Analiza Datoriei Publice din Trei State Membre ale Uniunii Europene

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE  DIN  BUCUREȘTI

Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori

Politici Fiscale și Bugetare

Proiect

Analiza datoriei publice din trei state membre

ale Uniunii Europene

Studenți:

Burcă Mihail

Caloian Lidia

Catrinoiu Bogdan-Gabriel

București,2015

Cuprins

Introducere…………………………………………………………………..3

Datoria publică………………………………………………………..4

Republica Cehă………………………………………………………..7

Germania………………………………………………………………12

Franța………………………………………………………………….16

Concluzii……………………………………………………………….19

Bibliografie…………………………………………………………….20

Introducere

În această lucrare ne-am propus să analizăm datoria publică a trei state membre ale Uniunii Europene, și anume Republica Cehă, Germania și Franța.

După cum bine știm cu toții, Germania și Franța sunt două state puternice din punct de vedere economic, state care s-au străduit și au reușit să crească și să mențină economia la un nivel înalt comparativ cu alte state ale Uniunii Europene, în ciuda faptului că a avut loc o criză economică mondială. Această criză a afectat însă și economia acestor trei țări și implicit datoria lor publică, mai mult sau mai puțin.

Cât despre Republica Cehă, putem spune in linii mari că avut cele mai mari deficite bugetare din istorie, cu toate acestea este considerată țara cu cel mai ridicat indice al dezvoltării umane din Europa Centrală și de Est, fiind o țară cu „dezvoltare umană foarte ridicată”.

Vom prezenta pe rând, in detaliu, pentru fiecare țară in parte, cum a evoluat datoria publică a acestor țări din 2005 până in prezent.

Datoria publică

Datoria publică este stocul datoriei totale brute consolidate a administrației publice la finele perioadei, exprimat la valoarea nominală al următoarelor categorii de pasive guvernamentale: numerar și depozite, titluri de valoare, altele decât acțiuni, exclusiv produse financiare derivate, precum și împrumuturi.

Împrumuturile de stat constituie instrumente ale datoriei publice.

Statisticile finanțelor guvernamentale surprind activitatea economică a administrației publice, reflectată prin veniturile și cheltuielile guvernamentale, deficitul bugetar, datoria publică, tranzacțiile în active și pasive financiare, alte fluxuri economice și bilanțurile la sfârșitul perioadei.

Prin Tratatul de la Maastricht al Uniunii Europene, statele membre sunt obligate să respecte disciplina bugetară prin îndeplinirea a două criterii: un deficit de cel mult 3% din PIB și o datorie ce nu depășește 60% din PIB. Aceste valori de referință se bazează pe concepte definite în metodologia Sistemului European de Conturi Naționale și Regionale în Comunitate (SEC) ediția 1995.

Gradul de îndatorare a țării, la un moment dat, reprezintă ponderea soldului datoriei publice în produsul intern brut. Acest indicator arată în ce măsură valoarea adăugată într un an este grevată de datoria publică. Are, însă, o valoare teoretică, întrucât nici o țară nu ar putea aloca întregul produs intern brut amortizării datoriei publice, ci numai partea rămasă din acesta după efectuarea prelevărilor la fondul de consum și formarea brută de capital.

Clasificarea datoriei publice:

în funcție de termenul pe care se contractează:

datorie publică pe termen scurt (flotantă);

datorie publică pe termen mediu și lung (consolidată).

în funcție de calitatea creditorilor:

datorie publică brută: valoarea totală a împrumuturilor, indiferent unde sunt plasate acestea;

datorie publică netă: nu cuprinde valoarea împrumuturilor plasate la instituțiile statului.

Datoria publică se gestionează distinct pe cele două forme ale ei, respectiv: datorie publică internă și externă

Datoria publică internă este generată de:

împrumuturi pe termen scurt primite de la Banca Națională pentru echilibrarea în execuție a bugetului de stat; dacă nu se rambursează se consolidează și rămân în datoria publică de la sfârșitul anului;

emisiunea de bonuri de tezaur și plasarea lor pe piața internă;

plasarea pe piața internă de înscrisuri pe termen mediu și lung prin subscripție publică pentru atragerea de resurse necesare acoperirii deficitului bugetar anual;

garanții acordate de stat la creditele bancare interne ale agenților economici sau autorităților locale pentru realizarea unor obiective de importanță națională;

atragerea pe termen scurt a disponibilităților din contul Trezoreriei.

