. Analiza de Ansamblu a Situatiei Financiar Patrimoniale (s.c. Xyz S.a.)

INTRODUCERE

“Trăim într-un moment al istoriei în care schimbările sunt atât de rapide încât începem să vedem prezentul când deja dispare” (R. D. Laing)

Ritmul alert în care se desfășoară fenomenele și procesele economico-financiare în perioada contemporană datermină ample mutații de ordin cantitativ și calitativ în toate domeniile. Instaurarea democrației în viața politică și a liberalismului în economie au deschis largi perspective pentru utilizarea potentialului material, uman și economic de care dispun unitățile patrimoniale.

Problematica analizei economico-financiare a egenților economici a constituit și constituie un subiect de actualitate mult discutat și disputat în literatura economică din țară și din străinatate.

Prezenta lucrare aduce o transparență evidentă a evoluției societății pe piața alimentară din românia, adica aceea transparență prin care nu doar profitul este urmărit ci și credibilitatea, siguranța consumatorilor, atât de importantă într-o economie de piață europeană.

Capitolul 1

1. PREZENTAREA UNITAȚII PATRIMONIALE

1.1 SCURT ISTORIC

S.C. PANMED S.A. se află în orașul Mediaș, Șoseaua Sibiului nr.72, jud.Sibiu, este înregistrată la Registrul Comerțulu sub nr. J 32/1040/91, are codul unic de înregistrare R 805205.

SC PANMED SA este construita pe o fabrică fondată în anul 1948. La 11 iunie 1948 prin efectul legii* 118/1948 a luat ființa Intreprinderea Comerciala 1 Mai Mediaș, având doua secții de producție (o brutărie situate în str. Filimon Sârbu și una situate pe str. I.G. Duca). Sub aceasta denumire a funcționat până la 31 decembrie 1948 având ca obiect atât producția pâinii cât și desfacerea prin centrele de vânzare și prestații la sectorul particular.

La 1 ianuarie 1948 întreprinderea a primit denumirea de Brutăriile Heliade Rădulescu și Nicolae Golescu avănd același unități și același scop productiv.

La 29 iunie 1950, prin decizia Sfatului Popular nr. 293/1950 se unifică toate secțiile de producție și prestări servicii de pe lângă comitetul provizoriu al orașului Mediaș, sub denumirea de “Întreprinderile economice 1 Mai Mediaș”. Întreprindera mai subordonează încă 5 unități de producție, având astfel 7 unități.

La 30 septembrie 1950, ca effect al HCM* 1065/1950 unitățile de panificație se afiliază Trustului de panificație Sibiu, sub denumirea de “Întreprinderea de panificație nr.4 Mediaș”.

La 31 iulie 1952 Întreprinderea de panificație nr.4 Mediaș a trecut la Trusrul de panificație al regiunii Stalin sub denumirea de “Întreprinderea de panificație nr.8 Mediaș” cu 7 secții de producție.

În perioada octombrie 1953 – decembrie 1958 întreprinderea a mai preluat 4 unități de producție din Târnăveni ai 3 din Blaj, funcționând cu 14 unitâți.

La 1 februarie 1955 prin decizia nr.39 a Sfatului Popular Regional Stalin în baza HCM 60/1955 întreprinderea a trecut de la trustul de panificație de la Sfâtul Popular Regional Stalin, secțiunea de industrie locală.

La 15 februarie 1955 în baza deciziei Sfatului Popular Regional Stalin nr. 631/30.12.1958 și 59/1956 se comasează cu întreprinderea de panificație nr.9 Sighișoara, mai primind astfel înca 8 unități (5 unități la Sighișoara și 3 unități la Dumbrăveni).

La 1 ianuarie s-a desfințat întreprinderea regională de panificație trecându-se unitățile de producție din orașul și raionul Mediaș la Întreprinderea industrială a orașului Mediaș ca secție distinctivă pe baza adresei Sfatul Popular Regional Stalin nr. 9284/30.12.1958 și a deciziei Comitetului Executiv nr. 863/1958.

La 1 septembrie 1971 s-a înființat în Mediaș Întreprinderea Regionala de Panificație aparținând direct de Ministerul Industriei Alimentare.

În anul 1968 în urma reorganizării administrative-teritoriale, întreprinderea a trecut la Întreprinderea de Morărit și Panificație Sibiu.

Prin HG nr. 1353/1990* ia ființă societatea comercială SIMPA SA Sibiu care cuprinde și fabrica de pâine Mediaș.

Începând cu 1 septembrie 1991 prin scindarea din SC SIMPA SA ia ființă societatea comercială PANMED S.A. Sibiu prin preluarea patrimoniului unităților și subunităților aparținând secției de panificație Mediaș.

La 1 septembrie 1991 prin scindare conform C.S.I. nr. 2474/30.04.1991 în baza legii nr. 15/1990* și a legii 31/1990* precum și a prevederii statutului SC SIMPA SA Sibiu, se înființeaza societatea comerciala PANMED S.A. Mediaș.

________________________________

*Legea nr. 15 din 7 august 1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale

*Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societatile comerciale

*HG nr. 1353 din 27 decembrie 1990 privind infiintarea de societati comerciale pe actiuni in industria alimentara

1.2 PREZENTAREA SOCIETĂȚII

Forma de organizare a societății este S.A. (societate pe acțiuni), ale carui obligații sociale sunt garantate cu patrimonial social. Acținarii sunt obligați numai la plata acțiunilor lor*.

Dupa anul 1990 societatea s-a dezvoltat cu noi capacități de producție, magazine de desfacere și o moara modernă în locul celei vechi din orașul Dumbrăveni.

Capacitățile de producție ale societății:

Unitatea Mediaș:

mașini paste Prestigioza – 0.6to/24 ore;

1 cuptor tip Damph cu suprafață de coacere de 9 mp cu 4 vetre moderne;

2 cuptoare electrice rotative italiene, unul dublu si unul simplu;

dospitor electric cu atmosfera controlată.

Unitatea Dumbrăveni:

1 cuptor Damph de 7.5 to/24 ore;

1 cuptor Damph de 3.5 to/24 ore;

Unitatea Copșa Mică:

1 cuptor pământ de 3.6 to/24 ore;

1 cuptor pământ de 1.5 to/24 ore;

moara – 50 to/24 ore (investiție din anul 1997).

Magazinele de desfacere sunt în municipiul Mediaș și unul în incinta unității Dumbrăveni.

Magazinele din Mediaș sunt:

_________________________

* E.Merce, F.HArion, C.C Merce –Management general si agricol,Editura Academicpres,Cluj-Napoca 2000, pag.111

– supermarket cu suprafața de 200 mp cu doua nivele;

– centru de pâine nr. 6 pe strada Blajului nr. 9 cu suprafața de 94 mp;

– centru de pâine nr.13 cu suprafața de 100 mp;

– chioșc de aluminiu în piața centrală a orașului cu suprafața de 6 mp;

Sediul societății se afla în Mediaș pe artera principală Sos. Sibiului nr. 72

învecinată cu zona industrială și un cartier nou de blocuri – Vitrometan.

Sediul societății se întinde pe o suprafața de 12.246 mp din care construită 4.436 mp. Toata suprafața din punct de vedere topografic este parcelată în 8 diviziuni, în care sunt cuprinse suprafețe construite și neconstruite. Suprafața construită este formată dintr-un ansamblu de clădiri dupa cum urmează: atelier auto cu canal, atelier tâmplărie, remiza PSI și birouri cu mansardă, 2 magazii din tablă de aproximativ 1.000 mp cu mașini Saviem

(2 bucăți), magazine de combustibil (motorină) cu pompă și bazin de stocare.

Clădirea administrativă cu 2 nivele și mansardă, pivniță (magazine de matreiale), legat de clădirea administrativă este un depozit de făină de aproximativ 900 mp iar la parterul clădirii administrative este o centrală tremică de 2 cazane Vaillant ce produce încălzirea pentru tot ansamblul de clădiri cu excepția supermarketului și a morii ce au încalzire proprie de la câte o centrală termică Vaillant de capacitate mai mică. Tot din acest ansamblu de clădiri mai fac parte fabrica de pâine situate pe două nivele, magazia de pâine, depozitul angro și alte magazii de materiale.

Fabrica de pâine este dotată pe lângă capacitățile de producție cu:

– 4 malaxoare de diferite capacitate între 500-50kg;

– 2 mașini paste Prestigioza;

– mașină de biscuiți de 0.1 to/24 ore;

– mașină de modelat și divizat;

– benzi transportoare;

– mașini de foietaj și rulat.

Toate utilajele sunt din generația 1995 – 1996.

În colaborare cu SC COMCEREALE Sibiu s-a amenajat o moara modernă de

50to/24 in anul 1997 – 1998 cu un contract de colaborare pe o perioadă de 10 ani.

Moara este executată cu materiale de la Alexandria și din Turcia dupa licența Buhler și echipamente germane și elvețiene. Produsele finite sunt de o calitate superioară iar randamentul este net superior morilor construite până în anul 1990.

Unitatea de panificatie din orașul Dumbrăveni este așezată în centrul localității pe o suprafață de 1654 mp din care 847 mp construită . Cladirea unității se compune din 2 Săli de fabricație de aproximativ 450 – 500 mp și un magazin, deposit de făină, birou, iar deasupra sunt locuințe ale foștilor sau actualilor angajați. Utilajele folosite sunt mașini de rulat, malaxoare, cernator, prese – o mare parte fiind din generația după 1995.

Cealaltă unitate de panificație din Copșa Micș se află la aproximativ 1 km de centrul orașului și se întinde pe o suprafață de 877 mp din care 387 mp suprafață construită. Este dotată cu toate utilitățile și este formată din 2 săli de fabricație, un magazin, vestiar, șură pentru depozitarea făinii și magazii anexe.

În municipiul Mediaș, societatea are 3 magazine de desfacere – proprietate din care unul este în inima cartierului de blocuri Vitrometan cu o suprafață de 94 mp și dotat cu mobilier și vitrine frigorifice. Magazinul se află la parterul unui bloc pe strada Blajului. Cel de al doilea magazin este așezat în cartierul de blocuri Gura Câmpului pe strada 1 Decembrie și nu are concurența demnă de luat în seamă ape o raza destul de mare. Are o suprafață de 100 mp și are în dotare mobilier din aluminiu și vitrine frigorifice.

Cel de al trelia magazin cu o suprafață de 100 mp pe a doua nivele se află la sediul societății și a fost construit în 1996, fiind primul dintre magazine care s-a construit după 1990 în municipiul Mediaș. Magazinul are propria centrală termică de încălzire, aer condițonat și sistem de alarmă contra efracțiilor. Geamurile sunt din aluminiu termopan. La parter este magazinul de desfacere iar la etaj magazine de confecții și un minibar cu mobilier pentru nevoile societății.

Întreaga activitate se desfașoară în scopul realizării obiectului de activitate și pentru realizarea de venituri.

Obligațiile sociale ale societății sunt garantate cu patrimonial societății, fiecare asociat raspunzând numai în limita aportului sau la capitalul social.

