ANALIZA DECALAJELOR SOCIO-ECONOMICE DINTRE ROMANIA SI UNUINEA EUROPEANA [308413]

[anonimizat]-economice si exemplificarea modurilor de masurare a [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], politice, relegioase etc., toate acestea devenind premise esentiale ale dezvoltarii de ansamblu a unei economii si a fiecarei activitati economice. Daca interesul general al anilor ’60-’70 s-a [anonimizat], [anonimizat], accentul s-a [anonimizat] a economicului, [anonimizat], a diferentierilor tot mai evidente a claselor sociale etc.

Orice activitate economica se desfasoara cu ajutorul omului si pentru om. Omul este o fiinta creatoare care prin munca actioneaza in cadrul activitatii economice asupra resurselor pentru a obtine bunuri si servicii necesare satisfacerii nevoilor. Actiunea individului in cadrul unei economii este foarte importanta si de aceea abordarea sociala a [anonimizat].

Decalajul economic este o [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], duc catre ideea de lipsa de dezvoltare intre mai multe tari. [anonimizat], [anonimizat]. Evident, atunci când ne propunem sã investigãm [anonimizat] sã alegem indicatorii la care vom face apel: [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], sanatate, [anonimizat].

[anonimizat], fiind afectate intr-o masura mai

mica sau mai mare de discrepantele inregistrate in distributia veniturilor. Analizand cel mai frecvent

utilizat indicator pentru bunastare (PIB pe cap de locuitor), se pot remarca foarte usor decalajele

dintre tari. [anonimizat], Luxemburg, a avut în 2016 produsul intern brut pe

cap de locuitor a depășit 103.000 USD, în timp ce Somalia a raportat doar 431 USD pe cap de

locuitor. [anonimizat] a compara țări; sunt evidente si în interiorul

țărilor.

Un indicator care este adesea folosit in studierea inegalitatii sociale este coeficientul Ginni.

Acesta masoara cat de mult este deviata distributia indivizilor/[anonimizat] o distributie perfecta a venitului. Thus, un index inferior coeficientului Gini

este preferat pentru valori mai mari. Gini, masurat la un nivel regional, s-a concluzionat prin

faptul ca Europa are cea mai scazuta valoare. In contrast, inegalitatea sociala este foarte

pronuntata in America Centrala, America de Sud si in sudul Africii, regiuni in care

indicatorul Gini a inregistrat valori peste 50. Cea mai usoara metoda pentru a intelege

coeficientul lui Gini este de a ne imagina curba lui Lorenz, un grafic simplu care poate fi

trasat pentru orice distributie. Pentru a trasa curba lui Lorenz, prima data se sorteaza

crescator toti membrii unei populatii sau participantii la un sondaj in functie de venitul

acestora si se impart in quintile, decile sau percentile (este preferata divizarea mai mare).

Curba rezultata va fi inclinata sub o linie de 45 de grade, cu exceptia cazului- neintalnit in

aplicatiile reale- de egalitate totala a venitului. In fiecare punct al curbei, se poate sti exact

ce procent din venitul total poate revendica o persoana aflata sub acel nivel al venitului.

Coeficientul Gini este o reprezentare geometrica simpla a curbei lui Lorenz. Acesta va lua

valori de la zero- cazul egalitatii absolute- la 100, in cazul in care ultima percentila detine

tot venitul.

Potrivit statisticilor, Romania este cel mai inegal stat al Uniunii Europene. Considerand ratia

dintre mediile veniturilor castigate de 10% dintre cei mai bogati oameni si 10% dintre cei

mai saraci, Romania inregistreaza o valoare de 6, ceea ce inseamna ca 10% dintre oamenii

instariti castiga de 6 ori mai mult decat cei saraci. Media Uniunii Europene inregistreaza o

valoare mai buna, de 3,8. In plus, Romania are, de asemenea, cel mai mare coeficient Gini

din Europa Centrala si de Est, cu o valoare de 35, fiind in acelasi timp unul dintre cele mai

mari in ceea ce priveste tarile Uniunii Europene.

Un alt indicator cu o mare aplicabilitate practică este decila de tranziție. Decila arată

procentul populației se îndreaptă spre o decila mai mare pe o perioadă de un an

și cât de mult din populație coboară in clasamentul actualei decile. Calculand decilele de

tranzitie ca diferenta dintre cei care avanseaza spre o decila superioara si cei care ajung intr-

o decila inferioara in fiecare an, toate valorile devin negative, cu exceptia cazului decilei

secunde, asa cum se poate observa in figura 2. De aici se poate observa ca exista o

tendinta de a ajunge la o decila inferioara, ceea ce demonstreaza ca oamenii sunt considerat

mai saraci in comparatie cu anul precedent.

Un alt indicator utilizat în analiza inegalității veniturilor este raportul 10/10. Acest

indicator calculează raportul dintre veniturile obținute de cei mai bogați 10% oameni dintr-o

tara și 10% dintre persoanele cele mai sărace.

Prin calcularea acestei valori la nivelul CEE, rezultatele arată că România înregistrează cea mai

mare valoare: 6,0, în timp ce în Republica Cehă valoarea se situează la doar 2,9, după cum se arată

în Figura 4. România este cu mult peste media UE de 3.8. Acest lucru arată că cei mai bogați 10%

dintre români câștigă de 6 ori mai mult decât cei mai săraci 10% din români, această cifră fiind și

cea mai mare în întreaga Uniune Europeană. Cu alte cuvinte, acest lucru demonstrează că

România este cea mai inegală țară din Uniunea Europeană.

În deceniile următoare, inegalitatea veniturilor în România va crește sau va scădea. Ceea ce

este cert este faptul că astăzi România este una dintre cele mai instabile țări din Uniunea

Europeana la nivel socio-economic. Prognozele demografice arată că țara

va fi considerabil afectată de fenomenul îmbătrânirii populațatiei, iar acest lucru va spori și

mai mult nivelul decalajelor socio-economice. Autoritatile sunt obligate sa recunoasca

situatia si sa implementeze in anii de vor urma solutii pentru a opri expansiunea acestui

fenomen nefavorabil.

Bibliografie:

Bacescu, Bacescu-Carbunaru, Marius, Angelica, Compediu de macroeconomie, editura economica,1997

Murgescu, Bogdan, Romania si Europa- Acumularea decalajelor economice(1500-2010), editura Polirom, 2010

Virjan, Daniela, Economie si politici sociale, editura ase, 2004

Income innequality in Romania- A comprehensive assessment