Analiza Crimologica A Crimei Organizate
ANALIZA CRIMOLOGICĂ A CRIMEI ORGANIZATE
Lista abrevierilor:
art.- articol;
pag.- pagina;
BPDS ,, Fulger” – Brigada de Poliție cu Destinație Specială ,,Fulger”;
CNA- Centrul Național Anticorupție;
CIC- Comitetul Internațional de Coordonare;
C.E.P.C- Comitetul European pentru Probleme Criminale;
CP RM- Codul Penal al Republicii Moldova;
DGSO- Direcția Generală Servicii Operative;
INI- Inspectoratul Național de Investigații;
IGP-Inspectoratul General de Poliție;
MAI- Ministerul Afacerilor Interne;
ONU- Organizația Națiunilor Unite;
OSA – Organizațiile Statelor Independente;
PG- Procuratura Generală;
RM- Republica Moldova;
SIS-Serviciul de Informații și Securitate;
SUA- Statele Unite ale Americii
etc-etecera
INTRODUCERE
Actualitatea temei și importanța problemei abordate. Sporirea interesului față de problemele criminalității organizate constituie o consecință a unor schimbări globale, care sînt:dispariția opoziției periculoase dintre cele 2 sisteme politice mondiale; decăderea așa – numitei „amenințări atomice sovietice”; distugerea spațiului vechi geopolitic și juridic (de drept); schinbarea liberilor și proprietăților economice. De această situație au profitat comunitățile criminale tradiționale, care au existat dintodeauna în toate statele, schimbîndu-și o dată cu trecerea timpului doar formele sale.
În ultimul timp, mai ales la sfîrșitul sec.XX, se observă o creștere rapidă a criminalității organizate în toată lumea. În anul 1990 la Congresul al VIII-lea al O.N.U. privind prevenirea criminalității și tratamentul delicvenților, s-a atenționat asupra faptului că criminalitatea organizată amenință direct stabilitatea și securitatea națională și cea internațională, reprezintă un atac frontal asupra puterii politice și legislative,amenințînd statalitatea. Criminalitatea organizată încalcă funcționarea normală a instituțiilor sociale și economice și le conpromite, fapt ce duce la pierderea încrederii în procesele democratice. Ea descructurizează procesul de dezvoltare, avînd în calitate de victimă populațiile unor țări întregi, exploatează vulnerabilitatea omenească, extrăgînd din aceasta venituri colosale.
Studierea istoriei demonstrează că amplificarea problemei privind criminalitatea organizată și, respectiv, sporirea interesului față de ea din partea societății, de fiecare dată, este legată de schinbarea reformelor sociale. Continuarea și profunzimea crizei, de obicei, sînt direct proporționale răspunderii și periculozității criminalității organizate.
Criminalitatea organizată nu constituie un fenomen juridico-social nou. Pentru comunitatea mondială, manifestîndu-se într-o formă sau alta la un nivel de organizare diferit, prin metode diferite și specific activismului criminal, criminalitatea a existat întotdeauna, nelăsînd ”fără atenție “ nici o societate, Republica Moldova în acest sens, nu este o excepție.
Conform datelor statistice oferite de către IGP MAI în raportul de evaluare a activității desfășurate de poliție în anul 2013 a fost documentată și anihilată activitatea a 95 de grupări criminale, printre care: 27 specializate în comiterea infracțiunilor contra patrimoniului (atacuri tâlhărești, jafuri, șantaj și escrocherii); 37 specializate în săvârșirea infracțiunilor în domeniul economic (evaziuni fiscal, spălare de bani, contrabandă, punere în circulație a banilor falși, etc); 20 în traficul ilicit de droguri; 4 care au comis infracțiuni contra libertății persoanelor, asociate cu trafic de influență; 7 grupuri criminale specializate în trafic de ființe umane și trafic de copii.
Acțiuni semnificative: În perioada de timp a lunilor mai-noiembrie 2013, a fost documentată o grupare criminal internațională, specializată în traficul internațional și contrabandă de droguri și substanțe psihotrope de mare risc pe ruta Olanda- Republica Moldova- Federația Rusă. La 28.11.2013, în rezultatul unui complex de măsuri, după traversarea punctului vamal Costești-Stînca, a fost reținut și percheziționat un automobil, în interiorul căruia au fost depistate și ridicate mai multe pachete din politilenă ambulate după tehnologia “vacuum” în care se aflau 56 mii pastile de MDMA (extazy) în valoare totală de 9.800.000 lei.
Conform datelor statistice oferite de către IGP MAI în raportul activității Poliției în semestru I al anului 2014 a fost documentată și anihilată activitatea mai multor grupări criminale, printre care: – 3 grupuri criminale care au comis atacuri tîlhăreși- 6 persoane;- 5 grupuri specializate în comiterea furturilor din locuințe- 11 persoane;- 1 grupare criminal specializată în comiterea furturilor de animale- 5 persoane; – 1 grupare criminal specializată în comiterea furturilor din locuințe, din automobile, jafurilor – 5 persoane;- 1 grupare criminal specializată în comiterea furturilor din locuințe, din automobile, jafurilor- 5 persoane;- 11 grupuri criminale implicate în traficul ilicit de droguri- 50 persoane; – 7 grupuri criminale implicate în infracțiuni economice- 13 membri. În urma măsurilor speciale de investigație efectuate au fost relevate 97 cazuri de trafic de persoane, 11 cazuri de trafic de copii și 21 cazuri de organizare ilegală a migrației. Pentru primele trei luni ale lui 2015 au fost înregistrate 31 de infracțiuni ale grupurilor criminale.
Din datele statistice oferite de către IGP MAI cu regret nu se observă descreșterea crimei organizate. Reeșind din celemenționate mai sus problema respectivă estefoarte actual și important și necesită cercetată.
Scopul și obiectivele tezei. Scopul lucrării este analiza crimei organizate sub aspect criminologic și formularea mijloacelor de prevenire și combatere a acestiu flagel. Obiectivele lucrării: 1) a determina noțiunea de crimă organizată, 2) a analiza apariția și evoluția crimei organizate. 3) a stabili determinantele crimei organizate, 4) a stabili diferite criterii de clasificare, 5) determinarea mjloacelor de prevenire la nivel national, 6) determinarea mijloacelor de prevenire la nivel international, 7) formularea de concluzii si recomandari privind combaterea crimei organizate.
Gradul de investigație a temei- Printre autori autohtoni care au manifestat interes față de tema respectivă, realizînd anumite studii în acest sens, pot fi menționați: Bîrgău M, Ig.Ciobanu, O.Rotari, Ursu V., Dodescu N., Bejan O.etc.
În volumul mai mare au fost efectuate cercetari ale acestiu flagel de unii autori români printre care P.Albu, Tucmuruz I.,Bogdan C..,Triboi T., etc.
Suportul metodologic și teoretico-științific al lucrării- pentru realizarea scopurilor și obiectivelor trasate, în calitate de metode de cercetare au fost folosite: metoda istorică, comparativă, metoda logică, sitenatică, juridică ect. În procesul investigațiilor a fost studiată și analizată literature știitifică în domeniul criminologiei din RM , România și practica judecătorească.
Importanța teoretică și valoarea aplicatăa lucrăriiconstă în dezvoltarea și fundamentarea științifică a elementelor structurale ale teoriei generale ale crimei organizate,studiile fundamentale ale criminlogiei,studierea materialelor normativ-legislative în domeniu,materialelor subdiviziunilor specializate a IGP MAI RM în lupta contra crimei organizate,datelor statistice ale Biroului Național de Statistică, formularea de concluzii metodologice și legislative la nivel teoretic și practic în privința luptei și combaterea crimei organizate. Cercetările efectuate în prezenta teză de liceță ar putea fi folosite: ca bază pentru realizarea unor lucrări științifice mai profunde ; ar putea fi utilizate în cadrul procesului didactic din învățămîntul universitar juridic și în popularizarea cunoștințelor juridice.
Sumarul compartimentelor tezei- prezenta lucrare cuprinde sub aspectul conținutului II capitole: I capitol este intitulat: ,,Analiza criminologică a crimei organizate ” care are 4 puncte: 1) Conceptul de crimă organizată; 2) Apariția si evoluția crimei organizate; 3) Clasificarea crimei organizate; 4) Determinantele crimei organizate;.
Al II-lea capitol este intitulat ,,Prevenirea crimei organizate la nivel național și internațional” care cuprinde 2 puncte: 1) Prevenirea la nivel național a crimei organizate;2) Prevenirea la nivel internațional a crimei organizate; introducere, concluzii și recomandări, bibliografie, lista abevierilior utilizate în teză, anexe.
CAPITOLUL I-ANALIZA CRIMINOLOGICĂ A CRIMEI ORGANIZATE
1.1 Conceptul de crimă organizată
Conform art.2 al Legii privind prevenirea și combaterea criminalității organizate ,,criminalitatea organizată”– este un fenomen social care cuprinde grupurile și organizațiile criminale, activitatea criminală a acestora, faptele infracționale comise de membrii grupurilor și organizațiilor criminale, actele preparatorii ale grupurilor și organizațiilor criminale și ale membrilor acestora în vederea comiterii de infracțiuni, precum și alte infracțiuni care, conform Codului penal, se consideră comise de un grup sau o organizație criminală;.
Conform aceluiași articol din Legea privind prevenirea și combaterea criminalității organizate prin termenul de ”activitate criminală organizată ” – se înțelege niște acțiuni/inacțiuni sau sistem de acțiuni/inacțiuni orientate spre comiterea de către grupurile sau organizațiile criminale a unei sau mai multor infracțiuni prevăzute în Partea specială a Codului penal;
Potrivit art.46 al CP RM prin ,,grup criminal organizat” se înțelege o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni.
Conform art.47 al.1 CP RM se consideră organizație (asociație) criminală o reuniune de grupuri criminale organizate într-o comunitate stabilă, a cărei activitate se întemeiază pe diviziune, între membrii organizației și structurile ei, a funcțiilor de administrare, asigurare și executare a intențiilor criminale ale organizației în scopul de a influența activitatea economică și de altă natură a persoanelor fizice și juridice sau de a o controla, în alte forme, în vederea obținerii de avantaje și realizării de interese economice, financiare sau politice.
Dicționarul de termini juridici definește crima organizată ca activități infracționale ale unor grupuri, constituite pe principii conspirative, în scopul obținerii unor importante venituri ilicite.
Noțiunea de crimă organizată,însăși generează o serie de dificultăți de definire.În unele țări ea este echivalentă cu crima profesionistă săvîrșită de infracțiunea de ,,carieră” , iar în alte țări, ea se referă la ansamblul unor activități ilegale care antrenează, în aceeași măsură, organizațiile criminale ale unui stat,organizații care depășesc granițile naționale, pentru a opera la nivel internațional.
Doctorul în drept I.Ciobanu considera că există 2 puncte de vedere principale, din perspectiva cărora crima organizată poate fi definită:
din punct de vedere juridic- care privește crima organizată ca un asamblu de acțiuni ilegale,inițiale de către organizația criminală sau mai multe organizații criminale care urmăresc să obțină bani și putere;
din punct de vedere social-economic-care consideră crima organizată ca ,, parte integrantă a vieții sociale,politice și economice ale unei națiuni ” și ca un asamblu de acțiuni legitime și ilegitime,care oferă cetățenilor bunuri și servicii licite și ilicite.
Ambele puncte de vedere postulează idea că crima organizată nu poate exista: – fără o structură organizațională specifică; – fără protecție oferită de către coruperea unor oficiali;- fără bunurile și serviciile oferite publicului;
Prevalența punctului de vedere juridic,asociată cu idea existenței unui sindicat național sau internațional al crimei organizate, patronat de Mafie sau de Cosa Nostra, are o serie de inplicații negative asupra activităților de control și prevenire a crimei organizate deoarece: a) împedică o definiție unitară a crimei organizate la nivelul diferitor state; b) concentrează eforturile, mai curînd, asupra detectării lumii subterane a infractorilor, decît asupra unor măsuri de schinbare în sistemul social-economic.
În opinia lui I.Ciobanu termenul de ,,crimă organizată”semnifică activitățile infracționale ale unor grupuri criminale pe principii conspirative, în scopul obținerii unor importante venituri ilicite.
Ceea ce, în esență delimitează criminalitatea organizată-este motivul activității criminale (obținerea unor importante venituri ilicite) și faptul că ea nu poate fi realizată de o singură persoană. După natura sa, crima organizată are o tendință continuă de creștere și dezvoltare. Această tendință reiese din motivul principal-obținerea veniturilor,- fapt ce asigură posibilitatea legăturilor criminalității organizate cu alte grupe de adepți atît în plan național, cît și în plan internațional. Crima organizată poate fi definită ca o formă de criminalitate a civilizației contemporane urbane, cu elementele unor astfel de activități mafiote ca escrocheriile, corupția, controlul asupra jocurilor de noroc etc.
În doctrina juridică se menționează că nu pot exista crime organizate fără o anumită organizare a subiecților acestora și asocierii lor în baza unui program comun. Dacă am încerca să descifrăm noțiunea de criminalitate organizată, ar fi insuficient să menționăm că aceasta este criminalitatea săvîrșită nu spontan și nu de o singură persoană. O astfel de noțiune nu ar pune în evidență specificul crimei organizate la etapa actuală și nu ar putea specifica tehnicile și metodele de luptă împotriva ei. În esență, avem nevoie de alte criterii de apreciere a crimei organizate și de delimitare a ei de alte tipuri de criminalitate. Unul din criteriilerecunoscute în întrega lume constă în capacitatea forțelor de ordine de a stopa acest fenomen. În caz contrar aceste grupuri organizate se pot transforma în sindicate gigantice (de tipul cartelului Medellin), în stare să se opună autorităților legale. În trecut, criminalitatea organizată era privită ca o problemă națională ce nu ieșea din limitile statalității. În ultimile decenii crima organizată a intrat în confruntare cu comunitatea internațională, aflîndu-se în central atenției, în special din cauza traficului transnațional de stupefiante.
În realitate, experiența și observațiile ne demonstrează cu certitudine că criminalitatea organizată își are originea nu atît din lipsa normelor penale și procesual-penale, cît în apariția societății față de fenomenul în cauză, în acordul tacit și atitudinea îngăduitoare față de acest tip de criminalitate, în lacunele component ale sistemelor de drept penal, ceea ce duce la neeficacitatea luptei cu acest fenomen.
În doctrina criminologică contemporană prin ,,criminalitate organizată” se mai înțelege o formă gravă, adică o formă deosebită prin amploarea ei, comporabilă cu o armată modernă, implicînd o conducere la vîrful organizării sistemului planificat de acțiuni criminale și structuri corespunzătoare, inferioare, adaptate sistemului societății modern.
În opinia autorului M.Gheorghița, noțiunea de ,,criminalitate organizată ,, include în sine fenome sociale cum ar fi mafia, criminalitatea profesională, racketul. Acești termeni exprimă prin esența lor noțiuni dintr-un singur plan,la același grad ierarhic de clasificare,dar care prin conținutul lor exprimă o activitate în mai multe niveluri ale unor formațiuni criminale consolidate, organizate, conspirate, corupte, sau luate sub protecția cuiva. După părerea lui M.Gheorghiță, criminalitatea organizată se manifestă anume prin cele 3 forme de existență a ei:mafia, criminalitatea profesională, și racketul.
Convenția ONU împotriva criminalității organizate transnaționale din anul 2000 definește criminalitatea organizată drept grup structural format, constituit de 3 sau mai multe persoane, ce activează coordonat pentru o anumită perioadă de timp în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, recunoscute astfel de convenția dată, pentru a obține nemijlocit profituri financiare sau materiale.
O primă formulare a noțiunii de crimă organizată a fost realizată de savanții americani. În anul 1971, renumitul publicist Wolter Lipman menționa că spre deosebire de criminalitatea deja determinată care are un caracter total hoțesc,crima organizată e legală de restribuirea unor servicii și mărfuri.
Criminologul american Alfred Ladsmit a definit crima organizată drept forma deosebită de colaborare a cîtorva persoane sau grupuri în scopul asigurării activității lor eficiente. Luiz Șelli considera crima organizată cimentată de interese financiare. Violența e utilizată aici numai pentru apărarea intereselor economice ale grupului criminal. Majoritatea infractorilor organizați obțin o mare parte a venitului de pe piețele ilegale.
Comisia prezidențială a SUA pentru aplicarea legilor și realizarea justiției a explicat pe larg criminalitatea organizată, definind-o drept asociație ce dorește să funcționeze în afara controlului poporului american și a organelor puterii. Ea include mii de infractori care acționează în limitele unor structuri la fel de conplicate ca ale corporațiilor mari și se supun unor legi proprii care se implică mult mai crud decît legile statului. Acțiunile lor nu sunt impulsive, ele sunt rezultatul unor acorduri complicate, orientate spre obținerea controlului deplin asupra unor sfere de activitate și supraprofitului.
În criminologia autohtonă definițiile crimei organizate au apărut numai în anii ’90 și sînt diverse. Unii cercetători caracterizează crima organizată drept gen complex de activitate criminal care e realizată la scară largă de grupuri organizate, care au structură internă proprie și obțin venituri prin crearea și exploatarea pieței de mărfuri și servicii ilegale.
Alți crimonologii înțeleg prin criminalitatea organizată un grup relativ masiv de asociații stabile și dirijate de infractori, care practică activitatea criminală drept profesie (îndeletnicire) și crează un sistem de protecție împotriva controlului public prin asemenea metode ca violența, intimidarea, corupția, și furturile de proporții mari.
În opinia lui M.Bîrgău crima organizată este un fenomen social-periculos deosebit, ce poate fi prezentat drept ,,culmea criminalității,,. La baza determinării acestui tip de criminalitate este caracterul și gradul intercțiunii infractorilor în realizarea activității ilegale. Or, ultima e fundamentată de asocierea unor persoane, delimitarea rolurilor lor infracționale, de ierarhizarea sistemelor de relații. Cu cît mai mare e gradul de organizare al grupului, cu atît mai mult se detașează funcțiile de conducere de cele ale executanților direcți.
În opinia autorului autohton O.Rotari care definește crima organizată ca fiind o activitate desfășurată de orice grup constituit din cel puțin trei persoane,între care exinstă raporturi ierarhice ori personale, care permit acestora să se îmbogățească sau să controleze teritorii, piețe ori sectoare ale vieții economice și sociale interne sau străine, prin folosirea șantajului, intimidării, violenșei ori coruperii, urmărind fie comiterea de infracțiuni, fie infiltrarea în economia reală.
În anul 1988, cu ocazia primului Simpozion Internațional privind crima organizată, desfășurat la sediul Secretariatului General al Interpolului de la Saint Cloud/Franța, s-a acceptat următoarea definiție a crimei organizate:,,orice întreprindere sau grup de persoane,angajate într-o activitate ilegală continuă,care are drept scop principal obținerea de profituri,indiferent de frontierele naționale”.
Elemente în plus la definirea criminalității organizate au fost aduse prin Planul mondial de acțiune contra criminalității transnaționale organizate,adoptat de Conferința Ministerială a ONU desfășurată în noiembrie 1944 la Neapole. Conform punctului 12 din acest plan,fenomenul poate fi caracterizat prin următoareleaspecte: – organizarea de grupuri în scopul unor activități criminale; – legături ierarhice sau legături personale care permit anumitor indivizi să conducă grupul prin sancțiuni interne stricte; – recurgerea la violență, intimidare și la corupție în vederea realizării unor profituri sau obținerii controlului asupra unor teritorii sau piețe; – reciclarea profiturilor ilicite,atît în folosul unei activități criminale, cît și pentru penetrarea economiei legale și dincolo de frontierele naționale;
Un reputat analist al crimei organizate definește fenomenul, astfel:,,comiterea planificată a infracțiunilor, motivată de obținerea profitului și de luptă pentru putere, cu relevanță deosebită fie pentru fiecare în parte, fie în asamblu,dacă la comiterea lor au participat mai mult de două persoane, de-a lungul unei perioade lungi sau nedefinite de timp: a) folosind structuri comerciale sau similare domeniului afacerilor; b) folosind violența sau alte mijloace asemănătoare pentru a intimida; c) exercitîndu-și influiența în politică, mijloace de informare în masă, administrația publică, sectorul judiciar sau economic.”
În ,,Proiectul de recomandare privind principiile de bază în lupta împotriva crimei organizate ” (3 decembrie 1999) al Consiliului Europei/Comitetul de experți pentru aspecte de criminologie și de drept penal ale crimei organizate,organizația criminală este definită ca ,,o asociație structurată, înființată de o perioadă de timp, formată din peste 2 persoane,acționînd concentrat în vederea comiterii de infracțiuni care se pedepsesc cu privare de libertate sau cu ordin de reținere de minimum 4 ani sau cu o pedeapsă mai gravă, indiferent dacă astfel de infracțiuni sunt un scop ele însele sau un mijloc de a obține cîștiguri materiale și, cînd este aplicabil, de a influiența în mod defavorabil acțiunea autorităților publice”.
În Convenția Națiunilor Unite împotriva crimei organizate trasnaționale, gruparea criminală organizată înseamnă un grup structurat de 3 sau mai multe persoane, cu existența pe o anumită perioadă de timp și acționînd concentrat, cu scopul de a comite una sau mai multe infracțiuni grave prevăzute în această Convenție, pentru a obține direct sau indirect,un beneficiu financiar sau material de o altă natură.
Prin crima organizată se înțeleg activitățile desfășurate de o organizație sau o asociație ori de un grup constituit din cel puțin 3 persoane, cu o structură determinată, în scopul realizării de beneficii materiale sau obținerii altor foloase, cartiere, zone, piețe, ori asupra unor sectoare economice, politice sau sociale, prin folosirea puterii economice de care dispun infractorii sau a forței rezultate din legăturile acestora cu ceilalți membri ai organizației, asociației sau grupului, ori prin folosirea violenței, intimidării, coruperii, șantajului, sau prin alte asemenea mijloace frauduloase.
În concluzie, prin act de crimă organizată se înțelege orice act infracțional săvîrșit de un membru al unei organizații sau asociații ori al grupului constituit în condițiile prevăzute mai sus, dacă acel act a fost comis în folosul organizației sau asociației ori grupului din care acesta face parte.
Este considerat, de asemenea, act de crimă organizată actul săvîrșit de către o persoană fizică care, deși nu face parte din organizația, asociația sau grupul constituit în condițiile de mai sus, prin activitatea sa ajută ori înlesnește comiterea faptei.
Crima organizată poate fi percepută ca un produs social ,,pătruns în viața noastră socială și politică” , ce izvorăște din tendința diferitelor grupuri de a folosi criminalitatea ca mijloc de mobilitate socială și chiar de acaparare a puterii.
Sociologii au arătat că anumite zone, medii, ,,hrănesc” (încurajează) delicvența devenind terenuri propice pentru bande și structuri ale crimei organizate. Acolo unde nu există alternativă, succesul și bunăstarea traficanților de droguri și a altor infractori implicați în activități criminale, constituiau modele demne de urmat pentru tineri. Sursa crimei organizate își găsesc astfel locul în destrămarea și proasta funcționare a sistemului (înțelegînd sistemul în asamblu său), ceea ce făcut ca, după schimbările survenite în fostele state totalitare, crima organizată să se dezvolte cu mare repeziciune, surclasînd structurile de drept, spulberînd circuitele bancare, acaparînd clasa politică, reușind să intimideze ori să copleșească sistemul represiv.
În opinia majorității cercetătorilor,crima organizată,ca fenomen, este o creație a ultimelor secole și a apărut în diverse puncte de pe glob (SUA,China,Japonia,Italia) în condiții anumite și avînd cauze specifice de ordin istoric și social, sub diverse denumiri:mafia, yakuza,triade etc.Aceste organizații criminale au abordat criminalitatea ca modalitate de obținere a unor profituri ridicate prin săvîrșirea unor infracțiuni specifice cum sunt:prostituția,jocurile de noroc, traficul de noroc, traficul de stupefiante, de persoane, de arme, contrabanda,spălarea banilor etc.
Potrivit opiniei formulate de F.Alder, crima organizată s-a manifestat totuși cu mult înaintea acestei perioade, chiar dacă nu s-au folosit denumiri specifice. În acest sens sunt exemplificate existența traficului ilegal cu sclavi sau uneia din cele mai vechi infracțiuni ce a dăinuit de la începuturile navigației și pînă astăzi, și anume pirateria. De asemenea, se poate aprecia că o serie de fapte și grupări specifice crimei organizate au fost nu numai tolerate de state ce au obținut profituri uriașe în decursul timpului, dar structurile sociale s-au și implicat în comiterea și organizarea lor, fiind ulterior scăpate de sub control. Spre exemplu, politica economică desfășurată timp de peste trei secole de Compania engleză a Indiilor occidentale a făcut din China o adevărată națiune de opiomani și a dus la declanșarea celor 2 războaie ale opiului.
1.2 Apariția și evoluția crimei organizate
Criminalitatea organizată, era răspîndită printre aristocrați și nobilime care alcătuiau vîrful grupărilor criminale și acționau doar în spatele altora. Deoarece, aristocrații purtau haine cu gulere de blană, crimele săvîrșite de ei erau numite ,, criminalitatea gulelor de blană ”. Aristocrații își creau armate proprii și luptau unul împotriva altuia. Tot armata avea grijă de paza bunurilor furate, iar unele regimente erau special constituite pentru prestarea așa-numitelor ,,umbrele ” pentru a preveni intervenția altor grupări.,,Gulere de blană” se mai ocupau și cu protecționismul, mituind judecătorii cu scopul pronunțării sentințelor de achitare. Din această cauză în închisori nimereau, de regulă, mai puțin de 1/3 din acuzați. Justiția în aceea perioadă era neeficientă. Din cauza tergiversării proceselor, bănuiții dispuneau de timp pentru a se eschiva de la pedeapsă. Neeficiența justiției a dus la soluționarea conflictelor prin duel.
Politica economică desfășurată timp de peste trei secole de Compania engleză a Indiilor occidentale a făcut din China o adevărată națiune de opiomani și a dus la declanșarea celor două războaie ale opiului. Astfel, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, o treime din populația masculină a acestei țări era consumatoare de opiu, chiar dacă împăratul Yougzhen, interzise, încă din 1729, fumatul opiului. Cantitățile de opiu împinse pe piața Chinei au fost de peste 13 tone în 1729, ca în 1838 să atingă 2500 de tone, din care, „licit”, China a câștigat 20 milioane opiomani și a pierdut sute de tone deaur și argint. În fața acestui dezastru, înaltul comisar Lin, însărcinat de Tribunalul Imperial să obțină diminuarea amenințării opiului, exclama într-o scrisoare adresată reginei Victoria: „Ce s-a întâmplat cu conștiința pe care cel de sus a implantat-o în inima oamenilor?”. Când toate eforturile diplomatice aueșuat, autoritățile chineze au decis să treacă la acțiune. Ele au somat pe toținegustorii străini să-și aducă stocurile de opiu în vederea distrugerii. Englezii au protestat, atunci când cele peste 1400 tone de opiu ce le aparțineau au fost aruncate la Canton în apele fluviului. Ca urmare, la 4 aprilie 1840 reginaVictoria a declarat război Împăratului Chinei, război pierdut de China. Prinpacea de la Nankin (29 august 1842), englezii obțineau insula Hong Kong,precum și stimularea comerțului cu opiu (ce a ajuns în 1855 la aproape 5000 tone anual). Astfel, s-a purtat și cel de-al doilea război al opiului (1856-1858), câștigat de francezi și englezi, iar prin pacea de la Tianjin, China a fost obligatăsă legalizeze comerțul cu opiu contra unei taxe vamale. Acest lucru duce lacreșterea importului (6000 tone în 1880) dar și la cultivarea macului astfel încât China devine primul producător de opiu din lume cu 100.000 tone în perioada 1905-1908. Acest lucru a făcut ca opiul să se răspândească nu numai în regiune, dar și în statele occidentale prin numărul important de imigranți chinezi, indieni, filipinezi.
În S.U.A. sau în fosta colonie americană Filipine, existau în anul 1908 peste 118.000 persoane originare din China, din care jumătate erau opiomani. Această perioadă a făcut să se perfecționeze și să se extindă triadele chinezești, organizații criminale care, prin imigranți, ilegal, reîntorc drogul spre consum celor ce l-au impus lor prin forța armelor. Trezit la realitate, Occidentul interzice comerțul ilicit cu droguri prin Convenția de la Shanghai din 1909. Deși acest moment a intervenit prea târziu, el reprezentat un început în lupta împotriva crimei organizate.
În opinia Cameliei Bogdan originile crimei organizate trebuie căutate în timpuri îndepărtate. În acest sens sunt eximplificate în doctrina existent traficului ilegal de sclavi sau a pirateriei. O serie de fapte și grupuri specifice crimei organizate au fost tolerate de state aducînd profituri uriașe în decursul istoriei.
Despre organizarea primelor grupuri criminale pe teritoriul Italiei legenda povestește de 3 cavaleri spanioli Osso, Mastrosso, și Carcagnosso o sectă fondată la Toleto în 1412 care se dădea la recuperări, șantaje, sechestrări de persoane în scopul obținerii de răscumpărare și biruri.
Conform legendei Osso, Mastrosso și Carcagnosso au venit în Italia debarcînd pe insula Favignona.După o muncă de aproximativ 30 de ani au constituit o asociație care s-au divizat succesiv, în 3 trunchiuri denumite de Mafia în Sicilia, Comara în Zona Napoletană și N’dragheta în Colabria.
În cartea sa ,, Criminalitatea organizată la nivel transnațional și unele forme de manifestare în R.Moldova ”, autorul I.Ciobanu menționează faptul că conform unor opinii, Mafia ar reprezenta o organizație secretă, constituită în anul 1282, în timpul unei revolte de nemulțumire, conoscută în istorie sub numele de ,, Viespele siciliene ” și îndreptată împotriva ocupanților francezi.
Conform altor opinii, originile Mafiei s-ar afla la începutul sec.XIX-lea în Sicilia și sudul Italiei și în această viziune, conceptual de Mafie este mai degrabă o problemă de tradiție, o stare de spirit, de mîndrie și demnitate, o filozofie de viață și un stil de comportament pe care orice sicilian îl recunoaște imediat.
1.3 Clasificarea crimei organizate
Există o clasificare a tuturor organizațiilor din sfera crimei organizate făcute de Interpol, aceasta fiind împărțite în 5 grupuri distincte: a) Familiile Mafiei unde se găsesc structuri ierarhice,norme interne de disciplină,un cod de conduită și o anumită diversitate de activități licite și ilicite (se include aici și cartelurile columbiene ale drogului,bandele de motocicliști,etc.); b) Organizațiile profesionale ai căror membrii se specializează în una sau mai multe tipuri de activități criminale (traficul de mașini furate, laboratoarele clandestine pentru fabricarea drogurilor, imprimării clandestine de monedă falsă,răpiri de persoane pentru răscumpărări,jafuri,etc.). c) Organizațiile criminale etnice, ca rezultat al unui concurs de împrejurări, cum ar fi imensa discrepanță a nivelurilor de viață, severitatea excesivă a autorităților, procedurilor restrictive de emigrare, expasiune geografică a criminalității, slăbiciunea legilor (Triadele, Yakuza, Kastafar.is-grupuri jamaicane ș.a ). d) Organizațiile teroriste internaționale care practică asasinatele, deturnările, de avioane, răpirile de persoane, sub motivații politice, militare, religioase sau rasiale ș.a.; e) Reciclarea banilor este un fenomen internațional cu o clientelă variată: vînzători stînjeniți de milioane de dolari obținuți din afaceri ilicite, oamenii de afaceri care încearcă să se sustragă de la impozite, deținători de fonduri obscure destinate corupției și mituirii, oameni obișnuiți care încearcă să-și ascundă capitalurile.
Conform unor rapoarte ale Diviziei O.N.U. pentru combaterea crimei organizate și ale Interpolului în momentul de față, există și acționează în lume la nivel național și internațional 4 tipuri de asociații și organizații criminale: a) Organizațiile criminale profesioniste, alcătuite din adevărați profesioniști ai crimei la comandă, specializați în una sau mai multe tipuri de acțiuni criminale-traficarea de mașini furate,de țigări și băuturi, răpiri și asasinări de persoane, jafuri bancare, trafic de droguri și persoane, falsificare de monedă și cărți de credit etc. b) Organizațiile criminale etnice, care acționează atît la nivel național,cît și internațional,realizînd o serie de acțiuni ilegale și criminale extrem de diverse. Deși aceste organizații sunt alcătuite pe principii etnice, ele reușesc să penetreze teritoriul altor țării. Așa, spre exemplu, sunt societățile secrete criminale chineze sau japoneze, grupurile criminale haititiene sau jamaicane etc. c) Organizațiile criminale teroriste, constituite și structurate pe principii politice, etnice, religioase, rasiale, etc. și care acționează, nu de rare ori, în cooperare cu organizațiile criminale sau cu cele aparținînd „gulerelor albe ”. De multe ori, sub paravanul unor pretinse revendicări și motivații politice se regăsesc aici reprezentanții crimei organizate, care încearcă să treacă drept teroriști politici pentru a obține un tratament sancționatoriu diferențiat sau să evite extrădarea. Așa este de pildă, în cazul grupării teroriste ,, Brigăzile Roșii ” , care are puternice și intime legături de colabrare cu ,,Mafia” și ,,Comara”. Crima organizată și terorismul au devenit în prezent o activitate care rulează mari mijloace financiare, realizînd profituri uriașe de pe urma sabotajelor, deturnărilor de avioane, traficului illicit de arme și droguri, răpirilor și asasinatelor de persoane etc.; d) Organizații criminale de tip mafiot(de tipul celor italiene), reprezintă o rețea de ,,familii” și ,,sindicate” neoficiale și ilegale, în care există o anumită structură bine definită și o specializare a membrilor pe diverse ramuri criminale. În orice organizație criminală de tipul ,,Mafia” sau ,,Cosa Nostra” , familiile ce o compun include o structură ierarhică pe mai multe nivele, corespunzînd funcțiilor de corupător, planificator-strateg, justițiar și de acoperire. Prima treaptă ierarhică este cea a ,,șefului” , denumit și ,,boss” sau ,,il capo” , care are ca atribuție menținerea coeziunii și solidarității organizației, a conspirativității afacerilor și tranzacțiilor și sancționării membrilor sau persoanelor indezirabile. Treapta ierarhic următoare este deținută de un ,,subșef ” , denumit , ,,sottocapo” , care are rolul de a culege și transmite ordinele acestuia celor aflați pe treptele inferioare ale organizației. La același nivel cu ,,subșeful” se află plasat un ,,consilier” sau ,,sfetnic” , denumit ,,siglier” , funcție deținută de un membru în vîrstă al organizației, care are misiunea de a sfătui și informa membrii organizației, care are misiunea de a sfătui și informa membrii organizației, inclusive pe șef și subșef, în legătură cu afacerile și tranzacțiile ce se desfășoară. Urmează serviciile unor ,,locoteenți” denumiți ,,capodecima” , fiecare dintre aceștia specializîndu-se într-o anumită ramură criminală. De obicei, ,,locotenenții” sunt cei care organizează și planifică principalele activități ilicite.
Conform opiniei lui M.Bîrgău formațiunile organizate în funcție de nivelul de stabilitate,de profesionalism, de situația lor juridică în cadrul structurilor legale ale socității etc., pot fi divizate în următoarele tipuri: a) Grup criminal simplu- e o formă de relativ simplă de asociere a infractorilor în număr de 2-4 persoane. În asemenea grupuri se asociază jefuitorii, escrocii, hoții de apartamente, tîlhării. Ei nu au o structură complexă, o subordonare strictă și un lider strict determinat. b) Grup criminal structural organizat. În comparație cu primul se deosebește printr-o stabilitate mai mare, ierarhizare și respectă principiul unui singur conducător. Numărul membrilor poate fi de 5-10 și mai multe persoane. Activitatea lor infracțională are un caracter permanent și include adesea atentate împotriva averii sau infracțiuni violente, scopul cărora este obținerea profiturilor. Liderul unei asemenea grupe determină direcția activității acestuia,planifică și pregătește săvîrșirea infracțiunilor,repartizează rolurile participanților.; c) Grupare criminală organizată- e o asociație infracțională foarte activă și numeroasă ce include zeci sau chiar sute de membri.Nivelul organizării în cadrul acestor grupări e mult mai slab decît în bande și grupuri mafiote, deși se caracterizează la fel prin disciplină, ierarhizare și subordonare. Conducerea acestui grup e realizată de cîțiva lideri care îi determină orientrea.În spatele fiecărui lider se află masa principală de executanți cu o anumită orientare criminală. Această asociație criminală nu este monolitică; în cadrul ei intră multiple grupuri de 5-10 persoane, cu diferite nivele de organizare, care nu doar comit infracțiuni ci și țin sub control permanent un anumit teritoriu (colectarea taxelor excrocheriilor etc.).A deseori liderii acestora, acumulînd un venit considerabil, intră în sfera bissnesului legal, crescînd treptat pînă la asociații mafiote. d) Bandă criminală reprezintă o formă de criminalitate organizată ce presupune crearea unui grup armat în scopul comiterii atacurilor asupra organizațiilor sociale și de stat,precum și asupra organizațiilor sociale și de stat,precum și asupra cetățenilor. Se deosebește prin pericolul social sporit,utilizarea armelor fiind un indiciu obligatoriu. Bandele se deosebesc printr-un înalt nivel de organizare și subordonare nemijlocit căpeteniei. Ele funcționează independent ,iar scopul atacurilor comise de aceasta de regulă este obținerea de bani, acapararea obiectelor de anticariat și altor valori.Unii criminologii delimitează 3 categorii de bande, pe care le denumesc condiționat ,,banda clasică” , ,,banda specializată” , ,,bandace comite crime la commandă”. 1) Bandele clasice, de regulă comit atacuri asupra băncilor, incasatorilor, magazinelor, muzeelor, apartamentelor, etc. Adeseori aceasta sînt însoțite de omoruri și pricinuirea leziunilor corporale grave. 2) Bandele specializate se deosebescfaptul că practică unul sau două tipuri de infracțiuni,cele mai frecvente fiind atacurile asupra băncilor și magazinelor. 3) Bandele ce comit crime la comandă sînt puțin numeroase,membrii acestora fiind însă bine pregătiți din punct de vedere fizic, înarmați și extrem de conspirați. Aceste bande de regulă nu intră în componența grupurilor infracționale, deși pot avea legături cu șefii acestora. Toate crimele le comit contra plată. e) Uniuni mafiote.Termenul ,, mafiot,, în cazul dat presupune o îmbinare a activității infracționale și a celei legale, cu utilizarea deficiențelor din sistemul economic-juridic pentru obținerea unor venituri ilegale sau a unor împuterniciri administrative, a posibilității de influiențare asupra organelor puterii. În acest fel uniunea mafiotă este o structură criminală care după gradul de organizare și caracterul activității depășește hotarele propriei formațiuni și reunește forme de activitate legală sau ilegală,influiențînnd politica de stat și de orientarea dezvoltării social-economice. Uniunile Mafiote sînt acoperite de diferite structuri comerciale care servesc pentru organizarea diverselor afaceri murdare și spălare de bani, precum și pentru stabilirea relațiilor corupte cu reprezentanții organelor puterii și de dirijare. Pentru asigurarea securității sînt atrase alte grupuri criminale. Sindicatele mafiote sînt conduse de cîteva persoane și statutul lor, de regulă, este identic. Pe lîngă acestea se reunesc de la zece pînă la sute de membri, care, în caz de necesitate îndeplinesc sarcini concrete pentru o anumită plată. Cercetătorii de peste hotare delimitează caracteristicile generale ale uniunilor,care de fapt, pot determina și alte forme ale criminalității organizate, dar sînt proprii în special sindicatelor criminale: activitatea lor are caracter stabil și permanent:are formă de bussines ilegal și constă în oferirea unor servicii și mărfuri. Scopul final al sindicatelor mafiote este obținerea unor venituri enorme prin exercitarea controlului asupra anumitor sfere ale vieții sociale. Ultima înseamnă de fapt monopolizarea unor piețe și pătrunderea în organele puterii și de dirijare prin corupție.
Există și o altă clasificare a criminalității organizate. Unii specialiști în domeniu delimitează grupuri cu nivel de organizare redus, complex, și înalt. Dar această clasificare nu indică granițele precise dintre tipuri. Aproape fiecare dintre aceste grupuri are multiple indicii comune. Termenul ,,organizare ” poate fi tratat în mod diferit: a) drept succesivitate logică a acțiunilor; b) din punct vedere al corodonării acțiunilor diferitor participanți; c) drept prezența a organizației-anumitei structuri folosite pentru realizarea unor scopuri determinate.
Astfel, termenul de ,,organizare” aplicat în raport cu criminalitatea include și activitatea participanților nemijlociți care au planificat și comis infracțiunea și activitatea unei organizații criminale. Noțiunea de criminalitate organizată trebuie să includă obligator ultimul din cele trei aspecte enumerate, fiind unul din cele mai periculoase tipuri de criminalitate ce înglobează totalitatea infracțiunilor comise de organizațiile criminale.
Modelul ipotetic al grupărilor criminale poate fi prezentat în formă de piramidă. La baza acesteia se află grupurile ,,primare” ale hoților de apartamente,ale escrocilor, ale spărgătorilor de apartamente și ale altor persoane ce obțin venituri direct din activitatea lor criminală.
Pe o treaptă mai sus se află grupurile care pot fi denumite condiționat grupuri de asigurare a securității. În grupul respectiv intră persoane care nu iau parte nemijlocit la comiterea infracțiunilor. În funcțiile lor intră: a) realizarea deciziilor liderilor; b) controlul deciziilor liderilor; c) soluționarea situațiilor de conflict dintre grupurile criminale și infractorii solitari; d) asigurarea relațiilor corespunzătoare în cadrul grupului și cu alte grupuri criminale; e) paza reprezentanților grupului de elită; f) asigurarea profesionalizmului executorilor; h) propagarea modului criminal de viață; i) legalizarea businessului obținut pe cale criminală; j) susținerea morală și materială a membrilor grupului criminal și a famililor lor;
În grupul de securitate intră persoane care se ocupă de organizarea activității de informare și contrainformare, precum și de relevare a persoanele utile pentru grupul organizat (juriști, ziariști, jurnaliști, medici, funcționari publici).În funcția lor intră: a) asigurarea statutului înalt al persoanelor din grupul de elită; b) crearea condițiilor care să împiedice combaterea grupurilor organizate; c) compromiterea sau neutralizarea funcționarea publici, a colaboratorilor incoruptibili ai organelor de drept care luptă cu criminalitatea organizată; d) luarea măsurilor de eliberare a membrilor și copărtimașilor de sub răspundere penală sau de atenuare a sancțiunii; e) consultarea în probleme de drept; f) instruirea membrilor grupului privind formele și metodele de activitate ale organelor de drept.