1.3 ORGANIZAREA ȘI CIRCULAȚIA INFORMAȚIEI

Organizarea societății este structurată astfel:

Nivelul 1: Consiliul de administrație

Nivelul 2: Director general

Nivelul 3: Director economic și Director comercial

Nivelul 4: Compartiment financiar, compartiment contabil, compartiment resurse umane, compartiment producție, compartiment comercial

Nivelul 5: Secții producție, unități comerciale, depozite, parc auto.

Compartimentul financiar este subordonat Directorului economic și are relații directe cu compartimentl contabil. Informațiile care intră în acest compartiment au ca sursă de proveniență directă compartimentul contabilitate astfel: de aici se primesc date referitoare la furnizori (de mărfa/materii prime și materiale și utilități), clienți, bugetele locale și de stat. O altă sursa de proveniență a informațiilor este și compartimentul de resurse umane care furnizează date referitoare la personal.

În acest compartiment se efectuează plăți la furnizori prin bancă cu O.P, CEC, B.O. și prin numerar. Numerarul din caserie este constituit pe baza încasărilor de la clienți și din magazinele proprii. Tot prin bancă se efectueaza decontarea plăților cu bugetul de stat și bugetul local. De două ori pe lună se efectuează lichidarea drepturilor salariale pe baza statului de avans și a statului de plată primate de la compartimentul resurse umane.

Informațiile ce ies din acest compartiment se referă la bănci, și relații cu directorul economic. În acest compartiment se prelucreaza extrasele bancare, registrul de casă, se ocupă de relațiile directe cu banca, furnizează situații financiare (cash flow, flux de numerar, etc.). Se transmit directorului economic informații proximativ 450 – 500 mp și un magazin, deposit de făină, birou, iar deasupra sunt locuințe ale foștilor sau actualilor angajați. Utilajele folosite sunt mașini de rulat, malaxoare, cernator, prese – o mare parte fiind din generația după 1995.

Cealaltă unitate de panificație din Copșa Micș se află la aproximativ 1 km de centrul orașului și se întinde pe o suprafață de 877 mp din care 387 mp suprafață construită. Este dotată cu toate utilitățile și este formată din 2 săli de fabricație, un magazin, vestiar, șură pentru depozitarea făinii și magazii anexe.

În municipiul Mediaș, societatea are 3 magazine de desfacere – proprietate din care unul este în inima cartierului de blocuri Vitrometan cu o suprafață de 94 mp și dotat cu mobilier și vitrine frigorifice. Magazinul se află la parterul unui bloc pe strada Blajului. Cel de al doilea magazin este așezat în cartierul de blocuri Gura Câmpului pe strada 1 Decembrie și nu are concurența demnă de luat în seamă ape o raza destul de mare. Are o suprafață de 100 mp și are în dotare mobilier din aluminiu și vitrine frigorifice.

Cel de al trelia magazin cu o suprafață de 100 mp pe a doua nivele se află la sediul societății și a fost construit în 1996, fiind primul dintre magazine care s-a construit după 1990 în municipiul Mediaș. Magazinul are propria centrală termică de încălzire, aer condițonat și sistem de alarmă contra efracțiilor. Geamurile sunt din aluminiu termopan. La parter este magazinul de desfacere iar la etaj magazine de confecții și un minibar cu mobilier pentru nevoile societății.

Întreaga activitate se desfașoară în scopul realizării obiectului de activitate și pentru realizarea de venituri.

Obligațiile sociale ale societății sunt garantate cu patrimonial societății, fiecare asociat raspunzând numai în limita aportului sau la capitalul social.

1.3 ORGANIZAREA ȘI CIRCULAȚIA INFORMAȚIEI

Organizarea societății este structurată astfel:

Nivelul 1: Consiliul de administrație

Nivelul 2: Director general

Nivelul 3: Director economic și Director comercial

Nivelul 4: Compartiment financiar, compartiment contabil, compartiment resurse umane, compartiment producție, compartiment comercial

Nivelul 5: Secții producție, unități comerciale, depozite, parc auto.

Compartimentul financiar este subordonat Directorului economic și are relații directe cu compartimentl contabil. Informațiile care intră în acest compartiment au ca sursă de proveniență directă compartimentul contabilitate astfel: de aici se primesc date referitoare la furnizori (de mărfa/materii prime și materiale și utilități), clienți, bugetele locale și de stat. O altă sursa de proveniență a informațiilor este și compartimentul de resurse umane care furnizează date referitoare la personal.

În acest compartiment se efectuează plăți la furnizori prin bancă cu O.P, CEC, B.O. și prin numerar. Numerarul din caserie este constituit pe baza încasărilor de la clienți și din magazinele proprii. Tot prin bancă se efectueaza decontarea plăților cu bugetul de stat și bugetul local. De două ori pe lună se efectuează lichidarea drepturilor salariale pe baza statului de avans și a statului de plată primate de la compartimentul resurse umane.

Informațiile ce ies din acest compartiment se referă la bănci, și relații cu directorul economic. În acest compartiment se prelucreaza extrasele bancare, registrul de casă, se ocupă de relațiile directe cu banca, furnizează situații financiare (cash flow, flux de numerar, etc.). Se transmit directorului economic informații privind activitatea financiară zilnică, statistici etc.

Societatea comercială ține evidența contabilă în lei în conformitate cu Legea Contabilității și Normele Metodolocice elaborate de Ministerul Finanțelor; întocmește bilațul și contul de beneficii și pierderi. Prin întocmirea și studierea acestor documente se poate contura și stabili situația în ansmblu a firmei, starea sa de echilibru sau dezechilibru, generată de obținerea de profit sau pierdere, prin compararea veniturilor cu cheltuielile, dar și modul în care au fost obținute veniturile (venit din exploatare, venituri financiare, venituri excepționale), și modul de repartizare a cheltuielilor (pentru activitatea de exploatare, cheltuieli financiare, excepționale).

Societatea realizează următoarele activități în domeniul financiar-contabil:

intocmește documente justificative pentru orice operatiune ce afectează patrimoniul unității;

inregistreaza în contabilitate operațiunile patrimoniale;

inventarează patrimonial anual sau atunci cănd apar necesități;

intocmește bilanțul contabil și contul de profit si pierdere;

exercită control asupra operațiunilor patrimoniale effectuate;

publică în Monitorul Oficial bilanțul și contul de profit și pierdere conform legii;

1.4 FLUXURILE FINANCIARE

O firmă se caracterizează în special prin, deținerea de capital, punerea în mișcare a unei funcții de producție și participarea la procese de schimbări.Orice schimb implică doua miscări de sens contrar: una generate de transferul de bunuri și servicii, iar alta de transfer de monedă*. Fluxurile financiare pot fi de contrapartidă, decalate, multiple și autonome.

Fluxurile financiare de contrapartidă se caracterizează prin înlocuirea imediată a unui activ real cu monedă sau invers. Aceste fluxuri apar în cazul achiziționării unui bun cu plata imediată în numerar.

Fluxurile financiare decalate apar în cazul în care fluxurile fizice nu le corspund imediat niște fluxuri financiare astfel că echilibrul stocurilor este rupt și se restabilește prin apariția unui activ financiar care se materializează printr-o creanță la furnizor și într-o datorie la cumpărător, aceste fluxuri se nasc în cazul operațiunilor comerciale însoțite de credite.

Creanța și respectiv datoria se vor stinge la o dată ulterioară.

__________________________

*Mihai Cocoară – Deciziile comerciale și financiar-contabile, Editura Crisserv, Mediaș, 2004, pag.158

Fluxurile financiare multiple – pentru a compensa decalajele dintre fluxurile fizice și cele financiare, întreprinderea își poate schimba creanța pe monedă apelând la un terț care este un intermediar financiar. Activele financiare pot constitui obiectivul unor tranzacții, fluxurile desfășurandu-se astfel:

bunurile vândute de furnizori sunt transferate la cumpărător, ceea ce reprezintă un flux real;

furnizorul vinde creanțe unei terțe personae și încasează contravaloarea produselor, ceea ce reprezintă primul flux financiar;

cumpărătorul de mărfuri achită suma, adică stinge datoria față de terț, ceea ce reprezintă al doilea flux financiar.

Fluxurile financiare autonome se degajă din operațiuni financiare privind acordarea sau primirea de împrumuturi, când au loc transferuri de la o persoană la alta, aceste fluxuri dau nastere la active financiare – creanțe si datorii.

Furnizorii

Aprovizionarea cu mărfuri și materii prime se face pe bază de comenzi lansate la furnizori și parțial de societăți specializate în desfacere en-gross. Plata serviciilor se face prin intermediul cecurilor cu limită de sumă sau cu ordine de plată. Societatea nu are litigii nici cu furnizorii, nici cu beneficiarii.

Clienții

Desfacerea se realizează cu mijloace auto proprii astfel:

În ceea ce privește desfacerea producției proprii șoferii distribuie produsele de panificație pe raza municipiului Mediaș și a localităților limitrofe, pe baza comenzilor certe, întocmesc factura fiscală (care se predă apoi compartimentului financiar –contabil) și încasează facturile aflate la scadență numerar sau cu alt instrument de plată.

În ceea ce privește desfacerea în magazinele proprii pricipalul beneficiar este populația. În aceste magazine nu se practică numai comerțul cu produsele de panificație proprii ci și a comerțului cu: produse alimentare și nealimentare;tutun și alcool, etc.

Personalul propriu

Relația salariaților în raport cu managementul societății este reglementată prin contract colectiv de muncă, care se negociează annual, și prin contractile individuale.

Contractul colectiv de muncă reprezintă convenția dintre patron și salariați prin care se stabilesc clause privind condițiile de muncă, salarizare, alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă, părțile fiind egale și libere în negocierea clauzelor acestuia. Contractul colectiv de muncă se încheie pe o perioadă determinată care nu poate fi mai mică de un an. Acesta încetează o data cu îndeplinirea termenului pentru care a fost încheiat.

Pentru munca prestată în condițiile prevăzute în contractul individual de muncă, fiecare persoană are dreptul la un salariu în bani, convenit la încheierea contractului, conform prevederilor legale.

Pentru a asigura funcționarea în cele mai bune condiții a structurii organizatorice prevăzute de organigramă se impune delimitarea cat mai exactă a sarcinilor și responsabilităților fiecărui compartiment și evitarea repartizării aceleiași sarcini la mai multe componente, precum și lăsarea unor sarcini nerepartizate. Pentru aceasta este necesar ca Regulamentul de Organizare și Funcțoinare al unității să fie definitivat și adoptat periodic.

Băncile

Băncile cu care societatea colaborează sunt: BRD Mediaș, BCR Mediaș, BCD Pomextera Mediaș, Trezoreria, Banc Post Mediaș. Prin aceste bănci societatea își desfasoară activitatea curentă cu furnizorii, clienții și bugetul de stat.

Bugetul statului

Salariile și impozitul aferent se calculează și se achită la zi. Celelalte datorii față de bugetul statului sau față de asigurarile sociale (CAS, contribuția la pensia suplimentară, ajutorul de somaj, impozitul pe profit, TVA), sunt calculate la zi.

În concluzie la cele prezentate mai sus prezentăm evoluția rulajelor furnizorilor, clienților precum și a băncilor pentru perioada 2002 – 2004.

