Analiza Costurilor DE Productie A Firmei Sc

ANALIZA CHELTUIELILOR DE PRODUCȚIE ALE ÎNTREPRINDERII

Zona cheltuielilor întreprinderii cuprinde o arie largă de fenomene economice legate în esență de consumul și utilizarea factorilor de producție: natura, munca și capitalul.

Aceasta trebuie să ocupe un loc deosebit în managementul intern întrucât de utilizarea și consumul factorilor de producție depinde în mare măsură capacitatea concurențială a întreprinderii, asigurarea unor premize de bază ale performanței economico-financiare.

Problemele analizei cheltuielilor întreprinderii sunt:

Analiza nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri totale;

Analiza nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare;

Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri;

Analiza cheltuielilor variabile (după caz, directe) la 1000 lei venituri din exploatare sau cifră de afaceri;

Analiza dinamică și structurală a nivelului cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din exploatare sau/și cifră de afaceri;

Analiza eficinței cheltuielilor cu personalul;

Analiza cheltuielilor materiale;

Analiza cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe;

ANALIZA NIVELULUI CHELTUIELILOR LA 1000 LEI VENITURI TOTALE

Desfășurarea activității unui agent economic necesită consumuri de resurse umane, materiale și finaciare. După natura lor, după care se realizează și gruparea în contul „Profit și pierderi”, cheltuielile și veniturile întreprinderii se grupează astfel: cheltuieli și venituri de exploatare, financiare și excepționale.

Cheltuielile de exploatare cuprind: consumuri de materii prime, materiale auxiliare, piese de schimb, obiecte de inventar consumate sau uzate, costul de achiziție al materialelor, costul mărfurilor vândute, cheltuieli de lucrări și servicii executate de terți, cheltuieli de impozite, taxe și vărsămintele asimilate (exclusiv TVA și impozit pe profit), cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu amortizările și provizoanele aferente ciclului de exploatare care cuprinde activitatatea de producție și activitatea comercială, dacă întreprinderea cumpără și revinde mărfuri.

Cheltuielile financiare includ: dobânzile curente aferente împrumuturilor primite; pierderile din vânzarea valorilor mobiliare de plasament, diferențele nefavorabile de curs valutar din operațiunile curente și disponibilitățile în devize; sconturile acordate clienților etc.

Cheltuielile excepționale sunt formate din alte cheltuieli care nu sunt legate de activitatea curentă a întreprinderii. În această categorie de cheltuieli se reflectă operațiuni legate de capital (cedarea de active) și operațiuni de gestiune (amenzi, penalități, lipsuri de inventar, donații, subvenții acordate, pierderi de debitori insolvabili etc.).

Corespunzător acestor categorii de cheltuieli și venituri totale ale întreprinderii se grupează în venituri din exploatare, venituri financiare și venituri excepționale.

Veniturile de exploatare cuprind: veniturile din vânzarea produselor, lucrări executate, serviciilor prestate și mărfurilor; veniturile din producția stocată; veniturile din producția de imobilizări (active fixe); alte venituri de exploatare.

Veniturile financiare includ: dobânzile încasate, veniturile din titluri de plasament, diferențele favorabile de curs valutar, veniturile din participații, veniturile din sconturile obținute etc.

Veniturile excepționale grupează acele venituri care nu sunt legate de activitățile curente întreprinderii. Aceste venituri se referă la operațiunile de capital (venituri din cedarea activelor etc.) și operațiuni de gestiune (despăgubiri și penalități încasate, donații primite etc.)

Dacă se face corelația între cheltuieli și venituri se constată că sunt cheltuieli care generează venituri și cheltuieli care nu generează venituri. Astfel, cheltuielile de exploatare se corelează direct cu veniturile din exploatare, în timp ce cheltuielile financiare nu au ca rezultat obținerea de venituri financiare. Unele cheltuieli finaciare, cum sunt cele cu dobânzile plătite pentru creditele primite, pot fi corelate cu venituri din exploatare. În ce privește cheltuielile excepționale, unele pot fi corelate cu venituri excepționale, ca de exemplu cele aferante cedării activelor, iar altele nu se corelează direct cu veniturile excepționale.

Analiza cheltuielilor aferente veniturilor are rolul de a evidenția evoluția acestora, factorii care influențează nivelul lor, precum și identificarea rezervelor care pot fi puse în valoare pentru reducerea lor sau menținerea în limitele de eficiență care concură la performanța economico-financiară a întreprinderii.

Pentru mărirea evoluției cheltuielilor aferente veniturilor se utilizează indicatorul „rata de eficiență a cheltuielilor totale (cheltuieli la 1000 lei venituri)”.

Modelul de calcul și analiză a indicatorului menționat este următorul:

R == , C=

unde: ch=suma cheltuielilor pe cele trei grupări (exploatare, finaciare, excepționale);

v=suma veniturilor pe grupări similare cheltuielilor;

g=structura veniturilor;

C=rata de eficiență a cheltuielilor pe grupări

Se menționează că, ținând seama de modul de calcul al ratei, respectiv raportul efort/efect, nivelul descrescând al ei relevă creșterea eficienței cheltuielilor.

Pentru exemplificare se folosesc datele din tabelul 1.1.

Tabelul 1.1.

Tabelul 1.2.

Pentru a face mai ușor înțeleasă concordanța dintre rata de eficiență a cheltuielilor se poate recomanda ca model al ei raportul invers, respectiv sau

unde: g=structura cheltuielilor pe categorii

r=rata eficienței cheltuielilor pe categorii, adică

unde: V=venituri pe categorii

Ch=cheltuieli pe categorii

În aceste condiții modificarea ratei de eficiență a cheltuielilor s-ar explica prin:

influența structurii cheltuielilor totale:

–

influența ratelor de eficiență pe categorii de cheltuieli:

–

Aceasta ar însemna că eficiența cheltuielilor o evidențiază însăși creșterea ratei medii.

În procesul de analiză este necesară precizarea unor aspecte legate de acțiunea cheltuielilor la 1000 lei venituri pe categorii ale acestora și anume:

– cheltuielile la 1000 lei venituri din exploatare exercită influența cea mai mare asupra indicatorului rata de eficiență a cheltuielilor totale, deoarece veniturile din exploatare dețin ponderea cea mai mare în totalul veniturilor, rezultând că orice modificare a nivelului lor se va reflecta în același sens și aproximativ cu aceiași intensitate în indicatorul analizat. Rata de eficiență a cheltuielilor de exploatare este influențată de factori specifici, care sunt factori indirecți ai ratei de eficiență a cheltuielilor totale (ex: structura veniturilor din exploatare, nivelul cheltuielilor la 1000 lei venituri pe componente ale lor etc.), ceea ce impune efectuarea unei analize distincte a acestui indicator.

Din analiza datelor rezultă că în perioada curentă (P) s-a prevăzut o reducere a nivelului ratei de eficiență a cheltuielilor totale cu 204,48 lei la 1000 lei venituri totale față de nivelul înregistrat în perioada precedentă (P) printr-o creștere mai rapidă a veniturilor față de cea a cheltuielilor. Totodată, în perioada curentă nivelul efectiv al ratei de eficiență a cheltuielilor total a fost mai mic cu 194,17 lei față de cel înregistrat în perioada precedentă situație determinată în cea mai mare parte de diminuarea nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare și a nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri financiare.

Față de prevederi (buget), în perioada curentă, se înregistrează o depășire cu 10,31 lei, situație care se va reflecta negativ în profitul brut (rezultatul exercițiului înainte de impozitare), profitul net și alți indicatori ce relevă performanța economico-financiară a întreprinderii.

Pentru a explica modificarea nivelului ratei de eficiență a cheltuielilor totale se impune efectuarea unei analize de tip factorial.

Pornind de la modelul de analiză:

R=

unde: c=cheltuieli la 1000 venituri pe categorii

lei

Micșorarea față de (P) cu 194,17 lei a ratei de eficiență a cheltuielilor se explică prin:

Influența modificării structurii veniturilor:

– sau

R-R=1488,78-1042,60=446,18 lei

R==lei

Influența modificării cheltuielilor la 1000 lei vânzări pe categorii:

– = 848,43-1488,78= -640,35 lei

cheltuieli la 1000 lei venituri financiare au înregistrat o evoluție diferită în cele două perioade analizate. În perioada precedentă se înregistrează un nivel mai mare decât 1000 întreprinderea înregistrând pierderi din operațiuni financiare. În perioada curentă nivelul este mai mic decât 1000, deci s-a obținut un profit financiar. Menționăm că se pot înregistra valori scăzute ale indicatorului cheltuieli la 1000 lei venituri financiare în cazul întreprinderilor cu o bună situație financiară, la care ponderea creditelor în finanțarea mijloacelor economice este mică, realizându-se venituri financiare din dobânzi încasate pentru disponibilități bănești. Un nivel ridicat al cheltuielilor la 1000 lei venituri financiare se poate înregistra în cazul întreprinderilor cu un grad mare de îndatorare, aflate în dificultate din punct de vedere financiar și care nu dispun de un portofoliu important de imobilizări financiare;

cheltuieli la 1000 lei venituri excepționale au fost 0.