Datoria publică externă este generată de totalitatea obligațiilor asumate direct sau indirect (prin garanții acordate de stat) de stat față de guverne străine, instituții financiare internaționale, persoane fizice și juridice nerezidente. Prin urmare, împrumuturile de pe piețele externe de capital, indiferent de forma lor, sunt instrumentele datoriei publice externe. Printre elemenetele acesteia se numără titlurile de stat libelate în valută, emise pe piețele financiare externe, împrumuturile primite de la guvernele altor state, instituții financiare internaționale, împrumuturile sindicalizate pe termen scurt, mediu sau lung, împrumuturile directe de la investitori externi privați pe termen scurt, mediu sau lung.

Legătura dintre datoria publică a unei țări și cea externă este asigurată tocmai prin datoria publică externă. Aceasta deoarece datoria publică a unei țări este formată din datorie publică internă și datorie publică externă, în timp ce datoria externă are drept componente atât datoria publică externă, cât și datoria privată externă (numită și datorie externă comercială negarantată).

Noțiunea de datorie externă are mai multe sensuri, respectiv:

datoria externă brută în sens larg, ce cuprinde sumele de bani și alte valori pe care rezidenții unei țări, persoane fizice și juridice, la datorează străinătății la un moment dat;

datoria externă brută în sens restrâns, care cuprinde obligațiile bănești față de străinătate, cu următoarele excepții:

creditele pe termen scurt (sub un an), deoarece acestea constituie operații financiare curente necesare desfășurării activității econo¬mice externe;

investițiile străine directe, care nu au termene de rambursare sau lichidare;

ajutoarele cu caracter nerambursabil primate în cadrul progra¬melor de asistență publică bilaterală și multilaterală;

împrumuturile externe cu o perioadă de grație de 10–15 ani sau mai mare;

împrumuturile acordate de unii creditori externi sucursalelor, filialelor sau altor reprezentanțe ale acestora în condiții mai avantajoase decât cele practicate pe piața mondială;

creditele contractate de persoane fizice sau juridice negarantate de autoritățile publice.

datoria externă în interpretarea Băncii Mondiale și a celorlaltor instituții din sistemul său cuprinde:

sumele datorate unor creditori publici și privați, în valută, bunuri sau servicii cu o perioadă de rambursare mai mare de un an;

sumele datorate de persoane private, dar garantate de o autoritate publică.

În această accepțiune, datoria externă nu cuprinde:

datoria persoanelor private către străinătate, negarantată de autoritățile publice;

datoria din tranzacțiile cu Fondul Monetar Internațional;

datoria care poate fi achitată, la opțiunea debitorului, în moneda țării sale;

sumele datorate unor creditori rezidenți în străinătate, pentru care nu au fost stabilite termene de plată.

datoria externă netă, care cuprinde diferența dintre activele publice și private ale rezidenților unei țări în străinătate (disponibilități valutare, împrumuturi acordate, investiții directe, titluri, diverse alte creanțe și valori) și activele deținute de rezidenții străini în țara considerată (împrumuturi primite de la guverne, agenții guvernamentale și alte entități publice; credite primite de la bănci private, organisme financiare și alți creditori; investiții de capital; titluri; disponibilități valutare și alte valori aparținând unor persoane publice sau private străine). În datoria externă netă se includ numai creanțele lichide sau ușor realizabile față de străinătate, celelalte creanțe care nu pot fi ușor mobilizate excluzându se din calcul.

Republica Cehă

Scurt istoric

Cehia, oficial Republica Cehă este o țară fără ieșire la mare, aflată în Europa Centrală. Ea se învecinează cu Polonia la nord, cu Germania la vest, cu Austria la sud și cu Slovacia la est.

Capitala sa și cel mai mare oraș, având 1,3 milioane de locuitori, este Praga.

