Analiza Deficitului Bugetar In Rm Si a Metodelor de Finantare

Capitolul II Analiza deficitului bugetar in RM si a metodelor de finantare

Evoluția și analiza politicii bugetar-fiscale a Republicii Moldova

Politica bugetar-fiscală conține măsuri și operații ale statului de manipulare cu impozitele și cheltuielile bugetare în vederea atingerii scopurilor macroeconomice și a echilibrului economic general.

Obiectivele politicii bugetar-fiscale sunt:

asigurarea ocupării depline a forței de muncă;

menținerea stabilității prețurilor;

menținerea Prodului Intern Brut la nivelul potențial;

asiguararea echilibrului balanței de plăți;

asigurarea creșterii economice neinflaționiste.

În promovarea strategii de dezvoltare a Republicii Moldova, trebuie luate în considerație , că potețialul bugetar fiscal i se atribuie rolul definatoriu în problema ameliorării substanțiale a situației economice, fiind neglijat faptul că lupta împotriva crizei este un fenomen mai complex, care necesită o combinație de măsuri fiscale , monetare, politice și sociale .

Politicile implimentate pentru obținerea unei strategii macroeconomice trebuie să se situieze într-o perspectivă de lungă durată, împiedicînd modificarile obișnuite. Fluctuațiile violente constituie șocuri pe ansamblu economiei, mărindu-se îndoiala, neîncrederea, reducerea proceselor investiționale. La momentul actual,politica de creștere economică se bazează pe planificarea bugetară pe termen mediu, deasemenea si pe coordonarea permanentă între politica bugetară și politica monetară, în condițiile compatibilității tuturor politiciilor economice. Astfel, pot spune că rolul politicii bugetar-fiscale constă în acceptarea sau respingerea dezechilibrelor bugetare.

Voi porni de la faptul că bugetul Republicii Moldova este elaborat în conformitate culegislația și reglementările în vigoare. În RepublicaMoldova, la baza elaborării bugetului stă cadrullegal: Legea nr.847-XIII din 24 mai 1996 privindsistemul bugetar și procesul bugetar[4], Legea nr.397-XV din 16 octombrie 2003 privind finanțele publicelocale[3]și Hotărârea Guvernului nr. 756 din 02.07.2007 „Cu privire la elaborarea Cadrului de cheltuielipe termen mediu și a proiectului de buget”, Notelemetodologice privind elaborarea de către autoritățileadministrației publice centrale și locale a proiectelorde buget pentru anul de planificare. Un rol important la elaborareabugetelor are Clasificația Bugetară.

Legislația bugetară din Republica Moldovastabilește reguli stricte de elaborare a bugetului.În cadrul administrației publice, un buget este unplan financiar de generare a veniturilor și executarea cheltuielilor pentru o anumită perioadă de timp(în mod normal un an), care are ca scop realizareaobiectivelor și îndeplinirea funcțiilor de cătreorganismele guvernamentale la nivelul la nivelulrespectiv.

Sistemul bugetar al Republicii Moldova esteunitar și constituie Bugetul Public Național, alcătuitdin următoarele componente:

1. Bugetul de Stat, elaborarea și executareacăruia este de competența Guvernului.

2. Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat,elaborarea și executarea căruia este de competențaGuvernului.

3. Fondurile de asigurări obligatorii de asistențămedicală – la fel sunt de competența Guvernului.

4. Bugetele Unităților Administrativ-Teritorialesunt independente, elaborarea și executarea loreste de competența organelor reprezentative șideliberative din teritoriu.

În anul 2014 economia Republicii Moldova a înregistrat o evoluție ascedentă, în deosebi datorită recoltei agricole înalte și majorării cererii pentru producția moldovenească în țările UE. În general, toate tipurile de activități economice au înregistrat creșteri.

Produsul intern brut a înregistrat o creștere de 4,6 la sută. În valori nominale PIB a înregistrat 111,5 mlrd. lei. Cea mai mare creștere a înregistrat-o valoarea adăugată brută în sectorul de bunuri cu 7,7%, contribuind la formarea PIB-ului în proporție de circa 27%, cu o cotribuție la creșterea PIB de 2,0 p.p. Astfel , este de menționat că agricultura și industria a depășit realizările anului precedent respective cu 8,2% și 7,2%. Contribuția asupra majorării PIB a acestor sectoare fiind egală cu 1,0 p.p. Sectorul de servicii a crescut cu 4,2% anul trecut, contribuind la formarea PIB-ului în proporție de 59,4%, iar creșterea acestuia cu 2,4 p.p. Cele mai mari creșteri au fost realizate în sectorul construcții (+10,6%), comerț (+6,1%), transport și comunicații(+3,4%) și alte servicii(+3%) Impozitele nete pe produse au crescut cu 1,6% față de anul 2013, contribuind la formarea și creșterea produsului intern brut cu 15,7% și respectiv, 0,3%.