Tabel 1. Evoluția rulajelor furnizorilor, clienților și a băncilor

Mii.lei

Sursa: SC Panmed SA, Mediaș

Fig. 1. Evoluția rulajelor furnizorilor, clienților și a băncilor

Sursa: SC Panmed SA, Mediaș

Capitolul 2

2. ANALIZA PATRIMONIULUI ȘI A FONDULUI DE RULMENT

2.1 EVALUAREA PATRIMONIULUI

Evaluarea patrimoniului firmei se face anual ținându-se cont de următoarele reguli:

La data intrării în unitate, bunurile se evaluează și se înregistrează în contabilitate la valoara de intrare denumită valoare contabilă care se stabilește astfel: pentru bunurile reprezentând aport la capitalul social la valoarea de aport stabilită în urma evaluării; bunurile procurate cu titlu oneros, la cost de achiziție, iar bunurile produse în unitate la cost de producție (care cuprinde: costul de achiziție al materiilor prime și consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de producție precum și o cota parte din cheltuielile indirecte).

Evaluarea elementelor de activ și de pasiv cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuala a fiecarui element (valoare de inventar), stabilit în funcție de utilitatea bunului, starea și prețul acestuia; în cazul creanțelor acestea se stabilesc în funcție de valoarea probabilă de încasat, respectiv de plată.

“Atunci când sunt corect aplicate, metodele patrimoniale sunt cele mai complexe și solicită cea mai mare atenție din partea evaluatorului.

Situațiile financiare al întreprinderilor sunt întocmite de regulă, pe baza costurilor istorice, ceea ce înseamnă că activele și obligațiile care se regăsesc in bilanț sunt înregistrate la cost de achiziție. În lumina acestor considerații rezultă un principiu clar: valoarea contabilă a tuturor activelor minus valoarea contabilă a tuturor obligațiilor reprezintă valoarea contabilă a capitalului propriu.

În cadrul evaluării capitalului propriu, în conformitate cu principiile de evaluare, se consideră următoarea egalitate: valoarea curentă a activelor minus valoarea curentă a obligațiilor egal valoarea capitalului propriu. După selectarea standardelor de valoare, în conformitate cu scopul și obiectivele raportului de evaluare, evaluatorul va aplica conceptele selectate ale valorii pentru toate posturile (de active, de datorii și de capitaluri proprii) din bilanț,efectuând totodată corecții asupra costurilor istorice reflectate în situațiile financiare. După efectuarea acestor corecții evaluatorul poate estima valoarea întregului capital propriu, în ipoteza că acțiunile întreprinderii au o piață și asigură dreptul de control asupra întreprinderii*.”

Valoarea contabilă se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii astfel:

pentru elementele de activ, diferentele constatate în plus între valoarea de inventar și valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate, aceste elemente menținându-se la valoarea lor de intrare. Diferențele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere și valoarea contabilă netă a elementelor de activ se inregistrează în contabilitate pe seama unei amortizări suplimentare, în cazul activelor amortizabile pentru care deprecierea este ireversibila, atunci când deprecierea este reversibila aceste elemente se mențin la valoarea lor de intrare.

pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diferențelor constatate în minus între valoarea de inventar și valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate, aceste elemente menținându-se la valoarea lor de intrare.

La fiecare data a bilanțului elementele monetare exprimate în valută

trebuie raportate utilizând cursul de schimb de la data încheierii exercițiului astfel diferențele de curs favorabile sau nefavorabile, între cursul de la data înregistrării creanțelor și datoriilor în valută se înregistrează la venituri sau cheltuieli după caz.

Capitalul social este capitalul inițial al oricarei firme, constituit pe seama aportului bănesc al acționarilor, fiind inclus și aportul în natura. Capitalul social subscris și nevarsat al societații este de 322.512.891 lei (mai multe detalii legate de stabilirea capitalului social nu au putut fi furnizate), acest capital social nu a suferit nici un fel de modificare în perioada de analiză 2002 – 2004.

_________________________________

*Ioan Batrancea – Analiza financiara pe baza de bilant – Cluj-Napoca 2001, pag 170

2.2 STABILIREA FONDULUI DE RULMENT

Fondul de rulment permite aprecierea condițiilor echilibrului financiar.

Echilibrul financiar rezultă din comparația lichidități (perioada necesara transformării activeleor în bani) și exigibilitatea resurselor, respectiv utilizările trebuie să fie finanțate din resurse rămase la dispoziția întreprinderii o perioadă de timp egală cu durata de viața a acestor utilizări. Această regulă de prudență poate fi îndeplinită atunci când se constituie o marjă de securitate (siguranță) denumită fond de rulment, reprezentat de excedentul capitalurilor permanente față de totalul imobilizărilor în suma brută sau excedentul activelor circulante în raport cu datoriile pe termen acurt.

Modelul de calcul al fondului de rulmrnt (FR) este următorul:

FR = Capitaluri permanente – active imobilizate;

Pe parcursul mai multor exerciții financiare, fondul de rulment poate înregistra următoarele evoluții:

– Creșterea fondului de rulment – ca sursă de proveniență pot fi creșterea resurselor stabilite sau diminuarea utilizărilor stabilite, având ca efecte îmbunătățirea situației financiare a întreprinderii cu condiția ca majoritatea fondului de rulment să nu provină numai dintr-o datorie pe termen lung.

– Diminuarea fondului de rulment – ca sursă de proveniență pot fi diminuarea resurselor durabile sau creșterea utilizărilor stabilite, având ca efecte reducerea marjei de siguranță a întreprinderii care poate fi insă consecința finanțării unor investiții rentabile.

– Fondul de rulment constant – ca sursă de proveniență poate fi stabilitatea resurselor durabile și a utilizărilor durabile având ca effect menținerea temporară la aceiași parametrii a activității întreprinderii.

Ciclul de exploatare al întreprinderii cuprinde oprațiuni de achiziții, producție și vânzări care creeaza doua categorii de fluxuri și anume fluxuri reale (materii prime și materiale, produse finite, mărfuri, etc.) și fluxuri financiare (încasări și plăți).

Perioada între cumpărări, producție și vânzări antrenează constituirea de stocuri iar decalajul în timp dintre fluxurile reale și fluxurile financiare dă naștere datoriilor și creanțelor astfel: durata între cumpărări și plăți creeaza creanțe iar durata între vânzări și încasări creeaza datorii.

Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezintă partea din necesarul de exploatare care nu este asigurata din resursele de exploatare.

NFR = Necesarul de finanțare a exploatării – Resursele de finanțare ale exploatării

( Active de exploatare – disponibilități) – (Datorii de exploatare)

sau

NFR = Active circulante ( minus disponibilități bănești) – Datorii curente

Acest indicator este expresia realizării echilibrului financiar pe termen scurt dintre necesarul și resursele curente.

Trezoreria neta sau trezoreria la un moment dat permite determinarea echilibrului financiar între fondul de rulment și necesarul de fond de rulment:

Trezoreria neta = FR – NFR sau FR = NFR + Trezoreria neta

Dacă:

FR este superior NFR, înseamnă că întreprindera dispune de o trezorerie pozitivă (excedent de trezorarie), adică dispune de lichidități care îi permit atât rambursarea datoriilor, acordarea de împrumuturi terților și/sau efectuarea de plasamente pe piața financiar monetară;

FR este inferior înseamnă că întreprinderea are o trezorerie negativă (deficit de trezorerie) fiind nevoită să apeleze la împrumuturi și credite bancare pentru finanțarea în întregime a necesarului de fond de rulment.

Trezoreria neta mai poate fi determinată ca diferentă între valorile disponibile și

datoriile bancare pe termen scurt, astfel:

Trezoreria neta = Disponibilități bănești și investiții financiare pe termen scurt – Credite de trezorerie

Analiza și calculul celor trei indicatori se va efectua pe baza bilanțurilor întreprinderii la 31.12.2002, 31.12.2003, 31.12.2004 acestia prezentându-se astfel:

Tabelul 2. Bilanțul anului 2002

Mii lei

Surasa: Bilanțul întreprinderii SC Panmed SA

FR = 4.941.408 -4.970.986 = (-) 29.578 mii lei

NFR = 3.454.727 – 3.634.727 = (-) 180.000 mii lei

Trezoreria neta = (-) 29.578 – (-) 180.000 = 150.422 mii lei

Pentru anul 2002 se constată că întreprinderea are un fond de rulment negativ, deasemenea și un necesar de fond de rulment negativ înregistrând la finele exercițiului financiar totuși un excedent de trezorerie în sumă de 150.422 mii lei.

Tabelul 3. Bilanțul anului 2003

Mii lei

Surasa: Bilanțul întreprinderii SC Panmed SA

FR = 12.980.401 -16.669.241 = (-) 3.688.840 mii lei

NFR = 3.096.510 – 6.854.963 = (-) 3.758.453. mii lei

Trezoreria neta = (-) 3.688.840 – (-) 3.758.453 = 69.613 mii lei

Și pentru anul 2003 se constată că întreprinderea are un fond de rulment negativ, deasemenea și un necesar de fond de rulment negativ înregistrând la finele exercițiului financiar totuși un excedent de trezorerie în suma de 69.613 mii lei.

Tabelul 4. Bilanțul anului 2004

Mii lei

Surasa: Bilanțul întreprinderii SC Panmed SA

FR = 18.028.636 – 16.206.033 = 1.822.603 mii lei

NFR = 5.418.326 – 3.832.899 = 1.585.427 mii lei

Trezoreria neta = 1.822.603 – 1.585.427 = 237.176 mii lei

În anul 2004 se constată că întreprinderea are un fond de rulment pozitiv, deasemenea și un necesar de fond de rulment pozitiv înregistrănd la finele exercițiului financiar un excedent de trezorerie în suma de 237.176 mii lei, ceea ce înseamna ca dispune de lichidități pentru rambursarea datoriilor si/sau acordarea de împrumuturi terților.

În concluzie, evoluția indicatorilor fondului de rulment, necesarul de fond de rulment, trezoreria netă se regăsesc centralizat în tabelul nr.5 și reprezentat grafic.

Tabelul 5. Evoluția indicatorilor fond de rulment,necesar de fond de rulment și trezorerie netă

Mii lei

Fig. 2. Evoluția indicatorilor fond de rulment,necesar de fond de rulment și trezorerie netă

În anul 2003 față de anul 2002 fondul de rulment s-a diminuat cu 3.718.418 mii lei, însemnând o reducere a marjei de siguranță a întreprinderii, aceasta fiind consecinta finanțării unor investiții rentabile.

În anul 2004 față de anul 2003 fondul de rulment a înregistrat o creștere de 5.511.443 mii lei aceasta reprezentând îmbunatățirea situației financiare a întreprinderii.

Capitolul 3

3. ANALIZA SISTEMULUI DE AMORTIZARE

3.1 SISTEMUL DE AMORTIZARE

Un sistem de amortizare se caracterizează prin trei elemente:

valorile de amortizare;

duratele de amortizare;

cotele de amortizare;

Valoarea de amortizat poate fi dimensionată la diferiți parametrii. Ca regulă

generală, în dimensionarea acestei valori se pleacă de la principiul că nu poate fi recuperată o valoare mai mare decât cea care a fost investită (făcând abstracție de periodicele reevaluării).