Republica Cehă este o democrație reprezentativă, pluralistă și parlamentară, fiind condusă de primul ministru în calitate de șef al guvernului. Parlamentul este bicameral, format din Camera Deputaților (200 de membri) și din Senat (81 de membri).

Republica Cehă este primul fost membru al CAER care a obținut statut de țară dezvoltată de la Banca Mondială. Ea are cel mai ridicat indice al dezvoltării umane din Europa Centrală și de Est, fiind o țară cu „dezvoltare umană foarte ridicată”.

Ea este pe locul al treilea în lista celor mai pașnice țări din Europa și cea mai democratică și sănătoasă (în termenii mortalității infantile) din regiune.

Republica Cehă are o economie dezvoltată, cu venituri mari al cărei PIB pe cap de locuitor se află la 80% din media Uniunii. Unul dintre cele mai stabile și prospere dintre statele post-comuniste, Cehia a înregistrat creșteri economice de peste 6% anual în cei trei ani dinaintea izbucnirii crizei economice de la sfârșitul primului deceniu al secolului al XXI-lea. Creșterea a fost condusă de exporturi către Uniunea Europeană, în special Germania, și de investițiile străine, combinată cu o revitalizare a cererii și pe plan intern.

Mare parte din economie a fost privatizată, inclusiv băncile și telecomunicațiile. Guvernul de centru-dreapta intenționează să continue privatizarea, inclusiv industria energetică și aeroportul din Praga. A acceptat și vânzarea a 7% din acțiunile producătorului de energie CEZ Group, discutând și privatizarea fabricii de bere Budějovický Budvar. În 2009, un studiu realizat de Asociația Economică Cehă a constatat că majoritatea economiștilor cehi favorizează continuarea liberalizării în majoritatea sectoarelor economiei.

Datoria publica in Republica Cehă

De la criza financiară din 2007-2010, Produsul Intern Brut in Republica Cehă a fost în stagnare sau în scădere. Din 2009 până în 2012, Cehia a suferit cele mai mari deficite bugetare de stat din istorie. Între 2008 și 2012, datoria publică a crescut cu 18,9%. Cea mai mare scădere s-a produs în industria construcțiilor (o scădere de 25% în 2009, iar în 2013 o scădere de 15,5%).

În 2015, economia din Republica Cehă a crescut cu 4,2% și este cea mai rapidă creștere economiei în Uniunea Europeană. La 29 mai 2015, a fost anunțată o creștere a economiei de la 3,9% la 4,2%. La 9 noiembrie 2015, rata șomajului în Republica Cehă a fost la 5,9%, cea mai mică din februarie 2009.

Economia cehă a fost susținută de cheltuielile de consum și investiții, inclusiv de fondurilor UE, conform Viktor Zeisel, economist la Komercni Banka AS din Praga.

Investitorii au dat navală în Cehia, unde economia se dezvolta rapid. Turismul a jucat un rol important în mentinerea Cehiei deasupra "fiorului rece", care planează asupra economiei europene. Praga, capitala țării, este cea mai vizitată capitală din Europa Centrală.

Ca o pondere din Produsul Intern Brut, datoria publică cehă este printre cele mai mici din Europa Centrală și de Est.

Republica Cehă a înregistrat o datorie publică de 42,75% din Produsul Intern Brut al țării în 2014.

Pentru a-și majora veniturile, Republica Cehă, s-a bazat pe creșterea TVA-ului. În 2012, guvernul ceh a crescut TVA-ul. TVA de bază a fost majorat de la 20% în 2012 la 21% în 2013. Vânzările micilor întreprinderi au scăzut cu 21% in perioada 2012 – 2013, ca urmare a creșterii TVA-ului, având o creștere ușoară spre sfârșitul anului 2013.

O altă problemă a fost comerțul exterior. Republica Cehă având o economie de export (Republica Cehă este producătoare de utilaje si automobile industriale), cu toate acestea, în 2013, comerțul exterior a scăzut rapid ceea ce a dus la multe alte probleme și creșterea deficitului bugetului de stat.

