Analiza Demografica a Judetului Arges

PREZENTARE GEOGRAFICA

Judetul Arges se situeaza in partea de sud a Carpatilor Meridionali, intinzindu-se pe o suprafata de 6826 km2 .

Judetul Arges cuprinde intre granitele sale un relief variat (munte, deal, cimpii), fiind strabatut, de la Nord spre Sud, de un riu important : Argesul.

Acest judet apartine sectorului de clima continentala, cu veri calde, precipitatii moderate si ierni blinde, cu o fauna si vegetatie foarte diversificate.

Cu un total de 6 orase, judetul Arges are ca municipiu resedinta de judet orasul Pitesti.

Din punct de vedere economic, judetul Arges este destul de dezvoltat pe teritoriul sau dezvoltindu-se foarte bine industria, mai ales cea constructoare de masini – prin cei doi, mari colosi industriali producatori de automobile “Dacia” si “Aro”, dar in acelasi timp un sector important fiind si agricultua si pomicultura.

Are ca vecini : la Nord , judetul Brasov; la Est, judetul Dimbovita; la Sud, judetul Teleorman; iar la Vest judetul Vilcea si Olt.

I. EFECTIVUL POPULATIEI

Efectivul populatiei este un indicator de maxima generalitate, utilizat in descrierea unei anumite populatii.

In analiza demografica se folosesc frecvent pe linga indicatorul “populatie totala”, efectivul unor subcolectivitati, componente ale unor colectivitati generale, caracterizate printr-un grad mai redus sau mai ridicat de omogenitate.

Raportul dintre diversele subcolectivitati, ca si dintre fiecare subcolectivitate si colectivitatea generala, alcatuieste “structura populatiei” (starea populatiei).

1.1. Numarul si densitatea populatiei

Numarul populatiei reprezinta totalitatea persoanelor in viata la un moment dat, ce locuiesc pe un anumit teritoriu, delimitat dupa diverse criterii, de obicei administrative.

Densitatea populatiei este raportul dintre numarul populatiei la un moment dat si suprafata pe care aceasta o ocupa.

Tabel 1. Populatia judetului Arges in anii 1992-1996 si densitatea sa :

Din tabelul de mai sus se observa o evolutie descrescatoare a populatiei , o posibila explicatie a acestei evolutii negative putind fi inrautatirea conditiilor de trai dupa anul 1990, inrautatire datorata declinului economiei rominesti. Densitatea populatiei judetului Arges nu este una foarte mare, fiind si ea, de asemenea, in scadere.

Din grafic se observa ca populatia a evoluat cu un trend liniar, cu functia liniara :

Y = -1035,1 *x + 3E+06

Dinamica numarului populatiei

Analiza dinamicii numarului populatiei se face cu ajutorul indicatorior statistici ai dinamicii, si anume sporul, indicele, si ritmul precum si sporul, indicele, si ritmul mediu.

In tabelul de mai jos sunt calculati sporul, indicele si ritmul populatiei.

Tabel 2. Calculul sporului, indicelui si ritmului de crestere anual

Sporul total, in perioada 1992-1996 a fost de –3960, deci in scadere fata de perioada de baza :

96-92=677246-681206=-3960

Indicele pe total a fost de :

I96-92=0,994187 ,

iar ritmul :

R96-92 = 0,994187-1=-0,0581

Sporul si ritmul mediu au avut urmatoarele valori :

– sprul mediu este dat de urmatoarea formula

unde : Pn = P1996 ; P0 – P1992 ; n –numarul de ani = 4

Deci sporul mediu este

= (677246 – 681206)/4 =-990

– de asemenea indicele mediu se calculeaza cu formula :

unde : Pn = P1996 ; P0 – P1992 ; n –numarul de ani = 4

Deci indicele mediu este Ip= 0,998543

sporul mediu este Rp =Ip – 1= 0,998543 – 1 = -0,00146

Pe baza ritmului mediu anual de crestere a populatiei se poate calcula numarul de ani dupa care populatia se poate injumatati sau dubla. In cazul nostru, populatia avind o evolutie negativa, vom calcula numarul de ani in care populatia se poate injumatati, astfel :

Fie n – numarul de ani dupa care populatia se va injumatati daca va evolua uniform cu acelasi ritm mediu anual de -0,00146, atunci acesta este dat de urmatoarea formula :

= -0,69314718/-0,001461066 = 474 ani

Deci populatia se poate injumatati, daca evolueaza in aceleasi conditii, in 474 ani.