În vîrful piramidei se află grupul de elită , reprezentanții căruia – ,, liderii tenebri (din umbră )” realizează conducerea organizațională, administrativă și ideologică a sistemului dat. Aceștia, de regulă, nu au legătură directă cu infracțiunile concrete, datorită cărui fapt rămîn în afara acțiunii legilor penale. Funcțiile lor constituie: – analiza și controlul asupra situației politice și social-economice din stat; – elaborarea planurilor de activitate; – căutarea unor noi sfere de influiență și activitate; – elaborarea măsurilor de manopolizare a criminalității, modificarea strategiei și tacticii în funcției de schimbările condițiilor social-economice;-controlul activității grupurilor de asigurare și securitate;
Tipurile fundamentale de activitate criminală a grupurilor criminale sînt: traficul de stupefiante, comerțul ilegal cu armament, importarea și exportarea ilegală de automobile, pornobusinessul, abuzurile în domeniul privatizării proprietății de stat, în sistemul creditar-bancar,antreprenoriatul fictiv.
1.4 Determinantele crimei organizate
În opinia doctorului în drept Ursul Veaceslav cauzele crimei organizate sunt dificil de identificat și explicat datorită unor diferențe sensibile în ceea ce privește amploarea și intensitatea ei de la o țară la alta. Majoritatatea specialiștilor și cercetătorilor în materie consideră că sursele acestui fenomen rezidă în factorii de ordin politic, economic, social-economic, normativ-legislativ,moral-psihologic. Astfel în lucrarea sa el a identificat 3 feluri de factorii:politici, economici, și socio-culturali. 1) Factorii politici. Stările de criză politică,inclusiv criza sistemului legislativ,executiv și judiciar atrag după autoritățile statului,ignorarea normelor de drept și de convețuire în societate. În aceste condiții, se observă explozii de criminalitate, inclusiv crima organizată, care se infiltrează în zonele sociale ale politicului și economicului și se internaționalizează.
Dominînd economic, e absolut obiectivă tendința de a domina și politic, controlînd puterea de stat. De aceea criminalitatea organizată face tot posibilul, influiențînd și înaintînd oamenii săi, în structurile statale, organizațiile obștești, partidele politice și sindicate. Astfel se produce criminalitatea sferelor politice, condiții în care nu se poate vorbi despre existența unui stat de drept democratic.
Apariția și extinderea crimei organizate ca fenomen deosebit de periculos este favorizată de alți factorii de nuanță politică cum ar fi: 1)incapacitatea statului de a proteja drepturirile constituale și interesele personale ale fiecărui cetățean și societății în asamblu; 2) decăderea prestigiului justiției penale; 3) lipsa voinței politice de a conbate crima organizată; 4) inclaritatea problemei privind divizarea puterii legislative, executive și judecătorești la diverse niveluri; 5) lipsa politicii unice și a programului de stat în vederea contracarării fenomenului crimei organizate; 6) supremația intereselor de partid (grup) asupra intereselor societății; 7) intesificarea conflictelor și tensiunilor interetnice care au cuprins un șir de state ale lumii; 8) contopirea activității căpetenilor și participanților activi ai formațiunilor criminale organizate cu reprezentanții puterii legislative, executive și judecătorești de nivel superior, ai businessului,comerțului,mass-media,culturii.
2).Factorii economici. S-a observat că dezvoltarea social-economică dezechilibarată,crizele economice ce favorizează într-o măsură considerabilă adoptarea unor comportamente antisociale, explicînd un anumit procent de acțiuni infracționale. Sporirea tendințelor negative din societate, creșterea alarmantă a șomajului de rînd cu incertitudinea mijloacelor de existență, degradarea continuă a nivelului de trai, inechitarea socială pregnantă omniprezentă, erodarea valoarea unei munci cinstite și multe altele au drept urmare extinderea bazei sociale pentru criminalitatea organizată,atrăgînd diverse pături sociale.
Pentru conparație, creșterea explozivă a criminalității inclusiv a criminalității organizate,în țările din Europa Centrală și de Est, care parcurg actualmente tranzacția de la sistemul economic centralizat la sistemul bazat pe relațiile economice de piață, poate fi explicată, în mare măsură, prin impactul următorilor factori criminogeni: reducerea capacității de producție și a productivității muncii, dezvoltarea preponderentă a sferei de intermediere și a productivității muncii, dezvoltarea preponderentă a sferei de intermediere și nu a celei productive, pierderea piețelor externe, de desfacere a mărfurilor, blocajul financiar, șomajul și inflația galopantă. Caracterul necivilizat al proceselor de privatizare în aceste țări deasemenea este un factor criminogen intensiv pentru criminalitatea organizată. Este semnificativ în această privință, că structurile criminale organizate acționează deosebit de intens în sferele cele mai puțin protejate de stat, cum sunt posesiunea, folosința și dispunerea de proprietate.
În aspectul examinat se impun atenției de asemenea următoarele procese și fenomene ce duc la intensificarea crimei organizate: – incapacitatea sistemului administrativ de stat de a asigura integral procesul de producție fără un mecanism eficient al relațiilor de piață; – aplicarea unor forme noi de relații economice între întreprinderile de stat,structurile comerciale și întreprinderile mixte, în timp ce legislația și controlul financiar – bancar nu sunt aliniate relațiilor economice existente; – posibilitatea de a obține bani în numerar în cadrul operațiilor cu întreprinderile comerciale particulare și utilizarea valutei în momentul efectuării plăților; – posibilitățile pe care le au unele bănci comerciale și de stat de a încălca disciplina financiar-bancară; – escrocheriile financiare; -controlul lumii interlope asupra agenților ecomice; – operațiile ilicite de import-export; – piața neagră a muncii; – provocarea activităților neoficializate etc.
Cauzele principale ale apariției și extinderii crimei organizate sunt de natură economică, forța motrice fiind posibilitatea obținerii unor venituri mari în termeni restrînși.Mecanismul de legătură a acestui fenomen cu criminalitatea organizată are cel puțin 3 scopuri: 1) crearea a zeci și sute de ,,adrese” , pentru crimele în scop de profitare, de de profitare forțată, comise de grupuri organizate; 2. stabilirea unor relații criminale, reciproc avantajoase pentru protecția contra concurenților, dacă neutralizarea lor pentru folosire a unor structuri criminale contra altora, pentru activitatea comună de estorcare a unui profit cît mai mare din operațiuni economice legale și ilegale,pentru spălarea și investirea mijloacelor acumulate pe cale criminală etc; 3.extinderea pieții ilegale pentru satisfacerea necesităților iraționale (businnesul jocurile de noroc,al prostituției,etc.)
3)Factorii socio-culturali. Din multitudinea valorilor materiale și spirituale create de societatea conpemporană ce constituie în general cultura, o deoebită semnificație o au factorii ce influiențează săvîrșirea infracțiunilor. Multe valențe în acest context au: celula de bază a societății-familia, nivelul de instruire, religia, starea civilă, impactul activităților în timpul liber, impactul mijloacelor de informare în masă.
Climatul moral viciat în familie, de la locul de muncă sau din mediul frecventat determină adesea prin sine însuși, deviația penală. Practica judiciară cunoaște multe cazuri în care mediul social imediat impune la săvîrșirea crimelor. Modul de viață parazitar, consumul de alcool, ca rezultat al lipsei de educație sau ca urmare a unei educații greșite, sunt alte cauze ce alimentează fenomenul infracțional. Tendințele nefavorabile ale criminalității organizate corelează intens cu asemenea procese din societate cum sunt:șomajul și pierderea garanțiilor de angajare în cîmpul muncii a absolvenților instituților de învățămînt. Conform estimărilor experților străini, creșterea numărului neangajaților cu 1% se soldează cu 5% creștere a infracționalității. Concomitent aceste indice, în cazul criminalității organizate e mai mare de aproximativ 1,5 ori deoarece din, armata de rezervă a infractorilor, structurile organizate efectuiază selectarea consecventă a specialiștilor de care au nevoie, precum și a persoanelor cu calități intelectuale și volitive necesare, a oamenilor întreprinzători, hotărîți, contactabili sau invers înrăiți etc.
În opinia criminologului O.Bejan o cauză a criminalității organizate consistă în existența unei cereri sociale puternice la anumite produse și servicii nesatisfăcătoare datorită prohibiții juridice instituției asupra lor, a cărei acțiune este favorizată de 2 condiții principale:posibilitatea obținerii unor profituri exorbitante prin comercializarea unor astfel de produse sau servicii și riscul relativ redus de a fi demascat și inacceptabil de aspru sancționat pentru asemenea activitate ilicită.
După autorul M.Bîrgău criminalitatea organizată e legată de în măsură considerabilă de sectorul economiei tenebre – ,,piața neagră” de mărfuri și servicii pentru satisfacerea cerințelor populației. În ultimul timp aici a început un proces de monopolizare rapidă a pieței, au apărut grupuri bine organizate care nu admit concurența. Ultimele își construiesc ,, afacerea” după principii moderne: Sondajul pieței, prognozarea acesteia, prognozarea acesteia, reacția rapidă la balanța prețurilor, studierea capacității de comun a populației din diferite regiuni, studierea aspectelor vulnerabile ale economiei legale.
Autorul menționează că un factor determinant esențial al criminalității organizate în R.Moldova este instabilitatea politică. În ultimii ani în R.Moldova la fel ca și în țările ex-sovietice, au apărut multiple partide și mișcări. Pe de o parte e un caz firesc și pozitiv, iar pe de altă parte activitatea lor e orientată spre obținerea puterii cu orice scop, neglijînd faptul că societatea se dezvoltă cu success numai în caz dacă e reunită de o idée națională comună.
Criminalitatea organizată e favorizată deasemenea de faptul că comportamentul illegal a devenitun elemental modului de viață al populației. Are loc reevaluarea valorilor sociale, interdicțiile juridico-penale nu funcționează, iar unele forme de comportament infracțional sînt tratate drept activitate de afaceri obișnuită și normal.
Un alt factor ce favorizează existența criminalității organizate este autodeterminabilitatea și reversibilitatea acestuia,adică capacitatea de a exercita influiența negativă asupra circumstanțelor sale determinante, inclusiv asupra economiei, situației sociale, politice și spirituale din stat.
La moment , în societatea din R.Moldova criminalitatea e condiționată în mare parte de dezechilibrul între dezvoltarea social și cea economică și intensificarea diferențierii social-economice a societății. Pe de o parte există un grup de persoane cu un înalt nivel de asigurare, iar pe de altă parte-un număr excesiv de persoane cu un înalt nivel de asigurare, iar pe de altă parte-un număr excesiv de persoane sînt la nivelul sărăciei. Din această cauză starea de spirit din societate e dominant de egoism excesiv, dezordine, neîncredere față de instituțiile statale și sociale și față de capacitatea lor de a asigura necesitățile populației.
Grupul Operativ contra Crimei Organizate, organ special al Comitetului de Consultanță Națională în legătură cu standartele și scopurile Justiției Criminale din SUA, a evidențiat următoarele caracteristici ale crimei organizate (conform lui Sue Titus Reid): 1) crima organizată reprezită un tip de crimă combinativă, inplicînd coordonarea ierarhică a unui număr de persoane pentru a planifica și executa acte ilegale sau a urmări un obiectiv legitim prin mijloace în afara legii.crima organizată are ca scop principal obținerea de cîștiguri economice, deși unii dintre participanții ei pot avea ca obiective dobîndirea puterii sau a unor poziții sociale mai înalte; 2) ea nu se limitează la afaceri, evident, ilegale sau la servicii contrare legii, cum sînt:jocurile de noroc, prostituția, drogurile, împrumuturile cu camată sau extorcarea de fonduri. Ea include, de asemenea activități complexe printre care „ spălarea ” banilor murdari, prin intermediul unor afaceri legitime, escrocherii privind încălcarea dreptului de proprietate etc; 3) crima organizată utilizează tactici de jaf, acaparare și estorcare, utilizînd mijloace cum sînt intimidarea, violența și corupția, recurgînd la cupiditate (lăcomie) pentru a-și realiza obiectivele și rezerva cîștigurile; 4) prin experiență,obiceiuri și practică, grupurile combinate ale crimei organizate sînt de obicei, foarte prompte și eficiente vizavii de controlul și disciplinarea membrilor lor, a asociațiilor și a victemelor.
De aceea, participanții la crima organizată nu sînt capabili să se detaseze, ei însiși, din combinație și sînt, în principiu, incapabil de a merge pe calea cea bună; 5) crima organizată nu include teroriștii implicați în schimbarea politică, deși membrii organizațiilor criminale și teroriștii au cîteva caracteristici comune, în special, tipurile de crimă comise și structurile organizaționale stricte.
Pentru specialiștii în domeniu Marshall B.Clinard și Robert Mier, „baza feudală” a crimei organizate apare întemeiată pe ,, familii ” asociată în mod general cu termenii ,,Mafia ” sau ,,Cosa Nostra”. Ei menționează, în acest sens, următoarele trăsături generale care caracterizează structura și modul de operare a crimei organizate:structura ierarhică,care implică un sistem de raporturi bine precizate cu privire la înțelegerea reciprocă a obligațiilor și privelegiilor membrilor,granițe politice sau geografice nelimitate-intravilante sau intervilante,intrastatale sau interstatale, dependentă de: a) folosirea posibilă a forței și violenței pentru a menține controlul intern și pentru a restrînge competiția, b) asigurarea și menținerea unei permanente imunității față de interferența forței legii și altor organizații guvernamentale.
În unul din articolele sale a doctorului habilitat în drept M.Gheorghița menționează că la etapa actuală semnele esențiale ale criminalității organizate sunt: 1) legăturile criminale stabilite și înalta organizare a formațiunilor criminale; 2) suficient organizat clar într-o ierarhie criminală; 3)conspirație ireproșabilă și acțiuni criminale cu dimensiuni spațiale notabile; 4) prezența unei baze financiare solide pentru așa-numitelor ,,probleme sociale”; 5) disciplina de fier și supunerea neabătută a membrilor pe verticală; 6) stabilirea unui sistem interior de stimulări și pedepse aspre pînă la lichidarea fizică a unor membri; 7) protejarea masivă a formațiunilor criminale de către guvernanții corupții;
Criminologul O.Bejan distinge următoarele trăsături ale crime organizate: 1) producere sau oferire (desfacere) a unor produse sau servicii ilicite; 2) activitate criminală în grup (stabil și numeros);3) diviziune pronunțată a activității criminale; 4) ierarhizare strictă a grupului criminal; 5) norme de conduită și valori criminale exact definite și riguros aplicate; 6) profesionalizare criminală.
Conform autorului M.Bîrgău la etapa contemporană,criminalitatea organizată din R.Moldova e caracterizată de următoarele indicii fundamentale: 1) structura organizațională-administartiv pronunțată, ierarhic bine determinată, norme de comportament, sancționare și stimulare colectivă pentru toți membrii; 2) caracter planificat și conspirat al activității criminale,scopuri comune, orientate spre obținerea unor resurse materiale considerabile prin privatizarea proprietății de stat și prin rotația capitalului cu risc minimal; 3) prezența unui sistem de măsuri de neutralizare a tuturor formelor controlului public prin sistemul de informare și contrainformare, descoperirea planurilor organelor de drept, mituirea colaboratorilor lor, pătrunderea în structurile administrației publice; 4) prezența unor fonduri enorme (în valută națională și străină) care permit depunerea unor sume considerabile în diverse sfere de activitate, inclusiv ilegale, în scopul obținerii de supraprofit, controlării anumitor piețe, a mijloacelor mass-media, precum și susținerea materială a membrilor grupului și a rudelor acestora, plata serviciilor avocaților etc; 5) delimitarea sferelor de influiență-cooperarea grupurilor criminale organizate în diverse ramuri economice, crearea ,,piețelor negre ” de mărfuri și servicii (traficul de stupefiante, comerț ilegal de armament, pornobusiness, prostituția); 6) propagarea activă a subculturii criminale de către membrii grupurilor criminale organizate, în special în mediul tinerei generații.
Doctorul în drept Ursu Veaceslav menționează în teza sa următoarele semne de bază a criminalității organizate: 1) Structura organizațională-de dirijare pronunțată, o ierhizare strictă a grupurilor, prezența unor norme unice de comportare și de răspundere pentru toți membrii, realizarea practică a acestora; 2) Caracterul stabil, planificat, conspirat a activității criminale mai ales a sustrageriilor, coruperii persoanelor cu funcții de răspundere , prezența unor scopuri comune, orientarea spre extragerea unor venituri maximizate cu un risc minimal; 3) Sistema de neutralitate planificată a tuturor formelor de control social cu utilizarea cercetării și autocercetării, cunoașterea planurilor organelor ce duc lupta cu criminalitatea, elaborarea unor măsuri de contracțiune (coruperea colaboratorilor organelor de drept, a organelor de control,infiltrarea în aparatul de stat); 4) Prezența unor fonduri considerabile bănești (pînă la sute de mii și chiar milioane de dolari SUA) ce sunt investite în diferite domenii ale activității criminale , folosite pentru dare de mită, susținerea materială a membrilor organizației, plata pentru diverse servicii, înzestrare tehnică etc; 5) Diferite domenii de activitate legale și ilegale – cooperarea cu organizațiile criminale în diferite domenii ale economiei,implantarea pe ,,piața neagră a mărfurilor și serviciilor, organizarea și exportarea, fabricarea și comercializarea drogurilor, pornobussinesului, prostituției, etc.
Igor Ciobanu evidențiază în variantă clasică următoarele trăsături caracteristice a crimei organizate: 1) Structura. În mod schematic ,,familiile” criminale dispun de o anumită structură și organizație formală. Astfel, crima organizată implică coordonarea unui număr de persoane în planificarea și executarea actelor ilegale ori în scopul realizării unor afaceri legitime prin mijloace nelegitime. De exemplu, cîștigarea unei licitații prin înlăturarea violentă a celorlalți concurenți. 2)Conspirativitatea.Această particularitate își găsește originea în vechea organizare socio-culturală a ,,familiei” , precum și în necesitățile obiective determinante de nevoia de autoconservare, de evitare a contactelor nedorite organismele guvernamentale. Unul din cei mai mari experți în problemele criminalității organizate a fost Giovvani Falcone fostul procuror general adjunct al Italiei, omorît mișelește de mafia siciliană. Conform părerii acestui autor, pericolul grav al organizațiilor criminale reiese din subcultura arhaică a membrilor săi, mult mai bogată și interiorizată, realizată prin selectarea riguroasă a recruților și capacitatea de fier de a impune membrilor săi reguli neiertătoare de conduită, obligatorii spre respectare de către toți.Respectarea legii tăcerii (omerta) și discreția sunt calității obligatorii pentru un mafiot. Fiind membri ,, familiilor ,, ei sunt considerați ,,oameni de onoare” care în baza regulilor compatibilității solidare, bazate pe conspirația tăcerii, riscă în caz de încălcare a acestor reguli, să fie eliminați fizic. Trădarea atrage după sine pedeapsa imediată cu moartea. În decursul ultimului deceniu, ca urmare a eforturilor comune pe plan intern și internațional, un număr important de mafioți, inclusivi capi ai ,,famililor” au fost capturați și diferiți justiției. Unii din cei diferiți justiției, pentru a-și salva viața s-au ,,pocăit” și au vorbit. În consecință, regula conspirativității s-a întărit și mai mult, limitînd la minim numărul de legături între membrii rețelei și circulația informațiilor în interiorul acesteia. Conspirativitatea organizației se manifestă și prin nivelul recrutării de noi membri,care sunt selectați mult mai sever. 3) Capacitatea de infiltrare. De-a lungul anilor, organizațiile de tip mafiot au dovedit o extraordinară capacitate de adaptare și infiltrare atît în domenii preferate de acțiune,cît și în condiții concrete social-politice și istorice. Avînd ca punct de plecare zonele economice slabe, crima organizată a ajuns să coordoneze cea mai mare parte a traficului cu stupefiante pe plan mondial, a traficului de arme, muniții și materiale explozive, să dețină hoteluri, cazinouri, terenuri petroliere. Crima organizată a trecut de la violență la noi metode, moderne, ale crimei, cum ar fifrauda finaciar-bancară, spălarea banilor și criminalitatea informatică. Crima organizată a trecut de la violență la noi metode moderne, ale crimei, cum ar fi frauda financiar-bancară, spălarea banilor și criminalitatea inrormatică. În scopul atingerii maximului de profit, structurile crimei organizate s-au infiltrat în piețele legale ale finanțelor și, nu în ultimul rînd, în clasa politică, în justiție și poliție. Ca rezultat, a fost creată o rețea a crimei organizate corporativ, care controlează industria, politica și viața socială a marilor orașe. Deși motorul organizației a suferit unele avarii, totuși aceasta este, în realitate, și astăzi funcția Mafiei. Pe toate meridianele lumii, unde se infiltrează Mafia, metodele folosite sunt același:controlul exercitat asupra unor sectoare ale economiei, menținut sub formă de monopol cu ajutorul violenței și al terorii. 4) Transnaționalitatea crimei organizate. De la constituirea ei și pînă astăzi, Mafia și-a extins treptat sferele ei de activitate: din industrie în construcții, în comerț, în finanțe, în lumea traficului de droguri ș.a. Din sudul Italiei Mafia s-a răspîndit în nord, apoi pe întreaga peninsulă și mai departe dincolo de ocean. Totul este relativ în aprecierea domeniilor în care se desfășoară activitatea criminală a Mafiei. Caracterul transnațional al crimei organizate este o consecință directă a evoluției societății la nivel planetar. La dorința majorității statelor, are loc integrarea economică internațională,ceea ce, în consecință, duce la deschiderea largă a frontierilor, elaborarea unei legislații extrem de permisive factorilor externi.Pe de altă parte, slaba dezvoltare economică , instabilitatea politică și corupția din țările sărace fac posibile folosirea acestor breșe excepționale pentru expansiunea și mondializarea crimei organizate. Din aceste considerente, mecanismele instituite pe plan internațional pentru controlul și prevenirea crimei au șanse reduse de reușită. Colectivitatea internațională în asamblul său respinge violența crimei organizate,care răspîndește teama și teroarea, și cauzează moartea unor persoane nevinovate. Astfel, problema criminalității organizate este departe a fi o problemă unitară:ea este deoapotrivă o problemă politică, militară, morală, juridică și sigur, criminologică.Sub raport criminologic ar trebui să se recunoască că există o legătură între crima organizată cu consecințe transnaționale și faptul că statele occidentale, chiar și cele dezvoltate, n-au reușit să elimine cauzele. 5) Orientarea spre profit.Profitul caracterizează în mod esențial activitatea crimei organizate. El este realizat prin menținerea monopolului asupra bunurilor și serviciilor ilicite cum ar fi producția și traficul de narcotice, jocurile de noroc, pornografia și prostituția, monopolul virtual asupra unor întreprinderi legale. O contribuție considerabilă la profit o aduce și traficul de arme, muniții și explozibili, traficul de bunuri de patrimoniu cultural național, precum și formele moderne de criminalitate, ca fraudă bancară, falsificarea de hîrtii de valoare și criminalitatea informatică. 6)Utilizarea forței. Utilizarea forței în atingerea propriilor scopuri este o caracteristică importantă a crimei organizate.Intimidarea, șantajul, corupția și violența sunt utilizate în 2 direcții: – în primul rînd, pentru a menține disciplina în interiorul organizației. De la momentul primirii în ,,familie” , recrutul învață ,,codul onoarei” adică codul comportamental și legea tăcerii ,,omerta” siciliană. Pălăvrăgeala ori trădarea sunt pedepsite, de regulă,cu moartea în toate structurile crimei organizate, indiferent dacă acestea se numesc ,,Mafia” , ,,La Cosa Nostra”, ,,Comara”, ,,Yakuza” , ,,Triade” etc.; – în doilea rind violența este utilizată pentru a pedepsi acele persoane care nu se supun cerințelor și intereselor mafiote, ori, pur și simplu, acționează împotriva lor. 6) Codul comportamental. Analizînd imaginea clasică a crimei organizate, ne dăm bine seama că supravețuirea unei structuri de acest tip ar fi problematică dacă comportamentul imprevizibil al membrilor săi ar pune în pericol organizația. Regulile de conduită sunt unice pentru toți. Sancțiunile pentru încălcarea acestor reguli ajută la menținerea status-quo-lui, și, în consecință, la supravețuirea ,,familiei”. În opinia ex-Ministrului Afacerilor Interne, general-maiorului de poliție Gheorghe Papuc este mai corect a exprima esența criminalității organizate prin intermediul celor mai importante calități și trăsături specifice criminalității organizate contemporane, inclusiv a acelora caracteristice pentru criminalitatea organizată din R.Moldova. Astfel, organizațiile criminale sunt caracteristice prin următoarle semne de bază, totalitatea cărora permite a le deosebi de alte formațiuni criminale organizate. La aceasta se referă:1) prezența unei baze materiale, fapt ce se manifestă prin crearea unor fonduri financiare comune (case hoțești-,,общяк”) destinate ajutorului reciproc al membrilor și coruperea persoanelor cu funcții de răspundere; 2) existența unui organ de conducere (de obicei colegial), care efectuiază conducerea și dirijarea organizației; 3) existența unor norme neformale de comportament, a unor tradiții și legi specifice și a sancțiunilor pentru încălcarea acestora; 4) un sistem funcțional-ierarhic-împărțirea organizației în grupuri componente, împărțirea funcțiilor și rolurilor între membrii organizației, existența unor legături interregionale; 5) prezența unei baze informaționale-colectarea informațiilor de diferit gen, efectuarea cercetării și anticercetării; Cercetările științifice și analiza practicii de anchetă și operativ-investigativă au permis a elabora un ,,portret criminologic” al asociațiilor criminale contemporane (aceste trăsături sunt specifice și criminalității organizate din R.Moldova). Trăsăturile lor de bază sunt: 1) componența numerică medie-30-90 persoane; 2) exercitarea controlului asupra unor tipuri de activitate economic legal în regiune; 3) efectuarea unor tipuri de activități ilegale, legate de căpătarea unor supraprofituri (traficul ilegal de droguri, arme, finanțe, forță de muncă, etc); 4) existența unor legături corumpate în organele autoadministrării locale și de ocrotire a dreptului; 5) utilizarea unor firme fictive în calitate de asigurare (acoperire) legală; 6) prezența armamentului contemporan, mijloacelor de transport și de legătură sotisficate; 7) prezența unor fonduri financiare interne pentru coruperea persoanelor cu funcții de răspundere, asigurarea realizării planurilor criminale, crearea unor garanții de aprobare a membrilor comunității și a famililor lor; 8) susținerea unei discipline interioare stricte sub amenințarea aplicării de pedepse celor ce o încalcă; 9) săvîrșirea unor infracțiuni grave (omoruri,ș.a) în scopul asigurării planurilor economice.
CAPITOLUL II-PREVENIREA CRIMEI ORGANIZATE LA NIVEL NAȚIONAL ȘI INTERNAȚIONAL
2.1.Prevenirea la nivel național a crimei organizate
Perfecționarea relațiilor economice, politice, sociale, ideologice, spirituale, și de alt gen în procesul construirii unui stat de drept constituie factorul ce subminează rădăcinile criminalității organizate. În lupta cu acest fenomen, rolul principal îl dețin măsurile social-generale de perfecționare a activității organelor administrației publice, care includ: 1) familarizarea reformelor radicale din sferele:economică, socială, politică, socială, politică pe baza unei concurențe loiale și a democrației, depășirea crizei profunde în care a ajuns republica noastră în trecereade la sistemul adminsitrativ de comandă la economia de piață; 2) perfecționarea administrării averii de stat și a proceselor economice, intensificarea controlului asupra muncii și consumului, suprimarea spălării veniturilor obținute pe cale ilegală; 3) crearea unui sistem impozitar eficient, a unor condiții favorabile pentru activitatea de antreprenoriat pentru a oferi posibilitate cetățenilor să muncească în limite legale; 4) introducerea unei proceduri de studiere prealabilă de către bănci a stării financiare a persoanelor fizice și juridice care înaintează cereri de obținere a creditului, precum și a scopului de utilizare a acestuia și a posibilității de restituire; 5)deoarece criminalitatea organizată are legătură directă cu corupția e necesar instituirea obligatorie a declarării veniturilor funcționarilor de stat.
În afară de măsurile general-profilactice, trebuie amplificate măsurile speciale de reacționare la crima organizată. Astfel, e nevoie de perfecționarea substanțială a legislației curente care, într-o anumită măsură, facilitează economia tenebră. Deoarece criminalitatea organizatăe generată de relațiile economice inperfecte, defectuase, se dispune instituirea și studierea unei noi ramuri a științei criminologice- criminologia economică precum și elaborarea unui Program de stat de luptă cu crima organizată.
E necesară restructurarea structurii organizaționale și a activității subunităților organelor de drept ce luptă cu crima organizată, pregătirea profesională adecvată a colaboratorilor, protecția lor juridică și socială, ameliorarea bazei tehnico-materiale a acestora.
Problemele de luptă cu crima organizată trebuie reflectate pe larg în mijloacele mass-media. Deși criminalitatea nu va putea fi exclusă vreodată definitiv din societate, rezistența activă opusă în plan social, general și special, criminologic al profilaxiei și coordonarea activității tuturor subiecților acestuia, precum și colaborarea internațională în sfera dată vor permite reducerea considerabilă a manifestărilor criminalității organizate și minimalizarea pericolului social al acestora.
Activînd astăzi în condiții principial noi, întru asigurarea ordinii, securității și legalității organelor de drept trebuie să-și schimbe formele și metodele de activitate, sistemul de organizare și dislocare a forțelor și mijloacelor astfel, încît întreaga lor activitate să răspundă evoluției sociale, procesele economice, transformările democratice, tuturor fenomenelor prezente în societate.O mare importanță în sporirea eficienței activității organelor de drept în vederea combaterii criminalității organizate o are valorificarea atît a experienței istorice, acumulate de societatea noastră, cît și a practicii mondiale în acest domeniu;studierea minuțioasă și analiza critică a acestei experiențe constituind o sursă de reală valoare cognitivă.
Prevenirea criminalității organizate se realizează în baza unui asamblu de măsuri sociale generale și speciale. Un rol important în acest scop îl are înlăturarea sau neutralizarea crimei organizate cu caracter economic.
Pentru prevenirea socială a criminalității organizate și limitarea posibilităților funcționării ei este necesar, în primul rînd, să fie instituite un șir de reforme sociale: îmbunătățirea nivelului de trai al populației, reducerea ratei șomajului, accesul legal a fiecărei persoane la desfășurarea activității de antreprenoriat, acordarea atenției sporite aspectului cultural-educativ în privința adolescenților.
În lupta cu recrutarea noilor membri în organizațiile criminale un rol important le revine organelor de ocrotire a normelor de drept, menite să contribuie la prevenirea formării grupărilor de tineret cu scopuri antisociale, implicării minorilor în comiterea infracțiunilor, realizînd totodată și controlul social asupra persoanelor eliberate din locurile de detenție și instituțiile educative de tip închis.
Este necesar, de asemenea, de a crea un sistem bine chibzuit de prevenire a criminalității organizate. Ca subiecții ai prevenirii acestui fenomen trebuie să fie întreaga societate, statul, instituțiile non-guvernamentale, persoanele fizice și juridice. Pe lîngă aceasta urmează de a institui, în baza legislației în vigoare, secții speciale ale organelor de drept și de a asigura acestora o stabilitate legislativ-organizațională.
Cele mai eficiente măsuri de contracarare a fenomenului crimă organizată ar fi: 1)lichidarea formațiunilor criminale organizate, activității lor, bazei economice, organizatorice și altor elemente ale acestora; În realizarea acestui scop un rol special îl au următoarele măsuri: a) demascarea și tragerea la răspundere penală a liderilor formațiunilor criminale; b) blocarea căilor de circulație și folosirea veniturilor criminale, interzicerea legalizării lor; c) asigurarea securității persoanelor care participă la demascarea structurilor criminale, martorilor și a altor participanți ai procesului penal; d) luarea unor măsuri pentru combaterea corupției și protecționismului; 2) sporirea eficienței activității operativ-investigative întru depistarea grupurilor și organizațiilor criminale, documentarea și tragerea lor la răspundere; 3) perfecționarea sistemului de pregătire a colaboratorilor de poliție, reieșind din starea fenomenului criminal, noile forme și metode de contracarare a crimei organizate, corupției și protecționismului; 4) modificarea legislației în vigoare în dependență de noile forme ale crimei organizate; 5) eficacitatea combaterii fenomenului crimă organizată poate spori grație realizarii unor studii riguroase în cadrul unor activității științifice, fapt care ar contribui la elaborarea unei strategii statale în atare în domeniu, ar înzestra organele afacerilor interne cu un instrument științifico-metodic de drept.
Astfel conform Hotărîrii Guvernului RM nr.480 din 30.06.2011 a fost aprobată Strategia națională de prevenire și combatere a crimei organizate pe anii 2011-2016. Această Strategie este elaborată în urma analizei situației în domeniul crimei organizate.
Strategia este elaborată în concordanță cu Convenția Națiunilor Unite împotriva crimei organizate transnaționale, adoptată în anul 1978, la Palermo, Italia; Protocolul adițional privind combaterea terorismului la Acordul între guvernele statelor-participante la Cooperarea economică în regiunea Mării Negre privind cooperarea în combaterea criminalității, în particular în formele sale organizate, semnate la 3 decembrie 2004, Atena, Grecia, considerate drept instrumente legale majore în abordarea problematicii crimei organizate.
Strategia descrie situația curentă în domeniu și definește obiectivele, acțiunile și măsurile necesare, cu stabilirea unor responsabilități clare pentru toate subiectele implicate în activitățile de prevenire și combatere a crimei organizate.
În ultima perioadă de timp, comunitatea internațională se confruntă cu amenințări grave la adresa securității și ordinii mondiale, ce se exprimă prin noi forme de manifestare a criminalității, mai ales sub aspectul său organizat, totodată, statele-membre ale Uniunii Europene și cele candidate la aderare, reprezentînd principalii vectorii ai luptei împotriva criminalității.Prevenirea criminalității, în special a celei organizate, devine un imperativ al acestei perioade și pentru țara noastră, obiectivele principale fiind ordinea socială, consolidarea mecanismelor de respectare și aplicare a legilor, formarea și solidarizarea publicului la acțiunile preventive, supravegherea și evaluarea riscurilor în timp și spațiu.
Republica Moldova, ca oricare altă țară din lume, se confruntă cu diversitatea crimei organizate, respectiv, traficul de persoane, traficul de droguri, traficul de copii, migrația ilegală, fabricarea și punerea în circulație a valutei false, criminalitatea informatică, traficul internațional cu autovehicule furate și spălarea banilor proveniți din aceste activități ilicite, etc.
Dimensiunile crimei organizate reprezintă un risc la adresa securității statului, prin afectarea majorității domeniilor de manifestare ale mediului economic și social, ceea ce impune elaborarea unei strategii adecvate, fundamentată pe analiza de stare a crimei organizate și a tendințelor de manifestare a fenomenului.
Politica în domeniul combaterii crimei organizate constituie un complex de măsuri de prevenire și combatere, inclusiv aplicarea legii, care sînt implimentate la nivel internațional, național și local.
Scopul final îl constituie reducerea riscului extinderii fenomenului infracțional, mai cu seamă, al celui organizat.
Prezenta Strategie, constituie un obiectiv de bază în promovarea politicii statului în domeniul afacerilor interne pe termen mediu (3-5 ani), care permite Ministerului Afacerilor Interne să adapteze, în funcție de evoluțiile pe plan intern și extern, politica în domeniul contracarării acestui fenomen, identificînd segmentele specifice sistemului de luptă cu crima organizată. Totodată, Strategia va facilita determinarea și elaborarea unui plan realist de implimentare a acestor inițiative, mai mult ca atît, va contribui la elaborarea altor documente de politici naționale și sectoriale de domeniu; consolidarea capacităților subdiviziunilor cu competență în acest sens; asigurarea controlului asupra sistemului de prevenire și combatere a crimei organizate; promovarea bunelor relații cu organelor competente în prevenirea și combaterea crimei organizate din alte state; protejarea cuvenită a informațiilor obținute și clasificate, etc. Concomitent, prezenta Strategie, prezintă factorii de risc la adresa asigurării unui climat de siguranță și securitate; stabilește obiectivele generale și specifice, precum și modalitățile de realizare a acestora, precum și responsabilitățile fiecărei instituții cu atribuții în prevenirea și combaterea fenomenului, în raport cu prioritățile și resursele destinate acestui domeniu.
În același timp, în contextul armonizării cu legislația internațională, se propune drept scop elaborarea și promovarea Legii privind prevenirea și combaterea crimei organizate, prin care să se instituie cadrul juridic de reglamentare principal și necesar pentru abordarea unitară a fenomenelor conexe, precum și a infracțiunilor din sfera crimei organizate, de către organele și instituțiile cu atribuții în domeniul prevenirii și combaterii acesteia.
Implementarea prezentei Strategii poate fi influiențată de anumiți factorii de risc și vulnerabilități interne, care urmează a fi luați în calcul la elaborarea planului de acțiuni, și anume: a) așezarea geografică a Republicii Moldova, teritoriul țării fiind tranzitat de unele rute ale crimei organizate internaționale; b) instabilitatea socială, politică și economic din regiunea transnistreană; c) expansiunea rețelelor crimei organizate transnaționale, manifestată prin organizarea migrației ilegale, traficului de ființe umane, droguri, arme și muniții, tehnologii sensibile, materiale radioctive și strategice;d) accentuarea unor manifestări ale fenomenului de corupție; e) amplificarea infracționalității economic-financiare; f) contrabanda; g) escaladarea traficului și consumului illicit de stupefiante și substanțe psihotrope; h) insuficiența resurselor umane, material sau financiare; i) lipsa cadrului juridic, ce reglamentează cooperarea cu unele țări europene (Austria, Spania, Portugalia, Franța, etc.)
Astfel, Guvernul R.Moldova își propune următoarele obiective în lupta cu crima organizată pe anii 2011-2016:Obiectivul 1: Dezvoltarea instituțională și operațională în vederea asigurării compatibilizării cu structurile europene în conformitate cu convențiile, acordurile, recomandările internaționale și legislația națională- realizarea sarcinilor Ministerului Afacerilor Interne pe termen lung derivă din principalele documente de politici naționale și sectoriale relevante, actelor legislative, precum și din angajamentele Republicii Moldova în raport cu comunitatea internațională, prin: a) crearea Consiliului național de coordonare a activităților de prevenire și combatere a criminalității organizate, ca structură națională interinstituțională pe lîngă Guvern, din care fac parte organele cu atribuții în domeniul prevenirii și combaterii crimei organizate: Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informații și Securitate, Centrul Național Anticorupție, Serviciul Vamal, Poliția de Frontieră, cu următoarele atribuții: 1. colectarea, centralizarea și analizarea datelor privind fenomenul criminalității organizate, la nivel național, de către subdiviziunea specializată a Ministerului Afacerilor Interne; 2. coordonarea activităților de cooperare ale structurilor specializate din cadrul autorităților și instituțiilor publice cu competențe în domeniu;3.schimbul de date și informații cu structurile similare din țările europene; 4.coordonarea investigațiilor comune cu autoritățile judiciare și polițienești din statele europene, în baza acordurilor bilaterale și multilaterale, prin intermediul Biroului Național Central Interpol, Punctului Național Focal Europol, Centrului Național Virtual SECI;b) corelarea funcțională, la nivel central și teritorial, a structurilor de combatere a crimei organizate și antidrog, din cadrul autorităților și instituțiilor publice competente în domeniu, cu structurile corespondente; c) reorganizarea unor structuri ale instituțiilor implicate în combaterea crimei organizate; d) dezvoltarea informatizării instituțiilor implicate în combaterea crimei organizate; Obiectivul 2: Dezvoltarea și modernizarea capacității manageriale, precum și consolidarea capacității instituționale a angajaților în domeniu – eficientizarea managementului decizional în domeniu; – îmbunătățirea nivelului de pregătire și specializare a personalului din structurile de combatere a crimei organizate. Obiectivul 3: Armonizarea legislației naționale cu acquis-ul comunitar – inițierea unor propuneri legislative vizînd:dezvoltarea cadrului de prevenire și combatere a diferitelor forme ale crimei organizate, euroconformizarea legislației referitoare domeniului de reglamentare; 2) elaborarea proiectului de lege privind prevenirea și combaterea crimei organizate.
Obiectivul 4: Prevenirea și combaterea infracțiunilor din sfera crimei organizate – 1) eficientizarea activităților de prevenire și combatere a traficului și consumului ilicit de droguri; 2) prevenirea și combaterea migrațiunii ilegale, traficului de ființe umane și de copii; 3) prevenirea și combaterea fabricării și punerii în circulație a valutei și a altor mijloace de plată false; 4) prevenirea și combaterea crimei informatice; 5) prevenirea și combaterea traficului internațional cu autovehicule furate; 6) prevenirea și combaterea spălării banilor; 7) prevenirea și combaterea inracțiunilor care aduc atingere vieții, integrității și sănătății persoanei; 8) eficientizarea și controlul sporit asupra activităților de prevenire și combatere a infracțiunilor comise în grup, a celor deosebit și excepțional de grave și cu rezonanță social-sporită Obiectivul 5: Dezvoltarea cooperării interinstituționale– 1) optimizarea cooperării cu furnizorii de Internet; 2) îmbunătățirea cooperării între instituțiile avînd responsabilități în domeniul combaterii crimei organizate; Obiectivul 6: Dezvoltarea cooperării internaționale în lupta împotriva crimei organizateparticiparea activă la inițiativele comune, lansate pe plan internațional și asigurarea coordonării eficiente a activităților proprii cu cele desfășurate de partenerii externi;2) consolidarea cooperării bilaterale, cu organismele internaționale de profil, precum și în cadrul organizațiilor și forurilor internaționale; 3) încheierea unor protocoale de cooperare cu structuri similare din țările vecine-Romînia, Bulgaria, Serbia-MunteNegru, Ungaria, Ucraina, etc. 4) dezvoltarea colaborării operative în domeniul schimbului și analizei informațiilor, cu statele semnatare ale Programului UNODC- Întărirea Capacității de Colectare și Analiza Informațiilor, în Europa de Sud-Est; 4) participarea activă în cadrul inițiativelor organizațiilor regionale, europene și internaționale, la activitățile ce au drept obiectiv combaterea crimei organizate, dezvoltarea parteneriatelor cu statele ce au experiență relevantă în domeniul reducerii fenomenului respectiv.
Deasemenea de rînd cu Guvernul R.Moldova care și-a propus unele obiective pentru anii 2011-2016 în lupta cu crima organizată sunt și organele de drept. Astfel, în componența Ministerului Afacerilor Interne este Inspectoratul General de Poliție care are subdiviuzini specializate în lupta cu crima organizată. Pintre aceastea sunt: Inspectoratul Național de Investigații, Brigada cu destinație specială ,, Fulger”.
Astfel, Inspectoratul Națională de Investigații are următoare misiune: – Relevarea, investigarea, și descoperirea infracțiunilor deosebit de grave și excepțional de grave,precum și a celor de o rezonanță socială sporită,urmărirea și tragerea la răspundere penală a infractorilor periculoși, organizarea, desfășurarea și dirijarea activităților speciale de investigații, curmarea criminalității organizate.
Printre funcțiile Inspectoratului Națională de Investigații sunt: 1) coordonarea,dirijarea și organizarea activităților subdiviziunilor INI și subdiviziunilor de profil teritoriale; 2) organizarea,controlul, și desfășurarea activității informațional-analitice asupra infracțiunilor grave, deosebit de grave și excepțional de grave și cu o rezonanță social-sporită, precum și a autorilor acestora; 3) desfășurarea activității speciale de investigație, asigurarea și supravegherea acestuia în cadrul subdiviziunilor INI și IGP; 4) combaterea infracțiunilor grave,deosebit de grave, excepțional de grave, cu o rezonanță social-sporită și a contravențiilor.