Analiștii sunt de părere că nivelul mult mai scăzut al datoriei publice actuale și al deficitelor bugetare din Republica Ceha în comparație cu cele din zona euro va face ca împrumuturile contractate de aceasta să fie mult mai reduse (conform analiștilor Erste Group).

Datoria publică în Republica Cehă a scăzut de la 1.839.726 CZK milioane în 2013 la 1.816.137 CZK milioane în 2014.

În 2014, soldul de venituri și cheltuieli (elementul necesarului net de finanțare / creditare în conturile naționale), s-a înrăutățit în toate subsectoarele administrației sectorului public în comparație cu anul precedent. În termeni relativi, deficitul public a fost de 1,95% exprimat ca procent din PIB. Principalii factori de creșterea anuală a deficitului au fost cheltuielile pentru formarea brută de capital fix (creștere anuală de aproximativ 17%), cheltuielile de consum final de stat (creștere anuală de 3%), precum și compensația plătită Fondului de Asigurare a Depozitelor (14 miliarde CZK).

La sfârșitul anului 2014, datoria publică brută cehă a atins nivelul de 42.75% din PIB. Comparativ cu anul precedent, nivelul de îndatorare a fost redus cu 2,43 puncte procentuale (vezi grafigul cu “Ponderea Datoriei Publice în PIB”). Reducerea a fost determinată în principal de accelerarea creșterii PIB-ului nominal (4,5%) și nivelul stabil al datoriei de stat. Reducerea gradului de îndatorare concomitentă cu creșterea deficitul public poate fi explicată în principal de cantitatea semnificativă de tranzacții înregistrate în moneda natională și la depozite, implicând o acoperire a deficitului printr-o scădere a activelor.

Modificarea datoriei cu 0,18 puncte procentuale a fost cauzată în special de reclasificarea unităților menționate mai sus. În același timp, CZSO (Czech Statistical Office) a implementat o nouă abordare a înregistrării statistice a sistemului de lichiditate operate sub Trezoreria de Stat. Această măsură a avut un impact asupra relațiilor financiare din cadrul sectorului administrației publice cu impact neglijabil asupra valorii datoriei publice consolidate datorită implicării limitate de unități clasificate în afara sectorului administrațiilor publice. 

Datoria publică este formată din datoriile sectorului administrației publice în formă de numerar și depozite, titluri de creanță și împrumuturi. În cazul instrumentelor de datorie de schimb valutar acoperite împotriva riscului valutar, valoarea în CZK se obține prin intermediul cursului de schimb contractual.

Germania

Despre Germania

Germania este cea mai mare economie europeană, urmată de Marea Britanie, Franța si Italia, făcând față crizei economice și financiare mult mai bine decât statele cu care se invecinează.

Are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori), având teritoriul de 357.021 de km pătrați.

Germania este o republică federală parlamentară compusă din 16 state numite Landuri .

Forma de guvernământ este parlamentară, în care șeful guvernului (cancelarul) este stabilit de către parlament, numit bundestag și aprobat de către președintele țării. Capitala federală este Berlin, fiind in același timp și cel mai mare oraș. Germania face parte din categoria statelor cu industria cea mai dezvoltată din lume. Este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și păstrează o mulțime de parteneriate strânse la nivel global.1

Datoria publică a Germaniei

Germania, fiind cea mai dezvoltată economie națională din Europa, este situate pe locul patru in lume ca PIB nominal, și situate pe locul cinci in lume în funcție de paritatea puterii de cumparăre, conform datelor din 2008.

De la originile epocii industriale, Germania a fost un lider, inovator și beneficiar al unei economii din ce în ce mai globalizate. Germania este lider mondial în exporturi, exportând bunuri în valoare de 1,133 trilioane de dolari în 2006 (chiar și in țările din zona Euro), și generează un excedent comercial de 165 de miliarde.

