ANALIZA DATELOR SECUNDARE PE PIAȚA NAȚIONALĂ A SISTEMULUI MEDICAL Spitalele publice din România Profesor coordonator: Student: Lect. univ. dr…. [308054]
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATEA DE BUSINESS ȘI TURISM
ANALIZA DATELOR SECUNDARE PE PIAȚA NAȚIONALĂ A SISTEMULUI MEDICAL
Spitalele publice din România
Profesor coordonator: Student: [anonimizat]. univ. dr. [anonimizat] 2019
[anonimizat]. [anonimizat], situație care persistă deja de mult timp. [anonimizat] o consecință a [anonimizat] o pregătire specializată din țara noastră. Nu trebuie omis faptul că mulți străini prefară să vină în România pentru a beneficia de servicii de sănătate la prețuri mai rezonabile decât celelalte țări.
În țară ar trebui investit mai mult întrucât serviciile de sănătate ar trebui să fie comparabile cu cele din țările mai dezvoltate. [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat].
[anonimizat], în care oamenii să aibă încredere și care este acolo când e nevoie de el. Un sistem de sănătate centrat pe om este un sistem al viitorului care va avea structuri dinamice și integrate care se vor putea adopta diverselor și schimbătoarelor nevoi de sănătate ale societății în general și ale indivizilor în particular. Aceste structuri vor împuternici oamenii pentru a participa activ în luarea deciziilor în ce priveste propia lor sănătate.
[anonimizat]. [anonimizat] a profesiilor medicale în acest demers. [anonimizat]. Doar dezvoltarea unei culturi a [anonimizat].
Capitolul 1 – Analiza macromediului de marketing
Ca starea normală de existență și evoluție a vieții, sănătatea este un criteriu de performanță în funcție de care se judecă capacitatea de adaptarea a sistemelor vii. Sănătatea este definită din mai multe puncte de vedere (biologic, psihologic, social, economic), deoarece interesează deopotrivă mai multe domenii.
Definiția de referință este cea a Organizației Mondiale a Sănătății în care starea de sănătate reprezintă ,,[anonimizat], care nu constă numai în absența bolii sau infirmității” (WHO, Chron:1947).
[anonimizat] nu poate fi realizată decât prin efortul multisectorial al societății, al statului, al comunităților locale și al fiecărui individ în parte. Sănătatea nu este un scop în sine, ci doar o condiție a calității vieții și un mijloc prin care persoanele pot participa la dezvoltarea economică și socială. Această din urmă este dependentă la rândul ei de sănătatea celor care participa la procesul productive și la viață social-culturală.
Sănătatea umană este și un bun economic, în sensul că ea este produsă și reprodusă mereu de om, interacționând cu mediul, comunitatea și organizațiile unde trăiește și muncește
Sursa: http://www.rejournal.eu/sites/rejournal.versatech.ro/files/articole/2014-05-12/2352/rej22decembrie2006p5-p13.pdf
Sănătatea, în accepțiune largă, nu poate fi separată de dezvoltarea economică și de calitatea vieții. Relațiile între sănătate, economie și progres sunt complexe și se află într-o interdependență totală, sănătatea putând constitui în același timp o condiție sau un efect al dezvoltării economice. Principalele efecte ale dezvoltării economice au fost inițial industrializarea și terțiarizarea, prin ameliorarea cadrului și a condițiilor de viață (regim alimentar, condiții de locuire etc). Ulterior, urbanizarea a modificat și ridicat nivelul de educație și informative (specializarea cadrelor, profesii medicale și paramedicale), a indus schimbări și în modul și comportamentul de viață (stil de viață sănătos). Aceste mutații se resimt și în dezvoltarea și (re)organizarea sistemului de îngrijiri de sănătate, prin diversificare și specializare, adoptarea celui mai eficient sistem de asigurăari sociale.
Sursa: http://www.rejournal.eu/sites/rejournal.versatech.ro/files/articole/2014-05-12/2352/rej22decembrie2006p5-p13.pdf
Uniunea Europeană și-a propus câteva obiective clare în vederea ameliorării vieții și a sănătății cetățenilor săi. Programele au fost diverse, acoperind per ansamblu calitatea vieții și gestiunea resurselor. Aceste programe special au fost orientate pe mai multe direcții, printre care se numără: alimentația, nutriția și sănătatea, promovarea sănătății, controlul bolilor infecțioase, genetica și biologia moleculară, mediul înconjurător și sănătatea, îmbătrânirea demografică și dezabilitatile etc.
Sursa: http://www.rejournal.eu/sites/rejournal.versatech.ro/files/articole/2014-05-12/2352/rej22decembrie2006p5-p13.pdf
Sisteme de sănătate comparate
În practica internațională, cea mai utilizată tipologie a sistemelor de sănătate este realizată în funcție de sursele de finanțare predominante ale acestora. Astfel, în funcție de modalitățile de colectare a fondurilor de la populație, se definesc trei tipuri mari de sisteme de sănătate:
sisteme naționale de sănătate, unde predomină finanțarea prin impozite globale, redistribuite prin bugetul de stat;
sisteme de asigurări sociale de sănătate, bazate pe contrinuțiile obligatorii (prime) către unul sau mai multe fonduri speciale de sănătate;
sisteme de asigurări private, bazate pe prime de asigurare voluntare
Sistemul național de sănătate
În ceea ce privește Sistemul Național de Sănătate (SNS), cunoscut în literatura de specialitate și sub denumirea de sistem tip Beveridge, finanțarea provine de la bugetul de stat, prin impozite. Sistemele de sănătate tip Beveridge au fost inspirate de Raportul din 1942 al lui Lord Beveridge care oficializa organizarea adoptată de Suedia în anii ‘30. Întreaga Europa de Vest (Danemarca, Finlanda, Irlanda, Norvegia, Suedia, Marea Britanie) a adoptat sau menținut acest model după cel De-al Doilea Război Mondial. Acest tip de sistem a câștigat popularitate și în Canada în anii ’70, respectiv în Sudul Europei în anii ’80 (Grecia, Italia, Portugalia, Spania).
Sarcinile SNS sunt în general elaborarea politicii sanitare, emiterea de îndrumări ale autorităților pentru probleme de sănătate și alocarea resurselor și monitorizarea performanțelor autoritaților din subordine. Totodată, SNS se caracterizează prin următoarele (Nistor I., 2008) :
sursele de finanțare sunt taxele guvernamentale, care se adună sub formă de buget public la nivelul guvernului ;
este controlat de guvern;
bugetul este împărțit pentru diferite sectoare, fiecărui sector revenindu-i un anumit procent, care este modificat anual ;
procentul destinat sănătății este distribuit de la nivelul Ministerului Sănătății (MS), pe baza unor criterii, autorităților județene de sănătate, care apoi distribuie fondurile existente spitalelor și medicilor de familie ;
medicii încheie contracte cu autoritățile locale, fiind remunerați sub diverse forme ;
se practică într-o măsură mică și sistemul de co-plată de către pacienți ;
există posibilitatea dezvoltării sectorului privat în paralel cu acest sistem.
Sursa: http://excelenta.ase.ro/Media/Default/Page/vaideanv.pdf
Sistemul de asigurări sociale pentru sănătate
Sistemul de asigurări sociale pentru sănătate, cunoscut și sub denumirea de sistem tip Bismarck, finanțat prin contribuții obligatorii de asigurare dependente de venituri, este sistemul cel mai vechi din Europa și operează în țări precum Germania, Austria, Belgia, Franța și Olanda, fiind caracterizat prin (Nistor I., 2008 :10):
finanțarea se face prin contribuții obligatorii în proporții diverse, patron și angajat;
contribuția se face prin plata unui anumit procent/contribuție, în funcție de venit și se colectează la nivelul caselor de asigurări;
guvernul este cel care stabilește politicile de sănătate și asigură mecanisme pentru urmărirea realizării scopurilor propuse ;
casele de asigurări sunt independente de guvern, dar funcționarea lor se face prin reglementări stricte și stabilesc contracte de prestare a serviciilor cu spitalele, medicii de familie, medicii stomatologi, farmaciștii etc.
Sursa: http://excelenta.ase.ro/Media/Default/Page/vaideanv.pdf
Sistemul privat de asigurări de sănătate
Sistemul voluntar de asigurări are la bază finanțarea privată, iar primele de asigurare sunt stabilite în funcție de riscurile asiguraților. În cadrul asigurării private de sănătate, indivizii decid în mod voluntar să se înscrie într-o anumită formă de asigurare de sănătate. Când se consideră că toate persoanele asigurate au riscuri similare de îmbolnăvire, contribuția pentru asigurarea de sănătate este stabilită la nivel egal pentru toate persoanele asigurate. Dar fiecare persoană are propriul risc de îmbolnăvire. Iar pentru calcularea acestui risc se ia în considerare riscul mediu la nivel individual. Principalele categorii de asigurări private de sănătate practicate în Statele Unite ale Americii (SUA) precum și în celelalte țări dezvoltate, sunt următoarele :
asigurarea medicală standard;
asigurarea medicală extinsă;
asigurarea colectivă de sănătate;
asigurarea intervențiilor stomatologice;
asigurarea asistenței medicale pe termen lung și asigurarea venitului în perioada de incapacitate de muncă (Tǎnǎsescu P., 1998).
Acesta sistem, puternic dezvoltat în Statele Unite ale Americii (SUA) până la reformele recente, facilitează existența competiției între furnizorii și finanțatorii serviciilor medicale care au interesul să atragă cât mai mulți resurse financiare și, prin aCEASSta, a cât mai multor pacienți, ceea ce duce la creșterea calității serviciilor medicale și la sporirea ofertei cantitative și calitative acordată pacienților. Avantajele și dezavatajele unui sistem privat de asigurări de sănătate sunt sintetizate din litearura de specialitate în:
Sursa: http://excelenta.ase.ro/Media/Default/Page/vaideanv.pdf
Cele trei tipuri de sisteme, clasificate riguros din punct de vedere teoretic, cu avantaje și neajunsuri, se regăsesc în practică sub diferite combinații, modificate de la o țară la alta în funcție de opțiunile fiecăreia. În ultimii ani s-a putut constata prezența unei tendințe de apropiere a acestor tipuri de sisteme sanitare, încercându-se combinarea diverselor metode de finanțare cu maximizarea avantajelor din fiecare tip de sistem și reducerea dezvantajelor existente, pentru atingerea obiectivelor dorite. Sistemele de sănătate nu se prea regăsesc în practică în formele pure descrise anterior, în general sunt ajustate la condițiile specifice ale fiecărei țări.
În prezent, sistemul de sănătate cuprinde unități sanitare publice și private, instituții de conducere, supraveghere și control, instituții de finanțare. Autoritățile de supraveghere în sistemul de sănătate sunt :
Ministerul Sănătății (MS), care are obligația să asigure supravegherea și controlul aplicării legislației de către instituțiile care au responsabilități în domeniul 17 sănătății publice, inclusiv de către sistemele de asigurări sociale și de unitățile sanitare din sectorul privat de asistență medicală, colaborând cu Colegiul Medicilor din România, Colegiul Farmaciștilor din România, autoritățile locale și alte instituții abilitate.
Direcțiile de sănătate publică (DSP) care au rolul de a supraveghea la nivel local, aplicarea legislației în domeniul asigurării sănătății, inclusiv a supravegherii modului de realizarea a protecției sociale.
Casele de asigurări de sănătate (CAS) care monitorizează și controlează furnizarea serviciilor medicale, a medicamentelor și a materialelor sanitare conform contractelor încheiate, precum și realizarea programelor naționale de sănătate.
Totodată, instituțiile care prezintă atribuțiile domeniului funcționării și organizării SASS în România sunt următoarele : Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), Casele județene de asigurări de sănătate (CJAS), Case de asigurări autonome (CAA), Colegiul Medicilor din România (CMR) și Colegiul Farmaciștilor din România (CFR), Direcțiile de Sănătate Publică Județene (DSPJ).
Sursa: http://excelenta.ase.ro/Media/Default/Page/vaideanv.pdf
Dificultăti frecvente ale sistemelor de îngrijire a sănătății
Toate țările în curs de dezvoltare se confruntă cu dificultăți majore în privința asigurării sănătății publice, cele mai frecvente derivând din:
– fondurile insuficiente pentru finanțarea serviciilor;
– accesul relativ restrâns al beneficiarilor de servicii medicale la unele produse farmaceutice;
– alocarea neoptimă în sistem a fondurilor colectate, în raport cu nevoile sociale;
– organizarea deficitară a distribuției serviciilor
– accesul relativ redus al anumitor categorii de populație la informare, prevenție și asistență medicală.
Potrivit unor evaluări recente, „sistemul de sănătate din estul Europei este bolnav, aflându-se într-un permanent du-te-vino de la modelul centralizat, la privatizare și înapoi. Sistemul de sănătate din estul Europei trebuie reformat. Acestea sunt câteva dintre concluziile jurnaliștilor austrieci, în urma unei analize realizate de cotidianul Wirtschaftsblatt, despre sistemele de sănătate din țările est-europene. Sănătatea este scumpă, iar despre modul în care trebuie finanțată și care sunt structurile de asigurare optime, rămân teme de discuție nu doar în Austria, ci și în majoritatea țărilor din Est.
De la trecutul comunist comun al acestor țări, sistemul de sănătate s-a dezvoltat într-un mod diferit de la o țară la alta. Slovenia alocă 9,4% din PIB pentru sănătate și este de departe un elev model din acest punct de vedere, în timp ce în restul țărilor procentul nu depășește 7%. Bacșișul omniprezent, emigrarea medicilor și speranța de viață extrem de scăzută sunt realități în țările din Est, comentează jurnaliștii austrieci, care prezintă o «radiografie țară cu țară a situației»”.
Cât despre sistemul românesc, „acesta deține lanterna roșie în toate clasamentele europene privind sistemele de sănătate publică” (Deak, 2012).
Sursa: https://www.revistacalitateavietii.ro/2013/CV-1-2013/04.pdf
MEDIUL ECONOMIC
Dacă factorii de mediu se concretizează prin diverse riscuri eco-sanitare naturale (la nivelul apei, aerului, alimentelor sau a diferitelor materiale care pot intră în contact cu pielea), factorii socio-economici țin mai degrabă de nivelul și distribuția veniturilor populației.
Starea de sănătate a populației unei țări depinde însă mai puțin de proprietățile distribuției serviciilor medicale (volum, structură, calitatea și accesul la asistență sanitară) și mai mult de factorii non-medicali, cum ar fi: condițiile de trăi (alimentație, locuința, calitatea mediului înconjurător etc.), cultură și educație (stil de viață), relații inter-umane, condiții sociale, economice și politice ale subgrupurilor corespunzătoare din societate.
Cheltuielile pentru sănătate exprimă în plan economic și în mod global rezultatul interacțiunii, activității diferiților actori din sistemul de sănătate: consumatori, producători și organisme implicate în programe de sănătate sau finanțarea acestora (terț plătitor).
Sursa: http://www.rejournal.eu/sites/rejournal.versatech.ro/files/articole/2014-05-12/2352/rej22decembrie2006p5-p13.pdf
Sursa:http://www.cnas.ro/cassalaj/media/pageFiles/Ghidul%20Pacientului%20spre%20Sanatate.pdf
Sursa: http://www.cnas.ro/casmb/media/pageFiles/20191209_CASMB%20Buget.pdf
Sursa: http://www.cnas.ro/casmb/media/pageFiles/20191209_CASMB%20Buget.pdf
Sursa: http://www.ms.ro/wp-content/uploads/2019/09/Buget-2019.pdf
Sursa: Ministerul Sanatatii
Rata medie lunară a inflației pe categorii de mărfuri și servicii cumpărate
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Această medie lunară exprimă media creșterilor lunare a prețurilor, incluzând serviciile medicale, medicamentele și alimentele necesare dietei prescrise pentru fiecare pacient.
Număr șomeri
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Sursa:http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/balanta_fortei_de_munca_la_1_ianuarie_2019.pdf
Sursa:http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/balanta_fortei_de_munca_la_1_ianuarie_2019.pdf
Efectivul salariaților la sfârșitul anului, pe activități ale economiei naționale (secțiuni și
diviziuni) CAEN Rev.2, sexe, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
1. Resursele de muncă
La începutul anului 2019, resursele de muncă1 au fost de 12238,9 mii persoane reprezentând 63,1% din populația totală a țării. Ponderea majoritară în resursele de muncă au deținut-o bărbații (51,9%). În anul 2018, populația în vârstă de muncă aptă de lucru deținea o pondere de 94,9% în totalul resurselor de muncă. Proporția bărbaților depășea pe cea a femeilor cu 5,8 puncte procentuale. Persoanele sub și peste vârsta de muncă aflate în activitate reprezentau 5,1% din resursele de muncă; în cadrul acestei categorii, femeile erau majoritare (66,6%). La 1 ianuarie 2019, principalii indicatori ce caracterizează forța de muncă civilă după participarea la activitatea economică se prezintă astfel:
Sursa:http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/balanta_fortei_de_munca_la_1_ianuarie_2019.pdf
2. Populația activă civilă
Populația activă civilă era la 1 ianuarie 2019 de 8696,4 mii persoane, reprezentând 44,8% din populația rezidentă a țării. În populația activă civilă femeile dețineau o pondere mai scăzută comparativ cu bărbații (47,1% femei față de 56,2% bărbați). Dintre persoanele active de sex feminin 96,8% erau ocupate și 3,2% în șomaj. În totalul populației active civile, populația ocupată deținea o pondere de 96,7%.
Rata de activitate a resurselor de muncă 1(proporția persoanelor active în resursele de muncă) a fost de 71,1%. Rata de activitate pentru bărbați (77,0%) era superioară celei corespunzătoare femeilor (69,6%) cu 7,4 puncte procentuale.
Sursa:http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/balanta_fortei_de_munca_la_1_ianuarie_2019.pdf
3. Populația ocupată civilă
La 1 ianuarie 2019 populația ocupată civilă a fost de 8407,5 mii persoane. Rata de ocupare a resurselor de muncă (proporția persoanelor ocupate în resursele de muncă) a fost de 68,7%. Rata ocupării la persoanele de sex feminin a fost de 67,4%, mai redusă cu 7,1 puncte procentuale comparativ cu rata ocupării la bărbați (74,5%). Activitățile cu un pronunțat grad de feminizare a populației ocupate civile, în anul 2018, au fost cele de: sănătate și asistență socială (79,3%), intermedieri financiare și asigurări (71,7%), învățământ (71,3%), hoteluri și restaurante (58,7%), administrație publică și apărare (58,2%), activități de spectacole, culturale și recreative (56,0%), agricultură, silvicultură și pescuit (51,4%) ṣi activități profesionale, ṣtiinṭifice ṣi tehnice (51,0%). Bărbații ocupați au predominat în toate celelalte activități economice, deținând proporții covârșitoare în activitățile transport și depozitare (84,5%), construcții (84,3%) și de industrie extractivă (83,2%).
Repartizarea populației ocupate civile pe sectoare de activitate evidențiază că activitățile neagricole dețineau o pondere de 79,1%, în serviciile comerciale4) și sociale5) lucrau 47,8% din persoanele ocupate, iar în industrie și construcții 31,3%. Ponderea persoanelor ocupate în sectorul agricol) era de 20,9% în totalul persoanelor ocupate. Din totalul persoanelor ocupate în activitățile neagricole, 29,3% a lucrat în industrie, 18,3% în comerț, 10,2% în construcții, 7,1% în transport și depozitare, 6,4% în sănătate ṣi 5,6% în învățământ.
Sursa:http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/balanta_fortei_de_munca_la_1_ianuarie_2019.pdf
Repartizarea populației ocupate civile pe forme de proprietate evidențiază o pondere a persoanelor ocupate în sectorul privat (83,1%) de 5,6 ori mai mare decât cea a persoanelor ocupate în sectorul public (14,9%). După forma de proprietate a unităților în care au lucrat, bărbații dețineau ponderea majoritară în populația ocupată civilă din sectorul mixt (63,3%) și privat (57,1%). În schimb, femeile erau preponderente în unitățile publice (61,3%). Analizând distribuția populației ocupate civile pe forme de proprietate și activități ale economiei naționale se constată concentrarea persoanelor ocupate din sectorul public (97,7%) și mixt (99,0%) în activitățile neagricole.
Sursa:http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/balanta_fortei_de_munca_la_1_ianuarie_2019.pdf
Sursa:http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/balanta_fortei_de_munca_la_1_ianuarie_2019.pdf
La 1 ianuarie 2019, cea mai mare parte a populației ocupate civile a fost constituită din salariați în regiunile București – Ilfov (86,9%), Vest (68,1%) și Centru (66,6%). Cele mai mici ponderi s-au înregistrat în regiunile Nord – Est (53,6%), Sud – Vest Oltenia (54,0%) și Sud – Muntenia (55,9%). Ponderea patronilor în totalul popuației ocupate civile depășea ponderea pe țară (1,8%) în regiunea Vest (2,3%) ṣi regiunile Sud – Est ṣi Sud- Vest Oltenia (2,1% fiecare). Lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați au deținut ponderi importante în populația ocupată civilă a regiunilor Nord – Est (30,0%, respectiv 14,7%) și Sud – Vest Oltenia (29,6%, respectiv 14,3%). La sfârșitul anului 2018, regiunea Nord – Est deținea 19,9% din numărul total al șomerilor înregistrați, urmată de regiunile Sud – Vest Oltenia (16,8%) și Sud – Muntenia (16,0%). Cea mai mică pondere a revenit regiunii Vest (5,2%) cu 14,9 mii șomeri.
Puterea de cumpărare
Puterea de cumpărare a europenilor este de 14.739 de euro de persoană în 2019, a românilor de 5.881 euro;
București conduce în clasament, cu o putere de cumpărare medie pe cap de locuitor de 10.452 de euro. Această sumă echivalează cu 78% mai mulți bani decât în restul țării. La celălalt capăt al clasamentului se află județul Vaslui, cu o putere de cumpărare medie pe cap de locuitor de 3.706 de euro. Aceasta plasează Vasluiul cu aproximativ 37% sub media națională și cu aproximativ 75% sub media europeană.
Sursa: https://www.gfk.com/insights/press-release/puterea-de-cumparare-a-europenilor-este-de-14739-de-euro-de-persoana-in-2019-a-romanilor-de-5881/
Sursa: https://www.gfk.com/insights/press-release/puterea-de-cumparare-a-europenilor-este-de-14739-de-euro-de-persoana-in-2019-a-romanilor-de-5881/
Venitul net disponibil variază semnificativ între cele 42 de țări studiate: Liechtenstein, Elveția și Luxemburg au cea mai mare putere de cumpărare medie, în timp ce Moldova, Kosovo și Ucraina se situează la polul opus.
Europenii au avut la dispoziție puțin sub 10 trilioane de euro în 2019. Puterea de cumpărare pe cap de locuitor a crescut cu aproximativ 3,5 procente în 2019, ceea ce este semnificativ mai mult față de valoarea anului trecut. Aceasta corespunde unei puteri de cumpărare medii pe cap de locuitor de 14.739 euro. Clasamentele arată diferențe substanțiale între țările studiate în ceea ce privește suma disponibilă pentru europeni pentru alimente, întreținere, servicii, energie, pensii private, asigurări, vacanțe, cheltuieli de transport și de consum zilnic.
Șaisprezece dintre țările luate în considerare de studiu au o putere de cumpărare pe cap de locuitor peste medie, în timp ce douăzeci și șase scad sub media europeană. Ucraina ocupă ultimul loc cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 1.830 de euro.
Comparații între țări și regiuni
Mai jos este o evaluare mai detaliată a distribuției puterii de cumpărare în Olanda, Franța, Italia, Spania, Cehia, Polonia, Ungaria și România. O comparație între aceste țări oferă perspective asupra distribuției regionale a potențialului de cheltuieli.
Sursa: https://www.gfk.com/insights/press-release/puterea-de-cumparare-a-europenilor-este-de-14739-de-euro-de-persoana-in-2019-a-romanilor-de-5881/
Venituri totale medii lunare pe o gospodărie
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
ÎN TRIMESTRUL II 2019, VENITURILE TOTALE ALE POPULAȚIEI, MEDII LUNARE PE O GOSPODĂRIE AU FOST DE 4764 LEI, IAR CHELTUIELILE TOTALE AU FOST, ÎN MEDIE, DE 4049 LEI LUNAR PE O GOSPODĂRIE.
