3.Țigara electronică

Este un dispozitiv alimentat pe baterie, care are un cartuș umplut cu nicotină, arome și alte substanțe chimice. Țigara electronică este un produs cu un sistem eliberator de nicotină. Acest dispozitiv trasformă nicotina și celelalte substanțe în vapor care este apoi inhalat de către utilizator. Țigara electronică nu conține tutun care să ardă, prin urmare nu se obține fum.(11)

Cartușele sunt reîncărcabile iar substanțele cu care se încarcă se pot găsi sub diferite nivele de nicotină și arome precum:mentol, ciocolată, cireșe etc. Există cartușe despre care firmele producătoare afirmă că nu conțin nicotină, însă US Food and Drugs Administration(FDA) a realizat studii și au descoperit că acestea conțin defapt nicotină.(12)

Țigara electronică este folosită deseori ca și alternativă a fumatului de țigări clasice sau chiar ca și ajutor în renunțarea la acest obicei considerând a fi un mod de a fuma mai puțin nociv. OMS susține că nu există studii care să arate siguranța țigării electronice sau eficiența acesteia ca și terapie în substituția țigărilor.(13)

3.4.Alte produse de tutun

Există și alte forme de consum de tutun precum pipa, trabucul sau tutunul de mestecat. Acestea sunt mai rar folosite. În cazul primelor două, fumul nu este inhalat în plămâni, el este tras de fumător până în cavitatea bucală apoi este suflat în aer, acțiunea purtând numele de pufăit. Mestecatul frunzelor de tutun este una dintre cele mai vechi forme de consum de tutun. (6)

Narghileaua este o formă de consum de tutun care în ultimii ani s-a raspândit internațional. Această formă de consum este apreciată tot mai des datorită diverselor arome disponibile, și datorită conceptului că aburul produs de narghilea este mai puțin dăunător decât fumul de țigară. Studii efectuate asupra prevalenței utilizării acestei metode în Statele Unite, au arătat că narghileaua este tot mai des folosită cu precădere în rândul studențiilor. Fumatul din narghilea este practicat deseori în localuri care dețin aceste dispozitive, deși sunt persoane care dețin acasă narghilea cu uz personal.(14)

4.Efectele nicotinei asupra organismului

4.1.Asimilarea nicotinei

Nicotina este un alcaloid lichid din tutun. Ea are unul din rolurile cele mai importante în efectele produse de fumat asupra organismului.

Trecerea nicotinei în fum este influențată de condițiile de ardere și de modul în care se fumează. O țigară umedă eliberează cu până la 70% mai multă nicotină decât o țigară uscată. Umezeala produce un proces de distilare mai intens și duce la eliberarea unor mai mari cantități de substanțe toxice.(3)

La fumătorii care inhalează fumul, nicotina se absoarbe la nivelul plămânilor acestora în proporție de 90%. Pentru că toate formele de niciotină sunt solubile în apă, nicotina care ajunge în tractul respirator este ușor dizolvată la nivelul mucoasei acestuia. Natura exactă și efectele depozitării depind de compziția chimică și de mărmiea particulelor din fumul de tigară, precum și de alte cracteristici ale fumului de tigară cum ar fi: mărimea, durata și adâncimea inhalării unui puf. Creșterea nivelului de depozitare a nicotinei în tractul respirator duce la creșterea nivelului de nicotină care ajunge la nivelul encefalului prin torentul circulator și prin urmare la o creștere a adicției de drog. După absorbție, nicotina trece în sânge atingând o concentrație de 0,3-3 mg. Nicotina este metabolizată în cea mai mare parte și eliberată sub formă de electroliți sau ca atare. Metabolizarea ei are loc în mai multe organe: rinichi, plămâni, ficat. Ficatul fiind principalul organ de neutralizare a toxicităii nicotinei.(7,15)

La administrarea parenterală de nicotină, efectul său toxic apare rapid iar moartea survine în câteva minute prin cefalee, amețeală, astenie acută, tulburări senzoriale, mioză apoi midriază, bradicardie apoi tahicardie, convulsii și colaps. Intoxicațiile acute pot apărea la fumătorii începători sau în cazul fumatului intensiv într-un timp scurt.(15)

4.2.Citotoxicitatea nicotinei

Efectele nicotinei asupra organismului sunt diverse având ca și principal mecanism: citotoxicitatea. Atât nicotina cât și alți compuși chimici constituenți ai fumului de tutun produc modificări la nivel celular.

Citotoxicitatea se referă la acțiuni distructive specifice pe celule. Citotoxicitatea fumului de țigară a arătat manifestarea câtorva condiții patologice precum iritație, inflamație, proliferarea celulelor, hiperplazie, stress oxidativ cu scăderea funcțiilor organelor. Studiile au evidențiat că citotoxicitatea cauzată de fumat poate avea un rol în bolile cronice precum emfizemul si ateroscleroza.(7)

4.3.Efectele nicotinei asupra sistemului cardiovascular

Efectele principale ale nicotinei sunt efecte asupra sistemului circulator și anume creșterea presiunii arteriale, creșterea frecvenței cardiace, creșterea debitului în coronare. (15)

Mecanismele prin care fumatul are efecte asupra sistemului cardiovascular sunt: stresul hemodinamic, leziunile produse asupra epiteliului vascular, creșterea gradului aterosclerozei prin conversia profilului lipidic intr-unul aterogenic, hipercoagulabilitate, tulburări de ritm cardiac, hipoxemia.(16) Statusul inflamator cronic contribuie la formarea plăcilor de aterom și la creșterea nivelelor de markeri inflamatori. Acești markeri sunt cunoscuți ca și predictori ai evenimentelor cardiovasculare și la afectări micro și macrovasculare. Biomarkerii specifici tutunului (nicotina si metabolitii ei) precum și nitrosaminele, au fost validate ca fiind măsuri care evaluează expunerea cantitativă la fumul de tigară, la fumători. Doza substanțelor cancerigene din fumul de tigara sunt reflectate în nivelele acestor substanțe cancerigene și a metaboliților lor în urina fumătorilor.

Utilizarea de nicotină( gumă, plasturi) pentru ajutarea renunțării la fumat la persoanele cunoscute cu boli cardiovasculare este mai riscantă decat continuarea fumatului.(7)

4.4.Efectele asupra aparatului respirator

Nicotina împreună cu celelalte substanțe toxice, iritative și cancerigene din fumul de tutun au efecte nocive asupra aparatului respirator.

Stresul oxidativ rezultat în urma expunerii la fumul de tutun, are un rol în patogeneza boliilor pulmonare obstructive cronice; iar substanțele chimice toxice produc iritație și inflamație la nivelul căilor respiratorii.