Pe de altă parte , consumul final a influențat pozitiv evoluția PIB-ului, crescînd cu 2,4% față de anul precedent, grație majorării cu aproape3% a consumului final al gospodăriilor populației. Formarea brută de capital fix a depășit cu peste 10% realizările anului precedent, contribuind cu 24,6% la formarea PIB și cu 2,3% la creșterea acestuia. Exporturile și importurile de bunuri și servicii –au ridicat cu 1,1% , și respectiv cu 0,4% față de anul 2013

Conform estimărilor de prognoză, PIB în termini reali în anul 2015 va înregistra o diminuare de 1,0 la sută față de anul precedent, iar pentru anii 2016-2017se preconizează o creștere de 3-4%. Creșterea anuală în termini reali a producției industrial va încetini în anuș 2015 la 4,0%, pentru următorii doi ani restabilindu-se la circa 6%. Producția agricolă se preconizează să creasca în anul 2015 doar cu1,0% și cu 2% în următorii ani de prognoză. Ritmul de creștere a invetițiilor în active material pe termen lung va avea valori negative de -2,0% în anul 2015, însă vor devein sursa principal de creștere economic pentru anii 2016-2017, cifrîndu-se în creșteri de circa 5-7 la sută.

Evoluția produsului intern brut pe anii 2012-2017 se prezintă în figura 2.1.

Figura 2.1. Evoluția produsului intern brut pe anii 2012-2017

Sursa: Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova

Reieșind din tendințele de dezvoltare a agriculturii și industriei, estimate pentru anul 2015, dar luînd în considerare cererea externă redusă (în special, din partea Federației Ruse și țărilor UE), exportul se va micșora cu 10% față de nivelul anului 2014 și va însuma 2 100 mil. dolari.

Pentru anii 2016-2017 se prognozează o creștere a PIB de 3,0% – 4% anual. La baza acestei creșteri vor sta următoarele premise:

îmbunătățirea contextului economico-financiar la nivel mondial;

promovarea mai intensă a exporturilor;

dezvoltarea și susținerea întreprinderilor din sectorul privat din partea statului (prin simplificarea inițierii afacerilor, facilitarea fluxului de credite, înlăturarea barierelor neargumentate pentru comerț etc.);

continuarea reformelor structurale;

dezvoltarea sectorului real al economiei, inclusiv prin atragerea investițiilor străine directe în economia națională;

asigurarea stabilității financiare prin menținerea ratei inflației la nivel redus și stabilității cursului de schimb etc.

Pentru anul 2014 , bugetul de stat la partea de venituri a fost aprobat inițial în sumă de 25 814,8 mil. lei.

Conform modificarilor operate prin legile nr.106 din 19.06.2014, nr.182 din 25.07.2014 și nr.183 din 28.09.2014, veniturile bugetului de stat au fost preconizate în sumă de 28 198,9 mil. lei, cu 2 384,1 mil. lei (9,2 la sută) mai mult decît volumul aprobat inițial. Asfel, veniurile componentei de bază au fost majorate cu 1 344,2 mil. lei (5,8%), mijloacele speciale cu 92,4 mil. lei (13,2%), fondurile speciale cu 16,1 mil. lei (3,7%) și proiectele finanțate din surse externe cu 927,1 mil.lei (66,1%).

Conform raportului anul, încasarile la bugetul de stat la venituri( toate componentele) au fost realizate î sumă de 27 716,9 mil. lei, cu 1,7 la sută sau cu 482,0 mil. lei mai puțin decît prevederile anuale precizate. Totodată în comparație cu anul 2013 , au fost încasate venituri cu 5 280,1 mil. lei sau cu 23,5 la sută mai mult.

În sumă totală a veniturilor bugetului de stat, încasarile de la veniturile fiscale au constituit 21 929,2 mil. lei sau 79,1 la sută, veniturile nefiscale 761,5 mil.lei sau 2,7 la sută, granturile au constituit 3 929,4 mil. lei sau 14,2 la sută, veniturile din mijloacele speciale – 388,2 mil.lei sau 1,4 la sută, transferurile la buget de stat de la bugetele de alt nivel – 57,1 mil.lei sau 0,2 la sută.

Evoluția veniturilor bugetului de stat pe anii 2012-2015, ca pondere în PIB, se prezintă în figura 2.2.

Figura 2.2.Evoluția veniturilor bugetului de stat pe anii 2012-2015

Sursa: Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova

Impozitele directe au deținut 12% din volumul veniturilor componentei de bază a bugetului de stat și a însumat 2 626,0 mil. lei.

Încasările impozitelor indirecte în volumul veniturilor de bază a bugetului de stat 72,9 la sută și a constituit 17 700,0 mil.lei. În comparație cu anul 2013 au înregistrat o creștere – 652,5 mil. lei.

Încasările la taxa pe valoarea adăugată au constituit 12 815,0 mil.lei Față de executat 2013, încasările la TVA au crescut cu 685,5 mil.lei sau cu 5,3 la sută.

