Analiza de Campanie Si Analiza de Articol de Opiniei

=== 5e7384fea9096f49cf5527d497bd89148bcb7eb5_430541_1 ===

„Să-ți spun cu cine votezi, de fapt, dacă nu votezi”

În cadrul prezentului referat s-a optat pentru analizarea materialului publicat pe pagina web a jurnalistului Vlad Petreanu (respectiv al clipului atașat acestuia) în data de 9 decembrie 2016, material al cărui titlu este mai mult decât sugestiv, respectiv „Să-ți spun cu cine votezi, de fapt, dacă nu votezi”. Se impune a se remarca încă din start faptul că acest material a reușit să aibă un impact deosebit la nivelul mediului online, în mai puțin de 30 de zile de la publicare, acesta fiind distribuit în principala rețea de socializare, Facebook, de peste 22.200 mii de persoane, alte peste 140 de persoane comentându-l ori apreciindu-l direct pe pagina web sursă.

După cum reiese din titlu, subiectul articolului l-au constituit alegererile parlamentare derulate recent în țara noastră (11.12.2016), ale căror rezultate s-au dovedit a fi conforme cu mențiunile pertinente pe care autorul le-a inclus în text.

De altfel, toate campaniile politice, fie acestea parlamentare ori prezidențiale, ce s-au derulat în țara noastră, ulterior momentului Decembrie 1989, au reușit să se transforme în adevărate provocări pentru specialiștii în domeniu, cele mai multe dintre acestea fiind caracterizate de forme de manifestare și evoluții atipice, cu rezultate dificil de prognosticat în faza inițială.

Indiferent că vorbim despre succesul neașteptat al lui Emil Constantinescu în fața liderului social democrat, fostul președinte Ion Iliescu (care în anul 1996, anul desfășurării alegerilor în care s-a înscris în cursă și liderul C.D.R., Constantinescu, continua să se bucure la nivelul țării de un imens capital de imagine), de performanța pe care a reușit-o fostul lider al Partidului România Mare, Corneliu Vadim Tudor, în cadrul alegerilor prezidențiale din anul 2000 (acesta reușind ca în cel de-al doilea tur al alegerilor să obțină un rezultat apropiat de cel al fostului președinte al țării, Ion Iliescu), că ne amintim de răsturnarea de situație din anul 2004, când după campania electorală deosebit de interesantă, candidatul cu cele mai mari șanse de atunci, social democratul Adrian Năstase, a pierdut în fața ultimului înscris în cursa electorală (ca urmare a retragerii cel puțin ciudate a liderului P.N.L.,Theodor Stolojan), Traian Băsescu, ori de alegerile prezidențiale derulate la finele anului 2009, când liderul social democraților Mircea Geoană a fost inițial declarat câștigător, după doar câteva ore câștigând alegerile contra-candidatul său, Traian Băsescu (ca urmare a rezultatelor sosite de la secțiile de vot ale țării noastre în capitala Franței, rezultate care au generat în ultimii ani numeroase controverse), alegerile prezidențiale, ca și cele parlamentare în țara noastră s-au dovedit a fi constant imprevizibile.

A fost și cazul ultimelor alegeri (parlamentare, dar și prezidențiale), alegeri ale căror rezultate au depășit așteptările (respectiv în cadrul ultimelor alegeri, Partidul Social Democrat a reușit să obțină un scor impresionant în fața partidului susținut nu doar de guvern, ci și de președintele Klaus Iohannis – in ciuda prevederilor constituționale).

Alegerile prezidențiale derulate în cursul anului 2014 au introdus pe scena politică din țara noastră o nouă noțiune, respectiv „Partidul Facebook”, renumita rețea de socializare începând să impună un rol determinant în rândul marei mase a alegătorilor.

Prezentul referat, ce are drept temă postarea lui Vlad Petreanu în preajma datei desfășurării alegerilor parlamentare, „Să-ți spun cu cine votezi, de fapt, dacă nu votezi”, și-a propus să analizeze modul în care autorul acesteia reușește să determine în cadrul conținutului postării sale o sensibilizare a maselor, o mobilizare a acestora la vot, conținut ce este întărit nu doar de un clip video deosebit de sugestiv (lăsând la o parte mesajul ușor agresiv), ci și de trimiteri spre analize similare ale unor colegi de breaslă.

Articolul publicat de Petreanu este cu atât mai important cu cât se cunoaște faptul că în ultimii ani mediul online a devenit nu doar cea mai facilă cale de comunicare cu un număr impresionant de persoane, ci și mijlocul prin care acestea pot fi mobilizate, impulsionate și, de ce nu, manipulate.

Și ceea ce a surprins cu adevărat marea masă a celor care au vizualizat și ulterior distribuit/comentat acest articol semnat de Vlad Petreanu a fost clipul video (vezi Anexa 1) afișat la finalul acestuia, clip ce a reușit să înregistreze, în doar șase săptămâni, aproape patru milioane de vizualizări.