Ajustarea (interpolarea) efectivului populatiei

Efectivul populatiei se poate estima cu ajutorul procedeelor de interpolare. In functie de evolutia populatiei, interpolarea se face folosind efectivul inregistrat la inceputul perioadei intercensitare si sporul mediu anual sau ritmul mediu anual de crestere (scadere).

Daca se aprecieaza ca, pe parcursul perioadei, evolutia populatiei a fost de tip liniar, seutilizeaza pentru interpolare sporul mediu anual iar pentru o evolutie de tip exponential se foloseste ritmul mediu anual.

In cazul nostru, din graficul realizat anterior se observa ca populatia a avut o evolutie liniara.

Tabel 3. Ajustarea efectivului populatiei pe baza sporului si ritmului mediu

In graficul de sus este realizata ajustarea prin cele doua metode (cu ajutorul sporului mediu anual si a ritmului mediu anual)

Atit din grafic cit si din tabelul nr. 3 se poate observa ca numarul populatiei estimat prin interpolare, cu ambele metode, este sub nivelul numarului real, lucru datorat de evolutia neuniforma a populatiei judetului in perioada 1992-1996

In ceea ce priveste densitatea, pentru perioada 1992-1996, aceasta este calculata in tabelul nr. 1 pe baza formulei :

unde :

dg =densitatea generala

P = efectivul populatiei

S = suprafata teritoriului, in km2

De asemenea, se mai poate calcula coeficientul de arealitate, indicator invers al densitatii generale, exprimind suprafata din teritoriu, exprimata in km2 , ce revine unui locuitor.

Este dat de urmatoarea formula:

unde : a = coeficientul de arealitate

Se mai poate calcula distanta medie dintre doi locuitori, relatia pe baza careia se exprima aceast fiind urmatoarea :

In tabelul de mai jos sunt calculate:

Densitatea populatiei

Coeficientul de arealitate

Distanta medie dintre doi locuitori

in perioada 1992 – 1996.

Tabel 4. Densitatea, coeficientul de arealitate si distanta medie dintre doi locuitori.

II. STRUCTURA POPULATIEI

2.1. Structura populatiei dupa sex, grupe de virsta in 1995(1996) si 1992

Analiza structurii populatiei se bazeaza pe gruparea populatiei in functie de caracteristicile demografice fundamentale : sexul,virsta si starea civila. Cunoasterea structurii populatiei dupa virsta si sex este importanta in definirea locului si rolului fiecarei persoane in procesul reproducerii, al activitatii economice si organizarii sociale.

STRUCTURA POPULATIEI PE SEXE IN ANII 1992-1995

Pentru a studia structura pe sexe vom determina greutatea specifica a populatiei pe sex feminin si sex masculin, si in totalul populatiei:

gf=F/P*100 ; gm =M/P*100

unde : – gf ,gm = ponderea populatiei feminine respectiv masculine in totalul populatiei

Structura populatiei pe sexe se poate caracteriza prin intermediul unui indicator, numit raportul de feminitate sau masculitate.

rf=F/M*100 , rm=M/F*100

Raportul de feminitate indica numarul persoanelor de sex feminin corespunzator unui efectiv de 100 de persoane de sex masculin.

Raportul de masculitate indica numarul persoanelor de sex masculin corespunzator unui efectiv de 100 de persoane de sex feminin.

Tabel 5. Calculul greutatii specifice (feminine/masculine) si a raportului de feminitate si masculinitate

Din tabelul de mai sus se observa ca structura populatiei pe sexe este favorabila sexului feminin ce se caracterizeaza printr-o relativa stabilitate in timp.

STRUCTURA POPULATIEI PE VIRSTE IN 1995

Tabel 6. Structura populatiei pe virste in anul 1995

Analiza corelata a structurii populatiei pe sexe si virste scoate in evidenta faptul ca preponderenta sexului feminin, aratata in tabelul nr.5, nu este specifica tuturor grupelor de virsta. Formata sub incidenta unei proportii favorabile sexului masculin la nastere si a supramortalitatii masculine, specifica intregii perioade a vietii, structura pe sexe evolueaza astfel : pina la virsta de 30 de ani structura pe sexe este favorabila populatiei de sex masculin. Ponderea celor doua sexe devine aproximativ egala in intervalul 35 – 50 de ani, apoi devenind net favorabila sexului feminin.