Brigada de poliție cu destinație specială ,, Fulger ,, a MAI – BPDS ,,Fulger,, are misiunea de apărarea ordinii și liniștii publice, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a proprității publice și private, la prevenirea și descoperirea infracțiunilor și altor încălcări ale legii în vigoare, prin metode și procedee specifice, inclusiv neutralizarea și capturarea infractorilor deosebit de periculoși, protecția persoanelor a căror viață este în pericol, eliberarea ostaticilor, respingerea atacurilor armate sau în grup, căutarea și reținerea delicvenților de sub arest.
Printre funțiile BPDS ,, Fulger” sunt: 1) Menținerea și restabilirea ordinii publice; 2) Prevenirea și combaterea criminalității; 3) Intervenția specială în cazul situațiilor de urgență (excepționale) cu caracter natural și tehnogen
Un alt organ de drept în prevenirea și conbaterea crimei organizate este Procuratura Generală. În componența Procuraturii Generale este Direcția exercitare și conducere a urmăririi penale. Direcția exercitare și conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului de Interne și Serviciul Vamal este una din subdiviziunile de bază ale Procuraturii Generale, înființată prin ordinul Procurorului General la 22.05.2006. Direcția își anexează activitatea pe principiile consacrate în Constituția RM, Legii cu privire Procuratură, Codul de Procedură Penală, alte acte legislative, tratatele internaționale la care RM este parte, deciziile Colegiului Procuraturii, ordinele dispozițiile și indicațiile Procurorului General.Activitatea continuă este organizată în conformitate cu planurile de activitate ale Direcției, Procuraturii Generale și cele trasate de Colegiului Procuraturii. În vederea realizării sarcinilor comune Direcția cooperează cu alte subdiviziuni structurale ale Procuraturii Generale. Direcția este condusă de șeful ei și include în competența sa 2 secții: – Secția exercitare a urmăririi penale pe cauze excepționale; – Secția conducere a urmăririi penale în organele central ale MAI și SV
Secțiile sînt dirijate de șefi și șefi-adjuncți, care îndrumează și supraveghează activitatea lucrătorilor operativă. Sarcinile de bază și direcțiile de activitate ale Direcției sînt realizarea măsurilor de combatere a criminalității și asigurarea supremației legii, conducerea și controlul activității organelor de urmărire penală central ale MAI și SV; organizarea și exercitarea supravegherii asupra respectării legilor de către organelle de urmărire penală centrale ale MAI și SV în vederea: 1) prevenirii atentatelor criminale, descoperirii infracțiunilor tragerii persoanelor vinovate la răspunderea prevăzută de lege; 2) înaintării demersurilor în instanța de judecată privind aplicarea, înlocuirea și revocarea măsurilor preventive; 3) asigurării efectuării sub toate aspectele, complet și obiectiv, a urmăririi penale; 4) întreprinderii de măsuri, prevăzute de lege, pentru repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, juridice și intereselor publice; 5) stabilirii cauzelor și condițiilor, care au contribuit la săvîrșirea infracțiunii și luării măsurilor pentru înlăturarea acestora; 6) luării de măsuri în modul prevăzut de lege, pentru repunerea cetățenilor în drepturile lezate prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală centrală MAI și SV; 7) curmării oricăror acțiuni de influiență asupra ofițerilor de urmărire penală din cadrul organelor de urmărire penală centrale ale MAI și SV orientate spre adoptarea unor hotărîri ilegale; Cele mai complicate cauze penale, inclusiv cele de rezonanță socială sporită sunt concentrate în conducerea procurorilor Direcției respective.
Secția exercitare a urmăririi penale în cauzele excepționale.Secția exercitare a urmăririi penale în cauzele excepționale este o subdiviziune structural-organizatorică în cadrul Direcției exercitare a urmăririi penale a Procuraturii Generale și este subordonată conducerii Procuraturii Generale, șefului Direcției exercitare a urmăririi penale, șefului secției.În activitatea sa secția se conduce de Constituția RM, Legea cu privire la Procuratură, legislația penală și procedural-penală, ordinele Procuraturii, regulamentul secției, alte acte depertamentale.Secția își organizează și desfășoară activitatea în conformitate cu planurile de activitate a Procuraturii Generale, Colegiului Procuraturii, Direcției exercitare a urmăririi penale și cele proprii: 1) exercită urmărirea penală pe cauzele penale de rezonanță socială sporită și a altor cauze la indicația conducerii Procuraturii Generale; 2) examinează petițiile și cererile cetățenilor în limita competenței și primesc în audiență cetățenii; 3)susține acuzarea de stat la examinarea cauzelor penale în instanțele de judecată în condițiile legii;
Secția conducere urmăririi penale în organele centrale ale MAI și SV – atribuțiile secției:1) conducerea urmăririi penale și efectuiază controlul legalității acțiunilor procesuale efectuate de organele centrale ale MAI și SV; 2) examinează în ordinea art.274 Cod de procedură penală sesizări despre pregătirea sau săvîrșirea infracțiunilor și, după caz, exercită urmărirea penală; 3) solicită organele centrale ale MAI și SV prezentarea pentru control a sesizărilor despre săvîrșirea infracțiunilor, cauzelor penale, actelor procedurale, materialelor, documentelor și altor date aflate în gestiune în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu; 4) efectuiază controale cu privire la rezultatele urmăririi penale și cu privire la respectarea legislației în exercițiul funcției de către ofițerii de urmărire penală ai organlor centrale ale MAI și SV; 5) generalizează activitatea privind susținerea acuzării de stat în instanțele de judecată de către procurorii secției; 6) examinează la ședințele operative ale ale secției dările de seamă privind rezultatele conducerii urmăririi penale în organele centrale MAI și SV; 7) verifică respectarea legislației de către organele centrale ale MAI și SV în cadrul examinării sesizărilor cu privire la pregătirea sau săvîrșirea infracțiunilor sau alte sesizări cu privire la infracțiune (Registrele nr.1 și nr.2 ale DGSO a MAI și SV); 8) acumulează informații și analizează starea de fapt a activității de conducere a urmăririi penale în organele centrale MAI și SV pe care o prezintă șefului Direcției exercitare și conducere a urmăririi penale pentru propuneri Procurorului General și Colegiului Procuraturii privind lichidarea lacunelor și sporirea activității acestei activității.
O altă subdiviziune este Secția control al executării pedepselor și locurilor din detenție a Direcției Investigații Generale a PG care participă activ în comun cu alte secții la combaterea crimei organizate.
Alte organe în lupta cu crima organizată sunt organele securității statului.Conform art.8 lit.m a Legii nr.619 din 31.10.1995 privind organele securității statului, una din obligațiiunile organelor securității statului, este combaterea crimei organizate.
Conform art.13 al Legii sus-menționate, sistemul organelor securității statului se constituie din Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Serviciul Pazei și Protecției de Stat, Poliția de Frontieră din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, Serviciul Vamal, care își desfășoară activitatea în conformitate cu legile respective.
Serviciul de Informații și Securitate are următoarele atribuții în lupta cu crima organizată: – activități de prevenire și combatere a crimei organizate transfrontaliere
Detașamentul cu Destinație Specială ,,Alfa” a SIS este o subnitate specializată, cu sarcini în anilihalarea activității infracționale a grupurilor de crimă organizată.
Cu privire la atribuțiile Poliției de Frontieră din subordinea MAI, a Serviciului Vamal, CNA, în lupta cu crima organizată am vorbit la începutul acestui paragraf.
Biroul Național al Inițiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI) / Oficiul regional pentru schimbul de informații (RILO) în cadrul Serviciului Vamal și Punctului Național Fiscal SECI / în cadrul Ministrului Afacerilor Interne – Întru realizarea prevederilor Acordului de parteneriat și cooperare dintre comunitățile europene și statele lor membre, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte, semnat la Bruxelles, la 28 noiembrie 1994, Acordului de cooperare pentru prevenirea și combaterea infracționalității transfrontaliere, semnat la București, la 26 mai 1999, Cartei de organizare și funcționare a Centrului regional SECI pentru combaterea infracționalității transfrontaliere, semnată la București, la 26 mai 1999, Acordului dintre Departamentul Controlului Vamal al Republicii Moldova și Organizația Mondială a Vămilor (WCO) privind crearea centrului regional pentru schimbul de informații, semnat la Bruxelles, la 3 aprilie 1995, Acordului dintre Departamentul Controlului Vamal al Republicii Moldova, Organizația Mondială a Vămilor (WCO) și Organizația Națiunilor Unite contra răspîndirii drogurilor (UNDCP) privind proiectul centrului regional pentru schimbul de informații, semnat la Bruxelles, la 3 aprilie 1995, Guvernul Republicii Moldova a hotărît de a înființa în cadrul Departamentului Vamal Biroul Național al Inițiativei de cooperare în Sud-Estul Europei (SECI)/Oficiul regional pentru schimbul de informații (RILO) – (în continuare – Biroul Național SECI/RILO), organ de specialitate, avînd ca obiectiv cooperarea și schimbul de informații în domeniul combaterii infracționalității transfrontaliere, contrabandei, fraudelor vamale și aplicarea măsurilor de frontieră pentru protecția drepturilor proprietății intelectuale.Regulamentul Biroului Național SECI/RILO este aprobat prin ordinul directorului general al Serviciului Vamal.Biroul Național SECI/RILO se înființează în limita efectivului stabilit pentru Serviciului Vamal și a cheltuielilor aprobate pentru finanțarea lui.
Biroul Național SECI/RILO îndeplinește următoarele funcții:1) asigurarea cadrului organizatoric necesar cooperării și dezvoltării la nivel național și internațional a acțiunilor specifice privind prevenirea și combaterea infracționalității transfrontaliere, contrabandei și fraudelor vamale;2) schimbul operativ de informații din domeniul vamal cu serviciile vamale din alte țări în scopul prevenirii, combaterii și investigării infracționalității transfrontaliere, contrabandei, fraudelor vamale și celor legate de încălcarea drepturilor proprietății intelectuale;3) utilizarea operativă a datelor privind infracționalitatea transfrontalieră, contrabanda, fraudele vamale, puse la dispoziție de organele de drept.
Biroul Național SECI/RILO în activitatea sa colaborează cu: 1) Consiliul tehnic permanent al Organizației Mondiale a Vămilor – Bruxelles, Belgia; 2) Centrul regional al inițiativei de cooperare în Sud-Estul Europei pentru combaterea infracționalității transfrontaliere, București, Romînia; 3) Centrul regional pentru schimbul de informații, Varșovia, Polonia; 4) oficiile regionale și naționale RILO din cadrul serviciilor vamale din alte țări.
Conform punctului 7 al Hotărîrii nr.815 din 13.08.2001 cu privire la înființarea Biroului Național al Inițiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI) /Oficiul regional pentru schimbul de informații (RILO) în cadrul Departamentului Vamal și Punctului Național Fiscal SECI/ în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, a fost instituit în cadrul Ministerului Afacerilor Interne Punctul Național Focal al Inițiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI) , organ de specialitate, avînd ca obiectiv cooperarea și schimbul de informații în domeniul combaterii infracționalității transfrontaliere. Regulamentul Punctului Național Focal SECI este aprobat prin ordinul ministrului afacerilor interne.Șeful Punctului Național Focal SECI este numit și eliberat din funcție de ministrul afacerilor interne.Punctul Național Focal SECI al Ministerului Afacerilor Interne îndeplinește următoarele funcții: 1) asigurarea cadrului organizatoric necesar cooperării și dezvoltării la nivel național și internațional a acțiunilor specifice privind prevenirea și combaterea infracționalității transfrontaliere; 2) schimbul de informații operative cu serviciile polițienești din alte țări în scopul prevenirii, combaterii și cercetării infracțiunilor transfrontaliere; 3) utilizarea operativă a datelor privind infracționalitatea transfrontalieră puse la dispoziție de către organele de drept.Autoritățile cu atribuții în domeniul prevenirii și combaterii criminalității organizate previn criminalitatea organizată prin: a) efectuarea analizei cauzelor și condițiilor ce favorizează crearea și activitatea grupurilor și organizațiilor criminale; b) planificarea măsurilor de prevenire a formării noilor grupuri sau organizații criminale; c) planificarea măsurilor de prevenire a activității criminale pe fiecare grup sau organizație criminal existentă; d) organizarea campaniilor de informare privind fenomenul de crimă organizată; e) notificarea persoanelor care pot fi atrase în activitatea criminală organizată; f) monitorizarea preventivă a persoanelor care pot fi atrase în activitatea criminal organizată.
2.2.Prevenirea la nivel internațional a crimei organizate
În epoca globalizării apar noi forme de criminalitate transnațională.Grupările criminale organizate apar și se lărgesc cu o rapiditate amenințătoare, fapt care este însoțit de creșterea proporțiilor violenței fizice, intimidarea oamenilor și corupția funcționarilor de stat. Pentru soluționarea mai eficientă a noilor sarcini în domeniul prevenirii criminalității și justiției penale sunt necesare eforturile întregii comunității internaționale.
Organizația Națiunilor Unite – la nivelul ONU, lupta contra criminalității organizate figurează pe ordinea de zi începînd cu 1950.Însă abia în anul 1994 la conferința mondială privind criminalitatea transnațională, organizată la Neapole,ONU a formulat pentru prima dată o strategie completă în acest domeniu.,,Planul de acțiune mondial” adoptat la conferință, stabilea un catalog detaliat de măsuri necesare a fi întreprinse atît de fiecare stat,cît și la nivel de cooperare internațională. La 15 noiembrie 2000 de către Adunarea Generală a fost adoptată Convenția ONU împotriva criminalității transnaționale organizate și Protocoalele suplimentare la convenție. Protocolul referitor la prevenirea, combaterea și sancționarea traficului ilegal de persoane, în special femei și copii, Protocolul împotriva traficului de migranți pe căi terestre, acvatice și aeriene, iar în 2001, Protocolul referitor la interzicerea fabricării și a traficului ilegal de arme de foc, piese și componente ale acesteia, precum și de muniție. Convenția ONU împotriva criminalității transnaționale organizate formulează pentru prima dată o definiție universală și recunoscută a noțiunilor fundamentale ale dreptului penal, legate de fenomenul criminalității organizate, în particular de cel de grup infracțional organizat.
Elaborarea și semnarea acestui document este cosecința eforturilor depuse de-a lungul activității sale de către Organizația Națiunilor Unite, care s-a implicat în găsirea celor mai eficace modalități de prevenire și combatere a crimei organizate. Demersurile realizate de ONU în această direcție au fost determinate de o realitate gravă, care nu mai poate fi tolerată și interpretată în moduri diferite.
Noile dezvoltări ale infrastructurilor în transporturi și comunicații, tehnologiile modern, correlate cu interdependența crescută, și globalizarea sistemelor economice, politice și sociale au condus la dezvoltări corespunzătoare ale crimei organizate. Abilitatea grupărilor criminale naționale de a-și extinde aria de acțiune în afara granițelor statului și de a lucre în comun cu infractori din alte jurisdicții a fost pe deplin demonstrată. Creșterea cantitativă și lărgirea sferelor de interes ale criminalității transnaționale, împreună cu corupția care însoțește în mod inevitabil activitățile acestor grupuri, este văzută în multe regiuni ca o problem de securitate națională și regional. Față de aceste provocări, reacția comunității internaționale a fost de a negocia un nou tratat ONU, avînd ca scop întraajutorarea SUA, rezolvarea problematicii crimei organizate la nivel național și crearea instrumentului de cooperare internațională necesar combaterii acestui fenomen.
Drept urmare, în timpul anilor ’90, un grup interguvernamental deschis de experți au realizat un text preliminaral unei convenții împotriva crimei organizate. Acest text a fost negociat de către Comitetul ad-hoc în cadrul a 10 sesiuni, desfășurate între 19 ianuarie 1999 și 28 iulie 2000, cu o intensitate sporită după intervenția fermă a Generarului Assembli.
Convenția în sine a fost finalizată de către Comitetul ad-hoc la a zecea sesiune, între 17 și 28 iulie 2000.
Protocolul privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane, în special a femeilor și copiilor, precum și protocolul adițional împortiva traficului pe cale terestră, aeriană și navală au fost finalizate la a unsprezecea sesiune, între 2 și 28 octombrie 2000. Al treilea protocol de combatere a procedurii ilicite de arme și contraband cu acestea a fost finalizat la a XII-a sesiune, între 26 februarie și 2 martie 2001. Convenția a rămas deschisă spre semnare tuturor statelor la sediul Organizației Națiunilor Unite, la New York, pînă la 12 decembrie 2002 și a fost semnată de peste 130 de state.
Între Convenție și Protocoale există o relație clar stabilită, în sensul că cele din urmă sunt incomplete, deci nu pot fi aplicate ca instrumente legale internaționale de sine stătătoare, ci numai împreună cu Convenția. Art.37 precizează că statele pot adera la Protocoale, cu mențiunea de a adera mai întîi la Convenție. Convenția definește sintagmele utilizate în cuprins, referinduse la: ,,grup inracțional organizat”, ,, infracțiune gravă” , ,,grup structurat”, ,,bunuri” , ,,produs al crimei”, ,,blocare” sau ,,sechestru” , ,,confiscare”, ,,infracțiune principal”, ,,livrare supravegheată” și ,,organizație regională de integrare economică”(art.2).
Potrivit prevederilor art.3, Convenția se aplică anchetelor și urmăririlor ce privesc una sau mai multe infracțiuni, precum și infracțiunilor grave, în cazul în care acestea sunt de natură transnațională, implicînd un grup organizat. Clauzele Convenției care reglamentează instituția extrădării și asistența legală mutual sunt similar cu principiile și practicile stabilite în tratate aplicabile în anumite regiuni sau tratate bilaterale. Negocierea Convenției a generat clause noi și moderne; aici se reliefează faptul că noile instrumente se aplică în toate formele de crimă organizată transnațională. Dacă între două state-părți nu există tratat bilateral de extrădare, baza legală a extrădării o constituie prezenta Convenție pentru infracțiunile prevăzute de aceasta. Clauzele Convenției stabilesc un minim de standarte în materie, statele fiind încurajate în a detalia toate aspectele necesare, specificate în tratamentul bilateral sau regional. Extrădarea poate fi refuzată dacă motivele reale ale solicitării sunt legate de rasă, sex, naționalitate, etnie sau opinii politice. Statele-părți pot refuza, de asemenea, extrădarea conaționalilor, dar, în asemenea cazuri trebuie să-I judece pe cei vinovați, fiind necesar să se consulte cu statul sau statele care solicit extrădarea, acolo unde este cazul. Potrivit art.18, statele-părți își acordă reciproc ,,cea mai largă asistentă judiciară posibilă”, cu prilejul anchetelor, urmăririlor și procedurilor judiciare privind infracțiunile prevăzute în convenție, inclusiv cînd victimile (martorii,produsul,instrumentele sau elementele de probă ale acestor infracțiuni) se află în statul-parte solicitat și cînd un grup infracțional organizat este implicat.Sunt precizate și criteriile asistenței judiciare, limite, scopuri vizate și cazurile refuzate. Esențial este faptul că asistența mutual legală nu poate fi refuzată prin invocarea secretului bancar. Atît Convenția, cît și Protocoalele conțin clause care stimulează și încurajează alte forme de cooperare și asistență. Natura crimei transnaționale presupune din partea organelor abilitate în luarea măsurilor corespunzătoare pentru protecția celor două categorii de persoane-protecția martorilor și acordarea de asistență și protecție victemelor. Art.24 din Convenție solicit statelor-parte să adopte măsurile necesare unei protecții eficace împotriva unor eventuale acte de represalii sau intimidare a martorilor. În cadrul procedurii penale, martorii depun mărturie și, în caz de nevoie, sunt protejate și rudele de gradul unu ale acestora. Măsurile respective includ protecție fizică, a identității și locației respective, totală sau limitată, asigurarea unui nou domiciliu, depunerea mărturiei prin utilizarea unor tehnici de comunicare, video. De exemplu, victimilele traficului de persoane sunt cele mai vulnerabile, avînd mare nevoie de protecție și suport, iar repatrierea lor comport numeroase riscuri. Protocolul privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane conține prevederi juridice privind protecția victemelor, atît de ordin general, cît și legate de reîntoarcerea în țara de origine.
Structura Convenției și a Protocoalelor sale lasă deschisă posibilitatea încheierii unor viitoare protocoale, de natură să se poată acționa concret și eficient împotriva altor forme de criminalitate organizată transnațională. Această abordare rezultă din clauzele generale ale Convenției, ca și cele legate de asistența mutual și extrădare, care pot servi ca precedent util, cînd nu sunt îndeplinite toate criteriile unui ,,grup infracțional organizat”(definiție din art.2 din Convenție). De exemplu, în prezent, două domenii importante fac obiectul unor consultări informale;înalta tehnologie, corupția și criminalitatea prin computer.Aceasta ridică problem de natură transnațională și împreună combină grupuri criminale organizate cu elemente semnificative din criminalitatea nergonizată. Multe infracțiuni comise prin rețele de computer sau împotriva acestora implică un singur autor.Prin natura sa, tehnologia face posibilă și comiterea de infracțiuni de către grupuri organizate (pedofilii alte organizații decît cele în sensul citat de Convenție). Comisia pentru pentru prevenirera criminalității și justiție penală au demarat consultări și tratative prin instrumente juridice, pentru combaterea corupției.
Măsurile legislative și de altă natură necesare pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor de spălare a banilor și a corupției care implică un grup de crimă organizată prezintă un mare interes. Convenția include și obligațiile ce-i revin țării în discuție, pentru stabilirea responsabilităților persoanelor oficiale, care au participat la infracțiuni grave, implicînd un grup de crima organizată. Conform Convenției, fiecare stat-parte va lua masurile care se impun pentru a-și realiza propria jurisdicție pentru infracțiunile stabilite , la comiterea pe teritoriul acelui stat, la bordul unui vas care navighează sub steagul său național, sau la bordul unei aeronave înregistrează sub legile acelui stat, la momentul comiterii. Convenția împotriva crimei organizate stipulează metode și mijloace de rezolvare a problemelor legate de extrădare și asistența mutuală legală, precum și tehnici de investigare specială, transfer de proceduri represive, evidență penală și protecție a martorilor și victemelor. Documentele Convenției fac aprecieri pertinente în legătură cu măsurile care permit cooperarea cu autoritățile însărcinate să aplice legea, în sensul promovării de către Statele-părți a metodelor adecvate pentru obținerea informațiilor și declarațiilor de la persoane care doresc să coopereze în investigații și condamnarea faptelor infracționale. Art.20 din Convenție acordă o atenție deosebită colectării și schimbului de informații pe probleme de crimă organizată.
Secretarul General ONU, beneficiind de asistența Institutului pentru Infracțiuni Interregionale, de Cercetări ale Justiției și alte instituții specializate în prevenirea infracțiunilor și de cea a rețelei ,,Programul de Justiție Penală”, va trebui să colecteze și să analizeze informații publice și rezultate din cercetări referitoare la crima organizată. De asemenea, va trebui să studieze tendințele globale ale acestui fenomen și să pregătească elaborarea de politici și măsuri pentru prevenirea și controlul crimei organizate.
O importanță deosebită este acordată pregătirii și asistenței tehnice, prin inițierea, dezvoltarea sau perfecționarea de către fiecare stat-parte, a unui Program special de pregătire pentru personalul însărcinat să aplice legea. Aceasta include judecători, magistați,lucrători vamali și alte categorii de persoane însărcinate să prevină și să controleze infracțiunile prevăzute în Convenție. Programele trebuie să se refere, în special, la: 1) metode utilizate în prevenirea, descoperirea și combaterea infracțiunilor stabilite în convenție; 2) rute și tehnici utilizate de către persoanelor suspectate de implicare în infracțiunile stabilite de Convenție, inclusiv în statele de tranziție și contramăsurile adecvate; 3) monitorizarea importului și exportului de contrabandă; 4) descoperirea și monitorizarea procedeelor de transfer a produselor și a proprietăților derivate din infracțiunile prevăzute de Convenție, a instrumentelor utilizate în comiterea de asemenea infracțiuni (pentru transfer, ascundere sau deghizare); 5) colectare de date; 6) control tehnic în zone comerciale libere și porto-franco; 7) echipament și tehnici moderne ale forțelor însărcinate săaplice legea , inclusiv supravegherea electronică, livrare supravegheată și operațiuni acoperite; 8) metode utilizate în combaterea activităților crimei organizate transnaționale, comise în cyberspațiu/ rețele de telecomunicații și alte forme de tehnologie modernă; 9) metode utilizate pentru protejarea victimelor și martorilor;
Totodotă Convenția cere fiecăruia dintre statele-părți să ia în calcul: 1) efectuarea unei analize privind tendințele crimei organizate transnaționale și realizarea de informări permanente asupra modului de manifestare a acestuia pe teritoriul lor; 2) dezvoltarea de proiecte naționale în scopul prevenirii crimei organizate transnaționale;
Foarte importantă, în lupta împotriva crimei organizate, este și prevenirea, la nivel internațional, a infracțiunilor în domenii incluse în Convenție, referindu-se la: 1) stabilirea focarului; 2) schimbul de informații asupra cauzelor și tendințelor crimei organizate transnaționale și în legătură cu cele mai bune practici pentru prevenirea acesteia; 3) participarea la proiecte internaționale, vizînd prevenirea crimei organizate.
Convenția stabilește modul de comunicare dintre statele-părți și de cooperare în vederea punerii la punct a unui program de monitorizare sistemică a implimentării măsurilor prevăzute de aceasta pentru combaterea crimei organizate. Asigurarea bunei desfășurări a activităților Convenției se realizează cu ajutorul Centrului de Prevenire a Infracțiunilor Internaționale al Secretariatului Națiunilor Unite, care funcționează ca Secretariat al Convenției.
În acest sens, Secretariatul are următoarele atribuții:1) centralizează rapoartele pe care le supune atenției și dezbaterii conferinței; 2) facilitează acordarea de asistență, la cerere, părților, în special statelor în curs de dezvoltare, pentru culegerea și comunicarea informațiilor solicitate, în conformitate cu prevederile Convenției; 3) asigură coordonarea necesară cu secretariatele altor organisme internaționale importante; 4) asistă statele-părți, la cerere, în analizarea cauzele și tendințelor crimei organizate transnaționale; 5)înființează o bază de date cu cele mai bune practici dezvoltate de statele-părți pentru prevenirea crimei organizate transnaționale; 6) înființează o rețea cu persoanele de contact din statele-părți și, cînd este cazul, facilitează organizarea de întîlniri între acestea; 7) promovează și facilitează organizarea de seminarii și conferințe, pentru alți experți naționali, pe tema prevenirii crimei organizate transnaționale; 8) promovează sau facilitează dezvoltarea de către statele-părți a unor proiecte-pilot internaționale și, acolo unde este cazul, evaluează aceste proiecte.
În Protocolul referitor la prevenirea, combatrea și sancționarea traficului ilegal de persoane, în special femei și copii se subliniază că drepturile țintelor umane recunoscute la nivel internațional nu ar fi aplicabile persoanelor vulnerabile în absența acestui instrument, în timp ce în Protocolul suplimentar împotriva traficului de migranți pe căi terestre, acvatice și aeriene se afirmă că obiectivul avut în vedere este anihilarea pericolului reprezentat de creșterea semnificativă a activității grupurilor organizate criminale; în mod similar, Protocolul referitor la interzicerea fabricării și a traficului ilegal de arme de foc, piese și componente ale acesteia, precum și de muniție, amintește că a fost adoptat avînd în vedere că aceste activității aduc prejudicii securității fiecărui stat, fiecărei regiuni sau lumii întregi și constituie o amenințare la adresa bunăstării popoarelor, a progresului economic și social al acestora, ca și a dreptului lor de a trăi în pace.
Necesitatea conjugării eforturilor mondiale în lupta contra criminalității organizate s-a consacrat și în Declarația Mileniului adoptată prin Rezoluția Adunării Generale a ONU, în anul 2000, întrunind consensul șefilor de state și de guvernare ale tuturor țărilor lumii, reprezentînd deci toate popoarele și toți oamenii în care se exprimă imperativul ca ONU să aibă ca prioritate combaterea violenței, a crimei, și a teororii, insensificîndu-și eforturile împotriva amenințării colective reprezentate de infracționalitatea transfrontalieră sub toate aspectele sale, incluzînd atît traficul și contrabanda cu oameni, cît și terorismul, drogurile, comerțul ilegal cu arme și spălarea banilor.
Oficiul ONU pentru stupefiante și criminalitate (UNODC), creat în 1997, este responsabil pentru prevenirea criminalității, justiției penale și reforma legislației penale.Oficiul acordă sprijin în elaborarea noilor instrumente juridice internaționale în domeniul criminalității globale, contribuie la ratificarea lor și sprijină statele în realizarea prevederilor lor în practică.Oficiul își exercită mandatul cu ajutorul Programului pentru lupta cu criminalitatea. Comisia de prevenire a criminalității și justiția penală a fost instituită în calitate de comisie funcțională a ECOSOC prin rezoluția 1992/1 ECOSOC din 6 februarie 1992. Conform rezoluției Adunării Generale 46/152 din 18 decembrie 1991, în componența Comisiei intră 40 de membri, aleși pe 3 ani.Sarcina nemijlocită a Comisiei este:elaborarea proiectelor principiilor directoare de prevenire a criminalității și justiției penale; planificarea măsurilor ONU în lupta cu criminalitatea; pregătirea Congreselor ONU pentru prevenirea criminalității și tratamentul delicvenților.
De asemenea, în sistemul ONU există un șir de instituții, care sunt specializate în problema luptei cu criminalitatea.Cele mai principale din ele sunt: Centrul pentru prevenirea internațională a criminalității, Institutul interregional de cercetări științifice al Națiunilor Unite în problemele criminalității și justiției (UNICRI), Institutul Națiunilor Unite din Asia (UNAFEI), Institutul european pentru prevenirea criminalității și luptei cu ea (HEUNI); Institutul latinoamerican pentru prevenirea criminalității și tratamentul delicvenților (ILANUD); Institutul african al Națiunilor Unite pentru prevenirea criminalității și tratamentul delicvenților (UNAFRI); Institutul austrilian de criminology (AIC);Institutul Studiilor de Securitate (ISS),Institutul coreean de criminologieetc.
Organizația Națiunilor Unite este cea mai importantă organizație internațională din lume. Fondată în 1945 după al Doilea Război Mondial, are 192 de state membre.ONU are misiunea de asigura pacea mondială, respectarea drepturilor omului, cooperarea internațională și respectarea dreptului internațională. Sediul central al organizației este situat în New York. Prin rezoluția nr.155 a Consiliului Economic și Social din anul 1948 și a rezoluției nr.415 a Adunării Generale a ONU din 1950, Națiunile Unite și-au asumat sarcina unui rol de imbold în domeniul prevenirii crimei internaționale și tratamentul delicvenților. Ca rezultat, în cadrul Consiliului Economic și Social s-a înființat o secție administrativă denumită inițial ,,Secțiunea apărării sociale” și ulterior ,,Serviciul de prevenire a crimei și justiției penal”. Activitățile desfășurate de acest serviciu, prin natura programelor inițiale și a materialelor prezentate congreselor internaționale organizate ulterior, pun în evidență cîteva direcții prioritare: 1) problematica executării ispășirii pedepselor; 2) preocupările ONU devin prioritare în domeniul prevenirii crimei, conceptul luînd o rezonanță aparte în cadrul configurației sferei politicii criminale; În consecință, însăși Comisia de prevenire a criminalității și justiției penală a fost subordonată Comisiei pentru dezvoltare socială a Națiunilor Unite. 2) Stabilirea unei strînse legături între instituțiile prevenirii crimei și a dreptului penal, pe de o parte, și fenomenul de dezvoltare socială progresului social, pe de altă parte. Sub acest acest raport s-au prefigurat cîteva opțiuni: a) acordarea unui ajutor tehnic în materiadată țărilor în curs de dezvoltare (din 1965); b) obținerea implicării populației pentru o mai bună funcționare a mecanismelor de prevenire și de justiție penală; c) situarea politicii penale și a strategiilor acestuia în perspectiva dezvoltării fiecărui stat în parte.
Comisia de prevenire a criminalității și justiția penală funcționează în cadrul Centrului pentru dezvoltare social și afaceri umanitare, subordonat, la rîndul său, Departamentului afacerilor economice și sociale internaționale, cu sediul la Viena.Comisia cuprinde, în mod obișnut, un număr de 13 experți, care poate crește în perioada organizării unor congrese pînă la 250 persoane.El efectuează foarte rar activitatea de asistență tehnică, dar dispune de o rețea de servicii consultative interregionale.La rîndul lor, consilierii interregional realizează diverse acțiuni de profil, la cererea unor guverne, ca: 1) furnizarea unor consultații privind evaluarea tendințelor criminalității și definirea domeniilor prioritare; 2) consilierea guvernelor asupra mijloacelor de orientare a programelor naționale, în vederea includerii politicilor naționale în contextul unei planificări generale, sociale și economice; 3) elaborarea planurilor de formare a personalului justiției penale, conform situției economice, sociale, culturale, și politice a fiecărei țări;
Adresarea directă a Comisiei de prevenire a criminalității și justiției penală unor guverne se face prin intermediul unor note verbale care se transmit fie prin miniștrii Afacerilor Externe, fie prin corespondenții naționali, unde aceștia funcționează.
Pentru moment, o evaluare exactă a consecințelor în urma eforturilor întreprinse de către diferite organisme ale ONU cu privire la prevenirea criminalității și optimizarea justiției penale este dificilă.Efectele influienței ONU prin intermediul programelor și măsurilor de prevenire și politica penală inițiate în afara unor structuri deja definite asupra evoluției fenomenului criminalității însăși nu pot apărea ca vizibile decît pe termen lung.Însă în acest caz se iscă o problem suplimentară a deciderii altor factori sau influiențelor intervenite.
În perioada anilor 1912-1953 au fost semnate cîteva convenții internaționale, referitoare la combaterea traficului de opiu și alte substanțe narcotice. Sub egida ONU la 30.05.1961 la New York a fost semnat Convenția unică a mijloacelor narcotizate, ce a intrat în vigoare în 1964, iar la 25.03.1972, la Geneva a fost semnat protocolul ce conținea modificări și completări la această Convenție. Aceste acte internaționale prevedeau că țările-semnatare vor lua măsurile legislative, administrative și judiciare necesare: 1) pentru realizarea condițiilor convenției pe teritoriul lor;2) pentru cooperarea cu alte state în domeniul respectării cerințelor convenției; 3) pentru limitarea extracției, producției,păstrării și comerțului cu substanțe narcotizante (cu excepția scopurilor științifice și medicale); Statele membre urmează să creeze organe internaționale de control, care vor prezenta dări de seamă despre activitatea desfășurată și vor cere de la guvernele interesate adoptarea măsurilor ce ar asigura îndeplinirea cerințelor convenției.
Uniunea Europeană. Agențiile de cooperare polițienească și judiciară în materie penală.Pentru a facilita cooperarea între statele membre ale UE în lupta contra criminalității internaționale organizate, a fost creat grupul de agenții de cooperare polițienească și judiciară în materie penală.Acestea sunt: 1) Colegiul European de poliție (CEPOL); 2) Unitatea de cooperare judiciară a Uniunii Europene (Eurojust); 3) Biroul European de Poliție (Europol).
Colegiul European de poliție reunește înalți funcționari de poliție din toată Europa, avînd scopul de a încuraja cooperarea transfrontalieră în lupta contra criminalității și menținerea securității și ordinii publice.
Unitatea de cooperare judiciară a Uniunii Europene (Eurojust) este un organ al Uniunii Europene instituit prin decizia Consiliului din 28 februarie 2002, pentru a întări lupta contra formelor grave de criminalitate. Obiectivul Eurojust este încurajarea și ameliorarea coordonării între autoritățile naționale în cazul anchetelor și urmăririlor privind două su mai multe state membre, examinînd anchetele provenite de la autoritățile competente ale statelor membre și informațiile furizate de organele competente în domeniul dispozițiilor adoptate în cadrul tratatelor (Rețeaua judiciară europeană, Europol și OLAF). De asemenea, Eurojust are ca obiectiv ameliorarea cooperării dintre autoritățile competente înlesnind aplicarea ajutorului reciproc judiciar internațional și executarea mandatelor de arest europene. El acordă, la fel, susținerea sa autorităților competente în scopul ameliorării eficacității anchetelor și urmărilor. Eurojust cuprinde 27 membri naționali, un membru de la fiecare stat.
Biroul European de poliție (Europol) a fost înființat în anul 1992 cu rolul de a aplica legislația comunitară în vederea combaterii infracționalității la nivel european.Sediul său se află la Haga, în Țările de Jos. Personalul său cuprinde reprezentanți ai serviciilor represive naționale (poliție, vămi, servicii de imigrare, etc.), iar consiliul de administrație al său cuprinde cîte un reprezentant al fiecărui stat membru al UE. Obiectivul Europolului este ajutarea statelor membre ale UE pentru a coopera mai strîns și mai eficace în prevenirea criminalității internaționale organizate și lupta contra acestui fenomen, mai ales în următoarele domenii: trafic ilicit de stupefiante, filiere de emigrare clandestină, trafic de vehicule furate, pornografie infantilă, falsul de monedă și falsificarea altor mijloace de plată, trafic de materiale radioctive și nucleare, terorism. De asemenea, Europolul are misiunea de creare și administrare a sistemului informatizat care permite introducerea, accesul și analiza datelor pertinente. Fiecare stat membru dispune de o unitate națională, care reprezintă corpul de legătură dintre Europol și organele polițienești naționale ale statelor membre. Europolul este responsabil în fața Consiliului ,,Justiției și afaceri interne”.
În luna noiembrie 1993 a intrat în vigoare Tratatul de la Maastricht, care a elaborat prevederi importante în domeniul justiției și procedurilor de realizare a acesteia prin cooperarea dintre serviciile vamale, polițienești, de grăniceri și alte organe de drept. În baza acestui tratat, au fost create structuri pentru cooperare în domeniul luptei împotriva criminalității organizate transnaționale. În aprilie 1997 a fost adoptat Planul de acțiune împotriva acestui tip de criminalitate, bazat pe circa 30 de recomandări, care prevedea un schimb de experiență dintre diverse programe. În sfîrșit, la 28 mai 1998, a fost aprobat Pactul de prevenire a crimei organizate (dintre Uniunea Europeană și statele din Europa Centrală și de Est), care avea scopul de a dezvolta o strategie comună pentru îmbinarea măsurilor de luptă colectivă împotriva criminalității organizate transnaționale.
Consiliul Europei – care include 47 state, de asemenea, mobilizat în lupta contra criminalității organizate.Comitetul European pentru Problemele Criminale este principalul organism din cadrul Consiliului Europei pentru elaborarea programelor de prevenire, profilaxie și combatere a criminalității.În urma analizelor fenomenului criminalității din statele membre ale Consiliului Europei, Comitetul formulează direcțiile distincte pentru organizarea luptei contra criminalității, și anume: ameliorarea legislației penale a statelor membre în direcția lărgirii incidenței măsurilor de substituire a pedepselor privative de libertate; descriminalizarea unor infracțiuni mai puțin grave; simplificarea justiției penale; priorități în organizarea prevenirii criminalității prin mijloace nepenale.
Stucturi ale Consiliului Europei cu atribuții în domeniul prevenirii și combaterii criminalității – Comitetul European pentru Problemele Criminale (prescurtat C.D.P.C sau C.E.P.C.), creat în 1957, își bazează activitatea pe subcomitete și grupuri de lucru și acționează pentru realizarea unor proiecte de convenții și de rezoluții, transmise spre adoptare Comitetului Miniștrilor.Activitatea C.E.P.C. (și implicit a Consiliului Europei) vizează două aspecte de mare importanță: armonizarea legislațiilor țărilor membre și asistența juridică în materie penală. În acest ultim deceniu, C.E.P.C. a creat o operă importantă, constînd în elaborarea a 16 convenții și 4 protocoale care depășesc principiile tradiționale ale dreptului penal;prin intermediul lor, justiția penală încetează de a se mai opri la frontierele naționale; este pe cale de a fi creat un spațiu judiciar european. De asemenea, C.E.P.C. s-a implicat în cercetarea criminologică și studierea reperrcursiunii acesteia asupra politicii criminale. În anul 1963, a fost creat Consiliul Științific Criminologic Anual, începînd din 1963, sunt organizate conferințe și colocvii de cercetări criminologice. Concomitent, C.E.P.C. acordă o atenție deosebită evoluției ideilor privitoare la justiția penală și tratamentul delicvenților, acordînd prioritate mijloacelor preventive și demersurile pentru evitarea intervenției sistemului justiției penale în cazuri individuale minore, prin măsuri de dejudiciarizare, conciliere și mediere, precum și prin promovarea unor măsuri de înlocuire a pedepselor privative de libertate.
Din anul 1980, Grupul de cooperare în materia luptei împotriva abuzului și traficului ilicit de droguri (grupul Pompidou), constituit în 1971, la inițiativa fostului președinte francez Georges Pompidou, și-a continuat activitatea în cadrul Consiliului Europei; în baza unor programe de lucru, stabilite pentru perioade de patru ani, aprobate de Conferința ministerială.
În ultimii ani, Grupul a organizat conferințe ministeriale paneuropene asupra cooperării în problemele abuzului și traficului ilicit de droguri, la care au luat parte și reprezentanți ai unor importante organizații internaționale (O.N,U.; O.I.P.C-Interpol,), soldate cu adoptarea unor Declarații Finale prin care sunt reinterate angajamentele statelor participante de a susține cooperarea europeană în domeniu, în cadrul unei strategii globale, echilibrate și multidisciplinare.
C.E.P.C. a jucat un rol important și în adoptarea Rezoluției privind Asamblul de reguli minime pentru tratamentul deținuților și a Recomandărilor privind Regulile penitenciare europene, în stabilirea unei poziții comune a statelor membre în problematica protecției victimei, în organizarea și desfășurarea conferințelor miniștrilor europeni ai justiției și, de curînd, ai celor de interne.
Organizațiile Statelor Americane – Departamentul Securității Publice, creat în 2006, desfășoară activități pentru combatrea criminalității organizate, producerii ilegale și a traficului de arme de foc, de muniții, de substanțe explozibile, traficului de persoane și a bandelor criminale.