Veniturile totale medii lunare au reprezentat în trimestrul II 2019, în termeni nominali, 4764 lei pe gospodărie și 1838 lei pe persoană.
Sursa: http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/abf_tr2r19.pdf
veniturile bănești au fost, în medie, de 4390 lei lunar pe gospodărie (1694 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 375 lei lunar pe gospodărie (145 lei pe persoană).
salariile și celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (68,1% din veniturile totale ale gospodăriilor).
la formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestații sociale (18,0%), veniturile din agricultură (1,8%), veniturile din activități neagricole independente (2,2%), cele din proprietate și vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (0,9%) precum și veniturile în natură (7,9%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (6,6%).
mediul de rezidență influențează diferențele de nivel și, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor dintre mediul urban și mediul rural.
Sursa: http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/abf_tr2r19.pdf
Cheltuielile totale
– principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii și transferurile către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, precum și acoperirea unor nevoi legate de producția gospodăriei (hrana animalelor și păsărilor, plata muncii pentru producția gospodăriei, produse pentru însămânțat, servicii veterinare etc.).
– cheltuielile pentru investiții, destinate pentru cumpărarea sau construcția de locuințe, cumpărarea de terenuri și echipament necesar producției gospodăriei, cumpărarea de acțiuni etc. dețin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populației (doar 0,8%).
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Sursa: http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/abf_tr2r19.pdf
mediul de rezidență determină unele particularități în ceea ce privește mărimea și structura cheltuielilor totale de consum.
Sursa: http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/abf_tr2r19.pdf
conform clasificării standard pe destinații a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare și băuturile nealcoolice au deținut, în trimestrul II 2019, în medie, 34,2% din consumul gospodăriilor
Sursa: http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/abf_tr2r19.pdf
Câștigul salariat nominal mediu net lunar
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
CÂȘTIGUL SALARIAL MEDIU BRUT*) PE ECONOMIE A FOST ÎN LUNA OCTOMBRIE 2019 DE 5090 LEI ȘI CEL NET DE 3116 LEI
În luna octombrie 2019, câștigul salarial mediu nominal brut a fost 5090 lei, cu 49 lei (+1,0%) mai mare decât în luna septembrie 2019.
Câștigul salarial mediu nominal net a fost 3116 lei, în creștere față de luna precedentă cu 34 lei (+1,1%).
Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice) (7118 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1801 lei). Octombrie 2019 comparativ cu Octombrie 2018
Comparativ cu luna octombrie a anului precedent, câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 14,6%**). Câștigul salarial în raport cu evoluția prețurilor de consum Indicele câștigului salarial real1 a fost 110,8% pentru luna octombrie 2019 față de aceeași perioadă a anului precedent.
Indicele câștigului salarial real a fost 100,7% pentru luna octombrie 2019 față de luna precedentă.
Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost 214,2%, cu 1,4 puncte procentuale mai mare față de cel înregistrat în luna septembrie 2019.
Sursa: http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/cs10r19.pdf
Sursa: http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/cs10r19.pdf
În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câștigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influențează creșterile sau scăderile în funcție de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuațiilor câștigului salarial lunar la nivelul întregului an.
Octombrie 2019 comparativ cu Septembrie 2019 În luna octombrie 2019, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna septembrie 2019 ca urmare a acordării de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanțe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câștigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producție ori încasărilor mai mari (funcție de contracte/proiecte), cât și a disponibilizărilor de personal cu câștiguri salariale mai mici față de medie, din unele activități economice.
Cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează:
• cu 9,8% în fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice; • între 3,0% și 5,5% în industria metalurgică, fabricarea altor mijloace de transport, fabricarea echipamentelor electrice, transporturi pe apă, intermedieri financiare (cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii), cercetare-dezvoltare;
• între 2,0% și 3,0% în activități de poștă și de curier, alte activități extractive, industria construcțiilor metalice și a produselor din metal (exclusiv mașini, utilaje și instalații), alte activități industriale n.c.a., activități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public de asigurări sociale), fabricarea de mobilă, silvicultură și exploatare forestieră (inclusiv pescuit și acvacultură), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, tăbăcirea și finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei; prepararea și vopsirea blănurilor), fabricarea altor produse din minerale nemetalice, colectarea și epurarea apelor uzate, tipărirea și reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, extracția minereurilor metalifere.
Scăderile câștigului salarial mediu net față de luna precedentă au fost determinate de acordarea în luna septembrie 2019 de prime ocazionale, drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câștigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producție ori încasările mai mici (funcție de contracte/proiecte), precum și de angajările în unele activități economice, de personal cu câștiguri salariale mai mici față de medie. Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează:
• cu 19,4% în extracția petrolului brut și a gazelor naturale, respectiv 17,6% în fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului;
• între 3,0% și 8,0% în fabricarea produselor din tutun, activități de editare, activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune, înregistrǎri audio și activități de editare muzicalǎ (inclusiv activități de difuzare și transmitere de programe), activități de servicii anexe extracției;
• între 1,5% și 2,5% în activități auxiliare pentru intermedieri financiare, activități de asigurare și fonduri de pensii, fabricarea băuturilor, tranzacții imobiliare. În sectorul bugetar3 s-au înregistrat creșteri ale câștigului salarial mediu net față de luna precedentă în învățământ (+3,8% ca urmare a acordării sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice), în administrație publică (+1,3%), respectiv în sănătate și asistență socială (+0,8%).
Sursa: http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/cs10r19.pdf
Coșul de cumpărături
Bucureștiul este cu 13,5% mai scump decât Iașiul.
Bucureștiul este cu 10,2% mai scump decât Cluj-Napoca
Bucureștiul este cu 13,3% mai scump decât Timișoara
Bucureștiul este cu 13,2% mai scump decât Craiova.
Bucureștiul este cu 6,1% mai scump decât Constanța
Bucureștiul este cu 1,3% mai scump decât Galați.
Bucureștiul este cu 9,7% mai scump decât Brașovul.
Sursa:https://www.mylifeelsewhere.com/cost-of-living/bucharest-c6488/cluj-napoca-c6492?currency=RON
Calculele pot fi realizate și pentru gospodării de alte dimensiuni decât familia de referință, folosind 19 metoda de calcul prezentată în anexă. Astfel, valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulți și un copil este de 5551 lei pe lună, pentru o familie de doi adulți fără copii este de 4146 lei pe lună, iar coșul minim pentru un trai decent pentru o persoană adultă este de 2552 lei pe lună.
Sursa: http://library.fes.de/pdf-files/bueros/bukarest/14759.pdf
Bugetul pentru îngrijirea sănătății acoperă cheltuieli minime care nu sunt incluse în pachetul de servicii de bază în asistența medicală primară de care beneficiază persoanele asigurate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Asumpția generală este că persoanele din familia de referință sunt în stare bună de sănătate, coșul acoperind doar costurile uzuale ivite pe parcursul unui an. Bugetul nu acoperă cheltuieli medicale excepționale, acestea trebuind suportate din fondul de economii inclus în acest coș de consum.
Bugetul pentru îngrijirea sănătății acoperă costul 48 unei truse medicale de prim ajutor. Prețurile trusei medicale, a termometrului și a medicamentelor a fost colectat din două magazine de specialitate. Costul unui control medical reprezintă media aritmetică a prețului analizelor de sânge de bază la cinci clinici de specialitate. Costul consultațiilor și intervențiilor stomatologice a fost estimat de un medic specialist intervievat în cadrul cercetării. Pentru ochelarii de vedere, am luat în considerare costul pentru lentile standard, fără îmbunătățiri.
Sursa: http://library.fes.de/pdf-files/bueros/bukarest/14759.pdf
Structura pe activități
Domeniului CERCETARE, DEZVOLTARE ȘI HIGH TECH:
2620 Fabricarea calculatoarelor si a echipamentelor periferice
2630 Fabricarea echipamentelor de comunicatii
6110 Activitati de telecomunicatii prin retele cu cablu
6120 Activitati de telecomunicatii prin retele fara cablu (exclusiv prin satelit)
6130 Activitati de telecomunicatii prin satelit 6190 Alte activitati de telecomunicatii
6201 Activitati de realizare a soft-ului la comanda (software orientat client)
6202 Activitati de consultanta in tehnologia informatiei
6203 Activitati de management (gestiune si exploatare) a mijloacelor de calcul
6311 Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web si activitati conexe
7211 Cercetare-dezvoltare in biotehnologie
7219 Cercetare-dezvoltare in alte stiinte naturale si inginerie
7220 Cercetare-dezvoltare in stiinte sociale si umaniste
Domeniului INDUSTRIE:
0811 Extractia pietrei ornamentale si a pietrei pentru constructii, extractia pietrei calcaroase, ghipsului, cretei si a ardeziei
0891 Extractia mineralelor pentru industria chimica si a ingrasamintelor naturale
1392 Fabricarea de articole confectionate din textile (cu exceptia imbracamintei si lenjeriei de corp)
1393 Fabricarea de covoare si machete 1394 Fabricarea de odgoane, franghii, sfori si plase
1395 Fabricarea de textile netesute si articole din acestea, cu exceptia confectiilor de imbracaminte
1412 Fabricarea de articole de imbracaminte pentru lucru
1520 Fabricarea incaltamintei
2041 Fabricarea sapunurilor, detergentilor si a produselor de intretinere
2042 Fabricarea parfumurilor si a produselor cosmetice (de toaleta) esentiale
2059Fabricarea altor produse chimice n.c.a.
2060 Fabricarea fibrelor sintetice si artificiale
2110 Fabricarea produselor farmaceutice de baza
2120 Fabricarea preparatelor farmaceutice
2222 Fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic
2223 Fabricarea articolelor din material plastic pentru constructii
2229 Fabricarea altor produse din material plastic
2351 Fabricarea cimentului
2352 Fabricarea varului si ipsosului
2363 Fabricarea betonului
2660 Fabricarea de echipamente pentru radiologie, electrodiagnostic si electroterapie
2670 Fabricarea de instrumente optice si echipamente fotografice 2680 Fabricarea suportilor magnetici si optici destinati inregistrarilor
2711 Fabricarea motoarelor, generatoarelor si transformatoarelor electrice
2712 Fabricarea aparatelor de distributie si control a electricitatii
2720 Fabricarea de acumulatori si baterii
2731 Fabricarea de cabluri cu fibra optica
2733 Fabricarea dispozitivelor de conexiune pentru fire si cabluri electrice si electronice
2740 Fabricarea de echipamente electrice de iluminat
2811Fabricarea de motoare si turbine (cu exceptia celor pentru avioane, autovehicule simotociclete)
3092 Fabricarea de biciclete si de vehicule pentru invalizi
3101 Fabricarea de mobila pentru birouri si magazine
3103 Fabricarea de saltele si somiere
3109 Fabricarea de mobila n.c.a. 3211 Baterea monedelor
3250 Fabricarea de dispozitive, aparate si instrumente medicale si stomatologice
3511 Productia de energie electrica
3521 Productia gazelor
Domeniului AGRICULTURĂ, SILVICULTURÃ ȘI PESCUIT
Domeniului CONSTRUCȚII:
4222 Lucrari de constructii a proiectelor utilitare pentru electricitate si
4321 Lucrari de instalatii electrice
4322 Lucrari de instalatii sanitare, de incalzire si de aer conditionat
4333 Lucrari de pardosire si placare a peretilor
4334 Lucrari de vopsitorie, zugraveli si montari de geamuri
4339 Alte lucrari de finisare
Domeniului SERVICII
4941 Transporturi rutiere de marfuri
4942 Servicii de mutare
5210 Depozitari
8020 Activitati de servicii privind sistemele de securizare
8121 Activitati generale de curatenie a cladirilor
8122 Activitati specializate de curatenie 8129 Alte activitati de curatenie
8220 Activitati ale centrelor de intermediere telefonica (call center)
8610 Activitati de asistenta spitaliceasca
8621 Activitati de asistenta medicala generala
8622 Activitati de asistenta medicala specializata
8623 Activitati de asistenta stomatologica
8690 Alte activitati referitoare la sanatatea umana
8710 Activitati ale centrelor de ingrijire medicala
8720 Activitati ale centrelor de recuperare psihica si de dezintoxicare, exclusiv spitale
8730 Activitati ale caminelor de batrani si ale caminelor pentru persoane aflate in incapacitate de a se ingriji singure
8790 Alte activitati de asistenta sociala, cu cazare n.c.a.
8810 Activitati de asistenta sociala, fara cazare, pentru batrani si pentru persoane aflate inincapacitate de a se ingriji singure
8891 Activitati de ingrijire zilnica pentru copii
8899 Alte activitati de asistenta sociala, fara cazare, n.c.a.
9511 Repararea calculatoarelor si a echipamentelor periferice
9512 Repararea echipamentelor de comunicatii
Domeniului COMERȚ
4612 Intermedieri in comertul cu combustibili, minereuri, metale si produse chimice
pentru industrie
4615 Intermedieri in comertul cu mobila, articole de menaj si de fierarie
4618 Intermedieri in comertul specializat in vanzarea produselor cu caracter specific,
4646 Comert cu ridicata al produselor farmaceutice
4665 Comert cu ridicata al mobilei de birou
4669 Comert cu ridicata al altor masini si echipamente
4671 Comert cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi si gazosi si al produselor derivate
4672 Comert cu ridicata al metalelor si minereurilor metalice
4673 Comert cu ridicata al materialului lemnos si a materialelor de constructii si
echipamentelor sanitare
4674 Comert cu ridicata al echipamentelor si furniturilor de fierarie pentru instalatii
sanitare si de incalzire
4675 Comert cu ridicata al produselor chimice
4773 Comert cu amanuntul al produselor farmaceutice, in magazine specializate
4774 Comert cu amanuntul al articolelor medicale si ortopedice, in magazine specializate
Domeniului TURISM
Sursa:https://www.top.cciat.ro/fisiere/2019Anexa_1_Corespondenta_dintre_domenii_si_grupe_de_activitate.pdf
MEDIUL POLITIC ȘI JURIDIC
Cu toate că sistemul de asigurare a sănătății joacă un rol important în ocrotirea sănătății publice, sistemul sanitar din România nu a reușit să găsească soluții viabile pentru problemele majore de sănătate ale românilor, modelul actual de asigurare a sănătății punând preponderent accentul pe asistență curativă și spitalicească, în defavoarea celei ambulatorii și de asistență primară, consideră Raportul Comisiei Prezidențiale pentru analiza și elaborarea politicilor din domeniul sănătății publice din România. Deși în ultimi ani s-au închis din unitățile medicale neperformante, persistă problema accesibilității populației la servicii de sănătate de bază, în special pentru populația din mediul rural.
Managementul deficitar și succedarea rapidă a diferitelor regimuri de putere la conducere, a condus la persistarea subfinanțării cronice a sistemului de asigurare a sănătății din România. Deși în dinamică cheltuielile totale pentru sănătate ca procent din PIB au înregistrat o tendință de creștere anuală, nivelul de finanțare a sistemului de sănătate din România rămâne scăzut în context european, România și Bulgaria fiind statele cu cea mai scăzută pondere a finanțării acestui sistem prioritar în PIB, fiind caracterizate și de o lipsă a investițiilor în acest sector. Pe lângă subfinanțare, același Raport menționează utilizarea arbitrară a resurselor în sectorul sanitar: alocarea resurselor între diferite regiuni ale țării, între diferite tipuri de servicii de sănătate și între diferite instituții de sănătate este considerată a fi ineficientă și inechitabilă.
Direcțiile de reformă propuse pentru a ameliora toate aceste puncte critice ale sistemului de asistență medicală românesc, conform aceluiași Raport, trebuie să aibă mereu în vedere obiectivul principal al sistemului sanitar, adică îmbunătățirea stării de sănătate a populației din România și accesul echitabil la servicii de sănătate care ar trebui să fie eficiente și sigure. Susținem legitimitatea acestor aspecte problematice atât de actuale și considerăm că este imperios necesară găsirea de soluții la nevoile stringente de îmbunătăție a stării de sănătate precare în care se regăsește sistemului sanitar românesc.
Obiectivele strategiei privind configurarea și funcționarea pe termen lung a serviciilor de sănătate, ar putea urmări, cu precădere:
• crearea unui sistem nuanțat și performant (îngrijiri ambulatorii integrate, spitalizarea de o zi, îmbunătățirea serviciilor de diagnostic și adoptarea de noi tratamente, la standarde internaționale);
• extinderea serviciilor de asistență primară (îngrijiri la domiciliu, medicamente în regim ambulatoriu, înființarea unor centre de sănătate multifuncționale);
• finanțare adecvată, sustenabilă și stimulativă a performanțelor;
• închiderea unităților medicale neperformante;
• perfectarea sistemelor de management operațional;
• crearea unui cadru normativ compatibil aplicării reformelor instituționale și funcționale;
• facilitarea sistemului privat de finanțare a serviciilor medicale, și încurajarea angajatorilor pentru oferirea acestor beneficii suplimentare salariaților, ca alternativă sau supliment pentru sistemul public;
• susținerea medicinei preventive;
• crearea și perfecționarea asigurărilor proprii vârstnicilor în unități specializate îngrijirilor de tip acut
Obiective și politici europene
Declarația Mileniului, adoptată în septembrie 2000 la Summit-ul Mileniului al Organizației Națiunilor Unite, de către cele 189 țări participante, printre care și România, a fixat Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM-uri, engl Millenium Development Goals, MDGs), fiind considerată a întruni obiectivele globale ale majorității statelor lumii cu privire la domeniul dezvoltării.
Astfel, la Summit-ul Mileniului, statele membre și-au fixat un număr de 8 obiective esențiale – Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului – cu ținte precise de atins până în anul 2015, dintre care trei obiective au legătură directă cu îmbunătățirea stării de sănătate a populației (obiectivele 4, 5 și 6). Cele opt Obiective de Dezvoltare ale Mileniului sunt:
reducerea sărăciei severe;
facilitarea accesului universal la educația primară;
promovarea egalității între sexe și afirmarea femeilor;
reducerea ratei mortalității infantile;
îmbunătățirea sănătății materne;
combaterea HIV/SIDA, malariei și a altor boli;
asigurarea sustenabilității mediului;
crearea unui parteneriat global pentru dezvoltare.
Se poate stabili o legătură și între reducerea nivelului sărăciei și îmbunătățirea stării de sănătate a populației. Conform OMS aproximativ 1,2 miliarde de oameni din lume trăiesc în sărăcie extremă (cu mai puțin de un dolar pe zi). Sărăcia creează probleme de sănătate, pentru că forțează oamenii să trăiască în medii care le afectează sănătatea, fără un adăpost decent, apă curată sau condiții de canalizare adecvate. Kofi Annan, al XII-lea Secretar General al Națiunilor Unite, a declarat că "într-o lume în continuă dezvoltare, cel mai mare dușman al sănătății este sărăcia".
România a acordat mereu o importanță deosebită ONU. După aderarea la Uniunea Europeană din anul 2007, România a contribuit la îndeplinirea celor opt ODM-urilor atât la nivel național cât și la nivel internațional, prin sprijinirea acestora în cadrul țărilor mai puțin dezvoltate. La 25 septembrie 2013 s-a adoptat la New York documentul de concluzii (engl. outcome document) privind ODM-urile. Astfel, reuniunea a validat că post-2015 se va suține o agendă puternică de dezvoltare, care se va baza pe fundațiile stabilite de ODM, și care va fi menită să răspundă la noi provocări. Documentul subliniază imperativul central al eradicării sărăciei și se angajează să elibereze omenirea de la sărăcie și foame ca o chestiune de maximă urgență. Pornind de la interconexiunea între eradicarea sărăciei și promovarea dezvoltării durabile, documentul subliniază și necesitatea unei abordări coerente care integrează într-un mod echilibrat dimensiunile dezvoltării durabile. Pentru a avea un program de dezvoltare post 2015 centrat pe oameni, documentul susține necesitatea unor procese interguvernamentale transparente, care vor include inputuri de la toate părțile interesate, inclusiv societatea civilă, instituții științifice, parlamentele, autoritățile locale dar și sectorul privat. Faza finală a consultărilor interguvernamentale va culmina cu un Summit în Septembrie 2015 pentru adoptarea agendei de dezvoltare post-2015.
Pentru regiunea europeană, se face remarcat noul cadru ce vizează politicile de sănătate, Sănătate 2020, publicat în anul 2013 și bazat pe valori solide de atingere a celui mai înalt standard de sănătate al celor 53 de state din regiune, aprobat în cadrul sesiunii Comitetului Regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății din septembrie 2012. Astfel, Sănătate 2020 se axează pe îmbunătățirea sănătății pentru toți ca deziderat fundamental al OMS și reducerea inegalităților din sector printr-un management al sănătății mai eficient și o guvernare mai bună. Strategia se axează pe problemele majore existente în domeniul sănătății în prezent, identificând patru domenii prioritare pentru acțiunea politicilor, conform:
Sănătatea 2020 își propune drept scop să aibă un impact măsurabil asupra sănătății în regiune. Principalele obiective ale strategiei Sănătate 2020, convenite de statele membre, pot fi sumarizate astfel:
scăderea ratei mortalității premature în regiunea europeană pe măsura apropierii de anul 2020;
creșterea speranței de viață în regiunea europeană;
reducerea inegalității în domeniul sănătății în regiunea europeană;
îmbunătățirea bunăstării populației din regiunea europeană;
garantarea acoperirii universale și a dreptului la atingerea celui mai înalt standard realizabil de sănătate;
stabilirea unor obiective intenaționale cu privire la sănătate în statele membre.
Într-o Europă interdependentă necesitatea întreprinderii unor acțiuni comune de către toate țările din zonă crește. Strategia Europa 2020 consideră că deși populația lumii are în zilele noastre posibilitatea să-și îmbunătățească starea de sănătate mai mult ca oricând, nicio țară nu va putea să-și valorifice potențialul inovațiilor și să răspundă provocărilor induse în domeniul sănătății și al bunăstării singură, ci doar prin conlucrare cu celelalte state, în atingerea obiectivelor comune, enunțate mai sus.
Există și multe alte reglementări care susțin sănătatea publică la nivel modial, însă consider că trebuie amintită inițiativa de succes de introducere a unui card european de asigurări de sănătate (CEASS). Astfel, Consiliul European de la Barcelona din 2002, prin decizia sa referitoare la eliminarea barierelor geografice de mobilitate ale cetățenilor UE, a reprezentat actul de naștere al cardului european al asigurărilor de sănătate (CEASS).
Ulterior, raportul Comisiei Europene (februarie 2004) pentru Consiliul European de primăvara și concluziile Consiliului European de la Bruxelles (martie 2004) au menționat data de iunie 2004 ca data când CEASS să devină operațional. Modernizarea sistemelor de sănătate ale statelor membre pentru a face față schimbărilor demografice și constrângerilor financiare tot mai pregnante a devenit o preocupare constantă a Comisiei Europene. În acest sens, s-a susținut promovarea sănătății publice ca modalitate de creștere și dezvoltare durabilă, în cadrul strategiei de la Lisabona (2005), și rolului tehnologiei informației și comunicării în reforma sistemelor de sănătate (e-health). Cardul european (Ciumaș C., Văidean V.L., 2007) se eliberează fără costuri pentru asigurați, numai în situația deplasării acestora pentru ședere temporară într-un stat membru al UE, 27 Islanda, Liechtenstein, Norvegia sau Elveția, de către casa de asigurări de sănătate la care acesta este asigurat.
Emiterea cardului european și transmiterea acestuia la o adresă comunicată de asigurat, de către casa de asigurări de sănătate din județul de domiciliu al asiguratului, este realizată în termen de 7 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, în situația în care asiguratul face dovada plății la zi a contribuției de asigurări sociale de sănătate, dovedindu-și astfel calitatea de asigurat în cadrul sistemului.
