Analiza de situa ție ocazionată de celebrarea Zilei Mondiale a Să nătății Orale , [605341]

1

Analiza de situa ție ocazionată de celebrarea Zilei Mondiale a Să nătății Orale ,
20 martie 2017

„Fii inteligent! Păstrează-ți zâmbetul sănătos întreaga viață !”

I. Date statistice privind sănătatea orală în România și la nivel European :

1. Date privind personalul din serviciile de sănătate orală

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statis tică, privind asigurarea populației
cu personal medical și mediu sanitar , în România se înregistrau în anul 201 5 un număr de
15556 medici dentiști (cu 4,6% mai mulți decât în 2014) , cu o densitate de 8 medici dentiști la
10000 de loc uitori.

Repartizarea pe județe a personalului sanitar în anul 201 5 evidențiază că cel mai mare
număr de personal medical s -a înregistrat în Municipiul București, unde și -au desfășurat
activitatea 26 80 medici dentiști, urmat de județele Timiș (9 83 medici dentiști) și Cluj (9 47
medici dentiști).
Numărul cel mai mic de personal cu pregătire sanitară s-a înregistrat în județul Giurgiu ,
unde și -au desfășurat activitatea 7 7 medici dentiști, în județul Ialomița cu 73 medici dentiști.
(http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/activitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_20
15.pdf )

2

Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătate Publică (CNSISP) a furnizat
următoarele date referitoare la numărul de medici dentiști din România , valabile la 31
decembrie 201 4:
Tabelul 1. Asigurarea populației cu medici dentiști pe județe
Numărul
medicilor dentiști Locuitori la un
medic dentist
Total 14879 1338
Alba 195 1727
Arad 399 1071
Argeș 447 1347
Bacău 334 1812
Bihor 619 925
Bistrița -N. 186 1524
Botoșani 130 3085
Brașov 387 1423
Brăila 158 1963
Buzău 173 2536
Caraș -Sev. 161 1786
Călărași 81 3703
Cluj 987 709
Constanța 570 1200
Covasna 91 2287
Dâmbovița 203 2518
Dolj 522 1242
Galați 232 2268
Giurgiu 75 3701
Gorj 159 2095
Harghita 157 1973
Hunedoara 255 1591
Ialomița 73 3674
Iași 896 874
Ilfov 156 2721
Maramureș 343 1374
Mehedinți 122 2112
Mureș 435 1258
Neamț 255 1806
Olt 82 5133
Prahova 477 1572
Satu-Mare 236 1443
Sălaj 132 1665
Sibiu 416 962
Suceava 396 1593
Teleorman 110 3312
Timiș 942 737
Tulcea 97 2136
Vaslui 127 3064
Vâlcea 233 1564
Vrancea 162 2066

3
Bucure ști 2668 697
Sursa: INSP -CNSISP
Distribuția medicilor dentiș ti, conform raportului privind Activitatea unităților sanitare
Institutul ui Național de Statistică a furnizat următoarele date pentru anul 2015:
Tabelul 2. Distribuția principalelor categorii de personal sanitar pe medii de rezidență și după
forma de proprietate a unității sanitare, în anul 201 5
Medici dentiști Total Sectorul Public Sectorul Privat
Total medii de reședință 15556 1631 13925
Urban 13598 1617 11981
Rural 1958 14 1944
Sursa: Institutul Național de Statistică, Activitatea unităților sanitare în anul 2015
(http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/activitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015.pdf )

Tabelul 3. Distribuția medicilor dentiști în raport cu numărul de locuitori

Anul
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Dentisti 8830 9447 9907 10249 10620 11651 11901 12497 12990 13355 13814 14282 14879 15556
Locuitori la un
medic dentist 2468 2301 2188 2110 2032 1849 1807 1718 1650 1599 1543 1489 1338 1277
Medici dentiști la
10000 locuitori 4.1 4.3 4.6 4.7 4.9 5.4 5.5 5.8 6.1 6.3 6.9 7.1 7.5 8
Sursa: Institutul Național de Statistică, Activitatea unităților sanitare în anul 2015
Consiliul Na țional al Dentiștilor a elaborat un num ăr de 5 ghiduri clinice de practic ă in
medicina dentar ă, cu scopul de a asista personalul medical în adoptarea deciziei terapeutice
(ex: Ghiduri de practic ă – Chirurgie Oro -Maxilo -Facială și Dento – Alveolară, Endodonție,
Parodontologie etc) . (http://www.cmdr.ro/ghiduri.php )
Aceste ghiduri prezintă recomandări de bună practică medicală clinică bazate pe
dovezi publicate, pentru a fi luate în conside rare de către medicii practicanț i. Prin aceste
ghidur i se standardizeaz ă înregistr ările și documentarea actului medical.
Manualul de Practică Dentară, editat de CED (Consiliul European al Denti știlor), pentru anul
2014/2015 , este scris ca un " ghid" practic în care informa țiile sunt ușor de găsit și de înțeles,
și se adresează medicilor stomatologi , studenților, factorilor de decizie politic ă și altor
persoane interesate de reglement ările din Uniunea Europeană. Manualul prezintă date
statistice utile și actuale privin activitățile stomatologice din tările europene.
(http://www.eudental.eu/library/eu -manual.html )

4

Fig. 1. Numărul medicilor dentiști î n activitate, la 10000 de locuitori în țările europene, în 2013
Sursa: EU Manual of Dental Practice 2015, Edition 5.1

Fig.2 . Numărul medicilor dentiști în activitate, raportat la 10000 de locuitori, în țările europene
Sursa: EU Manual of Dental Practice 2015, Edition 5.1
Referitor la țara noastră, manualul precizează faptul că în România nu există scheme
de flu orizare a apei sau alte forme de fluorizare (pg. 301) .

5

2. Date privi nd activitatea serviciilor stomatologice în România :
Anuarul de Statistică Sanitară 20 15 al Centrului Național pentru Statistic ă și
Informatică în Sănătate Public ă (CNSISP) furnizează următoarele date privind numărul de
consultații și tratamente stomatologice :
Tabelul 4. Numărul consultațiilor și tratamentelor stom atologice în România

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Nr. consultații și
tratamente
stomatologice (în mii) 7552.3 5243.0 4295.8 1473.4 542.8 716.8 366.9
Nr. consultații și
tratamente ce revin
pentru un locuitor 0.37 0.26 0.21 0.07 0.03 0.04 0.02

Pentru anii 2002 -2014 indicii au fost calculați cu populația rezidentă la 1 iulie a anului de referință
Sursa: Anuarul de Statistică Sanitară 201 5

Tendința numărului de consultații și tratamente stomatologice în România a fost una în
scădere de la 0,04 consultații și tratamente la 1 locuitor în anul 2013 la 0,02 în 2014.

3. Date privi nd chel tuielile alocate serviciilor stomatologice în România :
Cheltuielile alocate pentru serviciile de îngrijire a sănătății orale sunt în strânsă
corelație cu produsul intern brut.
Conform raportului ”Platformei Europene pentru o Sănătate Orală mai Bună ” din
2012 , Româ nia este pe ultimele locuri din Europa î n ceea ce priveste bu getul alocat sănătăț ii
orale .

6
Fig.3. Procentul estimat din PIB alocat sănătății orale în 2010 , în diferite țări europene (CECDO
2012) Sursa: http://www.oralhealthplatform.eu/
B. Date privi nd incidența și mortalitatea cancerului buzelor și cavității bucale în
România

Cancerul buzelor și cavității bucale reprezintă în România o problemă importantă de
sănătate publică, cu o incidență și mortalitate crescută.

Fig.4. Ratele standardizate de incidență și mortalitate prin cancerul de buze și cavitate orală pe
sexe, la nivel european
Sursa: IARC (International Agency for Research on Cancer), Cancer Today
(http://gco.iarc.fr/today/home )

Așa cum reprezint ă graficul de mai sus, Romania se afl ă pe locul 7 în ceea ce privește
ratele standardizate de incidenț ă și mortalitate prin cancerul buzelor și cavității orale.