Vam = Vinv – Vrez

Unde:

Vam = valoarea de amortizat

Vinv = valoarea de inventar (cât figurează în inventarul firmei)

Vrez = valoarea reziduală prevăzută a se recupera la casare

Durata de amortizare ține cont de durat de funcționare care este o chestiune cel privește exclusiv pe întreprinzător care decide cât timp menține un fond fix în funcțiune.

Al treilea element din sistemul de amortizare îl reprezintă cota anuală de amortizare.

Cota de amortizare este proporția anuală de recuperare a valorii de amortizat exprimată de regulă în forma procentuală. Nivelul ei este în funcție de mărimea duratei de amortizat, cele două valori variind invers proporțional.

Filozofic amortizarea reprezintă eșalonarea unei sarcini în timp, până la dispariția ei. Scopul amortizării este acela de a atenua o sarcină creat la un moment dat, prin fracționarea acesteia în sarcini succesive și în general calcule pe perioade date.

Amortizarea reprezintă recuperarea treptată pe seama cheltuielilor a valorii de intrare a imobilizărilor necorporale și corporale, acesta este reglementată prin Legea nr.15/1994*, completată de H.G. nr.54/1997*, H.G. nr.909/1997* H.G. 2139/2004 și H.G. nr.964/1998**. **În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art.8 din Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Prezenta Hotarâre intră în vigoare la data de 1 ian. 2005. Pe data intrării în vigoare a prezentei Hotărâri se abrogă HG. nr. 964/1998.

Suma anuală a amortizării (A) se determină pe baza relației:

A = V / T

Unde: V = valoarea contabila a imobilizarii;

T = durata de funcționare exprimată în ani;

Din punctul de vedere al ritmului de amortizare sistemele se clasifică în trei grupe:

sisteme liniare (proporționale);

sisteme accelerate;

sisteme degresive

În ambele sisteme de amortizare valoarea de amortizat rămâne aceiași. Se modifică doar

dacă ritmul în care o valoare dată se recuperează într-un interval dat.

Sistemul accelerat are doua variante principale și anume:

sistem accelerat cu cotă constantă și valoare de amortizat variabilă (regresivă)

sistem accelerat cu cotă variabilă (regresivă) și valoarea de amortizat constant.

Sistemul de amortizare degresiv presupune multiplicarea cotelor de amortizare

liniare cu anumiți coeficienți prevăzuți de lege.

Sistemul de amortizare liniar constă în proiectarea unor amortismente egale pe toata durata de amortizare convenită.

Avantajul pe care îl prezintă o astfel de abordare constă în simplitatea ei, construcția sistemului nesolicitând raționamente sofisticate, iar utilizarea nereclamând

contabilizări distincte.

_______________________________

*HG nr. 54 din 10 martie 1997 cu privire la scoaterea si vinzarea unor cantitati de griu din rezervele materiale nationale in conditiile Legii nr. 82/1992

*HG.nr.909 din 29 decembrie 1997 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale

*HG nr. 964 din 23 decembrie 1998 privind aprobarea clasificatiei si a duratelor normale de functionare a mijloacelor fixe(**)

Societatea PANMED S.A. folosește un sistem de amortizare liniar.

Pentru analiza sistemului de amortizare al societății pe perioada 2002 – 2004 și pentru stabilirea investițiilor se vor prezenta următoarele date:

Tabelul 6. Situația activeleor imobilizate pe anul 2002

Mii lei

Sursa: Bilanțul întreprinderii SC Panmed SA, Mediaș

Tabelul 7. Situația amortizărilor pe anul 2002

Mii lei

Sursa: Bilanțul întreprinderii SC Panmed SA, Mediaș

În anul 2002 imobilizările necorporale au rămas la aceiași valoare, neânregistrând nici o modificare. În ceea ce privește imobilizările corporale acestea au înregistrat o creștere de 441.796 mii lei și anume:

Valoarea terenurilor s-a redus cu 1.925 mii lei;

Valoarea construcțiilor s-a redus cu 36.495 mii lei;

Valoarea echipamentelor tehnologice au înregistrat o creștere de 376.194 mii lei și o scădere de 9.984 mii lei;

Valoarea mijloacelor de transport a înregistrat o creștere de 10.430 mii lei și o diminuare de 2.057 mii lei;

Valoarea altor mijloace fixe ce nu aparțin acestor categorii a crescut cu 53.290 mii lei și s-a redus cu 535 mii lei;

Valoarea imobilizărilor corporale în curs (investițiilor) a crescut cu 492.496 mii lei și s-a redus cu 439.618 mii lei;

Valoarea imobilizărilor financiare s-a redus cu 311 mii lei.

Valoarea terenurilor și a construcțiilor s-a redus datorită vânzării unui spațiu

de depozitare, iar cea a echipamentelor technologice a crescut datorită achizitionării unei linii de producție. În ceea ce privește mijloacele de transport s-au efectuat reparații capitale la doua autovehicule din dotare.

S-a înregistrat recuperarea unei garanții în valoare de 311 mii lei.

În anul 2002 s-au finalizat lucrările de modernizare a spațiilor comerciale și au început lucrările și la clădirea administrativă și la spațiul de producție.

Ținând cont de creșterile și reducerile activelor imobilizate pentru anul 2002 putem spune că amortizarea pentru acest an a înregistrat o valoare de 414.325 mii lei, iar amortizarea pentru activele imobilizate scoase din evidentă a fost de 16.962 mii lei, înregistrându-se la sfârșitul anului o amortizare de 1.348.880 mii lei.

Amortizarea pentru anul 2002 s-a evidențiat astfel:

Imobilizari necorporale total 3.066 mii lei, iar pentru cele scoase din evidență 3.000 mii lei;

Imobilizari corporale total 411.259 mii lei, iar pentru cele scoase din evidență 13.962 mii lei, din care construcții 94.528 mii lei, respectiv 6.122 mii lei; echipamente tehnologice 222.990 mii lei, respectiv 5.558 mii lei; mijloace de transport 59.481 mii lei, respectiv 2.056 mii lei; alte mijloace fixe 34.260 mii lei, respectiv 226 mii lei.

Tabelul 8. Situația activelor imobilizate pe anul 2003

Mii lei

Sursa: Bilanțul întreprinderii SC Panmed SA, Mediaș

Tabelul 9. Situația amortizărilor pe anul 2003

Mii lei

Sursa: Bilanțul întreprinderii SC Panmed SA, Mediaș

În anlul 2003 imobilizările necorporale nu au suferit nici o modificare.

În ceea ce privește imobilizările corporale acestea au înregistrat o creștere de 12.127.314 mii lei și anume:

Valoarea terenurilor a crescut cu 10.315.236 mii lei prin achiziționarea unui teren cu clădire;

Valoarea construcțiilor a crescut cu 1.774.213 mii lei prin achiziționarea unei clădiri cu teren aferent;

Valoarea echipamentelor tehnologice au înregistrat o creștere de 19.937 mii lei prin achiziționarea de utilaje noi;

Valoarea mijloacelor de transport a înregistrat o creștere de 17.928 mii lei datorită investițiilor în autoturismele societații;

Valoarea altor mijloace fixe ce nu aparțin acestor categorii s-a redus cu 52.275 mii lei datorită vânzării unor piese de mobilier vechi care nu mai corespundeau cu noile dotări;

Nu s-au înregistrat investitii în cursul acestui an.

Valoarea imobilizărilor financiare nu au înregistrat nici o modificare.

Ținand cont de creșterile și reducerile activelor imobilizate pentru anul 2003 putem spune că amortizarea pentru acest an a înregistrat o valoare de 376.784 mii lei, iar amortizarea pentru activele imobilizate scoase din evidență nu a înregistrat nici o modificare acestea fiind deja amortizate, la sfârșitul anului amortizarea având o valoare de 1.725.664 mii lei.

Amoertizarea pentru anul 2003 s-a evidențiat astfel:

Imobilizari necorporale total 3.447 mii lei;

Imobilizari corporale total 373.337 mii lei, din care construcții 90.955 mii lei; echipamente tehnologice 211.006 mii lei; mijloace de transport 61.383 mii lei; alte mijloace fixe 9.993 mii lei.

Tabelul 10. Situația activelor imobilizate pe anul 2004

Mii lei

Sursa: Bilanțul întreprinderii SC panmed SA, Mediaș

Tabelul 11. Situația amortizărilor pe anul 2004

Mii lei

Sursa: Bilanțul întreprinderii SC panmed SA, Mediaș

În anul 2004 imobilizările necorporale au ramas la aceiasi valoare, neânregistrând nici o modificare. În ceea ce privește imobilizările corporale acestea au înregistrat o scădere de 119.460 mii lei și anume:

Valoarea terenurilor s-a redus cu 27.563 mii lei datorită vânzării unei parți din terenul deținut de societate;

Valoarea construcțiilor s-a redus cu 48.521 mii lei datorită vânzării terenului de mai sus pe care se afla și o construcție;

Valoarea instalațiilor tehnice și a mașinilor au înregistrat o scădere de 43.079 mii lei prin vânzarea unor instalații vechi;

Valoarea altor instalații, utilaje si mobilier ce nu apartin categoriilor menționate a scazut cu 297 mii lei;

Nu s-au facut investiții în anul 2004.

Ținând cont de creșterile și reducerile activelor imobilizate pentru anul 2004

putem spune că amortizarea pentru acest an a înregistrat o valoare de 384.618 mii lei, iar amortizarea pentru activele imobilizate scoase din evidentă a fost de 40.870 mii lei, înregistrându-se la sfârșitul anului o amortizare de 2.069.412 mii lei.

Amortizarea anului 2004 s-a evidențiat astfel;

Imobilizari necorporale total 2.522 mii lei;

Imobilizari corporale total 382.096 mii lei, iar pentru cele scoase din evidență 40.870 mii lei, din care construcții 131.641 mii lei, respectiv 4.626 mii lei; instalații tehnice și mașini 249.582 mii lei, respectiv 36.154 mii lei; alte instalații, utilaje și mobilier 873 mii lei, respectiv 90 mii lei.

Pentru finanțarea investițiilor s-au flosit atât fonduri proprii cât și împrumuturi

bancare rambursabile pe termen scurt în fiecare an din perioada analizată. Natura investițiilor a fost achiziționarea de terenuri și clădiri, achiziționarea de utilaje și mobilier nou, modernizarea unităților din subordine, clădirii administrative și a halei de producție.

Concluzionând, evoluția creșterii și reducerii activelor imobilizate și a amortizării pe perioada analizată 2002 – 2004 se prezintă astfel:

Tabelul 12. Evoluția creșterii și reducerii activelor imobilizate și a amortizării pe perioada analizată

2002 – 2004

Sursa: Bilanțul întreprinderii SC panmed SA, Mediaș

Fig. 3. Evoluția creșterii și reducerii activelor imobilizate și a amortizării pe perioada analizată

2002 – 2004

Capitolul 4

4. ANALIZA STRUCTURII FINANCIARE ȘI A STRUCTURII DE CAPITAL

Analiza structurii financiare propune comparația între resursele financiare și modul de utilizare a acestora, în scopul depășirii eventualelor schimbări ce s-au produs în structura financiară a întreprinderii de la o perioadă la lata.