Asiguratul beneficiar al CEASS sau al certificatului provizoriu de înlocuire a CEASS, care se deplasează într-un stat membru al UE sau al Spațiului Economic European are dreptul la servicii medicale devenite necesare în perioada deplasării într-un stat membru al UE sau al Spațiului Economic European, în timpul șederii temporare a acestuia acolo, perioada de ședere fiind considerată a fi de maxim 6 luni de la data emiterii. CEASS NU acoperă situația în care asiguratul se deplasează într-un stat membru al UE, Islanda, Novegia, Liechtenstein sau Elveția cu scopul de a beneficia de tratament medical, ci acoperă doar îngrijirile medicale care „devin necesare din punct de vedere medical în timpul șederii pe teritoriul altui stat membru, ținând cont de natura prestațiilor și de durata prevăzută a șederii”.
Cu alte cuvinte, orice tratament medical și îngrijiri pe care starea de sănătate le necesită pentru ca asiguratul să poată să continue sejurul sau studiile în condiții medicale sigure. Așadar un asigurat nu va fi obligat să-și scurteze vizita pentru a se întoarce în țară pentru a urma tratamentul. Totodată, asigurații dintr-un stat membru al UE, posesori de card european, vor fi tratate în timpul șederii temporare în România în același mod cu asigurații români ai sistemului asigurărilor sociale de sănătate, deci li se vor acorda serviciile cuprinse în pachetul de servicii medicale de bază.
Cheltuielile ocazionate de asistența medicală acordată în baza CEASS vor fi rambursate de casa de asigurări de sănătate emitentă a cardului CJAS, prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate CNAS.
Însă există state europene unde asiguratul plătește serviciile direct medicului, urmând ca după aceea să solicite rambursarea cheltuielilor către instituția competentă, în concordanță cu sistemul de sănătate practicat în țara vizitată (de exemplu în Belgia, unde asigurările acoperă 70% din contravaloarea serviciilor, diferența trebuie suportată de asigurat; pentru aceasta, asiguratul poate încheia o asigurare privată).
În ceea ce privește rambursarea cheltuielilor reprezentând asistența medicală acordată în baza documentelor internaționale cu prevederi în domeniul sănătății la care România este parte, Văidean V. (2010) detaliază conform normelor în vigoare, că Casa Națională de Asigurări de Sănătate reprezintă instituția care îndeplineste funcția de organism de legătură care asigură comunicarea cu organismele similare din statele care au încheiat cu România documente internaționale cu prevederi în domeniul sănătății, iar Casele de asigurări de sănătate sunt instituțiile care îndeplinesc funcția de instituție competentă, care suportă cheltuielile pentru prestațiile de boală și maternitate acordate asiguraților proprii de către furnizorii de servicii medicale din alte state, în baza documentelor internaționale cu prevederi în domeniul sănătății.
Printre atribuțiile și competențele CNAS se numără și obligativitatea de a deschide la o bancă comercială un cont în lei în care casele de asigurări de sănătate vor vira sumele reprezentând cheltuielile ocazionate de acordarea prestațiilor de boală și maternitate asiguraților proprii de către furnizori de servicii medicale din alte state, în baza documentelor internaționale cu prevederi în domeniul sănătății.
Pentru operațiunile privind plățile sau rambursările se utilizează cursul valutar al băncii comerciale respective. Prin această bancă se vor derula toate operațiunile de decontare ocazionate de acordarea serviciilor medicale furnizate în baza documentelor internaționale cu prevederi în domeniul sănătății. Pentru aceasta la nivelul CNAS se va constitui Fondul pentru acoperirea diferențelor de curs valutar ce rezultă din operațiunile de decontare a cheltuielilor ocazionate de acordarea prestațiilor. Cardul european este promovat în rândul populației și printr-o aplicație dedicată instalării pe telefoane inteligente, care oferă informații de bază despre card și utilizarea acestuia în fiecare stat.
Sursa: http://excelenta.ase.ro/Media/Default/Page/vaideanv.pdf
Sursa: http://www.cnas.ro/cassalaj/media/pageFiles/Ghidul%20Pacientului%20spre%20Sanatate.pdf
Autoritățile au scăzut impozitele și au majorat cheltuielile curente, reducând în același timp investițiile publice. (graficul 1.1) Veniturile fiscale au scăzut în urma reducerii ratelor de impozitare a consumului în perioada 2016-2017 și a diminuării, începând cu 2018, a ratei forfetare a impozitului pe venitul persoanelor fizice. Pe de altă parte, contribuțiile sociale colectate au crescut semnificativ în 2018 datorită trecerii contribuțiilor de asigurări sociale în sarcina angajaților și reducerii proporției transferate către cel de al doilea pilon al sistemului de pensii. În ceea ce privește cheltuielile, începând cu 2016, salariile din sectorul public au fost majorate semnificativ în mod ad hoc. Legea salarizării unitare, adoptată în vara anului 2017, a condus la creșterea salariilor brute în sectorul public în 2018 și în anii următori. În același timp, în 2017 investițiile publice au scăzut treptat, înregistrând cel mai redus nivel din perioada ulterioară aderării la UE, și se preconizează că nu vor înregistra decât o creștere ușoară în 2018. Aceste politici au mărit deficitul public și au stimulat consumul privat (a se vedea secțiunile 1 și 4.4.1), în detrimentul creșterii pe termen lung.
Sursa: https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/2019-european-semester-country-report-romania_ro.pdf
Graficul 4.1.1: Factorii care determină variația soldului bugetului general Sursa: Eurostat, previziunile Comisiei Europene din toamna anului 2018 (pentru 2018) ( 10) Un asterisc indică faptul că analiza din cadrul prezentei secțiuni contribuie la bilanțul aprofundat efectuat în temeiul PDM (a se vedea secțiunea 3 pentru un rezumat al principalelor constatări).
Sursa: https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/2019-european-semester-country-report-romania_ro.pdf
Sursa: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0017/317240/Hit-Romania.pdf
MEDIUL LEGISLATIV
Codul etic și de integritate al Funcționarilor Publici și al Personalului Contractual din cadrul Ministerului Sănătății
Sursa: http://www.ms.ro/wp-content/uploads/2019/03/Codul-etic-al-MS-1.pdf
Legea NR.95 din 14 APRILIE 2006 – privind reforma în domeniul sănătății, cu modificarile și completările ulterioare
STRATEGIA NAȚIONALĂ DIN 18 NOIEMBRIE 2014 – de sănătate 2014-2020
HOTĂRÂRE NR. 108 DIN 18 NOIEMBRIE 2014 –privind aprobarea Strategiei naționale de sănătate 2014-2020 și a Planului de acțiuni pe perioada 2014 – 2020 pentru implementarea Strategiei Naționale
PLAN DE ACȚIUNI DIN 18 NOIEMBRIE 2014 – pentru implementarea Strategiei Naționale 2014 – 2020
HOTĂRÂRE NR. 583 DIN 10 AUGUST 2016 – privind aprobarea Strategiei Naționale Anticorupție pe perioada 2016-2020, a seturilor de indicatori de performanță, a riscurilor associate obiectivelor și măsurilor din strategie și a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției, a indicatorilor de evaluare, precum și a standardelor de publicare a informațiilor de interes public
HOTĂRÂRE NR.144 DIN 23 FEBRUARIE 2010 – privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările și completările ulterioare
ORDIN 689/23.05.2018 – privind aprobarea Procedurii de recrutare și selecție a personalului angajat în afara organigramei în cadrul proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile derulate de Ministerul Sănătății și unitățile cu personalitate juridică aflate ăn subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea acestuia
Sursa: http://www.ms.ro/legislatie/
Sursa: http://www.ms.ro/wp-content/uploads/2018/08/Legislatie-Documente-de-referinta.pdf
Drepturi pacienți
LEGE nr. 46 din 21 ianuarie 2003 drepturilor pacientului, cu modificările și completările ulterioare
NORME din 12 decembrie 2016 de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003
ORDIN nr. 1.410 din 12 decembrie 2016 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003
ORDIN nr. 50 din 23 ianuarie 2004 – privind metodologia de trimitere a unor categorii de bolnavi pentru tratament în străinătate, cu modificările și completările ulterioare Legea asistenței medicale comunitare
Sursa: http://www.ms.ro/pacienti/#tab-id-1
Medicamentele
ORDIN nr. 1.345 din 24 noiembrie 2016 privind raportarea zilnică a stocurilor și operațiunilor comerciale efectuate cu medicamentele de uz uman din Catalogul național al prețurilor medicamentelor autorizate de punere pe piață în România de către unitățile de distribuție angro a medicamentelor, importatori, fabricanți autorizați și farmaciile cu circuit închis și deschis
Anunță lipsa unuia sau mai multor medicamente și verifică stocul de medicamente oncologice la nivelul spitalelor cu structuri in specialitatea oncologie la medicamentelipsa.ro . Pentru fiecare medicament lipsă anunțat, Ministerul Sănătății va pune la dispoziție public evaluarea situației în decurs de 4 zile lucrătoare, măsurile pe care autoritățile statului le întreprind pentru rezolvarea situației în decurs de 7 zile lucrătoare, precum și un sumar lunar al măsurilor întreprinse de autoritățile statului pentru rezolvarea situațiilor notificate.
Sursa: http://www.ms.ro/pacienti/#tab-id-2
Tratement în străinătate
ORDONANȚĂ nr. 28 din 30 ianuarie 2003 privind trimiterea bolnavilor pentru tratament în străinătate
LEGE nr. 119 din 8 aprilie 2003 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 28/2003 privind trimiterea bolnavilor pentru tratament în străinătate
ORDIN Nr. 50 din 23 ianuarie 2004 privind metodologia de trimitere a unor categorii de bolnavi pentru tratament în străinătate, cu modificările și completările ulterioare
Ordin nr. 1141 din 28.09.2017 privind nominalizarea președinților comisiilor de specialitate teritoriale pentru trimiterea la tratament în străinătate
Ordin nr. 248 din 23.02.2018 pentru modificarea Ordinului ministrului sănătății nr. 1141/28.09.2017 privind nominalizarea președinților comisiilor de specialitate teritoriale pentru trimiterea la tratament în străinătate
MODELUL ROMÂNESC ȘI REFORMA SISTEMULUI
La sfârșitul anului 1989, sistemul medical din România era structurat potrivit modelului Semashko. Acesta funcționa în condiții destul de precare, nu atât din cauza organizării și finanțări centralizate, cât din cauza volumului redus de resurse ce intrau în sistem. Situația respectivă a persistat, totuși, încă șapte ani după schimbarea regimului politic din decembrie 1989. Din anul 1994, vechiul model a suferit numeroase transformări, per ansamblu, destul de ezitante. La început au fost introduse unele elemente de tip Beveridge în opt județe, odată cu instituirea medicilor de familie ca interfață între serviciile primare și cele secundare/terțiare.
Din anul 1997, când, prin Legea nr. 145/1997, au fost adoptate noi măsuri de reformă, în sistem a devenit dominant modelul Bismarck – prin cotele obligatorii de asigurare achitate de contributori, fixate în funcție de veniturile acestora. Intrarea în vigoare a Legii asigurărilor de sănătate a avut loc în anul 1999. După anul 2004, ca și în cazul asigurărilor de stat pentru pensii, modelul românesc al serviciilor medicale publice s-a dovedit tot mai puțin adecvat noilor evoluții demografice și de pe piața muncii, din cauza dificultăților în colectarea resurselor, a bazei social-economice tot mai restrânse de contribuție, din cauza prea numeroaselor solicitărilor cu titlu gratuit a serviciilor medicale ș.a.
Totuși, în pofida finanțării insuficiente și a orientării prevalente spre modelul de tip Bismarck, sistemul și-a menținut, într-o oarecare măsură, caracterul social afirmat înainte de anul 1989. Mai multe categorii de populație beneficiază gratuit de servicii, fără compensarea cheltuielilor corespunzătoare din partea statului. Practic însă, categorii sociale destul de consistente, în caz de nevoie, nu pot accesa serviciile medicale din diverse motive. Instituțiile fundamentale ale sistemului public de sănătate din România sunt:
– Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate, cu reprezentanța sa teritorială;
– Ministerul Sănătății;
– Colegiul Medicilor din România;
– rețeaua publică de servicii (spitale, policlinici, laboratoare, dispensare, farmacii ș.a.)
Descentralizarea administrării spitalelor
În România, spitalele sunt organizate conform titlului VII – Spitalele din Legea nr. 95/2006. Până la adoptarea, în luna iunie 2010, a pachetului legislativ referitor la descentralizarea managerială, spitalele au funcționat pe baza unor reglementări centralizatoare.
În prezent, cea mai mare parte a prestatorilor din asistența primară și secundară (ambulatorie) s-au privatizat. Dar un număr de spitale se află încă în proprietatea statului, în administrarea directă a Ministerului Sănătății sau a direcțiilor de sănătate publică.
Descentralizarea administrativă a spitalelor din România s-a produs destul de târziu, în anul 2002, când unele imobile au trecut în administrarea județelor, municipiilor, orașelor și comunelor, sau în administrarea consiliilor județene sau consiliilor locale, după caz (prin HG nr. 866/2002, nr. 867/2002, nr. 1 096/2002, OG nr. 70/2002, L. nr. 99/2004). Acest ultim act normativ stabilește competențele Ministerului Sănătății, ale direcțiilor de sănătate publică și ale consiliilor județene /locale în ceea ce privește asigurarea resurselor financiare pentru întreținerea, gospodărirea, repararea, consolidarea, extinderea și modernizarea unităților sanitare publice, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinație în bugetele locale. În baza acestui act normativ au fost înființate unitățile medico-sociale, în subordinea consiliilor locale sau județene (Guvernul României, 2011).
Procesul de descentralizare a fost continuat prin OUG nr. 162/2008 privind transferul atribuțiilor și competențelor exercitate de Ministerul Sănătății către autoritățile administrației publice locale, și prin HG nr. 562/2009 pentru aprobarea Strategiei de descentralizare în sistemul de sănătate, cu următoarele obiective specifice:
– crearea cadrului operațional pentru realizarea descentralizării;
– transferul competențelor privind administrarea unităților sanitare cu paturi și managementul asistenței medicale către autoritățile administrației publice locale sau județene;
– redefinirea rolului Ministerului Sănătății în elaborarea, implementarea și monitorizarea politicilor de sănătate publică și a reglementărilor necesare funcționării sistemului de sănătate.
Ministerul Sănătății a derulat două proiecte-pilot prin care administrarea a 18 din cele 42 de spitale publice din capitală și a patru spitale din Oradea a fost transferată către Consiliul General al Municipiului București și, respectiv, către Consiliul Municipal Oradea. Evaluarea rezultatelor acestor proiecte a arătat că autoritățile administrației publice locale au capacitatea de a realiza managementul asistenței medicale. Din 2010, Ministerul Sănătății a lansat un pachet normativ care conturează cadrul juridic necesar pentru descentralizarea a 370 de spitale publice din cele 433 aflate în subordinea Ministerului Sănătății (Guvernul României, 2011).
Clasificarea spitalelor din România
În România sunt utilizate o mulțime de clasificări ale spitalelor (Legea nr. 95/2006), pe diferite criterii. În multe cazuri, acestea se suprapun sau se amestecă (de exemplu, unele spitale județene pot fi considerate și regionale, sunt și clinice, și de urgență și pot fi și instituții publice cu secții private). Nu există o clasificare simplă, care să permită o reprezentare coerentă a rețelei de spitale. Potrivit recomandărilor Băncii Mondiale, spitalele ar trebui clasificate în cinci categorii:
– spitale de categoria a V-a: nivel de competență limitat, asigură, după caz, următoarele servicii medicale: servicii pentru îngrijirea bolnavilor cronici, servicii într-o singură specialitate sau servicii paliative;
– spitale de categoria a IV-a: nivel de competență bazal, deservesc populația pe o rază administrativ-teritorială limitată, pentru afecțiuni cu grad mic de complexitate;
– spitale de categoria a III-a: nivel de competență mediu, deservesc populația județului din aria administrativ-teritorială de reședință și, doar ca excepție, din județele limitrofe, pentru afecțiuni cu grad mediu de complexitate;
– spitale de categoria a II-a: nivel de competență înalt, deservesc populația județului din aria lor administrativ-teritorială, și din județele limitrofe, cu nivel înalt de dotare și încadrare cu resurse umane, care asigură furnizarea serviciilor medicale cu grad mare de complexitate;
– spitale de categoria I: nivel de competență foarte înalt, oferă asistență medicală la nivel regional, deservind populația județului din aria lor administrative teritorială, și din alte județe, având cel mai înalt nivel de dotare și încadrare cu resurse umane și asigurând servicii medicale cu grad de complexitate foarte ridicat (Guvernul României, 2011).
Sursa: https://www.revistacalitateavietii.ro/2013/CV-1-2013/04.pdf
În România, acordarea de servicii medicale se realizează prin diverse scheme de finanțare, existând o balanță între sistemul public și cel privat care încearcă să-și coordoneze cât mai bine serviciile. Sectorul privat de asigurare a sănătații în România ocupă totuși un loc modest. Începând cu 1998 în România a început reforma sistemului de sănătate spre un sistem de sănătate bismarkian, care a adus o serie de schimbări în ceea ce privește structura sistemului sanitar, organizarea acestuia, dar rezultatele înregistrate în privința stării de sănătate a populației sunt departe de așteptări. Schimbările produse au fost mai mult conjucturale, legate de ideile de reformare ale persoanelor care au condus Ministerul Sănătății în tot acest timp, nu au avut continuitate de la un regim politic la altul, astfel că legea reformei, Legea nr. 45/19971 , a fost abrogată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului 150/2002, care la rândul ei a fost abrogată în favoarea Legii nr. 95/20062 . Influențele legislative s-au resimțit și asupra evoluției cheltuielilor publice cu sănătatea ca procent din PIB, și chiar dacă pe termen mediu și lung se observă o tendința de creștere a evoluției cotelor, totuși acestea se situează cu mult sub media europeană, respectiv sub media țărilor membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
La baza relațiilor dintre componentele SASS stau anumite principii, garantate prin Legea 95/2006, cum ar fi:
alegerea liberă a casei de asigurări de sănătate; sistemul de asigurări de sănătate îi oferă asiguratului dreptul de a-și alege medicul după un anumit criteriu ales de el. In acest fel, asiguratul nu mai este legat de comuna, orașul sau județul in care locuiește. Banii și informațiile îl vor urma indiferent de alegerea pe care o face;
solidaritatea și subsidiaritatea în colectarea și utilizarea fondurilor. Astfel toți cetățenii, trăind într-o comunitate, ar trebui să se ajute reciproc, mai ales în privința sănătații care este cea mai de preț, existând situații în care asiguratul este plătitor al contribuției de sănătate, cât și beneficiarul serviciilor medicale;
participarea persoanelor asigurate, a statului și a angajatorilor la managementul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;
concurența rezultată din libertatea alegerii, medicii care dau dovadă de profesionalism fiind avantajați, solicitați de asigurat. Treptat, incompetența si risipa vor fi înlăturate din sistemul medical;
acordarea unui pachet de servicii medicale de bază, în mod echitabil și nediscriminatoriu, oricărui asigurat. Atâta timp cât concurența există are loc o creștere a calității serviciilor medicale acordate asiguraților, iar relația medic-pacient trebuie să se desfășoare sub semnul respectului reciproc;
confidențialitatea actului medical. Problemele pacientului nu trebuie să devină subiectul unor discuții publice. Pentru a fi bine tratat, pacientul trebuie să aibă încredere în medicul care îi acorda îngrijirea medicală.
Conform legislației în vigoare, drepturile garantate și obligațiile asiguraților din sistem pot fi sintetizate astfel:
Produse și servicii medicale oferite în cadrul SASS din România vizează următoarele:
Din resursele bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS), care este administrat de CNAS și de casele de asigurări de sănatate județene, respectiv a municipiului București, precum și de casele autonome de asigurări de sănătate se finanțează cheltuielile pentru ocrotirea sănătății, care privesc în principal serviciile medicale spitalicești, medicamente și materiale sanitare și serviciile medicale ambulatorii. Acesta se constituie potrivit figurii:
Așa cum prevede cadrul legislativ actual, fiecare sursă de finanțare trebuie să acopere categorii specifice de cheltuieli. Astfel, veniturile fondului colectate de casele de asigurări se utilizează pentru: plata serviciilor medicale, a medicamentelor, materialelor sanitare și dispozitivelor medicale, în condițiile stabilite prin contractul-cadru, cheltuieli de administrare, funcționare și de capital în limita a 3% din sumele colectate și pentru fondul de rezervă în cotă de 1% din sumele constituite la nivelul CNAS3 , potrivit figurii:
Astfel, prima destinație și cea mai semnificativă ca pondere în totalul sumelor este aferentă plății serviciilor medicale și medicamentelor, a materialelor sanitare și dispozitivelor 21 medicale, în condițiile stabilite prin contractul-cadru. O a doua destinație este aferentă cheltuielilor de administrare și funcționare și cheltuielilor de capital ale caselor de sănătate. Cota prevăzută era de maximum 5% din totalul veniturilor obținute până la care să se poată desfășura, în structura prevăzută, cheltuielile de administrare, funcționare și de capital menționate (până în anul 2002, inclusiv). Începand cu anul 2003, cota respectivă este de maximum 3% din sumele colectate. Ultima destinație de utilizare a fondului național de sănătate este pentru constituirea fondului de rezervă, atât la nivelul structurilor teritoriale, cât și centrale, ale casei de asigurări de sănătate.
Sursa: http://excelenta.ase.ro/Media/Default/Page/vaideanv.pdf
MEDIUL CULTURAL
Istoria celui mai vechi spital din București care funcționează într-o clădire emblematică a capitalei. Spitalul Colțea, la peste 300 de ani de la înființare
Cel mai vechi spital din București (funcțional și astăzi) își leagă numele de cel al Spătarului Mihail Cantacuzino. El este cela care a pus bazele spitalului Colțea, la 14 decembrie 1704. Fascinat de modelul italienesc de la “Ospedale di S. Lazzaro e Medicanti” din Veneția, care, la vremea aceea, era una dintre cele mai moderne instituții medicale din lume, Mihail Cantacuzino a comandat construirea unui așezământ de îngrijire a bolnavilor.
.
Clădirea spitalului Colțea a adăpostit și cea mai înaltă construcție de la 1715, Turnul Colții.“Peste turlele multe și ușoare ale bisericii Sf. Gheorghe, ochiul se oprea cu admirare asupra celei mai înalte și mai tari zidiri, turnul Colții, care domina orașul și-și arăta falnic crenelurile peste nori”, povestea mândru fostul prim-ministru al Romaniei și diplomatul, Ion Ghica. Turnul a avut peste 50 metri și a fost socotit de un călugar grec drept unul dintre cele mai impunătoare monumente europene. El se compara cu marea clopotniță din Petersburg, biserica San Marco din Veneția și mănăstirea Lavra Pecerska din Kiev.
În anul 1739, Colțea a ars într-un incendiu, dar a renăscut din propria cenușă. Reconstrucția i se datorează Domnitorului Țării Românești, Constantin Mavrocordat. Clădirile au fost refăcute în 1837-1842, respectiv 1888. După ce a fost refăcută, instituția și-a extins activitatea, înființându-se noi secții și clinici.
În ultimii 10 ani, Spitalul Colțea a revenit printre preocupările edililor capitalei: “Reabilitarea spitalului va contribui la imaginea civilizată, urbană a centrului capitalei, precum și la funcționarea acestui ansamblu spitalicesc în condiții moderne și civilizate, la standardele europene la care aspirăm cu toții” anunța, în 2006, un comunicat al primariei sectorului 3.