7

Fig. 5. Ratele de incidență și mortalitate prin cele mai frecvente forme de cancer , în România
Sursa: IARC (International Agency for Research on Cancer), Cancer Today

Din datele furnizate de Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului în 2016,
se constată că România se află pe locul 9 în Europa î n ceea ce privește numărul de cazuri noi
de cancere ale buzelor și cavității bucale și pe locul 8 dacă se ține cont de ratele de incidență
și mortalitate prin aceste afecțiuni , dup ă Ungaria, Portug alia, Slovacia, Belgia.
(http://gco.iarc.fr/today/home )

Fig.6. Numărul cazurilor noi și al deceselor prin cancer al buzelor și cavității orale, în țările
europene
Sursa: IARC (International Agency for Research on Cancer), Cancer Today

8

Fig. 7. Ratele standardizate de incidență și mortalitate prin cancerul de buze și cavitate orală
la nivel european
Sursa: IARC (International Agency for Research on Cancer), Cancer Today

II. Rezultate relevante din studii le naționale și internaționale

Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare în anul 2014 a concluzionat că:
“majoritatea românilor nu se spală pe din ți seara, ci doar diminea ța, pentru că identifică
periajul dentar cu momentul de pregătire pentru interac țiune socială, văzându -l ca un act
estetic (a șa cum este aranjarea părului sau machiajul înainte de a ie și din casă), decât unul
pentru propria sănătate. ” (http://www.galasocietatiicivile.ro/pictures/documents/316 –
Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania _Rablepentruperiutata2015.pdf ).
Peste 45% au declarat că î și periază din ții mai pu țin de 2 ori pe zi, în timp ce 10% se spală pe
dinți doar de câteva ori pe săptămână, o dată pe săptămână sau ocazional (mai pu țin de o
dată/săptămână).
În cadrul aceluiași studiu se precizează consumul de pastă de dinți și perii de dinți în
România, în anii 2013 și 2014.

9
Tabelul 5. Consumul de periuțe și pastă de dinți, în anul 2014 comparativ cu 2013, în
România.

Sursa:http://www.galasocietatiicivile.ro/pictures/documents/316 –
Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015.pdf

Rețeaua de cercetare HBSC (Health Behaviour in School -Aged Children – World
Health Organization Collaborative cross – national survey ) , colaborare mondial ă pentru
studii trans -naționale , colectează , la fiecare patru ani , date privind starea de sănătate, mediul
social și comportamentele copiil or cu vârste de 11, 13 și 15 ani. Acești ani marchează o
perioadă de cre ștere a gradului lor de independență , care po ate influen ța dezvolta rea
comportamente lor lor legate de sănătate.
În studiul realizat de HBSC , referitor la sănătatea orală a copiilor din România,
frecvența cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr -un singur
item: Cât de des te speli pe dinți?. Variantele de răspuns care le -au fost oferite copiilor au
fost: mai des de o dată pe zi, o dată pe zi, cel puțin o dată pe săptămâna dar nu zilnic, mai rar
decât o dată pe săptămână, niciodată. În analiza derulată, a u fost luate în considerare toate
răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe dinți mai des de o dată pe zi.
Rezultate le studiului arată că , global, mai puțin de jumătate dintre elevii din România se spală
mai des de o dată pe zi pe dinți (43.25% elevii de 11 ani, 46.55% elevii de 13 ani și 45.15%
dinte elevii de 15 an i) (Fig. 8). În cazul băieților, putem observa că odată cu înaintarea în
vârsta frecvența spălatului pe dinți se reduce (de la 40.4% dintre băieții de 11 ani la 36%
dintre băieții de 15 ani). În cazul fetelor, putem observa o evoluție opusă ascendentă. Fetele
din categoria de vârstă de 11 ani indică cea mai redusă frecvență a spălatului de cel puțin o
dată pe zi (46.1%), iar cea mai ridicată frecvență se regăseșt e în cazul fetelor de 13 ani (55.1%

10
dintre acestea). Analizând diferențele de gen, putem afirma că în cazul elevilor de 13 ani și 15
ani, fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe dinți.

Fig. 8. Procentul celor care raportează că se spală pe dinți mai des de o dată pe zi
Sursa: cercetare HBSC 2014
Analizând modul în care acest comportament s -a schimbat di n 2006, putem observa
din Fig. 9 că în cazul băie ților evoluția a fost una constantă (37.8% în 2006 vs 38.1% în
2014). Datele despre fete pun în eviden ță o evoluție diferită, în cazul lor observându -se o
creștere u șoară între 2006 și 2010, urmată apoi de o descre ștere cu 3.9% in 2014. În fiecare
an, fetele au indicat mai frecvent că se spală pe dinți de mai multe ori pe zi comparativ cu
băieții.

Fig.9. celor care raportează că se spală pe dinți mai des de o dată pe zi , 2006 -2014
Conform rezultatelor raportate, unul din doi elevi din România nu se spală mai des de
o dată pe zi pe dinți. Cu siguranță este necesară dezvoltarea unor de politici de sănătate

11
publică care să vizeze direct acest domeniu în vederea cre șterii frecven ței comportamentului
de periaj dentar după mesele principale. Practicarea regulată și corectă a periajului dentar es te
condi ție ușor de atins pentru a îmbunătății sănătatea orală a copiilor și adolescen ților.

Studiu l PAROGIM realizat în octombrie 2013 pe un număr de 1595 de elevi , cu vârsta
cuprinsă între 10 -17 ani, din școlile publice din București , a arătat că 75% dintre aceștia au
fost afectați de carii în antecedente , iar 64% prezentau carii netratate la momentul studiului .
De asemenea, s -a constatat că nivelul de educa ție al părinților a avut cea mai puternică
influen ță asupra prezenței cariilor; 70% din copiii ai c ăror p ărinți nu au finalizat o diplomă
universitară prezent ând carii netratate, comparativ cu doar 49% din copiii ai căror părin ți au
avut un nivel mai ridicat de educa ție (p <0,05). Copiii cu acces la îngrijiri stomatologice în
cabinetele școlare au prezentat o sănătate orală semnificativ mai bună (P <0,05). ( Funieru
2014 ).
În perioada aprilie -decembrie 2013, GSK Consumer Healthcare a desfășurat un studiu
privind starea de sănătate orală a copiilor în școlile din 7 orașe din țară (București, Iași,
Constanța, Timișoara, Cluj, Oradea, Craiova), pe un grup de 6.786 de elevi cu vârste cu prinse
între 5 și 13 ani. Concluziile au fost prezentate în cadrul campaniei "Zâmbește Romania", în
anul 2014. Potriv it studiului, 75% dintre participanți prezentau carii ale dinților temporari.
Totodat ă, în medie, 3/4 din din ții acestor copii prez entau carii netratate , în timp ce 4% din
dinții afecta ți au fost extra și din cauza cariilor. Conform rezultatelor, 4 din 10 copii i cu vârsta
sub 13 ani prezentau carii ale dinților definitivi. Totodat ă, studiul arat ă că 38% dintre copii
aveau plac ă dentar ă microbian ă. (http://www.galasocietatiicivile.ro/pictures/documents/316 –
Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015.pd f ).
În urma studiu lui realizat de către IPSOS în mai 2012 referitor la îngrijirea orală, în
România – aplicat pe un eșantion de 500 de persoane, bărbați și femei cu vârste între 18 și 65
de ani, din mediul urban (reprezentativitate națională la nivel urban) s -a constat că 80% dintre
români au problem e dentare, cariile fiind cea mai frecventă afecțiune (71%). 4 din 10
persoane prezintă probleme cauzate de placa dentară bacteriană, iar 3 din 10 au respirație urât
mirositoare și dinți sensibili.
În studiu s -a constatat că , deși 80% dintre români au prob leme dentare, aceștia prezintă o
puternică reticență față de mersul la dentist – 49% nu vizitaseră un cabinet stomatologic în