Efectul modificării nivelului ratei de eficiență a cheltuielilor totale este redat cu ajutorul formulei:

lei

Deci micșorarea cu 194,17 lei a nivelului din P al ratei de eficiență a cheltuielilor totale determină scăderea sumei rezultatului exercițiului înainte de impozitare (profitul brut) cu 351719,14 mii lei.

În general, reducerea nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri totale trebuie să aibă la bază măsuri privind:

realizarea produselor, serviciilor prestate și lucrătorilor executate cu respectarea criteriului eficienței economice respectiv prețurile de vânzare și tarifele precticate să acopere costurile și să permită obținerea unui profit care să fie stimulativ pentru acționari;

adoptarea acelei structuri de finanțare a mijloacelor economice care să permită realizarea obiectivelor.

ANALIZA NIVELULUI CHELTUIELILOR LA 1000 LEI VENITURI DIN EXPLOATARE

În totalul cheltuielilor întreprinderii, cele de exploatare dețin ponderea cea mai mare, ceea ce impune o analiză aprofundată a lor. Cheltuielile de exploatare sunt aferente ciclului de exploatare care cuprinde ansamblul următoarelor operațiuni: cumpărarea de materii prime și materiale, stocarea lor, procesul de producție, stocarea semifabricatelor, produselor finite și vânzarea lor, precum și achiziționarea de mărfuri și vânzarea lor, dacă este cazul.

Pentru dimensionarea și urmărirea evoluției cheltuielilor de exploatare se folosește indicatorul „rata de eficiență a cheltuielilor de exploatare (cheltuieli la 1000 lei venituri din exploatare) ”. Acest indicator are în vedere cheltuielile aferente activității de exploatare totale a exercițiului financiar inclusiv costul mărfurilor.

Modelul indicatorului rata de eficiență a cheltuielilor de exploatare este următorul:

R= unde c=

sau

sau respectiv

unde: g=reprezintă structura veniturilor din exploatare;

c=reprezintă rata de eficiență a cheltuielilor de tipuri de venituri din exploatare;

ch=cheltuielile aferente activităților care compun ciclul „exploatare”;

v=venituri pe feluri de activități componente ale ciclului „exploatare”;

g=structura cheltuielilor pentru exploatare;

r=rata de eficiență a cheltuielilor de exploatare.

Pentru formarea unei imagine de ansamblu asupra ratei de eficiență a cheltuielilor de exploatare este necesară cercetarea evoluției ei față de perioada precedentă (sau mai multe perioade), precum și fața de nivelul prevăzut în perioada curentă, atât pe total cât și pe elemente de cheltuieli reflectate în contul „Profit și pierderi”.

ANALIZA CHELTUIELILOR LA 1000 LEI CIFRĂ DE AFACERI

Ca principală parte componentă a cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatarein exploatare, nivelul cheltuielilor la 1000 lei venituri pe componente ale lor etc.), ceea ce impune efectuarea unei analize distincte a acestui indicator.

Din analiza datelor rezultă că în perioada curentă (P) s-a prevăzut o reducere a nivelului ratei de eficiență a cheltuielilor totale cu 204,48 lei la 1000 lei venituri totale față de nivelul înregistrat în perioada precedentă (P) printr-o creștere mai rapidă a veniturilor față de cea a cheltuielilor. Totodată, în perioada curentă nivelul efectiv al ratei de eficiență a cheltuielilor total a fost mai mic cu 194,17 lei față de cel înregistrat în perioada precedentă situație determinată în cea mai mare parte de diminuarea nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare și a nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri financiare.

Față de prevederi (buget), în perioada curentă, se înregistrează o depășire cu 10,31 lei, situație care se va reflecta negativ în profitul brut (rezultatul exercițiului înainte de impozitare), profitul net și alți indicatori ce relevă performanța economico-financiară a întreprinderii.

Pentru a explica modificarea nivelului ratei de eficiență a cheltuielilor totale se impune efectuarea unei analize de tip factorial.

Pornind de la modelul de analiză:

R=

unde: c=cheltuieli la 1000 venituri pe categorii

lei

Micșorarea față de (P) cu 194,17 lei a ratei de eficiență a cheltuielilor se explică prin:

Influența modificării structurii veniturilor:

– sau

R-R=1488,78-1042,60=446,18 lei

R==lei

Influența modificării cheltuielilor la 1000 lei vânzări pe categorii:

– = 848,43-1488,78= -640,35 lei

cheltuieli la 1000 lei venituri financiare au înregistrat o evoluție diferită în cele două perioade analizate. În perioada precedentă se înregistrează un nivel mai mare decât 1000 întreprinderea înregistrând pierderi din operațiuni financiare. În perioada curentă nivelul este mai mic decât 1000, deci s-a obținut un profit financiar. Menționăm că se pot înregistra valori scăzute ale indicatorului cheltuieli la 1000 lei venituri financiare în cazul întreprinderilor cu o bună situație financiară, la care ponderea creditelor în finanțarea mijloacelor economice este mică, realizându-se venituri financiare din dobânzi încasate pentru disponibilități bănești. Un nivel ridicat al cheltuielilor la 1000 lei venituri financiare se poate înregistra în cazul întreprinderilor cu un grad mare de îndatorare, aflate în dificultate din punct de vedere financiar și care nu dispun de un portofoliu important de imobilizări financiare;

cheltuieli la 1000 lei venituri excepționale au fost 0.

Efectul modificării nivelului ratei de eficiență a cheltuielilor totale este redat cu ajutorul formulei:

lei

Deci micșorarea cu 194,17 lei a nivelului din P al ratei de eficiență a cheltuielilor totale determină scăderea sumei rezultatului exercițiului înainte de impozitare (profitul brut) cu 351719,14 mii lei.

În general, reducerea nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri totale trebuie să aibă la bază măsuri privind:

realizarea produselor, serviciilor prestate și lucrătorilor executate cu respectarea criteriului eficienței economice respectiv prețurile de vânzare și tarifele precticate să acopere costurile și să permită obținerea unui profit care să fie stimulativ pentru acționari;

adoptarea acelei structuri de finanțare a mijloacelor economice care să permită realizarea obiectivelor.

ANALIZA NIVELULUI CHELTUIELILOR LA 1000 LEI VENITURI DIN EXPLOATARE

În totalul cheltuielilor întreprinderii, cele de exploatare dețin ponderea cea mai mare, ceea ce impune o analiză aprofundată a lor. Cheltuielile de exploatare sunt aferente ciclului de exploatare care cuprinde ansamblul următoarelor operațiuni: cumpărarea de materii prime și materiale, stocarea lor, procesul de producție, stocarea semifabricatelor, produselor finite și vânzarea lor, precum și achiziționarea de mărfuri și vânzarea lor, dacă este cazul.

Pentru dimensionarea și urmărirea evoluției cheltuielilor de exploatare se folosește indicatorul „rata de eficiență a cheltuielilor de exploatare (cheltuieli la 1000 lei venituri din exploatare) ”. Acest indicator are în vedere cheltuielile aferente activității de exploatare totale a exercițiului financiar inclusiv costul mărfurilor.

Modelul indicatorului rata de eficiență a cheltuielilor de exploatare este următorul:

R= unde c=

sau

sau respectiv

unde: g=reprezintă structura veniturilor din exploatare;

c=reprezintă rata de eficiență a cheltuielilor de tipuri de venituri din exploatare;

ch=cheltuielile aferente activităților care compun ciclul „exploatare”;

v=venituri pe feluri de activități componente ale ciclului „exploatare”;

g=structura cheltuielilor pentru exploatare;

r=rata de eficiență a cheltuielilor de exploatare.

Pentru formarea unei imagine de ansamblu asupra ratei de eficiență a cheltuielilor de exploatare este necesară cercetarea evoluției ei față de perioada precedentă (sau mai multe perioade), precum și fața de nivelul prevăzut în perioada curentă, atât pe total cât și pe elemente de cheltuieli reflectate în contul „Profit și pierderi”.

ANALIZA CHELTUIELILOR LA 1000 LEI CIFRĂ DE AFACERI

Ca principală parte componentă a cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare, cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri implică analiza următoarelor probleme:

Analiza dinamicii și structurii cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri

Analiza de tip factorial a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri și a reflectării lor în principalii indicatori ai performanței înterprinderii

ANALIZA DINAMICII ȘI STRUCTURII CHELTUIELILOR LA 1000 LEI CIFRĂ DE AFACERI

Ca orice fenomen economic și cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri se apreciază mai întâi din punct de vedere al dinamicii care intră sub incidența ansamblului de factori a căror acțiune o sintetizează.

De exemplu, pot interveni factori care să conducă în perioada de gestiune la o anumită creștere a nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri și care să reflecte o stare normală. Așa de exemplu poate avea loc o schimbare sensibilă a structurii producției determinată însă de cerere. Într-o asemenea ipoteză este vorba de creșterea ponderii unor produse cu niveluri ale cheltuielilor la 1000 lei în perioada de referință mai mari decât nivelul mediu al acesteia.