Activarea metabolică a substanțelor cancerigene de către citocromul P-450 are un efect direct asupra formării de compuși de adiție ai ADN-ului. De asemenea studiile au arătat că existența unor polimorfisme în genele CYP1A1 și GSTM1 duc la nivele mai crescute de compuși de adiție ai ADN-ului și un risc mai mare de cancer pulmonar la fumătorii cu acest profil genetic.(17)

În genetica moleculară, compușii de adiție ai ADN-ului sunt porțiuni de ARN legate ionic de substanțe cancerigene. Aceștia reprezintă începutul modificărilor canceroase în celule. Compușii de adiție ai ADN-ului sunt folosiți în studiile experimentale ca și markeri ai expunerii.(18)

5.Nicotina-substanță adictivă

Nicotina, unul dintre constituenții fumului de tutun este catalogată de Asociația Americană a Psihiatrilor în „Diagnostic and statistical manual of mental disorders” drept o substanță adictivă. Nicotina întrunește criterile unui drog ce provoacă dependență. Conform clasificării internaționale a boliilor acceptată de OMS, dependența tabagică este o tulburare mentală și comportamentală.(19,20)

Adicția este procesul prin care comportamentul utilizatorului poate să producă atât efecte pozitive, prin neutralizarea unor simptome sau sentimente, cât și efecte negative, deoarece aceasta scapă de sub control și nu poate fi corectată nici după multiple încercări. (27)

OMS definește dependența ca o ’’stare psihică și/sau fizică cauzată de interacțiunea între o substanță ce întrunește caracterul unui drog și organismul viu’’.(21) Această stare se descrie prin comportamente și reacții ce determină dorința de a consuma permanent sau intermitent drogul, experimentând astfel efectele sale psihice si totodata evitând discomfortul resimțit în absența sa.

Criteriile unui drog care produce dependență sunt următoarele(3)

Toleranță la utilizarea substanței

Consum îndelungat deși consumatorul ar dori să renunțe

Tentative eșuate în încercarea de a se opri

Apariția sindromului de abstinență odată cu încetarea consumului

Utilizarea drogului limitează treptat câmpul de activitate , profesional social și de petrecere a timpului liber

Alocarea unui interval de timp în scopul procurării drogului

Neîntreruperea consumului cu toate că utilizatorul cunoaște efectele negative asupra sa

5.1.Dependența

Nicotina este substanța din tutun care produce dependență. Aceasta este responsabilă de declanșarea unui mecanism pozitiv recompensator indus de consumul substantei, care in acestă situație este nicotina transmisă prin fumul de tutun. Așa se explică necesitatea compulsivă de a intra în posesia tutunului iar în lipsa acestuia se instalează sindromului de abstinență exprimat prin simptomele de sevraj, atunci când fumătorul nu are tigări în posesie.(8,22)

Fixarea nicotinei la nivelul receptorilor nicotinici colinergici de la nivelul creierului și activarea lor faciliteaza eliberarea unor mediatori chimici de tipul: acetilcolinei, noradrenalinei, dopaminei, serotoninei sau a acidului aminobutiric. Toți aceștia, dar în particular dopamina, prin declanșarea efectului comportamental de recompensare contribuie la realizarea efectului psihostimulant.(23) Așadar efectul de stimulare a sistemului nervos central face ca țigara să fie în permanență căutată, pentru stimularea activității psihice și intelectuale, creșterea atenției, a vigilenței precum și impresia generală de energizare asociata aportului de nicotină în organism. Cei mai multi dintre fumători devin treptat dependenți și ajung să fumeze ani sau zeci de ani, găsind dificil a renunța cu toate că sunt motivați să facă acest lucru.(16)

Concret, trăirile fumătorilor pot fi descrise simplificat prin recompensa (satisfacția) resimțită, constând în îmbunătățirea atenției și performanței odată cu inhalarea fumului de tutun, precum și frustrarea instalată odata cu oprirea fumatului. Această frustrare este apoi înlocuită de satisfacție odata cu reluarea consumului de tutun, ceea ce va determina îndepărtarea simptomelor de sevraj.(3)

Numărul țigărilor fumate pe zi precum și craving-ul(dorința arzătoare de a fuma) sunt indicatori buni pentru a calcula gradul de dependență.(24)

5.2.Toleranța

Toleranța este capacitatea de adaptare constând în mici reacții la nicotină consecutiv expunerii repetate la această substanță. Totodată și creșterea necesarului de nicotină în scopul obținerii efectelor anterioare resimțite la doze mai mici din acest drog este considerată tot un mecanism al toleranței. Odată cu creșterea dozei de nicotină se vor amplifica și reacțiile organismului induse de consumul acesteia. Astfel, cu timpul, dozele cerute de organism vor crește și tot mai multe din efectele produse de nicotină vor fi obținute la nivele mai mari ale aportului de substanță.(3,8,25)

Prin efectul de generare a plăcerii dopamina intervine în declanșarea dependenței. Consumul îndelungat de tutun determină în timp un fenomen de neuroadaptare, cu creșterea toleranței, ceea ce duce progresiv la eliminarea de cantitați subliminale de dopamină, iar această eliminare deficitară este considerată responsabilă de declansarea manifestărilor de sevraj și explică starea de discomfort a pacientului, denumita și disreglare hedonica(16)

5.3.Sindromul de abstinență

Cronicizarea obiceiului de a fuma aduce după sine o creștere a receptorilor colinergici din creier. Aceasta face ca în momentul în care receptorii nu mai sunt stimulați de nicotină timp de câteva ore, să se instaleze simptomele de sevraj, dintre care cele mai des menționate sunt:anxietatea, irascibilitatea, incapacitatea de concentrare, nevoia imprerioasa de tutun, foamea, tulburări de somn și chiar depresie.

Sindromul de abstinență se instalează în 4-12 ore de la oprirea bruscă a fumatului și are un maxim de intensitate în primele 24-72 ore, urmând a se diminua în urmatoarele 3-4 săptămâni.

Pentru un fumător simptomele abstinenței reprezintă totalitatea stărilor percepute ca fiind neplăcute cauzate de renunțarea la tutun. Este o perioadă dificila care poate duce la recidive în cazul în care subiectul îsi dorea să renunțe la fumat. Prin urmare în această perioadă subiectul poate avea nevoie de ajutor medical calificat și de suport psihologic.

În prezent cea mai bună strategie prin care fumătorii pot fi asistați în perioada în care vor să renunțe la acest obicei, constă în combinarea terapiei medicamentoase cu terapia psiho-comportamentală.(16)

6.Fumatul-factor de risc

Aproape toate aparatele și sistemele organismului sunt afectate de consumul de tutun. Prevenirea și reducerea morbidității cauzată de obiceiul de a fuma este unul dintre obiectivele sănătății publice și comunitare.