12
ultimul an, în timp ce doar 29% au mers la cabinet pentru un control iar un procent de 9%
dintre români care nu au mers niciodată l a dentist. Motivul principal invocat de 64% din
persoanele participante la studiu a fost costul ridicat al tratamentelor stomatologice.
În anul 2016 Centrul Regional de Sănătate Publică Iași a realizat un studiu cu scopul
de a evalua cunoștințele, atitudinea și comportamentul elevilor față de sănătatea orală și igiena
dentară precum și factorii principali care influențează starea de sănătate orală , incluzând ,
printre altele , practicile alimentare ale copilului și frecvența periajului dentar .
La studiu au participat 264 de copii din clasele 1 -4 (113) și 5 -8 (151) și 133 părinți ai
copiilor de vârstă preșcolară , din municipiul Iași . Școlile participante la studiu au fost alese în
funcție de parteneriatele de colaborare pe care CRSP Iași le are cu i nstituțiile de învățământ
respective.
Analizând răspunsurile la întrebări, se remarcă faptul că 99% dintre respondenți
consideră că este necesar să se spel e pe dinți, recunoscând prin aceasta importanța igienei
orale. 70% dintre copiii din clasele mici chestionați au declarat că se spală pe dinți de cel
puțin două ori pe zi (55,8% de două ori pe zi și 21% de trei ori pe zi). Pentru clasele 5 -8
procentul a fost de 78% .
În priv ința timpul ui alocat periajului dentar , cei mai mulți elevi din clasele mici (68%)
se spală pe dinți timp cel puțin 2 minute, cu un procent mai mare în rândul fetelor ( 73,8%) în
comparație cu băieții ( 60,4%). Pentru clasele 5 -8 procentul este mai mare ( 81,3% ), cu
respectarea distribuției pe sexe (85,4% fete, 74% băieți)
Aproape jumăta te din tre elevii din clasele primare (47,8%) își schimbă periuța de dinți
o dată la trei luni . În schimb, s -a constatat că m ajoritatea elevilor din clasele mai mari (90%)
își schimbă periuța la mai puț in de trei luni.
Întrebați despre frecvența vizitelor la medicul dentist, 62% din copiii din clasele 1 -4 și 70%
din clasele 5 -8 au declarat că merg doar atunci când se confruntă cu probleme dentare.
În ceea ce privește obiceiurile alimentare care pot influența starea de săn ătate orală,
majoritatea copiilor din clasele mici au declarat că nu consumă dulciuri sau sucuri acidulate
între mese în fiecare zi sau chiar deloc (69%). La clasele 5 -8 rezultatele indică faptul că mai
mult de jumătate din copii consumă dulciuri o dată sau de mai multe ori pe zi (56,8%).
În cazul chestionarului destinat elevilor din clasele 5 -8, numărul întrebărilor a fost mai
mare, obținându -se astfel informații mai deta liate.

13
Astfel, majoritatea ( 92,7%) elevilor din clasele 5 -8 sunt siguri că știu să se spele corect
pe dinți și că au fost instruiți în privința tehnicii corecte de periaj (80%), instru ctajul fiind
realizat în principal de către medicul dentist (50%) și de către părinți (39%).
În ceea ce privește preferințele în alegerea pastei de dinți, s -a constatat că elevii se
orientează mai mult spre pastele de dinți mentolate, spre cele care albesc dinții și spre cele
care conțin fluor. În afară de periuța de dinți elevii folosesc și alte mijloace pentru igiena
orală, cum ar fi apa de gură (64%) și periuțe interdentare (3,3% ).

Studiu l IPSOS , efectuat pe un număr de 3.504 respondenți din Franța, Germania,
Irlanda, Italia, Polonia, Spania și Marea Britanie referitor l a comportamentele europenilor în
privința igienei orale a demonstrat că:
65% dintre europe ni (din cele 7 state studiate) își schimbă periuța o dată la trei luni.
Germanii și italienii sunt cei mai riguro și:
o77% dintre responden ții din Germania si 74% dintre cei din Italia isi schimba periuta
cel putin o data la trei luni
o jum ătate dintre spanioli (49%), irlandezi (48%) și britanici (47%) o schimb ă mai rar.
Obiceiurile difer ă în funcț ie de sex, v ârstă și nivel de educa ție, precum și de starea civil ă.
Femeile schimbă periuț a puțin mai des dec ât bărbații (69% dintre femei schimb ă o dat ă la
trei luni, în compara ție cu b ărbații -61%). Genera ția tanara (18 -34) are mai pu țin tendin ța
de a schimba periu ța o data la trei luni (60%) fa ță de cei cu vârste î ntre 35 -54 (69%) sau 55+
(65%).
Cei mai rigurosi europeni la sp ălatul pe din ți sunt responden ții din Germania (62%), care
tind s ă își perieze din ții mai mult de 2 minute.
(http://www.galasocietatiicivile.ro/pictures/documents/316 –
Backgrounder_CIFRE_Zamb esteRomania_Rablepentruperiutata2015.pdf )
Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populației statelor Uniunii
Europene (https://open -data.europa.eu/en/data/dataset/S795_72_3_EBS330 ) într-un s tudiu
realizat de TNS Opinion & Social , la cererea Directoratul ui General pentru S ănătate și
Consumatori și coordonat de Direcția Generală Comunicare , publicat în februarie 2010 relevă
următoarele:
o O mică parte dintre europeni (41%) declară că au încă toți dinții naturali . În România,
procentul este de 30%.

14
o Printre cei care nu au toți dinții naturali , aproape o treime (31%) poartă o protez ă detașabil ă,
cu mici diferenț e de la o țară la alta. În Romania 14% din respondenți au declarat ca poartă o
proteză detașabilă.
o Majoritate a europeni lor spun e că, în ultimele douăsprezece luni, nu au avut dificultăți sau
jenă cauzate de dinții lor:
aproximativ 15% spun că au întâm pinat dificultăți de masticație, din cauza
problemelor gurii sau dinți lor; Pentr u România procentul este de 32% .
16% au prezentat dureri la nivelul dinț ilor sau gingiil or;
7% s-au simțit jena ți de aspectul estetic al dantur ii lor; Pentru România procentul
este de 16% – primul loc în Europa)
doar 4% dintre europeni au evitat o conversație sau au redus participarea lor la
activități sociale, în ultimele douăsprezece luni, din cauza problemelor de sănătate
orală .

o În medie, europenii m ănâncă/beau de 5 ori pe zi. Acestea sunt momente când din ții lor pot
intră în contact cu alimentele și băuturi le dulci și care pot avea un impact asupra sănătății
orale:
aproape 9 din 10 respondenți au declarat că mănâncă fructe proaspete, și mai mult
de jumătate au declarat că mănâ ncă din când în când gem sau miere;
aproape o cincime din cei intervievați bea u "de multe ori" băuturi dulci (limonadă,
cola sau alte b ăuturi nealcoolice) sau mănâ ncă biscuiți ș i prăjituri;
o Majoritate a europenilor (88%) consideră că, dacă ar fi necesar, ar avea posibilitatea să
meargă la un medic dentist în timp de 30 de minute de la locuința lor sau de la locul lor de
muncă. Pentru România procentul este de 81%.
o De asemenea, ei consideră , aproape în unanimitate (92%) , că, în general, au acces la un
cabinet stomatologic sau clinic ă în caz de nevoie.
o Clinici le private sunt, în general, preferat e, 79% din europeni folosesc astfel de facilități, în
caz de nevoie. 14% merg la o clinic ă de stat .
Per ansamblu , europenii vizitează un medic dentist în mod regulat: 57% au consultat un
dentist cu mai putin de un an în urmă. Numai 9% , au mers la un medic dentist cu mai mult de
5 ani în urmă și 2% nu au consultat niciodată un medic dentist .
Europenii vizitează medicul den tist, în medie, de două ori pe an. Cei care au fost la medicul
dentist , în medie , de mai mult de trei ori pe an sunt în special locuitori ai țărilor localizate în

15
estul Uniunii Europene, și anume cetățeni din Rom ânia (3,6 ori ), urmați de Lituania (3,3 ori)
și apoi Polonia (3, 1 ori), din care cei mai mulți trebui au să facă regulat un tratament. Pe de
altă parte respondenții din Malta (1,7 ori) și Irlanda (1, 8 ori) au fost la medicul dentist , în
medie , mai puțin de două ori pe an.