O evoluție concretizată într-o reducere relativ evidentă a cheltuielilor la 1000 lei poate fi rezultatul inflației.

De aceea, la nivelul efectiv din P care intră în comparație cu cel de referință (de regulă P) ar trebui să fie stabilit pe baza relației:

C= sau C=

unde: qv=producția vândută pe produse;

p=prețul mediu de vânzare pe produse;

c=costul pe produse;

IP=indicele prețurilor.

Aprofundarea structurală are menirea de a remarca ponderea cheltuielilor componente, modificările structurale și contribuția fiecărei cheltuieli la micșorarea sau creșterea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri.

Chiar și numai în temeiul principiului „excepție” se pun în planul aprofundării acele cheltuieli care se abat de la tendința generalizatoare prin nivelul mediu al cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri.

1.3.2. ANALIZA DE TIP FACTORIAL A CHELTUIELILOR LA 1000 LEI CIFRĂ DE AFACERI ȘI A REFLECTĂRII LOR ÎN PRINCIPALII INDICATORI AI PERFORMANȚEI ÎNTREPRINDERII

ANALIZA DE TIP FACTORIAL A CHELTUIELILOR LA 1000 LEI CIFRĂ DE AFACERI

Factorii care influențează nivelul cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri sunt:

Modificarea structurii cifrei de afaceri (producției vândute).

Modificarea prețurilor de vânzare pe produse din care:

Modificarea inflației;

Modificarea prețurilor de vânzare pe produse, exclusiv efectul inflacției;

Modificarea costurilor pe produse din care:

Modificarea consumurilor fizice de resurse pe produse;

Modificarea prețurilor de cumpărare-imputare (includere în costuri) pe unitatea de resursă consumată.

În vederea exemplificării metodologiei de analiză factorială se folosesc următoarele date (efectiv din P comparativ cu P).

Tabelul 1.3.

– mii lei –

Față de P, s-a realizat o creștere a nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 10 lei, respectiv 950-926=24 lei.

Această modificare a nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri se explică prin influențele:

Influența modificării structurii cifrei de afaceri:

– =

=lei

Influența modificării prețurilor de vânzare pe produse (ca prețuri medii):

– =

=lei

Influența inflației:

– =

=lei

Influența prețurilor de vânzare exclusiv efectul inflației:

– =

= lei

Influența modificării costurilor pe produse:

– =

= lei

Influența consumurilor fizice de resurse consumate pe produse:

– =

=lei

Influența prețurilor de cumpărare-imputare (includere în costuri) pe unitate de resursă consumată:

– =

=lei

În exemplul dat se înregistrează o creștere a nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 10 lei față de nivelul anului precedent, fapt care se apreciază pozitiv, deoarece determină creșterea sumei profitului aferent cifrei de afaceri, a rezultatului exploatării și a indicatorilor de eficiență construiți pe baza lor. Cei trei factori direcți au avut influențe diferite ca sens și mărime și evident cauze proprii.

Structura cifrei de afaceri determină scăderea nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 24,62 lei, ca urmare a creșterii ponderii produselor cu un nivel în P mai mare al cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri decât cel mediu al aceleiași perioade. Influența modificării structurii cifrei de afaceri se apreciază ca justificată, indiferent de sensul acțiunii ei, dacă este determinată de cerere, iar obligațiile contractuale au fost onorate față de toți clinții întreprinderii (deci nu este rezultatul unor disfuncționalități în activitatea înterprinderii).

Prețurile de vânzare (exclusiv TVA) au determinat o reducere a nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 402,24 lei, ca urmare a creșterii lor față de nivelul anului precedent. Modificarea prețurilor poate avea loc în condiții dependente sau independente de activitatea firmei, fapt ce determină atât semnificația inflației, cât și măsurile care se impun (ca exemplu, îmbunătățirea calității produselor, raport cerere-ofertă, cursul de schimb, poziția pe piață a firmei etc.).

Evident, se are în vedere mai întâi, eliminarea efectului infalției care în cadrul dat reprezintă circa 80% din influența prețurilor.

Costurile complete unitare, ca ultim factor de influență, au crescut la majoritatea produselor față de nivelul din P, deteminând o mărime a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 391,34 lei. Este importantă aprofundarea influențelor lor pentru a se stabili contribuția modificării consumului fizic de resurse (materiale și umane) și a prețurilor de aprovizionare, respectiv tarifului pe unitatea fizică de resursă umană consumată. Ori, în situația analizată consumurile fizice de resurse au condus la o micșorare a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 6,61 lei, ceea ce se apreciază pozitiv cu condiția ca micșorarea lor să nu afecteze calitatea produselor.

Prețurile de cumpărae-impunere intrî sub incidența infației. Unele posibilități de reducere (într-o anumită măsură) privesc procesul de aprovizionare-stocare.

Analiza în detaliu a costurilor pe produse prezintă deosebită importanță în conducerea firmei, în special politici de prețuri.

ANALIZA REFLECTĂRII MODIFICĂRII CHELTUIELILOR LA 1000 LEI CIFRĂ DE AFACERI ÎN PRINCIPALII INDICATORI AI PERFORMANȚEI ÎNTREPRINDERII

Modificarea nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri se reflectă în următorii indicatori economico-financiari ai întreprinderii:

suma profitului aferent cifrei de afaceri

din care datorită:

1. Modificării structurii cifrei de afaceri:

unde

2. Modificării prețurilor de vânzare (exclusiv TVA):

unde

3. Modificării costurilor unitare:

eficiența activelor de exploatare:

eficiența utilizării mijloacelor fixe:

unde: = valoarea medie a mijloacelor fixe

eficiența activelor circulante de exploatare

eficiența utilizării capitalurilor

unde: K reprezintă capitalul (care poate fi: propriu, permanent, sociale);

eficiența muncii caracterizată pe baza profitului pe un salariat

capacitatea de autofinanțare și remunerare a capitalurilor prin premisa ei – profitul.

ANALIZA CHELTUIELILOR VARIABILE (DUPĂ CAZ, DIRECTE) LA 1000 LEI VENITURI DIN EXPLOATARE SAU CIFRĂ DE AFACERI

În cazul în care se are în vedere utilizarea funcției costurilor pe termen scurt, ceea ce înseamnă că în condițiile date (relativ consatante) ale structurii și echipăamentelui întreprinderii se realizează un volum al producției mai mare sau mai mic, costurile variabile au un comportament strict sau non strict proporțional.

Aceasta înseamnă în prima ipostază exprimarea sub forma funcției (Cv=aQ, iar cea de a doua Cv=f(Q).

Grafic, reprezentarea celor două funcții se prezintă astfel:

Costuri

Cv=aQ Q

Fig. 1.1.

unde: a=costuri variabile pe produs

Costuri

Cv=f(Q) Q

Fig. 1.2.

Printre motivările utilizării în analiza costurilor a funcției celor variabile se invocă:

elaborarea politicii producției (se are în vedere volumul optimal);

elaborarea de previziuni și bugete ale costurilor;

elaborarea politicii vânzărilor (condițiile vânzării, decizia renunțării la un anumit produs, determinarea produselor mai rentabile care contribuie mai mult la acoperirea cheltuielilor comune);

determinarea pragului rentabilității.

Ca rezerve se menționează:

dificultăți ale infrastructurii pe termen scurt și lung;

imprecizia variabilității;

impactul sistemului de salarizare asupra celor două grupuri ale cheltuielilor (variabile și fixe).

În analiza costurilor variabile (parțiale sau operaționale) se au în vedere problemele:

Analiza dinamicii și structurii costurilor variabile pe baza nivelului la 1000 lei venituri din exploatare și respectiv cifra de afaceri;

Analiza de tip factorial a nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri;

1.4.1. ANALIZA DINAMICII ȘI STRUCTURII COSTURILOR VARIABILE PE BAZA NIVELULUI LA 1000 LEI VENITURI DIN EXPLOATARE ȘI RESPECTIV CIFRA DE AFACERI

În orice analiză a cheltuielilor, în cazul dat variabile, se pornește de la relevarea dinamicii nivelului pe total și mai multe momente.

Dinamica cheltuielilor variabile la 1000 lei venituri din exploatare sau cifră de afaceri pune în evidență fenomenul, tendința lui și prefigurează implicațiile economico-financiare. Numai analiza factorial-cauzală decodifică astfel tendințe reliefând mobilurile lor.

Așa cum rezultă definirea problemei și în cazul cheltuielilor variabile nivelul lor se examinează structural cu remarcarea contribuției fiecărei cheltuieli la abaterea generală (în felul acesta se facilitează operarea în analiza de aprofundare cu principiul excepției).

ANALIZA DE TIP FACTORIAL A NIVELULUI CHELTUIELILOR LA 1000 LEI VENITURI DIN EXPLOATARE ȘI RESPECTIV CIFRĂ DE AFACERI

Analiza de tip factorial a costurilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri are la bază modelele:

a)

b)

unde: qv= volumul vândut al produselor “i”;

cv=costul variabil pe produsul “i”;

p=prețul mediu de vânzare (exclusiv TVA) pe produsul “i”;

g=ponderea produsului “i” în cifra de afaceri stabilită pe baza prețului de vânzare (exclusiv TVA).