Tabelul 1. Afecțiuni pentru care fumatul este factor de risc(16)

Fumatul a fost incrimitat în diverse forme de cancer cum sunt:

-Cancerul pulmonar

-Cancerul laringian

-Cancerul esofagian

-Cancerul gastric

-Cancerul de colon

-Cancerul renal

-Cancerul de pancreas

-Cancerul de sân

-Cancerul din sfera genitală (prostată, penis, col uterin)

Influențele fumatului asupra vieții sexuale sunt:

*Bărbați: – scăderea libidoului și a potenței sexuale

– scăderea numărului spermatozoizilor și a potenței acestora

– infertilitate

*Femei: – amenoree secundară

– infertilitate

– menopauză precoce

– interacțiune cu anticoncepționalele

Fumatul în timpul sarcinii și consecințe asupra fătului sunt:

-avort spontan

-dezlipirea prematură de placentă

-ruperea prematură de membrane

-retard de creștere intrauterină

-nașteri premature

-greutate mică a fătului la naștere

-apneea obstructivă a nou-născutului

-sindromul morții subite a sugarului

-factor precursor pentru astmul bronșic la copil

Alte boli în care fumatul este incriminat:

-Boala Alzheimer

-Cataracta

-Leucemia

-Ulcerul peptic

-Fractura de mandibulă

-Afectiuni periodontale

-Tulburări depresive

Efecte asupra esteticii:

-Melanoza gingivală

-pete galbene pe dinți

-formarea tartrului

-pierderea dințiilor

-îmbătrânirea precoce a pielii cu apariția ridurilor

Principalele repercursiuni ale fumatului sunt asupra sistemului respirator și asupra sistemului cardiovascular

6.1.Boli ale sistemului respirator

Aparatul respirator se extinde de la cavitatea nazală până la suprafața alveolară a plămânilor, unde se realizează schimbul gazos între alveole și capilare. Fumul de tigară inhalat trece din cavitatea bucală și străbate tractul respirator până în alveaole, unde substanțele solubile din gaz se asorb iar particulele se depun. Doze substanțiale de agenti carcinogeni și toxine eliberate la acest nivel, îi pune la risc pe fumători cu boli respiratorii maligne sau non-maligne.(7)

Bolile respiratorii non-maligne sunt: Bronhopneumopatia obstructivă cronică, astmul bronșic, infecțiile respiratorii recurente, tuberculoza iar maligne: cancerul pulmonar.

a)Bronhopneumopatia obstructivă cronică(BPOC)

Peste 90% din cazurile de BPOC sunt atribuite fumatului. Mecanismul prin care tutunul acționează asupra componentelor aparatului respirator sunt multiple și complexe, trei procese fiind fundamentale: agresiunea oxidativă, inflamația și creșterea activității elastazice, aceasta din urmă este resposabilă de degradarea țesutului conjunctiv în condițiile unei diminuari a activității antiproteazice(16). Mortalitatea în BPOC este în continua creștere iar date sugestive din studii efectuate arată că femeile par a dezvolta o formă mai agresivă de bronhopneumopatie.(17)

b)Astmul bronșic

Relația dintre fumat și astmul bronșic este dovedită de studii epidemiologice la fel cum a putut fi probată și o creștere a gravității astmatice la fumători. Printre argumentele aduse în favoarea acestei relații se numără și constatarea hipersensibilității bronșice în cazul fumatului pasiv. Există actualmente explicații ale modului în care tutunul induce astmul si acestea se fundamentează pe modificări ale eliberării de citokine din macrofage, pe scăderea nivelului interleukinei 6 și pe o creștere a celularității și anume a polimorfonuclearelor.(16)

c)Infecțiile respiratorii recurente

Creșterea susceptibilitatii fumătorilor la infecții respiratorii este explicată prin efectul direct al componentelor fumului asupra căilor respiratorii și prin modificari imunologice deopotriva ale imunitatii mediate celular și umoral.(16)

d)Tuberculoza

Tuberculoza a fost principala cauză de moarte în Statele Unite secolul trecut iar de atunci rata acesteia este în scădere.

Legătura dintre tuberculoză și fumat este cunoscută de multă vreme, însă studii recente au întărit acestă afirmație. Acestea au arătat ca fumatul dublează riscul de apariție a bolii. Conform OMS 2010, mai mult de 1 miliard de oameni fumeaza la nivel global iar cifrele estimative pentru incidența tuberculozei au fost de 9 milioane de cazuri si 1,3 milioane de decese din această cauză. Fumatul ca și factor de risc pentru tuberculoză, variază în funcție de caracteristicile epidemiologice ale populației, cele mai înalte riscuri fiind în China și India. (17)

d)Cancerul bronhopulmonar

85% dintre carcinoamele bronho-pulmonare sunt datorate fumatului. În România ocupă locul întai de mortalitate la barbati si locul al 4-lea de mortalitate la femei.(26)

Efectul carcinogen este cu atât mai mare cu cât numărul țigărilor fumate este mai ridicat și cu cât durata consumului de tutun este mai lungă. Un alt factor de care depinde apariția cancerului este tipul tigărilor fumate; riscurile fiind mai mari în cazul tigărilor fără filtru. De asemenea implicat este gudronul; acesta este rezidul condensabil al fumului ce rămâne depus în filtrul tigării. Prin urmare, cu cât conținutul în gudron este mai mare, cu atât crește și riscul de cancer.(16)

6.2.Boli ale sistemului cardiovascular

Conform Asociației Americane pentru Boli Cardiace, consumul cronic de tutun este cel mai important factor pentru producerea bolii arterelor coronare și a insuficienței funcționale cardiovasculare. Substanța chimică incriminată este nicotina.(3)

Efectele consumului de tutun și implicit de nicotină cresc riscul apariției bolilor sistemului cardiovascular dintre care: hipertensiunea arterială, ateroscleroza, accidentul vascular cerebral, anevrismul arterial, moartea subită.

a)Hipertensiunea arteriala

La originea creșterilor tensionale arteriale, ar sta se pare, spasmele pe care le produce nicotina la nivelul capilarelor precum și celelalte modificari în relație cu creșterea lipidelor, al colesterolului seric, al trigliceridelor, glicemiei și fibrinogenului. Depunerile substanțelor toxice din fumul de tigară la nivelul pereților arteriali, conduc în timp la îngroșarea și întărirea lor. Ei iși pierd astfel elasticitatea și apare rezistența vasculară la fluxul sangvin.