In analiza structurii populatiei pe virste si-a dovedit utilitatea graficul cunoscut sub denumirea de piramida virstelor.

Iata, mai jos, cum apare piramida virstelor pentru judetul Arges in anul 1995 :

Din grafic se observa clar preponderenta sexului feminin in structura populatiei si de asemenea o tendinta evidenta de scadere a natalitatii (baza piramidei). Se mai observa ca virful piramidei este destul de consistent evidetiind astfel un proces de imbatrinire a populatiei.

Cu ajutorul structurii populatiei pe virste vom stabili greutatile specifice ale populatiei de o anumita virsta in totalul populatiei:

unde:

gx = ponderea populatiei de virsta x in totalul populatiei

Px = populatia de virsta x

w = virsta maxima (85ani)

Tabel 7. Greutatea specifica a populatiei in anul 1995

Procesul de imbatrinire demografica reprezinta modificarea stucturii populatiei pe virste in favoarea grupelor de virsta inaintata ca tendinta ferma si de lunga durata.

Pentru studierea sa populatia trebuie impartita in trei grupe principale:

populatia tinara cuprinde efectivul la limitele de virsta 0-19 ani (gt)

populatia adulta – populatia in virsta de 20-64 ani (ga)

populatia virstnica – populatia in virsta de 65 si peste(gv)

unde w – virsta maxima

Tabel 8. Evolutia greutatii specifice pe cele 3 mari grupe de virsta in 1995

Datorita faptului ca structura pe virste este direct implicata in aprecierea potentialului productiv al societatii, se recomanda sa se stabileasca suplimentar asa-numitul raportul de dependenta demografica.

Acesta se determina pe baza relatiei :

=(194463+77002)/407240=0,666597

Structura fortei de munca

Structura populatiei active

Tabel 9. Structura populatiei active pe ramuri de activitate in anul 1996

Din informatiile din tabel se trage clar concluzia ca cea mai mare parte a populatiei active a judetului Arges, este comasata in industrie si anume in industria prelucratoare. Aceasta demonstreaza o industrializare mare a judetului.

Pe locul al doilea se situeaza agricultura cu un total de 91200 persoane ocupate in acest domeniu.

. Structura populatiei pe medii in anii 1992-1996

Structura populatiei pe medii prezinta interes prin semnificatia sociala, dar si prin prisma implicatiilor demografice.

Importanta cunoasterii structurii populatiei, pe medii, pentru conducerea economiei se reflecta in estimarea populatiei urbane si rurale.

Tabel 10. Structura populatiei pe medii (urban-rural) in anii 1992-1996

Vizualizind datele din tabel se poate constata cresterea ritmului de urbanizare, ponderea cea mai mare in totalul populatiei avind-o insa populatia din mediul rural.

Dinamica procesului de urbanizare utilizeaza sistemul indicilor statistici. Astfel, se vor determina urmatorii indicatori :

sporul mediu anual al populatiei urbane:

in care : Ut – efectivul populatiei urbane in momentul t

U0 – efectivul populatiei urbane in momentul 0

n-1 – numarul de ani intregi ce separa momentul “t” de momentul “0”

Deci U0/t=(322537-312681)/(5-1)=1964 rezulta ca populatia urbana a crescut cu 1964 persoane

– ritmul mediu anual de crestere al populatiei urbane

= 1,00618

Tabel 11. Efevtivul populatiei si ponderile pe medii

III. MORTALITATEA POPULATIEI

Mortalitatea reprezina masa deceselor survenite in cadrul populatiei intr-o anumita perioada de timp (de obicei un an calendaristic).

Evenimentul ce face obiectul inregistrarii este “decesul” definit ca incetarea definitiva a functiilor vitale dupa trecerea unei anumite perioade de timp de la nastere.

3.1. Rata generala si evolutia ei in perioada 1970 – 1996

Imaginea cea mai generala a intensitatii mortalitatii este redata prin intermediul ratei generale a mortalitatii, determinata pe baza relatiei :

unde :

mg = rata generala a mortalitatii

M = efectivul pers1964 persoane

– ritmul mediu anual de crestere al populatiei urbane

= 1,00618

Tabel 11. Efevtivul populatiei si ponderile pe medii

III. MORTALITATEA POPULATIEI

Mortalitatea reprezina masa deceselor survenite in cadrul populatiei intr-o anumita perioada de timp (de obicei un an calendaristic).