La înființarea sa, spitalul Colțea avea să figureze printre primele spitale din Europa, alături de “Charite” din Berlin și “Guy” din Londra. La început, spitalul avea 24 de paturi: 12 pentru bărbați și 12 pentru femei, separați în două clădiri. În pavilionul de barbați, îngrijitorii erau neapărat bărbați, iar în cel de femei, infirmierele erau tot femei Conform regulamentului spitalului, doctorul trebuia să îngrijească de pacienți, indiferent de starea lor socială. Totodată, spitalul se obliga să asigure înmormântarea celor care mureau acolo. Astfel, Cantacuzinii au creat instrucțiuni precise pentru acest spital: “Dacă vre-un boier scăpătat, petrecând în sărăcie și bolnav, or pământean de aci sau străin, fie și neguțător sau vre-un alt om cinstit, dar sarac și bolnav va voi să alerge spre ajutor la spital, să fie primit și să-și aibă hrană și îngrijirea cu îndestulare și cuvenită starei sale, fără însă ca să rămâie în spital ci în altă chilie deosebită unde și doctoru îl va cerceta la veri ce nevoe. Iar preotu cimitirului va avea grijă pentru căutarea lui cu îndestulare; și de se va întâmpla să moară, să fie îngropat și înmormântat cu toata cinstea, după cum adică s-a vorbit mai sus și despre ceilalți săraci“. Așadar, prima misiune a spitalului a fost una de natură social-medicală.
Dacă la început spitalul avea doar 24 de paturi, treptat instituția s-a extins. Numărul de paturi a crescut, s-au înființat secții și clinici care au încercat să țină pasul cu dezvoltarea medicinei pe plan european. Dacă în anul 1704 spitalul avea 24 de paturi, în 1848 ajunge la aproape 100, în 1888 la 210 și între 1957 și 1980, la 502. În acest moment, Spitalul Colțea funcționează cu 315 paturi.
Până pe la 1833, în Spitalul Colțea au profesat numai doctori străini. Primul român a fost Ioan Serafim. La Spitalul Coltea a profesat și una dintre personalitățiile marcante ale medicinei secolului XIX, Nicolae Crețulescu. Acesta a înființat, în anul 1842, “școala de mică chirurgie” prima școală de învățământ medical din Țara Românească. “Manualul de mică chirurgie” o notate a vremii, a fost scris de Nicolae Crețulescu și editat din banii Spitalului Colțea în anul 1844. Tot aici s-au remarcat și alte personalități ale medicinei românești, printre care Carol Davilla, Victor Babeș, Nicolae Manolescu sau Amza Jianu. Pentru că aici au fost chemați să profeseze cei mai buni medici ai vremurilor, instituția a ținut întotdeauna pasul cu cele mai noi descoperiri științifice din domeniu.De aici au provenit și trei miniștri: Constantin Angelescu, Nicolae Crețulescu și Gheorghe Asachi. Mulți dintre conducătorii spitalului au devenit, în timp, miniștri ai Sănătății”, mărturisea prof. dr. Nicolae Angelescu, chirurg și președinte al Fundației “Colțea”.
“Spitalul Coltea a fost și prima bază de învățământ. În anul 1859 s-au înființat aici primele specialități medicale: chirurgia, medicina internă și oftalmologia. Astăzi, în spitalul Colțea, sunt diverse secții medicale printre care Medicină Internă, Chirurgie generală, Oncologie medicala, Radioterapie, Hematologie, ORL, ATI, alături de diferite laboratoare și de ambulatoriul integrat cu cabinetele de specialitate, de colective de cercetare științifică și de o bază activă de învățământ medical. Spitalul Clinic Colțea are și un compartiment de transplant medular care și-a început activitatea în anul 2013 și continuă cu succes derularea programului național de transplant medular. Personalul spitalului cuprinde 113 medici de diverse specialități și 260 asistente medicale.
Sursa: https://www.easistent.ro/?p=3218
În ultimul secol, în Europa s-au afirmat trei modele de sisteme medicale publice, având ca argumente principale modalitatea de finanșare și organizarea ofertei:
Modelul Beveridge
finanțat prin bugetul central al statului, organizat și gestionat de stat, din resurse colectate prin sistemul public de taxe și impozite;
specialiștii din sistem sunt angajați ai statului, resursele din sistem fiind distribuite medicilor, în funcție de numărul pacienților tratați;
reglementarea eligibilității – la nivelul medicinei preventive și primare – este de tip universalist;
cererea de servicii medicale se poate dovedi, adesea, excesivă în raport cu resursele din sistem;
orientarea și ponderarea cererii pentru serviciile de tip secundar este instituită la nivelul medicilor de familie, iar pentru serviciile de tip terțiar – prin listele de așteptare. Pacienții au dreptul de a-și alege medicul de familie și pot opta complementar pentru plata unor asigurări medicale private;
deținătorii de asigurări private pot transcende, în anumite condiții, listele de așteptare.
Criticile cele mai frecvente adresate modelului se referă la limitele pachetului de servicii de bază, la limitele resurselor alocate tratării anumitor afecțiuni, a consecințelor intervalelor prea lungi înscrise pe listele de așteptare, pentru populația care nu-și poate permite contractarea unor asigurări private. Un asemenea model este experimentat de Marea Britanie, Finlanda, Norvegia, Suedia ș.a.;
Modelul Bismarck
finanțat pe principiul asigurărilor sociale, prin cotizarea unei părți din venituri de către angajatorii și angajații în muncă;
instituțiile care administrează fondurile de asigurări medicale sunt nonprofit, activitatea acestora este atent monitorizată la nivel public, fiind supusă frecvent unor critici din partea personalului medical sau a beneficiarilor de servicii (că nu se aplică în mod transparent anumite politici, că nu se realizează cea mai echitabilă redistribuție a resurselor ș.a.).
Modelul Bismarck a fost preferat în țările unde masele de salariați au fost, pe termen lung, deosebit de consistente, deoarece colectarea fondurilor nu a întâmpinat dificultăți. Și în țările care aplică modelul Bismarck sunt utilizate resurse de la bugetul public sau alte categorii de subvenții pentru finanțarea unor programe de sănătate publică.
În prezent, criticile adresate acestui model au devenit extrem de vocale, din cauza dificultăților de colectare a resurselor, pe fondul creșterii șomajului și a îngustării bazei sociale de finanțare.
Modelul Semashko
apropiat, ca principiu generic de modelul Beveridge prin aceea că finanțarea, organizarea și gestionarea este efectuată de către stat, și de modelul Bismarck prin colectarea resurselor sub forma unor cote de participare la finanțare, aplicate unei mase salariale disciplinate și, de regulă, extinse;
se deosebește de modelul Beveridge prin obligativitatea pacienților de a utiliza doar serviciile arondate în zona lor de rezidență, și de modelul Bismarck prin aceea că funcționează într-un mediu economic de unde asigurările medicale private lipsesc.
A fost aplicat vreme de decenii în țările foste socialiste, cu rezultate diferite de la o țară la alta, și de la o epocă (de finanțare) la alta. Oricât de dezastruos a fost sistemul respectiv înainte de anul 1989, românii au ajuns să-l regrete de multe ori, mai ales după anul 1997, când reforma în sectorul medical românesc a căpătat amploare.
Sursa: https://www.revistacalitateavietii.ro/2013/CV-1-2013/04.pdf
Sursa: http://excelenta.ase.ro/Media/Default/Page/vaideanv.pdf
Sursa: http://excelenta.ase.ro/Media/Default/Page/vaideanv.pdf
Obiceiuri de consum
Conform unui studiu efectuat de Institutul Național de Sănătate Publică – Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate s-au chestionat 1538 de persoane adulte cu vârsta cuprinsă între 18-64 de ani și s-au constat următoarele despre obiceiurile de consum:
Sfaturile pe care medicii le oferă pacienților se încadrează la măsuri de prevenție primară. Este cunoscut faptul că recomandările medicale pot să scadă expunerea la factorii de risc cunoscuți ca fiind implicați în etiologia bolilor.
Principalele recomandări medicale evaluate au inclus reducerea grăsimii în dietă, menținerea unei greutăți corporale sănătoase sau scăderea în greutate și efectuarea activităților fizice, încurajarea consumului de cel puțin 5 porții de fructe și legume pe zi, precum și a renunțării la fumat, cunoscut fiind faptul că în etiologia plurifactorială a bolilor cronice aceștia sunt cei mai frecvent incriminați factori de risc.
Cei mai frecvent vizați factori de risc sunt reducerea consumului de grăsimi (45% dintre respondenți declară că medicul le-a recomandat acest lucru), menținerea greutății corporale/scăderea acesteia (41%) și efectuarea de activitate fizică (41%).
De asemenea, scăderea expunerii la factorii de risc vizată prin recomandările medicale include reducerea consumului de sare (39% dintre respondenți), a consumului de zahăr (39%) și consumul de cel puțin 5 porții de fructe și/sau legume (38%).
Factorul de risc cel mai puțin declarat că ar fi fost inclus în recomandările medicale este consumul de tutun (23% dintre respondenți declară că au fost sfătuiți să renunțe/evite fumatul).
Istoric medical
• Ponderea supraponderalității și obezității este mai mare la grupele de vârstă mai mare, iar vârsta se corelează pozitiv semnificativ cu indicele de masă corporală, acesta crescând odată cu înaintarea în vârstă.
• Supraponderalitatea și obezitatea se întâlnesc cu o frecvență semnificativ mai mare la genul masculin, iar în ceea ce privește prevalența obezității și supraponderalității pe medii de rezidență nu se înregistrează diferențe semnificative.
• Grupa de vârstă la care frecvența afecțiunilor declarate (hipercolesterolemie, hiperglicemie/diabet zaharat, hipertensiune arterială) este semnificativ mai mare, este cea de 50-64 ani. • Afecțiunile autodeclarate au o prevalență semnificativ mai mare la genul feminin.
• 30% dintre respondenții cărora li s-a măsurat la un moment dat tensiunea arterială declară că au prezentat hipertensiune arterială, frecvența acesteia fiind semnificativ mai mare la femei și la grupa de vârstă 50-65 ani (50% dintre respondenții care și-au măsurat TA).
• Dintre cele 165 persoane care afirmă că au prezentat valori crescute ale glicemiei, 44% declară că urmează medicație alopată, iar 11% că fac tratament cu insulină.
• Cea mai frecvent utilizată categorie de medicamente este cea alopată, iar tratamentele alternative nu înlocuiesc medicația alopată, ci vin în completarea acesteia.
• Respondenții declară că au primit recomandări de la medic cel mai frecvent privind reducerea consumului de grăsimi, menținerea/scăderea greutății corporale și efectuarea de activitate fizică.
Activitatea fizică
Munca fizică intensă este efectuată de aproximativ o pătrime dintre români, în principal de către bărbați și locuitorii din mediul rural. Respondenții din mediul rural prestează muncă fizică de intensitate mare cu o pondere de aproximativ un sfert mai crescută decât cei din mediul urban. 71% dintre respondenți declară că fac minim 30 minute de mișcare (fie mers pe jos, fie cu bicicleta) zilnic.
20% dintre respondenți efectuează sport sau alte activități recreative de intensitate medie sau crescută , un număr mediu de 3 zile săptămânal. Bărbații, respondenții din mediul urban și cei cu vârstă de 18-34 ani se implică în activități fizice recreaționale sau sportive într-un număr semnificativ mai mare.
Principalul factor motivant în practicarea activităților fizice este menținerea sănătății. Pentru respondenții de gen masculin și persoanele mai vârstnice acest factor este mai important decât pentru femei și tineri. Femeile și tinerii sunt mai interesați în practicarea ativităților fizice pentru a arăta bine și pentru a scădea în greutate.
Legat de comportamentul sedentar, respondenții declară că își petrec, în medie, 213 minute (aprox. 4 ore) zilnic stând pe scaun sau culcat în afara timpului petrecut dormind.
Dieta
Consumul mediu zilnic de fructe sau de legume în rândul respondenților este de 2,28 porții. 54% dintre respondenți consideră că ar trebui să consume zilnic 3 porții de fructe/legume. Deși respondenții consideră că ar trebui să consume zilnic mai puține porții decât recomandările bazate pe dovezi științifice (5 porții fructe/legume pe zi), nici această cantitate nu este consumată.
Respondenții tineri cu vârste cuprinse între 18 și 34 ani au cel mai mic consum mediu zilnic de fructe și legume (2,07 porții/zi), ceea ce determină necesitatea unor intervenții de educație pentru sănătate în rândul populației tinere.
Alimentele consumate zilnic de către cei mai mulți dintre respondenți sunt fructele (70% dintre respondenți), cafeaua (69%) și legumele (68%). Alimentele care nu au fost deloc consumate de către respondenți în săptămâna anterioară studiului sunt băuturile îndulcite/sucuri (57%), produsele de cofetărie/ patiserie (51%) și cartofii prăjiți (49%).
În general, românii iau mesele principale ale zilei acasă, consumând, în medie, aproximativ 2 mese pe săptămână în oraș. Cei care consumă mai multe mese care nu sunt pregătite acasă sunt bărbații, locuitorii din mediul urban și tinerii.
Igiena alimentară
În urma analizei răspunsurilor, majoritatea respondenților sunt informați cu privire la regulile de igienă alimentară și declară că le respectă: spălatul pe mâini înainte de manevrarea alimentelor și în timpul preparării lor (99,5%), spălatul pe mâini după folosirea toaletei (99,9%), protejarea bucătoriei și zonelor de gătit împotriva insectelor, paraziților și animalelor (97,9%) și spălarea și dezinfectarea suprafețelor și ustensilelor utilizate pentru prepararea hranei (94,7%).
Cea mai folosită sursă de apă pentru pregătirea alimentelor este apa de robinet (71%). În ceea ce privește analiza și informarea despre calitatea apei utilizate, peste jumătate dintre respondenți (58%) nu au analizat și nici nu s-au informat vreodată cu privire la calitatea apei utilizate pentru pregătirea alimentelor. 4.5 Igiena personală
Mai mult de jumătate dintre respondenți fac duș sau baie zilnic și își spală părul o dată la două zile. Respondenții din mediul rural declară că își fac duș/baie cu o frecvență mai mică (56% zilnic, comparativ cu 63% la respondenții din urban). De asemenea, frecvența acestui obicei scade odată cu scăderea veniturilor.
Schimbarea lenjeriei intime se face de către cei mai mulți dintre respondenți (78%) zilnic sau de două ori pe zi.
Comportamente cu risc pentru răniri accidentale
• Respondenții sunt mai atenți la siguranța în timpul călătoriei cu mașina, 81% dintre ei putând întotdeauna centura de siguranță, în timp ce atenția acordată siguranței în timpul mersului pe bicicletă este scăzută. Frecvența de folosire a căștii de protecție întotdeauna este de 7%, iar 87% dintre respondenți declară că nu au utilizat casca de protecție niciodată în timpul mersului cu bicicleta.
Consumul de alcool
Mare parte dintre respondenți au consumat alcool cel puțin o dată (81%), ponderea fiind mai mare în rândul bărbaților (93%).
Ponderea celor care declară că au consumat alcool mai recent scade: puțin peste jumătate au consumat alcool în ultimul an și două treimi în ultima lună.
Bărbații și respondenții din mediul rural au consumat cu o frecvență mai crescută alcool în ultima lună
Aproximativ un sfert dintre respondenți au renunțat la un moment dat la consumul de alcool din cauza unor probleme de sănătate.
Consumul de tutun
Prevalența declarată a fumatului este de 30%, iar vârsta medie la care aceștia au fumat prima dată este de 19 ani. Cu toate acestea, mai mult de jumătate dintre respondenți declară că s-au apucat de fumat mai devreme de 18 ani.
Frecvența cu care respondenții declară că s-au apucat de fumat înainte de 14 ani este semnificativ mai mare în mediul rural, la sexul masculin și la respondenții de 18-34 ani.
Aproape jumătate dintre respondenții care nu sunt fumători în prezent declară că au fumat sau au încercat să fumeze la un moment dat.
Principalul motiv pentru care respondenții declară că fumează este reprezentat de eliminarea stresului.
Marea majoritate a fumătorilor declară că au fost sfătuiți de către cadrele medicale să renunțe la fumat din motive de sănătate. Jumătate dintre aceștia au și încercat în ultimul an să renunțe la fumat, majoritatea dintre ei neapelând la niciun ajutor. Cei care au dorit un sprijin în renunțarea la fumat au folosit în cele mai multe cazuri înlocuitori ai nicotinei.
Sursa: http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2017/07/COMPSAN2.pdf
MEDIUL TEHNOLOGIC
Sisteme centralizat de gaze medicale
Instalatie aer medical MedPlus
mVAC-vacuum medical
Sistem de colectare a gazului anestezic
Sistem de control distributie MCS2
Medizone
Medipoint 26
Envirom – consola gaze medicale
Unitate terminala Gem 10
Conducte de gaz medical
Paturi si mobilier saloane
AvantGuard 800
AvantGuard 1200
AvantGuard 800 LTC
Mobilier saloane
Mobilier maternitati
Masa de interventie
Mobilier salon unic de nastere
Echipamente clinici de specialitate
Mentinand acelasi drum, cautam continuu sa oferim clientilor nostri solutii complexe, la cele mai inalte standarde, cu cel mai bun raport pret-calitate si specifice. In acest sens ne-am dezvoltat portofoliul de echipamente pe specialitati: dializa si tratament, ORL, recoltare sange, mese pentru interventii minore, mese de examinare cu inaltime fixa sau variabila, mese ginecologice, canapele de examinari ecografice, lampi de examinare si interventie,electrocautere si instrumentar chirurgical.
Mobilier specializat
Canapea examinare Quest
Canapea examinari ecografice si dermatologice
Masa ginecologica Elite
Canapea recoltari Deneo
Lampi examinare / interventie
Electrocautere
Minicutter
ME 102
ME 200, ME 400
Instrumentar chirurgical
Sterilizare
Sterilizatoare abur
Sterilizatoare de joasa temperatura cu formaldehida
Sterilizatoare de joasa temperatura cu plasma – Seria SPS
Sterilizatoare de joasa temperatura pentru endoscoape flexibile – Seria ERS
Echipamente de spalare – dezinfectie
Software management sterilizare Itineris
Sisteme de detective si alarmare in caz de incediu
Sisteme de apel medical
Sisteme de transport pneumatic
Logistica intraspitaliceasca
Logistica intraspitaliceasca
Persolife
Evolight
Sursa: http://www.gadagroup.ro/infrastructura_medicala
MEDIUL SOCIO-DEMOGRAFIC
Sursa: http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Romania_in_cifre_breviar_statistic_2018.pdf
Situația României la 1 Ianuarie
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Previziuni pentru următorii 30 de ani
Sursa: https://www.worldometers.info/demographics/romania-demographics/#urb
La 1 ianuarie 2019 populația României dupã mediu de proveniență a fost de 19.405.156 miloane persoane, în scădere comparativ cu 1 ianuarie 2018 cu 125.475 mii persoane. Rapotându-ne la ultimii 11 ani, populația României a scăzut din anul 2009 cu 1.035.134 miloane persoane. Aceaste scãdere a fost cauzate, în special, de sporul natural negativ al populației.
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Din punct de vedere al mediului de rezidență, numărul persoanelor scade progresiv anual:
În mediul urban, în ultimii 11 ani s-a înregistrat o scădere de 561.343 mii persoane;
În mediul rural, în ultimii 11 ani s-a înregistrat o scădere de 473.791 mii persoane.
Așa cum se poate observa și din graficul de mai sus, numărul persoanelor atât din mediu urban, cât și din mediul rural se află pe un trend descendent. Deș, poate din grafic această scădere pare insesizabilă, contabilizând în numărul total al populației, se observă că situația se agravează de-a lungul celor 11 ani.
Anul 2019
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Conform graficului de mai sus, ponderea distribuției persoanelor din România după mediul de rezidență, în anul 2019, este aproximativ egală. Mediul urban înregistrează o pondere de 54% din totalul persoanelor rezidente, iar mediul rural restul de 46%.
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Bărbați în perioada 2009 – 2019 un procent aproximativ de 49%.
Femei în perioada 2009 – 2019 un procent aproximativ de 51%.
Aceast lucru confirmă distribuția egală pe sexe în țara noastră.
Sursa: https://www.worldometers.info/demographics/romania-demographics/#urb
Previziuni pentru anul 2020:
Sursa: https://www.worldometers.info/demographics/romania-demographics/#urb
Sursa: https://www.worldometers.info/demographics/romania-demographics/#urb
Împărțirea populației pe grupe de vârstă
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Anul 2019
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Așa cum se poate observa din tabelul și graficul de mai sus, vârsta populației predominante în anul 2019, este de peste 35 de ani, rezultând deci, o Românie îmbătrânită. Lucrurile nu stau diferit nici în restul anilor. Proporțiile se păstrează din anul 2009, până în anul 2019. Cel mai îngrijorator lucru nu este faptul că persoanele de peste 35 de ani predomina, ci faptul că însumând toate celelalte 3 categorii (și anume sub 14 ani, 14-18 ani și 19-35 ani), tot nu se depășește procentul de 60%. De aici se justifică sporul negativ al țării.
Previziuni pentru anul 2020:
Sursa: https://www.worldometers.info/demographics/romania-demographics/#urb
Vârsta medie a populației
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Vârsta medie a populației rezidente a țării a crescut de la 40,8 ani (1 iulie 2012) la 42 ani (1 iulie 2018), vârstă medie ce caracterizeazã țările cu o populație „adultã” și încadrându-se în grupa predominantă (peste 35 ani).
Populația feminină, cu o vârstă medie de 43,6 ani a fost la data de 1 iulie 2018 mai îmbătrânită decât cea masculinã (40,3) cu 3,3 ani.
Vârsta medie a populației după domiciliu a crescut de la 40,4 ani (1 iulie 2012) la 41,9 ani (1 iulie 2018) în mediu urban și de la 41,1 (1 iulie 2012) la 42,1 (1 iulie 2018) în mediul rural.
Previziuni pentru anul 2020:
Sursa: https://www.worldometers.info/demographics/romania-demographics/#urb
Speranța de viață la naștere conform Eurostat
Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/web/health/statistics-illustrated
România se încadrează din punct de vedere al speranței de viață la naștere al femeilor între 58,1 – 60 ani, destul de scăzut față de celelalte state din UE.
Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/web/health/statistics-illustrated
Durata medie a vieții
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Durata medie a vieții populației rezidente a crescut de la 73,76 ani (anul 2009) la 75,88 ani (anul 2018), durată medie ce reprezintă un factor important în descoperirea stării de sănătate a unei țări.
Populația feminină, cu o durată medie a vieții de 79,4 ani a fost în anul 2018 mai longevivă decât cea masculinã (72,41) cu aproximativ 7 ani.
Durata medie a vieții populației după mediu de rezidență a crescut de la 75,04 (anul 2009) la 77,16 ani (anul 2018) în mediu urban și de la 72,18 (anul 2009) la 74,26 (anul 2018) în mediul rural. De aici rezultă faptul că în cei din mediul urban au o durată medie a vieții mai mare decât cei din mediul rural, justificat prin condițiile de trai mai bune și veniturile mai mari.
Deși la Eurostat anunță o speranță de viață mai mică de viață la naștere a femeilor, statisticile noastre adaugă alți 20,93 ani în anul 2017 la durata finală a vieții.
Starea de sănătate se evaluează totuși prin anumiți indicatori ce vizează fenomene demografice specific precum durata medie de viață (speranța de viață la naștere), natalitatea, mortalitatea, la care se adaugă și evaluarea factorilor care influențează din ,,exterior” sănătatea: serviciile sanitare, mediul sau stilul de viață.
Speranța de viață la naștere – indicator sintetic de evaluare a stării de sănătate dependent de dezvoltarea socio-economică
Natalitatea – component pozitivă a mișcării natural a populației, reprezentând frevcența nou-născuților vii în populația unei țări
Mortalitatea – component negative a mișcării natural, reprezentând momentul demografic al deceselor într-o populație dată și într-o perioadă de dată de timp.
Sursa: http://www.rejournal.eu/sites/rejournal.versatech.ro/files/articole/2014-05-12/2352/rej22decembrie2006p5-p13.pdf
NATALITATEA
Numărul de născuți vii pe sexe și medii de rezidență
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Legat de natalitate, se poate observa conform tabelului și graficului de mai sus, faptul că de-a lungul celor 10 ani, aceasta a scăzut considerabil cu 32.218 mii persoane, fie că vorbim despre sexul persoanelor născute sau de mediu de rezindență.
În mediul urban s-a înregistrat o scădere de-a lungul celor 10 ani de 17.581 de persoane, iar în mediul rural de 14.637 mii persoane.