o Majoritate a (50%) europeni lor intervievați în acest studiu au declarat că ultima dată c ând au
vizitat un medic den tist a fost pentru un control de rutină sau tratament de curățare. O treime a
apelat la un medic dentist pentru un tratame nt de rutină și aproape o cinci me a mers pentru
tratament de urgență.
De departe, motivul principal relatat de p ersoanele intervievate pentru că nu au
consultat un medic dentist în ultimii doi ani este faptul că problemele lor dentare nu au fost
suficient de grave (33%). Al doilea motiv menționat cel mai frecvent pentru a nu consulta un
dentist a fost absența dinților naturali (16%), urmat îndeaproape de costul ridicat al
examenelor de rutină și al tratament ului (15%).
Trebuie avut în vedere că în unele țări este obligatori e vizita la medicul dentist o dată
pe an sau chiar la fiecare șase luni pentru ca persoanele asigurate să continue să beneficieze
de asigurare a medicală.
Pentru România, motivele ultimei vizite la medicul dentist au fost controlul de rutină
sau tratamentele de curățare ( 27%), tratament ul de rutină (31%) și tratament ul de urgență
(40%).
În USA, Rețeaua Națională de Cercetare Bazată pe Practică Dentară realizează , din
anul 2013 un studiu privind sănătatea orală, la care inițial au participat 2763 de persoane
(medici de diferite specialități și pacienți), iar numărul acestora este în creștere . Medicii
participanți se implică activ în procesul de cercetare, elaborarea de idei noi, dezvoltarea unor
studii, testarea clinică, colectarea, prezentare și publicare datelor. Studiul demonstrează că o
colaborare activă și permanentă între medicii de diverse specialități, priviți ca o „rețea
națională” este extrem de benefică pentru a îmbună tăți baza științifică a cercetării clinice
practicile clinice și pentru a aplica în practica de rutină cele mai recente metode de tratament.
(http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23597500 )

16
Indicatorii sănătății orale în UE

Proiectul Indicatori europeni ai sănătății orale , coordonat de Universitatea Claude
Bernard din Lyon, pentru a sprijini statele membre europene în eforturile lor de a reduce
morbiditatea și invaliditate a datorate afecțiunilor orale, lansat de Comisia Europeană
(http://www.egohid.eu ) a avut ca obiective:
 Identificarea modurilor de generare a datelor și probleme lor de management din cadrul
Sistemului Informațional de Sănătate .
 Identificarea principiile directoare pentru selectarea și utilizarea indicatorilor de
sănătate orală.
 Identificarea unui set de indicatori de bază pentru sănătatea orală .
 Revizuirea eforturi lor recente de selecție a indicator ilor de sănătate orală.
Principiile pentru selecția și utilizarea indicatori lor de sănătate orală s-au bazat pe :
1 – identificarea unei liste de probleme prioritate de sănătate orală, a populați ilor și
grupu rilor de risc înalt;
2 – definirea unui tabel de indicatori esențial i în următoarele domenii: indicatori ai
problem elor priorita re de sănătate orală, indicatori privind furnizare a de servicii, calitatea
îngrijiri lor și indicatori ai resurselor critice de sănătate;
3 – validarea list ei lungi finale a indicatori lor de sănătate orală;
4 – o înțelegere comună a termenilor și criteriil or de selecție a indicatori lor;
5 – recomandarea unei liste scurt e de indicatori esențial i de sănătate orală printr -un proces
de consultare.
Un set de indicatori în domeniul sănătății publice orale, chiar limitat la o listă minimă
esențial ă, este delimitat în timp și ar trebui să acopere următoarele patru d omenii majore:
 Starea de sănătate, morbidit atea și statu sul funcției orale;
 Determinanți i (comportamentul, obiceiurile de viață);
 Sistemul de sănătate orală / promovare, prevenire, acces la îngrijir i, calita tea
îngrijir ilor și performanț a sistemului ;
 Calitate a vieții din punctul de vedere al sănătății orale.
Indicatori esențiali ai sănătății orale identificați sunt clasificați în:
1. Indicatori pentru monitorizarea sănătății orale a copiilor și adolescenți lor
2. Indicatori pentru monitorizarea sănătății orale a popula ției generale
3. Indicatori pentru monitorizarea sistemelor de sănăt ate orală

17
4. Indicatori pentru monitorizarea calității vieții în funcție de sănăt atea orală
1. Indicatori pentru monitorizarea sănăt ății orale a copiilor și adolescenți lor:
 Periaj zilnic cu past ă de dinți cu fluor
Numărător Numărul copii lor de 3 -6 și 6 -12 ani,
adolescenți lor cu vârsta de 13 -17 ani care declară utilizarea
zilnică a pastei de din ți fluorurat ă
Numitor Numărul copiilor și adolescenților din populația luată în
studiu
 Îngrijirea preventivă a femeil or gravide
Numărător Numărul femeilor cu vârsta 15 -39 de ani, cu copii
sub 1 an,
care menționează ce l puțin o vizită preventivă stomatologică în cursul
ultimei lor sarcinii.
Numitor Numărul de femei chestionate, cu vârsta 15 -39 de
ani, cu copii sub 1 an.
 Cunoștințele mamei privind importanța pastei de dinți
fluorurate în prevenirea cariilor copilului
Numărător Numărul de mame cu copii sub 7 ani care cunosc
rolul utilizării pastei de dinți care conține fluor, de două ori pe
zi, în prevenirea cariilor d entare la copii.
Numitor Numărul de mame chestionate, cu copii sub 7 ani.
 Rata de expunere la fluorizare
Numărător Numărul populației expuse zilnic la fluor ul conținut
în apă, sare, past ă de dinti sau de altă natură în întreaga țară,
printre cei intervieva ți x 1
pastă de dinți care conține fluor.
Numitor Numărul total al grădinițelor

 Școli cu programe centrate pe periaj zilnic cu pastă de dinți
cu fluor
Numărător Numărul de școli cu programe bazate pe promovarea
sănătății orale, în care are loc supravegherea zilnică a periajului
dinților cu pastă de dinți care conține fluor.
Numitor Numărul școlilor suprave gheate
 Gradul de a coperire al programul ui de screening privind
sănătate a orală
Numărător Numărul de copii și adolescenți cu vârsta 3 -16 ani
examinați cel puțin o dată în ultimele 12 luni pentru depistarea
precoce a afecțiunilor orale ne simptomatice care fac obiectul unui
program de screening x 1000.
Numitor Numărul de copii și adolescenți cu vârsta de 3 -16
an.000.
Numitor Numărul populației luate în studiu.
 Programe preventiv e de sănătate orală în grădinițe
Numărător Numărul de grădinițe incluse într -un program
preventiv vizând sănătatea orală în care se supraveghează în mod
particular periajul dinților cu i din populația luată în studiu .
 Acoperire a cu tratament e ortodontic e Numărător Numărul de copii și adolescenți cu vârsta de 5 -17 ani,
care pretinde că poart ă un aparat ortodontic.
Numitor Numărul de copii și adolescenți cu vârsta de 5 -17
ani intervievați.
 Carii apă rute în primii ani ai copilărie
Numărător Numărul de copii cu carii în grupa de vârstă 1 -5 de
ani.
Numitor Numărul de copii cu vârsta de 1 -5 ani intervievați.
 Carierea primului molar permanent la copii
Numărător Numărul total de cari i (a se specifica pragul de
diagnosticare), dinți lipsă și plombe la primii molari permanen ți, la
copii între 6 și 12 ani.
Numitor Numărul de copii cu vârsta de 6-12 ani intervievați.
 Fluoroza dentară
Numărător Numărul de copii de 12 ani în funcție de scor ul
indicel ui Dean de fluoroz ă.
Numitor Numărul de copii cu vârsta de 12 ani intervievați.
1. Indicatori pentru monitorizarea sănăt ății orale a popula ției
generale
 Aportul zilnic de alimente și băuturi
Numărător Num ărul de persoane cu vârsta de 5 -60 și peste, care
declară frecvența aportulu i zilnic de alimente și băuturi.
Numitor Numărul de persoane cu vârsta de 5-60 ani intervieva te.
 Prevalența consumului de tutun
Numărător Numărul de copii și adolescenți (12 -17 ani) și adulți (18
ani și mai mult) care fumează în populația intervievată.
Numitor Numărul de persoane intervievate .
 Accesul geografic la îngrijiri medicale de sănătate orală
Numărător Număr de subiecți cu vârsta de 18 ani și peste, care susțin
existența unui dentist la distanță de 30 de minute de mers de la locul
lor de muncă sau de reședință.
Numitor Numărul de persoane intervievate, cu vârsta de 18 ani și
peste .
 Accesul la serviciile primare de sănătate orală
Numărător Numărul de adulți în vârstă de 18 an i și peste, care
pretind a avea acces la servicii primare de sănătate orală.
Numitor Numărul de persoane cu vârsta de 18 ani și peste
intervievate .
 Control stomatologic în ultimile 12 luni
Numărător Număr de subiecți cu vârsta peste 2 ani care au vizitat
un medic dentist sau o clinică dentară în ultimul an.
Numitor Numărul de persoane cu vârsta de 2 ani și peste
intervievat e.
 Motivul ultim ei vizite la dentist