După părerea unor analiști, succesul actual al Germaniei stă în moneda comună, euro, care a făcut produsele germane mai ieftine decât erau înainte de adoptarea monedei comune europene. Sectorul servicii contribuie cu aproximativ 70 % la PIB-ul total, sectorul industrie cu 29,1 % și sectorul agricultură cu 0,9 %. Mare parte dintre produse sunt din domeniul ingineriei, în special: automobile, instalații mecanice, metalurgice și produse ale industriei chimice.2

Germania este cel mai mare producător de turbine eoliene și de tehnologi de exploatare a energiei solare din lume. Cele mai mari târguri și congrese internaționale de comerț din fiecare an au loc în orașe germane, cum ar fi Hanovra, Frankfurt și Berlin.2

1,2https://ro.wikipedia.org/wiki/Germania

2www.zf.ro

Modernizarea și integrarea economiei din estul Germaniei de azi continuă să fie un proces de lungă durată și se prevede că acesta va dura până în 2019, transferurile anuale de la vest la est fiind până acum de aproximativ 80 de miliarde de dolari, în total.

Între anii 1990 – 2009 Germania a încasat din investiții străine directe 700 de miliarde de dolari, în anul 2009 investițiile străine directe în Germania erau de 36 miliarde dolari,ceea ce duce la o creștere economică mare, dar si datoria publică a țării era destul de mare in acea perioadă, 1,783,668.7 milioane de euro, 72,6% din PIB . Concomitent, Germania a făcut investiții în alte state în valoare de 62,7 miliarde de dolari în 2009.3

Germania nu este detronată din a fi cea mai robustă economie europeană, atât din zona euro, cât și din afara acesteia in perioada curentă. Potrivit Băncii Mondiale (BM) și Eurostat-ului, Germania avea în 2014 un PIB în valoare de 3,85 trilioane de euro, cu 42,185.109 euro/ pe cap de locuitor (2013) și cu o datorie publică de 77,1% din PIB (2013).4

3http://www.caleaeuropeana.ro/rezultate-economice-istorice-pentru-germania-criticile-comisiei-europene/

4http://www.tradingeconomics.com/germany/

3https://www.deutschland.de/en/

Potrivit statisticilor publicate de Eurostat, o dată cu trecerea anilor, din 2005 până in 2014, Germania inregistrează o creștere a datoriei publice, atât în raport cu PIB, cât și în termeni absoluți. De la aproximativ 1,540,310.7 milioane euro in anul 2005, adică 67,1% din PIB-ul țării, a crescut până la 2,184,301.6 milioane euro in 2014, însemnând 74,7% din PIB, acesta fiind principalul motiv al bogației Germaniei.

Evoluția datoriei publice in Germania

Sursă: Eurostat

Datoria publică – Procent din PIB

Cel mai mic nivel al datoriei publice a fost de 55,6 % din PIB in anul 1995, țara înregistrând datorii de 1,094,940.50 milioane euro.

Între anii 2005 și 2009 se observă o fluctuație a datoriei publice intre 65.1 % si 70% din PIB, varind cu 2-3 puncte procentuale.

Cel mai mare nivel al datoriei publice a fost atins în anul 2010 si anume 80,5% din PIB, având datorii de peste 2,090,036.7 milioane de euro.

Oficiul Federal de Statistică a declarat intr-un raport că deficitul public a ajuns la 42,8 de miliarde de euro în primul semestru al anului 2010, cu alte cuvinte, crescând de două ori față de aceeași perioada a anului trecut, cand era de 18,7 de miliarde de euro.

http://ec.europa.eu/eurostat

Ținând cont de prețurile din 2010, deficitul a ajuns la 3,5% din produsul intern brut al Germaniei, peste limita maximă de 3% impusa de Pactul UE pentru Stabilitate si Dezvoltare.5 . Acesta fiind motivul pentru care Germania a avut datorii publice atat de mari în acest an, înregistrând cel mai mare nivel al datoriei publice din ultimii 25 de ani.

Rata șomajului este relativ scăzută iar creșterea economică fiind pozitivă pentru o mare parte din ultimii șapte ani (rata șomajului a scăzut începând cu 2005, ajungând la una foarte scăzută: 3,8 % în iulie 2011).

Creșterea economică, măsurile bugetare adoptate, dar și evoluția demografică care restrânge unele cheltuieli, a dus la reducerea datoriei publice a Germaniei in anul 2013.

Anul trecut datoria publică a Germaniei a fost de 2,184,301.6 milioane de euro, adică 74,7% din PIB.