Referitor la sexul persoanelor născute din 2009 până în 2018, numărul bărbaților a scăzut cu 16.470 mii, iar cel am femeilor cu 15.478 mii.
Toate aceste scăderi se reflectă în sporul natural negative al țării noastre.
Număr avorturi
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Un factor îngrijorător al sporului natural îl reprezintă numărul masiv al avorturilor înregistrat de-a lungul anilor la femeile de toate vârstele. Deși de-a lungul celor 10 ani, avorturile au scăzut cu 63.439 mii copii nenăscuți, dovedind că lumea a devenit mai conștientă și responsabilă de viața unui nou copil, numărul final din 2018 tot este îngrijorător. Copii concepuți în mediul rural cu o posibilitate de trai foarte scăzută și cei nedoriți de părinți din diverse alte motive, încă reprezintă o problemă în România, favorizând mortalitatea în bilantul sporului natural final.
MORTALITATE
Caracteristicile generale ale mortalității în România sunt:
– Decesele prin bolile aparatului cardiovascular
– Ponderea deceselor cauzate de tumori maligne la vârste tinere
– Bolile aparatului respirator
– Accidente, traumatisme
– Creștea moralității în vestul și sud-vestul țării, prin îmbătrânirea populației
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Legat de mortalitate, se poate observa conform tabelului și graficului de mai sus, faptul că de-a lungul celor 10 ani, aceasta a crescut cu 395 de persoane de sex masculine și cu 5855 de persoane de sex feminin. Deși diferența din anul 2018 față de anul 2009 este mai mare la sexul feminine, per total sexul masculine înregistrează un procent de 52% din totalul persoanelor decedate. Numărul acestora nu prezintă fluctuații foarte mari, dar își păstrează valoarea ridicată de-a lungul anilor, ajungându-se la acest procent final.
SPOR NATURAL
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Însumând cei doi factori de mai sus, mortalitatea și natalitatea, rezultă sporul natural ilustrat în tabelul și graficul de mai sus. Așadar, se observă ca valoarea acestuia rămâne negativă și crește anual. Comparând anul 2009 cu anul 2018, valoarea sporului a crescut cu 38468. Atât mediu urban, cât și mediul rural au prezentat fluctuații valorice de-a lungul anilor, singura diferență fiind faptul că mediul urban a atins de trei ori valori pozitive, demonstrând calitatea vieții.
Pornind de la creșterea așteptărilor noastre privind eficiența și performanța îngrijirii medicale, relația cetățeanului cu sistemul medical se modifică, după cum și relația dintre generatorul principal de resurse pentru sistem – statul și domeniul medical suferă modificări. În acest context, așteptările noastre îndreptățite sunt ca medicina să găsească soluții pentru rezolvarea cvasitotalității problemelor de sănătate cu care ne confruntăm, pentru că mulți „inamici” tradiționali ai umanității par a fi fost eliminați sau serios slăbiți – pentru prima dată în istoria umanității, în anul 2010, obezitatea a ucis mai mulți oameni decât foametea și malnutriția la un loc (mai mult de 3 milioane de oameni au murit datorită obezității, în vreme de foametea a ucis aproape 1 milion de oameni), mai mulți oameni au murit de bătrânețe decât de boli infecțioase și mai mulți oameni s-au sinucis decât au fost uciși în războaie, atentate teroriste sau crime (Harari, 2016, pp. 19 – 45). Mai mult, generarea resurselor pentru îngrijirea sănătății rămâne, în mare parte, responsabilitatea statului, după cum este și asigurarea echității îngrijirii.
Dar în accepțiunea comună reprezentarea factorilor determinanți ai sănătății nu este creditată, în sporirea duratei vieții, cu aceeași importanță ca și cercetarea medicală ori serviciile medicale, iar politicile și inițiativele globale ale O.M.S. și ONU încearcă să schimbe acest lucru. Economia sănătății poate să ofere răspunsuri la o parte din aceste întrebări.
Sursa: http://www.ince.ro/TEZAMIHAILAVIOREL.pdf
Factorii care influențează starea de sănătate a populației –
CONSUMUL DE ALCOOL
Figura de mai sus prezintă procentul de persoane în vârstă de 15 ani și peste consum de alcool care au raportat că au avut un episod de băutură alcoolică cel puțin o dată pe lună în timpul celor douăsprezece luni anterioare sondajului. Aproape unul din cinci europeni care beau alcool au ingerat mai mult de 60 g de etanol pur, într-o singură ocazie, cel puțin o dată pe lună în 2014. Această proporție a variat foarte mult în statele membre ale UE, de la 5,2% în Cipru la peste 30% în Irlanda ( 32,2), Germania (33,0%), Finlanda (33,9%), Luxemburg (34,5%), România (34,9%) și un vârf de 37,4% în Danemarca. Norvegia a înregistrat, de asemenea, o pondere relativ ridicată a celor care au raportat consumul de băuturi binge cu o singură ocazie cel puțin lunar (44,0%).
Printre cei care beau alcool, bărbații au avut mai multe șanse decât femeile să raporteze că au avut un episod de băutură alcoolică cel puțin o dată pe lună în 2014. În medie, procentul respectiv pentru bărbați a fost de 2,3 ori mai mare decât cel pentru femei (28,3% pentru bărbați și 12,3% pentru femei). Modelul a fost uniform în toate țările UE-28, cu diferențe evidente între proporțiile înregistrate pentru cele două sexe. Mai exact, cele mai mari lacune dintre bărbați și femei au fost observate în Letonia (o diferență de 25,1 puncte procentuale), Lituania (25,6 puncte procentuale diferență), Finlanda (26,1 puncte procentuale diferență), Estonia (27,3 puncte procentuale diferență) și România (34,8) diferență de puncte procentuale).
Sursa:https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Alcohol_consumption_statistics#General_overview
CONSUMUL DE FRUCTE ȘI LEGUME
În 2014, 65,7% din populația UE-28 în vârstă de 15 ani și peste a raportat că a consumat zilnic cel puțin o porție de fructe și legume. Acest procent a variat de la mai puțin de 50% în Bulgaria și România la peste 75% în Italia, Regatul Unit, Portugalia și Belgia.
Figura de mai sus se concentrează asupra proporției populației în funcție de numărul de porții de fructe și legume consumate pe zi. În medie, mai mult de jumătate din populația din UE-28 a raportat că consumă de la una la patru porții de fructe și legume pe zi, în timp ce aproximativ una din șapte persoane a raportat un consum zilnic de cel puțin cinci fructe și legume.
În UE-28, consumul zilnic de fructe și legume a diferit mult; un sfert din populație sau mai multe din Olanda, Danemarca, Irlanda și Regatul Unit au consumat cel puțin cinci porții de fructe și legume pe zi, comparativ cu mai puțin de 8% din populație în Grecia, Slovenia, Austria, Croația, Bulgaria și România. În schimb, mai mult de jumătate din populație din Bulgaria și România (58,6% și, respectiv, 65,1%) au declarat că fructele și legumele nu sunt incluse în dieta lor zilnică.
Sursa:https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Fruit_and_vegetable_consumption_statistics#General_overview
EFECTUAREA ACTIVITĂȚILOR SPORTIVE
În 2014, aproximativ 44% din populația UE-28 în vârstă de 15 ani și peste a raportat că a participat la sporturi aerobe cel puțin o dată pe săptămână (tabelul 1). Această cotă a variat de două ori în întreaga UE; de la mai puțin de 11% în Bulgaria și România, comparativ cu mai mult de 70% în Finlanda, Danemarca, Austria, Suedia, precum și Islanda. Aceste țări au fost, de asemenea, pe primul loc în ceea ce privește ponderea populației care desfășoară activități destinate să consolideze musculatura (mai mult de 44% din populație). Germania și Slovenia s-au numărat, de asemenea, printre țările care au înregistrat rate relativ ridicate în activitățile de întărire musculară (44,1% și, respectiv, 37,5%), spre deosebire de România, Polonia, Malta, Cipru și Croația, unde mai puțin de 10% din populație era angajată. în astfel de activități.
În ceea ce privește transportul activ din punct de vedere fizic, un număr de 78,4% dintre europeni au petrecut cel puțin 10 minute de mers continuu pentru a ajunge și din locuri în cel puțin o zi într-o săptămână obișnuită. Această pondere a fost relativ mare la majoritatea statelor membre ale UE, deoarece a reprezentat mai mult de două treimi din populația de referință. Proporția respectivă a fost puțin mai mică în Portugalia (60,7%), precum și în Islanda (56,2%) și Norvegia (66,0%). Cea mai notabilă excepție a fost Cipru (16,5%). Ciclismul a fost o activitate fizică favorizată pentru naveta pentru mai mult de o treime a populației din Slovacia, Slovenia, Republica Cehă, Ungaria și Danemarca. Acesta a fost preferat de mai puțin de una din zece persoane din Cipru, Malta, Portugalia, Regatul Unit și Grecia.
Sursa:https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Health-enhancing_physical_activity_statistics
Sursa: https://www.atkearney.ro/article/?/a/romanian-health-and-fitness-market
Sursa: https://www.atkearney.ro/article/?/a/romanian-health-and-fitness-market
Pe piețele mature, precum majoritatea țărilor din vestul Europei, creșterea a fost susținută de forța operatorilor de fitness cu costuri reduse, crescând accesibilitatea pentru fitness a populației.
Pe piețele mai imature, cum ar fi țările din Europa de Est, creșterea a fost determinată de o creștere a venitului disponibil real, deschizând piața fitnessului către mai multe persoane.
România a fost una dintre piețele de fitness cu cea mai rapidă creștere, determinată atât de penetrare, cât și de creșterea prețurilor.
Perspective de dezvoltare pentru piața românească de sănătate și fitness
Piața românească de sănătate și fitness – estimată la aproximativ 812.000 de membri și o valoare de 248 milioane EUR – a înregistrat o creștere anuală de două cifre în ultimii 5 ani. Aceleași tendințe care au influențat piața europeană de sănătate și fitness au determinat creștere și pe piața românească. În plus, mai multe tendințe locale sunt vizibile, în principal în București și alte câteva orașe importante (Cluj, Timișoara, Iași):
Extinderea serviciilor oferite în principal de centrele de fitness cu format mai mare care oferă o gamă mai largă de clase de fitness și facilități de grup, precum piscine
Cerere crescută pentru cluburi de fitness premium, însoțită de o disponibilitate mai mare de plată
Utilizarea sporită a fluxurilor de venituri, cum ar fi cursuri de instruire personală și achiziționarea de produse alimentare, băuturi și produse nutritive pentru sport
Sursa: https://www.atkearney.ro/article/?/a/romanian-health-and-fitness-market
Sursa: https://www.atkearney.ro/article/?/a/romanian-health-and-fitness-market
CONSUMUL DE TUTUN
În rândul bărbaților, proporția fumătorilor zilnici a variat de la 7,5% în Suedia la 37,3% în Cipru, în timp ce la femei, proporția a variat de la 8,3% în România la 22,0% în Austria. În 26 din aceste state membre, proporția de fumători zilnici a fost mai mare în rândul bărbaților decât în rândul femeilor, cu Suedia ca singura excepție, cu aproape 2 puncte procentuale (pp) mai puțin de fumători bărbați, comparativ cu fumătorii. Cea mai mare diferență de gen, în punct procentual, a fost în Lituania și România, unde proporția fumătorilor zilnici în rândul bărbaților a fost în jur de 24 pp puncte peste ponderea înregistrată în rândul femeilor. Diferențele de gen care depășesc 20 de puncte au fost, de asemenea, observate în Cipru și Letonia (a se vedea figura 1). Cele mai mici diferențe de gen au fost observate în Finlanda (2 pp), Regatul Unit și Danemarca (1 pp).
Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Tobacco_consumption_statistics#Daily_smokers_of_cigarettes
PIB/locuitor
COMPARATIV CU TRIMESTRUL II 2019, PRODUSUL INTERN BRUT ÎN TRIMESTRUL III 2019 A FOST, ÎN TERMENI REALI, MAI MARE CU 0,6%
Față de același trimestru din anul 2018, Produsul intern brut a înregistrat o creștere cu 3,0% pe seria brută și cu 3,2% pe seria ajustată sezonier;
În perioada 1.I-30.IX 2019, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu perioada 1.I-30.IX 2018, cu 4,0% pe seria brută și cu 4,1% pe seria ajustată sezonier.
Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii datelor trimestriale pentru anul 2017 în vederea reconcilierii cu datele anuale definitive, publicate în Comunicatul de presa nr. 255 din 10 octombrie 2019, precum și ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul III 2019, fiind rectificată față de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 256 din 10 octombrie 2019.
Evoluția Produsului intern brut trimestrial în perioada 2017 – 2019, calculată ca serie brută și serie ajustată sezonier, este prezentată în tabelul care urmează.
Sursa: http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/pib_tr3r2019.pdf
Seria ajustată sezonier
In trimestrul III 2019, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul intern brut a crescut cu 0,6%. Față de același trimestru din anul 2018 Produsul intern brut a înregistrat o creștere cu 3,2%.
In perioada 1.I-30.IX 2019, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2018, Produsul intern brut a crescut cu 4,1%.
Sursa: http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/pib_tr3r2019.pdf
Serie brută
Comparativ cu același trimestru din anul 2018, Produsul intern brut în trimestrul III 2019 a înregistrat o creștere cu 3,0%. In perioada 1.I-30.IX 2019, față de aceeași perioadă din anul 2018, Produsul intern brut a crescut cu 4,0%.
PIB/locuitor conform Eurostat (valoarea euro = 4,77 lei)
Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/sdg_08_10/default/table?lang=en
Orașele din România
Sursa: https://www.worldometers.info/demographics/romania-demographics/#urb
Repartiția veniturilor pe zone
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Capitolul 2 – Analiza micromediului de marketing
FURNIZORI
Furnizorii de servicii de sănătate umană și cei care au nevoie de aceste servicii se întâlnesc pe o piață numită serviciilor de sănătate, al cărei mecanism prezintă particularități față de celelalte piețe, atât din punctul de vedere al celor două forțe, cerere și oferta, cât și al terțului care plătește.
Exista două tipuri de pachete: minimal și de bază
Sursa: http://www.cnas.ro/cassalaj/media/pageFiles/Ghidul%20Pacientului%20spre%20Sanatate.pdf
Sursa: http://www.cnas.ro/cassalaj/media/pageFiles/Ghidul%20Pacientului%20spre%20Sanatate.pdf
Sursa: http://www.cnas.ro/cassalaj/media/pageFiles/Ghidul%20Pacientului%20spre%20Sanatate.pdf
SPITALUL este unitatea sanitară (publică, publică cu secții private sau privată) cu paturi, de utilitate publică,cu personalitate juridică, care furnizează servicii medicale persoanelor internate sau în ambulatoriu,participând la asigurarea stării de sănătate a populației. În conformitate cu Legea nr. 95 din 2006 privindreforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, acesta acordă servicii medicalepreventive, curative, de recuperare și paliative. Structura organizatorică a unui spital poate cuprinde dupăcaz: secții, laboratoare, servicii de diagnostic și tratament, compartimente, servicii sau birouri tehnice,economice sau administrative, servicii de asistență prespitalicească și transport urgențe, structuri de primiri urgențe. Spitalele pot avea în componența lor structuri care acordă servicii ambulatorii de specialitate, serviciide spitalizare de zi, îngrijiri la domiciliu și servicii paraclinice ambulatorii. Spitalele au obligația să desfășoare activitatea de educație medicală și cercetare pentru medici, asistenți medicali și alt personal sanitar. În numărul spitalelor prezentat în publicație sunt luate în considerare spitalele și unitățile medicale assimilate spitalelor – institutele, centrele medicale și clinicile medicale cu paturi de spitalizare continuă sau spitalizare de zi, conform structurii organizatorice aprobate de Ministerul Sănătății.
Din totalul spitalelor și al unităților medicale asimilate spitalelor care au funcționat în anul 2018, numai 342 spitale au fost unități mari (cu peste 100 de paturi pentru spitalizare continuă sau de zi), iar 265 spitale au fost unități mici (cu mai puțin de 50 de paturi). Numai 58,0 % dintre spitale (398 unități) au acordat îngrijiri pacienților atât în regim de spitalizare continuă, cât și de spitalizare de zi, 18,4% dintre spitale (126 unități) au furnizat numai servicii cu internare continuă, iar 23,6 % (162 unități) au furnizat numai servicii pentru cazurile de zi (cu internare de zi).
Sursa:http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/activitatea_unitatilor_sanitare_anul_2018.pdf
Sursa:http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/activitatea_unitatilor_sanitare_anul_2018.pdf
Distribuția rețelei unităților sanitare pe medii de rezidență evidențiază faptul că rețeaua sanitară s-a dezvoltat, în principal, în mediul urban, unde s-au regăsit: 91,3% din numărul total de spitale și unitățile asimilate spitalelor și 93,2% din totalul ambulatoriilor integrate spitalelor și al ambulatoriilor de specialitate, 97,8% din totalul dispensarelor medicale, 98,1% din totalul policlinicilor, 98,2% din centrele medicale de specialitate, 97,4% din unitățile de ambulanță, transport pacienți și SMURD, precum și toate centrele de sănătate mintală, centrele de transfuzie sanguină și sanatoriile TBC
În mediul rural, asistența medicală primară a fost asigurată de 40,3% dintre cabinetele independente de medicină de familie. Totodată, 60 de spitale și alte unități medicale asimilate spitalelor în structura cărora s-au regăsit 24 de ambulatorii de spital, un număr de 8 ambulatorii de specialitate, 4 centre de diagnostic și tratament, unul din cele două sanatorii de neuropsihiatrie au oferit asistență medicală de specialitate în mediul rural. De asemenea, în mediul rural au funcționat 59,7% dintre unitățile medico-sociale, 67,4% dintre punctele de lucru ale farmaciilor și drogherii, 3 din cele 9 centre multifuncționale, precum și cele două preventorii existente
În anul 2018, distribuția paturilor pentru internare continuă din unitățile sanitare pe medii de rezidență s-a prezentat astfel: mediul urban a dispus de 92,6% din totalul paturilor din spitale7, de 79,8% din totalul paturilor din sanatoriile balneare, de 71,4% din totalul paturilor din sanatoriile de nevroze sau de neuropsihiatrie, de 58,3% din totalul paturilor din centrele de sănătate (cu paturi de spital) și de totalitatea paturilor din sanatoriile TBC. În mediul rural, rețeaua unităților sanitare a dispus de toate paturile din preventorii și de 60,4% din paturile unităților medico-sociale.
Sursa:http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/activitatea_unitatilor_sanitare_anul_2018.pdf
Sursa:http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/activitatea_unitatilor_sanitare_anul_2018.pdf
Din punct de vedere al asigurării cu paturi, cele mai multe paturi de spital (130764 paturi, reprezentând 91,6%) au fost puse la dispoziția pacienților în spitalele mari (unități cu peste 100 de paturi fiecare), 6982 paturi de spital (4,9%) au fost disponibile în spitalele de dimensiune medie (unități cu 55-99 de paturi), iar 4942 paturi (3,5%) în spitale mici (cu mai puțin de 50 de paturi).
Sursa:http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/activitatea_unitatilor_sanitare_anul_2018.pdf
După specialitatea pentru care au fost alocate paturile din spitale în anul 2018, din numărul total de 133181 paturi pentru internare continuă, 12,3% au fost folosite pentru specialitatea psihiatrie, 10,5% pentru chirurgie, 8,9% pentru specialitatea interne, 6,5% pentru obstetrică-ginecologie, 6,4% pentru pneumologie, 13 6,1% pentru recuperare, medicină fizică și balneologie, 5,7% pentru pediatrie, 4,4% pentru cardiologie, 4,2% pentru neurologie, 4,0% pentru boli infecțioase, 3,8% pentru anestezie și terapie intensivă, 3,5% pentru neonatologie, câte 3,2% pentru oncologie și pentru ortopedie-traumatologie, iar 17,3% au fost paturi destinate altor specialități: ORL, oftalmologie, nefrologie, urologie, gastroenterologie etc.
Distribuția paturilor din spitale6 pentru internare continuă pe medii de rezidență a fost diferită în urban față de rural. Astfel, în anul 2018, din totalul de 123219 paturi care au funcționat în spitalele din mediul urban, cel mai mare număr de paturi pentru internare continuă a fost alocat următoarelor specialități: chirurgie (11,3%), interne (9,3%) și psihiatrie (8,9%)
În mediul rural au funcționat 9962 paturi de spital pentru internare continuă, reprezentând 7,5% din totalul paturilor pentru internare continuă înregistrate în spitale6 în anul 2018. Dintre acestea, mai mult de jumătate (5405 paturi, respectiv 54,3%) au fost paturi de psihiatrie, 21,5% (2140 paturi) pentru pneumologie, iar 24,2% (2417 paturi) au fost destinate celorlalte specialități.
Distribuția în profil teritorial a paturilor pentru spitalizare continuă din spitale6 evidențiază că în regiunea București-Ilfov s-a înregistrat cel mai mare număr de paturi de spital (23371 paturi), urmată de regiunea Nord-Est (20358 paturi), iar cel mai mic număr de paturi din spitale6 s-au înregistrat în regiunile Vest (12925 paturi) și Sud-Vest Oltenia (12839 paturi).
Cel mai mare număr de paturi din spitale s-a înregistrat în Municipiul București (21980 paturi), urmat de județul Iași în care s-au înregistrat aproape de 3 ori mai puține paturi (7499 paturi). La polul opus, cele mai puține paturi de spital pentru spitalizare continuă din spitale6 au fost înregistrate în județele Ialomița (859 paturi), Tulcea (831 paturi) și Giurgiu (807 paturi).
Sursa:http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/activitatea_unitatilor_sanitare_anul_2018.pdf
Gradul de utilizare a paturilor de spital din spitale și centre de sănătate a fost, în anul 2018, de 230 zile/an (234 zile/an în sectorul public și 169 zile/an în sectorul privat). Gradul de utilizare a paturilor din sanatorii TBC a fost de 242 zile/an, a paturilor din sanatoriile balneare de 196 zile/an, iar a celor din sanatoriile de nevroze 8 Pentru anul 2018 indicatorii sunt provizorii și calculați în funcție de populația rezidentă la 1 ianuarie 2018, estimată în condiții de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului Populației și al Locuințelor – 2011. 9 Pentru anul 2017 indicatorii relativi au fost calculați în funcție de populația rezidentă la 1 iulie 2017, estimată în condiții de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului Populației și al Locuințelor – 2011. 14 sau de neuropsihiatrie de 257 zile/an. În preventorii, gradul de utilizare a paturilor a fost de 171 zile/an, iar a celor din unitățile medico-sociale de 314 zile/an.
În anul 2018, gradul de utilizare a paturilor din unitățile rețelei sociale în care se acordă și îngrijire medicală, pe lângă îngrijirea socială, a fost de 292 zile/an în unitățile destinate persoanelor vârstnice și de 318 zile/an în unitățile destinate persoanelor cu dizabilități. În anul 2018, pacienții internați cu internare de zi în spitale au beneficiat de un număr de 9507 paturi pentru cazuri de zi.
Cele mai multe paturi pentru cazuri de zi au fost alocate specialităților: interne (14,2%), oncologie (10,4%), chirurgie (8,9%), obstetrică-ginecologie (7,0%), pediatrie (5,8%), cardiologie (4,7%), boli infecțioase (4,4%) și recuperare medicină fizică și balneologie (4,0%). Un număr de 3863 paturi pentru cazuri de zi (40,6%) au fost destinate celorlalte specialități medicale (psihiatrie, neurologie, diabet zaharat, nutriție și boli metabolice etc.).
Pe medii de rezidență, din totalul paturilor pentru cazurile de zi, 96,8% au funcționat în unitățile sanitare din mediul urban.