Secția împotriva crimei organizate transnaționale este una din cele trei secții ale Departamentului Securității Publice al OSA. Ea este responsabilă pentru promovarea cercetărilor, legislațiilor model, studiilor în domeniile legate de criminalitatea organizată, în special de traficul ilicit de arme și traficul de persoane. Obiectivul Secției este asigurarea asistenței tehnice ilicit de arme și traficul de persoane. Obiectivul Secției este asigurarea asistenței tehnice și juridice a statelor membre ale OSA în încercările lor de a lupta cu criminalitatea organizată și cu manifestările ei.În acest mod, Secția tinde să promoveze programe de studii pe tema dată și să mărească colaborarea dintre statele membre pentru întărirea luptei regionale contra criminalității transnaționale.Grupul tehnic al OSA pentru criminalitatea transnațională organizată a fost creat prin recomandarea Planului acțiunii continentale contra criminalității transnaționale organizate, aprobat de Consiliul Permanent la 25 octombrie 2006, care are ca obiect promovarea ratificării și aplicării Convenției ONU contra criminalității transnaționale organizate în statele membre ale OSA.Grupul este constituit din delegațiile statelor membre ale OSA. În ceia ce privește cadrul juridic normativ, se poate de menționat Declarația prinvind securitatea în Statele Americane, adoptată la Conferința specializată pentru securitate de la Mehico (Mexic) la 28 octombrie 2003, în care statele membre condamnă criminalitatea transnațională organizată, deoarece ea aduce atingere instituțiilor statale, exercită influiență dăunătoare asupra societății; declară că ele reînoiesc angajamentul de a combate criminalitatea transnațională organizată întărind cadrul juridic intern, statul de drept și cooperarea multilaterală; declară că vor lupta contra criminalității transnaționale organizate și cele trei Protocoale adiționale la aceasta.
Altă organizație internațională este Grupul experților superiori de la Lion pe problemele luptei cu criminalitatea organizată transnațională. El a fost creat în 1995 la summit-ul ,,Celor 8” în Galifax (Canada) și este structura de bază a ,,Grupului celor 8” pentru coordonarea colaborării anticriminale.În cadrul Grupului Lion sunt cîteva subgrupe: pentru lupta cu criminalitatea în sfera tehnologiilor avansate; pentru lupta cu migrația ilegală; pentru colaborare juridică; pentru realizarea proiectelor concrete în domeniul ordinii de drept etc.
Aceste diverse exemple a mobilizării arătă că se tinde din ce în ce mai mult spre un regim global de combatere a crimei.
Interpol – Interpol este un nume scurt din 1956 a Organizației internaționale de poliție criminală, (fr.L’Orgazation Internationale de Police Criminelle,OIPC, eng.Internaționale de Police Organization, OIPC) este o organizație internațională, al cărui obiectiv principal este de a combina eforturile depuse de organele de drept naționale din țările membre în lupta împotriva criminalității comune.
Sarcina principală a Interpolului este de a coordona eforturile depuse de țările individuale și o politică comună în lupta împotriva criminalității comune.Pintre alte sarcini comune includ coordonarea internațională de căutare, precum și combaterea: traficului de persoane, crimă organizată, contrabandă de droguri, infracțiuni în sfera economiei și de tehnologie înaltă, falsificarea de bani, falsificarea titlurilor de valoare și pornografia infantilă. Recent o mare atenție a fost acordată siguranței publice și lupta împotriva terorismului.
Organizațiile neguvernamentale – Există un șir de organisme neguvernamentale ce desfășoară activități internaționale care se preocupă direct sau indirect de problemele vaste și complexe ale prevenirii criminalității și de optimizarea activității sistemelor penale.
Dintre aceste organisme, patru sunt dominante prin tradiție și activitatea lor, reprezentînd un adevărat nucleu de viabilitate penală și criminologie.Aceste patru mari asociații internaționale dotate cu statut consultativ pe lîngă Consiliul Economic și Social al Națiunilor Unite sunt: 1) Societatea de Apărare Socială; 2) Societatea Internațională de Criminologie; 3) Asociația de Drept Penal; 4) Fundația Internațională Penală și Penitenciară.
Ele sunt dirijate de un comitet Internațional de Coordonare.Acest Comitet apare în anul 1982, cu toate că activează de facto încă din anii ’60.În cadrul CIC au fost pregătite temele și programele Congreselor ONU.Astfel, tema celui de-al VXI-lea Congres ONU, materialele căruia au fost pregătite de Comitetul ,, Acțiuni naționale și internaționale efective în lupta împotriva criminalității organizate și terorismul”.
În ultimii ani Comitetul Internațional de Coordonare organizează întîlniri la ,,masa rotundă”, cu participarea, în afara sociologilor și juriștilor, a reprezentanților din lumea finanților și băncilor, a economiștilor și liderilor politici.Aceștia urmează a răspunde la un șir de întrebări importante, pentru crearea unei strategii eficace de luptă împotriva fenomenului crimei organizate, și anume: a) înce mod și în ce măsură criminalitatea organizată afectează economia, precum și investiițiile și direcțiile acestora? b) în ce mod criminalitatea organizată interacționează cu sistemul de valori existent și cu piața forței de muncă și cum pot sindicatele să se apere? c) poate oare criminalitatea organizată să influiențeze politica valutară și sistemul bancar?
Recomandările Comitetului Internațional de Coordonare în privința luptei împotriva criminalității organizate au fost prezentate la întîlnirea de la Siracusa, Italia, ce a avut loc în cadrul Institutului Internațional al Științelor Penale între 26-28.07.1989, fiind mai apoi raportate Comisiei de prevenire a criminalității și justiția penală la sesiunea a XI-a a acestuia din 5-16.02.1990 de la Viena.
Cercetarea eforturilor marilor societății a condus și la unele comentarii ce incriminează: a) centralizarea teoretică excesivă și creșterea caracterului irealist al unor ideologii penale; b) folosirea unor soluții inaplicabile structurilor lumii a treia.
Astfel, autorii în vederea eficientizării măsurilor și strategiilor de combatere a crimei organizate la nivel transnațional propun un șir de acțiuni care ar fi necesar de realizat: 1) adoptarea de urgență a standartelor internaționale în materie de sancționare a corupției, a crimei organizate și a fenomenului de spălare a banilor.În acest sens se va avea în atenție prioritar: a) înăsprirea sancțiunilor penale; b) armonizarea legislativă la nivelul comunității europene; 2) crearea unor programe-cadru de colaborare între organismele de combatere a criminalității la nivel național și internațional, selecționarea și specializarea cadrelor din poliție și justiție care să ducă lupta împotriva organizațiilor criminale; 3) adoptarea unei legislații corespunzătoare celei internaționale în ceea ce privește crima organizată.
CONCLUZII ȘI RECOMANDARI:
În legătură cu cercetările realizate în prezenta teză de licență putem scoate în evidență urmatoarele concluzii: Crima organizată este un fenomen social care cuprinde grupurile și organizațiile criminale, activitatea criminală a acestora, faptele infracționale comise de membrii grupurilor și organizațiile criminale, actele preparatorii ale grupurilor și organizațiile criminale și ale membrilor acestora în vederea comiterii de infracțiuni, precum și alte infracțiuni care conform Codului Penal, se consideră comise de un grup sau o organizație criminală.
Formațiunile organizate în funcție de nivelul de stabilitate, de profesionalizm, de situația lor juridică în cadrul structurilor legale ale societății etc., pot fi divizate în următoarele tipuri:
Grup criminal organizat simplu
Grup criminal structural organizat
Grupare criminală organizată
Bandă criminală
Uniuni mafiote
În opinia unor autorii cauzele crimei organizate sunt dificil de identificat și explicat datorită unor diferențe sensibile în ceea ce privește amploarea și intensitatea ei de la o țară la alta.Majoritatea specialiștilor și cercetătorilor în materie consideră că sursele acestui fenomen, rezidă în factorii de ordin politic, economic, social-economic, normativ-legislativ, moral-psihologic.
În opinia unor autorii la etapa actuală semnele esențiale ale criminalității organizate sunt:
legăturile criminale stabile și înalta organizare a formațiunilor criminale;
personal suficient organizat clar într-o ierarhie criminală;
conspirație ireproșabilă și acțiuni criminale cu dimensiuni spațiale notabile;
prezența unor baze sociabile solide pentru așa numitele ,, probleme sociale ”;
disciplină de fier și supunerea neabătută a membrilor pe verticală;
stabilirea unui sistem interior al stimulării ș pedepse aspre pînă la lichidarea fizică a unor membrii;
protejarea masivă a formațiunilor criminale de către guvernanții corupți;
producerea sau oferirea de produse ilicite;
activitate criminală în grup (stabil și numeros);
diviziune pronunțată a activității criminale;
ierarhizare strictă a grupului criminal;
norme de conduită și valori criminale exact definite și riguros aplicabile;
personalizare criminală;
Criminalitatea organizată din R.Moldova e caracterizată de următoarii indicii fundamentali:
prezența unei baze materiale, fapt ce se manifestă prin crearea unor fonduri financiare comune (case hoțești ,,общяк”) destinate ajutorului reciproc al membrilor și coruperea persoanelor cu funcții de răspundere;
existența unui organ de conducere (de obicei colegial), care efectuiază conducerea și dirijarea organizației;
existența unor norme neformale de comportament a unor tradiții și legi specific și a sacțiunilor pentru încălcarea acestora;
un sistem funcțional-ierarhic – împărțirea funcțiilor și rolurilor între membrii organizației, existența unor legături interregionale;
prezența unor baze informaționale- colectarea informațiilor de diferit gen, efectuarea cercetării și anticercetării;
componența numerica medie de 30-90 persoane;
exercitarea controlului asupra unor tipuri de activitate economic- legal în regiune;
efectuarea unor activități ilegale, legate de căpătarea unor unor supraprofituri (traficul de droguri, arme, finanțe,forță de muncă, etc.)
existența unor legături corumpante în organelle autoadministrării locale și de ocrotire a dreptului;
utilizarea unor firme fictive în calitate de asigurare legală;
prezența armamentului contemporan,mijloace de transport și de legătură sotisficate;
prezența unor fonduri financiare interne, pentru coruperea persoanelor cu funcții de răspundere, asigurarerea realizării planurilor criminale, crearea unor garanții de aprobare a membrilor comunității și famililor lor;
susținerea unor discipline interioare stricte, sub amenințarea aplicării de pedepse celor ce o încalcă;
săvîrșirea unor infracțiuni grave (omoruri) în scopul asigurării planurilor economice.
În legătură cu cercetările realizate în prezenta teză de licență putem scoate în evidență urmatoarele recomandări:
Crearea unui organ cosultativ pe lîngă Președenția sau Guvernul Republicii Moldova cu privire la oferirea suportului metodologic organelor de drept în lupta cu crima organizată;
Acordarea a 25-30 % din bugetul anual suport financiar organelor de drept pentru lupta cu crima organizată;
Dotarea cu tehnică (audio, video, de spionaj) de ultimă generație organelor de drept privind prevenirea și combaterea crimei organizate;
Crearea unor cursuri de dezvotare profesională pentru angajații organelor de drept cu privire la prevenirea și combaterea crimei organizate;
Includerea în programa universitară a facultăților de drept a universităților din țară a unui curs cu privire la crima organizată, metodelor de conbatere a crimei organizate;
Confiscarea bunurilor obținute pe căi ilegale de către membrii crimei organizate cu trecerea lor în proprietatea statului;
Înființarea unei baze de date cu privire la grupurile criminale, organizațiile criminale din R.Moldova
Înăsprirea sancțiunilor penale privind săvîrșirea infracțiunilor de către membrii crimei organizate chiar cu detențiune pe viață.
BIBLIOGRAFIE:
Acte normative:
Legea nr.619 din 31.10.1995 privind organelle securității statului//[on-line] http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=311701 (accesat la 23.02.2015)
Legea nr.50 din 22.03.2012 cu privire la combaterea criminalității organizate//[on-line] http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=343349 (accesat la 24.02.2015)
Codul Penal al Republicii Moldova, Nr. 985 din 18.04.2002.În:MO al RM Nr. 72-74din 14.04.2009//[on-line] http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=331268 (accesat la 12.03.2015)
Hotărîrea Guvernului nr.815 din 13.08.2001 cu privire la înființarea Biroului Național al Inițiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI) / Oficiul regional pentru schimbul de informații (RILO) în cadrul Departamentului Vamal și Punctului Național Fiscal SECI / în cadrul Ministerului Afacerilor Interne
Hotărîrea Guvernului nr.480 din 30.06.2011 pentru aprobarea Strategiei naționale de prevenire și combatere a crimei organizate pe anii 2011-2016//[on-line] http://lex.justice.md/md/339171/ (accesat la 20.03.2015)
Manuale, monografii:
Bîrgău M. Criminologie.Vol.II, Manual pentru facultățile de drept, Chișinău:Elena V.I, 2005.388 p.
Bîrgău M. Criminologie (curs universitar), Ediția a 2-a revizuită și completată, Chișinău:Prim-Caro SRL, 2010.687 p.
O.Rotari Criminologie (Curs universitar), Editie revizuita și adăugită ,Chișinau:ULIM, Foxtrot SRL,2011, p.890
M.Bîrgău, V.Ursu ,, Probleme actuale de prevenire și combatere a criminalității” În:,, Anuar științific/ Acad. ,, Ștefan cel Mare ” MAI, Centrul de cercetări științifice-Ed. a 3-a, Ch: Acad. ,, Ștefan cel Mare’’ MAI RM, 2002,- 180 p.
Ciobanu I. Criminalitatea la nivel transnațional și unele forme de manifestare în R.Moldova. Chișinău: Museum, 2001.158 p.
Derșidan E. Dicționar de termini juridici, Prometeus, 2005. 455 p.
Tucmuruz I. Crima organizată transfrontalieră: Factori de insecuritate pentru națiuni, București:Universitară, 2011.240 p.
Articole în reviste de specialitate:
Ciobanu I. Ce este crima organizată? În: Revista Națională de Drept, 2002, Nr.3
Teze ale comunicărilor la congrese, conferințe, simpozione, culegeri (naționale, internaționale)
Dodescu N.E. Considerații generale privind evoluția criminalității organizate la nivel mondial. În:Știința juridică în contextul promovării valorilor statului de drept: Conferința științifică ,, Știința juridică autohtonă prin prisma valorilor și tradițiilor europene (Symposia Professorum), 13-14 mai 2010, ULIM, Chișinău, 2010, 314 p.
Gheorghiță M. Criminalitatea organizată- un viciu al țării noastre.În: Funcționarea instituțiilor democratice în statul de drept. Mater. ale conf. teoretico- științifice internaționale din 23-26 ianuarie (mun.Bălți), Chișinău, 2003, 948 p.
Teze:
Ursu V. Criminalitatea organizată- aspecte criminologice și juridico- penale // Teză de doctor // Chișinău, 2003, 165 p
Alte surse:
Albu P. Crima organizată în perioada de tranziție-o amenințare majoră la adresa securității internaționale, Ed. Ministerului Internelor și Reformei Administrative, București, 2007, 497 p. // http://www.editura.mai.gov.ro/documente/biblioteca/2007/CRIMA%20ORGANIZATA/crima%20organizata.pdf (accesat la data de 19.03.2015)
Bogdan C. Considerații generale privind evoluția crimei organizate //http:// www.criminologie.ro/SRCC/ CDs/ 2006/2006-02/ pag 83-121.doc.(accesat la 27.01.2015)
O.Bejan.Spre o definire criminologică exactă a criminalității organizate//http://criminology.md/new/index.php/ro/biblioteca/articole/161-41(accesat la data de 03.02.2015)
Gh.Papuc.Conceptul combaterii crimei organizate în Republica Moldova,În:Probleme actuale de prevenire și combatere a criminalității,anuar științific, ediția a V-a,Chișinău,2004, 216 p. // http://academy.police.md/assets/files/pdf/Anuar_ed_5.pdf (accesat la data de 04.02.2015)
T.Triboi.Mobilizarea organizațiilor internaționale contra crimei organizate În: „Cooperarea internațională a organelor de drept în prevenirea și combaterea criminalității transnaționale”, conf. șt.-practică intern. (2009; Chișinău). Cooperarea internațională a organelor de drept în prevenirea și combaterea criminalității transnaționale=Международное сотрудничество правоохранительных органов в предупреждении и борьбе с транснациональной преступностью=Internationale Zusammenarbeit der Organe des Inneren bei der Bekämpfung der transnationalen Kriminalität: (Materialele conf. șt.-practică intern., 5-6 noiembrie)col. red.: Victor Catan, Simion Carp, Iurie Odagiu [et al.]. – Ch.: Acad. „Ștefan cel Mare” a MAI, 2009. -300 p.Antetit.: Acad. „Ștefan cel Mare” a MAI, Fundația “ Hanns Seidel“ (Germania)-Tit., text paral.: lb. rom., germ., rusă.// http://academy.police.md/assets/files/pdf/2009_5-6%20noiembrie_Cooper_inter.pdf (acceast la data de 25-26.02.2015)
V.Ionașcu,C.Iliev.Instituții și strategii actuale de luptă contra criminalității organizate În: „Cooperarea internațională a organelor de drept în prevenirea și combaterea criminalității transnaționale”, conf. șt.-practică intern. (2009; Chișinău). Cooperarea internațională a organelor de drept în prevenirea și combaterea criminalității transnaționale=Международное сотрудничество правоохранительных органов в предупреждении и борьбе с транснациональной преступностью=Internationale Zusammenarbeit der Organe des Inneren bei der Bekämpfung der transnationalen Kriminalität: (Materialele conf. șt.-practică intern., 5-6 noiembrie) col. red.: Victor Catan, Simion Carp, Iurie Odagiu [et al.]. – Ch.: Acad. „Ștefan cel Mare” a MAI, 2009. -300 p.Antetit.: Acad. „Ștefan cel Mare” a MAI, Fundația “ Hanns Seidel“ (Germania). – Tit., text paral.: lb. rom., germ., rusă. // http://academy.police.md/assets/files/pdf/2009_5-6%20noiembrie_Cooper_inter.pdf (accesat la data de 28.02.2015)
Webografie:
http://www.igp.gov.md/ro/profile-departments/inspectoratul-national-de-investigatii (accesat la data de 14.03.2015)
http://www.igp.gov.md/ro/profile-departments/brigada-de-politie-cu-destinatie-speciala-fulger (accesată la data de 14.03.2015)
http://www.procuratura.md/md/struct/#sdom (accesat la data de 15.03.2015)
http://www.sis.md/ro/asigurarea-securitatii-economice (accesat la data de 16.03.2015)
http://www.sis.md/ro/combaterea-terorismului (accesat la data de 16.03.2015 )
https://ru.wikipedia.org/wiki/Интерпол(accesat la data de 28.02.2015)
http://jurisprudenta.csj.md/search_plen_penal.php?id=261 (accesat la data de 06.04.2015)
http://www.igp.gov.md/sites/default/files/document/attachments/raport_pentru_sedinta_24.01.2014.pdf (accesat la 26.04.2015)
http://www.igp.gov.md/sites/default/files/document/attachments/raport_activititate_i_semestru_2014.pdf (accesat la data la 26.04.2015)
http://www.mai.gov.md/ro/advanced-page-type/date-statistice (accesat la 15.05.2015)
ANEXE:
Anexa 1. Date statistice ale Biroului Național de Statistică cu privire la infracțiuni în grupuri organizate, inclusiv urmărirea penală a fost terminată, trimise în instanța de judecată pentru anul 2010, 2011, 2012, 2013, 2014
Tabel 1. Infracțiuni în grupuri organizate înregistrate în anul de referință
Anexă 2.Răspunsul parvenit de la Biroul Național de Statistică privind acordarea datelor statistice cu privire la săvîrșira infracțiunilor de către grupurile criminale, organizaților criminale pentru anii 2010-2014
raspuns solicitare
Bună ziua! Biroul Național de Statistică Vă comunică informația de care dispune în tabelul de mai jos. Menționăm că acestea reprezintă infracțiuni în grupuri organizate (e nevoie de la organele MAI sa concretizați care articole ale Codului Penal sunt incluse in această categorie-infracțiuni în grupuri organizate ). Conform articolului 284 al Codului Penal în anul 2014 sunt înregistrate 2 infracțiuni (Crearea sau conducerea unei organizații criminale). De aceasta cifră dispunem doar pentru anul 2014, pînă acum nu a fost prezentată Biroului Național de Statistică.
Pentru ceilalți indicatori sugerăm să vă adresați la organele competente ale MAI.
Mulțumim pentru înțelegere!
Mult succes!!!
Tabel 1. Infracțiuni în grupuri organizate înregistrate în anul de referință
Cu respect,
Nadejda Cojocari
Consultant ,
Directia Statistica Serviciilor Sociale si conditiilor de trai
Biroul National de Statistica,
Tel: +373 22 40 30 77
e-mail: [anonimizat]
Anexa 3.Model de Decizie a Curții Supreme de Justiție cu privire la examinarea cauzei penale privind crearea unei organizații criminale
Dosarul nr.4-1re-219/13 (4-1re-3/14)
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
16 ianuarie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte –Andrei Harghel,
Judecători – Constantin Alerguș, Ion Arhiliuc, Ghenadie Nicolaev și Iurie Bejenaru,
a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor în anulare declarate de avocații O.Chicu în numele condamnatului M.Vl., V. Țurcan în numele condamnatului N.I., I.Vîzdoga în numele condamnatului Ch.L. și de condamnații T. M. și P.V., împotriva sentinței Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2012 și deciziei Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 12 aprilie 2013 în cauza penală privindu-i pe:
M. Vl.P., născut la 15 mai 1967, originar din mun.Chișinău, fără loc permanent de trai,
Ch. L. Gh., născut la 06 mai 1978,
Originar și domiciliat în mun.Chișinău, or.Ghidighici;
N. I.V., născut la 30 septembrie 1983, în
R. Letonia, domiciliat în mun.Chișinău;
P. V.M., născut la 13 august 1975,
originar și domiciliat în mun.Chișinău;
și T.M.N., născut la 12 iunie 1968 originar și domiciliat în r-nul Ceadîr-Lunga.
Termenul examinării cauzei:
Instanța de recurs în anulare de la 24.09.2013 pînă la 16.01.2014.
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, asupra recursurilor în cauză,
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2012, au fost recunoscuți vinovați și condamnați:M.Vl. în baza:-art.284 alin.(1) CP la 12 ani închisoare;-art.42 alin.(2), (3), 189 alin.(6) CP la 10 ani închisoare;-art.26, 42 alin.(3), 145 alin.(2), lit.i), p) CP la 13 ani și 4 luni închisoare.În temeiul art.84 alin. (1) CP, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 19 ani închisoare, cu executarea ei în penitenciar de tip închis;Ch.L.în baza:- art.42 alin.(2), (4), (5), 284 alin.(1) CP la 10 ani închisoare; – art.42 alin.(2), (4), 189 alin.(6) CP la 10 ani închisoare;- art.26, 42 alin.(4), 145 alin.(2), lit.i), p) CP la 13 ani și 4 luni închisoare.În temeiul art.84 alin.(1) CP, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate i-a fost stabilită pedeapsa de 18 ani închisoare.
În baza art.85 CP, pentru concurs de sentințe, prin cumulul parțial al termenului neexecutat stabilit prin sentința Judecătoriei Centru, mun.Chișinău din 27.12.2007, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 20 de ani închisoare, cu executarea ei în penitenciar de tip închis;P. V.în baza: – art.42 alin.(2), art.284 alin.(1) Cod penal la 10 ani închisoare; – art.42 alin.(2), 189 alin.(3) lit.a), c), e) Cod penal la 7 ani închisoare cu amendă în mărime de 1000 unități convenționale.
În temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate i-a fost stabilită pedeapsa de 12 ani închisoare cu amendă în mărime de 1000 unități convenționale.În baza art.85 Cod penal, pentru concurs de sentințe, prin cumulul parțial al termenului neexecutat stabilit prin sentința Judecătoriei Bălți din 29.03.2010, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 12 ani și 3 luni închisoare, cu executarea ei în penitenciar de tip închis și cu amendă în mărime de 1000 unități convenționale;T. M.în baza: – art.42 alin.(2), 284 alin.(1) Cod penal la 10 ani închisoare; – art.42 alin.(2), 189 alin.(3) lit.a), c), e) Cod penal la 7 ani închisoare cu amendă în mărime de 1000 unități convenționale.În temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate i-a fost stabilită pedeapsa de 12 ani închisoare cu amendă în mărime de 1000 unități convenționale.În baza art.85 Cod penal, pentru concurs de sentințe, prin cumulul parțial al termenului neexecutat stabilit prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău din 05.2011, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 13 ani închisoare, cu executarea ei în penitenciar de tip închis și cu amendă în mărime de 1000 unități convenționale;N. I. în baza:- art.42 alin.(2), 284 alin.(1) Cod penal la 10 ani închisoare; – art.42 alin.(2), 189 alin.(3) lit.a), c), e) Cod penal la 9 ani închisoare cu amendă în mărime de 1000 unități convenționale;În temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate i-a fost stabilită pedeapsa de 15 ani închisoare cu amendă în mărime de 1000 unități convenționale.În baza art.85 Cod penal, pentru concurs de sentințe, prin cumulul parțial al termenului neexecutat stabilit prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 01.03.2010, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 16 ani închisoare, cu executarea ei în penitenciar de tip închis și cu amendă în mărime de 1000 unități convenționale;Acțiunile civile ale părților vătămate P.L., Z.V. și M. M. privind încasarea prejudiciului material au fost admise în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța în ordinea procedurii civile, iar în partea încasării prejudiciului moral au fost admise parțial, dispunîndu-se încasarea:- de la M.Vl., Ch. L. și M.S., în mod solidar, în beneficiul lui P. L. 3000 lei și Z. V. 3000 lei; – de la M.Vl., Ch.L., B.O., P.V., D. I., V. S., T.M., C.V. și N.I., în mod solidar, în beneficiul lui M. M. 3000 lei.
Prin sentința Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2012 au fost condamnați și M.S., B.O., D.I., V. S., C.V., D. A., însă în privința lor hotărîrile nu se contestă. În fapt, instanța a constatat că M.Vl.a creat și condus o organizație criminală, în următoarele circumstanțe:V.M., alias „Machena”, avînd intenția să creeze o comunitate criminală stabilă, care să activeze o perioadă îndelungată de timp, cu un înalt grad de organizare și să coordoneze cu acțiunile acesteia, începînd cu anul 2001 a atras de partea sa mai mulți părtinitori și a format organizația criminală cu denumirea „Machena”, compusă din reuniuni de grupări criminale cu o construcție ierarhică și cu o concepție unică de activitate, divizînd între membrii organizației criminale funcțiile de asigurare și administrare a intențiilor criminale ale acestei asociații, în scopul de a influența activitatea instituțiilor penitenciare și a persoanelor fizice, stabilind scopurile activității, și anume culegerea în prealabil a informației despre potențialele victime, dirijînd în asemenea mod activitatea de acumulare a mijloacelor financiare și materiale a organizației, comiterea infracțiunilor de șantaj, precum și a altor infracțiuni, cu scopul de a crea fonduri bănești pentru organizație și pentru susținerea condamnaților în instituțiile penitenciare întru atragerea acestora pe viitor în componența asociației criminale create. Organizația criminală „Machena” își desfășura activitatea criminală atît în penitenciarele țării, cît și în afara lor, avînd în componență gruparea criminală din Penitenciarul nr.16, sub conducerea condamnatului L.Ch., alias „Lilic”, căruia i se supuneau»membrii»grupului»S.M.,»alias»„Durcheșa”,»S.M.,»alias „Marchela”, M.T., alias „Motan”, V.C., alias „Repa”, Iu.N., alias„Figura”, O.B., alias „Ruli”, A.D., alias „Student” și alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală; gruparea criminală din Penitenciarul nr.13, sub conducerea condamnatului Ig.D., alias „Bunu” și alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală; gruparea criminală din Penitenciarul nr.11, sub conducerea condamnatului S.B., alias „Senea”, ulterior sub conducerea lui V.P., alias „Said”, căruia i se supuneau la acel moment membrii grupului criminal: S.V., alias „Biveni” (anterior conducătorul grupării criminale din IP-4) și alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, precum și alte grupări criminale nestabilite.De asemenea, V.M. a întreprins măsuri cu scopul de a repartiza sferele de influență între grupările criminale, înzestrarea cu mijloace de telecomunicații pentru asigurarea și executarea intențiilor criminale, iar pentru a mări numărul de membri aiasociației criminale a lansat procesul de recrutare și angajare a persoanelor noi, care conștientizau apartenența lor la asociația criminală și au dat acordul de a participa la aceasta, în continuare desfășurînd o activitate criminală în vederea realizării scopurilor grupărilor criminale indicate.Astfel, la indicația lui V.M., dată prin intermediul lui L.Ch. (conducătorul grupării criminale din IP-16), care avea și rolul de „polojeneț” sau supraveghetor, precum și fiind responsabil de acumularea mijloacelor financiare, urmărind intenția sustragerii bunurilor de la condamnatul L.P., întru acumularea mijloacelor financiare pentru susținerea materială a persoanelor din penitenciare și atragerea lor de partea organizației criminale „Machena”, împreună cu S.M. și o persoană în privința căruia procesul penal a fost disjuns în procedură separată, care erau membrii grupării criminale din IP-16 Pruncul, îndeplinind indicațiile primite, de la începutul lunii august 2009 și pînă la 18.08.2009, au cerut de la condamnatul L.P., prin amenințare și aplicarea violenței periculoase, bani în sumă de 1850 euro și un telefon mobil “Nokia N 95” la prețul de 520 euro, echivalentul a 38722 lei, cauzîndu-i totodată și leziuni corporale medii.Tot la indicația lui V.M., dată lui L.Ch. (conducătorul grupării criminale din IP-16), care avea și rolul de „polojeneț” sau supraveghetor pe IP-16, precum și fiind responsabil de acumularea mijloacelor financiare, urmărind intenția sustragerii bunurilor de la condamnatul V.Z., întru acumularea mijloacelor financiare pentru susținerea materială a persoanelor din penitenciare și atragerea lor de partea organizației criminale „Machena”, de la începutul lunii februarie 2009 pînă la 11.02.2009, au cerut de la acesta prin amenințare cu aplicarea violenței și ulterior au primit 1000 dolari SUA, echivalentul a 10539,8 lei.Tot la indicația lui V.M., dată prin intermediul lui L.Ch. (conducătorul grupării criminale din IP-16), care avea rol de „polojeneț” pe instituția dată, lui S.M., care avea rol de „smotreașii” pe secția psihoneurologie din IP-16, lui O.B., care avea rol de „smotreașii” pe secția tuberculoză și jocurile de hazart din IP-16, lui A.D., care a îndeplinit temporar rolul de „smotreașii” pe secția tuberculoză în lipsa lui O.B. și care fiind responsabili de acumularea mijloacelor financiare, urmărind intenția sustragerii bunurilor de la S.M., întru acumularea mijloacelor financiare pentru susținerea materială a persoanelor din penitenciare și atragerea lor de partea organizației criminale „Machena”, aproximativ din luna august 2008 și pînă la finele lunii octombrie 2009, au cerut de la condamnatul S.M. prin amenințare cu aplicarea violenței periculoase, cu moartea și aplicînd violența, mijloace bănești în sumă de 46500 lei și cartele de reîncărcare SIM, obținînd ulterior bani în sumă totală de 20000 lei și o cartelă de reîncărcare SIM în sumă de 500 lei, cauzîndu-i totodată și dureri fizice.Tot la indicația lui V.M., dată lui Iu.N. (reprezentantul grupării criminale din IP-13), care avea rol de „smotreașii” pe blocul nr.3, compus din secția medicală, secția pentru minori și secția de deținere temporară din instituția dată, și lui S.V. (conducător al grupării criminale din IP-4, numit anterior deținerii lui în IP- 11), care avea rolul de „polojeneț” pe IP-4 și care erau responsabili de acumularea mijloacelor financiare, urmărind intenția sustragerii bunurilor de la R.T., întru acumularea mijloacelor financiare pentru susținerea materială a persoanelor din penitenciare și atragerea lor de partea organizației criminale „Machena”, aproximativdin luna martie 2008 și pînă în luna noiembrie 2009, au cerut de la condamnatul R.T. prin amenințare și aplicarea violenței periculoase, și cu moartea, mijloace bănești în sumă de 1300 euro, echivalentul a 20481 lei pe care ulterior i-au primit, cauzîndu-i totodată și dureri fizice.Tot la indicația lui V.M., dată prin intermediul lui L.Ch. (conducătorul grupării criminale din IP-16), care avea rol de „polojeneț” pe instituția dată, lui Ig.D. (reprezentant al grupării criminale din IP-13), care avea rolul de„smotreașii” pe secția medicală, lui S.B., ulterior lui V.P., care aveau rol de„smotreașii” pe IP-11, și care fiind responsabili de acumularea mijloacelor financiare, urmărind intenția sustragerii bunurilor de la condamnatul M.M., întru acumularea mijloacelor financiare pentru susținerea materială a persoanelor din penitenciare și atragerea lor de partea organizației criminale „Machena”, împreună cu membrii grupărilor criminale nominalizate O.B., M.T., V.C., Iu.N., S.V., aproximativ din luna iunie 2008 și pînă la 19.09.2010, au cerut de la condamnatul M.M. prin amenințare și aplicarea violenței periculoase, și cu moartea, mijloace bănești în sumă de 20410 lei, cartele de reîncărcare SIM, țigări, ceai și alte produse alimentare, primind ulterior bani în sumă totală de 4350 lei, cauzîndu-i totodată vătămări corporale medii.Tot la indicația lui V.M., dată lui L.Ch. (conducătorul grupării criminale din IP-16), care avea rol de „polojeneț” pe instituția dată și fiind responsabil de acumularea mijloacelor financiare, știind că condamnatul N.Savițchi, este împotriva legilor nescrise ale organizației criminale conduse de către el, precum și a colectării mijloacelor bănești, produselor alimentare și altor bunuri pentru susținerea organizației criminale, a pregătit omorul acestuia, întru neadmiterea răspîndirii ideilor date printre deținuți.
În drept, instanța de fond a încadrat faptele inculpatului V.M.în baza art.284 alin.(1) Cod penal – crearea și conducerea unei organizații criminale, întemeierea unei astfel de organizații și organizarea activității ei, căutarea și angajarea de membrii în organizația criminală, crearea de fonduri bănești și de altă natură pentru susținerea lor financiară și a activității criminale a organizației, coordonarea planurilor și acțiunilor criminale cu alte grupuri criminale.Ch. L.a contribuit în calitate de autor, instigator și complice la crearea și conducerea organizației criminale, M.S.a contribuit în calitate de autor și complice la crearea și conducerea organizației criminale, B.O.a contribuit în calitate de autor la crearea și conducerea unei organizații criminale, P. V., D. I., V. S., T.M., C. V., N. I., D. A.au contribuit în calitate de autor la săvîrșirea conducerii unei organizații criminale în următoarele circumstanțe:
V.M., alias „Machena”, avînd intenția să creeze o comunitate criminală stabilă, care să activeze o perioadă îndelungată de timp, cu un înalt grad de organizare și să coordoneze cu acțiunile acesteia, începînd cu anul 2001 a atras de partea sa mai mulți părtinitori și a format organizația criminală cu denumirea „Machena”, compusă din reuniuni de grupări criminale cu o construcție ierarhică și cu o concepție unică de activitate, divizînd între membrii organizației criminale funcțiile de asigurare și administrare a intențiilor criminale ale acestei asociații, în scopul de a influențaactivitatea instituțiilor penitenciare și a persoanelor fizice, stabilind scopurile activității, și anume culegerea în prealabil a informației despre potențialele victime, dirijînd în asemenea mod activitatea de acumulare a mijloacelor financiare și materiale a organizației, comiterea infracțiunilor de șantaj, precum și a altor infracțiuni, cu scopul de a crea fonduri bănești pentru organizație și pentru susținerea condamnaților în instituțiile penitenciare întru atragerea acestora pe viitor în componența asociației criminale create.Organizația criminală „Machena” își desfășura activitatea criminală atît în penitenciarele țării, cît și în afara lor, avînd în componență gruparea criminală din Penitenciarul nr.16, sub conducerea condamnatului L.Ch., alias „Lilic”, căruia i se supuneau»membrii»grupului»S.M.,»alias»„Durcheșa”,»S.M.,»alias„Marchela”, M.T., alias „Motan”, V.C., alias „Repa”, Iu.N., alias„Figura”, O.B., alias „Ruli”, A.D., alias „Student” și alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală; gruparea criminală din Penitenciarul nr.13, sub conducerea condamnatului Ig.D., alias „Bunu” și alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală; gruparea criminală din Penitenciarul nr.11, sub conducerea condamnatului S.B., alias „Senea”, ulterior sub conducerea lui V.P., alias „Said”, căruia i se supuneau la acel moment membrii grupului criminal: S.V., alias „Biveni” (anterior conducătorul grupării criminale din IP-4) și alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, precum și alte grupări criminale nestabilite.De asemenea, V.M. a întreprins măsuri cu scopul de a repartiza sferele de influență între grupările criminale, înzestrarea cu mijloace de telecomunicații pentru asigurarea și executarea intențiilor criminale, iar pentru a mări numărul de membri ai asociației criminale a lansat procesul de recrutare și angajare a persoanelor noi, care conștientizau apartenența lor la asociația criminală și au dat acordul de a participa la aceasta, în continuare desfășurînd o activitate criminală în vederea realizării scopurilor grupărilor criminale indicate.Astfel, la indicația lui V.M., dată prin intermediul lui L.Ch. (conducătorul grupării criminale din IP-16), care avea și rolul de „polojeneț” sau supraveghetor, precum și fiind responsabil de acumularea mijloacelor financiare, urmărind intenția sustragerii bunurilor de la condamnatul L.P., întru acumularea mijloacelor financiare pentru susținerea materială a persoanelor din penitenciare și atragerea lor de partea organizației criminale „Machena”, împreună cu S.M. și o persoană în privința căruia procesul penal a fost disjuns în procedură separată, care erau membrii grupării criminale din IP-16 Pruncul, îndeplinind indicațiile primite, de la începutul lunii august 2009 și pînă la 18.08.2009, au cerut de la condamnatul L.P., prin amenințare și aplicarea violenței periculoase, bani în sumă de 1850 euro și un telefon mobil “Nokia N 95” la prețul de 520 euro, echivalentul a 38722 lei, cauzîndu-i totodată și leziuni corporale medii.Tot la indicația lui V.M., dată lui L.Ch. (conducătorul grupării criminale din IP-16), care avea și rolul de „polojeneț” sau supraveghetor pe IP-16, precum și fiind responsabil de acumularea mijloacelor financiare, urmărind intenția sustragerii bunurilor de la condamnatul V.Z., întru acumularea mijloacelor financiare pentru susținerea materială a persoanelor din penitenciare și atragerea lor de partea organizației criminale „Machena”, de la începutul lunii februarie 2009 pînă la11.02.2009, au cerut de la acesta prin amenințare cu aplicarea violenței și ulterior au primit 1000 dolari SUA, echivalentul a 10539,8 leiTot la indicația lui V.M., dată prin intermediul lui L.Ch. (conducătorul grupării criminale din IP-16), care avea rol de „polojeneț” pe instituția dată, lui S.M., care avea rol de „smotreașii” pe secția psihoneurologie din IP-16, lui O.B., care avea rol de „smotreașii” pe secția tuberculoză și jocurile de hazart din IP-16, lui A.D., care a îndeplinit temporar rolul de „smotreașii” pe secția tuberculoză în lipsa lui O.B. și care fiind responsabili de acumularea mijloacelor financiare, urmărind intenția sustragerii bunurilor de la S.M., întru acumularea mijloacelor financiare pentru susținerea materială a persoanelor din penitenciare și atragerea lor de partea organizației criminale „Machena”, aproximativ din luna august 2008 și pînă la finele lunii octombrie 2009, au cerut de la condamnatul S.M. prin amenințare cu aplicarea violenței periculoase, cu moartea și aplicînd violența, mijloace bănești în sumă de 46500 lei și cartele de reîncărcare SIM, obținînd ulterior bani în sumă totală de 20000 lei și o cartelă de reîncărcare SIM în sumă de 500 lei, cauzîndu-i totodată și dureri fizice.Tot la indicația lui V.M., dată lui Iu.N. (reprezentantul grupării criminale din IP-13), care avea rol de „smotreașii” pe blocul nr.3, compus din secția medicală, secția pentru minori și secția de deținere temporară din instituția dată, și lui S.V. (conducător al grupării criminale din IP-4, numit anterior deținerii lui în IP- 11), care avea rolul de „polojeneț” pe IP-4 și care erau responsabili de acumularea mijloacelor financiare, urmărind intenția sustragerii bunurilor de la R.T., întru acumularea mijloacelor financiare pentru susținerea materială a persoanelor din penitenciare și atragerea lor de partea organizației criminale „Machena”,aproximativ din luna martie 2008 și pînă în luna noiembrie 2009, au cerut de la condamnatul R.T. prin amenințare și aplicarea violenței periculoase, și cu moartea, mijloace bănești în sumă de 1300 euro, echivalentul a 20481 lei pe care ulterior i-au primit, cauzîndu-i totodată și dureri fizice.Tot la indicația lui V.M., dată prin intermediul lui L.Ch. (conducătorul grupării criminale din IP-16), care avea rol de „polojeneț” pe instituția dată, lui Ig.D. (reprezentant al grupării criminale din IP-13), care avea rolul de„smotreașii” pe secția medicală, lui S.B., ulterior lui V.P., care aveau rol de„smotreașii” pe IP-11, și care fiind responsabili de acumularea mijloacelor financiare, urmărind intenția sustragerii bunurilor de la condamnatul M.M., întru acumularea mijloacelor financiare pentru susținerea materială a persoanelor din penitenciare și atragerea lor de partea organizației criminale „Machena”, împreună cu membrii grupărilor criminale nominalizate O.B., M.T., V.C., Iu.N., S.V., aproximativ din luna iunie 2008 și pînă la 19.09.2010, au cerut de la condamnatul M.M. prin amenințare și aplicarea violenței periculoase, și cu moartea, mijloace bănești în sumă de 20410 lei, cartele de reîncărcare SIM, țigări, ceai și alte produse alimentare, primind ulterior bani în sumă totală de 4350 lei, cauzîndu-i totodată vătămări corporale medii.Tot la indicația lui V.M., dată lui L.Ch. (conducătorul grupării criminale din IP-16), care avea rol de „polojeneț” pe instituția dată și fiind responsabil de acumularea mijloacelor financiare, știind că condamnatul N.S., este împotriva legilor nescrise ale organizației criminale conduse de către el, precum și a colectăriimijloacelor bănești, produselor alimentare și altor bunuri pentru susținerea organizației criminale, a pregătit omorul acestuia, întru neadmiterea răspîndirii ideilor date printre deținuți.