18
Numărător Numărul de copii cu vârsta de 5 -11 ani, adolescenți 12 –
17 și adulți cu vârsta de 18 ani și peste pentru care motivul ultimei
vizite la dentist a fost un control de rutină sau tratament de urgență.
Numitor Numărul de copii cu vârsta de 5 -11 ani , adolescenți 12 –
17 și adulți cu vârsta de 18 ani intervievați.
 Motivul nevizitării dentistului în ultimii doi ani
Numărător Numărul de copii cu vârsta de 5 -11 ani, adolescenți 12
– 17 și adulți
cu vârsta de 18 ani și peste pentru care nu au vizitat dentist ul în
ultimii doi ani.
Numitor Numărul de copii cu vârsta de 5 -11 ani , adolescenți 12 –
17 și adulți cu vârsta de 18 ani intervievați.
 Renunțarea la fumat
Numărător Numărul de medici dentiști care susțin acordarea de
consiliere privind încetarea consumului de tutun pacienților lor.
Numitor Numărul total de medici dentiști intervievați .
 Prevalența cariilor netratate
Numărător Numărul de copii, adolescenți și adulți ,- de preferință,
2-4, 6-8, 12 -15, 35-44 ani – cu un a sau mai mult e carii netratate .
Numitor Numărul total de indivizi examinați .
 Evaluare a sănătății parodontale
Proporția populației în grupa de vârstă 12, 15, 18 și 35-44 și 65 -74
ani, în patru categorii: parodon țiul s ănătos, doar gingivit ă, pungi
parodontale de la 4 mm la 6 mm, pungi parodontale de 6 mm sau mai
profund e.
Numărător Numărul de persoane din grupa de vârstă 12, 15, 18 și
35-74 ani în
fiecare dintre cele patru categorii.
Numitor Numărul de persoane din grupa de vârstă 12, 15, 18 și
35-74 ani examinați.
 Prevalența protezelor dentare
Numărător Numărul de adulți de 20 -65 ani și peste care pretind că
poartă o proteză detașabilă.
Numitor Numărul de adulți de 20 -65 ani și peste intervievați.
 Absența cariilor dentare
Numărător Numărul de persoane de 5 -74 ani, fără carii dentare și
dinți lipsă din cauza cariilor și plombe (D3MFT) = 0/d3mft = 0 (este
cunoscut ca procentul cu nici o dovadă de degradare evidentă).
Numitor Numărul persoanelor de 5-74 ani intervievate .
 Severitatea cariilor dentare
Numărător Numărul total de dinți cariați, lipsă și plombați
provizoriu sau definitiv prezenți pe persoană, în grupa de vârstă 5 -74
ani
Numitor Numărul persoanelor de 5-74 ani intervievate .
 Severitate a afecțiunilor parodontale
Numărător Numărul de adulți în vârstă de 35 -74 ani, cu boli
parodontale de orice grad.
Numitor Numărul persoanelor de 35 -74 ani examinate .
 Cancer al cavității bucale
Numărător Numărul de cazuri noi de cancer al cavitatii orale la
adulți cu vârsta de 35 -64 ani, în populație , pe parcursul unui an x
100.000. Numitor Populați a din grupa de vârstă 35 -64 de ani , la 1 iulie .
 Prevalența ocluziei funcționale
Numărător Numărul de cazuri de adulți cu vârsta de 18 ani și
peste, cu 21 sau mai mulți dinți naturali în ocluzie funcțională.
Numitor Populați a examinată, cu vârsta de 18 ani și peste.
 Număr ul dinți lor natural i prezen ți
Numărător Numărul de adulți în vârstă de 18 ani și mai mult, care
pretind că a u dinți naturali prezenți.
Numitor Populați a examinată, cu vârsta de 18 ani și peste.
 Prevalența edenta ției
Numărător Numărul de adulți cu vârsta peste 35 de ani care și -au
pierdut to ți dinții naturali.
Numitor Numărul de adulți examinați .
2. Indicatori pentru monitorizarea sistemelor de sănăt ate orală:
 Costul serviciilor de sănătate orală
 Procentul din produsul intern brut alocat cheltuielilor pentru
serviciile de sănătate orală
 Medici dentiști și alți furnizori de servicii medicale de
sănătate orală
Numărător Numărul de medici dentișt i și a altor furnizori de
servicii de sănătate orală (dentiști activ i, dentiști igieniști, terapeuți în
sănătate orală și tehnicieni dentar i ) la o populație de 100.000
locuitori .
Numitor Populația la 1 iulie .
 Satisfacția față de calitatea îngrijiri lor furnizate
Numărător Numărul de dentiști care se declară satisfăcuți de
calitatea îngrijirilor furnizate pacienților sub aspectul îngrijirii –
globale, curative, preventive și de ortodonție.
Numitor Numărul total de dentiști intervievați .
 Satisfacția față de remunerația obținută
Numărător Numărul de dentișt i care susțin c ă sunt mulțumiți de
remunerația totală și de cea pentru serviciile preventive.
Numitor Numărul total de dentiști intervievați.
4. Indicatori pentru monitorizarea calității vieții în funcție
de sănătatea orală:
 Dezavanta je din cauza limitării funcționale orale
Numărător Număr de subiecți cu vârsta de 8 -65 ani sau mai în
vârstă care a u experimentat dificultăți în alimentație și / mestecat din
cauza unor probleme cu gura, dinții sau proteze de orice tip, în
ultimele 12 luni.
Numitor Numărul total de subiecți intervievați.
Informația este înregistrată pe o scală de 5 puncte: nu = 0,
aproape niciodată = 1, ocazional = 2, destul de d es = 3, de foarte
multe ori = 4.
 Durerea fizică din cauza stării de sănătate orală
Numărător Număr de subiecți cu vârsta de 8 -65 ani sau mai în
vârstă, care au perceput durere sau disconfort din cauza dinț ilor, gurii
sau protezelor de orice fel în ultimele 12 luni.
Numitor Numărul total de subiecți intervievați.
Informația este înregistrată pe o scală de 5 puncte: nu = 0,
aproape niciodată = 1, ocazional = 2, destul de des = 3, de foarte
multe ori = 4.

19
 Disconfort psihic din cauza stării de sănătate orală
Numărător Număr de subiecți cu vârsta de 8 -65 ani sau mai în
vârstă, care au perceput disconfort psihic din cauza dinților, gurii sau
protezelor de orice fel în ultimele 12 luni.
Numitor Număru l total de subiecți intervievați.
Informația este înregistrată pe o scală de 5 puncte: nu = 0, aproape
niciodată = 1, ocazional = 2, destul de des = 3, de foarte multe ori = 4.
 Dizabilitate psihic ă din cauza aspectului dinți lor sau
protezelor dentare
Numărător Număr de subiecți cu vârsta de 8 -65 ani sau mai în
vârstă, care au perceput dizabilitate psihică din cauza aspectului
dinților sau proteze lor de orice fel în ultimele 12 luni.
Numitor Numărul total de subiecți intervievați. Informația este înregistrată pe o scală de 5 puncte: nu = 0,
aproape niciodată = 1, ocazional = 2, destul de des = 3, de foarte
multe ori = 4.
 Dizabilitate socială din cauza stării de sănătate orală
Numărător Număr de subiecți cu vârsta de 8 -65 ani sa u mai în
vârstă, care nu și-au putut îndeplini activități li de zi cu zi de orice
grad, în ultimele 12 luni , datorită problemelor orale acute sau cronice .
Numitor Numărul total de subiecți intervievați dintr -o populație
sau o anumită grupă de vârstă .
Informația este înregistrată pe o sca lă de 5 puncte: nu = 0, aproape
niciodată = 1, ocazional = 2, destul de des = 3, de foarte multe ori = 4.