Evenimentul ce face obiectul inregistrarii este “decesul” definit ca incetarea definitiva a functiilor vitale dupa trecerea unei anumite perioade de timp de la nastere.

3.1. Rata generala si evolutia ei in perioada 1970 – 1996

Imaginea cea mai generala a intensitatii mortalitatii este redata prin intermediul ratei generale a mortalitatii, determinata pe baza relatiei :

unde :

mg = rata generala a mortalitatii

M = efectivul persoanelor ce au decedat in cursul perioadei

P = efectivul mediu al populatiei in perioada analizata

Fiind exprimata in promile, rata generala a mortalitatii indica numarul de decese la 1000 locuitori.

Pentru perioada 1970 – 1995 prezentam in tabelul de mai jos situatia ratei mortalitatii in judetul Arges:

Tabel 12. Decedati si rata bruta de mortalitate intre anii 1970 – 1995

Analizind datele din tabel se observa ca, in perioada data (1970-1995), rata mortalitatii nu a avut o evolutie uniforma, avind cind perioade de crestere, cind de descrestere.

In ultimii ani (1989-1995) se observa o crestere neta a ratei mortalitatii, acest fapt putindu-se explica prin scaderea conditiilor de trai pe fondul decaderii economiei nationale.

Studiul mortalitatii populatiei se aprofundeaza prin analiza particularitatilor de manifestare a acesteia in cadrul diverselor subcolectivitati specifice. Principalele aspecte ce sunt urmarite in analiza transversala a mortalitatii populatiei sunt :

mortalitatea specifica pe sexe si virste;

mortalitatea pe medii, in profil teritorial si pe categorii socio-economice ale populatiei;

mortalitatea pe cauze de deces

sezonalitatea mortalitatii

3.2. Mortalitatea specifica pe sexe si virste in anul 1997 si analiza in dinamica a numarului de decedati in anul 1995 comparativ cu 1970

Mortalitatea specifica pe sexe si virste in 1997

Una dintre primele legitati descoperite in demografie a fost legata de constatarea intensitatii mai ridicate a mortalitatii in cadrul populatiei de sex masculin, comparativ cu cel feminin.

Determinarea itensitatii mortalitatii specifice pe sexe se face prin raportarea masei deceselor inregistrate in rindul persoanelor de sex masculin, respectiv feminin, intr-o anumita perioada de timp, la efectivul mediu al persoanelor apartinind fiecarui sex. Astfel :

Pe baza acestor formule s-au calculat ratele specifice pe sexe din tabelul de mai jos :

Tabel 13. Numarul de decedati pe sexe si virste in anul 1997

Fenomenul de supramortalitate masculina, se constata din tabelul de mai sus fiind foarte bine evidentiat pina in jurul virstei de 75 ani, dupa aceasta virsta ponderea fiind mai mare la sexul feminin.

Analiza in dinamica a numarului de decedati in 1995 comparativ cu 1970

Tabel 14. Decedati si ratele de mortalitate in anii 1970 si 1995

Pentru a face analiza in dinamica a numarului de decedati si a ratei mortalitatii se vor folosi principiile indicilor statistici :

– indicele mortalitatii :

= 137%

– sporul mortalitatii

1995/1970 = M1995 – M1970

= 7641-5570 = 2071

influenta modificarii intensitatii mortalitatii generale asupra sporului numarului de decedati

relativ:

= 0,0112/0,0098 =114,2%

absolut:

=(0,0112-0,0098)678705=950

influenta modificarii numarului populatiei asupra sporului numarului de decedati

relativ:

= 678705/568367=119,41%

absolut:

=0,0098(678705-568367)=1081

3.3. Mortalitatea pe cauze de deces in 1997

In analiza mortalitatii populatiei, o importanta o reprezinta studierea aspectelor statistice si dinamice referitoare la repartitia deceselor pe cauze.