b)Ateroscleroza

Nicotina și monoxidul de carbon sunt principalii incriminați în apariția aterosclerozei. Datorită lor, are loc creșterea nivelului sangvin de colesterol și formarea plăcilor de aterom.(3) În continuare pot apare evenimente cardiovasculare precum: arteriopatia cronică a membrelor inferioare, accident vascular cerebral, infarct miocrardic acut. Când localizarea plăcilor de aterom este la nivelul arterelor membrelor inferioare, se produce obstruarea acestora cu apariția arteriopatiei cronice obliterante. Dacă părti de aterom migrează prin fluxul sangvin poate apărea infarctul miocardic acut atunci când acestea blocheaza coronarele sau accident vascular cerebral când acestea blochează artere cerebrale.

c)Accidentul vascular cerebral(AVC)

După ajustări de date și evaluarea altor factori de risc pentru AVC, fumătorii au un risc mai crescut de AVC și o mortalitate mai mare de cauză cerebrovasculară față de nefumători. Într-o meta-analiză din 32 de studii RR al AVC în asociere cu fumatul a fost de 1,5. RR diferă în funcție de subtipurile de AVC. 1,9 pentru infarct cerebral, 0,7 pentru hemoragie cerebrală și 2,9 pentru hemoragie subarahnoideană. Cercetătorii au raportat o relație doză-raspuns între nr de țigări/zi și RR. După oprirea fumatului riscul de AVC scade pe parcursul mai multor ani.(7)

d)Anevrismul arterial

. Studiile asupra mortalității au demonstrat că exista un risc mult mai mare de moarte prin anevrism aortic abdominal în rândul fumătorilor decât în rândul nefumătorilor. Riscul dezvoltării unui anevrism aortic este estimat mai mare la fumătorii cu valorile tensionale minime peste 100 mmHg.(3,7)

e)Moartea subita

Cel mai frecvent, moartea subită este produsă de bolile cardiovasculare. Fumatul este un risc pentru moartea subita de cauza cardiaca produsă prin aritmii și infarct miocardic. Un studiu efectuat în anul 1995 a găsit o asociere între oprirea fumatului și reducerea riscului de moarte la pacienții cu Insuficiență ventriculară stângă. Studiul a aratat că riscul de infarct miocardic recurent a fost mai mic la cei care s-au oprit din fumat imediat dupa incident față de cei care au continuat să fumeze.(7)

7.Fumatul-problemă de sănatate publică

Fumatul este de mult cunoscut responsabil de creșterea morbidității și a mortalității. Definiția dată de OMS pentru starea de sănătate include starea de bine fizic, psihic și social; prin urmare fumatul afectează această stare pe toate planurile.

Relația dintre fumat și starea de sănătate se extinde și în afara creșterii numărului de boli cauzate de fumat. Fumătorii experimentează o stare de sănătate deficitară începând de la o vârstă tânară extinzându-se în viața de adult. Acest deficit al statusului fumătorilor nu-i afectează doar pe ei, indirect afectează mediul și persoanele din jur și costurile ce țin de sistemul de asistență medicală.(16)

În anul 2011, numărul fumătorilor din întreaga lume era estimat la 1 miliard. În afară de acest tip de fumat activ, este cunoscută existența și efectele negative ale fumatului pasiv, care constă în inhalarea involuntară a fumului de tutun de către persoane care se află în aceeași încăpere cu fumători activi. Obiceiul de a fuma este un pericol public prin multiplele sale repercursiuni asupra întregii comunități.(1)

Treptat, în urma dovezilor clare ce arată pericolul consumului de tutun asupra sănătății populației, societățile au început sa privească fumatul într-o lumină negativă. Prin urmare s-a impus luarea unor măsuri de prevenire și combatere a consumului de tutun.

In 2008 OMS a elaborat programul Mpower. Acesta este un pachet format din 6 cele mai importante și eficiente politici de control al fumatului.(2)

Programul Mpower:

Monitorizarea consumului de tutun și informații privind extinderea „epidemiei” tabacice

Protecția oamenilor de fumul de tutun. Toți oamenii au dreptul de a respira un aer curat. Spații cu fumatul interzis sunt esențiale pentru protejarea nefumătorilor și eventual pentru „forțarea” fumătorilor să fumeze mai puțin sau chiar să renunțe la acest viciu.

Oferirea de ajutor și suport pentru renunțarea la fumat. Țările trebuie să inițieze programe și intervenții efective pentru consumatorii de tutun care vor să scape de această dependență.

Avertizare asupra pericolului consumului de tutun

Aplicarea interdicțiilor asupra reclamelor, promovării și sponsorizării tutunului

Creșterea taxelor pentru tutun

Prin urmare mai multe țări au interzis fumatul în public, în majoritatea locurilor publice. Țările dezvoltate au adoptat măsuri de control asupra fumatului prin controlul reclamelor pentru produse de tutun, impozite mari la toate produsele de tutun, etichetarea tututror pachetelor de tigari, avertizari asupra pericolului reprezentat de fumat pentru sanatate cu schimbarea frecventa a anunțurilor, publicitate antifumat, interzicerea fumatului în spatile publice, conturarea unor politici antifumat cu formarea unor obiective clare, evaluarea și urmarirea progreselor în antingerea acestor obiective.(28)

Programele de combatere a fumatului se pot desfășura sub forma educației în grupuri mici, programe de intervenție individuală, comunitară, măsuri legislative, interdicția fumatului în instituții și localuri, campanii publicitare, programe educaționale de masă. (28)

Renunțarea la fumat este recomandat a fi coordonată de către personal medical specializat. Programele de asistare a fumătorilor care vor să renunțe la acest obicei au la bază terapia psiho-comportamentală și terapia medicamentoasă. Consilierea individuală se realizează în funcție de mai multe criterii: profilul psihologic al fumătorului, vârsta, motivația de a renunța, tentativele eșuate de a renunța și în funcție de răspunsurile la chestionarul standard asupra statusului fumatului. (16)

Există 3 intervenții medicale mai des folosite:

1.Sfatul medical minimal-se recomandă în asistența primară

2.Consiliere specializată

3.Consiliere de grup

În România fumatul a fost interzis parțial în spațiile publice închise cu scopul de a diminua efectele nocive ale fumatului. Fumatul era permis doar în spațiile special amenajate cu respectarea unor condiții obligatorii. S-a impus interzicerea comercializării produselor de tutun în incinta sau la o distanță de 50 m de spitale și unități de învățământ cu excepția unităților de învățământ superior. De asemenea este obligatorie tipărirea pachetelor de țigări cu avertismente și imagini color care să ilustreze efectele fumatului asupra sănătății și este interzisă orice formă de publicitate sau promovare pentru produsele de tutun.