Pentru operare cu sistemul factorial costruit pe baza modelului „a” servesc datele:

Situația costurilor variabile aferente cifrei de afaceri în P în comparație cu P

Tabelul 1.3.

– mii lei –

Sistemul factorial al explicării abaterii cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri prezentat sub formă de schemă este:

Aplicat la baza de date de mai înainte înseamnă că modificarea cheltuielilor variabile la 1000 le cifră de afaceri de 32 lei se explică factroial astfel:

Influența structurii producției vândute:

– =

=lei

Influența prețurilor de vânzare pe produse (ca prețuri medii):

– =

=lei

din care:

2.1. Influența inflației:

– =

=lei

Influența prețurilor de vânzare pe produse exclusiv efectul inflației:

– =

= lei

Influența costurilor variabile pe produse:

– =

= lei

Influența consumurilor fizice de resurse pe produse:

– =

=lei

Influența prețurilor de cumpărare-imputare pe unitatea de resursă consumată:

– =

=lei

Descompunerea pe factori a abaterii nivelului cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri (rata de eficință a acestora) degajă ca elemente ale analizei următoarele:

influența structurii cifrei de afaceri (producție vândută) în sensul creșterii nivelului cheltuielilor variabile la 1000 lei se explică prin creșterea ponderii unor produse cu nivele ale cheltuielilor la 1000 lei potrivit bazei de comparație (în cazul dat P) mai mari decât cel mediu al aceleiașă baze.

Deci Cv>

Indiferent de sens fenomenul este normal în măsura în care schimbările de structură sunt determinate de cerere și nu de disfuncționalități în activitatea agentului economic (asigurarea cu factori necesari producției și distribuției și utilizarea eficientă a acestora).

Acțiunea prețurilor are sens de diminuare a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri (micșorare) și se apreciază pozitiv dacă mobilul creșterii îl constituie calitatea produselor sau dacă în acest avantaj se reflectă eficiența funsției comerciale în general, acțiunii comerciale în special și nu eventual profit de monopol cu manifestarea de maker price (făcător de preț).

Așa cum se remarcă însă influența modificărilor prețurilor conduce la creșterea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 281,25 lei, din care cca 20% reprezintă efectul inflației, iar 80% influența prețurilor pe produse determinată de cauze de natura celor menționate mai inainte.

Desigur, trebuie ținut seama că el nu operează în cazul tuturor produselor. Costurile pe produse au determinat o creștere a cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri cu 454,07 lei.

În nivelul costurilor variabile pe produse se reflectă pe de o parte consumurile fizice de resurse, pe de altă parte prețurile de cumpărare pe unitate de resursă. Primul factor este rezultatul politicii firmei în special tehnologice, iar cel de-al doilea, deși intră sub incidența pieții, oglindește și acțiunea managerului, funcției comerciale (în cadrul acesteia studiul pieței resurselor).

ANALIZA DINAMICĂ ȘI STRUCTURALĂ A NIVELULUI CHELTUIELILOR FIXE LA 1000 LEI VENITURI DIN EXPLOATARE SAU/ȘI CIFRĂ DE AFACERI

Ca și în cazul cheltuielilor variabile, eficiența celor fixe se apreciază pe baza nivelului lor la 1000 lei venituri din exploatare și cifră de afaceri (în situația dată, producție vândută).

Modelul și calcul și analiză:

C= corespunzător

Ca dinamică în limita unui prag al volumului activității, cerința eficienței este ca:

I>I respectiv I<I

unde: I=indicele veniturilor din exploatare;

I= indicele sumei cheltuielilor fixe;

I= indicele cifrei de faceri;

I= indicele sumei cheltuielilor fixe aferente cifrei de afaceri

Structural, nivelul cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din exploatare și respectiv cifră de afaceri poate fi analizat în două optici, și anume:

a structurii și contribuției cheltuielilor fixe specifice la formarea și, totodată, abaterea nivelului total al acestora;

a structurii și contribuției centrelor de responsabilitate ce angajează cheltuieli fixe (centre ce angajează cheltuieli fixe (cum ar fi cheltuieli privind cercetarea-dezvoltarea, activitățile comerciale, conducerea tehnică, administrația, conducerea personalului, informatica, amortismentele ș.a.)).

1.5.1. ANALIZA DE TIP FACTORIAL CHELTUIELILOR FIXE (LA NIVELUL SINTETIC AL EFICIENȚEI ACESTORA) ȘI A REFLECTĂRII LOR ÎN PRINCIPALII INDICATORI AI PERFORMANȚEI

ÎNTREPRINDERII

Pe baza modelelor de calcul și analiză prezentate mai înainte se procedează la analiza de tip factorial a abaterii cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din exploatare sau cifră de afaceri.

În cazul dat se exemplifică analiza de tip factorial a nivelului cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de faceri în care scop se folosesc datele:

Un sistem factorial pentru explicarea abaterii cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de faceri poate fi următorul:

Top of Form

Bottom of Form

Fig. 1.4.

Valorificând datele din tabel, însemnă că, după sistemul factorial prezentat, modificarea cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri de 5,98 se explică astfel:

Influența valorii cifrei de afaceri:

din care:

Influența timpului total de muncă (volumului de muncă)

Influența cifrei de afaceri medii orare

din care:

1.2.1. Influența structurii cifrei de afaceri (prod. vând.)

1.2.2. Influența cifrei de afaceri pe unitatea de timp pe produse

din care:

1.2.2.1. Influența inflației

1.2.2.2. Influența cifrei de afaceri pe unitatea de timp pe produse exclusiv efectul inflației

2. Influența sumei cheltuielilor fixe

Suma cheltuielilor fixe se aprofundează pe cheltuieli și eventual centre de responsabilitate.

Esențial în tot mecanismul de explicitare a abaterii nivelului cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri este că creșterea cifrei de afaceri, ca urmare, în primul rând, a volumului fizic al bunurilor și serviciilor vândute datorită volumului de muncă, precum și productivitatea ei, constituie calea de bază a mărimii eficienței cheltuielilor fixe și implicit a contribuției lor la masa profitului și corespunzator la rata profitabilității.

Faptul că însăși suma cheltuielilor fixe a crescut în P poate avea drept cauză:

schimbări în sistemul de salarizare (creșterea ponderii salarizării în regie);

creșterea acestor salarii determinată de creșterea inflației;

schimbări în sistemul de amotizare (operarea în mai mare măsură cu amortizarea degresivă;

creșterea consumului și prețurilor altor factori generatori de cheltuieli fixe (complexitatea factorilor de gestiune a activității).

ANALIZA EFICIENȚEI CHELTUIELILOR CU PERSONALUL

În accepțiunea de cheltuieli cu personalul se au în vedere toate cheltuielile firmei privind remunerarea ca factor al producției și contribuția pentru asigurări și protecție socială.

Pentru analiza acestei categorii de cheltuieli se rețin două probleme esențiale, și anume:

1.6.1. ANALIZA EFICIENȚEI CHELTUIELILOR SALARIALE

În acest se analizează cheltuielile cu personalul în sensul de salarii personal și asigurări și protecție socială.

O atenție aparte se va acorda salariilor de bază în care se reflectă calitatea factorului uman (calificarea) și diferitele forme de adaosuri.

Ca și în cazul altor cheltuieli examinate mai înainte, și eficiența cheltuielilor salariale totale sau parțiale se pune în evidență prin indicatori, cum ar fi:

cheltuieli salariale la 1000 lei venituri din exploatare;

cheltuieli salariale la 1000 lei cifră de afaceri;

cheltuieli salariale la 1000 lei valoare adăugată.

Pentru toate cele 3 situații în analiză se pot folosi atât modele de corelație, cât și modele multiplicative.

Pentru cheltuielile salariale la 1000 lei venituri din exploatare se pot folosi modelele:

respectiv

sau circumscrise la salarii personal:

unde: Cs=cheltuieli salariale (cu personalul);

=numărul mediu al salariaților;

Fs=fondul de salarii.

Pentru cheltuielile salariale la 1000 lei cifră de afaceri (producție vândută dacă nu intervin cumpărări-revânzări de mărfuri) se au în vedere modelele:

, respectiv

sau

, respectiv

unde: CA=cifra de afaceri.

Pentru cea de-a treia modalitate, respectiv cheltuielile salariale la 1000 lei valoare adăugată se folosesc modelele:

, respectiv

sau

, corespunzător

Ca bază de date în vederea exemplificării se admite:

Tabelul 1.5.

Pe baza minibateriei de indicatori ai eficienței cheltuielilor salariale în general, se confirmă eficiența acestora în sensul reducerii nivelului lor la 1000 lei venituri din exploatare, cifră de afaceri și valoare adăugată în P față de P.