În structură, încasările TVA la mărfurile produse și serviciile prestate pe teritoriul republicii au însumat 4 332,8 mil.lei cu 387,5 mil. lei mai mult față de 2013, TVA la mărfurile importate – 10 892,3 mil.lei cu 786,3 mil. lei mai mult față de 2013. Restituirile TVA la mărfurile și serviciile exportate și livrate cu cote reduse în 2014 au atins nivelul de 2 410,2 mil. lei cu 488,3 mil. lei mai mult decît în 2013.

În anul 2014, încasările de la accize au fost în sumă de 3 427,1 mil. lei sau 19,4 la sută din suma impozitelor indirecte înregistrînd o micșorare în sumă de 73,1 mil.lei comparativ cu anul 2013. Pe grupe acestea sunt: accizelor la produsele din tutun – 974,1 mil. lei, accizele la bere – 221,0 mil. lei, accizele la producția vinicolă și băuturi alcoolice – 346,6 mil.lei, accizele la produsele petroliere – 1 262,8 mil.lei, accizele la autoturisme – 675,1 mil. lei, accizele la alte mărfuri – 23,2 mil.lei, accizele la gaze lichefiate – 171,3 mil.lei, accizele la bijuterii – 12,4 mil.lei. Toodată, restituirile la accize au constitiut 259,4 mil. lei.

În structura încasărilor accizelor, ponderea majoră o dețin accizele la produsele petroliere – 36,8 la sută, la produsele din tutun – 28,4 la sută, la autoturisme – 19,6 la sută, la băuturile alcoolice tari – 10,1 la sută, la bere – 6,4 la sută.

În perioada de referință, încasările din impozitele asupra comerțului exterior și operațiunilor externe au fost executate în sumă de 1 457,9 mil. lei sau 8,2 la sută din totalul impozitelor indirecte. Comparativ cu 2013, aceste venituri au marcat o creștere cu 40,7 mil. lei sau cu 9,7 la sută.

Încasările nefiscale în 2014 au constituit 749,6 mil. lei, sau 3,1 la sută din totalul acumulărilor la bugetul de stat. În suma totală a încasărilor nefiscale, alte venituri din activitate de întreprinzător și din proprietate au constituit 320,9 mil. lei sau cu 2,2 la sută mai puțin decît prevederile anuale (328,0 mil.lei), taxele și plățile administrative – 231,0 mil. lei cu 4,5 la sută mai mult față de prevederile anuale (221,0 mil.lei), amenzile și sancțiunile administrative – 197,6 mil. lei cu 9,8 la sută mai mult decît sumele prognozate (180,0 mil.lei).

Granturile externe pentru susținerea bugetului au fost debursate în sumă de 1 606,4 mil. lei sau cu 8,2 mil. lei mai puțin față de prevederile anuale precizate (1 614,6 mil. lei). Tranșele respective au fost primite de la Comisia Europeană: 1 489,3 mil.lei (79,7 mil.euro) și anume: pentru dezvoltarea sectorului rural – 244,7 mil.lei (13,3 mil.euro), pentru reforma în sectorul energetic – 212,8 mil.lei (11,6 mil.euro), pentru reforma sectorului justiției – 241,6 mil.lei (13,2 mil.euro), pentru sectorul apă și canalizare – 261,2 mil. lei (13,7 mil.euro), pentru reforma sectorului sănătății – 113,2 mil. lei (6,0 mil.euro), pentru reforma în domeniul finanțelor publice – 153,5 mil. lei (8,0 mil.euro), pentru implementarea acordului DCFTA – 153,5 mil. lei (8,0 mil.euro), pentru liberalizarea regimului de vize – 108,8 mil. lei (5,8 mil.euro), precum și din partea Guvernului României – 117,1 mil. lei (6,2 mil.euro): pentru construcția gazoductului Iași-Ungheni – 98,5 mil. lei (5,2 mil. euro) și pentru renovarea Muzeului Național de Arte – 18,6 mil. lei (1,0 mil. euro).

Evoluția impozitelor indirecte pe anii 2012 – 2015 se prezintă în figura 2.3.

Figura 2.3. Evoluția impozitelor indirecte pe anii 2012 – 2015.

Sursa: Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova

În suma totală a veniturilor bugetului de stat, încasările de la veniturile fiscale au constituit 21 929,2 mil. lei sau 79,1 la sută, veniturile nefiscale – 761,5 mil. lei sau 2,7 la sută, granturile – 3 929,4 mil. lei sau 14,2 la sută, veniturile din mijloacele speciale ale instituțiilor bugetare – 651,4 mil. lei sau 2,3 la sută, veniturile fondurilor speciale – 388,2 mil. lei sau 1,4 la sută, transferurile la bugetul de stat de la bugetele de alt nivel – 57,1 mil.lei sau 0,2 la sută.

Veniturile fiscale, din suma totală a veniturilor fiscale, 15,0 la sută sau 3 717,6 mil.lei revin impozitelor directe, iar 82,2 la sută sau 20 674,3 mil.lei – impozitelor indirecte .