Elementele de activ si de pasiv sunt grupate în bilanț după natura, destinație și lichiditate, respectiv natura, proveniența și exigibilitate. Analiza structurii financiare poate fi împarțită astfel:

analiza structurii activelor;

analiza structurii datoriilor și capitalurilor;

4.1 ANALIZA STRUCTURII ACTIVELOR

Această analiză se realizează în dinamică prin intermediul ratelor de structură ale elementelor activului bilanțier.

Rata activelor imobilizate (Ri) măsoară gradul de investire a capitalului în

cadrul întreprinderii. Acest indicator poate fi detaliat pe cele patru componente ale imobilizărilor: necorporale, corporale, în curs și finaciare, prin raportarea fiecărui element component al activeleor imobilizate la totalul acestora.

Ri = (Active imobilizate / Active totale)*100

B. Rata activelor curente (Rc) evidențiază ponderea deținută de activele curente

în totalul activelor.

Rc = (Active curente / Active totale)*100

Rata stocurilor (Rs) evidențiază ponderea stocurilor în total active curente.

Rs = (Stocuri / Active curente)*100

Rata creanțelor (Rcr) scoate în evidență ponderea deținută de creanțele

întreprinderii fată de terți în totalul activelor curente.

Rcr = (Creanțe / Active curente)*100

E. Rata investițiilor financiare pe termen scurt și a disponibilitaților bănești (Rd) evidențiază ponderea lichidităților în totalul activelor curente.

Rd = (Inv.fin. pe termen scurt + disponibilități bănești / Active curente)*100

Pe baza bilanțului contabil se calculează indicatorii următori:

Rata activelor imobilizate:

2002 Ri = (4.970.986 / 8.576.135)*100 = 57.96

2003 Ri = (16.669.241 / 19.835.364)*100 = 84

2004 Ri = (16.206.033 / 21.861.535)*100 = 145.6

Rata activelor curente:

2002 Rc = (2.883.749 / 8.576.135)*100 = 33.6

2003 Rc = (2.407.039 / 19.835.364)*100 = 12.1

2004 Rc = (5.646.926 / 21.861.535)*100 = 25.8

Rata stocurilor:

2002 Rs = (2.196.952 / 2.883.749)*100 = 76.2

2003 Rs = (983.409 / 2.407.039)*100 = 40.9

2004 Rs = (546.169 / 5.646.926)*100 = 9.7

Rata creanțelor:

2002 Rcr = (631.665 / 2.883.749)*100 = 21.9

2003 Rcr = (1.370.977 / 2.407.039)*100 = 57

2004 Rcr = (1.105.467 / 5.646.926)*100 = 19.6

Rata investițiilor financiare pe termen scurt și a disponibilităților bănești:

2002 Rd = (150.422 / 2.883.749)*100 = 5.2

2003 Rd = (69.613 / 2.407.039)*100 = 2.9

2004 Rd = (237.177 / 5.646.926)*100 = 4.2

4.2. ANALIZA STRUCTURII ACTIVELOR CIRCULANTE

4.2.1 STRUCTURA ACTIVELOR CIRCULANTE

Activele circulante constituie conținutul capitalului circulant și sunt alcătuite, la modul general din stocuri, valori realizabile pe termen scurt și valori disponibile. Criteriul de deosebire între activele fixe și activele circulante este un criteriu de durată, de altfel în economia de piața posturile din activul bilanțului sunt coordonate în funcție de creșterea gradului de lichiditate, clasamentul facându-se în funcție de timpul necesar bunurilor și creanțelor pentru a se transforma în bani lichizi.

Activele circulante sunt bunuri destinate a fi consummate într-un timp scurt, prin încorporarea lor în fabricație sau vândute ca atare.

Stocurile au ponderea cea mai mare în structura activelor circulante, valorile realizabile pe termen scurt sunt alcătuite din creanțe ce se nasc din operațiuni de exploatare, iar valorile disponibile reprezintă mijloace bănești.

Stocul nu trebuie să fie nici prea mic dar nici exagerat de mare, stocul prea redus va produce rupturi, iar stocul prea mare va solicita un necesar de capitaluri mare. Nevoile de capital ale întreprinderii depind și de condițiile de plată ale clienților, cu mențiunea urmatoare: cu cât termenele de plată ale acestora sunt mai lungi cu atât capitalurile sunt mai mari.

În structura concretă a activelor circulante intră elemente cum sunt: materii prime și materiale, combustibil, producție neterminată, semifabricate, produse finite, produse expediate (la clienți), mijloace bănești. Se asimilează activelor circulante obiectele de inventar de valoare mică sau scurtă durată.

Activele circulente pot fi:

active circulante care țin de sfera aprovizionării (materii prime, materiale, combustibil);

active circulante care țin de sfera producție propriuzise (producție neterminată);

active circulante care țin de sfera comercializării (produse finite);

Din punct de vedere al formei activele circulante pot fi active circulante în forma materială și active circulante în formă bănească.

În analiza financiară a întreprinderii se mai folosesc și indicatorii de lichiditate și solvabilitate și de activitate (gestiune).

Lichiditatea, comensurează posibilitățile întreprinderii de a-și transforma activele în numerar, necesar acoperirii datoriilor și se exprimă prin indicatorul rata lichidității. Se disting doua forme ale acestui indicator și anume:

a) Rata lichiditații curente, calculate ca raport între active curente și datorii

curente, reflectând gradul de acoperire a datoriilor curente din activele

curente. Se recomanda ca valoarea indicatorului să se situeze în jurul cifrei 2:

Rlc = Active curente / Datorii curente

b) Rata lichidității imediate calculat ca raprort între active curente ( minus

stocuri ) și datorii curente:

Rli = (Active curente – Stocuri) / Datorii curente

Solvabilitatea reflectă capacitatea întreprinderii de a face față obligațiilor de plată îndeosebi din resurse proprii. Se poate exprima prin indicatorul rata solvabilității, ce poate fi calculată prin doua modalități:

a) Rata solvabilității patrimoniale, calculată ca raport între capitaluri proprii și total resurse:

Rsp = (Capitaluri proprii / Total resurse)*100

Solvabilitatea generală este considerată bună când rezultatul depășește 30%, indicând ponderea resurselor proprii în totalul resurselor întreprinderii.

Rata generala a solvabilității, calculată ca raport între capitalul străin și capitalul propriu:

Rgs = (Capital străin / Capital propriu)*100

Cu cât raportul este mai mic, cu atat gradul de dependență finananciară al întreprinderii față de creditorii săi este mai scăzut.

Indicatorii de activitate (gestiune) furnizează informații privind viteza de intrare sau de ieșire a fluxurilor de numerar ale întreprinderii precum și capacitatea întreprinderii de a controla capitalul circulant și activitățile comerciale de bază ale întreprinderii. Se exprimă prin urmatorii indicatori:

Viteza de rotație a stocurilor, oferă informații privind numarul de rotații ale stocurilor (sau numarul de zile în care bunurile sunt stocate în întreprindere) pe parcursul exercițiului financiar:

Numarul de rotații = Costul vanzărilor / Stoc mediu

Numar zile de stocare = ( Stoc mediu / Costul vanzărilor)*365

Viteza de rotație a debitelor – clienții evidențiează eficacitatea întreprinderii

în încasarea creanțelor sale și se calculează astfel:

Vrc = (Sold mediu / Cifra de afaceri)*365

Viteza de rotatie a creditelor – furnizor, aproximează numărul de zile de

credite pe care întreprinderea le obține de la furnizorii săi:

Vrf = (Sold mediu furnizori / Cifra de afaceri)*365

Viteza de rotatie a activelor imobilizate evidențiază aportul adus de activele

imobilizate la realizarea cifrei de afaceri:

Vra = Cifra de afaceri / Active imobilizate

Viteza de rotație a activelor totale, comensurează aportul activelor totale la

realizarea cifrei de afaceri:

Vrat = Cifra de afaceri / Total active

Pentru perioada de analiză indicatorii privind structura activelor circulante se

Prezintă astfel:

Rata lichidității curente:

2002 Rlc = 2.883.749 / 3.836.790 = 0.75

2003 Rlc = 2.407.039 / 7.874.103 = 0.30

2004 Rlc = 5.655.502 / 3.832.899 = 1.47

Rata lichidității imediate:

2002 Rli = (2.883.749 – 2.196.952) / 3.836.790 = 0.18

2003 Rli = (2.407.039 – 983.409) / 7.874.103 = 0.18

2004 Rli = (5.655.502 – 546.169) / 3.832.899 = 1.33

Rata sovabilității patrimoniale:

2002 Rsp = (2.760.735 / 8.576.135)*100 = 32%

2003 Rsp = (11.883.169 / 19.835.364)*100 = 60%

2004 Rsp = (11.130.671 / 21.861.535)*100 = 50.9%

Rata generală a solvabilității:

2002 Rsg = (2.760.735 / 5.815.400)*100 = 47.5%

2003 Rgs = (7.952.195 / 11.883.169)*100 = 66.9%

2004 Rgs = (11.130.671 / 10.730.864)*100 = 103.7%

Viteza de rotație a stocurilor

2002 Numar rotații = (11.638.556 / 2.196.952) = 5.3

Numar zile de socare = (2.196.952 / 11.638.556)*365 = 68.9

2003 Numar rotații = (11.402.397 / 983.409) = 11.6

Numar zile de stocare = (983.409 / 11.402.397)*365 = 31.5

2004 Numar rotații = (10.127.625 / 546.169) = 18.5

Numar zile de stocare = (546.169 / 10.127.625)*365 = 19.7

Viteza de rotație a debitelor:

2002 Vrc = (317.462 / 11.638.556)*365 = 10

2003 Vrc = (1.122.680 / 11.402.397)*365 = 35.9

2004 Vrc = (911.128 / 10.127.625)*365 = 32.8

Viteza de rotație a creditelor – furnizor:

2002 Vrf = (627.065 / 11.638.556)*365 = 19.7

2003 Vrf = (1.173.194 / 11.402.397)*365 = 37.6

2004 Vrf = (1.337.602 / 10.127.625)*365 = 41

Viteza de rotație a activelor imobilizate:

2002 Vra = 11.638.556 / 4.970.986 = 2.3

2003 Vra = 11.402.397 / 16.669.241 = 0.68

2004 Vra = 10.127.625 / 16.206.033 = 0.62

Viteza de rotație a activelor totale:

2002 Vrat = 11.638.556 / 8.576.135 = 1.36

2003 Vrat = 11.402.397 / 19.835.364 0.57

2004 Vrat = 10.127.625 / 21.861.535 = 0.46

Analiza indicatorilor mai sus prezentați, calculați pe baza bilanțului contabil și a contului de profit și pierdere încheiate de întreprindere la finele anilor 2002, 2003, 2004 sunt redate centralizat în tabelul următor:

Tabelul 13. Analiza indicatorilor activelor circulante

– % –

Sursa: Rezultatele calculelor pe baza bilanțului

Fig. 4 Lichiditatea pe anii 2002-2004.

Lichiditatea curentă a întreprinderii, este în scădere de la anul 2002 la anul 2003 și creștere de la 2003 la 2004, poate fi considerată de apreciat doar în anul 2004 când acesta este supraunitară.