Tipuri de grupe :

1.Boli infectioase si parazitare , din care :

2. Tuberculoza

3.Tumori

4. Boli endocrine de nutritie si metabolism , din care :

5. Diabetul zaharat

6. Tulburari mentale si de comportament

7. Boli ale sistemului nervos

8. Boli ale aparatului circulator, din care :

9. Boala ischemica a inimii

10. Boli cerebro-vasculare

11. Boli ale aparatului respirator

12. Boli ale aparatului digestiv

13. Boli ale aparatului genito-urinar

14. Sarcina, nasterea si lauzia

15. Unele afectiuni a caror origine se situeaza in perioada perinatala

16. Malformatii congenitale, deformatii si anomalii cromozomiale

17. Leziuni traumatice straine si alte consecinte ale cauzelor externe

18. Alte cauze

Tabel 15. Decedati pe cauze de decese in anul 1997

Tabel 16. Decedati pe cauze si ponderile in totalul anului 1997

Din tabelele de mai sus se observa ca principalele cauze de deces, in anul 1997 au fost :

boli ale aparatului circulator (64%)

tumori (14%)

boli ale aparatului respirator (6%)

Sezonalitatea mortalitatii in anul 1997

Metoda cea mai simpla pentru caracterizarea sezonalitatii mortalitatii consta in determinarea indicilor de sezonalitate pe luni ale anului.

Prezentam in continuare situatia deceselor pe luni in anul 1997:

Tabel 17. Decedati pe luni in anul 1997

Din tabelul de mai sus se poate constata ca mortalitatea este mai ridicata in primul trimestru al anului, scazind in al doilea ca apoi sa creasca din nou in trimestrul 3.

Mortalitatea infantila

Mortalitatea infantila este data de masa deceselor persoanelor in virsta de 0 ani, inregistrate intr-o anumita perioada de timp.

Intensitatea mortalitatii infantile se stabileste pe baza relatiei :

unde : m0 = rata mortalitatii infantile

M0 = numarul de decese inregistrate in perioada de timp ce face obiectul analizei

Nvii = numarul nascutilor vii in aceeasi perioada de timp

Ratele de mortalitate infantila 1970 – 1995 si ratele pe grupe de virsta

Tabel 18. Ratele de mortalitate infantila intre anii 1970 – 1995

Pe baza datelor din tabelul de mai sus putem trage concluzia ca rata deceselor infantile nu are o evolutie uniforma in perioada 1970 – 1995, scazind insa considerabil de la valoarea de 48,3 inregistrata in anul 1970 la doar 18,1 in 1995. Scaderea este notabila, dar trebuie mentionat ca, comparativ cu ratele de mortalitate infantila din alte tari, o rata de 18,1 este destul de mare

Tabel 19. Decedatii sub 1 an dupa grupa de virsta in 1995

Pentru decedatii sub 1 an, dupa grupa de virsta, se observa ca pentru judetul Arges, numarul decedatilor este cel mai ridicat in perioada 1-30 zile.

Mortalitatea infantila pe cauze de deces in anul 1995

Pentru a analiza mortalitatea infantila pe cauze, se foloseste acelasi nomenclator al cauzelor de deces, utilizat in cazul mortalitatii generale (acelasi ca cel prezentat mai sus la punctul 3.3.)

Tabel 20. Mortalitatea infantila pe cauze de deces in anul 1995

Din tabel se observa ca principalele cauze ale mortalitatii infantile sunt :

Bolile aparatului circulator (boala ischemica a inimii);

Bolile aparatului digestiv;

Afectiuni ale caror origine se situeaza in perioada perinatala

Cauzele de deces la 0 ani se impart in :

Cauze de natura endogena

b. Cauze de natura exogena

Cauzele de natura endogena sunt cele a caror aparitie se situeaza in timp inainte de nastere sau sunt o consecinta a procesului nasterii propriu-zise, iar cele de natura exogena sunt restul cauzelor, fiind o consecinta a contactului noului nascut cu mediul extern.

Metodele de determinare indirecta sunt:

Analiza biometrica

Metoda probabilitatilor de deces

1. METODA ANALIZEI BIOMETRICE

Pentru stabilirea parametrilor ce definesc dreapta de regresie, se utilizeaza datele din tabelul de mai sus, formind astfel sistemul de ecuatii urmator:

53,93 a + 7 b = 256

598,5643 a + 53,93 b= 806,87

Dupa rezolvarea sistemului vom obtine :

a = 16,036

b = 19,571

De aici rezulta ca ecuatia dupa care s-a trasat grafic dreapta continua este :

Yx = 16,036 x + 19,571

Parametrul “b” aproximeaza totdeauna suma deceselor endogene. Deci , se va determina :

m0endog=(19,571/7072)*1000= 2,76 decese din cauze endogene la o mie nascuti vii

m0exog=[(128-19,571)/7072]*1000 = 15,33 decese din cauze exogene la o mie nascuti vii