Punct de vedere nr. 1 : Fiecare trebuie să aleagă pentru sine. – „Nu-I lăsa pe alții să aleagă pentru tine!” (vezi Anexa 2)

Argument: Optez pentru a nu alege. Nu mă interesează alegerile, toate sunt la fel, Prefer să-I las pe alții să aleagă în locul meu – „Nu, că nu am ales. Nu-mi bat capul cu astea și oricum toate sunt la fel. Să aleagă alții!” (vezi Anexa 4)

Punct de vedere 2 : Dreptul la vot trebuie exercitat. – „Ieși la vot” (vezi Anexa 3).

Argument 1: În absența unei alegeri proprii, alții vor alege pentru tine. – „Asta s-a nimerit. E absolut legal”.

Argument 2: Dacă vrei să te bucuri de alegerile tale, ia atitudine. – „Data viitoare să alegi!”

Tipul diferenței de opinie:

Implicită – se remarcă punctul de vedere din mimică (vezi Anexa 5), din modul de exprimare („Ce e asta?”, „Cu m…, chiar asa?”), dar și din tonul vocii

Complexă – se remarcă o extrapolare a punctelor de vedere, reflectată nu doar în exprimare („Dă-o-ncolo! La mișto? 13, ghinion? M..e, cu patru litere? Cu roșu, e voie cu patru litere?”, „Cu roșu? Iți bați joc de mine, pe cuvântul meu, măi!”), ci și în mimică și gesturi (vezi Anexa 6).

Etape ale discuției critice

Confruntarea – etapa confruntării se declanșează la momentul 0:34, când cetățeanului îi este oferit de către așa zisul funcționar public viitorul său număr de înmatriculare al mașinii, numărul fiind total atipic – vezi Anexa 7 – („Ce e asta?”, „Cu m…, chiar asa?”)

Etapa deschiderii – se remarcă la momentul 0.58, când începe dialogul dintre cei doi protagoniști ai clipului analizat, în faza inițială dialogul demarând în termeni deschiși, relaxați.

Argumentarea – în cadrul clipului supus prezentei analize se remarcă un complex al punctelor de vedere controversate activ-pasive, ce sunt promovate de către interlocutori nu doar prin conținutul replicilor furnizate reciproc, ci și prin intermediul tonalității, ca și al limbajului non-verbal – a se vedea Anexa 8.

Argumentația este permanent susținută de relația interogării sesizată în dialogul celor două personaje ale clipului, căreia i se adaugă șirul auto-răspunsurilor (mare parte dintre acestea de tip interogatoriu), susținute permanent prin intermediul limbajului non-verbal, exploatat la maxim de unul dintre interlocutori.

Se remarcă faptul că, argumentarea audio, ca și cea vizuală, reflectată pe marea majoritate a derulării clipului, sunt transpuse în mod gradual, la finalul acestuia, prin afișarea celor două mesaje principale.

Pe întreg parcursul derulării clipului se remarcă diferența de atitudine între cei doi interlocutori, atitudine ce este reflectată nu numai în conținutul replicilor (întrebări/răspunsuri), ci mai ales prin imagini.

De asemenea, se impune a se aminti faptul că fondul sonor al clipului este asigurat numai de dialogul celor doi interlocutori, pe ultimele secunde ale acestuia (respectiv în momentul afișării celor două mesaje de impact) optându-se pentru alegerea unei melodii neutre, care întărește mesajul general transmis, focalizând atenția privitorului asupra acestuia.

Închiderea – această etapă este marcată de schimbarea de atitudine la interlocutorul pasiv, care înțekege să adopte o poziție dominant-agresivă – „Băi, data viitoare să alegi! Da? Hai, ia-ți m..a și pleacă! Ia-ți m..a și pleacă!”

Reconstrucție argument

1. Fiecare trebuie să aleagă pentru sine. – „Nu-i lăsa pe alții să aleagă pentru tine!” (vezi Anexa 2)

– Libertatea de a alege îi aparține fiecărei persoane

– Cine optează pentru a nu alege, va trebui să accepte alegerile altora

– În absența unor alegeri, responsabilitatea rezultatelor non-acțiunii ne aparține în totalitate

– Alegerile altora ne pot influența în mod esențial existența.

2. Dreptul la vot trebuie exercitat. – „Ieși la vot” (vezi Anexa 3).

– Orice persoană are dreptul să își exercite dreptul

– În absența exercitării dreptului de vot, altcineva va alege în locul tău

– Dacă nu votezi, alegerile vor fi făcute de cei care votează

– Cine nu votează va trebui să accepte alegerile altora

ANEXA 1

Sursa capturii – http://www.petreanu.ro/spun-cine-votezi-fapt-votezi/

ANEXA 2

Sursa capturii – http://www.petreanu.ro/spun-cine-votezi-fapt-votezi/

ANEXA 3

Sursa capturii – http://www.petreanu.ro/spun-cine-votezi-fapt-votezi/