În drept, instanța de fond a încadrat faptele inculpaților: – Ch. L., avînd rolul de autor, instigator și complice – în baza art.42 alin.(2), (4), (5), 284 alin.(1) Cod penal pe semnele: crearea și conducerea unei organizații criminale, întemeierea unei astfel de organizații și organizarea activității ei, căutarea și angajarea de membri în organizația criminală, crearea de fonduri bănești și de altă natură pentru susținerea lor financiară și a activității criminale a organizației, coordonarea planurilor și acțiunilor criminale cu alte grupuri criminale; – M. S., avînd rolul de autor și complice – în baza art.42 alin.(2), (5), 284 alin.(1) Cod penal pe semnele: crearea și conducerea unei organizații criminale, întemeierea unei astfel de organizații și organizarea activității ei, căutarea și angajarea de membri în organizația criminală, crearea de fonduri bănești și de altă natură pentru susținerea lor financiară și a activității criminale a organizației, coordonarea planurilor și acțiunilor criminale cu alte grupuri criminale; – B. O., P.V., D.Ig., V.S., T. M., C.V., N. I. și D. A., avînd rolurile de autor – în baza art.42 alin.(2), art.284 alin.(1) Cod penal pe semnele: contribuirea în calitate de autor la conducerea unei organizații criminale, prin crearea de fonduri bănești și de altă natură pentru susținerea membrilor organizației criminale și a activității organizației criminale, căutarea și angajarea de membri în organizația criminală.Tot ei, M. Vl., Ch. L., M. S.și o persoană, în privința căruia procesul penal a fost disjuns în procedură separată, au comis șantajul în privința lui P. L., în interesul organizației criminale „Machena”, în următoarele circumstanțe:Aproximativ în a doua decadă a lunii august 2009 V.M., aflîndu-se și ispășind pedeapsa penală în IP-16 din com.Pruncul, mun.Chișinău și știind de faptul că în luna iulie 2009 în instituția dată a fost îndreptat pentru acordarea asistenței medicale deținutul L.P., unul din protejații deținutului R.U., cu care se afla în relații de conflict, a hotărît să ceară și să primească prin amenințare cu moartea de la L.Pleșca bani și alte bunuri materiale.În scopul realizării intenției sale criminale, V.M., folosind autoritatea sa criminală și influența asupra deținuților, a atras mai întîi în activitatea sa criminală pe deținutul L.Ch., persoană de încredere a sa în Penitenciarul nr.16, responsabil să urmărească îndeplinirea tuturor indicațiilor sale, poruncindu-i să îndeplinească intenția criminală planificată în timpul deținerii lui L.P. în IP-16, iar L.Ch. la rîndul său i-a atras pentru participare la săvîrșirea șantajului pe deținuții S.M.și persoana în privința căruia procesul penal a fost disjuns în procedură separată.Astfel, de la începutul lunii august 2009, V.M., împreună și prin înțelegere prealabilă cu condamnații L.Ch., S.M. și persoana în privința căruia procesul penal a fost disjuns în procedură separată, sub pretextul că L.P. nu a restituit 350 euro și un telefon mobil de model „Nokia N 95” la prețul de 520 euro pentru acoperirea cheltuielelor din fondul special al organizației criminale conduse deV.M., formată în urma pierderii a două telefoane mobile care i-au fost încredințate acestuia de către ei, și ridicate în urma perchezițiilor efectuate de către administrația IP-16, i-au cerut ultimului prin amenințare cu moartea, bani în sumă de 1500 euro, destinați pentru fondul bănesc în așa-zisul „obșceac”, 350 euro și un telefon mobil de model „Nokia N 95” la prețul de 520 euro pentru folosință comună. Conștientizînd faptul că prin amenințare cu aplicarea violenței și cu moartea, nu-l vor impune pe L.P. să transmită suma de bani și bunurile materiale cerute, la 14.08.2009, L.Ch. și persoana în privința căruia procesul penal a fost disjuns în procedură separată, continuînd acțiunile sale criminale conform planului elaborat în comun cu V.M., au pătruns în palata nr.4 din secția psihoneurologie, unde se deținea L.P. și l-au atacat strangulîndu-l cu un cablu din care au făcut un laț și i-au demonstrat că amenințarea cu moartea este destul de reală în cazul dacă nu va îndeplini cerințele lor de transmitere a sumei de 1850 euro și telefonului mobil de model „Nokia N 95” la prețul de 520 euro.Înțelegînd faptul că condamnații V.M., L.Ch., S.M. și persoana în privința căruia procesul penal a fost disjuns în procedură separată vor continua acțiunile violente în privința sa, precum și că persistă pericolul de a fi omorît, condamnatul L.P. s-a adresat la 14.08.2009 cu o cerere oficială către colaboratorii IP-16 V.I.și Gh.B., solicitînd a fi izolat imediat conform prevederilor art.225 Cod de executare. La rîndul său, aceștia din urmă, fiind în cîrdășie cu condamnatul V.M., care în IP-16 și în toate penitenciarele R.Moldova deține cea mai mare influență asupra condamnaților, avînd statutul criminal de „hoț în lege”, și care asigura în favoarea administrației IP-16, precum și al administrației tuturor penitenciarelor de pe teritoriul țării, comportamentul corespunzător a condamnaților în scopul evitării dezorganizării activității penitenciarelor, în mod intenționat i-au creat posibilitatea de a- și materializa intențiile criminale în privința lui L.P., neizolîndu-l pe acesta conform art.225 Cod de executare. L.Ch., știind despre faptul că L.P. nu a fost izolat în palată separată conform art.225 Cod de executare și folosindu-se de dreptul de a se deplasa liber pe teritoriul penitenciarului, în seara zilei de 17.08.2009, împreună cu S.M., acționînd în conformitate cu planul format în comun cu V.M., l- au chemat pe condamnatul L.P. în palata nr.7 din secția psihoneurologie pentru discuții, unde, în scopul determinării transmiterii banilor în sumă de 1850 euro și telefonului mobil de model „Nokia N 95” la prețul de 520 euro, echivalentul a 38722,8 lei, i-a aplicat violența periculoasă pentru sănătate, și anume lovituri cu pumnii și picioarele în diferite părți ale corpului, cauzîndu-i vătămări corporale medii sub formă de fractură a coastei a zecea din partea stîngă.Tot ei, M. Vl. și Ch. L.au comis șantajul în privința lui Z.V., în interesul organizației criminale „Machena”, în următoarele circumstanțe:
V.M., ispășindu-și pedeapsa penală în IP-16 din com.Pruncul, mun.Chișinău, știind despre faptul că în același penitenciar la 28.01.2009 a fost îndreptat pentru acordarea asistenței medicale condamnatul V.Z., a hotărît să dobîndească ilicit prin amenințare cu violență fizică și cu moartea de la acesta bani și alte bunuri materiale.Astfel, V.M. împreună și prin înțelegere prealabilă cu L.Ch.,sub pretextul că V.Z. nu l-a informat la timp despre faptul că unii condamnați deținuți în palata nr.6 a IP-16, prezentîndu-se din numele lui V.M., au cerut și au primit produse alimentare și bani de la susținătorii acestuia, care își ispășeau pedeapsa în alte instituții penitenciare, au hotărît să ceară și să dobîndească de la el prin amenințare cu aplicarea violenței 1000 dolari SUA.La începutul lunii februarie 2009, acționînd conform planului criminal elaborat, L.Ch., folosindu-se de dreptul de a se deplasa liber pe teriotoriul IP-16, l-a chemat pe V.Z. din salonul nr.4 în coridor, unde, amenințîndu-l cu aplicarea violenței și a acțiunilor care i-ar înjosi demnitatea, i-a cerut transmiterea sumei de 1000 dolari SUA pentru așa-numitul „obșeac”.Tot în acea perioadă de timp, pentru a verifica veridicitatea cerințelor lui L.Ch. despre transmiterea sumei de 1000 dolari SUA în calitate de pedeapsă pentru neinformarea la timp despre acțiunile condamnaților nominalizați, V.Z. s-a adresat direct către V.M., care a confirmat că cerințele lui L.Ch. sînt veridice și coordonate cu el, și că acesta trebuie să transmită suma de bani cerută.Temîndu-se pentru viața și sănătatea sa, primind ca reale amenințările lui L.Ch. și ale lui V.M., la 11.02.2009, condamnatul V.Z. i-a transmis personal lui V.M. 1000 dolari SUA, echivalentul a 10539,8 lei, pe care i-a primit în timpul întrevederii de la soția sa.Tot ei, M.Vl., Ch.L. M. S., B. O. și D. A.au comis șantajul în privința lui M. S., în interesul organizației criminale „Machena”, în următoarele circumstanțe:Aproximativ în luna august anul 2008, așa-zisul hoț în lege, V.M., alias„Machena”, ispășindu-și pedeapsa penală în IP-16 din com.Pruncul, mun.Chișinău, știind de faptul că în același penitenciar a fost îndreptat pentru acordarea asistenței medicale condamnatul S.M., a hotărît să dobîndească ilicit prin amenințare cu violență fizică și cu moartea de la acesta bani și alte bunuri materiale.Astfel, în scopul realizării intenției sale criminale, V.M., folosind autoritatea sa criminală și influența asupra membrilor organizației criminale, prin intermediul deținutului L.Ch. (conducătorul grupării criminale din IP-16), care avea rol de „polojeneț” pe instituția dată, a atras în activitatea sa criminală pe deținuții O.B., S.M. și A.D., membrii grupării criminale din IP-16.Conform planului criminal, în luna martie 2008, în timp ce S.M. se deținea în IP-16, celula nr.6 din secția psihoneurologie, S.M., persoană responsabilă să urmărească executarea tuturor indicațiilor lui V.M. în secția dată, l-a înștiințat pe S.M. că dînsul este „smotreașii” din partea lui V.M. pe secția dată și că conform legilor nescrise a organizației criminale condusă de ultimul este obligatoriu să transmită lunar în așa-zisul „obșeac” mijloace bănești, cartele de reîncărcare SIM și alte bunuri materiale. Tot atunci, S.M. l-a făcut cunoscut pe S.M. cu L.Ch., pe care l-a prezentat ca „polojeneț” pe IP-16 din partea lui V.M.. L.Ch. în mod repetat l-a înștiințat pe S.M. că conform legilor nescrise a organizației criminale condusă de V.M., este obligatoriu să transmită lunar în așa-zisul „obșeac” mijloace bănești, cartele de reîncărcare SIM și alte bunuri materiale.În aceste circumstanțe S.M., fiind cunoscut cu legile nescrise impuse de către V.M., deoarece singur a fost părtinitorul acestor legi și, temîndu-se de faptul că în cazul dacă nu va transmite în așa-zisul „obșeac” bunurile materiale cerute, viața, sănătatea și demnitatea lui poate fi pusă în pericol pe parcursul deținerii sale în instituțiile penitenciare, contrar voiței, a transmis în perioada de timp din luna august 2008 pînă în luna august 2009 lui L.Ch. și S.M., o cartelă de reîncărcare SIM în valoare de 500 lei și bani în sumă totală de 4000 lei.Tot în această perioadă de timp, V.M. și L.Ch., prelungind acțiunile sale criminale, fiind în căutarea unui pretext de obținere ilegală a banilor de la S.M., l-au implicat în schema lor criminală pe A.D., alias „Student”, care era „smotreașii” pe secția tuberculoză și pe jocurile de hazard din IP-16, persoană responsabilă să urmărească executarea tuturor indicațiilor lui V.M. în această secție, și care l-a determinat pe S.M. să joace în cărți, invocîndu-i faptul că prin aceste acțiuni va contribui la acumularea mijloacelor bănești în așa-zisul „obșeac” și că nu va avea probleme în penitenciare, fiindcă autoritatea sa în rîndurile condamnaților va crește.Astfel, S.M., sub controlul și influența lui L.Ch., S.M. și A.D., a pierdut în cărți 15000 lei, bani pe care a fost impus prin amenințări cu violența să le transmită în așa-zisul „obșeac” al hoțului în lege „Machena”. Temîndu-se de realizarea amenințărilor în decurs de cîteva zile, S.M., prin intermediul rudelor sale, a dat banii în sumă de 15000 lei persoanelor indicate de L.Ch., ca ulterior aceștia să fie transmiși în așa-zisul „obșeac”. S.M. înțelegînd că dacă va continua jocul în cărți, va pierde în continuare mijloace bănești, însă nu a putut să renunțe, deoarece a fost impus prin amenințare cu aplicarea violenței de către L.Ch., S.M. și A.D. ca să continuie jocul. Astfel, sub influența ultimilor, S.M. a continuat jocul în cărți și a pierdut 27000 lei, bani pe care sub amenințarea cu aplicarea violenței fizice a fost obligat să-i transmită în așa-zisul „obșeac” pînă la 14.10.2009. Temîndu-se de realizarea amenințărilor, acesta a solicitat de la administrația IP-16 să fie transferat în altă instituție penitenciară, astfel, la 03.09.2009, dînsul a fost transferat în IP-11, de unde l-a contactat telefonic pe L.Ch. cerîndu-i să-i facă legătura cu V.M. pentru a-l ruga să amîne termenul transmiterii banilor în sumă de 27000 lei pe o perioadă de o lună de zile, la ce L.Ch. i-a comunicat că V.M. nu va discuta cu el și l-a impus să transmită suma de 27000 lei pînă la data nominalizată.La 16.10.2009, la cererea personală, S.M. a fost transferat în IP-16, avînd ca scop de a-l convinge pe V.M. să accepte amînarea transmiterii banilor, dar întîlnirea dintre ei nu a avut loc. În aceeași zi, în timp ce S.M. se deținea în celula nr.6 din secția psihoneurologie, L.Ch., S.M., A.D. și O.B., așa-numiții „smotreașii” pe secția tuberculoză al IP-16, l-au amenințat cu răfuială fizică și moartea în caz că nu va achita 27000 lei, indicîndu-i că se va deține în celula nr.6 împreună cu S.M., care va urmări transmiterea banilor în așa-zisul „obșeac”. Pe parcursul următoarei săptămîni S.Marcovțev, prin intermediul rudelor, a dat doar suma de 1000 lei, persoanelor indicate de către A.D., ca ulterior aceștia să fie transmiși în așa-zisul „obșeac”. V.M.și L.Ch. convingîndu-se că prin amenințări nu vor putea obține mijloacele bănești cerute, la 25.10.2011, i-au trimis pe A.D. și O.B. în celulanr.6, din secția psihoneurologie din IP-16, unde aceștia în prezența și cu susținerea lui S.M., i-au aplicat lui S.M. multiple lovituri în diferite regiuni ale corpului provocîndu-i dureri fizice, după care, A.D. împreună cu L.Ch., amenințîndu-l pe S.M. cu moartea, i-au cerut ca în decurs de o săptămînă să fie transmiși restul banilor în sumă de 26000 lei. Din acest motiv, S.M., s-a adresat la administrația IP-16 să fie transferat în alt penitenciar, fapt realizat la 05.11.2009.
În perioada de timp din luna august 2008 și pînă la finele lunii octombrie 2009, V.M., L.Ch., O.B., S.M. și A.D. i-au cauzat lui S.M. o daună materială în sumă totală de 20500 lei. Tot ei, M.Vl., N.I.și V. S. au comis șantajul în privința lui T.R.,în interesul organizației criminale„Machena”, în următoarele circumstanțe:Aproximativ în luna martie 2008, așa-zisul hoț în lege, V.M., alias„Machena”, ispășindu-și pedeapsa penală în IP-13, mun.Chișinău, știind de faptul că în aceeași instituție se deținea condamnatul R.T., a hotărît să dobîndească ilicit prin amenințare cu violență fizică și cu moartea de la acesta mijloace bănești în sumă de 1000 euro.
Astfel, în scopul realizării intenției sale criminale, V.M., folosind autoritatea sa criminală și influența asupra membrilor organizației criminale, a atras în activitatea sa criminală pe deținuții Iu.N., membrul grupării criminale din IP-16 și S.V. (conducător al grupării criminale din IP-4, numit ulterior deținerii lui în IP- 11).Întru realizarea planului criminal, în luna martie 2008, Iu.N., persoană responsabilă la acel moment să urmărească executarea tuturor indicațiilor lui V.M., aflîndu-se în celula nr.09 a blocului nr.3 din IP-13, l-a informat pe R.T. că este „smotreașii” din partea lui V.M. și amenințîndu-l cu aplicarea violenței și cu înjosirea demnității personale, a cerut de la el să transmită în așa-zisul „obșeac” mijloace bănești în sumă de 1000 euro. Primind refuzul acestuia de a îndeplini cerințele date, Iu.N., convingîndu-se că prin amenințări nu va putea obține cele dorite, i-a aplicat ultimului multiple lovituri în diferite regiuni ale corpului, cauzîndu-i dureri fizice. În urma acțiunilor violente R.T., în perioada de timp din luna martie 2008 pînă în luna mai 2009, prin intermediul cunoscuților săi, a dat bani în sumă de 800 euro persoanelor indicate de Iu.N., ca ulterior aceștia să fie transmiși în așa-zisul „obșeac”.La 21.05.2009, R.T. a fost transferat în IP-4, or.Cricova, fapt despre care a cunoscut și V.M., care prin intermediul lui Iu.N. i-a dat indicații lui S.V., persoană responsabilă la acel moment să urmărească executarea tuturor indicațiilor lui V.M., așa-zisul „smotreașii” pe IP-4, Cricova, de a dobîndi în continuare conform aceleeași scheme criminale, mijloace bănești de la R.T. pentru transmiterea lor în așa-zisul „obșeac”.Executînd indicațiile lui V.M., S.V. l-a amenințat pe R.T. cu aplicarea violenței și a cerut de la el să transmită în așa-zisul „obșeac” bani în sumă de 500 euro, adică cu 200 euro mai mult decît suma cerută inițial de către Iu.N., deoarece în IP-13 s-a autoizolat în conformitate cu prevederile art.225 Codul de executare și nu a transmis în timpul indicat banii integral în sumă de 1000 euro.
Temîndu-se de realizarea amenințărilor lui S.V., R.T. pe parcursul lunilor mai-noiembrie 2009, prin intermediul cunoscuților săi, a dat bani în sumă de 500 euro persoanelor indicate de către acesta, pentru asa-zisul „obșeac al hoțului în lege V.M.”.
În perioada de timp din luna martie 2008 pînă în luna noiembrie 2009, V.M., Iu.N. și S.V. -au cauzat lui R.T. o daună materială în sumă totală de 1300 euro, echivalentul a 20481 lei.Tot ei, M. Vl., Ch. L., B.O., T.M., C.V., D.I., P.V., V.S, și N. I., au săvîrșit șantajul în privința lui M. M., în interesul organizației criminale„Machena”, în următoarele circumstanțe:Aproximativ în luna iunie 2008, V.M., alias „Machena”, ispășindu-și pedeapsa penală în IP-16 din com.Pruncul, mun.Chișinău, știind despre faptul că în secția medicală a IP-13 a fost îndreptat pentru acordarea asistenței medicale arestatul M.M., a hotărît să dobîndească de la acesta ilicit, prin amenințare cu violență fizică și cu moartea, bani și alte bunuri materiale.Astfel, în scopul realizării intenției sale criminale, V.M., folosind autoritatea sa criminală și influența asupra membrilor organizației criminale, a atras în activitatea sa criminală pe deținuții L.Ch., O.B., M.T., V.C. și Iu.N., membrii grupării criminale din IP-16, Ig.Dolghii, membru al grupării criminale din IP-13, S.B., V.P., S.V., membrii la acel moment ai grupării criminale din»IP -11.Întru realizarea planului criminal, în luna mai 2008, Ig.D., persoană responsabilă să urmărească executarea tuturor indicațiilor lui V.M. în IP-13, aflîndu-se în secția medicală a penitenciarului dat, l-a informat pe M.M. că este„smotreașii” și amenințîndu-l cu aplicarea violenței și cu înjosirea demnității personale, a cerut de la el să transmită în așa-zisul „obșeac” mijloace bănești, cartele de reîncărcare SIM, țigări, ceai și alte produse alimentare. M.M. temîndu-se de realizarea amenințărilor, pe parcursul lunilor iunie-noiembrie 2008, prin intermediul rudelor sale, a transmis în așa-zisul „obșeac al hoțului în lege V.M.”, bani în sumă totală 300 lei și o cartelă de reîncărcare SIM Moldcell în sumă de 50 lei. La 20.11.2008 M.M. a fost transferat în secția chirurgie a IP-16, pe motiv de boală, fapt despre care a cunoscut V.M., care de asemenea se deținea în penitenciarul dat și L.Ch., persoană responsabilă să urmărească executarea tuturor indicațiilor lui V.M., așa-zisul „polojeneț” în IP-16, care împreună, prelungind acțiunile sale criminale în privința lui M.M., erau în căutarea unui pretext ca să-l impună pe acesta să transmită mijloace bănești în așa-zisul „obșeac”. Astfel, la 18.12.2008, în urma unei percheziții inopinate petrecute de angajații IP-16, la bucătăria secției chirurgie a fost depistată și ridicată de sub salteaua patului o sacoșă în care se afla un pachețel cu substanță narcorică de tip „marihuană” în cantitate de 4,54 grame, fapt stabilit prin raportul de constatare tehnico-științifică nr.772 din 23.12.2008, iar în urma cercetării cazului s-a stabilit că substanța narcotică aparținea lui M.M., pentru care fapt la 24.12.2009 a fost condamnat de către Judecătoria Buiucani, mun.Chișinău la 4 ani închisoare.V.M., fiind informat despre faptul depistării la M.M. a substanței narcotice și întru realizarea scopului său cupidant, sub pretextul că conform regulilor nescrise ale lumii criminale nu putea fi admis cazul depistării substanței narcotice, fiindcă acest fapt demaschează activitățile lor ilicite din interiorul penitenciarului, la 18.12.2008, în unul din birourile administrației IP-16, a organizat ca L.Ch. să-l determine pe M.M., prin amenințarea cu aplicarea violenței, să facă rost de 1000 euro, pentru a opri documentarea cazului dat. Primind refuzul acestuia de a transmite suma cerută, motivînd că nu are, L.Ch., folosindu-se de autoritatea sa criminală între deținuți și de faptul că M.M. a fost documentat pentru păstrarea drogurilor, avînd deja un pretext real, i-a propus ca să-i dea în împrumut suma de 1000 euro, dar în decurs de 10 zile să-i restituie și suplimentar să transmită în așa-zisul „obșeac al lui Machena” încă 1000 de euro, amenințîndu-l cu violență periculoasă, cu moartea și cu crearea diferitor probleme cu alți condamnați, dacă nu va accepta soluția impusă de ei și nu va transmite suma de 2000 euro.
Întru dobîndirea sumei de 2000 euro de la M.M., în luna decembrie 2008, V. M. și L.Ch., acționînd conform aceleeași scheme criminale, au organizat ca acesta să fie prezentat în salonul nr.8 a secției chirurgie a IP-16, unde se aflau L.Ch. și O.B., persoane responsabile să urmărească executarea tuturor indicațiilor lui V.M., așa-numiții „smotreașii” pe secția tuberculoză din IP-16. Ultimii, executînd indicațiile lui V.M., amenințîndu-l pe M.M. cu aplicarea violenței, au cerut de la acesta bani în sumă de 2000 euro și, din motiv că acesta a refuzat transmiterea sumei date, i-au aplicat lovituri cu mîinile și picioarele în diferite regiuni ale corpului, cauzîndu-i dureri fizice.
Văzînd că nu poate obține de la M.M. suma de 2000 euro, L.Ch., avînd scopul de a obține ceva bani de la acesta, sub pretextul inventat că în urma percheziției petrecute la 18.12.2008 de la M.M. a fost ridicat un telefon mobil și o cartelă SIM ce aparțineau lui, amenințîndu-l cu aplicarea violenței periculoase și cu moartea, a cerut de la ultimul să transmită în așa-zisul „obșeac” bani în sumă de 3000 lei și două telefoane mobile. Conștientizînd faptul că amenințările lui L.Ch. sînt reale, temîndu- se de realizarea acestora, M.M., prin intermediul rudelor sale, a transmis ultimului suma de 3000 lei și două telefoane mobile la preț total de 1000 lei.
În luna februarie 2009, M.M. a fost transferat în IP-13, în celula nr.35, unde se dețineau condamnații R.U. și L.P., care nu se supuneau regulilor nescrise impuse de V.Moscalciuc, fapt despre care a fost informat ultimul și din acest motiv M.M. a fost numit de către acesta ca persoană ce este contra regulilor hoțești și urmează a fi pedepsit cu moartea. În luna mai 2010, M.M. a fost transferat pentru ispășirea pedepsei cu închisoare în IP-11 Bălți, despre care fapt V.M. a fost informat de către alți condamnați. Aici, deținutul S.B. și ulterior V.Pl., persoane responsabile să urmărească executarea tuturor indicațiilor lui V.M., așa-zișii „smotreașii” în IP- 11, și S.V., îndeplinind indicațiile lui V.M., acționînd conform planului criminal, începînd cu luna iulie pînă la 24.08.2010, l-au amenințat pe M.M. cu violență fizică, cerînd de la el, din considerentul că a fost numit de către hoțul în lege„Machena” ca persoană ce este contra regulilor hoțești, transmiterea mijloacelor bănești în așa-zisul „obșeac”. Conștientizînd faptul că amenințările sînt reale, M.M., la24.08.2010, a depus o cerere către șeful IP-11 să-i fie acordată securitate personală conform art.225 Cod de executare.La 16.09.2010, în legătură cu agravarea stării sănătății, M.M. a fost transferat pentru lecuire în IP-16, fapt despre care V.M. a fost informat de către alți condamnați. Aici, deținuții V.C., persoană responsabilă să urmărească executarea tuturor indicațiilor lui V.M., așa-zisul „smotreașii” în IP-16, M.T., persoană responsabilă să urmărească îndeplinirea tuturor indicațiilor lui V.M., așa-zisul „smotreașii” pe secția chirurgie din IP-16 și Iu.N., persoană responsabilă să urmărească îndeplinirea tuturor indicațiilor lui V.M., așa-zisul „smotreașii” pe secția terapie din IP-16, continuînd realizarea intențiilor criminale de dobîndire a bunurilor de la M.M., acționînd conform planului criminal, la 19.09.2010, l-au ademenit pe acesta să meargă în sala sportivă. Fiind dus în eroare, M.M. l-a urmat pe V.C., dar ajungînd afară, ultimul l-a împins în spălătoria IP-16, unde împreună cu Iu.N., amenințîndu-l cu violență fizică și cu moartea au cerut de la el să transmită în așa-zisul „obșeac” bani în sumă de 1000 euro. Văzînd că nu l-au convins pe acesta să transmită banii ceruți, V.C. și Iu.N., au cerut ca acesta să transmită măcar suma de 500 euro, motivînd că V.M. are probleme și are nevoie de bani, însă primind refuzul acestuia, aflîndu- se în spălătoria IP-16, i-au aplicat lui M.M. lovituri cu mîinile și picioarele în diferite regiuni ale corpului, cauzîndu-i fractura mandibulei pe stînga, fractura oaselor nazale cu deplasare neînsemnată, echimoze în regiunea feței, toracelui, brațului stîng și fesei stîngi care, conform raportului de expertiză medico-legală nr.2340/D din 20.10.2010, se califică ca vătămări corporale medii.În perioada de timp din luna mai 2008 pînă la 19.09.2010, V.M., L.Ch., O.B., M.T., V.C., Ig.D., V.P., S.V. și Iu.N.i-au cauzat lui M.M. o daună materială în sumă totală de 14350 lei.
Astfel, în rezultatul acțiunilor de șantaj comise de către V.M. și membrii organizației criminale „Machena” L.Ch., S.M., O.B., M.T., V.C., Ig.D., V.P., S.V., A.D. și Iu.N., au fost cerute bunuri și mijloace bănești de la: – L.P. în suma de 2370 euro, echivalentul a 38722 lei;- V.Z.au fost ceruți și primiți bani în sumă de 1000 dolari SUA, echivalentul a 10539,8 lei;- S.M. au fost ceruți bani în sumă de 46500 lei, urmată de primirea sumei de 20500 lei;- R.T. au fost ceruți și primiți bani în sumă de 1300 euro, echivalentul a 20481 lei; – M.M. au fost cerute bunuri și mijloace bănești în sumă de 4350 lei și 1000 euro, echivalentul a 16060 lei, urmată de primirea bunurilor și mijloacelor bănești în sumă de 4350 lei.Deci, în rezultatul acțiunilor de șantaj comise au fost cerute bunuri materiale și mijloace bănești de către: – V.M. de la părțile vătămate L.P., V.Z., S.M., R.T., M.M. în sumă totală de 136652,8 lei, ceea ce constituie proporții deosebit de mari;-L.Ch. de la părțile vătămate L.P., V.Z., S.M., M.M. în sumă totală de 116171,8 lei, ceea ce constituie proporții deosebit de mari;- S.M. de la părțile vătămate L.P., S.M. în sumă totată de 85222 lei, ceea ce constituie proporții mari;- O.B. de la părțile vătămate S.M., M.M. în sumă totată de 66910 lei, ceea ce constituie proporții mari;- V.P., Ig.D., M.T., V.C. de la părțile vătămate M.M. în sumă totată de 14350 lei;- S.V., și Iu.N. de la părțile vătămate M.M., R.T. în sumă totată de 34831 lei.
În drept, instanța de fond a încadrat faptele inculpaților în baza:- M. Vl., avînd rolul de organizator și autor – în baza art.42 alin.(2), (3), 189 alin.(6) Cod penal – șantajul, adică cererea de a transmite bunurile proprietarului, prin amenințare cu violență persoana, de două sau mai multe persoane, însoțită de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei, prin amenințare cu moartea, săvîrșite de o organizație criminală, urmate de dobîndirea bunurilor cerute în proporții deosebit de mari.- Ch. L., avînd rolul de autor și instigator – în baza art.42 alin.(2), (4), 189 alin.(6) Cod penal – șantajul, adică cererea de a transmite bunurile proprietarului, prin amenințare cu violență persoana, de două sau mai multe persoane, însoțită de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei, prin amenințare cu moartea, săvîrșite de o organizație criminală, urmate de dobîndirea bunurilor cerute în proporții deosebit de mari.- M. S., avînd rolul de autor și complice – în baza art.42 alin.(2), (5), 189 alin.(5) Cod penal – șantajul, adică cererea de a transmite bunurile proprietarului, prin amenințare cu violență persoana, de două sau mai multe persoane, însoțită de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei, prin amenințare cu moartea, săvîrșite de o organizație criminală, urmate de dobîndirea bunurilor cerute în proporții mari.- B.O., avînd rolul de autor – în baza art.42 alin.(2), 189 alin.(5) Cod penal – șantajul, adică cererea de a transmite bunurile proprietarului, prin amenințare cu violență persoana, de două sau mai multe persoane, însoțită de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei, prin amenințare cu moartea, săvîrșite de o organizație criminală, urmate de dobîndirea bunurilor cerute în proporții mari.- P.V., D. I., V. S., T. M., C. V., N. I.și D.A., avînd rolul de autori – în baza art.42 alin.(2), 189 alin.(3) lit.a), c), e) Cod penal – șantajul, adică cererea de a transmite bunurile proprietarului, prin amenințare cu violență persoana, de două sau mai multe persoane, însoțită de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei, prin amenințare cu moartea, săvîrșite de o organizație criminală, urmate de dobîndirea bunurilor cerute.- Tot ei, M. Vl. și Ch. L.au comis pregătirea omorului cet.S. N.în următoarele circumstanțe:-În luna noiembrie 2009, așa-zisul hoț în lege, V.M., alias „Machena”, ispășindu-și pedeapsa penală în IP-16 din com.Pruncul, mun.Chișinău, știind că în același penitenciar se deținea condamnatul N.Savițchi, persoană care era împotriva legilor nescrise ale organizației criminale conduse de către el, precum și a colectăriimijloacelor bănești, produselor alimentare și altor bunuri pentru susținerea organizației criminale, a hotărît să-l omoare pe acesta, întru neadmiterea răspîndirii ideilor date printre deținuți.Astfel, în scopul realizării intenției sale criminale, V.M., folosind autoritatea sa criminală și influența asupra deținuților, l-a atras în activitatea criminală pe L.Ch., persoană responsabilă să urmărească executarea tuturor indicațiilor lui V.M., așa-zisul „polojeneț” în IP-16, poruncindu-i să îndeplinească realizarea intenției sale criminale privind omorul lui N.S.Întru realizarea planului criminal, V.M. și L.Ch., la 29.10.2009, au organizat repartizarea deținutului A.B. în celula nr.2 din IP-16, unde se deținea la acel moment N.S., creînd astfel intenționat condiții pentru săvîrșirea infracțiunii. Totodată, în scopul obținerii acordului de a săvîrși infracțiunea, L.Ch., l-a amenițat pe A.B. cu răfuială fizică, amintindu-i că el a fost anterior ajutat de către V.M. referitor la aprecierea statutului său în penitenciar, în legătură cu ce el este dator de a contribui financiar la așa-zisul „obșeac”, fondul special al organizației criminale conduse de ultimul, precum și faptul că din așa-zisul „obșeac” lui i-a fost repartizat un telefon mobil. Astfel, A.B., fiind influențat în circumstanțele descrise mai sus a dat acordul să-l omoare pe N.S. înțelegîndu-se în prealabil cu L.Ch. despre aceasta.Ulterior, A.B. a refuzat să ducă pînă la capăt realizarea planului criminal a condamnaților V.M. și L.Ch. pentru ce, la 05.11.2010, a fost maltratat de către ultimul în ograda IP-16, în timp ce trebuia să fie transferat în alt penitanciar, provocîndu-i echimoze în regiunea trunchiului pe stînga, leziuni care, conform raportului de expertiză medico-legală din 11.08.2010 nr.1817/D, se califică ca vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății.
Prin urmare, intențiile criminale ale lui V.M. și L.Ch. privind omorul cet.N.S., nu au fost realizate din motive independente de voința acestora.
În drept, instanța de fond a încadrat faptele inculpaților:- V.M. , avînd calitatea de organizator – în baza art.26, 42 alin.(3), 145 alin.(2), lit.i), p) Cod penal – pregătirea omorului unei persoane, săvîrșit de mai multe persoane, la comandă, acțiuni care din cauze independente de voința făptuitorului nu și- a produs efectul.- Ch. L., avînd calitatea de instigator – în baza art.26, 42 alin.(4), art.145 alin.(2), lit.i), p) Cod penal – pregătirea omorului unei persoane, săvîrșit de mai multe persoane, la comandă, acțiuni care din cauze independente de voința făptuitorului nu și-a produs efectul.Împotriva sentinței au declarat recursuri:- procurorul, care a solicitat casarea acesteia pe motiv că pedepsele stabilite inculpaților sînt prea blînde, în coraport cu gravitatea infracțiunilor comise, solicitînd agravarea acestora și aplicarea pedepsei definitive a închisorii lui: V.M. – 25 de ani, L.Ch. – 30 de ani, S.M. – 30 de ani, O.B. – 30 de ani, Iu.N. – 19 ani și amendă în mărime de 1300 unități convenționale, Ig.D.- 22 de ani și amendă în mărime de 1000 unități convenționale, S.V. – 30 de ani și amendă în mărime de 1500 unități convenționale, A.D. – 20 de ani 1 lună și amendă în mărime de 1000 unități convenționale, M.T. – 21 de ani și amendă în mărime de 1000 unități convenționale, V.C. – 17 ani și amendă în mărime de 1000 unitățiconvenționale, V.P. – 25 de ani 6 luni și amendă în mărime de 1000 unități convenționale, cu admiterea integrală a acțiunilor civile ale părților vătămate; – partea vătămată P. L., care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei, cu aplicarea în privința inculpaților a unor pedepse mai aspre, și anume lui V.M., S.M., L.Ch. – cîte 30 de ani închisoare fiecăruia;- avocatul Babără Marian, în numele inculpatului M. Vl. și inculpatul, care au solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare a acestuia, pe motiv că nici o probă nu confirmă faptul că inculpatul avea intenția de a crea o comunitate criminală stabilă;învinuirea este bazată numai pe declarațiile martorilor: – V.M. , R.V. , I.C. , M.R. , L.M. , Gh.R. , C.G. , însă declarațiile lor nu-s veridice;- nu a fost dovedit faptul că V.M. ar fi pregătit omorul lui N.S.;- lipsesc probe suficiente ce ar confirma vinovăția;- avocatul Vizdoga Ion, în numele inculpatului Ch. L., care au solicitat casarea sentinței și încetarea procesului penal pe motivul încălcării prevederilor art.63 CPP, acesta fiind deținut în calitate de bănuit mai mult de 3 luni:- a fost încălcat art.18 CPP pe motiv că ședința nu a fost publică, art.14, art.135- 137, 260 CPP, art.30 al Constituției RM, art.8 CEDO – majoritatea înregistrărilor convorbirilor telefonice nu au fost autorizate prin încheierea judecătorului de instrucție, art.131 alin.(5) CPP – percheziția a fost efectuată în local de uz comun, dar nu în spațiul concret ce i-a fost atribuit lui L.Ch.;- avocatul Țurcan Vasile, în interesele inculpatului N. I., a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei pe epizodul părții vătămate M.M. și reîncadrarea acțiunilor lui în prevederile art.152 CP, deoarece nu s-a constatat că inculpatul prin șantaj ar fi cerut de la partea vătămată transmiterea cărorva bani și bunuri materiale. Între ei a avut loc un conflict în urma căruia părții vătămate i-au fost cauzate vătămări corporale; în urma percheziției nici un obiect interzis nu a fost depistat și ridicat de la Iu.N.; lipsesc probe că el ar fi comis faptele imputate lui;- avocatul Bajurean Ghenadie, în numele inculpatului N. I., a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de achitare a acestuia, pe motiv că nu s-a constatat fapta infracțiunii. În cauză lipsesc probe că inculpatul este membru al organizației criminale, numele acestuia nu figurează în nici o interceptare a convorbirilor telefonice examinate în cadrul cercetării judecătorești, de la acesta nu au fost ridicate telefoane mobile, partea acuzării nu a prezentat probe ce ar demonstra implicarea lui Iu.N. în conducerea și activitatea organizației criminale;- avocatul Negru Olesea, în numele inculpatului P. V., a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de achitare, pe motiv că nu s-a constatat fapta infracțiunii, deoarece instanța a examinat superficial și incomplet circumstanțele cauzei, nu a dat o apreciere obiectivă probelor apărării și a acuzării, neelucidînd toate circumstanțele cauzei; concluziile instanței sînt întemeiate pe presupuneri; lipsesc probe că inculpatul are apartenență la organizația criminală, singura probă sînt declarațiile părții vătămate M.M., dar care nu sînt confirmate prin alte probe;inculpatul P. V., a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de achitare, invocînd că instanța a adoptat o sentință, bazată pe probele neveridice;- inculpatul T. M., a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de achitare din lipsa elementelor infracțiunii, deoarece dînsul nu a comis infracțiunile imputate, în cauză lipsesc probe ce ar dovedi participarea sa la careva organizație criminală, instanța l-a condamnat în baza unor probe contradictorii, bazate pe presupuneri, în lipsa unor dovezi incontestabile ce ar confirma vinovăția lui în cele incriminate;- avocatul Sochircă Stela, în numele inculpatului D.A. și acesta, avocatul Mazur Svetlana, în numele inculpatului M. S., avocatul Miron Patriții, în numele inculpatului V.S. și acesta, inculpatul D. I., inculpatul B. O., inculpatul C. V., au solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de achitare, motivînd, că în acțiunile lor lipsesc elementele infracțiunii, instanța condamnîndu-i în baza unor probe contradictorii și presupuneri.- Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 12 aprilie 2013 au fost respinse ca inadmisibile toate recursurile, cu menținerea hotărîrii atacate.Instanța de recurs a reținut, că nici un temei pe care s-au bazat autorii recursurilor, nu și-a găsit confirmare în cauza dată întru casarea sentinței recurate. Instanța de fond și-a motivat soluția adoptată, avînd competența de a judeca această cauză. Dispozitivul sentinței nu contrazice cu motivarea soluției, care este expus destul de clar, iar acțiunile inculpaților întrunesc elementele infracțiunilor în baza cărora au fost condamnați, faptelor săvîrșite de către aceștea fiindu-le date o încadrare juridică corectă.- Instanța de recurs a relevat, că din textul recursurilor declarate de recurenți se evidențiază că autorii critică aprecierea probelor administrate de instanța de fond. Însă din sentință se evidențiază, că instanța de fond, potrivit cerințelor stipulate în art.314 Cod de procedură penală, corect a stabilit starea de fapt, încadrarea în drept și vinovăția inculpaților V.M., L.Ch., S.M., O.B., V.P., Ig.D., S.V., M.T., V.C., Iu.N. și A.D. și, ținînd seama în plină măsură de prevederile art.99-101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele prezentate de către părți, a audiat inculpații, părțile vătămate, martorii, a cercetat corpurile delicte, dînd citire rapoartelor de expertiză, proceselor-verbale și altor documente, verificîndu-le și apreciindu-le just prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor și întemeiat a încadrat acțiunile inculpaților:- V.M. în prevederile art.284 alin.(1), art.42 alin.(2), (3), 189 alin.(6) și art.26, 42 alin.(3), art.145 alin.(2), lit.i), p) Cod penal,L.Ch. în prevederile în prevederile art.42 alin.(2), (4), (5), 284 alin.(1), art.42 alin.(2), (4), 189 alin.(6) și art.26, 42 alin.(4), art.145 alin.(2), lit.i), p) Cod penal,- S.M. în prevederile art.42 alin.(2), (5), 284 alin.(1), art.42 alin.(2), (5), 189 alin.(5) Cod penal,- O.B. în prevederile art.42 alin.(2), 284 alin.(1), art.42 alin.(2), (4), 189 alin.(5) Cod penal,-V.P., Ig.D., S.V., M.T., V.C., Iu.N. și A.D. în prevederile art.42 alin.(2), 284 alin.(1), art.42 alin.(2), 189 alin.(3) lit.a), c), e) Cod penal.Astfel, Colegiul penal a constatat, că cercetînd și apreciind totalitatea de probe în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, instanța de fond, conform propriei convingeri bazate pe probele verificate în ședința judiciară, corect a ajuns la concluzia că probele analizate dovedesc pe deplin vinovăția inculpaților în cele incriminate, cu certitudine fiind constatat faptul existenței unei comunități criminale create și conduse de V.M., participarea inculpaților L.Ch., S.M., O.B., V.P., Ig.D., S.V., M.T., V.C., Iu.N. și A.D. în activitatea acestei comunități și la șantajarea părților vătămate L.P., S.M., R.T., N.M., V.Z., iar V.M. și L.Ch. – la pregătirea omorului părții vătămate N.S..- Referitor la argumentele invocate în recursurile avocaților și inculpaților, precum că lipsesc probe ce ar demonstra că V.M. a creat și a condus o organizație criminală, iar L.Ch., S.M., O.B., V.P., Ig.D., S.V., M.T., V.C., Iu.N. și A.D. ar fi fost membri ai acestei organizații criminale, instanța de recurs le consideră neîntemeiate și le respinge din următoarele motive.- Din conținutul dispoziției art.284 Cod penal, rezultă că prin:- crearea organizației criminale se înțelege întemeierea acesteia, adică activitatea inițială organizatorică de înființare a structurii date: căutarea și angajarea de membri, înzestrarea acestora cu arme și instrumente, elaborarea de planuri ale acțiunilor criminale etc.;- conducerea organizației criminale se înțelege activitatea organizatorică de realizare a activității criminale, de elaborare a planurilor de acțiuni criminale ulterioare, a ținerii de adunări ale membrilor ei, crearea de fonduri bănești și de altă natură pentru susținerea lor financiară și a activității criminale a organizației, organizarea culegerii de informații despre potențialele victime și despre activitatea organelor de drept, coordonarea planurilor și a acțiunilor criminale cu alte organizații similare, din țară sau străinătate etc.În speța dată cu certitudine s-a stabilit existența unei reuniuni de grupuri criminale (în fiecare penitenciar din republică, conducătorii cărora erau: în IP-16 – L.Ch., IP-13 – Ig.D., IP-4 – S.V., IP-11 – V.P.), care alcătuiește o comunitate stabilă și care a activat în comun o perioadă îndelungată de timp cu scopul deposedării ilegale a părților vătămate de bani și bunuri materiale întru acumularea mijloacelor financiare pentru așa-zisul „obșeac” al organizației criminale și susținerea activității acesteia, acțiuni planificate și coordonate de către conducătorul acestei organizații – V.M.Această comunitate se caracterizează printr-un grad de organizare (solidaritate) între participanți, de coordonare a acțiunilor lor. Organizația formează un colectiv ai căror membri sînt legați între ei de anumite garanții reciproce și care îndeplinesc anumite funcții obligatorii sub conducerea unei căpitenii; dispune de mari sume bănești puse în circulație în scopul obținerii rezultatelor celor planificate și repartizate între membrii organizației.Organizația în cauză este înzestrată cu mijloace de comunicare (telefoane mobile, cartele SIM) și are legături de colaborare.Înzestrarea cu obiecte în calitate de arme, cu mijloace de comunicare, se confirmă prin procesele-verbale de percheziție, cercetare și anexare a acestora la dosar în calitate de corpuri delicte, din care rezultă că la fața locului – în celulele în care își ispășeau pedeapsa condamnații L.Ch., S.M., Gh.L., au fost depistate și ridicate mai multe telefoane mobile cu încărcătoare, cartele SIM, cu care se ținea legătura telefonică cu alți membri ai organizației criminale atît din penitenciare, cît și de la libertate, și unele din ele au fost folosite la săvîrșirea mai multor infracțiuni. La fel, s-au depistat sume bănești care aparțineau organizației criminale și instrumente (arme albe) confecționate din șurubelnițe, cuțite de bucătărie, sîrme ascuțite, foarfece ș.a., care puteau fi folosite pentru aplicarea violenței asupra altor condamnați, în scopul realizării intențiilor criminale.Potrivit proceselor-verbale de percheziție s-au depistat și ridicat bani, țigări și ceai în cantități mari, care erau primite în urma șantajului părților vătămate prin intermediul inculpaților sub conducerea lui V.M., L.Ch. și S.M.Informația privind structura, componența, activitatea, domeniul activității organizației criminale în cauză, rolul organizatorului și membrilor ei, se conține în materialele administrate în cauză și detaliat descrise în sentință. Despre stabilitatea și activitatea îndelungată a formațiunii în cauză denotă săvîrșirea infracțiunilor descrise în textul deciziei instanței de recurs.