20
III. Evidențe utile pentru intervenții la nivel național, european și internațional
În 2012, Platforma pentru o Sănătate Orală mai Bună în Europa a publicat un amplu
raport privind statutul sănătății orale din Europa, care a prezentat cele mai importante d irecții,
cu privire la prevalența bolilor orale și costurile de sănătate din domeniul public. Raportul a
evidențiat faptul că:
 În pofida realizărilor semnificative în prevenirea cariilor, boala rămâne o problemă
atât pentru multe categorii de oameni din Eu ropa de Est, cât și pentru cei din
categoriile socio -economice defavorizate din toate statele membre ale UE;
 Incidența parodontală (gingivală) a bolilor și cancerului oral din Europa este
îngrijorătoare;
 Îngrijirea cavității bucale este o adevărată povară din punct de vedere economic
(aproximativ 79 de miliarde de euro cheltuite de UE în 2012);
 Nu există un registru comun al pacienților pentru ca decidenții politici din statele
membre UE să poată monitoriza și implementa politici eficiente de prevenție.
Membrii Platformei consideră că decidenții politici europeni ar putea contribui la
îmbunătățirea igienei orale prin eficientizarea costurilor, concentrându -se mai mult pe
promovarea sănătății orale și prevenirea bolilor orale. O importanță deosebită prezin tă
necesitatea îmbunătățirii colectării de date, includerea sănătății orale ca parte integrantă a
stării generale de sănătate precum și abordarea factorilor de risc comuni multor altor afecțiuni
cronice, care includ dieta, fumatul și consumul de alcool.
În acest scop, pe 5 martie 2013, Platforma a lansat în cadrul unei mese rotunde în Parlamentul
European un set de Obiective europene pentru anul 2020 care au ca prioritate :
1. Sistemele de colectare a datelor;
2. Politicile de prevenție;
3. Educarea și conștientizare a importanței igienei orale.
Câteva exemple de obiective sunt crearea unei rețele de monitorizare și colectare de
date permanente la nivel european, subvenționate de UE, care să centralizeze date anual,
standardizat, din fiecare țară UE; dezvoltarea programelor naționale/regionale de prevenție în
domeniul sănătății orale în școli primare și secundare – aceste programe pot include controale

21
gratuite, având ca obiectiv principal educarea copiilor și a adolescenților în privința practicilor
de igienă orală, utilizarea pastei de dinți cu f luor, obiceiuri alimentare sănătoase, reducerea
consumului de zahăr și utilizarea alternativelor la zahăr.

Organizația Mondială a Sănătății în manualul „Măsurarea stării de sănătate orală –
metode de bază ”, ediția a 5 -a, propune standardi zarea metodelor de măsurare a stării de
sănătate orală a populației, astfel încât datele obținute să poată fi ușor comparate la nivel
internațional. Aceste măsurători vor permite aprecierea corectă a stării actuale de sănătate
orală a populației , furnizând astfel date ex trem de utile în aprecierea nevoilor de îngrijiri de
sănătate și planificarea resurselor destinate sănătății orale. Se propune de asemenea integrarea
sănătății orale în sistemul , deja operațional , de supraveghere a bolilor cronice.
(http://www.who.int/oral _health/publications/9789241548649/en/ )
Institutul Național de Cercetare Dentară și Craniofacială (NIDCR) din SUA, a
elaborat un plan strategic pentru anii 2014 -2019, care are patru obiective majore:
1. susținerea celei mai bune cercetării științifice în vederea îmbunătățirii sănătății orale și
craniofaciale;
2. facilitarea accesului la îngrijiri de sănătate orală precise și personalizate;
3. aplicarea cercetărilor riguroase, multidisciplinare pentru a depăși inegalitățile în
îngrijirile dentare.
4. asigurarea unei echipe de cercetare puternice dedicată îmbunătățirii sănătății dentare,
orale și craniofaciale.
(http://www.nidcr.nih.gov/research/ResearchPriorities/StrategicPlan/ )

IV. Cadr ul legislativ

În 2011 a fost ini țiată Platforma Europeană pentru o sănătate orală mai bună
(http://www.oralhealthplatform.eu/about -us/), care :
își propune să promoveze sănătatea oral ă și să prev ină afecțiunile orale, ca
acțiuni fundamentale pentru a fi sănătos;
se adresează ingalităților din îngrijirile de sănătate orală la copii și
adolescenți, vârstnici și populațiile cu nevoi speciale din Europa;

22

dezvoltă cunoștințe de bază și recomandări pen tru instituțiile europene în
vederea dezvoltării de politici de sănătate orală la nivel european.

Misiunea Platformei este de a promova sănătatea orală și prevenirea eficientă a
afecțiunilor orale în Europa. Se caută o abordare europeană comună față de educație,
prevenție și acces la o stare de sănătate orală mai bună în Europa.
Obiectivele Platformei includ:
Promovarea sănătă ții orale și prevenire a bolilor orale , ca una dintre
acțiunile fun damentale pentru a r ămâne sănătoși.
Furnizarea de consiliere și recomand ări pentru factorii de decizie în
ceea ce prive ște dezvoltarea politicilor europene de de sănătate oral ă.
Dezvoltarea bazei de cuno ștințe și consolida rea cazurilor bazate pe
dovezi pentru acțiunile europene în domeniul sănătă ții orale .
Abordarea ineg alităților în materie de sănătate oral ă și provocăril or
majore de sănătate orală a copiilor și adolescen ților, popula ției
vârst nice în cre ștere, și a popula țiilor cu nevoi speciale din Europa.
Integrarea sănăt ății orale în toate politicile de sănătate din U niunea
Europeană.

Cadrul legislativ privind sănătatea orală la nivel național conține următoarele
prevederi:
Ordinului ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de
Sănătate privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2015 a Hotărârii
Guvernului nr.400/2014 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului cadru care
reglementează condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurăr i sociale
de sănătate pentru anii 2014 –2015 conține următoarele prevederi privind sănătatea orală :
Casele de asigurări de sănătate decontează serviciile medicale ambulatorii de
specialitate, pe baza biletelor de trimitere, eliberate în condițiile stabilite prin norme, de către
medicii dentiști și dentiștii din cabinetele stomatologice școlare și studențești . Medicii dentiști
din cabinetele stomatologice școlare și studențești pot prescrie medicamente numai pentru
afecțiuni acute, pent ru maximum 7 zile.
(http://www.cnas.ro/media/pageFiles/norme_metodologice_cnas_2015.pdf )

23
Pachetul de servicii medicale de bază de medicină dentară preventiv ă și al
tratamentelor de medicină dentară, tarifele și sumel e decontate de casele de asigură ri de
sănătate sunt men ționate în normele contractul ui cadru.
(http://www.cnas.ro/casmb/media/pageFiles/PACHETUL%20DE%20SERVICII%20DE%20
MEDICINA%20DENTARA.pdf ).

Tratamentul afecțiunilor orale în România a fost finan țat de sistemul de asig urări de sănătate
publică , începând din 1998 până în aprilie 2013. Controalele anuale și tratament ul gratuit au
fost disponibile la copii cu vârsta sub 18 ani. Suma totală plătită pentru fiecare medic dentist,
de către Casa de Asigurări de Sănătate pentru toți pacienții , a fost foarte mică (aproximativ
200 euro/ luna) . De exemplu, această sumă acoper ea doar costul a două aparate ortodontice
(Hysi D et al. , 2016 ).
În luna aprilie 2013, s-a oprit finanțarea oricărui tratament stomatologic pentru toți copiii până
la vârsta de 16 ani. Cu toate acestea, finanțarea pentru această grupă de vârstă a fost reluat ă în
2014, dar la un nivel scăzut. În prezent, marea majoritate a serviciilor stomatologice de
îngrijire și tratament pentru pacienții de toate vârstele sunt furnizate la cabinetele
stomatologice private . Ele trebuie să fie pl ătite de pacienți, sau în cazul copii lor de către
părinții acestora . (Hysi D, et al, 2016 ).