La sfărșitul anului 2015 a fost inițiată o lege de către Ministerul Sănătății și susținută de mai multe organizații din domeniul medical și unele ONG-uri pentru interzicerea fumatului în toate spațiile închise din România indiferent de destinația lor, precum și în parcuri și locuri de joacă pentru copii. În 27 ianuarie 2016 Curtea Constituțională a validat legea antifumat iar Președintele României a semnat în 29 ianurie 2016 decretul pentru promulgarea legii privind modificarea și completarea legii 349/2002 pentru prevenirea și combaterea consumului de tutun.(1)

PARTEA SPECIALĂ

Introducere

Cunoașterea obiceiului de a fuma are importanță majoră, întrucât percepțiile studenților și a adulților tineri în general asupra fumatului, sunt pozitive. Astfel abordarea consumatorilor de tutun trebuie să includă subiecte precum contrazicerea presupuselor beneficii și informarea asupra riscurilor obiceiului de a fuma.

Astfel „programele de deșteptare” asupra conștientizării riscurilor reale ale fumatului asupra sănătății trebuiesc inițiate cât mai devreme chiar în rândul studenților deoarece renunțarea precoce la fumat previne apariția bolilor cronice și scade riscul dezvoltării unor neoplazii.

Scopul lucrării

Scopul acestui studiu a fost descrierea obiceiului de a fuma prin analizarea principalelor carcateristici și activități ale fumătorilor relaționate cu obiceiul de a fuma.

Astfel am formulat următoarele două obiective:

1.Comparare între două loturi: fumători și nefumători

2.Determinarea frecvenței anumitor caracteristici și activități ale fumătorilor intervievați relaționate cu obiceiul de a fuma

MATERIAL ȘI METODE

Lotul studiat:

Eșantionul a fost format din 140 de studenți ai universităților din Cluj Napoca: Universitatea de Medicină și Farmacie(UMF), Universitatea de Medicină Veterinară(USMV), Universitatea Tehnică(UTCN), Universitatea Babeș-Boylai(UBB), Facultatea de științe economice și gestiune a afacerilor(FSEGA), ce au completat chestionarul alcătuit din întrebări generale și întrebări referitoare la obiceiul de a fuma, pe perioada 1.12.2015-1.05.2016(6 luni).

Tipul studiului

Studiul este de tip descriptiv, observațional. Culegerea datelor s-a realizat longitudinal prin eșantionare.

Culegerea datelor:

Culegerea datelor s-a realizat prin formularea unui chestionar (anexa 1) online folosind Google Forms și distribuirea acestuia prin e-mail sau pe rețelele de socializare. De asemenea același chestionar a fost listat și împărțit prin căminele studențești din campusul Hașdeu pentru a cuprinde un număr mai mare de studenți și a diversifica metoda de culegere a datelor.

Criterii de includere și excludere

a) Criterii de includere:

-Studenți fumători și nefumători ai universităților din Cluj-Napoca

b) Criterii de excludere:

-Elevi sau minori

-Persoane care și-au terminat studiile

-Persoane care nu au dorit să completeze chestionarul

Statistica

În cazul variabilelor cantitative datele au fost afișate sub forma de mediana și limite extreme întrucât distribuția acestora nu a fost normală. Testarea diferențelor înregistrate în distribuția variabilelor calitative între loturi a fost realizată utilizând testul Hi pătrat sau testul Fischer Exact, după caz. Baza de date și analiza statistică a acestora s-a realizat utilizând Microsoft Office Excel 2010 și EpiInfo versiunea 3.1.5.

REZULTATE

În studiul de față au fost incluși 140 de studenți, 98 fumători și 42 nefumători.

Am realizat histograma pentru afișarea distributiei vârstei în întreg esantionul studiat( fig. 1)și separat doar pentru studenții fumători( fig. 2)

Figura 1. Distribuția în funcție de vârsta studenților

Se observă că distribuția în funcție de vârstă nu este normală. Mediana lotului studiat este 22, cu limitele minimă si maximă de 18, respectiv 42 de ani, cu un interval de încredere de 95%. Valoarea p>0,05.

Figura 2. Distribuția pe vârste a studenților fumători

Am evidențiat că nu există diferențe majore între cele două histograme,deoarece majoritatea studenților care au completat chestionarul au avut vârste cuprinse între 19-24 de ani după cum se observă în figura 3.

Figura 3. Frecvența studenților pe vârste

Comparare a două loturi (fumători cu nefumători)

În urma cuantificării statusului de fumător, 70% dintre studenții intervievați sunt fumători. Datele calitative au fost afișate sub formă de procentaj.

Figura 4. Frecvența obiceiului de a fuma în rândul studenților

Referitor la sexul studenților nefumători chestionați, s-a observat că 52% sunt de sex masculin.(vezi fig. 5)

Fig.5 Sexul studenților nefumători

Diferența între cele două loturi(nefumători și fumători) este dată de procentul mai mare a sexului feminin-59% (fig 7) printre studenții fumători față de studenții nefumători(48%). Valoarea lui p >0,05.

Fig 6 Sexul studenților fumători

În funcție de mediul de proveniență s-a observat o diferență între cele două loturi, și anume în cazul studenților fumători, aceștia provin în proporție de 72% din mediul urban.(vezi figura 7). Valoarea lui p>0,05.

Figura 7. Mediul de proveniență a fumătorilor

În cazul studenților nefumători 60% dintre aceștia provin din mediul urban.(fig 8)

Figura 8. Mediul de proveniență a studenților nefumători

Determinarea frecvenței anumitor caracteristici ale studențiilor fumătorilor relaționate cu obiceiul de a fuma

În funcție de domiciliu în Cluj al studenților fumători, s-a constatat că 48% dintre ei stau în cămin.( fig 9)

Figura 9. Domiciliu în Cluj al studenților fumători

Analizând facultatea la care sunt înscriși studenții, am observat că aproape jumătate dintre studenții fumători sunt la Universitatea de Medicină și farmacie( fig 10). Valoarea p>0,05.

Figura 10. Facultatea la care sunt înscriși studenții fumători

S-a observat că aproximativ un sfert (25 de studenți) au inițiat fumatul la vârsta de 18 ani.( fig 11)

Figura 11. Vârsta la care studenții au inițiat fumatul

S-a observat că din totalul fumătorilor, 69% dintre aceștia fumează constant.( fig 12)

Figura 12. Modul în care fumează studenții fumători intervievați

În legătură cu tipul țigărilor fumate de studenți, s-a observat că tigările normale reprezintă jumătate din totalul acestora.( fig 13)

Figura 13. Tipul de țigări fumate de studenții fumatori

S-a constatat că majoritatea studenților fumători fumează între 10-20 țigări/zi și <5 țigări/zi( fig 14)

Figura 14. Numărul de țigări/zi

Printre fumătorii intervievați s-a constatat că aproape jumătate din ei fumează cel mai mult în timpul zilei(45%) și dimineața(33%)- fig 14 și cel mai fecvent asociază țigara cu cafea(62%)- fig 15.