2. METODA PROBABILITATILOR DE DECES

Functia analitica ce descrie evolutia probabilitatilor mortalitatii exogene, este :

Yx = 0,00259 x2 – 0,3289 x + 1,0336

Prin integrarea functiei de regresie de mai sus se va obtine intensitatea mortalitatii exogene:

mendog = m0 – mexog

Mortinatalitatea si rata mortalitatii perinatale

Mortinatalitatea este femomemul demografic ce reprezinta masa nascutilor morti intr-o anumita perioada, de obicei un an calendaristic.

Intensitatea fenomenului se caracterizeaza cu ajutorul “ ratei mortinatalitatii ”,marime ce exprima numarul de nascuti morti la 100 nascuti vii :

unde :

– m.n. = rata mortinatalitatii

Nm = numarul nascutilor morti

Nvii = numarul nascutilor vii

Tabel 21. Ratele de mortinatalitate in perioada 1980 – 1995

Sub aspectul cauzelor de deces, mortinatalitatea este determinata numai de cauze de natura endogena.

Proportia pierderilor din rindul nascutilor ca urmare a cauzelor de natura endogena, incluzind nascutii morti si decesele infantile endogene, se calculeaza cu ajutorul ratei mortalitatii perinatale :

unde – m.p.n. = rata mortalitatii perinatale

Pentru anul 1995 avem urmatoarele date :

m0end = 0,00276

N.m. = 32

Nvii = 7072,

deci putem calcula rata mortalitatii perinatale pe anul 1995 :

m.p.n.1995 = [( 32 + 0,00276 ) / ( 7072 + 32 )] * 1000 =

= 4,504 nascuti morti din cauze de natura endogena la 1000 nascuti vii

3.6. Elaborarea tabelei de mortalitate de moment pentru perioada 1994-1996

IV. Natalitatea populatiei

Natalitatea reprezinta masa nascutilor vii intr-o anumita perioada de timp.

4.1. Rata generala de natalitate, rangul mediu al nascutului viu in anii 1990 si 1995, pe medii

Intensitatea fenomenului de natalitate se stabileste ca marime relativa de intensitate si indica numarul nascutilor vii la 1000 de locuitori:

unde : ng = rata generala a natalitatii

Nvii = numarul nascutilor vii

P =efectivul mediu al populatiei

Tabel 22. Numarul nascutilor vii si rata natalitatii in perioada 1980-1995

Din tabelul de mai sus tragem concluzia ca, in perioada 1980-1995, in judetul Arges numarul nascutilor vii a scazut, de la o valoare de 11460 in anul 1980, la 7072 in 1995.

Rangul nascutului viu se identifica cu numarul de ordine al noului nascut, avind in vedere efectivul nascutilor vii in familie, in perioada anterioara.

Tabel 23. Nascutii vii si rangul in anul 1995.

Urmarind datele pe anul 1995 din tabelul de mai sus putem constata ca cea mai mare parte a nascutilor vii, in judetul Arges, au rangul 1 si 2.

Tabel 24. Nascutii vii pe grupe de virsta ale mamei in anul 1995

4.2. Fertilitatea populatiei

Pentru a putea analiza fertilitatea populatiei este nevoie sa mentionam ca ea se bazeaza pe “contingentul fertil”, parte a colectivitatii populatiei ce cuprinde populatia masculina in limitele de virsta 18-54 ani si populatia feminina in virsta de 15-49 ani.

Legatura dintre masa nascutilor vii si dimensiunea contingentului fertil feminin se concretizeaza in rata generala de fertilitate:

unde : fg = rata generala de fertilitate

Fx = efectivul populatiei feminine de virsta “x”

Tabel 25. Fertilitatea pe grupe de virsta ale mamelor in anul 1995

Din tabelul de mai sus se observa ca, in judetul Arges, in anul 1995 rata fertilitatii este maxima in grupa de virsta a mamelor 20-24 ani.

Tabel 26. Fertilitatea feminina pe medii in anul 1995

Pe baza datelor de mai sus putem spune ca fertilitatea feminina este net mai mare in mediul rural decit in cel urban, mai ales in grupa de virsta 20 – 24 de ani .

4.3. Tabela de fertilitate de moment 1995