Colegiul a constatat, că instanța de font crect a stabilit existența organizației criminale „Machena” create în scopul săvîrșirii infracțiunilor, rolul fiecărui inculpat la săvîrșirea infracțiunilor imputate acestora fiind indicat în partea motivată a sentinței, care erau planificate dirijate și coordonate de către conducătorul acesteia V.M. și conducătorii grupărilor criminale L.Ch., Ig.D., S.V. și V.P.
Instanța de fond a stabilit cu certitudine, că organizația criminală creată de V.M., din care făceau parte și inculpații sus-menționați, a fost formată în anii 2001 ducînd o activitate criminală permanentă, o perioadă îndelungată, săvîrșind în perioada dată mai multe infracțiuni: șantajul părților vătămate L.P., S.M., M.M., S.Z., R.T. și pregătirea omorului părții vătămate N.S.Mai mult, existența organizației criminale formate din mai multe grupuri criminale care activau pe teritoriul diferitor penitenciare, existența ierarhiei criminale și subordonării stricte, a fost dovedită prin declarațiile date sub jurămînt în cadrul anchetei judecătorești de către părțile vătămate, martori, inclusiv colaboratori ai penitenciarelor, declarații confirmate și prin totalitatea celorlalte probe cercetate.Prin urmare, Colegiul penal a considerat, că argumentele părții apărării, precum că nu s-a constatat crearea și conducerea de către V.M. a organizației criminale și contribuirea la crearea și conducerea acesteia a celorlalți inculpați în calitate de membri ai acestei organizații criminale sînt neîntemeiate, deoarece acuzarea a prezentat probe pertinente și concludente care indică la comiterea infracțiunilor respective prin participația activă a celorlalți inculpați, fiind detaliat descrise acțiunile fiecărui din ei la comiterea infracțiunilor imputate.Analizînd argumentele invocate de partea apărării, privind casarea sentinței cu pronunțarea»unei»hotărîri»de»achitare»a»inculpaților»V.M., L.Ch., S.M., O.B., V.P., Ig.D., S.V., M.T., V.C., A.D. pe toate capetele de învinuire și a lui Iu.N. pe art.284 Cod penal, pe motiv că acțiunile lor nu întrunesc elementele infracțiunilor imputate, Colegiul a ajuns la concluzia că acestea sînt neîntemeiate și se combat prin probele administrate și anexate la materialele cauzei, verificate și analizate minuțios de către instanța de fond, și anume depozițiile: părților vătămate L.P., S.M., M.M., S.Z., R.T. și N.S.; martorilor V.M., E.C., E.Gheorghiță, Șt.A., A.U., T.C., I.D., V.Ț., Iu.C., R.C., M.R., T.D., N.S., Gh.L., L.M., Ig.S., R.C., S.M., M.G., N.P., S.B., O.M., A.P., C.Z., A.C., N.M., A.B., V.T., Iu.E., A.T., L.P., V.Ch., S.M., O.M., T.Z., D.M., Ig.Ș., A.B., A.T., R.N., Gh.R., Iu.T., V.F., M.C., R.V., I.C., Ig.G., V.B. ș.a., precum și prin actele cauzei, descrise detaliat în decizie.Declarațiile părților vătămate sînt confirmate prin depozițiile martorilor sus- menționați și prin interceptările convorbirilor telefonice, administrate legal în cadrul urmăririi penale, date citirii și audiate în ședința de judecată, din care rezultă existența amenințărilor și cerințele transmiterii surselor financiare și a bunurilor pentru formarea așa-zisului „obșeac”, destinat pentru susținerea lumii criminale, vehicularea și folosirea de către inculpați a statutului său criminal în cadrul grupării criminale, și anume „hoț în lege”, „polojeneț”, „smotreașii”, demonstrînd o anumită ierarhie în cadrul acesteia, a numelui autorității criminale „Machena”, sau cifrat „fratele mai mare”, dînd de înțeles participarea activă a acestuia în cadrul activității organizației criminale.
Prin interceptările convorbirilor telefonice înregistrate anume între inculpați, se dovedește existența grupărilor criminale și organizarea dirijării organizației criminale„Machena”, rolul concret al fiecăruia dintre membrii organizației respective, darea indicațiilor acestora și susținerea activității lor de către organizatorul și conducătorul organizației criminale V.Moscalciuc, comportamentul activ al acestuia în vederea materializării acțiunilor de șantaj a părților vătămate L.P., S.M., M.M., S.Z., R.T. și de pregătire a omorului lui N.S.Colegiul penal lărgit a concluzionat, că instanța de fond corect a pus la baza sentinței de condamnare a inculpaților probele nominalizate mai sus, totodată, întemeiat respingînd declarațiile martorilor A.O., C.S., A.B., P.S., P.P. (colaboratori ai IP), V.V., C.C., A.D. (deținuți), care au negat existența organizației criminale în penitenciare, dîndu-le o apreciere critică, pe motiv că primii sînt în dependență de serviciu, iar ce-i din urmă – de situație, avînd termene considerabile neispășite, și survenirii consecințelor negative atît pentru unii, cît și pentru ceilalți.Astfel, s-a constatat, că în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunilor, inclusiv vinovăția inculpaților, după cum rezultă din sentința instanței de fond, care s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și și-a motivat concluzia prin cumulul de probe pertinente, concludente și utile, administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, în mod obiectiv.Opinia recurenților expusă în recursuri, precum că instanța de fond i-a recunoscut pe inculpați vinovați în săvîrșirea infracțiunii incriminate doar pe presupuneri și că urmasă aprecieze critic probele administrate la dosar, inclusiv declarațiile părților vătămate, este nefondată și nu poate fi temei de casare a soluției adoptate, deoarece vinovăția acestora în cele imputate a fost stabilită cu certitudine de către instanța de fond prin cumulul de probe administrate și cercetate în ședința de judecată și temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea acestor probe nu s-au stabilit.Astfel, Colegiul penal lărgit, reieșind din toate circumstanțele stabilite în cauză, a considerat neîntemeiate argumentele recurenților referitor la ilegalitatea condamnării lui V.M., L.Ch., S.M., O.B., V.P., Ig.D., S.V., M.T., V.C., Iu.N., A.Dodon în săvîrșirea infracțiunilor imputate, inclusiv și a avocatului V.Țurcan în numele inculpatului Iu.Nazarenco privind reîncadrarea acțiunilor acestuia din prevederile art.189 în cele ale art.152 Cod penal.Instanța de recurs a mai notat, că nerecunoașterea vinovăției de către inculpați nu echivalează cu achitarea lor, de vreme ce în cursul judecării cauzei au fost administrate suficiente probe pertinente și concludente, care, în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, dovedesc cu certitudine vinovăția acestora în săvîrșirea infracțiunilor imputate.Instanța de recurs a subliniat, că argumentele recurenților, precum că L.Ch. și S.V. au fost puși sub învinuire pe episoadele părților vătămate L.P., S.M., M.M., N.S. și R.T. cu încălcarea prevederile art.63 Cod de procedură penală, după expirarea termenului prevăzut de legislație de 3 luni de zile, nu pot fi reținute din următoarele motive.Conform art.63 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală, bănuitul este persoana fizică față de care există anumite probe că a săvîrșit o infracțiune pînă la punerea ei sub învinuire și poate fi recunoscută în calitate de bănuit printr-un act procedural, inclusiv prin ordonanța de recunoaștere a persoanei în calitate de bănuit, iar în acest caz termenul de menținere în această calitate nu poate depăși mai mult de 3 luni de zile. Aliniatul (6) al acestei norme prevedea că încetarea de drept a calității de bănuit în legătură cu expirarea termenelor indicate în alin.(2), în cazul acumulării ulterioare a probelor suficiente, nu împiedică punerea persoanei sub învinuire pentru același fapt.Conform ordonanțelor de recunoaștere a persoanei în calitate de bănuit, S.V. a fost recunoscut în această calitate pe episodul părții vătămate M.M. la 21.02.2011, iar prin ordonanțele din 16.05.2011 și 27.05.2011 – în calitate de învinuit (f.d.39, 43, 236 v.5); pe episodul părții vătămate R.T. – în calitate de bănuit la 21.02.2011, iar prin ordonanțele din 16.05.2011 și 07.06.2011 – în calitate de învinuit (f.d.232 v.3, f.d.1, 73 v.4); L.Ch. pe episodul părții vătămate S.M. – în calitate de bănuit la 17.01.2011, iar prin ordonanța din 15.04.2011 – în calitate de învinuit (f.d.24, 27, 116 v.5); pe episodul părții vătămate M.M. – în calitate de bănuit la 17.01.2011, iar prin ordonanțele din 15.04.2011 și 27.05.2011 – în calitate de învinuit (f.d.179, 182 v.4); pe episodul părții vătămate N.S. – în calitate de bănuit la 17.01.2011, iar prin ordonanțele din 15.04.2011 și 07.06.2011 – în calitate de învinuit (f.d.88, 92 v.6); pe epizodul părții vătămate L.P. – în calitate de bănuit la 25.02.2010, iar prin ordonanța din 20.07.2010 – în calitate de învinuit (f.d.132, 163, 167 v.8A).În aceste împrejurări instanța de recurs a constatat, că în cauză nu au fost admise abateri de la legislația procesuală penală în vigoare la acel moment, din care motiv temeiurile invocate în recursul avocaților privind recunoașterea nulității actelorprocesuale efectuate în cadrul urmăririi penale și încetarea procesului penal în temeiul art.391 alin.(1) pct.5) Cod de procedură penală, sînt neîntemeiate. Colegiul penal a menționat, că potrivit prevederilor art.3 alin.(1) Cod de procedură penală, în desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul urmăririi penale sau al judecării cauzei în instanța judecătorească.Într-adevăr, prin Hotărîrea Curții Constituționale nr.26 din 23 noiembrie 2010, au fost declarate neconstituționale prevederile art.63 alin.(6) Cod de procedură penală, dar aceste prevederi, în conformitate cu norma procesuală penală sus-menționată, acționează numai pentru hotărîrile pronunțate după data intrării în vigoare a acestei legi și nu au efecte asupra hotărîrilor pronunțate pînă la această dată.Potrivit art.251 alin.(4) Cod de procedură penală, încălcarea orcărei alte prevederi legale care reglementează desfășurarea procesului penal, decît cele prevăzute în alin.(2) atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii – cînd partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale – cînd partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată – cînd partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale.Astfel, în cazul în care partea apărării a considerat că în cadrul urmăririi penale, au fost încălcate prevederile art.63 Cod de procedură penală, urma să conteste aceste încălcări în cursul efectuării acțiunii, sau la terminarea urmăririi penale cînd a luat cunoștință de materialele dosarului, în ordinea prevăzută de art.298-299/1, 313 Cod de procedură penală.Prin urmare, nu pot fi reținute argumentele apărării, precum că inculpaților li s-au înaintat învinuiri preventive (de serviciu), apoi învinuiri finale după expirarea termenului de 3 luni de zile, deoarece, reieșind din sensul legislației în vigoare, la momentul punerii sub învinuire, urmărirea penală nu era terminată, astfel că concluzia despre „suficiența probelor acumulate” nu poate fi apreciată ca variantă unică și finală, dat fiind că, în rezultatul urmăririi penale și audierii învinuitului, părților vătămate, martorilor pot surveni modificări în privința învinuirii înaintate, a unor semne calificative a acesteia.Instanța de recurs a mai relatat, că neîntemeiat este și argumentul apărării, precum că în cauză au fost încălcate prevederile art.18 Cod de procedură penală, pe motiv că ședința nu a fost publică, nefiind expusă motivarea încheierii privind examinarea cauzei în ședință închisă, deoarece potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, instanța de fond a pus în discuție demersul procurorului privind examinarea cauzei în ședință închisă și toți participanții la proces, inclusiv avocații și inculpații, au susținut demersul dat, solicitînd examinarea cauzei în ședință închisă, iar instanța a motivat și argumentat necesitatea examinării cauzei în ședință închisă prin încheierea din 01.09.2011 (f.d.52- 54 v.12).Temeiurile invocate de partea apărării, precum că înregistrările convorbirilor telefonice nu au fost autorizate de către judecătorul de instrucție și nu pot fi admise ca probe sînt nefondate deoarece, în cauză, înregistrările convorbirilor telefonice au fost autorizate prin încheierile judecătorilor de instrucție ale Judecătoriilor Buiucani și Centru, mun.Chișinău din 20.01.2010, 22.01.2010, 26.01.2010, 29.01.2010, 03.02.2010,11.02.2010, 01.03.2010, 09.03.2010, 29.03.2010, 30.03.2010, 27.04.2010, 24.05.2010,08.06.2010, 14.07.2010 (f.d.117, 120, 123, 126, 129, 132, 135 v.1; f.d.175, 177, 180,183, 186, 189, 192 v.1A; f.d.149, 200, 203, 207, 210, 213 v.2; f.d.16, 19, 22, 25, 28,68, 82, 86, 90, 100, 104, 108, 120, 129 v.3; f.d.3, 6, 9, 45, 49, 63, 57, 71, 81, 85, 89, 110 v.3A, 141 v.4, f.d.234 v.5) ș.a.Nu pot fi reținute nici argumentele apărării că CD-rile cu înregistrările convorbirilor telefonice urmează a fi excluse ca mijloc de probă, nefiind clară proveniența acestora, deoarece instanța de fond, cu referire la prevederile art.135 Cod de procedură penală, a dat o argumentare detaliată și motivată la acest capitol, corect concluzionînd că interceptarea comunicărilor (convorbirilor telefonice, prin radio, sau altor convorbiri cu utilizarea mijloacelor tehnice) se efectuează de către organul de urmărire penală cu autorizația judecătorului de instrucție, adică se autorizează doar interceptarea convorbirilor telefonice pentru a se permite ascultarea acestor comunicări, care este urmată ulterior de înregistrarea acestora conform art.136 Cod de procedură penală, acțiune ce nu necesită autorizare, iar ridicarea discurilor nu este o acțiune separată și nu poate fi efectuată în baza ordonanței de ridicare, deoarece obligația organului care efectuează interceptarea este transmiterea informației obținute organului care a dispus această acțiune procesual penală, fapt care a fost respectat în cauza dată, discurile fiind transmise organului de urmărire penală în baza scrisorilor de însoțire.Totodată, după cum rezultă din procesul-verbal al ședinței de judecată, instanța de fond, în scopul neadmiterii tergiversării examinării cauzei, cu acordul participanților la proces, inclusiv a avocaților și inculpaților, a audiat informația înregistrată pe discuri, care anterior pregătirii părții acuzării de ședințele de judecată a fost transcrisă în computator, iar toate discurile cu scrisorile de însoțire au fost examinate în instanța de judecată, partea apărării neavînd careva obiecții la această procedură. În același mod s- au examinat și descifrările convorbirilor telefonice, care sînt anexate la procesele- verbale de interceptare și înregistrare a comunicărilor și se conțin pe discurile examinate în care se conțin interceptările (f.d.112-120, 130-142, 150, 165 v.12).Colegiul penal a mai menționat, că argumentele recurenților, precum că înregistrările în cauză urmează a fi respinse, deoarece prin acestea nu se dovedește că vocile înregistrate le aparțin lor, iar în cauză nu s-a efectuat o careva expertiză tehnică în acest sens, nu pot fi reținute, or, conform art.24 alin.(2) și art.26 alin.(3) Cod de procedură penală, instanța de judecată nu este organ de urmărire penală și nici reprezentant al apărării, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii. Astfel, instanța de fond la judecarea cauzei nu era în drept din oficiu să-și asume atribuțiile apărării – de aducere în judecată a probelor de nevinovăție a inculpaților, sarcina prezentării unor astfel de probe revinindu-i părții apărării. Colegiul penal lărgit atestă că, în sensul art.314 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de fond a creat părții apărării și părții acuzării condiții egale și necesare pentru cercetarea multilaterală și în deplină măsură a circumstanțelor cauzei, însă careva demersuri privind numirea unei expertize tehnice a înregistrărilor date, în ședința de judecată nu a fost înaintat de partea apărării.Totodată, instanța de fond, referitor la negarea apartenenței vocii de către inculpați, corect a menționat că aceste afirmații sînt combătute prin alte circumstanțe, și anume coincidența emei-urilor telefoanelor puse la ascultare cu emei-urile telefoanelor ridicate de la inculpați și examinate în cadrul cercetării judecătorești; rostirea în repetate rînduri de către inculpați în cadrul discuțiilor telefonice interceptate a numelor, familiilor și poreclelor sale; coincidența poziției de localizare a emițătorului telefonic cu locul aflării inculpaților, cu locul rostit de către ei în cadrul convorbirilor avute;cunoașterea numerelor de telefoane și a persoanelor utilizatori ca rezultat a măsurii operative de investigație, culegerea informației, efectuate în vederea realizării sarcinilor prevăzute de art.2 din Legea nr.45 din 12.04.1994 cu privire la activitatea operativă de investigații.Astfel, instanța de fond corect a considerat neîntemeiate argumentele părții apărării la acest capitol, just concluzionînd că acțiunile organului de urmărire penală privind interceptarea, înregistrarea convorbirilor telefonice, stocarea informației pe discuri, întocmirea proceselor-verbale au fost efectuate legal, cu respectarea prevederilor art.135-137, 260 Cod de procedură penală și art.4, 41 din Legea cu privire la activitatea operativă de investigație, introduse prin modificările din 01.11.2008.Neîntemeiate sînt și motivele invocate de partea apărării, precum că la efectuarea percheziției au fost încălcate prevederile art.131 alin.(5) Cod de procedură penală, deoarece potrivit materialelor cauzei obiectele depistate și ridicate din celula în care se deținea inculpatul L.Ch. (pachete de țigări, pachete cu ceai, telefoane mobile, cartele telefonice, bani ș.a.) au fost sigilate în sacoșe de polietilenă, iar bancnota de 100 lei împachetată și șigelată într-un plic de hîrtie cu ștampila pentru pachete a DSO și plicuri, iar L.Ch. primind copia procesului-verbal de percheziție din 23.02.2010 contra semnătură, careva obiecții nu a înaintat (f.d.65-166 v.6). Nu a înaintat careva obiecții nici inculpatul S.M. asupra procesului-verbal de percheziție din 23.02.2010, în rezultatul căreia în salonul nr.6 în care acesta se deținea au fost depistate și ridicate telefoane mobile, cartele, încărcătoare, huse pentru telefon, șurubelnițe, cabluri, cuțite, bucăți din metal, bani ș.a. (f.d.51-56 v.6).Decizia instanței de recurs a fost atacată cu recursuri în anulare:-avocatul O. Chicu în numele lui M. Vl. care a invocat, că:-insatnața de recurs a examinat recursul potrivit prevederilor din secțiunea a II- a, paragraful 1 (art. 433-435 CPP) în loc de secțiunea a II-a, paragraful 2 (art. 437-450 CPP), Capitolul IV, Cod de procedură penală, iar acesta a lipsit Colegiul de a examina cauza sub aspectele de fapt și de drept;- a fost încălcat derptul persoanelor condamnate la un proces public;- a fost încălcat dreptul la apărare, exprimat prin aceea, că după modificarea învinuirii n-au fost cercetate probele corespunzătoare;- lipsesc probe, învinuirea n-a fost confirmată, hotărîrile se bazează pe presupuneri.Toate cele indicate constituie încălcarea dreptului lui M.Vl. la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 CEDO. Recurentul solicită achitarea lui M.Vl., motivînd prin existența viciului fundamental, care a afectat hotărîrile adoptate;- avocatul I.Vîzdoga în numele condamnatului Ch. L. în recursul în anulare invocă, că sentința în instanța de fond nu a fost publică, hotărîrea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și motivarea este expusă neclar, acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii, pedeapsa a fost aplicată contrar prevederilor legale, instanța de recurs si-a depășit atribuțiile la examinarea cauzei, manifestate prin faptul, că s-a expus asupra argumentelor apărării asupra cărora instanța de fond nu s-a expus. Recurentul mai invocă și faptul că toate acțiunile de urmărirepenală s-au efectuat cu încălcări de legislație de procedură penală și conduc la nulitatea tuturor actelor și acțiunilor efectuate. – Cele expuse constituie viciul fundamental, ce a afectat hotărîrile adoptate și conduc la desființarea lor cu achitarea lui Ch. L.; -avocatul V. Țurcan în numele condamnatului N.I. în recursul în anulare solicită casarea deciziei instanței de recurs cu remiterea dosarului în instanța de fond, motivînd că a fost încălcat dreptul ultimului la un proces echitabil. Aceasta s-a manifestat prin faptul, că instanța de recurs a analizat probele unilateral, dînd prioritate probelor învinuirii fără a ține cont de cele ale apărării, hotărîrea se bazează pe presupuneri, în acțiunile lui Nazarenco Iuri lipsesc semnele infracțiunii imputate;- condamnatul T.M.în recursul în anulare invocă la viciul fundamental ce a afectat hotărîrile precedente care constă în aceea, că examinarea probelor s-a făcut superficial, lipsesc probe ce ar demonstra vinovăția lui în comiterea infracțiunii imputate, iar declarațiile demascatoare ale martorului M. nu sunt suficiente;- condamnatul P.V.în recursul în anulare solicită reverificarea și reaprecierea probelor din dosar în favoarea lui, motivînd că lipsesc probe ce ar confirma învinuirea înaintată lui, că practic el nu putea să participle la careva infracțiuni.Examinînd materialele cauzei în raport cu argumentele recursurilor, Colegiul le apreciază ca inadmisibile, reieșind din următoarele.În primul rînd, argumentele formate de recurenți au fost anterior invocate în recursurile ordinare, iar instanța de recurs, examinîndu-le prin prisma prevederilor art. 453 CPP, în redacția Legii nr. 66 din 05.04.2012, în vigoare de la 27.10.2012, detaliat s- a expus asupra lor, argumentîndu-și corespunzător concluzia de respingere, ca fiind neîntemeiate.În al doilea rînd, pretinsele argumente ale recursurilor în anulare constituie opinii declarative ce dezvăluie dezacordul lor cu aprecierea instanțelor judiciare, expuse în sentință și decizie.Prin aceste opinii autorii recursurilor încearcă să aprecieze eronat concluziile instanțelor judiciare și le interpretează din punctul lor de vedere – poziție aleasă pentru apărarea și care este permisă de lege.Colegiul obsearvă, că formal recurenții au făcut trimitere la prevederile legale pentru recurs prevăzute de art. 453 alin. (1) CPP – prezența viciului fundamental care, chipurile, a afectat hotărîrile adoptate.Însă autorii recursurilor n-au argumentat esența acestui viciu fundamental, dacă el există, iar dezacordul recurenților cu aprecierea probelor nu prezintă viciu fundamental.În al treilea rînd, recursul în anulare poate fi declarat numai în condițiile legii.
Potrivit art.6 pct. 44) și 453 alin. (1) CPP, hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată. Viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărîrea pronunțată, se consideră încălcarea esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale.Însă, conform art. 453 alin. (2), 455 alin. (2) pct. 7) CPP, recursul în anulare este inadmisibil dacă nu se întemeiază pe motivele prevăzute în articolul 453 CPP, nu cuprinde menționarea acestor cazuri și argumentarea ilegalității hotărîrilor atacate.Totodată, în pofida acestor prevederi legale, în recursurile vizate nu sunt invocate circumstanțe concrete, considerate a fi un viciu fundamental, cu indicarea normelor legale care prevăd drepturile și libertățile pretinse a fi esențial încălcate, denumirea acestor drepturi și libertăți, esența încălcărilor respective raportate la normele procesual penale și la alte legi naționale, convenții și tratate internaționale, modul și măsura în care încălcările presupuse ar fi afectat hotărîrea atacată, omițîndu-se completamente argumentarea ilegalității hotărîrii contestate în acest sens și indicarea unor concrete erori de drept.Rezultă, că recursul în anulare nu întrunește condițiile de conținut prevăzute în normele de lege vizate, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursurile în anulare declarate cu circumstanțe în fapt și în drept, care le-ar justifica.Or, potrivit art. 24 alin. (2) CPP, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii.Conform art. 456 alin. (1), 432 alin. (2) pct. 1) CPP, instanța decide inadmisibilitatea recursului în anulare, dacă se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut.Conform art. 456, 431 alin. (2), 432 alin. (1), (2) pct. 1), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor în anulare declarate de avocații O.Chicu în numele condamnatului M.Vl., V. Țurcan în numele condamnatului N.I., I.Vîzdoga în numele condamnatului Ch. L. și de condamnații T.M. și P. V., împotriva sentinței Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2012 și deciziei Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 12 aprilie 2013 în cauza penală privindu-i pe M.Vl., N.I., Ch.L., T.M. și P.V., întrucît nu îndeplinesc cerințele de conținut prevăzute de art. 455 Cod de procedură penală.Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 30 ianuarie 2014, ora 9:30.
Președinte Andrei Harghel
Judecători Constantin Alerguș
Ion Arhiliuc
Ghenadie Nicolaev
Iurie Bejenaru
BIBLIOGRAFIE:
Acte normative:
Legea nr.619 din 31.10.1995 privind organelle securității statului//[on-line] http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=311701 (accesat la 23.02.2015)
Legea nr.50 din 22.03.2012 cu privire la combaterea criminalității organizate//[on-line] http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=343349 (accesat la 24.02.2015)
Codul Penal al Republicii Moldova, Nr. 985 din 18.04.2002.În:MO al RM Nr. 72-74din 14.04.2009//[on-line] http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=331268 (accesat la 12.03.2015)
Hotărîrea Guvernului nr.815 din 13.08.2001 cu privire la înființarea Biroului Național al Inițiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI) / Oficiul regional pentru schimbul de informații (RILO) în cadrul Departamentului Vamal și Punctului Național Fiscal SECI / în cadrul Ministerului Afacerilor Interne
Hotărîrea Guvernului nr.480 din 30.06.2011 pentru aprobarea Strategiei naționale de prevenire și combatere a crimei organizate pe anii 2011-2016//[on-line] http://lex.justice.md/md/339171/ (accesat la 20.03.2015)
Manuale, monografii:
Bîrgău M. Criminologie.Vol.II, Manual pentru facultățile de drept, Chișinău:Elena V.I, 2005.388 p.
Bîrgău M. Criminologie (curs universitar), Ediția a 2-a revizuită și completată, Chișinău:Prim-Caro SRL, 2010.687 p.
O.Rotari Criminologie (Curs universitar), Editie revizuita și adăugită ,Chișinau:ULIM, Foxtrot SRL,2011, p.890
M.Bîrgău, V.Ursu ,, Probleme actuale de prevenire și combatere a criminalității” În:,, Anuar științific/ Acad. ,, Ștefan cel Mare ” MAI, Centrul de cercetări științifice-Ed. a 3-a, Ch: Acad. ,, Ștefan cel Mare’’ MAI RM, 2002,- 180 p.
Ciobanu I. Criminalitatea la nivel transnațional și unele forme de manifestare în R.Moldova. Chișinău: Museum, 2001.158 p.
Derșidan E. Dicționar de termini juridici, Prometeus, 2005. 455 p.
Tucmuruz I. Crima organizată transfrontalieră: Factori de insecuritate pentru națiuni, București:Universitară, 2011.240 p.
Articole în reviste de specialitate:
Ciobanu I. Ce este crima organizată? În: Revista Națională de Drept, 2002, Nr.3
Teze ale comunicărilor la congrese, conferințe, simpozione, culegeri (naționale, internaționale)
Dodescu N.E. Considerații generale privind evoluția criminalității organizate la nivel mondial. În:Știința juridică în contextul promovării valorilor statului de drept: Conferința științifică ,, Știința juridică autohtonă prin prisma valorilor și tradițiilor europene (Symposia Professorum), 13-14 mai 2010, ULIM, Chișinău, 2010, 314 p.
Gheorghiță M. Criminalitatea organizată- un viciu al țării noastre.În: Funcționarea instituțiilor democratice în statul de drept. Mater. ale conf. teoretico- științifice internaționale din 23-26 ianuarie (mun.Bălți), Chișinău, 2003, 948 p.
Teze:
Ursu V. Criminalitatea organizată- aspecte criminologice și juridico- penale // Teză de doctor // Chișinău, 2003, 165 p
Alte surse:
Albu P. Crima organizată în perioada de tranziție-o amenințare majoră la adresa securității internaționale, Ed. Ministerului Internelor și Reformei Administrative, București, 2007, 497 p. // http://www.editura.mai.gov.ro/documente/biblioteca/2007/CRIMA%20ORGANIZATA/crima%20organizata.pdf (accesat la data de 19.03.2015)
Bogdan C. Considerații generale privind evoluția crimei organizate //http:// www.criminologie.ro/SRCC/ CDs/ 2006/2006-02/ pag 83-121.doc.(accesat la 27.01.2015)
O.Bejan.Spre o definire criminologică exactă a criminalității organizate//http://criminology.md/new/index.php/ro/biblioteca/articole/161-41(accesat la data de 03.02.2015)
Gh.Papuc.Conceptul combaterii crimei organizate în Republica Moldova,În:Probleme actuale de prevenire și combatere a criminalității,anuar științific, ediția a V-a,Chișinău,2004, 216 p. // http://academy.police.md/assets/files/pdf/Anuar_ed_5.pdf (accesat la data de 04.02.2015)
T.Triboi.Mobilizarea organizațiilor internaționale contra crimei organizate În: „Cooperarea internațională a organelor de drept în prevenirea și combaterea criminalității transnaționale”, conf. șt.-practică intern. (2009; Chișinău). Cooperarea internațională a organelor de drept în prevenirea și combaterea criminalității transnaționale=Международное сотрудничество правоохранительных органов в предупреждении и борьбе с транснациональной преступностью=Internationale Zusammenarbeit der Organe des Inneren bei der Bekämpfung der transnationalen Kriminalität: (Materialele conf. șt.-practică intern., 5-6 noiembrie)col. red.: Victor Catan, Simion Carp, Iurie Odagiu [et al.]. – Ch.: Acad. „Ștefan cel Mare” a MAI, 2009. -300 p.Antetit.: Acad. „Ștefan cel Mare” a MAI, Fundația “ Hanns Seidel“ (Germania)-Tit., text paral.: lb. rom., germ., rusă.// http://academy.police.md/assets/files/pdf/2009_5-6%20noiembrie_Cooper_inter.pdf (acceast la data de 25-26.02.2015)
V.Ionașcu,C.Iliev.Instituții și strategii actuale de luptă contra criminalității organizate În: „Cooperarea internațională a organelor de drept în prevenirea și combaterea criminalității transnaționale”, conf. șt.-practică intern. (2009; Chișinău). Cooperarea internațională a organelor de drept în prevenirea și combaterea criminalității transnaționale=Международное сотрудничество правоохранительных органов в предупреждении и борьбе с транснациональной преступностью=Internationale Zusammenarbeit der Organe des Inneren bei der Bekämpfung der transnationalen Kriminalität: (Materialele conf. șt.-practică intern., 5-6 noiembrie) col. red.: Victor Catan, Simion Carp, Iurie Odagiu [et al.]. – Ch.: Acad. „Ștefan cel Mare” a MAI, 2009. -300 p.Antetit.: Acad. „Ștefan cel Mare” a MAI, Fundația “ Hanns Seidel“ (Germania). – Tit., text paral.: lb. rom., germ., rusă. // http://academy.police.md/assets/files/pdf/2009_5-6%20noiembrie_Cooper_inter.pdf (accesat la data de 28.02.2015)
Webografie:
http://www.igp.gov.md/ro/profile-departments/inspectoratul-national-de-investigatii (accesat la data de 14.03.2015)
http://www.igp.gov.md/ro/profile-departments/brigada-de-politie-cu-destinatie-speciala-fulger (accesată la data de 14.03.2015)
http://www.procuratura.md/md/struct/#sdom (accesat la data de 15.03.2015)
http://www.sis.md/ro/asigurarea-securitatii-economice (accesat la data de 16.03.2015)
http://www.sis.md/ro/combaterea-terorismului (accesat la data de 16.03.2015 )
https://ru.wikipedia.org/wiki/Интерпол(accesat la data de 28.02.2015)
http://jurisprudenta.csj.md/search_plen_penal.php?id=261 (accesat la data de 06.04.2015)
http://www.igp.gov.md/sites/default/files/document/attachments/raport_pentru_sedinta_24.01.2014.pdf (accesat la 26.04.2015)
http://www.igp.gov.md/sites/default/files/document/attachments/raport_activititate_i_semestru_2014.pdf (accesat la data la 26.04.2015)
http://www.mai.gov.md/ro/advanced-page-type/date-statistice (accesat la 15.05.2015)
ANEXE:
Anexa 1. Date statistice ale Biroului Național de Statistică cu privire la infracțiuni în grupuri organizate, inclusiv urmărirea penală a fost terminată, trimise în instanța de judecată pentru anul 2010, 2011, 2012, 2013, 2014
Tabel 1. Infracțiuni în grupuri organizate înregistrate în anul de referință
Anexă 2.Răspunsul parvenit de la Biroul Național de Statistică privind acordarea datelor statistice cu privire la săvîrșira infracțiunilor de către grupurile criminale, organizaților criminale pentru anii 2010-2014
raspuns solicitare
Bună ziua! Biroul Național de Statistică Vă comunică informația de care dispune în tabelul de mai jos. Menționăm că acestea reprezintă infracțiuni în grupuri organizate (e nevoie de la organele MAI sa concretizați care articole ale Codului Penal sunt incluse in această categorie-infracțiuni în grupuri organizate ). Conform articolului 284 al Codului Penal în anul 2014 sunt înregistrate 2 infracțiuni (Crearea sau conducerea unei organizații criminale). De aceasta cifră dispunem doar pentru anul 2014, pînă acum nu a fost prezentată Biroului Național de Statistică.
Pentru ceilalți indicatori sugerăm să vă adresați la organele competente ale MAI.
Mulțumim pentru înțelegere!
Mult succes!!!
Tabel 1. Infracțiuni în grupuri organizate înregistrate în anul de referință
Cu respect,
Nadejda Cojocari
Consultant ,
Directia Statistica Serviciilor Sociale si conditiilor de trai
Biroul National de Statistica,
Tel: +373 22 40 30 77
e-mail: [anonimizat]
Anexa 3.Model de Decizie a Curții Supreme de Justiție cu privire la examinarea cauzei penale privind crearea unei organizații criminale
Dosarul nr.4-1re-219/13 (4-1re-3/14)
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
16 ianuarie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte –Andrei Harghel,
Judecători – Constantin Alerguș, Ion Arhiliuc, Ghenadie Nicolaev și Iurie Bejenaru,
a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor în anulare declarate de avocații O.Chicu în numele condamnatului M.Vl., V. Țurcan în numele condamnatului N.I., I.Vîzdoga în numele condamnatului Ch.L. și de condamnații T. M. și P.V., împotriva sentinței Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2012 și deciziei Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 12 aprilie 2013 în cauza penală privindu-i pe:
M. Vl.P., născut la 15 mai 1967, originar din mun.Chișinău, fără loc permanent de trai,
Ch. L. Gh., născut la 06 mai 1978,
Originar și domiciliat în mun.Chișinău, or.Ghidighici;
N. I.V., născut la 30 septembrie 1983, în
R. Letonia, domiciliat în mun.Chișinău;
P. V.M., născut la 13 august 1975,
originar și domiciliat în mun.Chișinău;
și T.M.N., născut la 12 iunie 1968 originar și domiciliat în r-nul Ceadîr-Lunga.
Termenul examinării cauzei:
Instanța de recurs în anulare de la 24.09.2013 pînă la 16.01.2014.
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, asupra recursurilor în cauză,
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2012, au fost recunoscuți vinovați și condamnați:M.Vl. în baza:-art.284 alin.(1) CP la 12 ani închisoare;-art.42 alin.(2), (3), 189 alin.(6) CP la 10 ani închisoare;-art.26, 42 alin.(3), 145 alin.(2), lit.i), p) CP la 13 ani și 4 luni închisoare.În temeiul art.84 alin. (1) CP, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 19 ani închisoare, cu executarea ei în penitenciar de tip închis;Ch.L.în baza:- art.42 alin.(2), (4), (5), 284 alin.(1) CP la 10 ani închisoare; – art.42 alin.(2), (4), 189 alin.(6) CP la 10 ani închisoare;- art.26, 42 alin.(4), 145 alin.(2), lit.i), p) CP la 13 ani și 4 luni închisoare.În temeiul art.84 alin.(1) CP, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate i-a fost stabilită pedeapsa de 18 ani închisoare.
În baza art.85 CP, pentru concurs de sentințe, prin cumulul parțial al termenului neexecutat stabilit prin sentința Judecătoriei Centru, mun.Chișinău din 27.12.2007, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 20 de ani închisoare, cu executarea ei în penitenciar de tip închis;P. V.în baza: – art.42 alin.(2), art.284 alin.(1) Cod penal la 10 ani închisoare; – art.42 alin.(2), 189 alin.(3) lit.a), c), e) Cod penal la 7 ani închisoare cu amendă în mărime de 1000 unități convenționale.
În temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate i-a fost stabilită pedeapsa de 12 ani închisoare cu amendă în mărime de 1000 unități convenționale.În baza art.85 Cod penal, pentru concurs de sentințe, prin cumulul parțial al termenului neexecutat stabilit prin sentința Judecătoriei Bălți din 29.03.2010, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 12 ani și 3 luni închisoare, cu executarea ei în penitenciar de tip închis și cu amendă în mărime de 1000 unități convenționale;T. M.în baza: – art.42 alin.(2), 284 alin.(1) Cod penal la 10 ani închisoare; – art.42 alin.(2), 189 alin.(3) lit.a), c), e) Cod penal la 7 ani închisoare cu amendă în mărime de 1000 unități convenționale.În temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate i-a fost stabilită pedeapsa de 12 ani închisoare cu amendă în mărime de 1000 unități convenționale.În baza art.85 Cod penal, pentru concurs de sentințe, prin cumulul parțial al termenului neexecutat stabilit prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău din 05.2011, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 13 ani închisoare, cu executarea ei în penitenciar de tip închis și cu amendă în mărime de 1000 unități convenționale;N. I. în baza:- art.42 alin.(2), 284 alin.(1) Cod penal la 10 ani închisoare; – art.42 alin.(2), 189 alin.(3) lit.a), c), e) Cod penal la 9 ani închisoare cu amendă în mărime de 1000 unități convenționale;În temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate i-a fost stabilită pedeapsa de 15 ani închisoare cu amendă în mărime de 1000 unități convenționale.În baza art.85 Cod penal, pentru concurs de sentințe, prin cumulul parțial al termenului neexecutat stabilit prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 01.03.2010, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 16 ani închisoare, cu executarea ei în penitenciar de tip închis și cu amendă în mărime de 1000 unități convenționale;Acțiunile civile ale părților vătămate P.L., Z.V. și M. M. privind încasarea prejudiciului material au fost admise în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța în ordinea procedurii civile, iar în partea încasării prejudiciului moral au fost admise parțial, dispunîndu-se încasarea:- de la M.Vl., Ch. L. și M.S., în mod solidar, în beneficiul lui P. L. 3000 lei și Z. V. 3000 lei; – de la M.Vl., Ch.L., B.O., P.V., D. I., V. S., T.M., C.V. și N.I., în mod solidar, în beneficiul lui M. M. 3000 lei.