Figura 14. Perioada din zi în care se fumează mai des

Figura 15.Cu ce se asociază țigara cel mai fecvent

Cât ține de mediul în care studenții fumează cel mai frecvent, rezultatele majoritare au fost de 45% în localuri.( fig 16) iar un procent de 61% din ei fumeaza mai des in weekend( fig 17).

Figura 16. Mediul în care studenții fumează cel mai des

Figura 17. Frecvența studenților care fumează mai des în weekend

S-a observat că un procent mai mare dintre studenții care fumeaza(46%), atunci când își aprind o țigară o fac pentru că simt nevoia.( fig 18)

Figura 18. Motivul pentru care studenții își aprind țigara

Referitor la consumul de alte produse din tutun sau care conțin nicotină, s-a observat că 51% dintre studenții fumători au fumat și trabuc( fig 19), 82% au fumat narghilea(fig 20) iar 49% au fumat țigară electronică (fig 21).

Figura 19.Consumul de trabuc în rândul studenților fumători

Figura 20. Consumul de narghilea în rândul studenților fumători

Figura 21. Consumul de tigară electronică în rândul studenților fumători

Verificând nivelul de cunoștiințe asupra faptului că fumatul este dăunător, s-a observat că toți studenții știu acest lucru. Însă pe 26% dintre ei nu-i interesează că fumatul dăunează grav sănătății.( fig 23)

Figura 23. Interes asupra faptului că fumatul este dăunător

S-a observat că 61% dintre studenții fumători consideră că fumatul îi afectează cel mai mult pe plan medical( fig 24), iar 54% dintre studenții fumători chestionați au avut tentative de renunțare la fumat( fig 25.)

Figura 24. Planurile cele mai afectate de obiceiul de a fuma din viziunea studenților

Figura 25. Tentative studenților de a renunța la fumat

S-a observat că un procent majoritar de 49% dintre studenții fumători consideră că sunt dependenți de țigări.( fig 26)

Figura 26. Dependența de obiceiul de a fuma recunoscută de studenți

La întrebarea dacă o să renunțe la fumat în viitor 77% dintre studenți au răspuns afirmativ.( fig. 27)

Figura.27 Intenția studenților de a renunța la fumat pe viitor

Din totalul studenților fumători 36% au afirmat că dacă ar primi un ajutor specializat ar fi dispuși să renunțe la obiceiul de a fuma.( fig 28)

Figura.28 Dispunerea studenților de a renunța la fumat dacă ar primi ajutor specializat

Capitolul 4.DISCUȚII

Prin compararea celor două loturi de studenți: fumători și nefumători am vrut sa găsesc diferențe ce țin de sex și mediul de proveniență, deoarece aceste două variabile sunt cunoscute ca și a influența comportamentul personal. Am observat că în lotul studențiilor fumători sexul feminin îl depășește pe cel masculin cu 11%, însă valoarea lui p>0,05 face ca această observație să nu aibă semificație statistică. Acest rezultat se datorează numărului mic de subiecți incluși în studiu. Un studiu efectuat în Polonia incluzând 521 studenți a arătat că factorii cu cel mai mare impact asupra obiceiului de a fuma sunt sexul și mediul de proveniență. Studenții de sex masculin și studenții care provin din mediul urban sunt mai predispuși în inițierea și menținerea obiceiului de a fuma. (31)

Rapoartele recente din literatura de specialitate indică existența în rândul studenților și a adulților tineri a unui nou fenomen și anume: fumatul social. Contextul social e dovedit a fi un factor important în inițierea fumatului și în stabilizarea acestui obicei. Astfel, cercetătorii din industria tutunului au pus accent pe mediul social ca fiind propice în încurajarea obiceiului de a fuma. Întrucât mediile sociale sunt importante pentru adulții tineri, campaniile de tutun țintesc aceste locuri încercând să asocieze diverse activități cu fumatul. O caracteristică a acestui fenomen o reprezintă viziunea fumătorilor sociali asupra propriului comportament. Ei nu se consideră fumători, consideră că au control asupra acestui obicei și că nu se află sub dependența tutunului, deoarece ei fumează ocazional doar atunci când socializează în colective și localuri, nepracticând fumatul atunci când sunt singuri.(29)

Rezultatele obținute în studiu de față indică pezența „fumatului social” în rândul studențiilor de la facultățiile din Cluj-Napoca. Referitor la domiciliul în Cluj al studențiilor, 46% dintre studenții fumători locuiesc în cămin; acesta fiind un loc propice de socializare cu colegii ”la o țigară„. De asemenea faptul că 65% dintre studenți fumează cel mai des dimineata și în timpul zilei donotă asocierea obiceiului de a fumă cu anumite activități: pauzele de la facultate, consumul de cafea (62% dintre studenții fumători) în localuri, stresul dinainte de examene. Un studiu observațional realizat în Marea Britanie asupra asocierii obiceiului de a fuma cu consumul de cafea a ajuns la concluzia că există o puternică legătură între acestea două.(32).

Consumul de alcool este de asemenea asociat cu obiceiul de afuma întrucât 33% dintre studenții fumători au afirmat că fumeaza cel mai des seara când socializează în localuri și cluburi. Per total 45% dintre studenții fumători intervievații au afirmat că mediul în care fumeaza cel mai des este în localuri, iar numărului de țigări/zi crește pe timp de weekend la 61% dintre studenții fumători.