Ca urmare a introducerii modificărilor propuse la legislație în domeniul finanțelor publice locale începînd cu 1 ianuarie 2015 pentru întreg teritoriu țării, defalcările sumelor nealocate de la impozitul pe venitul persoanelor fizice, pentru anul 2015 se prognozează încasări în sumă de 1 164,2 mil.lei. Ponderea acestui impozit în suma totală a impozitelor directe – 31,3 la sută.

De la impozitul pe venitul persoanelor juridice se prevăd încasări totalmente în bugetul de stat , ca rezultat al implementării noului sistem a relațiilor UAT cu bugetul de stat. Aceste încasări va constitui 2 634,5 mil. lei, vor crește în comparație cu anul 2014 cu 716,5 mil. lei sau 39,0 %, iar în suma totală a impozitelor directe – 68,7 la sută.

Impozitele indirecte, pentru anul 2015 încasările impozitelor indirecte se preconizează în volum de 20 674,3 mil.lei, cu o depășire a veniturilor executate în anul 2014 de 16,8 la sută sau cu 2 974,3 mil.lei. Ponderea lor în suma totală a veniturilor va constitui 68,1 la sută, iar raportate la PIB se estimează la nivel de 17,5%, majorîndu-se față de nivelul anului 2014 cu 1,6 p.p.Impozitele indirecte vor continua și în anul 2015 să prezinte baza principală de venituri ale bugetului de stat

Structura cheltuielilor bugetului de stat pe componente pe anii 2012-2015 se prezintă în figuara 2.4.

Figuara 2.4.Structura cheltuielilor bugetului de stat pe component pe anii 2012 – 2015.

Sursa: Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova

Conform rezultatelor obținute pentru anul 2014, cheltuielile bugetului de stat pe toate componentele au constituit 29 347,9 mil.lei, cu 1 633,0 mil.lei sau cu 5,3% sub nivelul prevăzut pe an. În comparație cu anul 2013 , cheltuielile realizate în anul 2014 sunt în creștere cu 5 446,7 sau cu 22,8 la sută.

În aspect funcțional, un nivel mai jos de executare, decît media pe buget de 94,7%, se atestă la grupele: completarea rezervelor de stat – 19,0%, complexul pentru combustibil și energie – 37,0%, învățămînt – 89,4%, cultură, artă sport și activități pentru tineret – 90,7% agricultura, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă și gospodăria apelor – 91,2%, justiție – 92,1% și știință și inovare – 94,6%.

În aspect economic, cheltuielile curente au fost executate la nivel de 97,9% iar cheltuielile capitale – la nivel de 87,3% față de prevederile anuale. Cheltuielile de personal au fost finanțate la nivel de 99,1%, transferurile către populație – 96,2%, transferurile în economie – 98,1% cheltuielile pentru mărfuri și servicii – 95,9 %.

Analiza dinamicii deficitului bugetar în Republica Moldova

Deficitul bugetului de stat în anul 2014 a constituit 1 631,0 mil. leiÎn structură, bugetul de stat sa soldat cu deficit:

la component de bază – 32,5 mil.lei;

component mijloace special – 3,3 mil.lei;

proiectele finanțate din surse externe – 1 408,6 mil. lei;

component fondurile special – 186,6 mil.lei.

Evoluția și structura deficitului bugetului de stat pe componente pe anii 2012-2015 se prezintă în tabelul 2.1.

Tabelul 2.1. Evoluția și structura bugetului de stat pe componente pe anii 2012 – 2015.

Sursa: Ministerul Finațelor al Republicii Moldova

Sursele de finanțare ale deficitului se constituie din:

la componenta de bază:

sursele interne – 399,6 mil.lei, dintre care emisiuanea valorilor mobiliare de stat pe piața

primară în sumă de 492,7 mil. lei și răscumpărarea valorilor mobiliare de stat emise pentru stabilitatea financiară în sumă de 93,1 mil. lei;

intrări de împrumuturi externe – 464,4 mil. lei împrumuturi din partea Băncii Mondiale și IBRD;

pentru onorarea obligațiunilor față de creditorii externi au fost utilizate – 705,9 mil.lei;

mijloace din vinzarea și privatizarea patrimoniului public -191,4 mil. lei;

majorarea soldurilor mijloacelor bănești la cont – 354,4 mil. lei.

lacomponenta mijloace special, deficitul a fost finanțat din contul soldurilor mijloacelor bănești la conurile instituțiilor bugetare în volum de 3,3 mil. lei;

la component fondurilor special deficitul a fost finanțat din contul soldurilor mijloacelor bănești la conturile acestor fonduri în sumă de 186,6 mil.lei

deficitul pe proiectele finanțate din surse externe a fost finanțat din împrumuturi externe , în sumă de 1 668,9 mil.lei și din contul altor surse – 62,6 mil.lei. Soldul mijloacelor bănești la conturile acestor proiecte au fost majorate cu 322,9 mil.lei.