Deținerea de către întreprindere a unui volum ridicat de stocuri, conduce la înregistrarea unui nivel necorespunzător al lichidării imediate pentru anii 2002 și 2003, acest lucru schimbându-se în anul 2004 când lichiditatea imediată crește datorită faptului că stocurile s-au diminuat considerabil. Astfel pe termen scurt, în cei doi ani 2002 și 2003 întreprinderea nu avea posibilitatea să facă față datoriilor scadente decât într-o proporție relativ redusă.

Fig. 5 Solvabilitatea pe anii 2002 – 2004

Solvabilitatea înregistrată în anul 2003 poate fi considerată cea mai bună, dar trebuie apreciată și cea din anii 2002 și 2004 în care aceasta a deposit procentul de 30% necesar pentru o pondere bună a resurselor proprii în resursele întreprinderii. Astfel întreprinderea a avut posibilitatea să își finanțeze în proporție de 32% în 2002, 60% în anul 2001 și 50.9% în anul 2004, obligațiile de plată din surse proprii.

Fig. 6 Indicatorii de activitate pe anii 2002 – 2004

Indicatorul înregistrează o evoluție necorespunzătoare în anul 2004, când asistăm la reducerea cu 9.1% a ponderii capitalului propriu în total resurse, pe seama creșterii capitalului străin cu 36.8%.

Viteza de rotație a stocurilor apreciem că este corespunzătoare datorita faptului că numărul de rotații crește în fiecare an analizat, în condițiile diminuării considerabile a numărului de zile de stocare de la 68.9 zile în anul 2002 la 31.5 zile în anul 2003 și la 19.7 zile în anul 2004.

În ceea ce privește viteza de rotație a debitelor-clienți și a creditelor-furnizori, apreciem că este pozitivă în primul an deoarece întreprinderea reușește să își încaseze clienții în medie la 10 zile, apoi aceasta devenind necorespunzătoare, numarul de zile de încasare crescând în anul 2003 la 35.9 și înregistrând o ușoară scădere în anul 2004 la 32.8 zile.

În privința plaților la furnizori situația se înrautățește aceștia fiind achitați în anul 2002 la o medie de 19.7 zile, în anul 2003 la 37.6 zile ca să ajungă în anul 2004 la o medie de 41 zile.

Viteza de rotație a activelor deși este în scădere de la un an la altul poate fi considerată normala pentru o întreprindere cu activitate productivă.

4.3. ANALIZA STRUCTURII DATORIILOR ȘI A CAPITALURILOR PROPRII

Această analiză reliefează ponderea în care activele reale nete sunt finanțate din resursele reale de care beneficiează întreprinderea. Analiza se realizează prin intermediul ratelor de structură ale pasivului bilanțier astfel:

A. Rata stabilitații financiare (Rsf) evidențiază ponderea deținută de resursele stabile în totalul resurselor.

Rsf = (Capital angajat / Total resurse)*100

B. Rata datoriilor curente (Rdc) reflectă măsura în care datoriile curente finanțează utilizările.

Rdc = (Datorii curente / Total resurse)*100

Ponderea resurselor curente în resursele stabile (Pr) scoase în evidență

proporția în care întreprinderea utilizează cele două categorii de resurse pentru finanțarea utilitaților.

Pr = (Resurse curente / Capital angajat)*100

D. Rata autonomiei financiare (Raf) arată cât din utilizările firmei sunt finanțate din resure proprii.

Raf = (Capitaluri proprii / Total resurse)*100

E. Rata autonomiei financiare la termen (Raft) evidențiează ponderea resurselor proprii ale întreprinderii în utilizări stabile.

Raft = (Capitaluri proprii / Datorii totale)*100

G. Rata îndatorării (Ri) scoate în evidență ponderea datoriilor firmei în totalul resureslor.

Ri = (Datorii totale / Resurse totale)

H. Ponderea datoriilor totale în capitalurile proprii (Rdc) avidențiază stare de solvabilitate a întreprinderii.

Rdc = (Datorii totale / Capitaluri proprii)*100

Pe baza bilanțurilor contabile pentru perioada 2002 – 2004 se vor analiza indicatorii expusi.

Rata stabilității financiare:

2002 Rsf = (2.760.735 / 8.567.135)*100 = 32.2

2003 Rsf = (11.883.169 / 19.835.364)*100 = 59.9

2004 Rsf = (18.028.636 / 21.861.535)*100 = 82.5

Rata datoriilor curente:

2002 Rdc = (2.883.749 / 8.576.135)*100 = 33.6

2003 Rdc = (2.407.039 / 19.835.346)*100 = 12.1

2004 Rdc = (5.655.502 / 21.861.535)*100 = 25.9

Ponderea resurselor curente în resurse stabile:

2002 Pr = (5.815.400 / 2.760.735)*100 = 210.6

2003 Pr = (7.952.195 / 11.883.169)*100 = 66.9

2004 Pr = (3.832.899 / 18.028.636)*100 = 21.3

Rata autonomiei financiare:

2002 Raf = (2.760.735 / 8.576.135)*100 = 32.2

2003 Raf = (11.883.169 / 19.835.364)*100 = 59.9

2004 Raf = (11.130.671 / 21.861.535)*100 = 50.9

Rata autonomiei financiare la termen:

2002 Raft = (2.760.735 / 2.760.735)*100 = 100

2003 Raft = (11.883.169 / 11.883.169)*100 = 100

2004 Raft = (11.130.671 / 18.028.636)*100 = 61.7

Rata capitalurilor proprii:

2002 Rcp = (2.760.735 / 5.815.400)*100 = 47.5

2003 Rcp = (11.883.169 / 7.952.195)*100 = 149.4

2004 Rcp = (11.130.671 / 10.730.864)*100 = 103.7

Rata îndatorării:

2002 Ri = (5.815.400 / 8.576.135)*100 = 67.8

2003 Ri = (7.952.195 / 19.835.364)*100 = 40.1

2004 Ri = (10.730.671 / 21.861.535)*100 = 49

Ponderea datoriilor totale în capitaluri proprii:

2002 Rdc = (5.815.400 / 2.760.735)*100 = 210.6

2003 Rdc = (7.952.195 / 11.883.169)*100 = 66.9

2004 Rdc = (10.730.671 / 11.130.671)*100 = 96.4

Pe baza informatiilor furnizate de bilanțul contabil ratele de structură ale activelor

și a capitalului propriu pe cei trei ani luați în analiză se perzintă astfel:

Tabelul 14. Ratele de structura ale activelor și a capitalului propriu – % –

Sursa: Bilanțul contabil al SC Panmed SA, Mediaș

Fig. 7 Rate de structura ale activelor pe anii 2002 – 2004

Din informațiile furnizate în tabelul nr.14 se pot desprinde unele concluzii privitoare la evoluția structurii financiare a întreprinderii.

În ceea ce privește structura activelor, în perioada analizată se constatî o crestere a gardului imobilizare a activelor, concomitent cu majorarea gradului de lichiditate al acestora.

Astfel ponderea activelor imobilizate în total active a crescut de la 57.96% în anul 2002 la 84% în anul 2003 și la 145.6% în anul 2004, încadrându-se în nivelul acceptat, pe seama creșterii ponderii activelor circulante.

Din analiza activelor circulante, se constată o pondere relativ ridicată a stocurilor (76% în anul 2002 și 40% în anul 2003), mai mult peste nivelul maxim acceptat, pe seama diminuării creanțelor și disponibilităților bănești, ceea ce înseamnă că întreprinderea deține importante stocuri ce nu au fost eliberate în consum sau valorificate.

Această situație are ca și consecințe scăderea gradului de lichiditate și implicit imposibilitatea de a-și onora în întregime obligațiile de plată față de terți. Situația se îmbunatățește în anul 2004 când ponderea stocurilor se diminuează considerabil ajungând la 9.7 %.

Fig. 8 Rate de structură ale capitalului pe anii 2002 – 2004

Nivelul înregistrat de datorii și capitalul propriu în perioada analizată, apreciem că este în general un nivel corespunzător. Astfel, constatăm că în perioada analizată, înterprinderea are o stabilitate și o autonomie financiară la limită în anul 2002, care crește considerabil în anul 2003 2004.

În anul 2002, capitalul angajat și cel propriu ale firmei finanțau utilizările în proporție de 32.2 %, în anul 2003 în proporție de 59.9 %,iar în 2004 în proporție de 82.5% respective 50.9 %.

Nivelul celor doi indicatori a înregistrat după cum se poate observa o creștere, urmare în principal a creșterii gradului de lichiditate ceea ce a condus la diminuarea ponderii datoriilor curente în totalul resurselor de finanțare de la 33.6 % în 2002 la 25.9% 2004. Această situație reflectă în mod favorabil asupra gradului de indatorare si a ponderii datoriilor în capitalul propriu.

4.4. COSTUL MEDIU PONDEARAT AL CAPITALULUI

Costu mediu ponderat pentru atragerea capitalului depinde de:

ponderea pe care o deține fiecare sursă de capital în cost;

costul fiecarei surse de capital;

Conducerii înteprinderii îi revine sarcina de a structura în așa fel sursele de capital încat să asigure:

colectarea necesarului de fonduri;

costul cel mai mic posibil;

obținerea unui grad de îndatorare rezonabil și controlabil, spre a permite menținerea și chiar creșterea autonomiei financiare a firmei;

Costul mediu pondeat al capitalului, în procente se obține potrivit relației:

Cmp% = ∑ Ps * Cs / 100;

în care:

Cmp% = costu mediu ponderat în procente a capitalului;

Ps = ponderea fiecărui surse de capital în total;

Cs = costul în procente a fiecărui surse de capital;

Costul mediu a capitalului după sursele de date utilizate în calcul, se poate

determina :

dupa metoda ponderii contabile;

dupa metoda ponderii bursiere;

Metoda ponderii contabile ține cont de datele din evidența contabilă, iar în cadrul

metodei bursiere capitalul social se evidențiează la bursă, adică se transformă în capitalizare bursieră, calculându-se totodată un nou cost al acestuia.

Stabilirea corectă a costului capitalului la nivelul firmei, constituie un criteriu foarte important de selectare a obiectivelor strategiei și politicii financiare a înterprinderii, un instrument deosebit de util în identificarea și utilizarea factorilor de creștere a valorii economice a acesteia.

Capitolul 5

5. POLITICA DE CREDIT COMERCIAL DE DIVIDENDE

5.1 STRATEGII DE DIVIDENDE

Politica de dividende implică decizia echipei manageriale de a distribui profiturile acționarilor sau de a le reține, pentru a fi reinvestite în afaceri. Optimul acestei politici este acea politică ce stabilește un echilibru între dividendele curente și rata de creștere viitoare, astfel încât prețul acțiunilor firmei pe piață să fie maxim. Scopul politicii de dividende, promovată de o societate pe acțiuni poate fi:

a) întărirea încrederii și formarea unui acționariat fidel societății;

b) creșterea economică a societății respective, când se acordă prioritate

capitalizării profiturilor și nu plății dividendelor;

c) creșterea bității socității comerciale,a încrederii terților față de societate.

5.2 TIPURI DE POLITICI DE DIVIDENDE

Politica dividendelor este o parte integrată a politicii decizionale a firmei. Ea urmarește alocarea optimă a profitului între dividende și, respectiv, reținerea lui pentru reinvestire, maximizarea valorii de piață.