O altă caracteristică a studențiilor fumători este tendința acestora de a încerca și alte produse pe bază de tutun sau nicotină. Dintre aceste produse, am analizat prevalența consumului de trabuc, narghilea și țigară electronică. Rezultatele au fost evidente că există o cultură ce se propagă în rândul studențiilor, și anume aceea de a fuma narghilea în localuri. 82% dintre studenții fumători incluși in acest studiu au fumat și narghilea. Tot în procesul de socializare în grupuri, localurile au în dotare narghilea și țigări electronice care pot fi închiriate de către consumatori. Obiceiul de a fuma din narghilea se practică în rândul tinerilor din Orientul Mijlociu cu o prevalență de fumat constant de 11%-32% și cu dovezi a unei recente creșteri a acestei prevalențe. In 2008 studenții facultății Birmingham au fost incluși într-un studiu și s-a ajuns la concluzia că fumatul din narghilea este comun în rândul studențiilor indiferent de sex, etnie, mediu de proveniență. Acest fumat din narghilea se poate supraadăuga fumatului de țigări sau poate provoca persoanele nefumătoare de țigări să inițieze acest obicei.(33)

Motivul pentru care studenții fumează este divers: de la faptul că ”simt nevoia„ până la „din plictiseală”. 49% dintre studenții fumători incluși in acest studiu au afirmat că ei cred că sunt dependenți. Un studiu asemănător s-a realizat în 2013 și a analizat percepțiile adulților tineri(18-24 ani) asupra beneficilor și riscurilor obiceiului de a fuma și s-a ajuns la concluzia că tinerii au percepții pozitive asupra fumatului și totodată nu sunt pe deplin conștienți asupra riscurilor. Câteva dintre percepțiile pozitive ale studențiilor asupra obiceiului de a fuma: fumatul este relaxant în momente stresante, fumatul alungă plictiseala, fumatul ajută la menținerea greutății corporale. Astfel este important ca viitoarele programe și campanii anti-fumat să nu includă doar comunicarea riscurilor asupra sănătății ci de asemenea să contrarieze percepțiile pozitive ale tinerilor referitor la fumat.(34)

Procentul cel mai mare dintre studenții fumători intervievați aparțin profilului medical/farmaceutic(43%), în studiul de față acest procentaj nu are semnificație statistică întrucât lotul studiat a fost unul relativ restrâns. Cu toate acestea mulți studenți ai profilului medical, atât în România cât și peste granițe, sunt adepții obiceiului de a fuma. Ca viitori practicanți în sistemul medical și farmaceutic, studenții au un rol în împiedicarea răspândirii fumatului și în a oferi un exemplu pozitiv cetățeniilor. Un studiu efectuat în 2007 a indicat că prevalența obiceiului de a fuma printre studenții profilului medical(medici,stomatologi,asistenți) variază în functie de țară și de cultură. În toate cazurile această prevalență părea să crească pe măsură ce studenții ajungeau în ani terminali.(35)

Toți studenții intervievați în acest studiu au afirmat că sunt la curent cu riscurile obiceiului asupra sănătății,însă 26% din ei au mărturisit că acest lucru nu-i interesează. Cu toate că studenții cunosc riscurile fumatului, gradul de conștientizare a acestora este scăzut, întrucât în balanța beneficiu-risc, studenții consideră că obiceiul de a fuma le aduce mai multe beneficii. 61% dintre studenții fumători consideră că fumatul îi afecteaza cel mai mult pe plan medical, însă restul de 39% consideră că îi afectează pe plan financiar mai mult, ceea ce denotă tratarea cu superficialitate a posibilelor consecințe asupra sănătăți și interesarea materială în principiu.

În legătură cu intenția studențiilor de a renunța la obiceiul de a fuma în viitor, un procent mare de 77% dintre aceștia plănuiesc să facă acest pas.

CONCLUZII

Două treimi dintre studenții incluși în studiu sunt fumători.

Mai mult de jumătate din fumătorii interogați sunt de sex feminin.

Majoritatea au început să fumeze la 18 ani sau mai devreme și fumează constant.

Preferințele studențiilor fumători sunt pentru țigările normale, fumate în timpul zilei, în localuri sau acasă și asociate mai frecvent cu consumul de cafea.

Chiar dacă majoritatea fumătorilor sunt conștienți de faptul că obiceiul de a fuma dăunează sănătății, aceștia au fumat și narghilea și au încercat țigara electronică.

O parte dintre studenții fumători ar fi dispuși să renunțe la obiceiul de a fuma dacă ar avea sprijinul unui personal calificat pentru aceasta.

Anexa 1. Chestionarul utilizat pentru analizarea obiceiului de a fuma

ANALIZA DESCRIPTIVĂ A OBICEIULUI DE A FUMA ÎN RÂNDUL STUDENȚILOR

Vârsta: ……….. (ani împliniți)

Genul:

 Masculin

 Feminin

Mediu de domiciliu:

 Urban

 Rural

În Cluj locuiți :

 Cu părinții

 Cămin

 Chirie

 Altfel

Facultatea la care ești înscris/ă : ……………………………………….

Anul de studiu în care te afli: ……..

1. Ești fumător/fumătoare?  Da

 Nu

2.Cum fumezi?

Constant(zilnic)

 Ocazional

3.De la ce vârstă ai început să fumezi constant?

……….

4.Care este motivul pentru care ai început să fumezi ?

 din curiozitate

 mi s-a părut interesant

 ca să mă integrez în grup

 altul ; care ? …………………………………………..

5.Care este motivul pentru care menți fumatul ?

□simt nevoia

□mă relaxeaza

□îmi place

□din cauza anturajului

□altul ; care ?………………………….

6.Câte țigări fumezi pe zi?

 <5

 5-10

 10-20

 >20

7.De care țigări fumezi?

normale

mentolate

slimuri

lungi

8.În care perioadă a zilei fumezi mai mult?

 dimineața

 în timpul zilei

 seara

 noaptea

9.Cu ce asociezi țigara cel mai des?

 cafea

 suc

 alcool

 ceai

 altceva ; ce ?……………………………………..

10.În ce mediu fumezi cel mai des?

acasa

în aer liber

în localuri

 la facultate

 altul ; care ? …………………………………………..

11.Atunci când fumezi o țigară, o faci pentru că:

simt nevoia

 mă plictisesc

din obișnuință

o asociez cu o anumită activitate care o fac(de ex. când citesc ziarul)

 altceva ; ce ? …………………………………………..

12.Fumezi mai des în weekend?

 da

 nu

13.Ai fumat vreodată trabuc?

da

 nu

14.Ai fumat narghilea?

 da

nu

15.Ai încercat vreodată ca și alternativă țigara electronică?

 da

 nu

16.Știi că fumatul este dăunător?

da

nu

17.Te interesează faptul că fumatul dăunează?

 da

nu

18.Pe ce plan crezi că te afectează cel mai mult fumatul?

social

medical

 financiar

 altul ; care …………………………………………..

19.Ai încercat vreodată să te lași de fumat?

□da

□nu

20.De ce ai reluat fumatul după renunțare ?

……………………….

21.Te consideri dependent/ă de țigări?

□da

□nu

22.Intenționezi pe viitor să te lași de fumat?

da

nu

nu știu

23.Care este motivul pentru care dorești să renunți la fumat pe viitor ?

……………………………………….

24. Daca ai primi consiliere și ajutor specializat, ai fi dispus să renunți la fumat?

da

nu

BIBLIOGRAFIE

1.Definiția fumatului. Available from URL:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Fumat accesat în 15.03.2016

2. *** WHO Report on the global tobacco epidemic. The MPOWER package. Geneva World health organization;2008. p 7-14.