Aceasta însemnă în primul rând operarea corelațiilor:

a)

b)

c)

Cu excepția ultimei, la celelate se pune problema ca în dinamica veniturilor și corespunzător cifrei de afaceri să se reflecte în principal volumul fizic al producției și serviciilor, precum și calitatea acestora. În cazul ultimei se pune problema reflectării reducerii consumurilor fizice de resurse materiale cu restricția ca acesta să nu afecteze calitatea produselor.

Ca modele de anliză a eficienței sintetice a cheltuielilor salariale la 1000 lei venituri din exploatare, cifră de afaceri, valoare adăugată, pot servi următoarele:

Cheltuieli salariale la 1000 lei venituri din exploatare:

Cs= sau

Cheltuieli salariale la 1000 lei cifră de afaceri

Cs= sau

Cheltuieli salariale la 1000 lei valoare adăugată

Cs= sau

După primul model însemnă că (în cazul dat egală cu 162,9-215,5=-52,6 lei) se aplică factorial astfel:

1. Influența numărului de salariați la 1 leu, 1000 sau un milion lei venituri

2. Influența salariului mediu orar:

2.1. Influența numărului mediu de ore pe un salariat

2.2. Influența salariului mediu orar

Analiza:

Ca observație generală se relevă o creștere a eficienței cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare, cifra de afaceri și valoare adăugată. Asta înseamnă că dinamica productivității muncii caracterizată pe baza acestor indicatori a devansat dinamica cheltuielilor salariale medii pe un salariat.

În cazul examinat prin prisma factorială se remarcă faptul că dinamica productivității muncii evidențiată prin dinamica inversă a termenilor de calcul, respectiv a influențat nivelul cheltuielilor salariale la 1000 lei venituri din exploatarea cu 2 lei.

Creșterea salariului mediu pe o persoană se consideră normală și denotă că I>I respectiv 0,621<0,687

Ca și în cazurile anterioare și în ceea ce privește cheltuielile cu salariile se pot face extrapolări pe termene scurte fie pe baza funcției y=a+bt, fie y=a+b/x, unde: t=perioada următoare, x=veniturile din exploatare sau cifra de afaceri.

ANALIZA CHELTUIELILOR MATERIALE

În funcție de profilul întreprinderii, cheltuielile materiale dețin o pondere mai mare sau mai mică.

De reuglă însă cheltuielile materiale dețin ponderea determinată în totalul cheltuielilor de exploatare.

Cheltuielile materiale sunt formate din: cheltuieli cu materiile prime, cheltuieli cu materialele consumabile, cheltuielile prinvind energia și apa, precum și alte cheltuieli materiale.

În analiză, cheltuielile materiale se examinează atât pe total, cât și pe grupări (variabile și fixe) sau pe cheltuieli componente (materii prime, materiale, energie și apă, amortizări și provizioane).

Evident, analiza pe total materiale are ca scop relevarea tendinței, care, pentru o seamă de bunuri, ca urmare a creșterii competivității presupune scăderea lor datorită introducerii progresului tehnic, a folosirii înlocuitorilor mai ieftin, dar fiabili.

Pentru exprimarea sintetică, generalizatoare, se are în vedere și în acest caz indicatorul „cheltuieli materiale la 1000 lei venituri din exploatare și respectiv 1000 lei cifră de afaceri”.

Ca model de calcul și analiză se folosește:

Cm= respectiv

sau

unde: Cm= cheltuieli materiale la 1000 lei venituri din exploatare sau la 1000 lei cifră de afaceri;

Cmi= cheltuieli materiale aferente cifrei de afaceri pe produse;

g= ponderea valorică a produselor vândute.

Logic ar însemna că abaterea cheltuielilor materiale la 1000 lei venituri și respectiv cifră de faceri intră sub incidența:

structurii veniturilor din exploatare, corespunzător cifrei de afaceri;

nivelului cheltuielilor materiale la 1000 lei venituri din exploatare pe categorii, corespunzătoare la 1000 lei cifră de afaceri pe produse.

1.7.1. ANALIZA FACTORIALĂ A CHELTUIELILOR MATERIALE LA 1000 LEI VENITURI DIN EXPLOATARE ȘI CORESPUNZĂTOR LA 1000 LEI CIFRĂ DE AFACERI

Pentru analiza abaterii cheltuielilor materiale la 1000 lei veniturei din exploatare se folosesc relațiile:

Influența structurii veniturilor din exploatare:

–

unde: gv= ponderea diferitelor venituri din exploatare;

Cme= cheltuieli materiale la 1000 lei venituri pe categorii.

Influența cheltuielilor materiale la 1000 lei venituri pe categorii:

–

pentru care aprofundarea se face cu precădere la nivelul costurilor aferente producției vândute și stocate.

Pentru analiza factorială a cheltuielilor materiale la 1000 lei cifră de afaceri se recomandă ca model de bază:

Cm

unde: Cmd= cheltuielile directe la 1000 lei cifră de afaceri;

Cmi= cheltuieli indirecte la cifră de afaceri.

NOTĂ: Se poate folosi și modelul

Cm

unde: Cmv= cheltuieli variabile la 1000 lei cifră de afaceri;

Cmf= cheltuieli fixe la 1000 lei cifră de afaceri;

Uzând de primul model, însemnă că Cm se va explica factorial astfel:

Influența cheltuielilor directe la 1000 lei cifră de afaceri:

Cmd- Cmd

din care:

Influența structurii cifrei de faceri (producției vândute):

–

Influența cheltuielilor materiale directe pe produse:

–

din care:

Influența prețurilor de vânzare pe produse:

–

din care:

Influența inflației:

–

Influența prețurilor de vânzare pe produse exclusiv efectul inflației

–

Influența cheltuielilor materiale directe pe produse:

–

din care:

Influența consumurilor fizice de resurse (directe) pe produse:

–

Influența prețurilor de cumpărare-imputare pe unitatea de resursă consumată:

–

Influența cheltuielilor indirectela 1000 lei cifră de afaceri:

Cmi- Cmi

Cu aprofundare pe centre de responsabilitate, cheltuieli componente și factori specifici.

unde:

g = structura valorică a cifrei de afaceri (producșiei vândute);

Cmd=cheltuieli materiale directe la 1000 lei cifră de afaceri;

Cmi= cheltuieli materiale indirecte la 1000 lei cifră de afaceri;

cmd= cheltuieli directe pe produse;

p= prețul de vânzare pe produse;

cs= consumurile fizice de resurse directe „j” pe unitatea de produse „i”

p= prețurile de cumpărare-imputare pe unitate de resursă consumată pe produs „i”

Ca elemente cadru ale analizei cheltuielilor materiale se por remarca:

a) Influența structurii producției vândute într-un sens sau altul se explică prin creșterea ponderii unor produse cu cheltuielile materiale la 1000 lei mai mari decât nivelul mediu al perioadei de refință (P previzionat).

Se consideră situția normală atâta timp cât modificarea este rezultatul structurii cererii și nu al unor disfuncționalități legate de asigurarea cu resurse materiale, umane și financiare sau existența unor factori perturbatori în utilizarea lor.

b) Influența prețurilor de vânzare exclusiv efectul inflației se apreciază pozitiv în măsura în care conduc la o micșorare a cheltuielilor materiale la 1000 lei cifră de afaceri deoarece aceasta denotă în primul rând îmbunătățirea calității produselor.

c) Se apreciază performantă activitatea când și reducerea consumurilor fizice de resurse contribuie la micșorarea cheltuielilor materiale la 1000 lei cifră de afaceri.

Dacă este o reducere în limite compatibile cu calitatea produselor, aceasta denotă capacitatea tehnologică a firmei, politica în acest domeniu, menită să-i asigure și consolideze competitivitatea.

d) Referitor la cheltuielile indirecte, care preponderent sunt cheltuieli de structură, trebuie țiunut seama de factorii proprii fiecăruia.

De exemplu, cheltuielile cu energia și apa care de la caz la caz pot deține o pondere importantă, pot evolua în limite ce nu pot fi riguros previzionate ca urmare a inflației. Totodată cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe întră sub incidența sistemului de amortizare practicat (liniară, accelerată, degresivă).

Ca și celelalte cheltuieli, ca parte componentă a celor totale la 1000 lei cifră de afaceri, cheltuielile materiale se reflectă în aceleași performanțe economico-finaciare, respectiv: suma profitului, eficiența activelor de exploatare, eficiența mijloacelor fixe, a activelor circulante de exploatare, eficiența capitalurilor, a muncii caracterizată pe baza profitului pe un salariat și desigur, ân capacitatea de autofinanțare și remunerare a capitalurilor, prin premisa lor – profitul.

1.8. ANALIZA CHELTUIELILOR CU AMORTIZAREA MIJLOACELOR FIXE

Cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe pot fi analizate în două moduri, și anume:

ca nivel la 1000 lei venituri din exploatare sau cifră de afaceri;

ca sumă aferentă veniturilor din exploatare sau cifră de afaceri.

Pentru prima situație se poate opera cu două modele:

1. respectiv ca modele multiplicative.