Prin sentința Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2012 au fost condamnați și M.S., B.O., D.I., V. S., C.V., D. A., însă în privința lor hotărîrile nu se contestă. În fapt, instanța a constatat că M.Vl.a creat și condus o organizație criminală, în următoarele circumstanțe:V.M., alias „Machena”, avînd intenția să creeze o comunitate criminală stabilă, care să activeze o perioadă îndelungată de timp, cu un înalt grad de organizare și să coordoneze cu acțiunile acesteia, începînd cu anul 2001 a atras de partea sa mai mulți părtinitori și a format organizația criminală cu denumirea „Machena”, compusă din reuniuni de grupări criminale cu o construcție ierarhică și cu o concepție unică de activitate, divizînd între membrii organizației criminale funcțiile de asigurare și administrare a intențiilor criminale ale acestei asociații, în scopul de a influența activitatea instituțiilor penitenciare și a persoanelor fizice, stabilind scopurile activității, și anume culegerea în prealabil a informației despre potențialele victime, dirijînd în asemenea mod activitatea de acumulare a mijloacelor financiare și materiale a organizației, comiterea infracțiunilor de șantaj, precum și a altor infracțiuni, cu scopul de a crea fonduri bănești pentru organizație și pentru susținerea condamnaților în instituțiile penitenciare întru atragerea acestora pe viitor în componența asociației criminale create. Organizația criminală „Machena” își desfășura activitatea criminală atît în penitenciarele țării, cît și în afara lor, avînd în componență gruparea criminală din Penitenciarul nr.16, sub conducerea condamnatului L.Ch., alias „Lilic”, căruia i se supuneau»membrii»grupului»S.M.,»alias»„Durcheșa”,»S.M.,»alias „Marchela”, M.T., alias „Motan”, V.C., alias „Repa”, Iu.N., alias„Figura”, O.B., alias „Ruli”, A.D., alias „Student” și alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală; gruparea criminală din Penitenciarul nr.13, sub conducerea condamnatului Ig.D., alias „Bunu” și alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală; gruparea criminală din Penitenciarul nr.11, sub conducerea condamnatului S.B., alias „Senea”, ulterior sub conducerea lui V.P., alias „Said”, căruia i se supuneau la acel moment membrii grupului criminal: S.V., alias „Biveni” (anterior conducătorul grupării criminale din IP-4) și alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, precum și alte grupări criminale nestabilite.De asemenea, V.M. a întreprins măsuri cu scopul de a repartiza sferele de influență între grupările criminale, înzestrarea cu mijloace de telecomunicații pentru asigurarea și executarea intențiilor criminale, iar pentru a mări numărul de membri aiasociației criminale a lansat procesul de recrutare și angajare a persoanelor noi, care conștientizau apartenența lor la asociația criminală și au dat acordul de a participa la aceasta, în continuare desfășurînd o activitate criminală în vederea realizării scopurilor grupărilor criminale indicate.Astfel, la indicația lui V.M., dată prin intermediul lui L.Ch. (conducătorul grupării criminale din IP-16), care avea și rolul de „polojeneț” sau supraveghetor, precum și fiind responsabil de acumularea mijloacelor financiare, urmărind intenția sustragerii bunurilor de la condamnatul L.P., întru acumularea mijloacelor financiare pentru susținerea materială a persoanelor din penitenciare și atragerea lor de partea organizației criminale „Machena”, împreună cu S.M. și o persoană în privința căruia procesul penal a fost disjuns în procedură separată, care erau membrii grupării criminale din IP-16 Pruncul, îndeplinind indicațiile primite, de la începutul lunii august 2009 și pînă la 18.08.2009, au cerut de la condamnatul L.P., prin amenințare și aplicarea violenței periculoase, bani în sumă de 1850 euro și un telefon mobil “Nokia N 95” la prețul de 520 euro, echivalentul a 38722 lei, cauzîndu-i totodată și leziuni corporale medii.Tot la indicația lui V.M., dată lui L.Ch. (conducătorul grupării criminale din IP-16), care avea și rolul de „polojeneț” sau supraveghetor pe IP-16, precum și fiind responsabil de acumularea mijloacelor financiare, urmărind intenția sustragerii bunurilor de la condamnatul V.Z., întru acumularea mijloacelor financiare pentru susținerea materială a persoanelor din penitenciare și atragerea lor de partea organizației criminale „Machena”, de la începutul lunii februarie 2009 pînă la 11.02.2009, au cerut de la acesta prin amenințare cu aplicarea violenței și ulterior au primit 1000 dolari SUA, echivalentul a 10539,8 lei.Tot la indicația lui V.M., dată prin intermediul lui L.Ch. (conducătorul grupării criminale din IP-16), care avea rol de „polojeneț” pe instituția dată, lui S.M., care avea rol de „smotreașii” pe secția psihoneurologie din IP-16, lui O.B., care avea rol de „smotreașii” pe secția tuberculoză și jocurile de hazart din IP-16, lui A.D., care a îndeplinit temporar rolul de „smotreașii” pe secția tuberculoză în lipsa lui O.B. și care fiind responsabili de acumularea mijloacelor financiare, urmărind intenția sustragerii bunurilor de la S.M., întru acumularea mijloacelor financiare pentru susținerea materială a persoanelor din penitenciare și atragerea lor de partea organizației criminale „Machena”, aproximativ din luna august 2008 și pînă la finele lunii octombrie 2009, au cerut de la condamnatul S.M. prin amenințare cu aplicarea violenței periculoase, cu moartea și aplicînd violența, mijloace bănești în sumă de 46500 lei și cartele de reîncărcare SIM, obținînd ulterior bani în sumă totală de 20000 lei și o cartelă de reîncărcare SIM în sumă de 500 lei, cauzîndu-i totodată și dureri fizice.Tot la indicația lui V.M., dată lui Iu.N. (reprezentantul grupării criminale din IP-13), care avea rol de „smotreașii” pe blocul nr.3, compus din secția medicală, secția pentru minori și secția de deținere temporară din instituția dată, și lui S.V. (conducător al grupării criminale din IP-4, numit anterior deținerii lui în IP- 11), care avea rolul de „polojeneț” pe IP-4 și care erau responsabili de acumularea mijloacelor financiare, urmărind intenția sustragerii bunurilor de la R.T., întru acumularea mijloacelor financiare pentru susținerea materială a persoanelor din penitenciare și atragerea lor de partea organizației criminale „Machena”, aproximativdin luna martie 2008 și pînă în luna noiembrie 2009, au cerut de la condamnatul R.T. prin amenințare și aplicarea violenței periculoase, și cu moartea, mijloace bănești în sumă de 1300 euro, echivalentul a 20481 lei pe care ulterior i-au primit, cauzîndu-i totodată și dureri fizice.Tot la indicația lui V.M., dată prin intermediul lui L.Ch. (conducătorul grupării criminale din IP-16), care avea rol de „polojeneț” pe instituția dată, lui Ig.D. (reprezentant al grupării criminale din IP-13), care avea rolul de„smotreașii” pe secția medicală, lui S.B., ulterior lui V.P., care aveau rol de„smotreașii” pe IP-11, și care fiind responsabili de acumularea mijloacelor financiare, urmărind intenția sustragerii bunurilor de la condamnatul M.M., întru acumularea mijloacelor financiare pentru susținerea materială a persoanelor din penitenciare și atragerea lor de partea organizației criminale „Machena”, împreună cu membrii grupărilor criminale nominalizate O.B., M.T., V.C., Iu.N., S.V., aproximativ din luna iunie 2008 și pînă la 19.09.2010, au cerut de la condamnatul M.M. prin amenințare și aplicarea violenței periculoase, și cu moartea, mijloace bănești în sumă de 20410 lei, cartele de reîncărcare SIM, țigări, ceai și alte produse alimentare, primind ulterior bani în sumă totală de 4350 lei, cauzîndu-i totodată vătămări corporale medii.Tot la indicația lui V.M., dată lui L.Ch. (conducătorul grupării criminale din IP-16), care avea rol de „polojeneț” pe instituția dată și fiind responsabil de acumularea mijloacelor financiare, știind că condamnatul N.Savițchi, este împotriva legilor nescrise ale organizației criminale conduse de către el, precum și a colectării mijloacelor bănești, produselor alimentare și altor bunuri pentru susținerea organizației criminale, a pregătit omorul acestuia, întru neadmiterea răspîndirii ideilor date printre deținuți.
În drept, instanța de fond a încadrat faptele inculpatului V.M.în baza art.284 alin.(1) Cod penal – crearea și conducerea unei organizații criminale, întemeierea unei astfel de organizații și organizarea activității ei, căutarea și angajarea de membrii în organizația criminală, crearea de fonduri bănești și de altă natură pentru susținerea lor financiară și a activității criminale a organizației, coordonarea planurilor și acțiunilor criminale cu alte grupuri criminale.Ch. L.a contribuit în calitate de autor, instigator și complice la crearea și conducerea organizației criminale, M.S.a contribuit în calitate de autor și complice la crearea și conducerea organizației criminale, B.O.a contribuit în calitate de autor la crearea și conducerea unei organizații criminale, P. V., D. I., V. S., T.M., C. V., N. I., D. A.au contribuit în calitate de autor la săvîrșirea conducerii unei organizații criminale în următoarele circumstanțe:
V.M., alias „Machena”, avînd intenția să creeze o comunitate criminală stabilă, care să activeze o perioadă îndelungată de timp, cu un înalt grad de organizare și să coordoneze cu acțiunile acesteia, începînd cu anul 2001 a atras de partea sa mai mulți părtinitori și a format organizația criminală cu denumirea „Machena”, compusă din reuniuni de grupări criminale cu o construcție ierarhică și cu o concepție unică de activitate, divizînd între membrii organizației criminale funcțiile de asigurare și administrare a intențiilor criminale ale acestei asociații, în scopul de a influențaactivitatea instituțiilor penitenciare și a persoanelor fizice, stabilind scopurile activității, și anume culegerea în prealabil a informației despre potențialele victime, dirijînd în asemenea mod activitatea de acumulare a mijloacelor financiare și materiale a organizației, comiterea infracțiunilor de șantaj, precum și a altor infracțiuni, cu scopul de a crea fonduri bănești pentru organizație și pentru susținerea condamnaților în instituțiile penitenciare întru atragerea acestora pe viitor în componența asociației criminale create.Organizația criminală „Machena” își desfășura activitatea criminală atît în penitenciarele țării, cît și în afara lor, avînd în componență gruparea criminală din Penitenciarul nr.16, sub conducerea condamnatului L.Ch., alias „Lilic”, căruia i se supuneau»membrii»grupului»S.M.,»alias»„Durcheșa”,»S.M.,»alias„Marchela”, M.T., alias „Motan”, V.C., alias „Repa”, Iu.N., alias„Figura”, O.B., alias „Ruli”, A.D., alias „Student” și alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală; gruparea criminală din Penitenciarul nr.13, sub conducerea condamnatului Ig.D., alias „Bunu” și alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală; gruparea criminală din Penitenciarul nr.11, sub conducerea condamnatului S.B., alias „Senea”, ulterior sub conducerea lui V.P., alias „Said”, căruia i se supuneau la acel moment membrii grupului criminal: S.V., alias „Biveni” (anterior conducătorul grupării criminale din IP-4) și alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, precum și alte grupări criminale nestabilite.De asemenea, V.M. a întreprins măsuri cu scopul de a repartiza sferele de influență între grupările criminale, înzestrarea cu mijloace de telecomunicații pentru asigurarea și executarea intențiilor criminale, iar pentru a mări numărul de membri ai asociației criminale a lansat procesul de recrutare și angajare a persoanelor noi, care conștientizau apartenența lor la asociația criminală și au dat acordul de a participa la aceasta, în continuare desfășurînd o activitate criminală în vederea realizării scopurilor grupărilor criminale indicate.Astfel, la indicația lui V.M., dată prin intermediul lui L.Ch. (conducătorul grupării criminale din IP-16), care avea și rolul de „polojeneț” sau supraveghetor, precum și fiind responsabil de acumularea mijloacelor financiare, urmărind intenția sustragerii bunurilor de la condamnatul L.P., întru acumularea mijloacelor financiare pentru susținerea materială a persoanelor din penitenciare și atragerea lor de partea organizației criminale „Machena”, împreună cu S.M. și o persoană în privința căruia procesul penal a fost disjuns în procedură separată, care erau membrii grupării criminale din IP-16 Pruncul, îndeplinind indicațiile primite, de la începutul lunii august 2009 și pînă la 18.08.2009, au cerut de la condamnatul L.P., prin amenințare și aplicarea violenței periculoase, bani în sumă de 1850 euro și un telefon mobil “Nokia N 95” la prețul de 520 euro, echivalentul a 38722 lei, cauzîndu-i totodată și leziuni corporale medii.Tot la indicația lui V.M., dată lui L.Ch. (conducătorul grupării criminale din IP-16), care avea și rolul de „polojeneț” sau supraveghetor pe IP-16, precum și fiind responsabil de acumularea mijloacelor financiare, urmărind intenția sustragerii bunurilor de la condamnatul V.Z., întru acumularea mijloacelor financiare pentru susținerea materială a persoanelor din penitenciare și atragerea lor de partea organizației criminale „Machena”, de la începutul lunii februarie 2009 pînă la11.02.2009, au cerut de la acesta prin amenințare cu aplicarea violenței și ulterior au primit 1000 dolari SUA, echivalentul a 10539,8 leiTot la indicația lui V.M., dată prin intermediul lui L.Ch. (conducătorul grupării criminale din IP-16), care avea rol de „polojeneț” pe instituția dată, lui S.M., care avea rol de „smotreașii” pe secția psihoneurologie din IP-16, lui O.B., care avea rol de „smotreașii” pe secția tuberculoză și jocurile de hazart din IP-16, lui A.D., care a îndeplinit temporar rolul de „smotreașii” pe secția tuberculoză în lipsa lui O.B. și care fiind responsabili de acumularea mijloacelor financiare, urmărind intenția sustragerii bunurilor de la S.M., întru acumularea mijloacelor financiare pentru susținerea materială a persoanelor din penitenciare și atragerea lor de partea organizației criminale „Machena”, aproximativ din luna august 2008 și pînă la finele lunii octombrie 2009, au cerut de la condamnatul S.M. prin amenințare cu aplicarea violenței periculoase, cu moartea și aplicînd violența, mijloace bănești în sumă de 46500 lei și cartele de reîncărcare SIM, obținînd ulterior bani în sumă totală de 20000 lei și o cartelă de reîncărcare SIM în sumă de 500 lei, cauzîndu-i totodată și dureri fizice.Tot la indicația lui V.M., dată lui Iu.N. (reprezentantul grupării criminale din IP-13), care avea rol de „smotreașii” pe blocul nr.3, compus din secția medicală, secția pentru minori și secția de deținere temporară din instituția dată, și lui S.V. (conducător al grupării criminale din IP-4, numit anterior deținerii lui în IP- 11), care avea rolul de „polojeneț” pe IP-4 și care erau responsabili de acumularea mijloacelor financiare, urmărind intenția sustragerii bunurilor de la R.T., întru acumularea mijloacelor financiare pentru susținerea materială a persoanelor din penitenciare și atragerea lor de partea organizației criminale „Machena”,aproximativ din luna martie 2008 și pînă în luna noiembrie 2009, au cerut de la condamnatul R.T. prin amenințare și aplicarea violenței periculoase, și cu moartea, mijloace bănești în sumă de 1300 euro, echivalentul a 20481 lei pe care ulterior i-au primit, cauzîndu-i totodată și dureri fizice.Tot la indicația lui V.M., dată prin intermediul lui L.Ch. (conducătorul grupării criminale din IP-16), care avea rol de „polojeneț” pe instituția dată, lui Ig.D. (reprezentant al grupării criminale din IP-13), care avea rolul de„smotreașii” pe secția medicală, lui S.B., ulterior lui V.P., care aveau rol de„smotreașii” pe IP-11, și care fiind responsabili de acumularea mijloacelor financiare, urmărind intenția sustragerii bunurilor de la condamnatul M.M., întru acumularea mijloacelor financiare pentru susținerea materială a persoanelor din penitenciare și atragerea lor de partea organizației criminale „Machena”, împreună cu membrii grupărilor criminale nominalizate O.B., M.T., V.C., Iu.N., S.V., aproximativ din luna iunie 2008 și pînă la 19.09.2010, au cerut de la condamnatul M.M. prin amenințare și aplicarea violenței periculoase, și cu moartea, mijloace bănești în sumă de 20410 lei, cartele de reîncărcare SIM, țigări, ceai și alte produse alimentare, primind ulterior bani în sumă totală de 4350 lei, cauzîndu-i totodată vătămări corporale medii.Tot la indicația lui V.M., dată lui L.Ch. (conducătorul grupării criminale din IP-16), care avea rol de „polojeneț” pe instituția dată și fiind responsabil de acumularea mijloacelor financiare, știind că condamnatul N.S., este împotriva legilor nescrise ale organizației criminale conduse de către el, precum și a colectăriimijloacelor bănești, produselor alimentare și altor bunuri pentru susținerea organizației criminale, a pregătit omorul acestuia, întru neadmiterea răspîndirii ideilor date printre deținuți.
În drept, instanța de fond a încadrat faptele inculpaților: – Ch. L., avînd rolul de autor, instigator și complice – în baza art.42 alin.(2), (4), (5), 284 alin.(1) Cod penal pe semnele: crearea și conducerea unei organizații criminale, întemeierea unei astfel de organizații și organizarea activității ei, căutarea și angajarea de membri în organizația criminală, crearea de fonduri bănești și de altă natură pentru susținerea lor financiară și a activității criminale a organizației, coordonarea planurilor și acțiunilor criminale cu alte grupuri criminale; – M. S., avînd rolul de autor și complice – în baza art.42 alin.(2), (5), 284 alin.(1) Cod penal pe semnele: crearea și conducerea unei organizații criminale, întemeierea unei astfel de organizații și organizarea activității ei, căutarea și angajarea de membri în organizația criminală, crearea de fonduri bănești și de altă natură pentru susținerea lor financiară și a activității criminale a organizației, coordonarea planurilor și acțiunilor criminale cu alte grupuri criminale; – B. O., P.V., D.Ig., V.S., T. M., C.V., N. I. și D. A., avînd rolurile de autor – în baza art.42 alin.(2), art.284 alin.(1) Cod penal pe semnele: contribuirea în calitate de autor la conducerea unei organizații criminale, prin crearea de fonduri bănești și de altă natură pentru susținerea membrilor organizației criminale și a activității organizației criminale, căutarea și angajarea de membri în organizația criminală.Tot ei, M. Vl., Ch. L., M. S.și o persoană, în privința căruia procesul penal a fost disjuns în procedură separată, au comis șantajul în privința lui P. L., în interesul organizației criminale „Machena”, în următoarele circumstanțe:Aproximativ în a doua decadă a lunii august 2009 V.M., aflîndu-se și ispășind pedeapsa penală în IP-16 din com.Pruncul, mun.Chișinău și știind de faptul că în luna iulie 2009 în instituția dată a fost îndreptat pentru acordarea asistenței medicale deținutul L.P., unul din protejații deținutului R.U., cu care se afla în relații de conflict, a hotărît să ceară și să primească prin amenințare cu moartea de la L.Pleșca bani și alte bunuri materiale.În scopul realizării intenției sale criminale, V.M., folosind autoritatea sa criminală și influența asupra deținuților, a atras mai întîi în activitatea sa criminală pe deținutul L.Ch., persoană de încredere a sa în Penitenciarul nr.16, responsabil să urmărească îndeplinirea tuturor indicațiilor sale, poruncindu-i să îndeplinească intenția criminală planificată în timpul deținerii lui L.P. în IP-16, iar L.Ch. la rîndul său i-a atras pentru participare la săvîrșirea șantajului pe deținuții S.M.și persoana în privința căruia procesul penal a fost disjuns în procedură separată.Astfel, de la începutul lunii august 2009, V.M., împreună și prin înțelegere prealabilă cu condamnații L.Ch., S.M. și persoana în privința căruia procesul penal a fost disjuns în procedură separată, sub pretextul că L.P. nu a restituit 350 euro și un telefon mobil de model „Nokia N 95” la prețul de 520 euro pentru acoperirea cheltuielelor din fondul special al organizației criminale conduse deV.M., formată în urma pierderii a două telefoane mobile care i-au fost încredințate acestuia de către ei, și ridicate în urma perchezițiilor efectuate de către administrația IP-16, i-au cerut ultimului prin amenințare cu moartea, bani în sumă de 1500 euro, destinați pentru fondul bănesc în așa-zisul „obșceac”, 350 euro și un telefon mobil de model „Nokia N 95” la prețul de 520 euro pentru folosință comună. Conștientizînd faptul că prin amenințare cu aplicarea violenței și cu moartea, nu-l vor impune pe L.P. să transmită suma de bani și bunurile materiale cerute, la 14.08.2009, L.Ch. și persoana în privința căruia procesul penal a fost disjuns în procedură separată, continuînd acțiunile sale criminale conform planului elaborat în comun cu V.M., au pătruns în palata nr.4 din secția psihoneurologie, unde se deținea L.P. și l-au atacat strangulîndu-l cu un cablu din care au făcut un laț și i-au demonstrat că amenințarea cu moartea este destul de reală în cazul dacă nu va îndeplini cerințele lor de transmitere a sumei de 1850 euro și telefonului mobil de model „Nokia N 95” la prețul de 520 euro.Înțelegînd faptul că condamnații V.M., L.Ch., S.M. și persoana în privința căruia procesul penal a fost disjuns în procedură separată vor continua acțiunile violente în privința sa, precum și că persistă pericolul de a fi omorît, condamnatul L.P. s-a adresat la 14.08.2009 cu o cerere oficială către colaboratorii IP-16 V.I.și Gh.B., solicitînd a fi izolat imediat conform prevederilor art.225 Cod de executare. La rîndul său, aceștia din urmă, fiind în cîrdășie cu condamnatul V.M., care în IP-16 și în toate penitenciarele R.Moldova deține cea mai mare influență asupra condamnaților, avînd statutul criminal de „hoț în lege”, și care asigura în favoarea administrației IP-16, precum și al administrației tuturor penitenciarelor de pe teritoriul țării, comportamentul corespunzător a condamnaților în scopul evitării dezorganizării activității penitenciarelor, în mod intenționat i-au creat posibilitatea de a- și materializa intențiile criminale în privința lui L.P., neizolîndu-l pe acesta conform art.225 Cod de executare. L.Ch., știind despre faptul că L.P. nu a fost izolat în palată separată conform art.225 Cod de executare și folosindu-se de dreptul de a se deplasa liber pe teritoriul penitenciarului, în seara zilei de 17.08.2009, împreună cu S.M., acționînd în conformitate cu planul format în comun cu V.M., l- au chemat pe condamnatul L.P. în palata nr.7 din secția psihoneurologie pentru discuții, unde, în scopul determinării transmiterii banilor în sumă de 1850 euro și telefonului mobil de model „Nokia N 95” la prețul de 520 euro, echivalentul a 38722,8 lei, i-a aplicat violența periculoasă pentru sănătate, și anume lovituri cu pumnii și picioarele în diferite părți ale corpului, cauzîndu-i vătămări corporale medii sub formă de fractură a coastei a zecea din partea stîngă.Tot ei, M. Vl. și Ch. L.au comis șantajul în privința lui Z.V., în interesul organizației criminale „Machena”, în următoarele circumstanțe:
V.M., ispășindu-și pedeapsa penală în IP-16 din com.Pruncul, mun.Chișinău, știind despre faptul că în același penitenciar la 28.01.2009 a fost îndreptat pentru acordarea asistenței medicale condamnatul V.Z., a hotărît să dobîndească ilicit prin amenințare cu violență fizică și cu moartea de la acesta bani și alte bunuri materiale.Astfel, V.M. împreună și prin înțelegere prealabilă cu L.Ch.,sub pretextul că V.Z. nu l-a informat la timp despre faptul că unii condamnați deținuți în palata nr.6 a IP-16, prezentîndu-se din numele lui V.M., au cerut și au primit produse alimentare și bani de la susținătorii acestuia, care își ispășeau pedeapsa în alte instituții penitenciare, au hotărît să ceară și să dobîndească de la el prin amenințare cu aplicarea violenței 1000 dolari SUA.La începutul lunii februarie 2009, acționînd conform planului criminal elaborat, L.Ch., folosindu-se de dreptul de a se deplasa liber pe teriotoriul IP-16, l-a chemat pe V.Z. din salonul nr.4 în coridor, unde, amenințîndu-l cu aplicarea violenței și a acțiunilor care i-ar înjosi demnitatea, i-a cerut transmiterea sumei de 1000 dolari SUA pentru așa-numitul „obșeac”.Tot în acea perioadă de timp, pentru a verifica veridicitatea cerințelor lui L.Ch. despre transmiterea sumei de 1000 dolari SUA în calitate de pedeapsă pentru neinformarea la timp despre acțiunile condamnaților nominalizați, V.Z. s-a adresat direct către V.M., care a confirmat că cerințele lui L.Ch. sînt veridice și coordonate cu el, și că acesta trebuie să transmită suma de bani cerută.Temîndu-se pentru viața și sănătatea sa, primind ca reale amenințările lui L.Ch. și ale lui V.M., la 11.02.2009, condamnatul V.Z. i-a transmis personal lui V.M. 1000 dolari SUA, echivalentul a 10539,8 lei, pe care i-a primit în timpul întrevederii de la soția sa.Tot ei, M.Vl., Ch.L. M. S., B. O. și D. A.au comis șantajul în privința lui M. S., în interesul organizației criminale „Machena”, în următoarele circumstanțe:Aproximativ în luna august anul 2008, așa-zisul hoț în lege, V.M., alias„Machena”, ispășindu-și pedeapsa penală în IP-16 din com.Pruncul, mun.Chișinău, știind de faptul că în același penitenciar a fost îndreptat pentru acordarea asistenței medicale condamnatul S.M., a hotărît să dobîndească ilicit prin amenințare cu violență fizică și cu moartea de la acesta bani și alte bunuri materiale.Astfel, în scopul realizării intenției sale criminale, V.M., folosind autoritatea sa criminală și influența asupra membrilor organizației criminale, prin intermediul deținutului L.Ch. (conducătorul grupării criminale din IP-16), care avea rol de „polojeneț” pe instituția dată, a atras în activitatea sa criminală pe deținuții O.B., S.M. și A.D., membrii grupării criminale din IP-16.Conform planului criminal, în luna martie 2008, în timp ce S.M. se deținea în IP-16, celula nr.6 din secția psihoneurologie, S.M., persoană responsabilă să urmărească executarea tuturor indicațiilor lui V.M. în secția dată, l-a înștiințat pe S.M. că dînsul este „smotreașii” din partea lui V.M. pe secția dată și că conform legilor nescrise a organizației criminale condusă de ultimul este obligatoriu să transmită lunar în așa-zisul „obșeac” mijloace bănești, cartele de reîncărcare SIM și alte bunuri materiale. Tot atunci, S.M. l-a făcut cunoscut pe S.M. cu L.Ch., pe care l-a prezentat ca „polojeneț” pe IP-16 din partea lui V.M.. L.Ch. în mod repetat l-a înștiințat pe S.M. că conform legilor nescrise a organizației criminale condusă de V.M., este obligatoriu să transmită lunar în așa-zisul „obșeac” mijloace bănești, cartele de reîncărcare SIM și alte bunuri materiale.În aceste circumstanțe S.M., fiind cunoscut cu legile nescrise impuse de către V.M., deoarece singur a fost părtinitorul acestor legi și, temîndu-se de faptul că în cazul dacă nu va transmite în așa-zisul „obșeac” bunurile materiale cerute, viața, sănătatea și demnitatea lui poate fi pusă în pericol pe parcursul deținerii sale în instituțiile penitenciare, contrar voiței, a transmis în perioada de timp din luna august 2008 pînă în luna august 2009 lui L.Ch. și S.M., o cartelă de reîncărcare SIM în valoare de 500 lei și bani în sumă totală de 4000 lei.Tot în această perioadă de timp, V.M. și L.Ch., prelungind acțiunile sale criminale, fiind în căutarea unui pretext de obținere ilegală a banilor de la S.M., l-au implicat în schema lor criminală pe A.D., alias „Student”, care era „smotreașii” pe secția tuberculoză și pe jocurile de hazard din IP-16, persoană responsabilă să urmărească executarea tuturor indicațiilor lui V.M. în această secție, și care l-a determinat pe S.M. să joace în cărți, invocîndu-i faptul că prin aceste acțiuni va contribui la acumularea mijloacelor bănești în așa-zisul „obșeac” și că nu va avea probleme în penitenciare, fiindcă autoritatea sa în rîndurile condamnaților va crește.Astfel, S.M., sub controlul și influența lui L.Ch., S.M. și A.D., a pierdut în cărți 15000 lei, bani pe care a fost impus prin amenințări cu violența să le transmită în așa-zisul „obșeac” al hoțului în lege „Machena”. Temîndu-se de realizarea amenințărilor în decurs de cîteva zile, S.M., prin intermediul rudelor sale, a dat banii în sumă de 15000 lei persoanelor indicate de L.Ch., ca ulterior aceștia să fie transmiși în așa-zisul „obșeac”. S.M. înțelegînd că dacă va continua jocul în cărți, va pierde în continuare mijloace bănești, însă nu a putut să renunțe, deoarece a fost impus prin amenințare cu aplicarea violenței de către L.Ch., S.M. și A.D. ca să continuie jocul. Astfel, sub influența ultimilor, S.M. a continuat jocul în cărți și a pierdut 27000 lei, bani pe care sub amenințarea cu aplicarea violenței fizice a fost obligat să-i transmită în așa-zisul „obșeac” pînă la 14.10.2009. Temîndu-se de realizarea amenințărilor, acesta a solicitat de la administrația IP-16 să fie transferat în altă instituție penitenciară, astfel, la 03.09.2009, dînsul a fost transferat în IP-11, de unde l-a contactat telefonic pe L.Ch. cerîndu-i să-i facă legătura cu V.M. pentru a-l ruga să amîne termenul transmiterii banilor în sumă de 27000 lei pe o perioadă de o lună de zile, la ce L.Ch. i-a comunicat că V.M. nu va discuta cu el și l-a impus să transmită suma de 27000 lei pînă la data nominalizată.La 16.10.2009, la cererea personală, S.M. a fost transferat în IP-16, avînd ca scop de a-l convinge pe V.M. să accepte amînarea transmiterii banilor, dar întîlnirea dintre ei nu a avut loc. În aceeași zi, în timp ce S.M. se deținea în celula nr.6 din secția psihoneurologie, L.Ch., S.M., A.D. și O.B., așa-numiții „smotreașii” pe secția tuberculoză al IP-16, l-au amenințat cu răfuială fizică și moartea în caz că nu va achita 27000 lei, indicîndu-i că se va deține în celula nr.6 împreună cu S.M., care va urmări transmiterea banilor în așa-zisul „obșeac”. Pe parcursul următoarei săptămîni S.Marcovțev, prin intermediul rudelor, a dat doar suma de 1000 lei, persoanelor indicate de către A.D., ca ulterior aceștia să fie transmiși în așa-zisul „obșeac”. V.M.și L.Ch. convingîndu-se că prin amenințări nu vor putea obține mijloacele bănești cerute, la 25.10.2011, i-au trimis pe A.D. și O.B. în celulanr.6, din secția psihoneurologie din IP-16, unde aceștia în prezența și cu susținerea lui S.M., i-au aplicat lui S.M. multiple lovituri în diferite regiuni ale corpului provocîndu-i dureri fizice, după care, A.D. împreună cu L.Ch., amenințîndu-l pe S.M. cu moartea, i-au cerut ca în decurs de o săptămînă să fie transmiși restul banilor în sumă de 26000 lei. Din acest motiv, S.M., s-a adresat la administrația IP-16 să fie transferat în alt penitenciar, fapt realizat la 05.11.2009.
În perioada de timp din luna august 2008 și pînă la finele lunii octombrie 2009, V.M., L.Ch., O.B., S.M. și A.D. i-au cauzat lui S.M. o daună materială în sumă totală de 20500 lei. Tot ei, M.Vl., N.I.și V. S. au comis șantajul în privința lui T.R.,în interesul organizației criminale„Machena”, în următoarele circumstanțe:Aproximativ în luna martie 2008, așa-zisul hoț în lege, V.M., alias„Machena”, ispășindu-și pedeapsa penală în IP-13, mun.Chișinău, știind de faptul că în aceeași instituție se deținea condamnatul R.T., a hotărît să dobîndească ilicit prin amenințare cu violență fizică și cu moartea de la acesta mijloace bănești în sumă de 1000 euro.
Astfel, în scopul realizării intenției sale criminale, V.M., folosind autoritatea sa criminală și influența asupra membrilor organizației criminale, a atras în activitatea sa criminală pe deținuții Iu.N., membrul grupării criminale din IP-16 și S.V. (conducător al grupării criminale din IP-4, numit ulterior deținerii lui în IP- 11).Întru realizarea planului criminal, în luna martie 2008, Iu.N., persoană responsabilă la acel moment să urmărească executarea tuturor indicațiilor lui V.M., aflîndu-se în celula nr.09 a blocului nr.3 din IP-13, l-a informat pe R.T. că este „smotreașii” din partea lui V.M. și amenințîndu-l cu aplicarea violenței și cu înjosirea demnității personale, a cerut de la el să transmită în așa-zisul „obșeac” mijloace bănești în sumă de 1000 euro. Primind refuzul acestuia de a îndeplini cerințele date, Iu.N., convingîndu-se că prin amenințări nu va putea obține cele dorite, i-a aplicat ultimului multiple lovituri în diferite regiuni ale corpului, cauzîndu-i dureri fizice. În urma acțiunilor violente R.T., în perioada de timp din luna martie 2008 pînă în luna mai 2009, prin intermediul cunoscuților săi, a dat bani în sumă de 800 euro persoanelor indicate de Iu.N., ca ulterior aceștia să fie transmiși în așa-zisul „obșeac”.La 21.05.2009, R.T. a fost transferat în IP-4, or.Cricova, fapt despre care a cunoscut și V.M., care prin intermediul lui Iu.N. i-a dat indicații lui S.V., persoană responsabilă la acel moment să urmărească executarea tuturor indicațiilor lui V.M., așa-zisul „smotreașii” pe IP-4, Cricova, de a dobîndi în continuare conform aceleeași scheme criminale, mijloace bănești de la R.T. pentru transmiterea lor în așa-zisul „obșeac”.Executînd indicațiile lui V.M., S.V. l-a amenințat pe R.T. cu aplicarea violenței și a cerut de la el să transmită în așa-zisul „obșeac” bani în sumă de 500 euro, adică cu 200 euro mai mult decît suma cerută inițial de către Iu.N., deoarece în IP-13 s-a autoizolat în conformitate cu prevederile art.225 Codul de executare și nu a transmis în timpul indicat banii integral în sumă de 1000 euro.
Temîndu-se de realizarea amenințărilor lui S.V., R.T. pe parcursul lunilor mai-noiembrie 2009, prin intermediul cunoscuților săi, a dat bani în sumă de 500 euro persoanelor indicate de către acesta, pentru asa-zisul „obșeac al hoțului în lege V.M.”.
În perioada de timp din luna martie 2008 pînă în luna noiembrie 2009, V.M., Iu.N. și S.V. -au cauzat lui R.T. o daună materială în sumă totală de 1300 euro, echivalentul a 20481 lei.Tot ei, M. Vl., Ch. L., B.O., T.M., C.V., D.I., P.V., V.S, și N. I., au săvîrșit șantajul în privința lui M. M., în interesul organizației criminale„Machena”, în următoarele circumstanțe:Aproximativ în luna iunie 2008, V.M., alias „Machena”, ispășindu-și pedeapsa penală în IP-16 din com.Pruncul, mun.Chișinău, știind despre faptul că în secția medicală a IP-13 a fost îndreptat pentru acordarea asistenței medicale arestatul M.M., a hotărît să dobîndească de la acesta ilicit, prin amenințare cu violență fizică și cu moartea, bani și alte bunuri materiale.Astfel, în scopul realizării intenției sale criminale, V.M., folosind autoritatea sa criminală și influența asupra membrilor organizației criminale, a atras în activitatea sa criminală pe deținuții L.Ch., O.B., M.T., V.C. și Iu.N., membrii grupării criminale din IP-16, Ig.Dolghii, membru al grupării criminale din IP-13, S.B., V.P., S.V., membrii la acel moment ai grupării criminale din»IP -11.Întru realizarea planului criminal, în luna mai 2008, Ig.D., persoană responsabilă să urmărească executarea tuturor indicațiilor lui V.M. în IP-13, aflîndu-se în secția medicală a penitenciarului dat, l-a informat pe M.M. că este„smotreașii” și amenințîndu-l cu aplicarea violenței și cu înjosirea demnității personale, a cerut de la el să transmită în așa-zisul „obșeac” mijloace bănești, cartele de reîncărcare SIM, țigări, ceai și alte produse alimentare. M.M. temîndu-se de realizarea amenințărilor, pe parcursul lunilor iunie-noiembrie 2008, prin intermediul rudelor sale, a transmis în așa-zisul „obșeac al hoțului în lege V.M.”, bani în sumă totală 300 lei și o cartelă de reîncărcare SIM Moldcell în sumă de 50 lei. La 20.11.2008 M.M. a fost transferat în secția chirurgie a IP-16, pe motiv de boală, fapt despre care a cunoscut V.M., care de asemenea se deținea în penitenciarul dat și L.Ch., persoană responsabilă să urmărească executarea tuturor indicațiilor lui V.M., așa-zisul „polojeneț” în IP-16, care împreună, prelungind acțiunile sale criminale în privința lui M.M., erau în căutarea unui pretext ca să-l impună pe acesta să transmită mijloace bănești în așa-zisul „obșeac”. Astfel, la 18.12.2008, în urma unei percheziții inopinate petrecute de angajații IP-16, la bucătăria secției chirurgie a fost depistată și ridicată de sub salteaua patului o sacoșă în care se afla un pachețel cu substanță narcorică de tip „marihuană” în cantitate de 4,54 grame, fapt stabilit prin raportul de constatare tehnico-științifică nr.772 din 23.12.2008, iar în urma cercetării cazului s-a stabilit că substanța narcotică aparținea lui M.M., pentru care fapt la 24.12.2009 a fost condamnat de către Judecătoria Buiucani, mun.Chișinău la 4 ani închisoare.V.M., fiind informat despre faptul depistării la M.M. a substanței narcotice și întru realizarea scopului său cupidant, sub pretextul că conform regulilor nescrise ale lumii criminale nu putea fi admis cazul depistării substanței narcotice, fiindcă acest fapt demaschează activitățile lor ilicite din interiorul penitenciarului, la 18.12.2008, în unul din birourile administrației IP-16, a organizat ca L.Ch. să-l determine pe M.M., prin amenințarea cu aplicarea violenței, să facă rost de 1000 euro, pentru a opri documentarea cazului dat. Primind refuzul acestuia de a transmite suma cerută, motivînd că nu are, L.Ch., folosindu-se de autoritatea sa criminală între deținuți și de faptul că M.M. a fost documentat pentru păstrarea drogurilor, avînd deja un pretext real, i-a propus ca să-i dea în împrumut suma de 1000 euro, dar în decurs de 10 zile să-i restituie și suplimentar să transmită în așa-zisul „obșeac al lui Machena” încă 1000 de euro, amenințîndu-l cu violență periculoasă, cu moartea și cu crearea diferitor probleme cu alți condamnați, dacă nu va accepta soluția impusă de ei și nu va transmite suma de 2000 euro.
Întru dobîndirea sumei de 2000 euro de la M.M., în luna decembrie 2008, V. M. și L.Ch., acționînd conform aceleeași scheme criminale, au organizat ca acesta să fie prezentat în salonul nr.8 a secției chirurgie a IP-16, unde se aflau L.Ch. și O.B., persoane responsabile să urmărească executarea tuturor indicațiilor lui V.M., așa-numiții „smotreașii” pe secția tuberculoză din IP-16. Ultimii, executînd indicațiile lui V.M., amenințîndu-l pe M.M. cu aplicarea violenței, au cerut de la acesta bani în sumă de 2000 euro și, din motiv că acesta a refuzat transmiterea sumei date, i-au aplicat lovituri cu mîinile și picioarele în diferite regiuni ale corpului, cauzîndu-i dureri fizice.
Văzînd că nu poate obține de la M.M. suma de 2000 euro, L.Ch., avînd scopul de a obține ceva bani de la acesta, sub pretextul inventat că în urma percheziției petrecute la 18.12.2008 de la M.M. a fost ridicat un telefon mobil și o cartelă SIM ce aparțineau lui, amenințîndu-l cu aplicarea violenței periculoase și cu moartea, a cerut de la ultimul să transmită în așa-zisul „obșeac” bani în sumă de 3000 lei și două telefoane mobile. Conștientizînd faptul că amenințările lui L.Ch. sînt reale, temîndu- se de realizarea acestora, M.M., prin intermediul rudelor sale, a transmis ultimului suma de 3000 lei și două telefoane mobile la preț total de 1000 lei.
În luna februarie 2009, M.M. a fost transferat în IP-13, în celula nr.35, unde se dețineau condamnații R.U. și L.P., care nu se supuneau regulilor nescrise impuse de V.Moscalciuc, fapt despre care a fost informat ultimul și din acest motiv M.M. a fost numit de către acesta ca persoană ce este contra regulilor hoțești și urmează a fi pedepsit cu moartea. În luna mai 2010, M.M. a fost transferat pentru ispășirea pedepsei cu închisoare în IP-11 Bălți, despre care fapt V.M. a fost informat de către alți condamnați. Aici, deținutul S.B. și ulterior V.Pl., persoane responsabile să urmărească executarea tuturor indicațiilor lui V.M., așa-zișii „smotreașii” în IP- 11, și S.V., îndeplinind indicațiile lui V.M., acționînd conform planului criminal, începînd cu luna iulie pînă la 24.08.2010, l-au amenințat pe M.M. cu violență fizică, cerînd de la el, din considerentul că a fost numit de către hoțul în lege„Machena” ca persoană ce este contra regulilor hoțești, transmiterea mijloacelor bănești în așa-zisul „obșeac”. Conștientizînd faptul că amenințările sînt reale, M.M., la24.08.2010, a depus o cerere către șeful IP-11 să-i fie acordată securitate personală conform art.225 Cod de executare.La 16.09.2010, în legătură cu agravarea stării sănătății, M.M. a fost transferat pentru lecuire în IP-16, fapt despre care V.M. a fost informat de către alți condamnați. Aici, deținuții V.C., persoană responsabilă să urmărească executarea tuturor indicațiilor lui V.M., așa-zisul „smotreașii” în IP-16, M.T., persoană responsabilă să urmărească îndeplinirea tuturor indicațiilor lui V.M., așa-zisul „smotreașii” pe secția chirurgie din IP-16 și Iu.N., persoană responsabilă să urmărească îndeplinirea tuturor indicațiilor lui V.M., așa-zisul „smotreașii” pe secția terapie din IP-16, continuînd realizarea intențiilor criminale de dobîndire a bunurilor de la M.M., acționînd conform planului criminal, la 19.09.2010, l-au ademenit pe acesta să meargă în sala sportivă. Fiind dus în eroare, M.M. l-a urmat pe V.C., dar ajungînd afară, ultimul l-a împins în spălătoria IP-16, unde împreună cu Iu.N., amenințîndu-l cu violență fizică și cu moartea au cerut de la el să transmită în așa-zisul „obșeac” bani în sumă de 1000 euro. Văzînd că nu l-au convins pe acesta să transmită banii ceruți, V.C. și Iu.N., au cerut ca acesta să transmită măcar suma de 500 euro, motivînd că V.M. are probleme și are nevoie de bani, însă primind refuzul acestuia, aflîndu- se în spălătoria IP-16, i-au aplicat lui M.M. lovituri cu mîinile și picioarele în diferite regiuni ale corpului, cauzîndu-i fractura mandibulei pe stînga, fractura oaselor nazale cu deplasare neînsemnată, echimoze în regiunea feței, toracelui, brațului stîng și fesei stîngi care, conform raportului de expertiză medico-legală nr.2340/D din 20.10.2010, se califică ca vătămări corporale medii.În perioada de timp din luna mai 2008 pînă la 19.09.2010, V.M., L.Ch., O.B., M.T., V.C., Ig.D., V.P., S.V. și Iu.N.i-au cauzat lui M.M. o daună materială în sumă totală de 14350 lei.