3.Trofor A,Loghin CA. Fumatul de la obicei la boala. Ediția a 2-a. Iași Editura Tehnopress; 2005

4.*** World Health Organization. Guidelines for controlling and monitoring the tobacco epidemic.Geneva. Who. 1998

5.Trofor A.,Mihalescu T.,Frasila I. Tutunul-factor de risc in cancerul bronho-pulmonar:stadiul actual al cunostitelor. Vol. Rezumate al confer. INSPIR.Iasi. 2003

6. Geiss O, Kotzias D, Tobacco, Cigarettes and Cigarette Smoke, Institute for Health and Consumer Protection. Italy. 2007

7.*** How tobbaco smoke cause disease, The Biology and Behavioral Basis for Smoking-Attributable Disease- Raport of Sergeon General,US Departament of Health and human services. Rockville,MD 2010

8.*** The health consequence of smoking-Nicotin addiction-A raport of sergeon general 1988. Available from URL:

https://profiles.nlm.nih.gov/ps/access/NNBBZD.pdf

accesat la data de 01.03.2016

9.Hecht SS,Stepanov I,Carmella SG, Exposure and Metabolic Activation Biomarkers of Carcinogenic Tobacco-Specific Nitrosamines. [serial online] 2016 [cited 02.03.2016] Acc Chem Res. 2016 Jan 19;49(1):106-14 Available from: URL: http://www.cancer.gov/research/nci-role/spotlight/merit/hecht

10. Shopland D.R. Historical perspective:the low tar lie. Tobacco Control. Vol 10. 2001, p 11-13

11. Electronic cigarrete. Available from URL:

https://en.wikipedia.org/wiki/Electronic_cigarette accesat la 02.03.2016

12.*** US Drug and Food Administration. Available from URL:

http://www.fda.gov/NewsEvents/PublicHealthFocus/ucm173146.htm

accesat la 02.03.2016

13.***WHO http://www.who.int/mediacentre/news/releases/2008/pr34/en/ accesat la 02.03.2016

14. Smith S,Maziak M, Ward KD,Eissenberg T, Waterpipe tobacco smoking: Knowledge, attitudes, beliefs, and behavior in two U.S. samples. [serial online] 2008 [cited 01.03.2016] Nicotine Tob Res. 2008 Feb; 10(2): 393–398. Available from: URL:

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3215239/

15. Barnea M, Barnea E. Fumatul Efecte asupra sănătății Profilaxie. București Editura medicală 1984 p 42-50

16. Trofor A, Mihălțan F,Mihăicuță Ș, Pop M, Todea D. Noțiuni generale de tabacologie. Iași Editura Tehnopress 2008

17.*** The health consequences of smoking-50 years of Progress,Raport of Sergeon General,US Departament of health and human services, Rockville MD. 2014

18. Compușii de adiție ai ADN-ului. Available from URL:

https://en.wikipedia.org/wiki/DNA_adduct accesat la 17.03.2016

19.*** Diagnostic and statistical manual of menatl disorders.3-ed ed. American Psihiatric Association. Washington D.C. 1987

20. Savanor D. It is the nicotine Or the tobacco?, Bull. Of the WHO,vol 78.nr. 7, 2000.p 943-44

21.*** Diagnostic and Statistic Manual of Mental Disorders,4-th ed. American Psychiatric Association. Washington D.C. 1994

22.*** International Agency on Tobacco and Health nicotine replacement –a systemic review, NLM Pubmed, Cochrane tatabase Syst.rev., 2000, 3.

23. Mihaltan F., Ulmeanu R. Nicotina-drog sau medicament?, Pneumologia vol. XLIX, nr.3, 2000.

24. Pérez-Rubio G, Sansores R, Ramírez-Venegas A, Camarena Á, Pérez-Rodríguez ME, Falfán-Valencia R, Nicotine Addiction Development: From Epidemiology to Genetic Factors. [serial online] 2015 [cited 02.03.2016] Rev Invest Clin. 2015 Nov-Dec;67(6):333-43 available at URL http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26950737

25. Perkins K.A Chronic tolerance to nicotine in humans and its relationship to tobacco dependance, Nicotine Tobacco research, vol 4 2002 p 404-22

26. Nagy VM, Propedeutica oncologica, Editura Medicala Universitara Iuliu Hatieganu, Cluj-Napoca 2008

27. *** Resources for prevention and treatment of substance use disorders; WHO Library Catalouguing-in-Publication Data, Geneve,2011

28. Brumboiu IM, Epidemiologie și asistență primară a stării de sănătate, Editura Medicala Universitara Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca 2013 p 76-77

29. Waters K,Harris K, Halls S, Nazir N,Waigandt A, Characteristics of Social Smoking Among College Students. [serial online] 2006 [cited 02.03.2016] Ediția J Am Coll Health. 2006 Available from: URL :

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2963439/

30. Wang H, Li X, Guo J, Peng B, Cui H, Liu K, Wang S, Qin Y, Sun P, Zhao L, Xie F, Liu H Distribution of toxic chemicals in particles of various sizes from mainstream cigarette smoke, [serial online] 2016 [cited 02.03.2016] Inhal Toxicol. 2016 Feb;28(2):89-94. Available from: URL: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26865272

31. Binkowska-Bury M, Chmiel-Połeć Z, Marć M, Januszewicz P. Socio-demographic factors and tobacco smoking among the Rzeszow's collage students. [serial online] 2008 [cited 01.06.2015] Przegl Lek. 2008;65(10):576-9. Available from: URL:

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19189552

32. Treur JL, Taylor AE, Ware JJ, McMahon G, Hottenga JJ, Baselmans BM, et al Associations between smoking and caffeine consumption in two European cohorts. Addiction. 2016 Jun;111(6):1059-68 Available from: URL: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26750569

33. Jackson D, Aveyard P. Waterpipe smoking in students: Prevalence, risk factors, symptoms of addiction, and smoke intake. Evidence from one British university. [serial online] 2008 [cited 01.06.2016] BMC Public Health 20088:174 Available from: URL:

https://bmcpublichealth.biomedcentral.com/articles/10.1186/1471-2458-8-174

34. Umesh RA, Dharma NB. Perceived benefits and health risks of cigarette smoking among young adults: insights from a cross-sectional study. [serial online] 2015 [cited 01.06.2016] Tob Induc Dis. 2015; 13(1): 22. Available from: URL:

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4521492/

35. Smith DR, Leggat PA. An international review of tobacco smoking among medical students. [serial online] 2007 [cited 01.06.2016]

J Postgrad Med. 2007 Jan-Mar;53(1):55-62 Available from: URL:

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17244976