Conform estimarilor, bugetul de stat în anul 2015 se va solda cu un deficit în sumă de 3976,5 mil. lei , cu aproximativ de 2,5 ori mai mult de cît în anul 2014.

la component de bază – 1208,8 mil. lei;

proiecte finanțate din surse externe – 2548,9 mil.lei;

mijloace special – 28,7 mil. lei;

fondurile speciale – 190,1 mil. lei.

Astfel, prezentînd cifrele de mai sus, vom spune că deficitul bugetar în Republica Moldova este generat de mai mulți factori. Inițial vom spune că intensificarea proceselor internaționalizării vieții economice este urmată de extinderea creditului internațional. Multe țări recurg la mobilizarea resurselor financiare prin atragerea capitalurilor monetare libere de peste hotare. Ca rezultat apare datoria externă. Creditul internațional permite substanțial a lărgi posibilitățile investiționale de creștere economică și acoperirea deficitului bugetului de stat.

Sporul datoriei externe a Republicii Moldova duce la creșterea dependenței țării de factorii externi, care nu pot fi controlați prin pârghii naționale. Dacă datoria internă este generată de distanțele dintre veniturile și cheltuielile de stat, prevalarea cheltuielilor bugetare asupra veniturilor este urmare a creșterii rolului statului în economie. Când politica macroeconomică a Guvernului este ambițioasă și deformată, creșterea cheltuielilor bugetare nu se compensează prin mărirea încasărilor impozitare. Drept rezultat urmează sporul rapid al deficitului bugetar.

Deficitul bugetar, fiind urmare a deformării finanțelor de stat, este o cauză serioasă adereglării în sfera circuitului monetar. Reglarea deficienței bugetare s-a transformat în una dincele mai acute probleme ale funcționalității statului în sfera economiei. Repartizareaobligațiunilor sale în sectorul privat și în Banca Națională duce la apariția în circulație a uneimase suplimentare de mijloace de plată care nu sunt generate de sporul masei de mărfuri reale.

Are loc „monetarizarea datoriei de stat” care subminează stabilitatea circuitului monetar, creșterata dobînzii ce afectează climatul investițional și are loc „eliminarea” multor investitori de pepiața monetară. Tot din această cauză se reduce o parte din cheltuielile de consum finanțate princredit. Așa urmare a creșterii datoriei interne este numită în teoria economică efectul eliminării.

Cel mai frecvent „efectul eliminării” presupune scăderea investițiilor private generată decreșterea cheltuielilor de stat. Cu promovarea unei politici de deschidere și creștere a cheltuielilorde stat pot fi eliminate și asemenea cheltuieli ca exportul net. Astfel, în țară se micșoreazăposibilitățile căpătării veniturilor suplimentare de acoperire a deficitului bugetar și a deserviriidatoriei externe.

În condițiile unor deficite bugetare mari și creșterii plăților pentru obligațiile asumate destat privind îndatoririle interne se recurge la amânarea termenelor de achitare a datoriilor față depopulație și agenții economici. Cu acest scop se practică conversiunea îndatoririlor de stat. Pentru aceasta se utilizează diverse metode: transformarea îndatoririlor de scurtă durată în celemedii și de lungă durată, răscumpărarea obligațiunilor pe termen scurt prin emisia unei tranșe noide lungă durată cu un procent de venit mai majorat. Așa măsuri pot da efecte curente șiîmbunătăți pe un timp starea financiară a guvernului, însă ele nu pot contribui la o stabilizarereală a bugetului, deoarece duc la mărirea sumei totale a datoriei interne de stat. Pentru aamortiza datoria de stat se apelează la mobilizarea resurselor financiare prin noi împrumuturiinterne și externe.

De rând cu tendința de a balansa bugetul, politica financiară trebuie orientată și laproblemele luptei cu oscilațiile ciclice ale conjuncturii economice, ale ocupării în câmpul muncii,ale nivelului solvabilității populației și activității antreprenoriale în ansamblu.Scădereaimpozitelor poate stimula investițiile, îndeosebi în antreprenoriatul mic și mediu. Însă aceastaduce la creșterea deficitului bugetar și creează premise pentru procese inflaționiste. Deficiențabugetară, la rândul ei, cere măsuri antiinflaționiste prin reducerea cheltuielilor de stat, scumpireacreditelor, restrângerea masei monetare. Aceasta duce la căderea activismului antreprenorial șisporul șomajului.

Analiza metodelor de finantare a deficitului bugetar în Republica Moldova

O metodă de finanțate a deficitului bugetar în Republica Moldova sunt împrumuturile externe și granturile externe. De zece ani datoria externă a Republii Moldova este în continuă creștere. Potrivit datelor

Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova , în anul 2014 datoria externa a atins un nou record – 18 946,5 mil.lei.Datoria externă reprezintă, în primul rând, un efect al unui fenomen economic internațional de mare amploare – creditarea internațională. Pe măsură ce crește numărul de credite pe care le recepționăm, sporește și datoria externă a țării

Soldul datoriei de stat , pe parcursul anului 2015-2017, conform prognozelor se va mări de la 28 701,8 mil. lei în 2015 pînă la 33 4703 mil. Sau cu 16,6 la sută. Această crestere se va datora din contul datoriei de stat externe. Ca pondere în PIB , soldul datoriei de stat se va micșora pe parcusul anilor 2015- 2017 de la 24, 0 %în anul 2015 pînă la 23,5% în 2017.