2. ca model de corelație

Similar, modelele pot fi construite având în vedere cheltuielile cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri (în loc de Ve, se va folosi CA).

2. PREZENTAREA GENERALĂ A FIRMEI

S.C. CUNADENA S.R.L.

2.1. ELEMENTE DE IDENTIFICARE

Denumire: S.C. CUNADENA S.R.L.

Sediul social: Srt. Fructelor nr. 1C, Timișoara, Timiș, România

Tel.: 0256-154518; Fax: 0256-154518

Nr. înregistrare RC: J35/540/1999

Cod fiscal: R11916420

Forma juridică: S.R.L.

Durata de funcționare: nelimitat

Capital social: În prezent societatea deține un capital social de 2000000 lei

2.2. OBIECT DE ACTIVITATE

Conform statutului societății, obiectul de activitate constă în producția și comercializarea produselor de încălțaminte.

Firma produce și comercializează încălțăminte de damă:

șlapi

saboți

sandale

pantofi

ghete

2.3. PRINCIPALII INDICATORI

Tabel 2.1.

– mii lei –

2.4. EVOLUȚIA CAPITALULUI SOCIAL

S.C. CUNADENA S.R.L. a fost înființată în 1999, cu un capital social de 2.000.000 mii lei, acționariatul fiind compus inițial din:

Tabel 2.2.

3. ANALIZA CHELTUIELILOR DE PRODUCȚIE A FIRMEI

3.1. ANALIZA NIVELULUI CHELTUIELILOR

LA 1000 LEI VENITURI TOTALE

Tabel 3.1.

– mii lei –

Pentru analiza cheltuielilor la 1000 lei venituri totale folosim rata de eficiență a cheltuielilor care ne arată cu ce eficiență au fost efectuate cheltuielile pentru realizarea veniturilor.

Formula de calcul este urmatoarea:

R=

=

g=

r=

unde: R – rata de eficiență a cheltuielilor totale

g – structura cheltuielilor pe categorii

– cheltuielile pe categorii

– veniturile pe categorii

– rata de eficiență a cheltuielilor pe grupări

r – rata eficienței cheltuielilor pe categorii

i = 1,n – categoria de venituri (cheltuieli) astfel: de exploatare, financiare, excepționale

Pentru anul 2002 calculele arată astfel:

==

==

==

g= =

g= =

g==

r==

r==

r==

=+0=104259,76Lei

Rata de eficiență a cheltuielilor totale:

R==

Calculele pentru anul 2003, cu datele prevăzute sunt:

==

==

==

g= =

g= =

g= =

r==

r==

r==

=99,95309103+0,046908966+0

Rata de eficiență a cheltuielilor totale:

R==

Pe anul 2003 pe baza cheltuielilor și veniturilor efectiv realizate s-au calculat:

==

==

==

g= =

g= =

g==

r==

r==

r==

=99,82621158+0,173788422+0

Rata de eficiență a cheltuielilor totale:

R==

Tabelul 3.2.

Tabelul 3.3.

Față de anul precedent, în anul 2002 rata de eficiență a cheltuielilor totale a scăzut. Eficiența cheltuielilor de exploatare este în scădere, pe când rata de eficiență a cheltuielilor financiare prezintă o ușoară creștere. Pentru anul 2003 a fost prevăzută o cheltuială pentru exploatare de aproximativ 962 lei pentru realizarea a 1000 lei venituri din exploatare, nivel ce s-a stins. Pentru obținerea a 1000 lei venituri financiare s-a cheltuit cu aproximativ 144 de lei mai puțin, ceea ce a condus la modificarea în sens pozitiv a ratei de eficiență a cheltuielilor financiare.

În continuare vom proceda la analiza factorială a ratei de eficiență a cheltuielilor pentru a evidenția influența principalilor factori în modificarea acesteia.

Analiza de tip factorial a modificării nivelului ratei de eficiență a cheltuielilor totale se poate face utilizând formula:

R=

Pentru anul 2003 având în vedere datele efective:

R=1042,60Lei

R =848,43Lei

= 848,43-1042,60 = -194,17Lei

Rezultă o scădere totală a ratei de eficiență a cheltuielilor de 194,17 lei.

Această reducere a ratei de eficiență a cheltuielilor totale cu 194,17 lei se poate explica prin:

influența modificării structurii veniturilor:

=

Din calculele efectuate rezultă că modificările produse în structura veniturilor totale pe categorii pe venituri influențează negativ eficiența cheltuielilor. Ponderea veniturilor financiare în totalul veniturilor a scăzut, cheltuielile financiare având rata de eficiență cea mai ridicată. În totalul veniturilor cea mai mare pondere o au veniturile din exploatare, rata de eficiență a cheltuielilor de exploatare scăzând pe perioada analizată.

influența ratelor de eficiență pe categorii de cheltuieli:

=

Rezultatul ne arată că modificarea ratelor de eficiență a cheltuielilor pe categorii a generat o modificare în sens negativ în rata de eficiență a cheltuielilor totale, cea mai mare pondere în cadrul cheltuielilor totale.

Efectul modificării nivelului ratei de eficiență a cheltuielilor

–

unde: V – Venituri totale din perioada curentă

Scăderea cu 194,17 lei a ratei de eficiență a cheltuielilor totale a determinat o creștere importantă în nivelul veniturilor totale, aceasta crescând cu aproximativ 351719 mii lei față de perioada precedentă.

CONCLUZII:

Din analiza datelor rezultă că:

în perioada curentă 2003 s-a prevăzut o reducere a nivelului ratei de eficiență a cheltuielilor totale cu 196,19 lei la 1000 lei venituri totale față de nivelul înregistrat în perioada precedentă 2002 printr-o creștere mai rapidă a veniturilor față de cea a cheltuielilor, totodată, în perioada curentă nivelul efectiv al ratei de eficiență a cheltuielilor totale a fost mai mic cu 194,17 lei față de cel înregistrat în perioada precedentă, situație determinată în cea mai mare parte de diminuarea nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare și a nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri financiare. Față de prevederi (buget), în perioada curentă 2003 se înregistrează o depășire cu 2,023 lei, situație care se va reflecta negativ în profitul brut, profitul net și alți indicatori ce relevă performanța întreprinderii.

Cheltuielile la 1000 lei venituri financiare au înregistrat o evoluție scadentă. În perioada precedentă se înregistrează un nivel mai mare decât în perioada curentă cu 23979 lei cheltuieli la 1000 lei venituri financiare. Acest nivel foarte scăzut al cheltuielilor la 1000 lei venituri financiare în perioada curentă ne indică că gradul de îndatorare a întreprinderii a crescut.

În același timp se observă că micșorarea cu 194,17 lei a nivelului din perioada 2003 al ratei de eficiență a cheltuielilor totale determină creșterea sumei rezultatului exercițului înainte de impozitare, adică a profitului brut cu 351719 mii lei.

3.2. ANALIZA NIVELULUI CHELTUIELILOR LA 1000 LEI

VENITURI DIN EXPLOATARE

Fiind dat faptul că în totalul cheltuielilor întreprinderii cea mai mare pondere o au cheltuielile de exploatare, este importanta analiza cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare. Aceasta se poate realiza utilizând formula:

R =

unde: R – rata de eficiență a cheltuielilor de exploatare

Ch – cheltuielile de exploatare

V – venituri din exploatare

Pentru anul 2002 s-a calculat:

R ==1025,23

Pentru anul 2003 prevăzut:

R ==827,35

Pentru anul 2003 efectiv s-a realizat:

R ==827,35

CONCLUZII:

Rata de eficiență a cheltuielilor de exploatare a crescut in anul curent fața de anul 2002 cu 24 lei cheltuieli de exploatare la 1000 lei venituri de exploatare ceea ce înseamnă că întreprinderea a fost nevoită să cheltuiască cu 24 lei mai mult pentru a realiza 1000 lei venituri. Aceasta s-ar putea datora creșterii cheltuielilor din exploatare într-un ritm mai mare decât ritmul de creștere a veniturilor din exploatare.

Totodată, nivelul veniturilor din exploatare prevăzut în bugetul pe anul 2003 a fost depășit cu 165 mii lei și nivelul cheltuielilor de exploatare efectiv realizat a fost mai ridicat decât cel prevăzut. Aceasta explică faptul că rata de eficiență a cheltuielilor de exploatare efectiv realizată este mai scăzută decât rata de eficiență a cheltuielilor din exploatare prevăzută.

3.3. ANALIZA CHELTUIELILOR LA 1000 LEI

CIFRĂ DE AFACERI

3.3.1. ANALIZĂ DE TIP FACTORIAL A CHELTUIELILOR

LA 1000 LEI CIFRĂ DE AFACERI

Tabelul 3.4.

C=

C=

unde: qv – producția vândută

c – costuri unitare

p – preț mediu unitar

Tabelul 3.5.

mii lei –

Față de 2002, s-a realizat o reducere a nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 24 lei.

Această modificare a nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri se explică prin influențele:

Influența modificării structurii cifrei de afaceri (producției vândute):

=

Modificarea structurii cifrei de afaceri a cauzat o scădere în nivelul cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri de 24,62 lei ceea ce repezintă o influență de aproximativ 20% în modificarea totală a nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri.