V. Analiza grupurilor populaționale la risc
Organizația Mondială a Sănătății identifică două grupuri țintă majore cărora ar trebui
să li se adreseze în mod expres campaniile privind sănătatea orală:
1. copii i de vârstă școlară și tineri
2. vârst nici
(http://www.who.int/oral_health/action/groups/en/ )
1. Copiii de vârstă școlară și tineri
În cadrul program elor privind sănătatea orală, Organizația Mondială a Sănătății a elaborat
un document tehnic pentru a consolida și facilita implementarea componentelor programelor
de sănătate orală în școli. În acest sens, au fost aduse argumente solide privind necesitatea
promovării sănătății în școli, cum ar fi:

24
 Copilăria și adolescenț a reprezintă anii de formare a comportamentelor , inclusive cele
privin d sănătatea orală, ce vor însoți elevii și adolescenți i pe tot parcursul vie ții.
 Școlile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătă ții orale. Accesul la apă
potabilă, de exemplu, po atet permite desfășurarea programel or de igienă general ă și
orală. De asemenea, un mediu fizic sigur în școli poate contribui la reducerea riscului
de accidente și traumatisme dentare.
 Povara bolilor orale la copii este semnificativ ă. Majoritatea afecțiunilor orale , o dată
apărute , sunt ireversibile și durează întreag a viață având impact asupra calită ții vie ții
și stării general e de sănătate.
 Politicile școlare și educaț ia pentru sănătate sunt esen țiale pentru dobândirea
comportamentelor sănătoase și controlul factorilor de risc, cum ar fi aportul de
alimente și băuturi dulci , consumul de tutun ș i alcool.
 Școlile pot oferi o platformă pentru furnizarea îngrijirilor de sănă tate orală, de
exemplu servicii de prevenire și curative.
Printr -o rețea amplă de promovare a sănătății în școli , OMS lucrează la nivel global și
regional cu Education International , UNAIDS și UNESCO , pentru a sprijini organiza țiile
reprezentative ale cadrelor didactice din întreaga lume în a-și utiliza capacit ățile și experiența
lor pentru a îmbunătăț i starea de sănătate prin intermediul școlilor . Programul de sănătate
orală OMS face trimitere la aceste rețele, în plus fa ță de rețele ș colare de sănătate orală
stabilite în diferite ț ări și regiuni .
OMS atrage atenția asupra impactului deosebit de mare pe care factorii externi îl au
asupra comportamentelor adolescenților. Ei sunt ușor influențați de colegi, de părinți dar și de
factori economici și sociali (mass -media, industria, instituții comunitare).
Un studiu desfășurat în perioada 2011 –2012 în 8 țări europene (Cehia, Estonia, Franța,
Italia, Letonia, Finlanda, Spania și Marea Britanie) pe loturi populațio nale reprezentative la
nivel naț ional, incluzând tineri cu vârsta între 18 -35 de ani , a demonstrat diferențe
semnificative între comportamentele privind sănătatea orală și stilul de viață al tinerilor
supraponderali sau ob ezi și cei cu greutate n ormală. Tinerii supraponderali, prin numărul mai
redus de periaje dentare ( mai mult de 20% din tinerii supraponderali au declarat că se spală pe
dinți doar o dată pe zi, procentul în rândul copiilor cu greutate normală fiind de 13% ), prin
obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente, consum ridicat de zahăr,

25
sucuri și bauturi acidulate) , prin vizite mai puține și neregulate la medicul dentist sau
efectuate doar în cazuri de urgență , sunt mai expuși riscului de a dezvolta af ecțiuni dentare și
gingivale. (Nihtila, A. et al., 2016 ).
Programele care vizează îmbunătă țirea sănătă ții orale a tinerilor trebuie să ia în
considerare acești factori și să accentu eze importanța unei bune igiene orale în rândul copiilor
supraponderali și îmbunătățirea atitudinii acestora față de necesitatea controalelor
stomatologice regulate.
Este necesar un efort susținut și constant din partea familiilor , școlilor , cadrele medicale
și organiza țiilor comunitare, în scopul de a controla riscurile pentru sănătatea orală în rândul
tinerilor. (http://www.who.int/oral_health/action/groups/en/)

2. Vârst nici

Afecțiunile orale sunt de obicei progresiv e și cumulativ e. Procesul de îmbătrâ nire
poate cre ște direct sau indirect, riscul de boli orale , agravat e de o stare generală de sănătate
precară sau de bolile cronice . La vârstnici , îngrijirile în sănătatea orală reprezintă o provocare
și datorită unor condiții asociate î ntâlnite , cum ar fi:
• schimbarea statutului dentiț iei
• prevalența crescută a cariilor
netratate
• igienă orală deficitară
• pierderea dinț ilor și funcț ionarea
orală limitată • proteze dentare
• cancer oral și leziuni ale
mucoaselor orale
• xerostomia ("gura uscat ă")
• durere și disconfort craniofaciale .
(http://www.who.int/oral_health/action/groups/en/index1.html )

Pierderea completă a din ților natural i este o problemă gravă de săn ătate publică la
nivel mondial. Fumatul , dieta nes ănătoasă și consumul excesiv d e alcool sunt principalele
cauze ale pierderii complete a dinților. Pierderea dinț ilor este consecin ța finală a cariilor
dentare și afecțiunilor gingivale severe (parodontit ă), condi ții cauzate de expunerea pe tot
parcursul vie ții la factori i de risc , comuni de altfel și pentru alt e boli cronice netransmisibile .

26
Potrivit Studiului global World Health Survey , pierderea completă a dinților afectează
aproximativ 30% din persoanele de vârstă 65-74 de ani .

Fig. 10.Procentul persoanelor de 65 -74 ani cu edentație totală pe regiunile OMS
Sursa: The World Health Survey (Peterson, WHO, 2006 )
http://www.who.int/oral_health/action/groups/oral_health_older_people.pdf
Ratele de prevalență sunt în creștere în mod dramatic în țările cu venituri mici și
medii, în special în rândul grupurilor defavorizate și populații sărace . În plus față de variațiile
mari între țări, există inegalități izbitoare și în cadrul aceleiași țări.

Fig.11 . Procentul persoanelor de 65 -74 ani cu edentație totală și al persoanelor cu probleme
orale/dentare în ultimul an în țările cu venit scăzut, mediu și ridicat
Sursa: The Worl d Health Survey (Peterson , WHO, 2006 )
http://www.who.int/oral_health/action/groups/oral_health_older_people.pdf
Pierderea dinților poate fi prevenit ă iar intervenț iile asupra factorilor de risc sunt
eficient e atunci când sunt incluse în cadrul programelor de intervenție asupra bolilor
netransmisibile. Dovezile privind rezulatatele interven țiilor de sănătate oral ă sunt clare iar
aceste intervenții sunt relativ ușor de aplicat . Experien ță țărilor cu programe de preven ție bine
stabilite arată îmbunătă țiri semnificative ale stării de sănătate orală .