În baza prognozei fluxurilor de intrări din surse externe, precum și a fluctuației cursului valutar, se prognozeauă că datoria de stat externă va înregistra o creștere de la 21 132,3 mil. Lei la sfîrșitul anului 2015 (1 565,4 mil. dolari SUA) pînă la 25 200,8 mil. lei (1 917,9 mil.dolari SUA)la sfîrșitul anului 2017, ceea ce reprezintă o majorare cu aproximativ 19,3 %.

Evoluția datoriei de stat externe , 2012 -2017, se prezentă în figura 2.5.

Figura 2.5. Evoluția datorie de stat externe , 2012 – 2017.

Sursa:www.mf.gov.md

Ponderea datoriei de stat externe în PIB în decursul anilor 2015 – 2017se va încadra în intervalul de 17,7% -17,9%.

Pe termen mediu, datoria de stat internă se va mări de la 7 569,5 mil. lei la finele anului 2015 pînă la 8 269,5 mil.lei la finele anului 2017. Creșterea datoriei de stat interne cu circa 9,2 la sută se explică prin finanțarea internă netă pozitivă ca urmare a emiterii mobiliare de stat pe piața primară, diminuării datoriei Guvernuluui față de Banca Națională a Moldovei și răscumpărării VMS emise pentru stabilități financiare.

Evoluția datoriei de stat interne, 2012 – 2017, se prezintă în figura 2.6.

Figura 2.6. Evoluția datoriei de stat interne, 2012 – 2017.

Sursa: www.mf.gov.md

Astfel , putem spune că ponderea în PIB aceasta va descreștere de la 6,3% la finele anului 2015 pînă la 5,8% la finele anului 2017, fapt ce se explică prin creșterea valorii PIB-ului ăn ritmuri mai rapide decît a soldului datoriei de stat interne.

La capitolul finanțare externă, se estimează că pentru anii 2015 – 2017 Guvernul va beneficia de granturi și împrumuturi externe în sumă totală de circa 13 005,1 mil. lei (970,6 mil. dolari SUA). Pentru susținerea bugetului vor fi atrase 4 636,4 mil. lei (35.7%), iar pentru realizarea proiectelor finanțate din surse externe vor fi obținute 8 368,7 mil. lei (64,3%)

Intrări de împrumuturi și granturi, 2012- 2017, se prezintă în tabelul 2.2.

Tabelul 2.2. Intrări de împrumuturi și granturi , 2012 – 2017.

Sursa:www.mf.gov.md

La capitolul finanțare internă, veniturile suplimentare obținute din comercializarea VMS pe piața primară în anii 2015 – 2017, 500,0 mil.lei în anul 2015, și cîte 400,0 mil. lei în anii 2016 – 2017, vor fi utilizate pentru finanțarea măsurilor prevăzute în bugetul de stat.

Astfel , se preconizează a diminua trepatat datoria Guvernului față de Banca Națională a Moldovei, cu cîte 50 mil. lei în anii 2015 – 2017 vor fi răscumpărate în totalitate VMS emise pentru asigurarea stabilității financiare în sumă de 93,1 mil. lei.

Cît privește structura pe destinații, volumul total al intrărilor de împrumuturi de stat externe în anul 2015, vor fi destinate după cum urmează:

pentru realizarea proiectelor finanțate din surse externe – 2 259,8 mil. lei (echivalentul a 117,1 mil. dolari SUA);

pentru susținerea bugetului – 1 341,4 mil. lei (echivalentul a 69,5 mil. dolari SUA).

Pentru, anul 2014, donatorul principal al Guvernului Republicii Moldova a fost Guvernul SUA, astfel, din contul grantului contractat în anul 2010 au fost valorificate mijloace financiare pentru realizarea proiectelor finanțate din surse externe în sumă totală de 1 145,7 mil. lei (echivalentul a 87,7 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de 49,4% din totalul intrărilor de granturi externe.