Influența modificării prețurilor de vânzare pe produse:

– =

din care:

Influența inflației:

– =

Influența prețurilor de vânzare exclusiv efectul inflației:

– =

Scăderea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri a fost cauzată în mare măsură și de modificarea prețului de vânzare unitar. Prețul de vânzare unitar a crescut în cea mai mare parte datorită inflației după cum reiese și din calculele făcute.

Influența modificării costurilor pe produse:

– =

din care:

Influența consumurilor fizice de resurse pe produse:

– =

Influența prețurilor de cumpărare-imputare (includere în costuri) pe unitate de resursă consumată:

-=

În modificarea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri a avut influență și modificarea costurilor pe produse. Consumurile fizice au ramas constante pe întreaga perioadă analizată neinfluențând sub nici o formă scăderea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri. Influența modificării costurilor pe produse a fost cauzată în exclusiviate de creșterea prețurilor de cumpărare a resurselor necesare producției.

CONCLUZII:

Se observă o creștere a nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 24 lei față de nivelul precedent, fapt care se apreciaza negativ, deoarece determină scăderea sumei profitului aferent cifrei de afaceri, a rezultatului exploatării și a indicatorilor de eficiență construiți pe baza lor. Cei trei factori direcți au avut influențe diferite ca sens și mărime și evident cauze proprii.

Structura cifrei de afaceri determină scăderea nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 24,62 lei, ca urmare a sporirii ponderii produselor în perioada 2002 cu un nivel mai mic al cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri, decât mediu aceleiași perioade.

Prețurile de vânzare (exclusiv TVA) au determinat o reducere a nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 402,24 lei, ca urmare a creșterii lor față de nivelul anului precedent, datorată mai ales influenței inflației.

Evident se are în vedere mai întâi eliminarea efectului inflației care în cazul dat reprezintă cca 80% din influența prețurilor.

Costurile complete unitare, ca ultim factor de influență, au crescut la majoritatea produselor față de nivelul anului 2002 determinând o mărire a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 397,95 lei. În situația analizată, consumurile fizice de resurse nu au avut nici o influență asupra modificării nivelului cheltuielilor, rămânând constante în decursul perioadei analizate.

Prețurile de cumpărare-imputare intră sub incidența inflației. O posibilitate de reducere (într-o anumită măsură) privește procesul de aprovizionare-stocare.

3.3.2. ANALIZA REFLECTĂRII MODIFICĂRII CHELTUIELILOR LA

1000 LEI CA ÎN PRINCIPALII INDICATORI AI PERFORMANȚEI

ÎNTREPRINDERII

Modificarea nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri se reflectă în următorii indicatori ai întreprinderii:

suma profitului aferent cifrei de afaceri

din care datorită:

-modificării structurii cifrei de afaceri

=0

-modificării prețurilor de vânzare:

-modificării costurilor unitare:

eficiența activelor de exploatare

=

unde: Ae – activele de exploatare

eficiența utilizării mijloacelor fixe

unde: Mf – mijloace fixe

eficiența activelor circulante de exploatare

unde: Ace – activele circulante de exploatare

eficiența utilizarii capitalurilor

unde: K – capitalul propriu total

eficiența muncii caracterizată pe baza profitului pe un salariat

unde: Ns – numărul mediu de salariați

CONCLUZII:

Din analiza rezultatelor putem înțelege că creșterea nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 24 lei are cel mai important rol în suma profitului aferent cifrei de afaceri, iar acesta din urmă fiind modificat, în cea mai mare parte, de creșterea costurilor pe unitatea de produs. În același timp creșterea nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri are un rol secundar și în eficiența muncii caracterizată pe baza profitului pe un salariat.

În ceea ce privește nivelul cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri, el are o influență foarte mică chiar nesemnificativă asupra celorlalți indicatori ai performanței întreprinderii.

3.4. ANALIZA CHELTUIELILOR

(DUPĂ CAZ, DIRECTE) LA 1000 LEI CIFRĂ DE AFACERI

3.4.1. ANALIZA DE TIP FACTORIAL A

NIVELULUI CHELTUIELILOR LA 1000 LEI CIFRĂ DE AFACERI

unde: qv – volumul vândut din produsul „i”

cv – costul variabil pe produsul „i”

Perioada 2002:

=

Perioada 2003:

=

Tabelul 3.6.

mii lei –

Cheltuieli variabile la 1000 lei cifră de afaceri arată o tendință de scădere pe parcursul perioadei analizate, de la 812 lei la 844 lei.

Modificarea cheltuielilor variabile la 1000 lei cifrăde afaceri se explică factorial prin:

1.Influența structurii producției vândute:

=

2.Influența prețurilor de vânzare pe produse:

=

din care:

2.1. Influența inflației

=

2.2. Influența prețurilor de vânzare pe produse exclusiv efectul inflației

=

3.Influența costurilor variabile pe produse

=

din care:

3.1. Influența consumurilor fizice de resurse de produse

– =

=574,77-581,39=-6,62Lei

3.2. Influența prețurilor de cumpărare-imputare pe unitate de resursă consumată:

-=

=844,69-574,77=269,921Lei

CONCLUZII:

Descompunerea pe factori ai abaterii nivelului cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri (rata de eficiență a acestora) degajă ca elemente ale analizei următoarele:

Influența structurii cifrei de afaceri (producție vândută) în sensul creșterii nivelului cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri se explică prin creșterea ponderii unor produse cu nivele ale cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri (potrivit perioadei precedente 2002) mai mari, decât cel mediu al aceleiași baze.

În acest caz acest fenomen este normal deoarece nu este determinat de disfuncționalități în activitatea agentului economic.

Acțiunea prețurilor are sens de diminuare a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri (micșorare) și se apreciază pozitiv dacă mobilul creșterii îl constituie calitatea produselor sau dacă în acest avantaj se reflectă eficiența funcției comerciale în general, acțiunii comerciale în special și nu eventual profit de monopol cu manifestarea de price maker (făcător de preț).

Așa cum se remarcă însă influența modificărilor prețurilor conduce la micșorarea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 281,25 lei, din care cca 80% reprezintă efectul inflației, iar 20% influența prețurilor pe produse determinată de cauze de natura celor menționate mai înainte.

Trebuie menționat că, în modificarea cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri nu au avut nici o influență consumurile fizice pe unitatea de produs, acestea rămânând la același nivel pe parcursul perioadei analizate. Ca urmare creșterea cheltuielilor variabile pe produse a fost datorată în exclusivitate prețurilor de cumpărare pe unitate de resursă consumată mai mari în perioada curentă (anul 2003) decât în perioada precedentă.

3.5. ANALIZA EFICIENȚEI CHELTUIELILOR FIXE

3.5.1. ANALIZA DE TIP FACTORIAL A CHELTUIELILOR FIXE (LA NIVEL SINTETIC AL EFICIENȚEI ACESTORA)

Tabelul 3.7.

Valorificând datele din tabel, înseamnă că modificarea cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri de 5,89 lei se explică astfel:

Influența valorii cifrei de afaceri:

din care:

Influența timpului total de muncă (volum de muncă)

Influența cifrei de afaceri medii orare

din care:

1.2.1. Influența structurii cifrei de afaceri (prod. vând.)

1.2.2. Influența cifrei de afaceri pe unitatea de timp pe produse

din care:

1.2.2.1. Influența inflației

1.2.2.2. Influența cifrei de afaceri pe unitatea de timp pe produse exclusiv efectul inflației

2. Influența sumei cheltuielilor fixe

CONCLUZII:

Eficiența cheltuielilor fixe depinde de doi factori direcți. Primul factor respectiv valoarea cifrei de afaceri prin creșterea ei a determinat o modificare în sensul scăderii cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri de 298 lei. La rândul său această schimbare a fost determinată atât de influența timpului total de muncă (de aproximativ 42% din influența cifrei de afaceri), cât și de schimbarea produsă la nivelul cifrei de afaceri medii orare.

Esențial în tot mecanismul de explicitare a abaterii nivelului cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri este că creșterea cifrei de afaceri, ca urmare, în primul rând, a volumului fizic al bunurilor si servicilor vândute datorită volumului de muncă, precum și productivitații ei, constituie calea de bază a măririi eficienței cheltuielilor fixe și implicit a contribuției lor la masa profitului și corespunzător la rata profitabilității.

Faptul că însăsi suma cheltuielilor fixe a crescut în 2003 poate avea drept cauză:

-creșterea salariilor determinată de creșterea inflației

-creșterea consumului și prețurilor altor factori generatori de cheltuieli fixe.

3.6. ANALIZA EFICIENȚEI CHELTUIELILOR CU PERSONALUL

3.6.1. ANALIZA EFICIENȚEI CHELTUIELILOR SALARIALE

Tabel 3.8.