Sursa:http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/activitatea_unitatilor_sanitare_anul_2018.pdf
În anul 2018, rețeaua sanitară a acordat asistență medicală cu internare continuă pentru:
– 4228211 pacienți în spitale, cu 49733 pacienți (1,2%) mai mulți decât în anul 2017;
– 5588 pacienți în centrele de sănătate cu paturi de spital, cu 15 pacienți (0,3%) mai mulți decât în anul 2017;
– 3437 pacienți în sanatorii TBC, cu 5 pacienți (0,1%) mai mulți decât în anul precedent;
– 429 pacienți au beneficiat de asistență medicală în preventorii, cu 17 pacienți (4,1%) mai mulți decât în anul precedent;
– 2458 pacienți în sanatoriile de nevroze sau de neuropsihiatrie, cu 195 pacienți (7,4%) mai puțini decât în anul 2017;
– 22069 persoane în sanatoriile balneare, cu 2261 (11,4%) pacienți mai mulți decât în anul precedent;
– 7123 pacienți în unitățile medico-sociale, cu 112 pacienți (1,5%) mai puțini decât în anul 2017.
În funcție de tipul unității sanitare, în anul 2018, pentru pacienții cu internare continuă, cele mai mari durate medii de internare s-au înregistrat în unitățile medico-sociale (151,2 zile/pacient) și în preventorii (118,6 zile/pacient).
Cele mai mici durate medii de internare s-au înregistrat în centrele de sănătate cu paturi de spital (6,8 zile/pacient) și în spitale (7,2 zile/pacient).
Sursa:http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/activitatea_unitatilor_sanitare_anul_2018.pdf
În anul 2018, au beneficiat de internare de zi în spitale un număr de 4042086 pacienți, 56,0% dintre aceștia fiind de sex feminin.
În profil teritorial, cele mai multe cazuri de internare de zi în spitale s-au înregistrat în regiunile București-Ilfov (25,8% din totalul cazurilor de internare de zi înregistrate la nivel național) și Nord-Est și Nord-Vest (cu câte 15,7% fiecare din totalul cazurilor de internare de zi), iar cele mai puține în regiunea Vest (5,0% din totalul de cazuri de internare de zi ).
În Municipiul București în spitale s-au fost înregistrat 1012934 cazuri de internare de zi. Un număr important de cazuri de zi au fost înregistrate în județele Iași (334334 cazuri) și Cluj (325992 cazuri). Cele mai puține cazuri de internare de zi s-au înregistrat în județele Covasna (10625 cazuri) și Caraș-Severin (9664 cazuri). De tratament de specialitate cu internare de zi au beneficiat în anul 2018 și un număr de 444211 pacienți care au fost tratați în cele 12 centre de dializă și 57 de puncte de lucru ale centrelor de dializă. În rețeaua de asistență socială au beneficiat de îngrijiri medicale în unități rezidențiale 22504 persoane cu dizabilități și 11563 persoane vârsnice.
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
PERSONALUL SANITAR
Personalul responsabil cu asistența de sănătate publică are o serie de atribuții, după cum urmează: a) prevenirea, supravegherea și controlul bolilor transmisibile și netransmisibile b) monitorizarea stării de sănătate c) promovarea sănătății și a educației pentru sănătate d) sănătatea ocupațională e) sănătatea în relație cu mediul f) reglementarea primară și secundară în domeniul sănătății publice 33 g) managementul sănătății publice h) servicii de sănătate publică specifice i) servicii medicale și tratament specific, în cazul bolilor cu impact major asupra sănătății publice (TBC, HIV/SIDA, boli rare, cancer, diabet zaharat), precum și în cazul transplantului de organe, țesuturi sau celule.
Sursa: http://www.cnas.ro/cassalaj/media/pageFiles/Ghidul%20Pacientului%20spre%20Sanatate.pdf
Sistemul sanitar a fost deservit în anul 2018, de 331640 cadre sanitare. Dintre acestea, 35,0% (116066 persoane) au fost cadre sanitare cu pregătire superioară (medici, medici dentiști, farmaciști, fiziokinetoterapeuți, asistenți medicali și alt personal sanitar11: biologi, chimiști etc.), 43,8% (145317 persoane) au fost cadre medicale cu pregătire sanitară medie și 21,2% (70257 persoane) au fost personal sanitar auxiliar
Sursa:http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/activitatea_unitatilor_sanitare_anul_2018.pdf
În anul 2018, numărul medicilor a fost de 60585 persoane (cu 3,4% mai mulți decât în anul 2017), cel al medicilor dentiști a fost de 16457 persoane (cu 5,1% mai mulți față de anul precedent), iar cel al farmaciștilor a fost de 17620 persoane (cu 1,2% mai puțini față de anul 2017). Ponderea personalului sanitar de sex feminin în totalul medicilor a fost de 70,3%, în cel al medicilor dentiști de 66,8%, iar în cel al farmaciștilor de 89,8%.
Un număr de 1902 fiziokinetoterapeuți, 15345 asistenți medicali cu studii superioare și 4157 specialiști cu studii superioare (biologi, chimiști, profesori cultură-fizică-medicală etc.) au asigurat direct sau indirect îngrijirea medicală în unitățile din sistemul sanitar public și privat și în unitățile de ocrotire socială pentru persoanele vârstnice și pentru persoanele cu dizabilități. Unul din 5 medici a practicat medicina de familie, aproape două treimi dintre aceștia desfășurându-și activitatea în mediul urban.
Sursa:http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/activitatea_unitatilor_sanitare_anul_2018.pdf
Unitățile sanitare din mediul urban au dispus, în anul 2018, de un număr de 54875 medici (90,6% din totalul medicilor), 14426 medici dentiști (87,7%), 14201 farmaciști (80,6%), 129432 persoane cu pregătire sanitară medie (89,1%) și 61886 persoane cu pregătire sanitară auxiliară (88,1%).
În profil teritorial, în regiunea București-Ilfov își desfășoară activitatea cele mai multe cadre sanitare (60 de mii cadre sanitare), urmată de regiunea Nord-Est (cu 49 de mii cadre sanitare). Cele mai puține cadre sanitare sau înregistrat în regiunile Sud-Vest Oltenia (cu 33 de mii cadre sanitare) și Vest (cu 32 de mii cadre sanitare).
Repartizarea pe județe a personalului sanitar în anul 2018 evidențiază că cel mai mare număr de personal medical s-a înregistrat în Municipiul București, unde și-au desfășurat activitatea 13160 medici, 3142 medici dentiști, 2945 asistenți medicali cu studii superioare, 3627 farmaciști, 22110 personal sanitar mediu și 10275 personal sanitar auxiliar, precum și în județele Iași (3867 medici, 513 medici dentiști, 1225 farmaciști, 1039 asistenți medicali cu studii superioare, 6179 personal sanitar mediu și 3791 personal sanitar auxiliar) și Timiș (4376 medici, 1064 medici dentiști, 711 farmaciști, 685 asistenți medicali cu studii superioare, 6320 personal sanitar mediu și 2618 personal sanitar auxiliar).
Numărul cel mai mic de personal cu pregătire sanitară s-a înregistrat în județul Giurgiu, unde și-au desfășurat activitatea 318 medici, 79 medici dentiști, 153 farmaciști, 55 asistenți medicali cu studii superioare, 1102 personal sanitar mediu și 680 personal sanitar auxiliar.
Sursa:http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/activitatea_unitatilor_sanitare_anul_2018.pdf
În anul 2018, numărul populației ce a revenit, în medie, la un cadru medico-sanitar (sector public și privat) se prezintă astfel: 322 locuitori la un medic (1624 locuitori la un medic de familie), față de 334 locuitori9 care au revenit la un medic (1608 locuitori la un medic de familie) în anul 2017.
Un alt indicator statistic care evidențiază gradul de încărcare al personalului din sistemul sanitar îl reprezintă numărul de personal medico-sanitar ce revine la 10000 de locuitori și care a avut o evoluție relativ constantă în perioada 2017-2018. Astfel, în anul 2018, la 10000 locuitori8 s-au înregistrat, în medie, 31 medici (30 medici9 în anul 2017), 8 medici dentiști și 9 farmaciști (la fel ca în anul 2017) și 74 persoane cu pregătire sanitară medie (față de 73 persoane cu pregătire sanitară medie în anul 2017.
Comparativ cu celelalte țări din Uniunea Europeană, în România reveneau, în medie, mai mulți locuitori la un medic (344 locuitori la un medic), fiind depășită doar de Polonia cu 380 locuitori la un medic. În România, în anul 2016, au revenit, în medie, 1198 locuitori la un medic dentist. Cei mai mulți locuitori care au revenit, în medie, la un medic dentist s-au înregistrat în Polonia (2855 locuitori13 la un medic dentist) și în Malta (2128 locuitori la un medic dentist), iar cei mai puțini în Bulgaria (788 locuitori la un medic dentist). De asemenea, în România, unui farmacist i-au revenit, în medie, în anul 2016, 1147 locuitori. Cei mai multi locuitori care au revenit, în medie, unui farmacist s-au înregistrat în Olanda (3133 locuitori), iar cei mai puțini în Malta (476 locuitori)
Sursa:http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/activitatea_unitatilor_sanitare_anul_2018.pdf
Referitor la numărul paturilor de spital ce revin, în medie, la 100000 locuitori14, România (684 paturi) se situează alături de Polonia (664 paturi) și Lituania (669 paturi). Cele mai puține paturi la 100000 locuitori s-au înregistrat în Suedia (234 paturi la 100000 locuitori), iar cele mai multe în Germania (806 paturi).
Sursa:http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/activitatea_unitatilor_sanitare_anul_2018.pdf
MEDICI
În ultimii ani România se confruntă cu migrația medicilor. Dintr-un număr de aproape 41.000 medici care practicau în sistemul public de sănătate au rămas aproape 36.800 medici în 2017. În schimb, sectorul privat s-a dezvoltat din ce in ce mai mult și a reusit să-și crească numărul de medici cu circa 70% din 2012 până în 2017, ajungând să numere 21.800 medici.
În anul 2017, activitatea din sistemul de sănătate public și privat s-a desfăsurat în peste 60.000 unități medicale (49.000 de unități medicale în mediul urban și 11.000 unități medicale în mediul rural). În medie, anul trecut, România a avut un medic la 335 de locuitori, față de 345 în 2016.
În sistemul medical, aproximativ 15.700 de medici romani își practică meseria în străinatate, cu precădere în state din vestul Europei (Germania, Marea Britanie, Franța), arătau datele unui studiu ARPS de la sfârșitul anului trecut. Principalul motiv care a determinat decizia de a emigra a specialiștilor din domeniu, așa cum arata studiul, nu este venitul prea mic. Cel mai des invocate de specialiști au fost, în această ordine, corupția, lipsa oportunităților de dezvoltare profesională, avansarea în carieră nebazată pe merite profesionale, birocrația din instituțiile publice, veniturile mici și lipsa infrastructurii/echipamentelor tehnice.
Cele mai recente date ale Institutului National de Statistică (INS) arată că numărul de medici în mediul public în orașele mai dezvoltate a crescut considerabil din 2012 până în 2017, în timp ce ân județele mai slab dezvoltate, numărul medicilor din sistemul public a scăzut foarte mult. De exemplu: Iasi avea în 2012 în jur de 2.300 de medici, iar în 2017 numarul acestora a crescut până la aproape 2.800, în timp ce în Olt erau 700 de medici în mediul public în 2012, iar până anul trecut au rămas cu 250 de medici mai puțin. În Capitalî, din aproape 9.000 de medici din sistemul public de sănătate au rămas 8.400 de medici.
În același timp, odată cu creșterea investițiilor în sistemul privat de sănătate a crescut sși numărul medicilor care practică în unitati medicale private. În București în 2012 au fost înregistrați 2.600 de medici care lucrau în mediul privat, în timp ce anul trecut numărul acestora a ajuns la 4.300. De asemenea, în 2012 erau 14 județe cu mai puțin de 100 de medici care lucrau în unități medicale private: Harghita – 1 medic, Covasna – 19 medici, Mehedinți – 31 medici, Olt – 21 medici, iar cinci ani mai târziu: Harghita – 186 medici, Covasna – 152 medici, Mehedinți – 185 medici, Olt – 255 medici.
Sursa:https://www.wall-street.ro/articol/Social/234894/privat-vs-public-cum-a-evoluat-numarul-medicilor-in-ultimii-5-ani-judetele-cu-cei-mai-putini-si-mai-multi-medici.html#gref
NUMĂRUL MEDICILOR DUPĂ SPECIALITATEA MEDICALĂ, PE FORME DE PROPRIETATE ȘI SEXE, ÎN ANUL 2018
Sursa:http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/activitatea_unitatilor_sanitare_anul_2018.pdf
Sursa:http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/activitatea_unitatilor_sanitare_anul_2018.pdf
Sursa:http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/activitatea_unitatilor_sanitare_anul_2018.pdf
Salariile medicilor au crescut, însă criteriile de salarizare rămân un subiect tabu în sistem. Documentele oficiale transmise la solicitarea G4Media.ro de Spitalul CF2 din București arată salarii similare, în ciuda diferențelor uriașe de activitate.
Sursa: https://www.g4media.ro/document-inechitati-salariale-majore-in-sistemul-medical-un-medic-care-a-avut-anul-acesta-doar-15-de-pacienti-are-aproape-acelasi-salariu-cu-un-coleg-care-a-avut-865-de-pacienti.html
În spitalul din subordinea Ministerului Transporturilor există medici primari care au avut în acest an nu mai puțin de 865 de pacienți. Asta în timp ce, în același spital, încadrați pe același post, există medici care au avut doar 15 pacienți. Dacă medicul cu peste 860 de pacienți a încasat în acest an venituri în valoare de 186.826 lei, cel cu 15 pacienți a încasat un pic mai puțin. ”Doar” 148.188 lei.
Problema este că acesta din urmă a adus spitalului venituri de doar 22.967 lei, adică de aproape 56 de ori mai puțin decât veniturile aduse de colegul său cu 865 de pacienți (1.300.667 lei).
Dacă este să ne raportăm la statistica pe 2018 în ceea ce privește adresabilitatea pacienților pe medici, lucrurile arată și mai rău. În același Spital, CF2, lucrează medici care pe tot parcursul anului trecut au avut doar 4 pacienți și încasări salariale de 113.505 lei. Asta în timp ce alții au avut peste 1.300 de pacienți și venituri salariale de 145.288 lei.
Majoritatea managerilor de spitale consultați de G4Media.ro admit că aceasta este una dintre principalele probleme cu care se confruntă în sistem, dar spun că nu pot face nimic din cauza legislației care nu-i sprijină pentru a putea face o diferențiere pe baza performanței.
„Noi nu avem pur și simplu ce să facem. Atât timp cât un medic își respectă orele de program și vine în gardă, nu putem să-i departajăm, să-i diferențiem pe criterii de performanță. Asta este o problemă care s-a ridicat în urma creșterii salariilor și ar fi un lucru foarte benefic pentru sistemul sanitar. Medicii trebuia realmente să fie mai bine plătiți, dar să fie plătiți pe criterii de performanță. Nu toți la fel. Sunt medici care își justifică salariul și aduc de 30 de ori salariul pe care îl primesc, dar sunt și medici care nu își justifică nici măcar salariul pe o lună. Atât timp cât își respectă orele de program, eu nu pot să-l dau afară și nici să-i dau mai puțini bani. Conform legii, pacientul vine pentru spital. În realitate, pacientul vine pentru medic. Acei medici nu și-au creat această adresabilitare din cauza lentorii și dezinteresului lor total. Sunt cazuri de medici primari care au peste 50-60 de ani și au această problemă de adresabilitate. Este o problemă știută la nivel național”, a declarat pentru G4Media.ro Șerban Bucur, managerul Spitalului CF 2, București.
În acest moment în România, salariile medicilor încep de la 6.000 lei pentru cei care activează în medicina școlară si ajung până la 20.000 lei pentru cei care fac mai multe gărzi pe lună.
Sursa: https://www.g4media.ro/document-inechitati-salariale-majore-in-sistemul-medical-un-medic-care-a-avut-anul-acesta-doar-15-de-pacienti-are-aproape-acelasi-salariu-cu-un-coleg-care-a-avut-865-de-pacienti.html
PERSONAL SANITAR (EXCLUSIV MEDICI)
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Furnizori infrastructură medicală
Sursa: http://www.gadagroup.ro/infrastructura_medicala
INTERMEDIARI
FARMACII ȘI DROGHERII
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Sursa:https://www.zf.ro/zf-24/topul-celor-mai-mari-zece-retele-de-farmacii-din-romania-vanzari-de-9-miliarde-de-lei-in-2018-avans-de-25-si-peste-2-350-de-unitati-18177698
FARMACII ȘI DROGHERII ONLINE
Sursa: http://www.ms.ro/pacienti/#tab-id-3
Medicamente
Anunță lipsa unuia sau mai multor medicamente și verifică stocul de medicamente oncologice la nivelul spitalelor cu structuri in specialitatea oncologie la medicamentelipsa.ro . Pentru fiecare medicament lipsă anunțat, Ministerul Sănătății va pune la dispoziție public evaluarea situației în decurs de 4 zile lucrătoare, măsurile pe care autoritățile statului le întreprind pentru rezolvarea situației în decurs de 7 zile lucrătoare, precum și un sumar lunar al măsurilor întreprinse de autoritățile statului pentru rezolvarea situațiilor notificate.
Sursa: http://medicamentelipsa.ms.ro/
AMBULATORII
Cabinetele medicale de specialitate din ambulatoriul oferă următoarele categorii de servicii:
servicii medicale preventive;
de stabilire a diagnosticului;
de efectuare a tratamentului în regim ambulatoriu, în vederea protejării, menținerii sau îmbunătățirii stării de sănătate a populației, atât pentru persoanele asigurate, cât și pentru neasigurați;
servicii medicale de urgență, în limita competenței și a dotării cabinetelor cu aparatură, medicamente și instrumentar medical.
Pacienții asigurați au acces la toate serviciile medicale din ambulatoriu, acestea fiind decontate de casele de asigurări, în timp ce persoanele neasigurate beneficiază de servicii medicale de urgență. La cerere, neasiguraților le pot fi puse la dispoziție și alte servicii medicale, contra cost, cum ar fi următoarele: medicină internă, cardiologie, O.R.L., oftalmologie, chirurgie generală, obstetrică-ginecologie, neurologie, ortopedie și traumatologie, dermatovenerologie, endocrinolo- 18 gie, urologie, chirurgie și ortopedie infantilă, gastroenterologie, psihiatrie, psihiatrie pediatrică, pediatrie, hematologie, nefrologie, reumatologie, chirurgie plastică, microchirurgie reconstructivă, neurochirurgie, diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, oncologie medicală, medicină sportivă, planificare familială și medicina muncii.
Consultația medicală de specialitate din ambulatoriu include:
• anamneza, examenul clinic general, examenul clinic specific, stabilirea protocolului de explorări și/sau interpretarea integrativă a explorărilor și a analizelor de laborator disponibile, efectuate la solicitarea medicului de familie și/sau a medicului de specialitate, în vederea stabilirii diagnosticului;
• unele manevre specifice pe care medicul le consideră necesare;
• stabilirea conduitei terapeutice și/sau prescrierea tratamentului medical și igieno-dietetic, precum și instruirea în legătură cu măsurile terapeutice și profilactice;
• recomandare pentru îngrijiri medicale la domiciliu, după caz;
• recomandare pentru dispozitive medicale, după caz;
• evaluare clinică și paraclinică, prescrierea tratamentului și urmărirea evoluției bolnavilor cu afecțiuni cronice, în limita competențelor, trimestrial sau, după caz, lunar, conform prevederilor legale în vigoare.
La finalizarea consultației, medicul specialist are obligația de a elibera pacientului scrisoarea medicală pentru informarea medicului de familie, rețeta, unde este trecut tratamentul indicat și certificatul de concediu medical, dacă este cazul. Spitalul acordă servicii medicale paraclinice în ambulatoriu prin:
Laboratorul de analize medicale: • Hematologie • Biochimie • Imunologie • Analize de urină • Examene bacteriologice prelevate Laboratorul de radiologie și imagistică medicală: • Ecografie generală, părți moi, articulații, ecografie mamară • Angio Computer tomograf (CT) • CT craniu, torace, abdomen, pelvis, membre, coloană • Osteodensitometrie • Mamografie, radiografii
Laboratorul de explorări funcționale: •EKG, audiometrie, spirometrie, campimetrie computerizată •Endoscopie digestivă superioară cu biopsie •Rectoscopie, rectosigmoidoscopie, colonoscopie cu biopsie Serviciul de Anatomie Patologică •Examen histopatologic și de citologie, inclusiv examenul Babeș-Papanicolau.
Persoanele asigurate beneficiază de toate investigațiile paraclinice, necesare pentru stabilirea diagnosticului. Ele sunt efectuate în regim ambulatoriu și decontate de casele de asigurări, la recomandarea medicului de familie sau a medicului specialist, în funcție de diagnosticul prezumtiv. Programarea pentru investigațiile paraclinice se face direct, la fișierele Laboratorului de analize medicale și Radiologie și imagistică medicală. Deși consultațiile de specialitate și investigațiile paraclinice sunt, de obicei, gratuite, există situații în care pacienții trebuie să asigure costul acestora din propriile venituri:
• atunci când fondurile alocate serviciilor paraclinice sunt epuizate, iar pacientul solicită efectuarea investigațiilor și nu acceptă să fie programat la o altă dată, el va trebui să le plătească;
• dacă pacientul dorește să fie neapărat consultat de un medic anume, iar acesta are lista de programări completă pentru o perioadă mai mare de timp, el poate cere să fie primit într-un timp mai scurt, dar va trebui să achite costul consultației;
• dacă pacientul nu este asigurat (sau nu poate face dovada calității de asigurat) ori nu deține un bilet de trimitere, el va putea avea acces la serviciile medicale doar contra cost
Consultația medicală de specialitate din ambulatoriu se acordă asiguraților, pe baza:
• biletului de trimitere primit de la medicul de familie
• sau de la un medic de specialitate, numai după ce asiguratul a avut biletul de trimitere inițial eliberat de medicul de familie și numai în condițiile în care medicul trimițător se află în relație contractuală (contract sau convenție) cu casa de asigurări de sănătate.
Fac excepție de la prevederile anterioare cazurile de urgență medico-chirurgicală și consultațiile pentru afecțiunile confirmate, cronice, precum și serviciile de planificare familială care permit prezentarea directă la medicul de specialitate din ambulatoriu. Pacientul nu va mai avea nevoie de bilet de trimitere și se va putea prezenta direct la medicul de specialitate, pentru a doua și a treia consultație, în vederea stabilirii diagnosticului și/sau a tratamentului. Pentru a beneficia de consultație medicală în ambulatoriu, asigurații trebuie să prezinte următoarele documente:
biletul de trimitere completat corect și integral;
dovada calității de asigurat (cupon de pensie, adeverință de salariat/șomaj etc.);
actul de identitate. Serviciile medicale paraclinice în ambulatoriu se acordă pacienților asigurați, pe baza biletului de trimitere pentru investigații paraclinice, emis de medicul de familie sau medicul specialist.Pacienții neasigurați beneficiază de serviciile medicale clinice ambulatorii cu plată sau gratuit dacă:
afecțiunea se încadrează în categoria urgențelor medico-chirurgicale sau a bolilor infectocontagioase;
la aceste servicii bolnavii au acces pe baza actului de identitate sau a chitanței de plată a consultației, după caz. Serviciile medicale paraclinice în ambulatoriu se acordă persoanelor neasigurate numai cu plată
Pentru afecțiunile încadrate în categoria urgențelor medico-chirurgicale și a bolilor infectocontagioase din grupa A nu este necesară prezentarea biletului de trimitere și a documentelor care permit accesul pacientului la serviciile medicale clinice în ambulatoriul de specialitate, indiferent de calitatea de asigurat a acestuia. În toate situațiile în care pacienții neasigurați se prezintă în ambulatoriu, aceștia beneficiază de servicii medicale de urgență (anamneză, examen clinic și tratament), în limita competenței și a dotării tehnice a cabinetului medical, în cadrul căruia își desfășoară activitatea medicul de specialitate, și depistarea de boli cu potențial endemo-epidemic (examen clinic, diagnostic prezumtiv, trimiterea la spitalele de specialitate pentru confirmare și tratament). Pentru cazurile care nu pot fi rezolvate la nivelul cabinetului sau depășesc competența medicului de specialitate, acesta asigură trimiterea pacientului către structurile de urgență specializate. Consultația de urgență în ambulatoriu include toate serviciile medicale necesare, în limita competenței medicului de specialitate, acordate pentru rezolvarea situației care pune în pericol viața pacientului, precum și biletul de trimitere pentru internare în spital, pentru cazurile care depășesc posibilitățile de rezolvare în ambulatoriul de specialitate. Consultația de specialitate în ambulatoriu, pentru cazurile de urgență a persoanelor neasigurate, se acordă în baza actului de identitate prin care se certifică faptul că pacientul este cetățean român și, prin urmare, poate beneficia de servicii medicale de urgență gratuite.