27
Relația dintre s ănătate oral ă și starea general ă de sănătate este deosebit de pronun țată
în rândul persoanelor în vârstă. Sănătate a orală deficitar ă poate cre ște riscurile pentru
sănătatea gene rală și datorită compromiterii capacității normale de masticație care va afecta
aportul nutrițional . Nutriția inadecvată/insuficientă poate duce în cele din urmă la scăderea
răspunsul ui imun. Bolile periodontale sever e sunt asociat e cu diabet și infec ția cu HIV. În
mod similar, alte boli sistemice și/sau efectele secundare ne gative ale tratamentelor lor pot
determina un risc crescut de a dezvolta afecțiuni orale, reducerea fluxului salivar ("gura
uscat ă"), modificarea simțurilor gustativ și olfactiv, dureri oro -faciale, dezvoltarea excesiv ă
gingivală, resorb ția osului alveolar și mobilitatea din ților. Prevalen ța înaltă a terapii lor multi –
medicament oase la această grupă de vârstă poate avea un impact foarte mare asupra s ănătății
orale. (http://www.who.int /oral_health/action/groups/en/index1.html )
Alți factori de risc importanți sunt factorii sociali cum ar fi nivelul scăzut de educa ție,
venit uri mici , condi ții de via ță și de locuit defavorizate . Factori suplimentari de risc includ
stilul de via ță nesănătos, diete le cu conținut ridicat de zah ăr, igiena oral ă inadecvat ă din cauza
reducerii dexterității , consumul excesiv de tutun și de alcool .
Bariere le în îngrijire a sănătății orale în rândul persoanelor v ârstnice sunt
considerabile : mobilitate afectat ă, acces dificil în special al celor ce locuiesc în zone rurale cu
transport public deficitar , servicii de sănătate oral ă și îngrijir i la domiciliu indisponibile .
Având în vedere că unele persoane în vârstă pot avea dificultăț i financiare în urma
pensionării , costul crescut al tratament ului stomatologic perceput împreună cu atitudinea față
de sănătatea orală , le pot descuraja de la a vizita un medic dentist .
În unele țări, multe din persoanele în vârstă locui esc singure , departe de prieteni și
familie. Lipsa s uportului social și sentimente le de singurătate și izolare pot afecta bunăstarea
și starea lor de sănătate mentală . În mod evident, este important ca furnizorii de servicii de
îngrijir i de sănătate să recunoască ace ști factorii psihosociali și să furniz eze și servicii de
sănătate oral ă care sunt accesibile, adecvate și acceptabil e pentru ei. Starea generală de
sănătate trebuie să fie luat ă în considerare mai ales atunci când se planifică un tratament
complex, care poate implica și proceduri chirurgicale.

28
VI. Campanii IEC desfășurate până în prezent în România
Centrul Național de Evaluare și Promovarea Sănății , prin Centrul Regional de Sănătate
Publică Iași desemnat , elabor ează anual propuner ea de metodologi e aferentă Campaniei
prilejuită de Ziua Mondială a Sănătății O rale.
Promotorii campaniilor sunt: Ministerul Sănătății, INSP, CNEPSS și CRSP Iași.
La derularea campaniilor particip ă Direcții de Sănătate Publică, Inspectorate Școlare
județene, Cabinete medicale școlare și de familie, primării, asociații ale medicilor dentiști,
cabinete stomatologice, mass media locală (presa scrisă, radio și tv) .
Campaniile desfășurate p ână acum au a vut ca teme: Obiceiuri sănătoase pentru dinți
sănătoși (2011), Familia mea are dinți sănătoși! (2012), Ai grijă de dinții tăi! (2014), Toată
viața un zâmbet sănătos! (2015) , Dantură sănătoasă, corp sănătos! (2016).
Obiectivele generale ale campaniilor desfășurate au fost:
Creșterea numărului de persoane din grupul țintă informate privind importanța
sănătății orale și riscurile neglijării acesteia;
Creșterea numărului de persoane care adoptă comportamente sănătoase în vederea
menținerii sănătății orale;
Formarea unor deprinderi sănătoase și încurajarea tratamentului precoce al
potențialelor probleme dentare, pentru a evita îngrijirile tardive, m ai dificile și mai
costisitoare.
Printre o biective le specifice s-au numărat:
Diseminarea de informații privind afecțiunile orale și factorii de risc care contribuie la
producerea acestora ;
Diseminarea de informații privind tehnicile corecte de periaj dentar ;
Transmiterea de recomandări populației în vederea menținerii sănătății orale .
Campaniile desfășurate au drept grup țintă: populația generală și în special părinți,
gravide, copii, tineri, cadre didactic e.
Printre partenerii implicați în campani i se numără: Ad ministrația Publică
Locală/Centrală , presa scrisă și audio -vizuală , profesioniști din sistemul medical , organizații
neguvernamentale , comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății: Promovarea Sănătății,
Sănătate Publică .

29

Campania din Rom ânia continu ă în 201 7 cu programe educaționale pe tema
igienei orale și cu un puternic apel la acțiune către consumatori, adresat
copiilor, părinților și educatorilor.

30
Referințe
1. WHO Health for All Data Base
2. Anuar ul de statistic ă sanitară 201 5
3. Activitatea unităților sanitare în anul 201 5, Institutul Național de Statistică
http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/activitatea_unitatilor_sanitar
e_in_anul_2015.pdf
4. Ghiduri de practic ă medical ă în medicina dentar ă, http://www.cmdr.ro/ghiduri.php
5. Manualul de Practică Dentară 2015, editat de Consiliul European al Dentiștilor
http://www.eudental.eu/library/eu -manual.html
6. http://www.icd.org/content/publications/WHO -Oral-Health -Surveys -Basic -Methods –
5th-Edition -2013.pdf
7. Studiu IPSOS Îngrijirea orală, utlilizare și atitudini; mai 2012 .
8. ttp://www.egohid.eu
9. http://ec.europa.eu/health/major_chronic_diseases/conditions/oral_health/index_en.ht
m#fragment3
10. http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_330_en.pdf
11. http://www.ccss.ro/public_html/
12. Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună

Home

13. International Agency for Research on Cancer (IARC) , Cancer Today
http://gco.iarc.fr/today/home
14. http://www.eudental.eu/library/eu -manual.html
15. http://www.galasocietatiicivile.ro/pictures/documents/316 –
Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015.pdf
16. http://www.hbsc.org/ , Health Behaviour in School -Aged Children
17. Funieru C1, Twetman S, Funieru E, Dumitrache AM, Sfeatcu RI, Baicus C , Caries
experience in schoolchildren in Bucharest, Romania: the PAROGIM study , J Public
Health Dent. 2014 Spring;74(2):153 -8. doi: 10.1111/jphd.12039. Epub 2013 Oct 9.

31
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Caries+experience+in+schoolchildren+in
+Bucharest%2C+Romania%3A+The+PAROGIM+study
18. Gregg H. Gilbert, O. Dale Williams, James J. Korelitz, Jeffrey L. Fellows, Valeria V.
Gordan, Sonia K. Makhija, Cyril Meyerowitz, Thomas W. Oates, D. Brad Rindal, Paul
L. Benjamin, Patrick J. Foy : Purpose, structure, and function of the United States
National Dental Practice -Based Research Network. National Dental PBRN
Collaborative Group . http://www.ncbi.nlm.nih.g ov/pubmed/23597500
19. Honkala, S., Vereecken, C., Niclasen, B., & Honkala, E , Trends in toothbrushing in 20
coun tries/regions from 1994 to 2010 (2015). The European Journal of Public Health,
25(suppl 2), 20 -23.
20. Special Eurobarometer 330:Oral health
https://open -data.europa.eu/en/data/dataset/S795_72_3_EBS330
21. http://www.nidcr.nih.gov/research/ResearchPriorities/StrategicPlan/
22. www.cnas.ro
23. Hysi D, Eaton KA, Tsakos G, Vassallo P, Amariei C, the DPH Group. Proceedings of
a workshop, held in Constanta, Romania on 22 May 2014, on Oral Health of Children
in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic
crisis. BMC Oral Health . 2016;16(Suppl 1):69. doi:10.1186/s12903 -016-0223 -y.

24. Nihtila, A.; West, N.; Lussi, A.; Bouchard, P.; Ottolenghi, L.; Senekola, E.; Llodra,
J.C.; Viennot, S.; Bourgeois, D. Oral Health Behavior and Lifestyle Factors among
Overweight and Non -Overweight Young Adults in Europe: A Cross -Sectional
Questionnaire Study. Healthcare 2016, 4, 21
25. http://www.who.int/oral_health/action/groups/en/

dr. Margareta Florea, medic primar
dr. Elena Lungu, Șef Secția EPSS, medic primar, coordonator regional PNV1