Pe baza acestor indicatori ai eficienței cheltuielilor salariale în general, se confirmă eficiența acestora în sensul reducerii nivelului lor la 1000 lei venituri din exploatare, cifră de afaceri și valoarea adăugată în perioada 2003 față de 2002.

În cazul dat, se observă că cifra de afaceri este egală cu veniturile din exploatare, adică firma a realizat venituri numai din producția vândută, findcă nu se ocupă cu comercializarea altor mărfuri și nu are producție stocată. Din această cauză nivelul cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri este egal cu nivelul cheltuielilor la 1000 lei venituri de exploatare.

Analiza eficienței sintetice a cheltuielilor salariale la 1000 lei venituri de exploatare și valoarea adăugată:

După primul model:

– =162,97-215,53=-52,56Lei

– =-=-38,6Lei

Această creștere a cheltuielilor salariale la 1000 lei venituri din exploatare se explică factorial astfel:

1. Influența numărului de salariați la 1000 lei venituri din exploatare

2. Influența cheltuielilor salariale pe un salariat

din care:

2.1. Influența numărului mediu de ore pe un salariat

2.2. Influența salariului mediu orar

CONCLUZII:

Ca observație generală se relevă o creștere a eficienței cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare și valoare adăugată. Asta înseamnă că dinamica productivității muncii caracterizată pe baza acestor indicatori a devansat dinamica cheltuielilor salariale medii pe un salariat.

În cazul examinat prin prisma factorială se remarcă faptul că dinamica productivității muncii evidențiată prin dinamica inversă a termenilor de calcul, respectiv cu -80 lei a influențat nivelul cheltuielilor salariale la 1000 lei venituri din exploatare și cu 109,7 lei a influențat nivelul cheltuielilor salariale la 1000 lei valoare adăugată.

Numărul mediu de ore pe un salariat nu influențează cheltuielile salariale cheltuielilor salariale la 1000 lei venituri din exploatare, cifră de afaceri și valoare adăugată. Datorită faptului că în cazul studiat numărul mediu de ore pe un salariat este egal.

Creșterea salariului mediu pe o persoană se consideră normală și este cauzată de creșterea salariilor nominale datorită inflației (efectul inflaționist).

3.7. ANALIZA CHELTUIELILOR CU AMORTIZAREA MIJLOACELOR FIXE

3.7.1. ANALIZA CHELTUIELILOR CU AMORTIZAREA MIJLOACELOR FIXE CA NIVEL LA 1000 LEI VENITURI DIN

EXPLOATARE

Tabelul 3.9.

mii lei –

4. CONCLUZII

Din analiza cheltuielilor la 1000 lei venituri totale putem deduce că în perioada analizată nivelul efectiv al ratei de eficiență a cheltuielilor totale a fost mai mic cu 194,17 lei față de cel înregistrat în perioada precedentă, situație determinată în cea mai mare parte de diminuarea nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare și a nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri financiare. Iar nivelul foarte ridicat al cheltuielilor la 1000 lei venituri financiare în perioada curentă ne indică că gradul de îndatorare a întreprinderii a scăzut. În același timp se observă că micșorarea cu 194,17 lei a nivelului din perioada 2003 al ratei de eficiență a cheltuielilor totale determină creșterea sumei rezultatului exercițiului înainte de impozitare, adică a profitului brut cu 351719,14 lei.

Din analiza detaliată a nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare putem deduce că scăderea acestora se datorează creșterii cheltuielilor din exploatare într-un ritm mai mare decât ritmul de creștere a veniturilor din exploatare.

Prin analiza cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri se observă o reducere a nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri, fapt care se apreciază pozitiv. În același timp putem observa o reducere a nivelului cheltuielilor 1000 lei cifră de afaceri cu 402,24 lei datorită creșterii prețurilor de vânzare din cauza inflației. Dar din cauza inflației au crescut și costurile complete unitare determinând o mărire a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 397,95 lei.

Prețurile de cumpărare-imputare intră sub incidența inflației. O posibilitate de reducere (intr-o anumită masură) privește procesul de aprovizionare-stocare.

Din analiza rezultatelor putem înțelege că creșterea nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 24 lei are cel mai important rol in suma profitului aferent cifrei de afaceri, și are un rol secundar în eficiența muncii caracterizată pe baza profitului pe un salariat.

Din analiza cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri se observă că influența modificărilor prețurilor conduce la micșorarea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 281,25 lei, din care cca 80% reprezintă efectul inflației, iar 20% influența prețurilor pe produse. Creșterea cheltuielilor variabile pe produse a fost datorată în exclusivitate prețurilor de cumpărare pe unitate de resursă consumată, care este mai mare în perioada curentă (anul 2003) decât perioada precedentă.

Pe baza valorilor indicatorilor obținute din calcule, putem deduce că modificarea nivelului cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri a influențat în mare parte rezultatul exploatării aferent cifrei de afaceri și eficiența muncii, caracterizată pe baza profitului mediu pe salariat.

Din analiza eficienței cheltuielilor fixe rezultă că, prin creșterea valorii cifrei de afaceri, cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri au scăzut cu 298 lei. Această schimbare a fost determinată atât de influența timpului total de muncă (de aproximativ 42% din influența cifrei de afaceri), cât și de schimbarea produsă la nivelul cifrei de afaceri medii orare.

Faptul că însăși suma cheltuielilor fixe a crescut în 2003 poate avea drept cauză:

-creșterea salariilor determinată de creșterea inflației

– creșterea consumului și prețurilor altor factori generatori de cheltuieli fixe.

Din analiza eficienței cheltuielilor cu personalul se deduce o creștere a eficienței cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare și valoare adăugată. În același timp se observă că numărul mediu de ore pe un salariat nu influențează cheltuielile salariale la 1000 lei venituri din exploatare, cifră de afaceri și valoare adăugată. Creșterea salariului mediu pe o persoană se consideră normală și este cauzată de creșterea salariilor nominale datorită inflației (efectul inflaționist).

Din analiza cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe observăm că micșorarea cu 7,89 lei a cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare, poate fi datorată în mare parte eficienței mijloacelor fixe caracterizată pe baza raportului efort/efect.

BIBLIOGRAFIE

BĂICUȘ A., IȘFĂNESCU A., STĂNESCU C., Analiza economică-financiară, Editura Economică, București, 1996.

CAZAN E.,IVONICIU P., LALA POPA I.,MIHAI I.,ȘTEFAN P., Analiza situației financiare a agenților economici, Editura Mirton, Timișoara, 1997.

CHARREAUX G., Analyse financière, Ed. Litec, Paris, 1991.

COHEN E., Analyse financière, Les édition d’Organisation, Paris, 1990.

GHEORGHIU AL., (coordonator), Analiza activității economice a întreprinderilor, EDP, 1982.

GHEORGHIU AL., MĂRGULESCU D., IȘFĂNESCU A. (coordonator și redacție), Analiza activității economice a întreprinderii industriale, EDP, 1997.

IȘFĂNESCU A., ROBU V., ANGHEL I., TUȚU A., Evaluarea economică a întreprinderii, Edit. Economică, 1998.

LECAILLON J., Analyse micro-économique, Ed. Cujos, Paris, 1989.

MARGERIN J., MAILLARD J., Analyse financière, SEDIFOR, Paris.

MĂRGULESCU D., Analiza economico-financiară a întreprinderii, Ed. Tribuna economică, 1994.

MĂRGULESCU D., NICULESCU M., ROBU V., DIAGNOSTIC ECONOMICO-FINANCIAR. Concepte, metode, tehnici, Ed. Romcart, București, 1994.

MĂRGULESCU D., Analiza economico-financiară în comerț și turism, Ed. Oscar Print, 1998.

MIHAI I., EPURAN M., Analiza activității economice a întreprinderii, Tipografia Universității din Timișosra, Timișoara, 1986.

NEGOIESCU GH., Risc și incertitudine în economia contemporana, Editura Alter-Ego Cristian, Galați, 1995.

NICULESCU M., Diagnostic global strategic, Ed. Economică, București, 1997.

PENÈ D., Evaluation et prise de contrôle de l’entreprise, tome 2, Ed. Dunod, Paris, 1990.

PEYRARD J., Analyse financière, Ed. Vuibert, Paris, 1991.

ROUX D., Analyse économique et gestion de l’entreprise, tome 2, Ed. Dunod, Paris, 1983.

STANCIU I., Gestiunea financiară a agenților economici, Editura Economică, București, 1994.

STANCU I., Finanțe. Teoria piețelor financiare, finanțelor întreprinderilor, analiza și gestiunea financiară, Ed. Economică, București, 1997.

STARR M., Conducerea producției. Sisteme și sinteze (traducere), Ed. Tehnică, 1970.

STĂNESCU C., IȘFĂNESCU A., BĂICUȘI A., Analiza economico-financiară, Ed. Economică, 1996.

THIBAULT J. P., Le diagnostic d’entreprise, Les éditions d’Organizator, Paris, 1989.

VERNIMMEN P., Finance d’entreprise. Analyse et gestion., Ed. Dalloz, Paris, 1988.

VIZZAVONA P., Gestion financière, Atol Edition, Paris, 1990.