Astfel, în rezultatul acțiunilor de șantaj comise de către V.M. și membrii organizației criminale „Machena” L.Ch., S.M., O.B., M.T., V.C., Ig.D., V.P., S.V., A.D. și Iu.N., au fost cerute bunuri și mijloace bănești de la: – L.P. în suma de 2370 euro, echivalentul a 38722 lei;- V.Z.au fost ceruți și primiți bani în sumă de 1000 dolari SUA, echivalentul a 10539,8 lei;- S.M. au fost ceruți bani în sumă de 46500 lei, urmată de primirea sumei de 20500 lei;- R.T. au fost ceruți și primiți bani în sumă de 1300 euro, echivalentul a 20481 lei; – M.M. au fost cerute bunuri și mijloace bănești în sumă de 4350 lei și 1000 euro, echivalentul a 16060 lei, urmată de primirea bunurilor și mijloacelor bănești în sumă de 4350 lei.Deci, în rezultatul acțiunilor de șantaj comise au fost cerute bunuri materiale și mijloace bănești de către: – V.M. de la părțile vătămate L.P., V.Z., S.M., R.T., M.M. în sumă totală de 136652,8 lei, ceea ce constituie proporții deosebit de mari;-L.Ch. de la părțile vătămate L.P., V.Z., S.M., M.M. în sumă totală de 116171,8 lei, ceea ce constituie proporții deosebit de mari;- S.M. de la părțile vătămate L.P., S.M. în sumă totată de 85222 lei, ceea ce constituie proporții mari;- O.B. de la părțile vătămate S.M., M.M. în sumă totată de 66910 lei, ceea ce constituie proporții mari;- V.P., Ig.D., M.T., V.C. de la părțile vătămate M.M. în sumă totată de 14350 lei;- S.V., și Iu.N. de la părțile vătămate M.M., R.T. în sumă totată de 34831 lei.
În drept, instanța de fond a încadrat faptele inculpaților în baza:- M. Vl., avînd rolul de organizator și autor – în baza art.42 alin.(2), (3), 189 alin.(6) Cod penal – șantajul, adică cererea de a transmite bunurile proprietarului, prin amenințare cu violență persoana, de două sau mai multe persoane, însoțită de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei, prin amenințare cu moartea, săvîrșite de o organizație criminală, urmate de dobîndirea bunurilor cerute în proporții deosebit de mari.- Ch. L., avînd rolul de autor și instigator – în baza art.42 alin.(2), (4), 189 alin.(6) Cod penal – șantajul, adică cererea de a transmite bunurile proprietarului, prin amenințare cu violență persoana, de două sau mai multe persoane, însoțită de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei, prin amenințare cu moartea, săvîrșite de o organizație criminală, urmate de dobîndirea bunurilor cerute în proporții deosebit de mari.- M. S., avînd rolul de autor și complice – în baza art.42 alin.(2), (5), 189 alin.(5) Cod penal – șantajul, adică cererea de a transmite bunurile proprietarului, prin amenințare cu violență persoana, de două sau mai multe persoane, însoțită de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei, prin amenințare cu moartea, săvîrșite de o organizație criminală, urmate de dobîndirea bunurilor cerute în proporții mari.- B.O., avînd rolul de autor – în baza art.42 alin.(2), 189 alin.(5) Cod penal – șantajul, adică cererea de a transmite bunurile proprietarului, prin amenințare cu violență persoana, de două sau mai multe persoane, însoțită de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei, prin amenințare cu moartea, săvîrșite de o organizație criminală, urmate de dobîndirea bunurilor cerute în proporții mari.- P.V., D. I., V. S., T. M., C. V., N. I.și D.A., avînd rolul de autori – în baza art.42 alin.(2), 189 alin.(3) lit.a), c), e) Cod penal – șantajul, adică cererea de a transmite bunurile proprietarului, prin amenințare cu violență persoana, de două sau mai multe persoane, însoțită de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei, prin amenințare cu moartea, săvîrșite de o organizație criminală, urmate de dobîndirea bunurilor cerute.- Tot ei, M. Vl. și Ch. L.au comis pregătirea omorului cet.S. N.în următoarele circumstanțe:-În luna noiembrie 2009, așa-zisul hoț în lege, V.M., alias „Machena”, ispășindu-și pedeapsa penală în IP-16 din com.Pruncul, mun.Chișinău, știind că în același penitenciar se deținea condamnatul N.Savițchi, persoană care era împotriva legilor nescrise ale organizației criminale conduse de către el, precum și a colectăriimijloacelor bănești, produselor alimentare și altor bunuri pentru susținerea organizației criminale, a hotărît să-l omoare pe acesta, întru neadmiterea răspîndirii ideilor date printre deținuți.Astfel, în scopul realizării intenției sale criminale, V.M., folosind autoritatea sa criminală și influența asupra deținuților, l-a atras în activitatea criminală pe L.Ch., persoană responsabilă să urmărească executarea tuturor indicațiilor lui V.M., așa-zisul „polojeneț” în IP-16, poruncindu-i să îndeplinească realizarea intenției sale criminale privind omorul lui N.S.Întru realizarea planului criminal, V.M. și L.Ch., la 29.10.2009, au organizat repartizarea deținutului A.B. în celula nr.2 din IP-16, unde se deținea la acel moment N.S., creînd astfel intenționat condiții pentru săvîrșirea infracțiunii. Totodată, în scopul obținerii acordului de a săvîrși infracțiunea, L.Ch., l-a amenițat pe A.B. cu răfuială fizică, amintindu-i că el a fost anterior ajutat de către V.M. referitor la aprecierea statutului său în penitenciar, în legătură cu ce el este dator de a contribui financiar la așa-zisul „obșeac”, fondul special al organizației criminale conduse de ultimul, precum și faptul că din așa-zisul „obșeac” lui i-a fost repartizat un telefon mobil. Astfel, A.B., fiind influențat în circumstanțele descrise mai sus a dat acordul să-l omoare pe N.S. înțelegîndu-se în prealabil cu L.Ch. despre aceasta.Ulterior, A.B. a refuzat să ducă pînă la capăt realizarea planului criminal a condamnaților V.M. și L.Ch. pentru ce, la 05.11.2010, a fost maltratat de către ultimul în ograda IP-16, în timp ce trebuia să fie transferat în alt penitanciar, provocîndu-i echimoze în regiunea trunchiului pe stînga, leziuni care, conform raportului de expertiză medico-legală din 11.08.2010 nr.1817/D, se califică ca vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății.
Prin urmare, intențiile criminale ale lui V.M. și L.Ch. privind omorul cet.N.S., nu au fost realizate din motive independente de voința acestora.
În drept, instanța de fond a încadrat faptele inculpaților:- V.M. , avînd calitatea de organizator – în baza art.26, 42 alin.(3), 145 alin.(2), lit.i), p) Cod penal – pregătirea omorului unei persoane, săvîrșit de mai multe persoane, la comandă, acțiuni care din cauze independente de voința făptuitorului nu și- a produs efectul.- Ch. L., avînd calitatea de instigator – în baza art.26, 42 alin.(4), art.145 alin.(2), lit.i), p) Cod penal – pregătirea omorului unei persoane, săvîrșit de mai multe persoane, la comandă, acțiuni care din cauze independente de voința făptuitorului nu și-a produs efectul.Împotriva sentinței au declarat recursuri:- procurorul, care a solicitat casarea acesteia pe motiv că pedepsele stabilite inculpaților sînt prea blînde, în coraport cu gravitatea infracțiunilor comise, solicitînd agravarea acestora și aplicarea pedepsei definitive a închisorii lui: V.M. – 25 de ani, L.Ch. – 30 de ani, S.M. – 30 de ani, O.B. – 30 de ani, Iu.N. – 19 ani și amendă în mărime de 1300 unități convenționale, Ig.D.- 22 de ani și amendă în mărime de 1000 unități convenționale, S.V. – 30 de ani și amendă în mărime de 1500 unități convenționale, A.D. – 20 de ani 1 lună și amendă în mărime de 1000 unități convenționale, M.T. – 21 de ani și amendă în mărime de 1000 unități convenționale, V.C. – 17 ani și amendă în mărime de 1000 unitățiconvenționale, V.P. – 25 de ani 6 luni și amendă în mărime de 1000 unități convenționale, cu admiterea integrală a acțiunilor civile ale părților vătămate; – partea vătămată P. L., care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei, cu aplicarea în privința inculpaților a unor pedepse mai aspre, și anume lui V.M., S.M., L.Ch. – cîte 30 de ani închisoare fiecăruia;- avocatul Babără Marian, în numele inculpatului M. Vl. și inculpatul, care au solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare a acestuia, pe motiv că nici o probă nu confirmă faptul că inculpatul avea intenția de a crea o comunitate criminală stabilă;învinuirea este bazată numai pe declarațiile martorilor: – V.M. , R.V. , I.C. , M.R. , L.M. , Gh.R. , C.G. , însă declarațiile lor nu-s veridice;- nu a fost dovedit faptul că V.M. ar fi pregătit omorul lui N.S.;- lipsesc probe suficiente ce ar confirma vinovăția;- avocatul Vizdoga Ion, în numele inculpatului Ch. L., care au solicitat casarea sentinței și încetarea procesului penal pe motivul încălcării prevederilor art.63 CPP, acesta fiind deținut în calitate de bănuit mai mult de 3 luni:- a fost încălcat art.18 CPP pe motiv că ședința nu a fost publică, art.14, art.135- 137, 260 CPP, art.30 al Constituției RM, art.8 CEDO – majoritatea înregistrărilor convorbirilor telefonice nu au fost autorizate prin încheierea judecătorului de instrucție, art.131 alin.(5) CPP – percheziția a fost efectuată în local de uz comun, dar nu în spațiul concret ce i-a fost atribuit lui L.Ch.;- avocatul Țurcan Vasile, în interesele inculpatului N. I., a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei pe epizodul părții vătămate M.M. și reîncadrarea acțiunilor lui în prevederile art.152 CP, deoarece nu s-a constatat că inculpatul prin șantaj ar fi cerut de la partea vătămată transmiterea cărorva bani și bunuri materiale. Între ei a avut loc un conflict în urma căruia părții vătămate i-au fost cauzate vătămări corporale; în urma percheziției nici un obiect interzis nu a fost depistat și ridicat de la Iu.N.; lipsesc probe că el ar fi comis faptele imputate lui;- avocatul Bajurean Ghenadie, în numele inculpatului N. I., a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de achitare a acestuia, pe motiv că nu s-a constatat fapta infracțiunii. În cauză lipsesc probe că inculpatul este membru al organizației criminale, numele acestuia nu figurează în nici o interceptare a convorbirilor telefonice examinate în cadrul cercetării judecătorești, de la acesta nu au fost ridicate telefoane mobile, partea acuzării nu a prezentat probe ce ar demonstra implicarea lui Iu.N. în conducerea și activitatea organizației criminale;- avocatul Negru Olesea, în numele inculpatului P. V., a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de achitare, pe motiv că nu s-a constatat fapta infracțiunii, deoarece instanța a examinat superficial și incomplet circumstanțele cauzei, nu a dat o apreciere obiectivă probelor apărării și a acuzării, neelucidînd toate circumstanțele cauzei; concluziile instanței sînt întemeiate pe presupuneri; lipsesc probe că inculpatul are apartenență la organizația criminală, singura probă sînt declarațiile părții vătămate M.M., dar care nu sînt confirmate prin alte probe;inculpatul P. V., a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de achitare, invocînd că instanța a adoptat o sentință, bazată pe probele neveridice;- inculpatul T. M., a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de achitare din lipsa elementelor infracțiunii, deoarece dînsul nu a comis infracțiunile imputate, în cauză lipsesc probe ce ar dovedi participarea sa la careva organizație criminală, instanța l-a condamnat în baza unor probe contradictorii, bazate pe presupuneri, în lipsa unor dovezi incontestabile ce ar confirma vinovăția lui în cele incriminate;- avocatul Sochircă Stela, în numele inculpatului D.A. și acesta, avocatul Mazur Svetlana, în numele inculpatului M. S., avocatul Miron Patriții, în numele inculpatului V.S. și acesta, inculpatul D. I., inculpatul B. O., inculpatul C. V., au solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de achitare, motivînd, că în acțiunile lor lipsesc elementele infracțiunii, instanța condamnîndu-i în baza unor probe contradictorii și presupuneri.- Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 12 aprilie 2013 au fost respinse ca inadmisibile toate recursurile, cu menținerea hotărîrii atacate.Instanța de recurs a reținut, că nici un temei pe care s-au bazat autorii recursurilor, nu și-a găsit confirmare în cauza dată întru casarea sentinței recurate. Instanța de fond și-a motivat soluția adoptată, avînd competența de a judeca această cauză. Dispozitivul sentinței nu contrazice cu motivarea soluției, care este expus destul de clar, iar acțiunile inculpaților întrunesc elementele infracțiunilor în baza cărora au fost condamnați, faptelor săvîrșite de către aceștea fiindu-le date o încadrare juridică corectă.- Instanța de recurs a relevat, că din textul recursurilor declarate de recurenți se evidențiază că autorii critică aprecierea probelor administrate de instanța de fond. Însă din sentință se evidențiază, că instanța de fond, potrivit cerințelor stipulate în art.314 Cod de procedură penală, corect a stabilit starea de fapt, încadrarea în drept și vinovăția inculpaților V.M., L.Ch., S.M., O.B., V.P., Ig.D., S.V., M.T., V.C., Iu.N. și A.D. și, ținînd seama în plină măsură de prevederile art.99-101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele prezentate de către părți, a audiat inculpații, părțile vătămate, martorii, a cercetat corpurile delicte, dînd citire rapoartelor de expertiză, proceselor-verbale și altor documente, verificîndu-le și apreciindu-le just prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor și întemeiat a încadrat acțiunile inculpaților:- V.M. în prevederile art.284 alin.(1), art.42 alin.(2), (3), 189 alin.(6) și art.26, 42 alin.(3), art.145 alin.(2), lit.i), p) Cod penal,L.Ch. în prevederile în prevederile art.42 alin.(2), (4), (5), 284 alin.(1), art.42 alin.(2), (4), 189 alin.(6) și art.26, 42 alin.(4), art.145 alin.(2), lit.i), p) Cod penal,- S.M. în prevederile art.42 alin.(2), (5), 284 alin.(1), art.42 alin.(2), (5), 189 alin.(5) Cod penal,- O.B. în prevederile art.42 alin.(2), 284 alin.(1), art.42 alin.(2), (4), 189 alin.(5) Cod penal,-V.P., Ig.D., S.V., M.T., V.C., Iu.N. și A.D. în prevederile art.42 alin.(2), 284 alin.(1), art.42 alin.(2), 189 alin.(3) lit.a), c), e) Cod penal.Astfel, Colegiul penal a constatat, că cercetînd și apreciind totalitatea de probe în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, instanța de fond, conform propriei convingeri bazate pe probele verificate în ședința judiciară, corect a ajuns la concluzia că probele analizate dovedesc pe deplin vinovăția inculpaților în cele incriminate, cu certitudine fiind constatat faptul existenței unei comunități criminale create și conduse de V.M., participarea inculpaților L.Ch., S.M., O.B., V.P., Ig.D., S.V., M.T., V.C., Iu.N. și A.D. în activitatea acestei comunități și la șantajarea părților vătămate L.P., S.M., R.T., N.M., V.Z., iar V.M. și L.Ch. – la pregătirea omorului părții vătămate N.S..- Referitor la argumentele invocate în recursurile avocaților și inculpaților, precum că lipsesc probe ce ar demonstra că V.M. a creat și a condus o organizație criminală, iar L.Ch., S.M., O.B., V.P., Ig.D., S.V., M.T., V.C., Iu.N. și A.D. ar fi fost membri ai acestei organizații criminale, instanța de recurs le consideră neîntemeiate și le respinge din următoarele motive.- Din conținutul dispoziției art.284 Cod penal, rezultă că prin:- crearea organizației criminale se înțelege întemeierea acesteia, adică activitatea inițială organizatorică de înființare a structurii date: căutarea și angajarea de membri, înzestrarea acestora cu arme și instrumente, elaborarea de planuri ale acțiunilor criminale etc.;- conducerea organizației criminale se înțelege activitatea organizatorică de realizare a activității criminale, de elaborare a planurilor de acțiuni criminale ulterioare, a ținerii de adunări ale membrilor ei, crearea de fonduri bănești și de altă natură pentru susținerea lor financiară și a activității criminale a organizației, organizarea culegerii de informații despre potențialele victime și despre activitatea organelor de drept, coordonarea planurilor și a acțiunilor criminale cu alte organizații similare, din țară sau străinătate etc.În speța dată cu certitudine s-a stabilit existența unei reuniuni de grupuri criminale (în fiecare penitenciar din republică, conducătorii cărora erau: în IP-16 – L.Ch., IP-13 – Ig.D., IP-4 – S.V., IP-11 – V.P.), care alcătuiește o comunitate stabilă și care a activat în comun o perioadă îndelungată de timp cu scopul deposedării ilegale a părților vătămate de bani și bunuri materiale întru acumularea mijloacelor financiare pentru așa-zisul „obșeac” al organizației criminale și susținerea activității acesteia, acțiuni planificate și coordonate de către conducătorul acestei organizații – V.M.Această comunitate se caracterizează printr-un grad de organizare (solidaritate) între participanți, de coordonare a acțiunilor lor. Organizația formează un colectiv ai căror membri sînt legați între ei de anumite garanții reciproce și care îndeplinesc anumite funcții obligatorii sub conducerea unei căpitenii; dispune de mari sume bănești puse în circulație în scopul obținerii rezultatelor celor planificate și repartizate între membrii organizației.Organizația în cauză este înzestrată cu mijloace de comunicare (telefoane mobile, cartele SIM) și are legături de colaborare.Înzestrarea cu obiecte în calitate de arme, cu mijloace de comunicare, se confirmă prin procesele-verbale de percheziție, cercetare și anexare a acestora la dosar în calitate de corpuri delicte, din care rezultă că la fața locului – în celulele în care își ispășeau pedeapsa condamnații L.Ch., S.M., Gh.L., au fost depistate și ridicate mai multe telefoane mobile cu încărcătoare, cartele SIM, cu care se ținea legătura telefonică cu alți membri ai organizației criminale atît din penitenciare, cît și de la libertate, și unele din ele au fost folosite la săvîrșirea mai multor infracțiuni. La fel, s-au depistat sume bănești care aparțineau organizației criminale și instrumente (arme albe) confecționate din șurubelnițe, cuțite de bucătărie, sîrme ascuțite, foarfece ș.a., care puteau fi folosite pentru aplicarea violenței asupra altor condamnați, în scopul realizării intențiilor criminale.Potrivit proceselor-verbale de percheziție s-au depistat și ridicat bani, țigări și ceai în cantități mari, care erau primite în urma șantajului părților vătămate prin intermediul inculpaților sub conducerea lui V.M., L.Ch. și S.M.Informația privind structura, componența, activitatea, domeniul activității organizației criminale în cauză, rolul organizatorului și membrilor ei, se conține în materialele administrate în cauză și detaliat descrise în sentință. Despre stabilitatea și activitatea îndelungată a formațiunii în cauză denotă săvîrșirea infracțiunilor descrise în textul deciziei instanței de recurs.
Colegiul a constatat, că instanța de font crect a stabilit existența organizației criminale „Machena” create în scopul săvîrșirii infracțiunilor, rolul fiecărui inculpat la săvîrșirea infracțiunilor imputate acestora fiind indicat în partea motivată a sentinței, care erau planificate dirijate și coordonate de către conducătorul acesteia V.M. și conducătorii grupărilor criminale L.Ch., Ig.D., S.V. și V.P.
Instanța de fond a stabilit cu certitudine, că organizația criminală creată de V.M., din care făceau parte și inculpații sus-menționați, a fost formată în anii 2001 ducînd o activitate criminală permanentă, o perioadă îndelungată, săvîrșind în perioada dată mai multe infracțiuni: șantajul părților vătămate L.P., S.M., M.M., S.Z., R.T. și pregătirea omorului părții vătămate N.S.Mai mult, existența organizației criminale formate din mai multe grupuri criminale care activau pe teritoriul diferitor penitenciare, existența ierarhiei criminale și subordonării stricte, a fost dovedită prin declarațiile date sub jurămînt în cadrul anchetei judecătorești de către părțile vătămate, martori, inclusiv colaboratori ai penitenciarelor, declarații confirmate și prin totalitatea celorlalte probe cercetate.Prin urmare, Colegiul penal a considerat, că argumentele părții apărării, precum că nu s-a constatat crearea și conducerea de către V.M. a organizației criminale și contribuirea la crearea și conducerea acesteia a celorlalți inculpați în calitate de membri ai acestei organizații criminale sînt neîntemeiate, deoarece acuzarea a prezentat probe pertinente și concludente care indică la comiterea infracțiunilor respective prin participația activă a celorlalți inculpați, fiind detaliat descrise acțiunile fiecărui din ei la comiterea infracțiunilor imputate.Analizînd argumentele invocate de partea apărării, privind casarea sentinței cu pronunțarea»unei»hotărîri»de»achitare»a»inculpaților»V.M., L.Ch., S.M., O.B., V.P., Ig.D., S.V., M.T., V.C., A.D. pe toate capetele de învinuire și a lui Iu.N. pe art.284 Cod penal, pe motiv că acțiunile lor nu întrunesc elementele infracțiunilor imputate, Colegiul a ajuns la concluzia că acestea sînt neîntemeiate și se combat prin probele administrate și anexate la materialele cauzei, verificate și analizate minuțios de către instanța de fond, și anume depozițiile: părților vătămate L.P., S.M., M.M., S.Z., R.T. și N.S.; martorilor V.M., E.C., E.Gheorghiță, Șt.A., A.U., T.C., I.D., V.Ț., Iu.C., R.C., M.R., T.D., N.S., Gh.L., L.M., Ig.S., R.C., S.M., M.G., N.P., S.B., O.M., A.P., C.Z., A.C., N.M., A.B., V.T., Iu.E., A.T., L.P., V.Ch., S.M., O.M., T.Z., D.M., Ig.Ș., A.B., A.T., R.N., Gh.R., Iu.T., V.F., M.C., R.V., I.C., Ig.G., V.B. ș.a., precum și prin actele cauzei, descrise detaliat în decizie.Declarațiile părților vătămate sînt confirmate prin depozițiile martorilor sus- menționați și prin interceptările convorbirilor telefonice, administrate legal în cadrul urmăririi penale, date citirii și audiate în ședința de judecată, din care rezultă existența amenințărilor și cerințele transmiterii surselor financiare și a bunurilor pentru formarea așa-zisului „obșeac”, destinat pentru susținerea lumii criminale, vehicularea și folosirea de către inculpați a statutului său criminal în cadrul grupării criminale, și anume „hoț în lege”, „polojeneț”, „smotreașii”, demonstrînd o anumită ierarhie în cadrul acesteia, a numelui autorității criminale „Machena”, sau cifrat „fratele mai mare”, dînd de înțeles participarea activă a acestuia în cadrul activității organizației criminale.
Prin interceptările convorbirilor telefonice înregistrate anume între inculpați, se dovedește existența grupărilor criminale și organizarea dirijării organizației criminale„Machena”, rolul concret al fiecăruia dintre membrii organizației respective, darea indicațiilor acestora și susținerea activității lor de către organizatorul și conducătorul organizației criminale V.Moscalciuc, comportamentul activ al acestuia în vederea materializării acțiunilor de șantaj a părților vătămate L.P., S.M., M.M., S.Z., R.T. și de pregătire a omorului lui N.S.Colegiul penal lărgit a concluzionat, că instanța de fond corect a pus la baza sentinței de condamnare a inculpaților probele nominalizate mai sus, totodată, întemeiat respingînd declarațiile martorilor A.O., C.S., A.B., P.S., P.P. (colaboratori ai IP), V.V., C.C., A.D. (deținuți), care au negat existența organizației criminale în penitenciare, dîndu-le o apreciere critică, pe motiv că primii sînt în dependență de serviciu, iar ce-i din urmă – de situație, avînd termene considerabile neispășite, și survenirii consecințelor negative atît pentru unii, cît și pentru ceilalți.Astfel, s-a constatat, că în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunilor, inclusiv vinovăția inculpaților, după cum rezultă din sentința instanței de fond, care s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și și-a motivat concluzia prin cumulul de probe pertinente, concludente și utile, administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, în mod obiectiv.Opinia recurenților expusă în recursuri, precum că instanța de fond i-a recunoscut pe inculpați vinovați în săvîrșirea infracțiunii incriminate doar pe presupuneri și că urmasă aprecieze critic probele administrate la dosar, inclusiv declarațiile părților vătămate, este nefondată și nu poate fi temei de casare a soluției adoptate, deoarece vinovăția acestora în cele imputate a fost stabilită cu certitudine de către instanța de fond prin cumulul de probe administrate și cercetate în ședința de judecată și temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea acestor probe nu s-au stabilit.Astfel, Colegiul penal lărgit, reieșind din toate circumstanțele stabilite în cauză, a considerat neîntemeiate argumentele recurenților referitor la ilegalitatea condamnării lui V.M., L.Ch., S.M., O.B., V.P., Ig.D., S.V., M.T., V.C., Iu.N., A.Dodon în săvîrșirea infracțiunilor imputate, inclusiv și a avocatului V.Țurcan în numele inculpatului Iu.Nazarenco privind reîncadrarea acțiunilor acestuia din prevederile art.189 în cele ale art.152 Cod penal.Instanța de recurs a mai notat, că nerecunoașterea vinovăției de către inculpați nu echivalează cu achitarea lor, de vreme ce în cursul judecării cauzei au fost administrate suficiente probe pertinente și concludente, care, în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, dovedesc cu certitudine vinovăția acestora în săvîrșirea infracțiunilor imputate.Instanța de recurs a subliniat, că argumentele recurenților, precum că L.Ch. și S.V. au fost puși sub învinuire pe episoadele părților vătămate L.P., S.M., M.M., N.S. și R.T. cu încălcarea prevederile art.63 Cod de procedură penală, după expirarea termenului prevăzut de legislație de 3 luni de zile, nu pot fi reținute din următoarele motive.Conform art.63 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală, bănuitul este persoana fizică față de care există anumite probe că a săvîrșit o infracțiune pînă la punerea ei sub învinuire și poate fi recunoscută în calitate de bănuit printr-un act procedural, inclusiv prin ordonanța de recunoaștere a persoanei în calitate de bănuit, iar în acest caz termenul de menținere în această calitate nu poate depăși mai mult de 3 luni de zile. Aliniatul (6) al acestei norme prevedea că încetarea de drept a calității de bănuit în legătură cu expirarea termenelor indicate în alin.(2), în cazul acumulării ulterioare a probelor suficiente, nu împiedică punerea persoanei sub învinuire pentru același fapt.Conform ordonanțelor de recunoaștere a persoanei în calitate de bănuit, S.V. a fost recunoscut în această calitate pe episodul părții vătămate M.M. la 21.02.2011, iar prin ordonanțele din 16.05.2011 și 27.05.2011 – în calitate de învinuit (f.d.39, 43, 236 v.5); pe episodul părții vătămate R.T. – în calitate de bănuit la 21.02.2011, iar prin ordonanțele din 16.05.2011 și 07.06.2011 – în calitate de învinuit (f.d.232 v.3, f.d.1, 73 v.4); L.Ch. pe episodul părții vătămate S.M. – în calitate de bănuit la 17.01.2011, iar prin ordonanța din 15.04.2011 – în calitate de învinuit (f.d.24, 27, 116 v.5); pe episodul părții vătămate M.M. – în calitate de bănuit la 17.01.2011, iar prin ordonanțele din 15.04.2011 și 27.05.2011 – în calitate de învinuit (f.d.179, 182 v.4); pe episodul părții vătămate N.S. – în calitate de bănuit la 17.01.2011, iar prin ordonanțele din 15.04.2011 și 07.06.2011 – în calitate de învinuit (f.d.88, 92 v.6); pe epizodul părții vătămate L.P. – în calitate de bănuit la 25.02.2010, iar prin ordonanța din 20.07.2010 – în calitate de învinuit (f.d.132, 163, 167 v.8A).În aceste împrejurări instanța de recurs a constatat, că în cauză nu au fost admise abateri de la legislația procesuală penală în vigoare la acel moment, din care motiv temeiurile invocate în recursul avocaților privind recunoașterea nulității actelorprocesuale efectuate în cadrul urmăririi penale și încetarea procesului penal în temeiul art.391 alin.(1) pct.5) Cod de procedură penală, sînt neîntemeiate. Colegiul penal a menționat, că potrivit prevederilor art.3 alin.(1) Cod de procedură penală, în desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul urmăririi penale sau al judecării cauzei în instanța judecătorească.Într-adevăr, prin Hotărîrea Curții Constituționale nr.26 din 23 noiembrie 2010, au fost declarate neconstituționale prevederile art.63 alin.(6) Cod de procedură penală, dar aceste prevederi, în conformitate cu norma procesuală penală sus-menționată, acționează numai pentru hotărîrile pronunțate după data intrării în vigoare a acestei legi și nu au efecte asupra hotărîrilor pronunțate pînă la această dată.Potrivit art.251 alin.(4) Cod de procedură penală, încălcarea orcărei alte prevederi legale care reglementează desfășurarea procesului penal, decît cele prevăzute în alin.(2) atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii – cînd partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale – cînd partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată – cînd partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale.Astfel, în cazul în care partea apărării a considerat că în cadrul urmăririi penale, au fost încălcate prevederile art.63 Cod de procedură penală, urma să conteste aceste încălcări în cursul efectuării acțiunii, sau la terminarea urmăririi penale cînd a luat cunoștință de materialele dosarului, în ordinea prevăzută de art.298-299/1, 313 Cod de procedură penală.Prin urmare, nu pot fi reținute argumentele apărării, precum că inculpaților li s-au înaintat învinuiri preventive (de serviciu), apoi învinuiri finale după expirarea termenului de 3 luni de zile, deoarece, reieșind din sensul legislației în vigoare, la momentul punerii sub învinuire, urmărirea penală nu era terminată, astfel că concluzia despre „suficiența probelor acumulate” nu poate fi apreciată ca variantă unică și finală, dat fiind că, în rezultatul urmăririi penale și audierii învinuitului, părților vătămate, martorilor pot surveni modificări în privința învinuirii înaintate, a unor semne calificative a acesteia.Instanța de recurs a mai relatat, că neîntemeiat este și argumentul apărării, precum că în cauză au fost încălcate prevederile art.18 Cod de procedură penală, pe motiv că ședința nu a fost publică, nefiind expusă motivarea încheierii privind examinarea cauzei în ședință închisă, deoarece potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, instanța de fond a pus în discuție demersul procurorului privind examinarea cauzei în ședință închisă și toți participanții la proces, inclusiv avocații și inculpații, au susținut demersul dat, solicitînd examinarea cauzei în ședință închisă, iar instanța a motivat și argumentat necesitatea examinării cauzei în ședință închisă prin încheierea din 01.09.2011 (f.d.52- 54 v.12).Temeiurile invocate de partea apărării, precum că înregistrările convorbirilor telefonice nu au fost autorizate de către judecătorul de instrucție și nu pot fi admise ca probe sînt nefondate deoarece, în cauză, înregistrările convorbirilor telefonice au fost autorizate prin încheierile judecătorilor de instrucție ale Judecătoriilor Buiucani și Centru, mun.Chișinău din 20.01.2010, 22.01.2010, 26.01.2010, 29.01.2010, 03.02.2010,11.02.2010, 01.03.2010, 09.03.2010, 29.03.2010, 30.03.2010, 27.04.2010, 24.05.2010,08.06.2010, 14.07.2010 (f.d.117, 120, 123, 126, 129, 132, 135 v.1; f.d.175, 177, 180,183, 186, 189, 192 v.1A; f.d.149, 200, 203, 207, 210, 213 v.2; f.d.16, 19, 22, 25, 28,68, 82, 86, 90, 100, 104, 108, 120, 129 v.3; f.d.3, 6, 9, 45, 49, 63, 57, 71, 81, 85, 89, 110 v.3A, 141 v.4, f.d.234 v.5) ș.a.Nu pot fi reținute nici argumentele apărării că CD-rile cu înregistrările convorbirilor telefonice urmează a fi excluse ca mijloc de probă, nefiind clară proveniența acestora, deoarece instanța de fond, cu referire la prevederile art.135 Cod de procedură penală, a dat o argumentare detaliată și motivată la acest capitol, corect concluzionînd că interceptarea comunicărilor (convorbirilor telefonice, prin radio, sau altor convorbiri cu utilizarea mijloacelor tehnice) se efectuează de către organul de urmărire penală cu autorizația judecătorului de instrucție, adică se autorizează doar interceptarea convorbirilor telefonice pentru a se permite ascultarea acestor comunicări, care este urmată ulterior de înregistrarea acestora conform art.136 Cod de procedură penală, acțiune ce nu necesită autorizare, iar ridicarea discurilor nu este o acțiune separată și nu poate fi efectuată în baza ordonanței de ridicare, deoarece obligația organului care efectuează interceptarea este transmiterea informației obținute organului care a dispus această acțiune procesual penală, fapt care a fost respectat în cauza dată, discurile fiind transmise organului de urmărire penală în baza scrisorilor de însoțire.Totodată, după cum rezultă din procesul-verbal al ședinței de judecată, instanța de fond, în scopul neadmiterii tergiversării examinării cauzei, cu acordul participanților la proces, inclusiv a avocaților și inculpaților, a audiat informația înregistrată pe discuri, care anterior pregătirii părții acuzării de ședințele de judecată a fost transcrisă în computator, iar toate discurile cu scrisorile de însoțire au fost examinate în instanța de judecată, partea apărării neavînd careva obiecții la această procedură. În același mod s- au examinat și descifrările convorbirilor telefonice, care sînt anexate la procesele- verbale de interceptare și înregistrare a comunicărilor și se conțin pe discurile examinate în care se conțin interceptările (f.d.112-120, 130-142, 150, 165 v.12).Colegiul penal a mai menționat, că argumentele recurenților, precum că înregistrările în cauză urmează a fi respinse, deoarece prin acestea nu se dovedește că vocile înregistrate le aparțin lor, iar în cauză nu s-a efectuat o careva expertiză tehnică în acest sens, nu pot fi reținute, or, conform art.24 alin.(2) și art.26 alin.(3) Cod de procedură penală, instanța de judecată nu este organ de urmărire penală și nici reprezentant al apărării, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii. Astfel, instanța de fond la judecarea cauzei nu era în drept din oficiu să-și asume atribuțiile apărării – de aducere în judecată a probelor de nevinovăție a inculpaților, sarcina prezentării unor astfel de probe revinindu-i părții apărării. Colegiul penal lărgit atestă că, în sensul art.314 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de fond a creat părții apărării și părții acuzării condiții egale și necesare pentru cercetarea multilaterală și în deplină măsură a circumstanțelor cauzei, însă careva demersuri privind numirea unei expertize tehnice a înregistrărilor date, în ședința de judecată nu a fost înaintat de partea apărării.Totodată, instanța de fond, referitor la negarea apartenenței vocii de către inculpați, corect a menționat că aceste afirmații sînt combătute prin alte circumstanțe, și anume coincidența emei-urilor telefoanelor puse la ascultare cu emei-urile telefoanelor ridicate de la inculpați și examinate în cadrul cercetării judecătorești; rostirea în repetate rînduri de către inculpați în cadrul discuțiilor telefonice interceptate a numelor, familiilor și poreclelor sale; coincidența poziției de localizare a emițătorului telefonic cu locul aflării inculpaților, cu locul rostit de către ei în cadrul convorbirilor avute;cunoașterea numerelor de telefoane și a persoanelor utilizatori ca rezultat a măsurii operative de investigație, culegerea informației, efectuate în vederea realizării sarcinilor prevăzute de art.2 din Legea nr.45 din 12.04.1994 cu privire la activitatea operativă de investigații.Astfel, instanța de fond corect a considerat neîntemeiate argumentele părții apărării la acest capitol, just concluzionînd că acțiunile organului de urmărire penală privind interceptarea, înregistrarea convorbirilor telefonice, stocarea informației pe discuri, întocmirea proceselor-verbale au fost efectuate legal, cu respectarea prevederilor art.135-137, 260 Cod de procedură penală și art.4, 41 din Legea cu privire la activitatea operativă de investigație, introduse prin modificările din 01.11.2008.Neîntemeiate sînt și motivele invocate de partea apărării, precum că la efectuarea percheziției au fost încălcate prevederile art.131 alin.(5) Cod de procedură penală, deoarece potrivit materialelor cauzei obiectele depistate și ridicate din celula în care se deținea inculpatul L.Ch. (pachete de țigări, pachete cu ceai, telefoane mobile, cartele telefonice, bani ș.a.) au fost sigilate în sacoșe de polietilenă, iar bancnota de 100 lei împachetată și șigelată într-un plic de hîrtie cu ștampila pentru pachete a DSO și plicuri, iar L.Ch. primind copia procesului-verbal de percheziție din 23.02.2010 contra semnătură, careva obiecții nu a înaintat (f.d.65-166 v.6). Nu a înaintat careva obiecții nici inculpatul S.M. asupra procesului-verbal de percheziție din 23.02.2010, în rezultatul căreia în salonul nr.6 în care acesta se deținea au fost depistate și ridicate telefoane mobile, cartele, încărcătoare, huse pentru telefon, șurubelnițe, cabluri, cuțite, bucăți din metal, bani ș.a. (f.d.51-56 v.6).Decizia instanței de recurs a fost atacată cu recursuri în anulare:-avocatul O. Chicu în numele lui M. Vl. care a invocat, că:-insatnața de recurs a examinat recursul potrivit prevederilor din secțiunea a II- a, paragraful 1 (art. 433-435 CPP) în loc de secțiunea a II-a, paragraful 2 (art. 437-450 CPP), Capitolul IV, Cod de procedură penală, iar acesta a lipsit Colegiul de a examina cauza sub aspectele de fapt și de drept;- a fost încălcat derptul persoanelor condamnate la un proces public;- a fost încălcat dreptul la apărare, exprimat prin aceea, că după modificarea învinuirii n-au fost cercetate probele corespunzătoare;- lipsesc probe, învinuirea n-a fost confirmată, hotărîrile se bazează pe presupuneri.Toate cele indicate constituie încălcarea dreptului lui M.Vl. la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 CEDO. Recurentul solicită achitarea lui M.Vl., motivînd prin existența viciului fundamental, care a afectat hotărîrile adoptate;- avocatul I.Vîzdoga în numele condamnatului Ch. L. în recursul în anulare invocă, că sentința în instanța de fond nu a fost publică, hotărîrea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și motivarea este expusă neclar, acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii, pedeapsa a fost aplicată contrar prevederilor legale, instanța de recurs si-a depășit atribuțiile la examinarea cauzei, manifestate prin faptul, că s-a expus asupra argumentelor apărării asupra cărora instanța de fond nu s-a expus. Recurentul mai invocă și faptul că toate acțiunile de urmărirepenală s-au efectuat cu încălcări de legislație de procedură penală și conduc la nulitatea tuturor actelor și acțiunilor efectuate. – Cele expuse constituie viciul fundamental, ce a afectat hotărîrile adoptate și conduc la desființarea lor cu achitarea lui Ch. L.; -avocatul V. Țurcan în numele condamnatului N.I. în recursul în anulare solicită casarea deciziei instanței de recurs cu remiterea dosarului în instanța de fond, motivînd că a fost încălcat dreptul ultimului la un proces echitabil. Aceasta s-a manifestat prin faptul, că instanța de recurs a analizat probele unilateral, dînd prioritate probelor învinuirii fără a ține cont de cele ale apărării, hotărîrea se bazează pe presupuneri, în acțiunile lui Nazarenco Iuri lipsesc semnele infracțiunii imputate;- condamnatul T.M.în recursul în anulare invocă la viciul fundamental ce a afectat hotărîrile precedente care constă în aceea, că examinarea probelor s-a făcut superficial, lipsesc probe ce ar demonstra vinovăția lui în comiterea infracțiunii imputate, iar declarațiile demascatoare ale martorului M. nu sunt suficiente;- condamnatul P.V.în recursul în anulare solicită reverificarea și reaprecierea probelor din dosar în favoarea lui, motivînd că lipsesc probe ce ar confirma învinuirea înaintată lui, că practic el nu putea să participle la careva infracțiuni.Examinînd materialele cauzei în raport cu argumentele recursurilor, Colegiul le apreciază ca inadmisibile, reieșind din următoarele.În primul rînd, argumentele formate de recurenți au fost anterior invocate în recursurile ordinare, iar instanța de recurs, examinîndu-le prin prisma prevederilor art. 453 CPP, în redacția Legii nr. 66 din 05.04.2012, în vigoare de la 27.10.2012, detaliat s- a expus asupra lor, argumentîndu-și corespunzător concluzia de respingere, ca fiind neîntemeiate.În al doilea rînd, pretinsele argumente ale recursurilor în anulare constituie opinii declarative ce dezvăluie dezacordul lor cu aprecierea instanțelor judiciare, expuse în sentință și decizie.Prin aceste opinii autorii recursurilor încearcă să aprecieze eronat concluziile instanțelor judiciare și le interpretează din punctul lor de vedere – poziție aleasă pentru apărarea și care este permisă de lege.Colegiul obsearvă, că formal recurenții au făcut trimitere la prevederile legale pentru recurs prevăzute de art. 453 alin. (1) CPP – prezența viciului fundamental care, chipurile, a afectat hotărîrile adoptate.Însă autorii recursurilor n-au argumentat esența acestui viciu fundamental, dacă el există, iar dezacordul recurenților cu aprecierea probelor nu prezintă viciu fundamental.În al treilea rînd, recursul în anulare poate fi declarat numai în condițiile legii.
Potrivit art.6 pct. 44) și 453 alin. (1) CPP, hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată. Viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărîrea pronunțată, se consideră încălcarea esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale.Însă, conform art. 453 alin. (2), 455 alin. (2) pct. 7) CPP, recursul în anulare este inadmisibil dacă nu se întemeiază pe motivele prevăzute în articolul 453 CPP, nu cuprinde menționarea acestor cazuri și argumentarea ilegalității hotărîrilor atacate.Totodată, în pofida acestor prevederi legale, în recursurile vizate nu sunt invocate circumstanțe concrete, considerate a fi un viciu fundamental, cu indicarea normelor legale care prevăd drepturile și libertățile pretinse a fi esențial încălcate, denumirea acestor drepturi și libertăți, esența încălcărilor respective raportate la normele procesual penale și la alte legi naționale, convenții și tratate internaționale, modul și măsura în care încălcările presupuse ar fi afectat hotărîrea atacată, omițîndu-se completamente argumentarea ilegalității hotărîrii contestate în acest sens și indicarea unor concrete erori de drept.Rezultă, că recursul în anulare nu întrunește condițiile de conținut prevăzute în normele de lege vizate, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursurile în anulare declarate cu circumstanțe în fapt și în drept, care le-ar justifica.Or, potrivit art. 24 alin. (2) CPP, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii.Conform art. 456 alin. (1), 432 alin. (2) pct. 1) CPP, instanța decide inadmisibilitatea recursului în anulare, dacă se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut.Conform art. 456, 431 alin. (2), 432 alin. (1), (2) pct. 1), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor în anulare declarate de avocații O.Chicu în numele condamnatului M.Vl., V. Țurcan în numele condamnatului N.I., I.Vîzdoga în numele condamnatului Ch. L. și de condamnații T.M. și P. V., împotriva sentinței Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2012 și deciziei Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 12 aprilie 2013 în cauza penală privindu-i pe M.Vl., N.I., Ch.L., T.M. și P.V., întrucît nu îndeplinesc cerințele de conținut prevăzute de art. 455 Cod de procedură penală.Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 30 ianuarie 2014, ora 9:30.
Președinte Andrei Harghel
Judecători Constantin Alerguș
Ion Arhiliuc
Ghenadie Nicolaev
Iurie Bejenaru
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Analiza Crimologica A Crimei Organizate (ID: 126244)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.