În perioada actuală, Germania datorează creditorilor săi 2.190 miliarde de euro, aproximativ 74% din PIB. Per total datoria publică a Germaniei a crescut cu 7 puncte procentuale din anul 2005 pana in prezent.

Procentul de 74% din PIB al datoriei publice îi ingrijorează pe reprezentanții guvernului de la Belin, aceștia încercând reducerea datoriei la un procent sub pragul de 60% din PIB, menționat în Pactul de stabilitate al UE, proces pe care il previzionează pe aproximativ cinci ani incepând din momentul de față.

Prin acest plan desfășurat pe cinci ani, prezentat de Ministerul german de Finanțe, datoria publică a primei economii europene ar urma să fie diminuată treptat de la 74,7% din PIB în 2014, până la 61,5% din PIB în 2019, un nivel apropiat de cerințele Uniunii Europene.

În anul 2014 Germania a înregistrat primul excedent bugetar de după anul 1969, un surplus de 0,6% din PIB, fapt ce a determinat Ministerul german de Finanțe să preconizeze pentru 2015 un surplus de 0,25% din PIB.

În 2016 este previzonat un buget echilibrat, urmat de surplusuri modeste cuprinse între 0,25 și 0,5% din PIB pentru următorii ani până în 2019.

Ministerul german de Finanțe crede că o politică bugetară stabilă va îndeplini un rol important în realizarea obiectivelor stabilite de UE. Acesta ne comunică faptul că economia germană fiind solidă, creșterea este peste medie, iar gradul de ocupare ar urma să atingă un nou record în acest an cu peste 42,8 milioane persoane în câmpul muncii.

5http://www.ziare.com/economie/deficit-bugetar/deficitul-bugetar-al-germaniei-s-a-dublat-1037550

6 http://www.capital.ro/

Franța

Potrivit Institutului național de statistică, datoria publică a atins la sfârșitul celui de-al doilea trimestru 2.023,7 miliarde de euro, cu 28,7 miliarde de euro mai mare comparativ cu trimestrul precedent.

În termeni procentuali, datoria a atins 95,1% din PIB, fiind cu 1,1 puncte procentuale fiind peste nivelul de la sfârșitul primului trimestru, potrivit unui comunicat al institutului.

Creșterea datoriei a fost provocată de cheltuielile statului, care au crescut cu 35,2 miliarde de euro, în timp ce datoriile administrațiilor de securitate socială și ale administrațiilor locale au scăzut in aceasta perioada.

Guvernul susține că datoria publică în creștere a fost moștenită de la fosta guvernare. Potrivit Ministerului de Finanțe, datoria publică s-a dublat în perioada 2002-2012, de la 903 miliarde de euro la 1.860 de miliarde de euro, din care datorii de 600 de miliarde de euro au fost acumulate în intervalul 2007-2012, în timpul mandatului fostului președinte de dreapta Nicolas Sarkozy.

Franța beneficiază de încrederea investitorilor, ceea ce permite statului dar și companiilor și populației să se împrumute cu dobânzi foarte scăzute, potrivit instituției.

Indatorarea raportată la PIB a urcat de la 90,2% la sfârșitul anului trecut la 91,7% la finele primului trimestru din acest an, potrivit cotidianului britanic The Guardian.Guvernul se asteaptă ca indatorarea țării să crească in continuare, pana la 94,3% anul următor. Autoritățile ar putea insă rata această țintă, din cauza rcesiunii economice.

Franta a anuntat deja ca nu se va putea incadra in acest an in limita  de deficit bugetar acceptata in UE, de 3% din PIB, si estimeaza un nivel de 3,7%. Comisia Europeana a extins cu doi ani termenul pană la care Franța trebuie sa aducă deficitul bugetar sub pragul european, dar a cerut in schimb reforme structurale dure.