Politica optimă de dividende pentru o firmă este în funcție de interacțiunea factorilor ce o influențează.* Astfel, în literatura de specialitate au apărut două teorii referitoare la politica de dividende, și anume:

teoria “irelevanței dividendelor”,* care afirmă că politica de dividende nu are nici un efect, nici asupra valorii firmei pe piață, nici asupra costului capitalului acesteia.

______________________________

* Politica de dividende este influențată de un număr de factori, care se referă la: oportunitățile de reinvestiții disponibile pentru firmă; surse alternative de capital; preferințele acțonarilor pentru venituri curente sau viitoare, s.a.

* M. Miller și Fr. Modigliani, Politica de dividende, creșterea și evaluarea dividendelor, Journal of Business, p. 411 – 433

b) teoria “pasărea din mână”,* susținută de Gordon-Linter, afirmă că

valoarea firmei este maximizată dacă proporția din profituri distribuită

acționarilor sub forma de dividende este maximă, deoarece investitorii percep dividendele ca având un grad de risc mai mic decât eventualele câștiguri din capital.

În practică, cele mai multe firme încearcă să stabilească o politică stabilă de plată a dividendelor sau o politică cu o rată de creștere stabilă, astfel se plătesc dividende sub formă de sume constante sau progresiv constante. Alte tipuri de politică a dividendelor utilizate în practică sunt:

politica reziduală, conform căreia dividendele se plătesc din profiturile rămase după ce s-a realizat finanțarea noilor investiții stabilite prin bugetul de investiții;

politca proporției (ratei) constant, în care se urmarește plata sub formă de dividende a unei proporții constante din profiturile realizate;

politica dividendului scăzut plus surplusuri, conform căreia firma plătește, în mod regulat, un dividend scăzut ca valoare, astfel încât să poată fi menținut chiar și în anii cu probleme, și plata unui extradividend în anii buni.

Politicile de dividende se stabilesc, în general, astfel încât să ofere dividende stabile, dar iau în considerare și disponibilitățile fondurilor bănești, necesitățile de investiții și proporția din profituri distribuită sub formă de dividende, care a fost stabilită drept obiectiv.

5.3 INDICATORII POLITICII DE DIVIDENDE ȘI FACTORII DE INFLUENȚĂ

Urmărirea politicii de dividend dusă de o firmă, serealizează prin folosirea unui sistem de indicatori, dintre care menționez:

dividentul pe acțiune (volumul anual al dividendelor / numărul de acțiuni emise); b) randamentul pe acțiune (dividendul pe acțiune / cursul acțiunilor);

______________________________

* Myron J. Gordon, “Politica optimă de finanțare și investiție” (Optimal Investment and Financing Policy), Journal of Finance, p. 264-272; Jhon Linter, “Dividende, câștiguri, levier financiar, rețuri ale acțiunilor și oferta de capital pentru corporații”, Review of Economics and Statistics, p. 243-269.

c) rata distribuirii dividendelor (volumul total al dividendelor plătite întrun an/ beneficiul net anual al societății); d) beneficiul pe acțiuni (beneficiul net anual al societății/numarul de acțiuni emise); e) coeficientul de capitalizare (cursul acțiunilor/beneficiul pe acțiuni); f) capacitatea de autofinanțare pe o acțiune [(rezultatul net contabil + fond de amortizare + provizioane)/numărul de acțiuni]; g) activul net pe acțiune [(total activ – datorii din pasiv)/numărul de acțiuni].

Politica de reinvestire a dividendelor, permite acționarilor să-și utilizeze dividendele pentru a achiziționa acțiuni suplimentare ale firmei respective.

Factorii care influențeză politica de dividende sunt sintetizați astfel:

politica fiscală: impozitarea diferită a dividendelor și profiturilor obținute, precum și a câștigurilor de capitaal, favorizează o politică de autofinanțare;

comportamentul investițiilor: câștigurile prezente au o valoare exagerată față de cele viitoare, iar o politică de dividende stabilă este percepută ca un semn de siguranță și soliditate;

lichiditatea firmei: costul obținerii lichidităților necesare plății dividendelor nu trebuie să fie excesiv;

politica de finanțare a firmei: pentru firmele mici și mijlocii, autofinanțarea reprezintă principalul mijloc de finanțare;

situația financiară a firmei: în perioada de expansiune, firma dezvoltă o politică de dividend respectivă, iar cele aflate în situația de restrâmgere a activității pot proceda la o răscupărare a propriilor acțiuni, oferind astfel, indirect, lichidități acționarilor săi.

Politica de dividende prevede următoarele componente:

a) distribuirea de dividende*;

b) dividendele platite în acțiuni;

c) divizarea acțiunilor;

d) răscumpărarea acțiunilor;

______________________________

*Acțiunile cu privilegiul de dividend au avantajul certitudinii și stabilității remunerării, chiar dacă profitul afectat acestei destinații, nu este îndestulător pentru renumerarea tuturor acțiunilor. Dezavantajul acțiunilor cu privilegiul de dividend rezidă în faptul că nu-și pot spori randamentul peste cel prevăzut în certificatul de acțiune.

5.4. POLITICA DE CREDIT COMERCIAL

Când resursele societații sunt mai reduse decât totalul valorii stocurilor și cheltuielilor (plaților) apare un deficit de trezorerie ceea ce obliga la contractarea de credite de trezorerie.

Pentru buna desfașurare a activității societatea contractează credite pentru nevoi temporare, care sunt cradite pe termen scurt (nu depașesc 90 zile) și anume credite pentru stocuri, cheltuieli și alte active constituite temporar.

Un alt tip de credit folosit de societate este creditul de furnizori care se ivește in momentul în care furnizorul acceptă să nu fie plătit la vedere odata cu livrarea mărfurilor. Pentru a nu avea dificultăți de trezorerie furnizorul poate cere emiterea de bilete la ordin sau cecuri cu scadențe stabilite de ambele parți. Durata creditului de furnizori variază intre 30 și 90 zile.

Pe baza efectelor de comert primite de la clienți (bilet la ordin, CEC), societatea poate apela la creditul de scont. Banca plătește valoarea minimală a efectului de comerț mai puțin un comision sau o dobândă denumită taxa de scont. Durata creditului acordat corspunde intervalului de timp dintre reemiterea efectului comercial la bancă și incasarea lui efectivă.

În perioada precedentă analizei au fost contractate credite pe termen lung și mediu în valoare de 750 mil lei care nu au fost rambursate la scadență, în anul 2002 rambursându-se 149.066 mii lei.

Tot în perioada precedentă au fost contractate credite pe termen scurt în valoare de 1.096.488 mii lei, care la data de 31.12.2001 nu au fost rambursate la scadență, în anul 2002 rambursându-se 282.520 mii lei rămânând 813.967 mii lei.

În anul 2002 s-a contractat un credit în valoare de 175 mil lei pentru stocuri de mărfuri, materii prime si materiale.

În anul 2003 se rambursează parțial creditul pe termen lung în valoare de 522.842 mii lei, iar in ceea ce privește creditul pe termen scurt se rambursează creditul pe stocuri de 175 mil lei.

Tot în anul 2003 se rambursează 104.827 mii lei din creditul de 813.967 mii lei de la 31.12.2002, rămânând 709.140 mii lei.

În anul 2003 nu s-au contractat credite de nici un fel.

În anul 2004 se rambursează integral creditul pe termen lung și mediu în valoare de 78.092 mii lei, iar din creditul de 709.140 mii lei se rambursează 388.475 mii lei.

În anul 2004 se contractează un credit pe termen scurt pentru materii prime in valoare de 113.000 mii lei și un credit pe termen scurt în valoare de 701.085 mii lei pentru investiții.

La sfârșitul perioadei analizate au rămas de lichidat credite pe termen scurt de 1.134.000 mii lei.

În concluzie la sfârșitul perioadei analizate se constată lichidarea datoriilor pe termen mediu și lung și cresterea gradului de îndatorare pe termen scurt.

Societatea nu întocmește bugetul de trezorerie.

5.5. POLITICA DE DIVIDENDE

După deducerea impozitului se obține profitul net a cărui repartizare reprezintă problema fundamentală pentu firma. Opțiunea conducerii firmei între reinversarea integrală a profitului net și/sau distribuirea acesteia (sau a unei părți) acționarilor sub formă de dividende, reprezintă ceea ce generic se numește politica de dividende a firmei.

Cât profit net ar trebui repartizat ca dividend acționarilor în calitatea lor de furnizori de capital propriu și cât s-ar impune a se acumula în vederea reinvestirii sunt decizii manageriale.

Maximizarea valorii firmei este condiția alegerii uneia dintre cele două alternative sau a unei combinații a lor.

Politica conducerii SC PANMED SA în privința dividendelor constă în împărțirea acestora în părți egale (50% profit reinvestit și 50% profit repartizat ca dividende acționarilor).

În anul 2002 s-a înregistrat un profit net de 359.447 mii lei, care prin decizia conducerii au fost repartizați pentru investiții, pa baza strategiei de dezvoltare pe termen mediu si lung.

În anul 2003 s-a înregistrat o pierdere neta de 3.269.861 mii lei, an în care nu se putea pune problema dividendelor.

În anul 2004 s-a înregistrat un profit net de 6.585 mii lei, valoare care s-a reinvestit.

În doi din cei trei ani avuți in vedere (ani în care societatea a înregistrat profit) s-a optat pentru reinvestirea profitului.

CONCLUZII

Prezenta lucrare aduce o transparență evidentă a evoluției societății pe piața alimentară din românia, adica aceea transparență prin care nu doar profitul este urmărit ci și credibilitatea, siguranța consumatorilor, atât de importantă într-o economie de piață europeană.

Toate aceastea în urma analizei efectuate pe perioada 2002-2004. În primul rând a evoluției indicatorilor fondului de rulment, necesarul fondului de rulment, trezoreria neta unde în anul 2003 față de anul 2002 fondul de rulment s-a diminuat ceea ce inseamnă o reducere a marjei de siguranță a întreprinderii, aceasta fiind consecința finanțării unor investiții rentabile. În anul 2004 față de anul 2003 fondul de rulment a înregistrat o creștere aceasta reprezentând îmbunătățirea situației finaciare a întreprinderii.

Concuzionând evoluția creșterii și reducerii activelor imobilizate și a amortizării în anii analizați 2002-2004 imobilizările necorporale au rămas la aceiași valoare, imobilizările corporale au înregistrat o creștere de 441.796 mii lei în anul 2002, la fel și în anul 2003 cu o caloare de 12.127.314 mii lei, iar in anul 2004 a înregistrat o scădere de 119.460 mii lei. Valoarea imobilizarilor financiare s-a redus cu 311 mii lei în anul 2002, în anul 2003, 2004 nu a înregistrat nici o modificare. În ceea ce privește amortizarea se constată o creștere constantă în perioada analizată de la 1.348.880 în anul 2002 la 2.069.412 în anul 2004. Pentru finanțarea investițiilor s-au folosit atât fonduri proprii cât și împrumuturi bancare rambursabile pe termen scurt în fiecare an din perioda analizată. Natura investițiilor a fost achiziționarea de terenuri și clădiri, achiziționarea de utilaje și mobilier nou, modernizarea unităților din subordine, a clădirii administrative și a halei de producție.