Asigurații beneficiază de tratament în ambulatoriu în regim compensat sau gratuit, în funcție de patologia pe care o prezintă în baza prescripției medicale. Aceasta este emisă de medicul de familie, medicul specialist din ambulatoriul clinic sau de către medicul specialist la externarea din spital (medici care sunt în contract cu o casă de asigurări de sănătate). Perioadele pentru care pot fi prescrise medicamentele sunt de până la 3-7 zile, în cazul afecțiunilor acute, de până la 8-10 zile, în cazul afecțiunilor subacute și de până la 30-31 de zile, pentru bolnavii cu afecțiuni cronice. Pentru pacienții cu boli cronice stabilizate, pentru care a fost realizată deja o schemă terapeutică, medicii de familie pot prescrie medicamente pentru o perioadă de până la 90/91/92 de zile. Perioada este stabilită de comun acord de medicul prescriptor și asiguratul beneficiar al prescripției, aceasta fiind menționată sub rubrica aferentă CNP-ului/codului unic de asigurare. Acești asigurați nu mai pot beneficia de o altă rețetă medicală pentru boala cronică, eliberată în aceeași perioadă. Prescripția medicală eliberată de medicii din spitale la externarea bolnavului – în urma unui episod de spitalizare continuă/spitalizare de zi-, cuprinde medicamentația pentru maximum 30-31 de zile. Pentru bolnavii care sunt incluși în „Programul pentru compensarea în procent de 90% a prețului de referință al medicamentelor acordate pensionarilor cu venituri realizate numai din pensii de până la 700 lei pe lună”, medicul de familie poate prescrie medicamente în urma consultului realizat de alți specialiști, aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, pe baza scrisorii medicale. Reteța este eliberată pentru o perioadă de până la 90/91/92 de zile, aceasta fiind stabilită de comun acord de medicul prescriptor și asiguratul beneficiar al prescripției și menționată sub rubrica aferentă CNP-ului/codului unic de asigurare. Acești asigurați nu mai pot beneficia de o altă rețetă medicală pentru boala cronică, eliberată în aceeași perioadă. Prescripția medicală pentru cazurile cronice este valabilă maximum 30 de zile de la data emiterii acesteia, iar pentru afecțiunile acute și subacute, prescripția medicală este valabilă maximum 48 de ore. Pentru prescrierea medicamentelor cu și fără contribuție personală, care se acordă în tratamentul ambulatoriu, se utilizează numai prescripția medicală electronică on-line și, în cazuri justificate, prescripția medicală electronică off-line
Prescripția medicală electronică on-line și off-line este un formular utilizat în sistemul de asigurări sociale de sănătate, necesar pentru prescrierea medicamentelor, cu și fără contribuție personală, în tratamentul ambulatoriu. Prescripțiile medicale aferente medicamentelor fără contribuție personală se eliberează în următoarele situații: • pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 0-18 ani, gravide și lăuze, tineri de 18-26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenți de liceu până la începutul anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni, ucenici sau studenți, care beneficiază de gratuitate suportată din FNUASS; • pentru bolile care beneficiază de gratuitate conform prevederilor legale în vigoare; • pentru persoanele prevăzute în legile speciale, care beneficiază de gratuitate suportată din fond, în condițiile legii, casele de asigurări de sănătate suportă integral contravaloarea medicamentelor, al căror preț pe unitatea terapeutică este mai mic sau egal cu prețul de referință.
Sursa:http://www.cnas.ro/cassalaj/media/pageFiles/Ghidul%20Pacientului%20spre%20Sanatate.pdf
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
POLICLINICI, CABINETE MEDICALE ȘI LABORATOARE
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Asistența medicală publică de urgență, în faza prespitalicească, se asigură prin:
Serviciul județean de Ambulanță
Unitatea de Primiri Urgențe UPU – SMURD
Camere de gardă din cadrul spitalelor
Centre de permanență
Sursa: http://www.cnas.ro/cassalaj/media/pageFiles/Ghidul%20Pacientului%20spre%20Sanatate.pdf
UNITĂȚI SMURD
Sursa:http://smurd.ro/unitati/unitati-smurd/
CONCURENȚĂ
CONCURENȚI DIRECȚI – Spitale publice
Sursa:http://data.gov.ro/dataset/lista-spitalelor-publice/resource/71a94795-08ea-405d-9c65-603090e59169?inner_span=True
CONCURENȚI DIRECȚI – Spitale private
147 spitale private în anul 2018
Primii 20 de operatori privati de sanatate dupa numarul de paturi au in cadrul spitalelor pe care le detin peste 3.400 de locuri, arata datele oferite de Ministerul Sanatatii. Numarul de locuri din spitalele jucatorilor privati nu poate fi comparat insa cu unitatile de stat, care opereaza spitale cu cateva sute de paturi fiecare de dimensiuni semnificativ mai mari decat privatii. De exemplu, trei spitale din Bucuresti – Militar, Fundeni si Universitar – au in total 3.380 de paturi, adica totalul primilor 20 de operatori privati. Ministerul Sanatatii a trimis la solicitarea ZF datele privind clasamentul primilor 20 de spitale private dupa numarul de paturi. Datele transmise de Ministerul Sanatatii vizeaza fiecare spital in parte, chiar daca unitatea respectiva a fost preluata de un alt jucator din piata. Sanador este cel mai mare spital dupa numarul de paturi, cu 376 de locuri, cu 10 mai mult fata de anul 2017. Sanador este un business infiintat in 2011 de Doris Andronescu in urma unei investitii de peste 40 de milioane de euro si s-a dezvoltat exclusiv in Bucuresti. Anul trecut, in 2018, compania a raportat 335 mil. lei, in crestere cu 16%. Al doilea jucator dupa numarul de paturi este MedLife, care are 317 paturi in Bucuresti, urmat de Delta Healthcare (care opereaza spitalul Ponderas, cumparat de reteaua Regina Maria), cu 227 de paturi. In Romania sunt 515 spitale in total, potrivit datelor publice de la INS, dintre care 368 sunt spitale de stat si 147 sunt private.
Sursa https://www.orange.ro/info/news/zf/article/2919883
Sursa:https://www.zf.ro/companii/cele-mai-mari-spitale-private-dupa-numarul-de-paturi-din-2017-17508571
Cele mai mari 20 de unități spitalicești private de pe piața locală cumulează puțin peste 3.500 de paturi, adică aproape jumătate (cotă de 48,8%) din piața totală de profil, arată o analiză a ZF făcută pe baza datelor de la Ministerul Sănătății, care citează cifre de la Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).
Capitala este cea mai bine reprezentată la capitolul spitale private, iar din urmă vin județele Iași, Timiș, Cluj, Sibiu și Constanța, conform datelor. Spitalul Sanador din București, cu 365 de paturi, din Capitală, figurează ca fiind cea mai mare unitate spitalicească privată după numărul de paturi în 2017.
Datele de la Statistică arată că în ultimii zece ani numărul spitalelor private a crescut constant, din 2012 au apărut în țară circa 30 de spitale noi în fiecare an.
CONCURENȚI INDIRECȚI
Medicina complementară și alternativă (CAM) a fost reglementată din 2007 prin Legea 118/2007 privind medicina complementară și alternativă. În consecință, CAM include servicii de asistență medicală care nu sunt integrate în sistemul de sănătate principal și pot înlocui sau completa terapii convenționale. Legea menționează aproximativ 40 de tipuri de terapii CAM care sunt grupate în șase categorii principale:
biologice și farmacologice: apiterapie (folosind produse albine de miere), terapii antioxidante, ozonoterapie, etc .;
pe bază de plante: plante medicinale, terapii aromatice, algoterapie și oligoterapie;
dietă / nutriție și stil de viață: terapii Gerson, Feng Shui sau vegetarianism, etc .;
alternativă: acupunctură, homeopatie, Yoga, Ayurveda, Qigong, etc .;
manual: presopunctură și reflexoterapie, osteopatie, terapie de masaj, metoda Feldenkrais, chiroterapie, etc .;
bio-electromagnetice și energetice: terapie electromagnetică, cristal erapie, electroacupunctură, terapie cu lumină naturală și artificială etc.
Sursa: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0017/317240/Hit-Romania.pdf
CLIENȚII
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Boli cardiovasculare și cancer pentru majoritatea deceselor
Majoritatea deceselor din România se datorează fie bolilor cardiovasculare, fie cancerului. Rata de deces standardizată pentru infarct miocardic acut (IAM) a fost cea mai ridicată din UE în 2014, mult mai mare decât media UE, iar bolile cerebrovasculare (a doua cea mai mare din UE) contribuie în mod semnificativ la mortalitate. Luate împreună, aceste boli ale sistemului circulator au susținut cele mai multe victime din România, cu o rată standardizată de 951,3 decese la 100 000 de locuitori în 2014, fiind de două ori și jumătate mai mare decât media UE (373,6) și a doua cea mai mare din UE după Bulgaria.
La 65 de ani, speranța de viață este a doua cea mai mică din UE și nu toți anii de viață rămași sunt petrecuți într-o sănătate bună. Femeile române se pot aștepta să petreacă puțin sub o treime din anii rămași fără handicap, în timp ce pentru bărbați rata este de aproximativ 40%.
Sursa: https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/state/docs/chp_romania_english.pdf
Testarea HPV pentru cancerul de col uterin în România: Prevalență HPV cu risc ridicat în rândul etnicilor – Subpopulații și regiuni
Istoric: România are una dintre cele mai mari rate de incidență și mortalitate a cancerului de col uterin în Europa de zeci de ani. Datele privind prevalența papilomavirusului uman cu risc ridicat (hrHPV) în populația românească sunt cruciale pentru intervenția cancerului de col uterin în grupurile cu risc ridicat. Scopul acestui studiu a fost determinarea prevalenței infecției cu vHHV în România, identificarea zonelor cu risc ridicat pentru eforturile de prevenire a cancerului de col uterin.
Cancerul de col uterin este al patrulea tip de cancer cel mai frecvent în rândul femeilor din întreaga lume și al doilea cel mai frecvent în România. Incidența cancerului de col uterin și rata mortalității în România sunt de trei ori mai mari decât în alte țări europene – respectiv 19,9 și 8,9 la 100.000 de femei. Estimările actuale indică faptul că, în fiecare an, 3308 de femei din România sunt diagnosticate cu cancer de col uterin și 1743 mor din cauza bolii.
Metode: Populația țintă a acestui studiu au fost femei de toate formele din România, inclusiv minorități etnice, femei din mediul urban și rural și femei din diferite regiuni. Femeilor fără istoric de leziuni precanceroase sau canceroase li s-a oferit screening hrHPV. Probele au fost testate cu testul ADN-ului hibrid Capture 2 (HC2). Rata prevalenței de vrHPV standardizată de vârstă, cu intervale de încredere (IC) 95%.
Sursa:https://www.researchgate.net/publication/333905948_HPV_Testing_for_Cervical_Cancer_in_Romania_High-Risk_HPV_Prevalence_among_Ethnic_Subpopulations_and_Regions
Rezultate: rezultatele hrHPV la 2060 de femei cu vârste cuprinse între 18 și 70 de ani au fost analizate. Cele mai mari rate de prevalență a hrHPV au fost observate printre: români (17,9%; 95 CI: 15,5-20,7%), maghiari (16,6%; IC 95%: 13,1-20,8,8), ruși (15,6%; IC 95%: 11,3–21,3) %), femei care trăiesc în nord (19,2%; IC 95%: 16,5–22,3%) și regiuni de Vest (23,0%; 95 CI: 18,6–28,0%) și femei care trăiesc în zonele urbane (20,0%; 95 CI: 18.5-28.0%). Rata de prevalență a hrHPV a fost mai mică pentru populația de etnie romă (7,8%; IC 95%: 4,7–12,5%).
Concluzii: Aceste rate de prevalență împotriva hrHPV într-o țară cu incidență crescută a cancerului de col uterin oferă informații de referință pentru strategiile de intervenție împotriva cancerului de col uterin, precum și o bază pentru a măsura impactul vaccinării împotriva hrHPV în viitor.
Sursa:https://www.researchgate.net/publication/333905948_HPV_Testing_for_Cervical_Cancer_in_Romania_High-Risk_HPV_Prevalence_among_Ethnic_Subpopulations_and_Regions
„Cea mai mare barieră cu care m-am confruntat în lupta împotriva hepatitei virale este … Nu pot avea acces la toate medicamentele disponibile în alte țări, mă tem că aș putea muri, mă tem că nu voi putea găsi de lucru ”
„Cea mai mare barieră cu care m-am confruntat în lupta împotriva hepatitei virale este … Lipsa
de comunicare la toate nivelurile. Ar trebui să fie mai multe vizite medicale pentru pacienți.”
Sursa:https://www.worldhepatitisalliance.org/sites/default/files/resources/documents/HCV%20Quest%20Romania%20(EN).pdf
Capitolul 3 – Piața serviciului
Piața la momentul actual
Părerile pacienților (clienților) și angajaților despre spitalele din România
,,În toate spitalele de stat dacă nu dai șpagă/mită/ciubuc/atenție vei fi tratat superficial.
Oricât de amuzant sună, e reală expresia "în spitalele din România intri să te tratezi de o boală și ieși cu alta". Poți avea o atenție medicală adecvată doar în Spitalele si Clinicile private.”
Sursa: https://forum.softpedia.com/topic/1093916-pareri-despre-spitalele-din-romania/
,,Ca în orice domeniu, există uscături și în sistemul medical. Dar nu-i dracul atât de nergu pe cât îl face lumea să pară.. Înțeleg că mulți dintre voi ați avut experiențe neplăcute cu anumiți medici, anumite spitale etc, dar generalizarea nu se justifică”
Sursa: https://forum.softpedia.com/topic/1093916-pareri-despre-spitalele-din-romania/
,,Pentru intervenții minore recomand cu toată căldura privatul. Pentru chestii grave n-ai încotro decât să mergi la stat. Recomand centrele universitare. Sub nicio forma spitalele județene.”
Sursa: https://forum.softpedia.com/topic/1093916-pareri-despre-spitalele-din-romania/
,,La privat, în afară de condițiile ,,hoteliere” nu ai nimic în plus:
majoritatea clinicilor astea private nu au aparatură de urgență/de reanimare. Am mai scris pe un alt topic, cazul unei clinici care nu avea oxigen și ventilator mecanic deoarece avea profil de chirurgie … deci au aparatură strict pentru ceea ce fac.
Un lucru prost la privat, dai de oamenii de la stat:
1. același caracter
2. aceiași oameni
3. aceleași mentalități
dar un zâmbet pe față, că mna ești la privat
Așa că vă sfătuiesc să nu vă lasați duși de zâmbetul doctorului din privat, de asistenta bine dispusă, și condițiile de 5* Hotel Intercontinental. Atunci când mergeți să vă operați – caz în care în 90% din cazuri se efectuează o anestezie generală, întrebați-vă dacă într-un parter de bloc (cum sunt majoritatea clinicilor) poate încăpea o secție de ATI dotată.
În special oamenilor cu bani … Nu mai fiți așa de creduli …. nu merge cu ,,dai un ban dar stai in față”. Este o zicală complet eronată. Informați-vă, informați-vă, informați-vă. Nu porniți cu premisa: ,,știu ei ce trebuie, nu mă bag” sau ,,E ok, am plătit, nu e treaba mea să ….”
Sursa: https://forum.softpedia.com/topic/1093916-pareri-despre-spitalele-din-romania/
,, Asta e întrebarea pe care mi-o tot pun de ceva vreme. Până acum am mers cu copiii la Urgențe numai la Regina Maria, mai întâi în Băneasa, dar apoi în Ponderas. Nu zic că nu ar fi medici buni, însă, în caz de internare, tarifele pe care le au afișate la intrare mă descurajează. Camera costa în jur de 5-600 de lei, iar asistența medicală în jur de 200. Plus tratamentele, se ajunge la niște sume pe care cu greu ni le putem permite.
Am fost internată până acum de două ori, însă în urmă cu vreo trei ani, și pentru o singură zi de spitalizare am platit 800, respectiv 1100 de lei. Pentru o zi, da? Asta mă face să reconsider opțiunile.
Mi-am întrebat și prietenele unde își duc copiii când au probleme urgențe de sănătate.
De când sunt mama, am trecut pragul a trei secții de urgență de la spitatele de pediatrie din București: Marie Curie, Victor Gomoiu și Grigore Alexandrescu. În toate cele trei cazuri am observat aceleași două probleme principale: triaj defectuos și lipsa personalului. De altfel, cele două aspecte țin unul de altul, deci rezolvarea ar fi angajarea mai multor medici și asistente.
Spitalul de pediatrie Victor Gomoiu a fost mutat într-o clădire nouă, curate și aranjată. Medicii sunt atenți, asistentele la fel, n-am întâmpinat probleme și nici nu am așteptat prea mult. Am înțeles că nu ar avea la dispoziție unele servicii pe timp de noapte, dar nu pot confirma informația.
La Grigore Alexandrescu e foarte aglomerat, poți aștepta ore până intri cu copilul. Iar ajung la problema de mai sus, lipsa personalului. Altfel, medicii sunt ok, au experiență cu cazuri grele, își fac treaba ok. Oricum sunt de părere că pentru urgențe (și nu numai), spitalele de stat sunt o alternativă mai ok decat la privat.”
Sursa:http://www.mamapentrudoi.ro/index.php/2018/07/24/la-ce-spital-mergem-cu-copiii-in-situatii-de-urgenta/
,, Eu recomand Spitalul pentru Copii „Grigore Alexandrescu”. Am fost de câteva ori cu cei mici și de fiecare dată am fost tratați minunat. Nimeni nu acceptă atenții, spitalul este foarte curat, medicii sunt foarte ok. Într-adevăr, timpul de așteptare poate fi mai mare dacă cel mic nu are probleme de sănătate care necesită intervenții urgente. Dar există medic specialist ORL, ceea ce este un mare avantaj. În plus, au în regim de urgență și chirugie plastică și reparatorie, în cazul în care cel mic se răneste și sectie de toxicologie, dacă bebelusul a inghițit substanțe periculoase” (Cora – Sursa:http://www.mamapentrudoi.ro/index.php/2018/07/24/la-ce-spital-mergem-cu-copiii-in-situatii-de-urgenta/)
„Mama a fost internată în perioada 30 aprilie – 18 mai la Spitalul Universitar din București, pe etajul 12. A intrat pe picioare și a murit în spital. A murit pe de o parte din cauza tratamentului care nu i-a fost aplicat, dânsa suferind de o boală necunoscută acelui medic, iar pe de altă parte au fost probleme și din cauza condițiilor medicale din acel spital. Erau condiții precare care caracterizează un sistem medical de acum 25 de ani”, (Liliana Silaghi)
Sursa:https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/nereguli-grave-la-spitalul-universitar-din-bucuresti-o-pacienta-care-a-fost-tratata-cu-apa-a-murit-986852
„Materialele sunt extrem de puține pe sala de operație, pe secție. Colegelor mele infirmiere li se numărau 12 perechi de mănuși pe zi, adică o pereche de mănuși pe oră, indiferent câți pacienți ai îngriji și atunci revenim unde? La infecții nosocomiale”, (Mariana Luceanu, asistent Spitalul Universitar)
„Condițiile din spital sunt nu proaste, ci foarte proaste. Bani au fost întotdeauna, bani pentru acest spital au fost alocați de ministerul Sănătății pe toate mandatele diferiților miniștri. Materialele sunt extrem de putine pe sala de operație, pe secție. Mobilierul în blocul operator, atât din sălile de operație cât și mobilierul aferent sălilor de operație, camera de făcut materiale, au fost retapițate, nu înlocuite. E ceva strigător la cer”, (Mariana Luceanu, asistentă)
„Pericolul este cel al infecțiilor. Pot să vă spun că am avut o colegă care s-a operat la mine în sală, a mers în post operator a decurs bine si la 2 zile s-a internat în terapie cu Clostridium. A decedat colega asta a noastră”, (Mariana Luceanu, asistentă)
Sursa:https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/nereguli-grave-la-spitalul-universitar-din-bucuresti-o-pacienta-care-a-fost-tratata-cu-apa-a-murit-986852
„Condițiile de acolo sunt mizere. Nu dezinfectează, nu folosesc materiale care să dezinfecteze pentru specialitatea care o are acest spital, gândaci peste tot. Sunt ai noștri, așa mi-au spus când le-am spus. Femeile de serviciu. Adunau mizeria din coșuri, luau mizeria în sac, plecau și apoi veneau cu mopul, dar nu mirosea nimic. Trebuia să te ia de nas. Acolo nimic, apă. Au fost niște controale pe acolo. S-a dat zvonul, avem control. A început să miroase puțin a parfum. Se anunțau să stăm în paturi, să nu ieșim pe hol”, PACIENT.
Sursa:https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/nereguli-grave-la-spitalul-universitar-din-bucuresti-o-pacienta-care-a-fost-tratata-cu-apa-a-murit-986852
,, Felicitări personalului medical de la UPU care s-a mobilizat exemplar pentru salvarea soției mele cu probleme cardiologice!”
Sursa: https://www.sjuneamt.ro/parerea-pacientului
,, Mulțumesc colectivului de medici, asistenți și infirmiere de la secția Medicină Internă pentru modul în care au ingrijit-o pe mama până în ultima clipă.”
Sursa: https://www.sjuneamt.ro/parerea-pacientului
,, Am ajuns cu fiica mea la camera de gardă la „Matei Balș”. De atunci trăiesc într-o stare de uluire, iar ea a plecat de acolo convinsă că în spital e foarte cool
De joi seara trăiesc într-o stare de continuă uluire. Am ajuns cu fiica mea la Institutul Național de Boli Infecțioase "Prof. Dr. Matei Balș", la camera de gardă, pe seară, la indicațiile medicului de familie, după ce trecusem și printr-o clinică privată pentru consult. Aveam niște emoții groaznice, stătusem cu ea o zi internată acolo, acum 13 ani, într-o mizerie fizică și-un dezastru uman și moral greu de redat în cuvinte.
Medicii ireproșabili, de la atenție pentru bolnav la respect de-ăla adevărat pentru copil, cu grijă să nu-i lezeze demnitatea, să n-o facă să se simtă inconfortabil. Cu ne scuzați că trebuie să așteptați 5 minute și altele asemenea care nici în privat nu se întâmplă neapărat. Până am ajuns eu acasă să iau bagajele, copilului îi recoltaseră analizele și era veselă ca un cintezoi de ce simpatice sunt asistentele și cum zâmbesc și cum n-o doare.
Saloanele au două paturi complet automatizate, foarte confortabile, curățenia e curățenie, pur și simplu lună, obiectele de mobilier colorate și practice, frigider măricel, prize câte vrei, plasmă pe perete, baie proprie, dezinfectant la intrare, dezinfectant la chiuvetă. Intră doar mamele (rarisim tați, la schimb cu mama), cu papuci și halat de unică folosință. Nu miroase a spital, a mâncare, a închis. Secțiile au o recepție la intrare la care stau asistente, infirmierele preiau orice e nevoie de dus în saloane. Mâncarea e bună, sigur, de spital, dar arată bine, e gustoasă, vine în farfurii de porțelan estetice.