În pofida creșterii economice de 0,6% în primul trimestru, care a depășit așteptările analiștilor, șomajul continuă să reprezinte un motiv serios de îngrijorare. Comisia Europeană anticipează pentru acest an o rată a șomajului de 10,3%, care va scădea ușor anul viitor, la 10%. Potrivit Comisiei, PIB-ul Franței va avansa în acest an cu 1,1% și cu 1,7% în 2016

Presedintele francez Francois Hollande a admis ca guvernul ar putea rata chiar si ținta de deficit de 3,7%, din cauza incasărilor mai slabe din taxe. Executivul de la Paris este criticat la nivel european în legătură cu ritmul aplicării reformelor structurale care ar trebui să echilibreze finanțele și să revigoreze economia.

Politicieni, oameni de afaceri și analiști dau ca exemple pozitive Spania și Portugalia și comentează cu severitate situația ingrijoratoare din Franța și Italia, care întârzie aplicarea de măsuri ferme și țin astfel în loc întreaga zonă euro.

Germania spre deosebire de Franta și-a redus în 2013 datoria publică, datorită creșterii economice și a măsurilor bugetare, dar și a evoluției demografice care limitează unele cheltuieli.

Analiștii Commerzbank au estimat recent că, în primii doi ani de mandat ai președinției Hollande, Franța nu a realizat niciun progres și că, împreună cu Italia, continuă să împiedice redresarea zonei euro.

Întrebat în legătură cu reformele, ministrul francez de Finanțe, Michel Sapin, a menționat intenția de reformare a sectorului profesiunilor liberale (notari, avocați, farmaciști) și de reducere a costurilor din piața muncii. Alte reforme aflate în curs sunt reducerea numărului regiunilor și o reformă a pensiilor.

In proiectul de buget pe 2015, Franta va impune economii de 21 de miliarde de euro, aparatului de stat, securitatii sociale si autoritatilor locale

Ca și în cazul Greciei, economia franceză a fost lovită puternic de criza financiară din regiune, iar de atunci autoritățile au avut dificultăți să convingă investitorii că redresarea economică este sustenabilă incercind sa pastreze vechile investitii si cu greu sa atraga altele noi.

Președintele francez Francois Hollande s-a angajat să reducă rata șomajului, care în martie a fost de 10,6%, conform datelor Eurostat. Problema este importantă pentru Hollande, care a spus că nu va mai candida la președinție în 2017, dacă nu va reuși să creeze mai multe locuri de muncă.

FMI avertizează însă că, în lipsa unor noi reforme structurale, rata șomajului din Franța va scădea probabil foarte lent.

Despre datoria guvernamentală, studiul CAC arată că "aceasta nu poate fi explicată prin creșterea cheltuielilor publice", deoarece tendința din perioada 1978 – 2013 a fost de scădere a lor, dar pe fondul declinului semnificativ al veniturilor bugetare, generat de reducerea impozitelor pentru marile corporații și a persoanelor fizice cu venituri foarte mari. Estimările economiștilor francezi arată că menținerea ratelor de impozitare existente în urmă cu 30 de ani ar fi determinat în prezent un nivel al datoriei publice mai redus cu 24 de puncte procentuale din PIB (circa 488 de miliarde de euro) față de cel actual.

Concluzii

Bibliografie

http://www.bnr.ro/Finante-publice-8554.aspx

http://ro wikipedia.org/wiki/Cehia

https://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_the_Czech_Republic

http://www.bloomberg.com/news/articles/2015-08-14/czechs-power-eu-s-fastest-gdp-growth-as-romania-hungary-stumble

http://www.wall-street.ro/articol/International/176344/cum-lupta-europa-de-est-cu-sanctiunile.html#ixzz3raie4vNL

http://www.tradingeconomics.com/czech-republic/government-debt-to-gdp

75928&s=print&sr=articol&id_articol=75928.html https://www.czso.cz/csu/czso/ari/notification-of-government-deficit-and-debt-2014-tf7m6ylnju

https://ro.wikipedia.org/wiki/Germania

www.zf.ro

Excedentul comercial al Germaniei, mai mare decât PIB-ul României. Criticile Comisiei Europene

http://www.tradingeconomics.com/germany/

https://www.deutschland.de/en/

http://ec.europa.eu/eurostat

http://www.ziare.com/economie/deficit-bugetar/deficitul-bugetar-al-germaniei-s-a-dublat-1037550

http://www.capital.ro/