Pe baza bilanțului contabil și a contului de profit și pierdere s-a efectuat analiza strudturii activelor circulante. Deținerea de către întreprindere a unui volum ridicat de stocuri, conduce la înregistrarea unui nivel necorespunzător al lichidității imediate pentru anii 2002 și 2003, acest lucru schimbându-se în alul 2004 când lichiditatea imediată crește datorită faptului că stocurile s-au diminuat considerabil. Astfel pe termen scurt, în cei doi ani 2002 și 2003 nu avea posibilitatea să facă față datoriilor scadente decât într-o proporție relativ redusă. Solvabilitatea înregistrată în anul 2003 poate fi considerată cea mai bună, dar trebuie apreciată și cea din anii 2002 și 2004 în care aceasta a deposit procentul de 30% necesar pentru o pondere bună a resurselor proprii în resursele întreprinderii. Astfel întreprinderea a avut posibilitatea să își finanțeze în proporție de 32% în 2002, 60% în anul 2001 și 50.9% în anul 2004, obligațiile de plată din surse proprii. Indicatorul înregistrează o evoluție necorespunzătoare în anul 2004, când asistăm la reducerea cu 9.1% a ponderii capitalului propriu în total resurse, pe seama creșterii capitalului străin cu 36.8%.

Viteza de rotație a stocurilor apreciem că este corespunzătoare datorita faptului că numărul de rotații crește în fiecare an analizat, în condițiile diminuării considerabile a numărului de zile de stocare de la 68.9 zile în anul 2002 la 31.5 zile în anul 2003 și la 19.7 zile în anul 2004.

În ceea ce privește viteza de rotație a debitelor-clienți și a creditelor-furnizori, apreciem că este pozitivă în primul an deoarece întreprinderea reușește să își încaseze clienții în medie la 10 zile, apoi aceasta devenind necorespunzătoare, numarul de zile de încasare crescând în anul 2003 la 35.9 și înregistrând o ușoară scădere în anul 2004 la 32.8 zile.

În privința plaților la furnizori situația se înrautățește aceștia fiind achitați în anul 2002 la o medie de 19.7 zile, în anul 2003 la 37.6 zile ca să ajungă în anul 2004 la o medie de 41 zile.

Viteza de rotație a activelor deși este în scădere de la un an la altul poate fi considerată normala pentru o întreprindere cu activitate productivă.

Evoluția structurii financiare a întreprinderii. În ceea ce privește structura activelor, în perioada analizată se constatî o crestere a gardului imobilizare a activelor, concomitent cu majorarea gradului de lichiditate al acestora.

Astfel ponderea activelor imobilizate în total active a crescut de la 57.96% în anul 2002 la 84% în anul 2003 și la 145.6% în anul 2004, încadrându-se în nivelul acceptat, pe seama creșterii ponderii activelor circulante.

Din analiza activelor circulante, se constată o pondere relativ ridicată a stocurilor (76% în anul 2002 și 40% în anul 2003), mai mult peste nivelul maxim acceptat, pe seama diminuării creanțelor și disponibilităților bănești, ceea ce înseamnă că întreprinderea deține importante stocuri ce nu au fost eliberate în consum sau valorificate.

Această situație are ca și consecințe scăderea gradului de lichiditate și implicit imposibilitatea de a-și onora în întregime obligațiile de plată față de terți. Situația se îmbunatățește în anul 2004 când ponderea stocurilor se diminuează considerabil ajungând la 9.7 %.

Nivelul înregistrat de datorii și capitalul propriu în perioada analizată, apreciem că este în general un nivel corespunzător. Astfel, constatăm că în perioada analizată, înterprinderea are o stabilitate și o autonomie financiară la limită în anul 2002, care crește considerabil în anul 2003 2004.

În anul 2002, capitalul angajat și cel propriu ale firmei finanțau utilizările în proporție de 32.2 %, în anul 2003 în proporție de 59.9 %,iar în 2004 în proporție de 82.5% respective 50.9 %.

Nivelul celor doi indicatori a înregistrat după cum se poate observa o creștere, urmare în principal a creșterii gradului de lichiditate ceea ce a condus la diminuarea ponderii datoriilor curente în totalul resurselor de finanțare de la 33.6 % în 2002 la 25.9% 2004. Această situație reflectă în mod favorabil asupra gradului de indatorare si a ponderii datoriilor în capitalul propriu.

Politica de credit comercial de dividende la sfârșitul perioadei analizate se constată lichidarea datoriilor pe termen mediu și lung și creșterea gradului de îndatorare pe termen scurt. (societatea nu întocmește bugetul de trezorerie). Politica conducerii SC PANMED SA în privința dividendelor constă în împărțirea acestora în părți egale (50% profit reinvestit și 50% profit repartizat ca dividende acționarilor).

În anul 2002 s-a înregistrat un profit net de 359.447 mii lei, care prin decizia conducerii au fost repartizați pentru investiții, pa baza strategiei de dezvoltare pe termen mediu si lung.

În anul 2003 s-a înregistrat o pierdere neta de 3.269.861 mii lei, an în care nu se putea pune problema dividendelor.

În anul 2004 s-a înregistrat un profit net de 6.585 mii lei, valoare care s-a reinvestit. În doi din cei trei ani avuți in vedere (ani în care societatea a înregistrat profit) s-a optat pentru reinvestirea profitului.

=== Anexa ===

ANEXE

JUDEȚUL 32 FORMA DE PROPRIETATE 34

Județul Sibiu Societăți comerciale pe acțiuni

UNITATEA SC PANMED SA ACTIVITATEA CAEN

ADRESA loc.MEDIAȘ…………………sector 0 Fabricarea prod.de morărit,amidon și prod.din amidon

Bl. Ap. Sc. Cod grupa CAEN 56

TELEFONUL 841671 CODUL FISCAL 805205

NUMĂRUL DIN REGISTRUL COMERȚULUI

J3/1040/1991

BILANȚ

Încheiat la 31/12/2002

– mii lei –

ADMINISTRATOR ING.SAJGO BALINT INTOCMIT, EC. CATANA MARIA

Numele, prenumele, semnătura și ștampila unității Numele, prenumele, semnătura

EC. CATANA MARIA

01 Persoana cu contract de muncă conf. art.11 al 1

din Legea contabilității nr.82/1991

modificată prin O.G.nr.22/1996

02 Persoana fizică sau juridică cu contract

cf.H.G.nr.483/1996

03 Persoana cu convenție civilă conform Legii

nr.83/1995

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE

Încheiat la 31/12/2002

(se completează cumulat de la începutul anului)

mii lei –

REPARTIZAREA PROFITULUI

– mii lei –

ADMINISTRATOR ING.SAJGO BALINT INTOCMIT, EC. CATANA MARIA

Numele, prenumele, semnătura și ștampila unității Numele, prenumele, semnătura

EC. CATANA MARIA

01 Persoana cu contract de muncă conf. art.11 al 1

din Legea contabilității nr.82/1991

modificată prin O.G.nr.22/1996

02 Persoana fizică sau juridică cu contract

cf.H.G.nr.483/1996

03 Persoana cu convenție civilă conform Legii

nr.83/1995

SITUAȚIA STOCURILOR ȘI A PRODUCȚIEI ÎN CURS DE EXECUȚIE

– mii lei –

ADMINISTRATOR ING.SAJGO BALINT INTOCMIT, EC. CATANA MARIA

SITUAȚIA CREANȚELOR ȘI DATORIILOR

– mii lei –

ADMINISTRATOR ING.SAJGO BALINT INTOCMIT, EC. CATANA MARIA

DATE INFORMATIVE

– mii lei –

– mii lei –

-mii lei –

– mii lei –

– mii lei –

ADMINISTRATOR ING.SAJGO BALINT INTOCMIT, EC. CATANA MARIA

SITUAȚIA ACTIVELOR IMOBILIZATE

– mii lei –

-mii lei –

– mii lei –

ADMINISTRATOR ING.SAJGO BALINT INTOCMIT, EC. CATANA MARIA

JUDEȚUL 32 FORMA DE PROPRIETATE 34

Județul Sibiu Societăți comerciale pe acțiuni

UNITATEA SC PANMED SA ACTIVITATEA CAEN

ADRESA loc.MEDIAȘ…………………sector 0 Fabricarea prod.de morărit,amidon și prod.din amidon

Bl. Ap. Sc. Cod grupa CAEN 56

TELEFONUL 841671 CODUL FISCAL 805205

NUMĂRUL DIN REGISTRUL COMERȚULUI

J3/1040/1991

BILANȚ

Încheiat la 31/12/2003

– mii lei –

ADMINISTRATOR ING.SAJGO BALINT INTOCMIT, EC. CATANA MARIA

Numele, prenumele, semnătura și ștampila unității Numele, prenumele, semnătura

EC. CATANA MARIA

01 Persoana cu contract de muncă conf. art.11 al 1

din Legea contabilității nr.82/1991

modificată prin O.G.nr.22/1996

02 Persoana fizică sau juridică cu contract

cf.H.G.nr.483/1996

03 Persoana cu convenție civilă conform Legii

nr.83/1995

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE

Încheiat la 31/12/2003

(se completează cumulat de la începutul anului)

mii lei –

REPARTIZAREA PROFITULUI

– mii lei –

ADMINISTRATOR ING.SAJGO BALINT INTOCMIT, EC. CATANA MARIA

Numele, prenumele, semnătura și ștampila unității Numele, prenumele, semnătura

EC. CATANA MARIA

01 Persoana cu contract de muncă conf. art.11 al 1

din Legea contabilității nr.82/1991

modificată prin O.G.nr.22/1996

02 Persoana fizică sau juridică cu contract

cf.H.G.nr.483/1996

03 Persoana cu convenție civilă conform Legii

nr.83/1995

SITUAȚIA STOCURILOR ȘI A PRODUCȚIEI ÎN CURS DE EXECUȚIE

– mii lei –

ADMINISTRATOR ING.SAJGO BALINT INTOCMIT, EC. CATANA MARIA

SITUAȚIA CREANȚELOR ȘI DATORIILOR

– mii lei –

ADMINISTRATOR ING.SAJGO BALINT INTOCMIT, EC. CATANA MARIA

DATE INFORMATIVE

– mii lei –

– mii lei –

ADMINISTRATOR ING.SAJGO BALINT INTOCMIT, EC. CATANA MARIA

SITUAȚIA ACTIVELOR IMOBILIZATE

– mii lei –

-mii lei –

– mii lei –

ADMINISTRATOR ING.SAJGO BALINT INTOCMIT, EC. CATANA MARIA

BILANȚ

Încheiat la 31/12/2004

– mii lei –

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

La data de 31/12/2004

DATE INFORMATIVE

– mii lei –

– mii lei –

SITUATIA ACTIVELOR IMOBILIZATE

– mii lei –

-mii lei –

– mii lei –

ADMINISTRATOR ING.SAJGO BALINT INTOCMIT, EC. CATANA MARIA

REPARTIZAREA PROFITULUI

– mii lei –

SITUATIA STOCURILOR SI A PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE

SITUATIA CREANTELOR SI DATORIILOR

– mii lei –

ADMINISTRATOR ING.SAJGO BALINT INTOCMIT, EC. CATANA MARIA