La fel, o pondere importantă în volumul total al intrărilor de granturi o deține Comisia Europeană, astfel, din contul granturilor acordate de Comisia Europeană au fost valorificate mijloace financiare în sumă totală de 943,7 mil. lei (echivalentul a 72,3 mil. dolari SUA) ceea ce reprezintă o pondere de 40,7% din totalul intrărilor de granturi externe, inclusiv 36,9% din intrările de granturi acordate de Comisia Europeană au fost destinate pentru susținerea bugetului, iar 3,8% vor fi destinate realizării proiectelor finanțate din surse externe. Totodată, pentru anul 2014, Comisia Europeană a acordat finanțare sub formă de granturi externe pentru susținerea bugetului. Aceste surse au fost îndreptate pentru reforma în sectorul justiției – 224,8 mil. lei (echivalentul 17,21 mil. dolari SUA), stimularea economiei în zonele rurale – 209,8 mil. lei (echivalentul 16,07 mil. dolari SUA), pentru sectorul sănătății (recuperarea cheltuielilor efectuate în anul 2013) – 105,8 mil. lei (echivalentul 8,1 mil dolari SUA), suport la implementarea planului de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize – 105,8 mil. lei (echivalentul 8,1 mil dolari SUA) și suport pentru sectorul energetic -209,8 mil. lei (echivalentul 16,1 mil. dolari SUA).

Comisia Europeană a fost urmată de Guvernul României care a acordat granturi pentru construcția gazoductului Iași-Ungheni în sumă de 58,0 mil. lei (echivalentul 4,4 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de 2,5 % din suma totală.

La fel, o pondere importantă în volumul total al intrărilor de granturi o deține Banca Mondială care a acordat granturi pentru realizarea proiectelor finanțate din surse externe în valoare de 76,8 mil. lei (echivalentul a 5,9 mil. dolari SUA) ceea ce reprezintă o pondere de 3,3% din suma totală a granturilor externe,

Volumul intrărilor de granturi externe pentru anul 2014, se prezintă în figura 2.7:

Figura 2.7.Volumul intrărilor de granturi externe pe anul 2014.

Sursa: Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova

În proiectul de buget sunt incluse 5 fonduri speciale, veniturile cărora se estimează în sumă totală de 430,0 mil.lei, inclusiv venituri proprii – 409,4 mil. lei. În anul 2014, ponderea veniturilor proprii ale fondurilor speciale în PIB se va menține la nivelul scontat pentru anul 2013 – 0,4%, iar în suma totală a veniturilor bugetului de stat se va micșora cu 0,1 p.p. și va constiui 1,6%. În suma totală a fondurilor speciale, partea preponderentă o dețin fondul ecologic național și fondurile ecologice locale – 271,6 mil. lei sau 66,3 la sută, veniturile cărora vor fi majorate comparativ cu scontat 2013 cu 12,3 mil. lei; veniturile fondului republican de susținerea socială a populației, fondului viei și vinului și fondului special pentru manuale se estimează la nivel de 85,5 mil. lei, 26,0 mil.lei și 15,8 mil. lei, respectiv. Pentru implementarea unor măsuri, la fondul special pentru manuale au fost transferate mijloace de la componenta de bază a bugetului de stat – 0,1 mil.lei și de la UAT – 0,5 mil. lei. La fondul viei și vinului au fost transferate mijloace în sumă de 20,0 mil.lei de la componenta de bază a bugetului de stat.

Pentru anul 2014, creditorul principal al Guvernului Republicii Moldova a fost Banca Mondială, prin intermediul Agenției Internaționale de Dezvoltare (AID), care a acordat finanțare sub formă de împrumuturi în valoare totală de 1 056,7 mil. lei (echivalentul a 80,9 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de aproximativ 48,3% din volumul total al intrărilor de împrumuturi de stat externe, inclusiv 6,7 % vor fi destinate realizării proiectelor finanțate din surse externe, iar 41,6% destinate susținerii bugetului. Astfel, pentru anul 2014 Banca Mondială a fost i unicul creditor care a acordat finanțare sub formă de împrumuturi de stat externe întru susținerea bugetului. (Operațiuni pentru politicile de dezvoltare – 52,7 mil. dolari SUA, reforma ajutorului social – 4 mil. dolari SUA, reforma în educație – 6,0 mil. dolari SUA, transformarea în sănătate – 7,0 mil. dolari SUA.)

La fel, o pondere importantă în volumul total al intrărilor de împrumuturi de stat externe este deținută de către Banca Europeană de Investiții, care a acordat finanțare pe parcursul anului 2014 în valoare de 576,3 mil. lei (echivalentul a 44,1 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de 26,3%, urmată de Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, care a acordat finanțare în sumă de 405,9 mil. lei (echivalentul a 31,1 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de 18,5% din totalul intrărilor de împrumuturi de stat externe.

Volumul intrărilor de imprumuturi de stat externe pe anul 2014 pe creditori se prezintă în figura 2.8.

Figura 2.8. Volumul intrărilor de împrumuturi de stat externe pe creditori.

Sursa: Ministerul Finanțelor al Republii Moldova

Pe parcursul anului 2014 s-au facut rambursări de împrumuturi de stat externe în valoare totală de 632,3 mil. lei (echivalentul a 48,4 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o diminuare cu 68,3 mil. lei sau cu 9,7% față de scontate pentru anul 2013.