Și totuși, șocul cel mai mare nu e că sunt condiții materiale, că pe-astea le cumperi cu bani. Uimirea vine de la personalul spitalului. În viața mea n-am văzut infirmiere atât de simpatice, vesele, spirt la treabă, împărțind zâmbete când împart mâncarea, întrebând de sănătate. Asistentele asemenea, răbdătoare, iscusite și iar și iar zâmbind și zâmbind, de zici că le-au școlit în Germania. Medicii vin în salon să-ți explice ce și cum dacă îți trebuie, vorbesc cu tine, nu suferă de niciun sindrom de superioritate, nu te simți nici mic, nici prost, nici nervos în prezența lor. Și zâmbesc, domle, zâmbesc, de parcă chiar ar ști că nu-i costă nimic să facă asta.
Cred că și poveștile astea merită spuse, pentru că și spitalul ăsta e parte din sistemul nostru de sănătate. Suntem traumatizați complet de ce istorii negative auzim sau trăim.
Fiica mea a plecat de acolo convinsă că în spital e foarte cool: televizor pe Comedy Central, mobil cât poftește, curățenie, empatie, servit la pat etc. N-aș vrea să afle, vreodată, altceva.”
Ana Maria Caia – https://republica.ro/am-ajuns-cu-fiica-mea-la-camera-de-garda-la-zmatei-bals-de-atunci-traiesc-intr-o-stare-de-uluire-iar-ea
,,Deocamdată doar cuvinte la superlativ pentru secția ATI. Întreg personalul emană respect și dorință de a ajuta pacienții, sunt profesioniști, comunicativi și totul într-o curățenie desăvârșită. Și cel mai important, această atitudine se manifestă cu toți pacienții fără nicio sugestie materială, că să spun ața. Felicitări din suflet pentru acești oameni minunați!”
(Maria – https://www.facebook.com/pages/spitalul-MAI-Profesor-Dr-Dimitrie-Gerota/175740039157023)
REGINA MARIA
,,Soția mea are un contract de tip Premium, Gold, cu totul inclus, inclusive RMN-uri și care atunci când ai nevoie de el se dovedește inutil. De cele mai multi ori analiza ta sau investigația, nu este cuprinsă în pachet și trebuie să o plătești sau RMN-ul îl poți face peste 6 luni gratuit. Nu contează
Acum am următoarea situașie extrem de delicate. Soția mea este însărcinată și cu vârsta trecută de 40 de ani primește recomandare să facă un test ADN numit Harmony pentru a preveni anumite probleme (teste care costă 2600 lei) și un test gratuity. Testul se face începând cu săptămâna 10, cee ace a și făcut. A sunat, a fost programată la două zile într-o policlinică să I se recolteze sânge. Ziua programării: când îi vine rândul i se spune frumos că acel test nu poate fi făcut în policlinică și că trebuie să se reprogrameze.
O altă zi, o altă întâmplare. Coadă mare.. merge și spune ca este însărcinată și are un test Harmony și un test gratuit. Surpriză maximă.. acolo se poate recolta doar testul cu plată, iar cel gratuit, nu. Se găsește soluția să i se pună în brațe fiola pentru testul gratuit și o trimite cu ea la un alt centru.
Trec 2 zile, primim rezultatele testului gratuit și așteptăm să treacă cele 7 zle să vedem și rezultatele celui plătit. Trec în schimb 11 zile, după care soția mea se decide să sune, primind răspunsul șocant cum că din nu știu ce motive proba a ajuns deteriorată și analiza trebuie repetată.
Cine răspunde pentru tot?”
Sursa: https://forum.softpedia.com/topic/844534-medlife-vs-regina-maria/page__st__54
,,Aș vrea sp expun tuturor bătăia de joc pe care compania private de sănătate Regina Maria, care jonglează cu sume uriașe de bani, o practică cu angajații săi din call-center. Un angajat full-time în call-center, care lucrează la foc continuu opt ore pe zi înregistrând programări, rezolvând situașii dificile și reclamații câștigă mirifica suma de 1000 lei, din care se scad 27 de lei impozitul pe bonurile de masa. Mai mult, angajatul este obligat să își deschidă un cont la OTP Bank, unde îi vor fi opriți din salariu, lunar, 6 lei, asta pentru vina de a avea un salariu mai mic de 3000 de lei. Cu cât ești mai sărac, la OTP Bank, comisionul este mai mare, un angajat part-time, care lucrează 4 ore la același call-center, va fi plătit cu 500 de lei, cu care își poate cumpăra o data pe luna, o pereche de pantofi și un tricou. Pentru 6 ore, un angajat câștigă 750 lei – cei 27 de lei pe bonurile de masa. Regina Maria profit astfel de naivitatea unor tineri abia ieșiți de pe băncile școlii sau încă studenți, care acceptă aceste salarii mici. Dacă se încercă negocierea de către câțiva răsăriți, li se închide imediat gura de către cei de HR”
Sursa: https://forum.softpedia.com/topic/844534-medlife-vs-regina-maria/page__st__54
,,Tocmai ce am luat țeapă de 19 milioane de la Regina Maria. Ne-au asigurat că CAS-ul decontează nașterea, am făcut contractual, am plătit, am plecat. Trei luni mai târziu aflăm că mai avem să le dăm banii CAS_ului, pentru că n-a fost decontat nimic”
Continuând
Toate serviciile de-a lungul urmării nașterii au fost de toată jena, dar i-am suportat cu stoicism
Soția a trebuit să meargă până la spital degeaba pentru că nimeni nu i-a spus că programarea se anulase
Fetele de la recepție nu știu niciodată nimic. Am fost trimiși degeaba dintr-un loc în altul pentru că medical respective avea cabinetul, de fapt, în altă parte
O doamnă ginecolog a prescris homeopatice. I-a spus soția că nu creditîm pseudoștiința și a rămas surprinsă. Am schimbat-o cu alt medic, care a fost ok. Fiecare drum la spital a fost însoțit de o stare de nervi, neștiind ce surprise neplăcute vom mai avea
Sursa: https://forum.softpedia.com/topic/844534-medlife-vs-regina-maria/page__st__54
SPITALUL DE URGENȚĂ FLOREASCA
,,Vă povestesc ce mi s-a întâmplat la Spitalul de Urgență Floreasca. Spital de stat, fără pretenții prea mari. Mama mea a făcut o operație la femur. Nu știu cât e de complicată, dar nu cred că a fost prima operație de genul ăsta. Primul lucru pe care îl faci este să te interesezi cât e operația, anestezistul, o ploscă, un pampers, un cearceaf de schimbat etc. dup ace îți faci lecțiile, procedezi în consecință. 250 euro doctor, 300 ron anestezit, etc. După 5 zile de la operație, doctoral m-a chemat pe culoar, sugerând să îi mai dau o altă sumă de bani.”
,,Eu aș dori să ofer un contraexemplu cu date concrete. Știu că probabil la nivel național, deși n-am cunoștiințe exacte despre problemă, situația nu stă atât de roz cum o voi prezenta eu, însă la clinica despre care voi vorbi lucrurile stau bine. Am internat-o pe mama de urgență la Medicala 3 din Cluj-Napoca. Acolo ne-a tratat repede și foarte profesionist atât din punct de vedere medicat, cât și uman, mai ales uman”
Sursa: https://forum.softpedia.com/topic/772710-spaga-in-spitale/page__st__18
,,În acest spital am găsit oameni minunați! Profesionalismul și-a spus de fiecare data cuvântul!”
(Elena-Sursa:https://www.facebook.com/pages/Spitalul-Clinic-De-Urgenta-Floreasca-Bucuresti/529029347432531?ref=br_rs)
REGINA MARIA
Sursa: https://www.reginamaria.ro/en/one-leaders-premium-healthcare
Sursa: https://www.reginamaria.ro/en/one-leaders-premium-healthcare
Sursa: https://www.reginamaria.ro/en/one-leaders-premium-healthcare
Site-ul este foarte bine pus la punct, actualizat și prietenos. Oferă informații detaliate despre locația spitalelor, policlinicilor, doctori și recenziile acestora. De asemenea, poți citi și articolele scrise de ei despre sănătate.
SPITALUL DE URGENȚĂ FLOREASCA
Sursa http://www.urgentafloreasca.ro/#!/Info
Sursa http://www.urgentafloreasca.ro/#!/Info
Spre deosebire de Regina Maria, Spitalul de Urgență Floreasca nu are un site atât de prietenos. Dar, acesta oferă informațiile importante și anume secțiile pe care le găsești in spital, dar și numele medicilor care profesează. Aceasta un este un lanț, deci este justificabil de ce nu au partea de distribuire a centrelor.
ANALIZA SWOT
Spitalul de boli infecțioase și psihiatrie Baia Mare
Puncte Tari
Servicii medicale validate de SNSPMB și recunoscute de către CAS Maramureș;
Echipă capabilă să aplice instrumentele manageriale prescriptoare de calitate (analiza SWOT, Brainstorming, etc.).
Personal medical bine pregatit profesional;
Acreditare CONAS;
SMC SR EN ISO 9001 :2008 ; 14001:2005 ; 18001 :2008 implementate;
Lipsa arieratelor și datoriilor către furnizorii de bunuri materiale și servicii;
Condiții hoteliere la standarde inalte de calitate;
Adresabilitate crescuta;
Utilizarea tehnologiei informației ca instrument de marketing (web site);
Dotarea corespunzatoare a laboratorului de analize medicale si radiologie precum si a sectiilor;
Informatizarea datelor medicale ;
Existența unui sistem informațional integrat;
Existența unui climat organizațional care favorizează munca în echipă;
Grad mare de satisfactie a pacientilor ;
Puncte Slabe
Personal medical insuficient;
Consultații efectuate în alte unități spitalicești pentru bolnavii internați;
Vechimea clădirilor;
Insuficiența personalului medical poate crea situații de malpraxis;
Grade diferite de competență tehnică pentru persoane cu același nivel de salarizare;
Deficiențe în asumarea responsabilităților
Motivație intrinsecă scăzută datorită slabei capacități de diferențiere între persoanele cu productivitate scăzută;
Lipsa de continuitate în trasarea sarcinilor ;
Lipsa asigurării rezervei de apă potabilă prevazuta de lege ;
Tariful alocat pe caz rezolvat este subdimensionat;
Oportunități
Accesarea de fonduri pentru reabilitarea unui pavilion existent în vederea înființării unui Centru comunitar si spiritual, de reabilitare și consiliere în domeniul sănătății mintale, HIV/SIDA, bolilor hepatite cronice și bolilor cu transmitere sexuală;
Legislație privind Strategii în domeniul sănătății mintale;
Adresabilitatea populației;
Patologia spitalului –aria de acoperire 75% din raza județului Maramureș;
Creșterea fondurilor alocate de către Consiliul Județean;
Colaborarea cu mediul de afaceri, cu asociațiile legal constituite ale pacienților, în particular;
Colaborarea cu societatea civilă, în general;
Statutul de membru al Uniunii Europene impune adaptarea unor standarde care au ca finalitate creșterea eficienței și calității;
Posibilități de finanțare pe proiecte din fonduri europene;
Amenințări
Scăderea puterii de negociere (contractare) a CAS Maramureș pentru serviciile furnizate;
Apariția de noi competitori pe piață- spitale private
Interes economic pentru teren și clădiri, al unor grupuri de investitori ;
Implicare insuficientă a societății civile, a bisericilor, a centrelor de luptă antidrog în rezolvarea problemelor sociale ;
Legislația potrivnică dezvoltării resurselor umane ;
Libertatea de circulație a persoanelor și a serviciilor face posibil contactul beneficiarilor de servicii medicale cu furnizori de astfel de servicii din alte state, ceea ce poate duce la schimbarea opțiunilor și așteptărilor pacienților ;
Riscul migrării personalului de specialitate în statele Uniunii Europene;
Lipsa de pegătire specifică în domeniul sanitar la nivelul administrației locale
Sursa: http://sbidvp.ro/analiza-swot/
Spitalul Universitar de Urgență Militar Central ,,Dr. Carol Davila’’
Sursa:http://www.scumc.ro/wp-content/uploads/2013/01/Plan_de_management_-_Imbunatatirea_structurii_si_a_organizarii_SUUMC.pdf
Sursa:http://www.scumc.ro/wp-content/uploads/2013/01/Plan_de_management_-_Imbunatatirea_structurii_si_a_organizarii_SUUMC.pdf
Sursa:http://www.scumc.ro/wp-content/uploads/2013/01/Plan_de_management_-_Imbunatatirea_structurii_si_a_organizarii_SUUMC.pdf
Sursa:http://www.scumc.ro/wp-content/uploads/2013/01/Plan_de_management_-_Imbunatatirea_structurii_si_a_organizarii_SUUMC.pdf
Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca
Puncte tari:
– Clasificarea spitalului în spital de categoria I
– Spitalul este certificat ISO 9001 – 2008;
– Laboratorul central de analize medicale este certificat RENAR
– Asigurarea asistenței de urgență prin Unitate de Primire a Urgențelor
– SMURD cu dotare performantă și finanțare
– Spitalul asigură singurele linii de gardă de Computer Tomografie și Radiologie Convențională din Cluj, în strânsă colaborare cu Unitate de Primiri Urgențe
– Servicii de înaltă specialitate, atât în profilul medical cât și chirurgical, cu tehnici de vârf
– În cadrul activității neurochirurgicale din România, spitalul ocupă un loc important dovedit de cele peste 2500 de intervenții neurochirurgicale efectutate pe an
– Departamentul de Senologie Imagistică este centru de excelență pe plan național și unul dintre cele mai importante centre de pregătire profesională în acest domaniu din România.
– Realizarea în ultimii ani a unor de investiții majore care au dus la reabilitarea, crearea circuitelor adecvate de funcționare și asigurarea furnizării serviciilor medicale la standardele cerute de legislația în vigoare în cadrul următoarelor secții și departamente: Clinica Radilogie-Oncologie; Maxilo Facială I; Pavilion Administrativ, Ateliere și Centrală Termică, Neurologie, Pavilion Central, Neurochirurgie, Chirurgie II, Psihiatrie Pavilioane II, III și V; Ortopedie; Oftalmologie, Medicală I, secția de Gastroenterologie; Anatomie Patologică; Dermatologie; Medicina Muncii; Endocrinologie și Ginecologie „Dominic Stanca”.
– Dotare cu aparatură medicală performantă (CT, RMN, linii de chirurgie miniinvaziva, angiograf)
– Spital cu personal calificat competent, cu înaltă pregătire.
– Servicii medicale complexe ce asigură servicii integrate de specialitate pentru o gamă foarte largă de patologii
– Adresabilitate mare a pacienților, spitalul primește pacienți din întreaga țară
– Secțiile au statut de secții clinice universitare care constituie baze de învățămînt și cercetare
– Introducerea de protocoale medicale pe baza EBM (Evidence Based Medicine) și a procedurilor de ingrijiri
– Preocupare pentru informarea, instruirea continua și verificarea cunoștințelor personalului
-Rețea informatică proprie în tot spitalul, inclusiv sectiile exterioare ale acestuia.Toate calculatoarele din spital sunt conectate in intranet.
– Indicatori cantitativi și calitativi în creștere
Puncte slabe:
– Infrastructura multipavilionară, clădirile Spitalului Clinic Județean de Urgență sunt majoritatea foarte vechi, construite între anii 1897 -1904, și care, deși au cunoscut eforturi, de-a lungul anilor, de întreținere, necesită investitii majore pentru a asigura respectarea cerințelor actuale din domeniul medical
– Circuite precare pe unele secții care nu au fost încă rehabilitate
– Unitatea de Primiri Urgențe din structura Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj functionează într-o clădire la distanțe diferite de secțiile medico-chirurgicale de bază: neurochirurgie, neurologie, chirurgie generală, obstetrică-ginecologie și ATI, cardiologie, specialități în care sunt organizate linii de gardă proprii. De asemenea investigațiile de înaltă competență (CT, RMN) nu sunt amplasate în clădirea UPU. În aceste condiții, pentru asigurarea asistenței medicale de urgență în echipă multidisciplinară este nevoie de apelarea specialiștilor aflați de gardă sau la domiciliu.
– Spațiu insuficient pentru clinica de Neurochirurgie
– Stadiu avansat de degradare a acoperișului cilinicii de Ortopedie, lipsa circuitelor funcționale care corespund O.M.S. nr.914/2006, lipsa filturului de acces pentru pacienți, lipsa camerelor pres și post anestezie din blocul operator, lipsa consolelor pentru alimentarea cu oxigen, aer comprimat, vacum pentru salile de operații, lipsa spațiilor de depozitare a lenjeriei și deșeurilor menajere.
– Dotarea insuficientă cu aparatură de cea mai înaltă performanță;
– Multe din dispozitivele medicale din dotarea spitalului sunt produse în anii 2000 – 2001, deci și-au depășit durata normală de funcționare și este dificilă, sau în unele cazuri, chiar imposibilă achiziționarea de piese de schimb și asigurarea mentenanței.
– Imposibilitatea realizării unei strategii financiare și de dezvoltare pe termen mediu și lung datorită finanțării insuficiente
– Lipsa unei autonomii reale și imposibilitatea stimulării și motivării personalului;
– Nivel scăzut de salarizare al personalului medical și nemedical ce determină o fluctuație mare de personal.
Oportunități
– Posibilitatea atragerii de fonduri și finanțări prin granturi europene
– Maximizarea factorilor care intră în componența finanțării pe caz, respectiv: tariful pe caz ponderat, ICM-ul, indicele de complexitate al cazurilor
– Încadrarea celorlalți parametri în valori cât mai apropiate de cele optime stabilite prin acte normative (durata medie de spitalizare, numărul de externări, indicele de utilizare a paturilor, etc)
– Atragerea de fonduri prin implementarea unor programe de sănătate
– Posibilități de formare medicală continua
– Așezarea contextuală loco-regională a spitalului. Dezvoltarea economică a municipiului Clujul-Napoca, determina cresterea numarului de angajati,reducerea șomajului și a plecarilor populatiei in strainatate
– Parteneriate cu Cons. Județean /UMF Iuliu Hațieganu/ Alte spitale din regiunea NV ;
– Dezvoltarea unor parteneriate public-privat, respectînd legislația în vigoare
– Strategia de dezvoltare a Regiunii de N-V în domeniile sănătății publice serviciilor sociale și a intervențiilor în situații de urgență;
– Implicarea administrațiilor locale ;
– Implementarea asigurărilor private de sănătate ;
– Existența unui sprijin extern și a unei presiuni din exterior pentru reformă ;
Amenințări
– Insuficient procent din PIB alocat sănătății (subfinanțare), comparativ cu alte state europene
– Spitalul nu este proprietar tăbular pe clădiri;
– Sustenabilitatea financiară a serviciilor medicale;
– Migrarea în special a populației active;
– Îmbătrânirea populației;
– Lipsa transparenței în utilizarea fondurilor.
– Instabilitate legislativă;
– Incoerența în strategii sanitare elaborate în funcție de guvernare;
– Rigiditatea legislației (Legea nr. 500 din 2002 a finanțelor publice);
– Raport inegal intre asteptarile extrem de mari cu privire la imbunatatirea calitatii serviciilor medicale oferite si absenta descentralizarii resurselor economico-financiare;
– Procedura greoaie de ocupare a posturilor vacante și temporar vacante
– Exista in apropiere unitati sanitare capabile sa faca concurenta pe piata serviciilor medicale ,Spitalul Județean Mureș, Spitalul Județean Oradea
– Posibilități reduse de utilizare a serviciilor de co-plată
Sursa https://www.scjucluj.ro/pdf/analiza_swot.pdf
ANALIZA PEST
– Spitalul Sfântul Andrei –
Sursa https://ro.scribd.com/document/369800481/Analiza-PEST-LP-docx
Piața la momentul viitor
Bugetul alocat Casei Naționale de Sănătate pentru 2020 scade cu aproximativ două miliarde de lei, până la 41,041 miliarde, față de 43 de miliarde execuție prleiminată anul acesta.
Mare parte din diminuarea de 2 miliarde provine din recenta aducere la zi, pe bugetul din 2019, a rambursării concediilor medicale plătite de angajator, restante în ultimii 3 ani.
Scădere semnificativă se observă la bugetul medicamentelor compensate parțial sau integral, unde totalul coboară la 5,716 miliarde de lei, față de 6,486 miliarde lei, în 2019.
Cifrele unei schimbări de viziune: cresc alocările pentru boli cronice și pentru medicina de familie și scad cele pentru spitalizare
Cheltuielile cu medicamentele compensate scad (cu aproape 800 de milioane de lei), dar scresc cele pentru boli cronice cu risc crescut utilizate in programele nationale cu scop curativ (cu 7,47%, de la 4,7 miliarde de lei, la 5,05 miliarde lei)
Banii pentru servicii medicale în ambulator urcă la 5,420 miliarde, adică înregistrează o creștere cu 500 de milioane lei (10,46%)
Deși este un buget construit destul de auster, în condițiile unui deficit bugetar asumat la 3,6% din PIB, primește mai mulți bani și medicina primară (medicii de familie) – aproape 2,8 miliarde de lei, comparativ cu 2,57 anul acesta. Majorarea depășește rata inflației de anul acesta, de 3,84% la 11 luni
Pe de altă parte, scade cu circa 300 de milioane lei suma pentru servicii medicale în spitale
Bani mai mulți sunt distribuiți și pentru proiecte cu finanțare europeană nerambursabilă – de la 0 lei în 2018 și 38 de milioane de lei, anul acesta, în 2020 sunt prevăzute 140 milioane lei.
Sursa:https://cursdeguvernare.ro/bugetul-sanatatii-pentru-2020-cu-2-mld-lei-mai-mic-decat-in-2019-se-platesc-concediile-medicale-din-ultimii-3-ani.html
Încheiere
Din aceaste informații a relevat o stare de sănătate mai precară a populației României, comparativ cu nivelul UE 27. Astfel, românii trăiesc mai puțin, au o natalitate mai redusă și o rată totală de fertilitate sub media UE.. Prin prisma componentei negative a reproducerii, românii au o mortalitate peste medie, atât generală, căt și pe diferite cauze de boală.
Sutem printre ultimele state UE în care continuă să crească mortalitatea de la an la an, iar noi nu facem nimic pentru a la măsuri de îmbunătățire. Românul de astăzi nu face sport, nu are grijă de sănătatea lui decât atunci când se ajunge la o stare gravă, care nu mai poate fi controlată de propriul sistem și este nevoie de asistență medicală. Românul de astăzi fumează mult din cauza stresului de la muncă, bea mult din cauza factorilor externi incontrolabili, refuză să aiba o alimentație sănătoasă și proprice pentru stilul său de viață.
Astfel, datorită tuturor acestor factori, se ajunge în sistemul medical, în spitalele publice sau private după caz, unde lucrurile nu seamănă cu așteptările personale. Sănătatea percepută nu ne avantajează, România înregistrând procente ridicate pentru persoanele mulțumite și foarte mulțumite de sănătatea proprie (în opoziție cu indicatorii obiectivi) și ponderi foarte mici pentru problemele de sănătate autoraportate.
În serviciile de sănătate din România există
– puțină infrastructură, iar cea existent nu este mereu in concordanta cu nevoile reale ale pacientului.
– puțin personal comparativ cu alte state din UE, deoarece medicii încă preferă să plece în străinatate. S-a studiat că nu doar din cauza salariilor foarte mici comparative cu Europa, ci în special din cauza imposibilităților de a salva o viață umană. Medicii din România fac mult, cu puțin.
Așadar, din cauza neajunsurilor și a schimbărilor permanente legislative pacientul român are de suferit. El este nemulțumit de serviciile publice, așa că apelează la cele private crezând că lucrurile stau diferit. Din păcate, nu este așa. Plătești mult, pentru nimic, deoarece în final tot la public ajungi. Medicii din spitalele private sunt ori medici care lucrează ore suplimentare, ori persoane mai prost specializate decât cei din public.
Concluzionând cu ideea unui pacient, în România, pentru probleme minore apelezi la privat, deoarece scurtezi timpul de așteptare și ai parte de un tratament calitativ superior, iar pentru urgențele grave, operațiile importante, apelezi la spitalele publice, deoarece acolo există personal specializat calificat pentru a te ajuta.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: ANALIZA DATELOR SECUNDARE PE PIAȚA NAȚIONALĂ A SISTEMULUI MEDICAL Spitalele publice din România Profesor coordonator: Student: Lect. univ. dr…. [308054] (ID: 308054)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.