În anul 2014, au fost rambursate împrumuturi de stat externe în favoarea:

creditorilor multilaterali – 305,5 mil. lei (echivalentul a 23,4 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de 48,3% din suma totală a rambursărilor;

creditorilor bilaterali –298,2 mil. lei (echivalentul a 22,8 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de 47,2% din suma totală a rambursărilor;

creditorilor comerciali – 28,6 mil. lei (echivalentul a 2,2 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă 4,5% din suma totală a rambursărilor.

Astfel, pe parcursul anului 2014 cel mai mare volum al rambursărilor de împrumuturi de stat externe a fost direcționat întru rambursarea datoriei față de Guvernului Rusiei suma rambursărilor față de care a constituit 190,9 mil. lei (echivalentul a 14,6 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de 30,2% din totalul rambursărilor, urmată de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în valoare de 99,6 mil. lei (echivalentul a 7,6 mil dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de 15,7% din volumul total al rambursărilor, și Asociația Internațională de Dezvoltare în favoarea căreia au fost efectuate rambursări în sumă totală de 82,8 mil. lei (echivalentul a 6,3 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de 13,1% din totalul rambursărilor.

O altă sursă de finanțare a deficitului bugetului de stat pentru anul 2014 au fost veniturile din privatizare, în sumă de 240,0 mil.lei.

Astfel pentru finanțarea deficitului la proiectele finanțate din surse externe, fondurile speciale și mijloacele speciale, au fost utilizate mijloacele din soldurile la conturi disponibile la începutul anului bugetar, în sume, respectiv, de 320,5 mil.lei, 73,7 mil.lei și 43,9 mil.lei, iar, la componenta de bază, soldurile mijloacelor la cont vor fi majorate cu 168,6 mil. lei pentru a dispune de resurse cash în scopul finanțării cheltuielilor în prima lună a anului 2014 .

Pentru anul 2015, creditorul principal al Guvernului Republicii Moldova va fi Banca Mondială, prin intermediul Agenției Internaționale de Dezvoltare (AID), care va acorda finanțare sub formă de împrumuturi în valoare totală de 1 767,3 mil. lei (echivalentul a 91,6 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de aproximativ 49,1% din volumul total al intrărilor de împrumuturi de stat externe, inclusiv 11,8 % vor fi destinate realizării proiectelor finanțate din surse externe, iar 37,2% destinate susținerii bugetului. Totodată, pentru anul 2015 Banca Mondială va fi unicul creditor care va acorda finanțare sub formă de împrumuturi de stat externe pentru susținerea bugetului. Aceste împrumuturi de stat externe vor fi întreptate pentru operațiuni pentru politicile de dezvoltare (DPO) – 45,0 mil. dolari SUA, reforma învățămîntului – 10,5 mil. dol. SUA, reforma ajutorului social – 7,0 mil. dolari SUA, modernizarea sectorului sănătății – 4,3 mil. dolari SUA, suport pentru agricultura competitivă – 2,7 mil. dolari SUA).

La fel, o pondere importantă în volumul total al intrărilor de împrumuturi de stat externe este deținută de Guvernul Japoniei, care va acorda în anul 2015 în volum de 794,3 mil. lei (echivalentul a 41,2 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de 22,1%, urmată de către Banca Europeană de Investiții, care va acorda finanțare în valoare de 426,3 mil. lei (echivalentul a 22,1 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de 11,8%, și de Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, care va acorda finanțare în sumă de 285,8 mil. lei (echivalentul a 14,8 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de 7,9% din totalul intrărilor de împrumuturi de stat externe.

Intrările de împrumuturi externe în anul 2015 pe donatori se prezintă în figura 2.9.

Figura 2.9. Intrarile externe în anul 2015 pe donatori

Sursa: Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova

Pe parcursul anului 2015 sunt planificate rambursări de împrumuturi de stat externe în valoare totală de 777,8 mil. lei (echivalentul a 40,3 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o majorare cu 71,9 mil. lei sau cu 10,2% față de executat pentru anul 2014.

În anul 2015, vor fi rambursate împrumuturi de stat externe în favoarea:

creditorilor multilaterali – 597,6 mil. lei (echivalentul a 31,0 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de 76,8% din suma totală a rambursărilor;

creditorilor bilaterali – 160,4 mil. lei (echivalentul a 8,3 mil. dolari SUA), ceea ce

reprezintă o pondere de 20,6% din suma totală a rambursărilor;

– creditorilor comerciali – 19,8 mil. lei (echivalentul a 1,0 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă 2,5% din suma totală a rambursărilor.

O altă sursă de finanțare a deficitului bugetului de stat pentru anul 2015 sînt mijloacele din vinzarea și privatizarea patrimoniului public de stat, prognozate în cuantum de 230,0 mil.lei.

Totodată, pentru finanțarea deficitului prevăzut la fondurile special, mijloacele speciale și proiectele finanțate din surse externe din soldurile mijloacelor la conturi ale acestora vor fi utilizate 190,1 mil.lei, 28,7 mil.lei și 259,0 mil. lei respectiv, iar pe componenta de bază soldurile mijloacelor în cont vor fi majorate cu 101,6 mil.lei.