Analiza Cost Beneficiu (2) (1) [631045]

Analiza Cost – Beneficiu
a proiectelor publice

Capitolul 1
Analiza cost -beneficiu. Clarific ari notionale, obiect si metode

1.1 Ce este ACB si de ce se realizeaz a?
Analiza Cost – Beneficiu este un instrument analitic, utilizat pentru a estima (din punct de vedere
al beneficiilor si costurilor) impactul socio -economic datorat implement arii anumitor ac tiuni
si/sau proiecte. Impactul trebuie s a fie evaluat in compara tie cu obiective predeterminate, analiza
realiz andu-se in mod uzual prin luarea in considerare a tuturor indivizilor afecta ti de ac tiune, in
mod direct sau indirect.
In general, ACB trebuie s a stabileasc a daca analiza se realizeaz a adopt and o perspectiv a local a,
regional a, national a, la nivelul UE sau global a. Nivelul de analiz a potrivit trebuie determinat in
relatie cu m arimea si scop ul proiectului, adic a in rela tie cu grupul/zona in care proiectul are un
impact relevant1.
Obiectivul Analizei Cost – Beneficiu este de a identifica si cuantifica (respectiv de a da o valoare
monetar a) toate impacturile posibile ale ac tiunii sau proiectulu i luat in discu tie, in vederea
determin arii costurilor si beneficiilor corespunz atoare. In principiu, toate impacturile ar trebui
evaluate: financiare, economice, sociale, de mediu, etc. In mod tradi tional, costurile si beneficiile
sunt evaluate prin analizarea diferen tei dintre scenariul „cu proiect” si alternativa acestui
scenariu: scenariul „f ara proiect” (a sa numita „ abordare incremental a”). In continuare, rezultatele
sunt cumulate pentru a identifica beneficiile nete si a stabili dac a proiectul es te oportun si merit a
sa fie implementat. Astfel, ACB poate fi utilizat a ca instrument de decizie pentru evaluarea
utilit atii investi tiilor ce urmeaz a a fi finan tate din resurse publice.
In principal, in contextul de preg atire si evaluare a proiectelor fina ntate din FC (Fondul de
Coeziune) si FEDR (Fondul European pentru Dezvoltare Regionala) , Comisia European a solicit a
realizarea Analizei Cost – Beneficiu:
1. Pentru a stabili dac a proiectul merit a sa fie cofinan tat
Scopul este de a r aspunde la urm atoarele intreb ari: Proiectul contribuie la indeplinirea
obiectivelor politicii regionale a Uniunii Europene? Incurajeaz a cresterea economic a si
stimuleaz a ocuparea for tei de munc a? Regula este simpl a: dac a beneficiile nete pentru
societate ale proiectului (benefici i minus costuri) sunt pozitive, atunci societatea este
avantajat a de proiect deoarece beneficiile sale dep asesc costurile. Prin urmare, proiectul

1 In literatura de specialitate, este dezbatuta problema "ale cui beneficii si costuri se iau in considerare?", altfel spus
„bunastarea cui se include in agregarea beneficiilor?" In unele cazuri, pentru a identifica persoanelor afectate, este
nevoie sa fii constient de existenta unui numar de actori (stakeholderi) sociali, intrucat costurile si beneficiile pot
afecta grupuri mai mari sau mai mici de actori economici/sociali in functie de nivelul geografic adoptat de analiza.

ar trebui s a primeasc a asisten ta din Fonduri si sa fie cofinan tat. Dac a nu, proiectul va fi
respins. Aceast a decizie este luat a utiliz and analiz a economic a a analizei cost -beneficiu.
2. Pentru a stabili dac a proiectul necesit a cofinan tare
Pe langa faptul de a fi oportun din punct de vedere economic, un proiect poate fi si din
punct de vedere financiar profitabil, caz in care nu ar trebui cofinan tat din fonduri
europene. Pentru a verifica dac a un proiect ar trebui s a fie cofinan tat, se utilizeaz a analiz a
financiar a a anal izei cost -beneficiu: dac a valoarea financiar a a inve stitiei (veniturile
proiectului minus costurile proiectului), f ara contribu tia fondurilor europene, este
negativ a, atunci proiectul poate fi cofinan tat. In acest caz, contribu tia UE nu trebuie s a
depaseasca suma de bani care face proiectul rentabil, pentru ca s a nu apar a
suprafinan tarea.
Analiza Cost – Beneficiu este necesar a pentru a justifica c a un proiect care se integreaz a in
contextul obiectivelor politicii regionale a UE, este oportun din punct de vedere economic si
necesit a contribu tia Fondurilor pen tru a deveni fezabil din punct de vedere financiar.
Analiza Cost – Beneficiu se realizeaza a tunci c and se elaboreaz a si se transmite o cerere pentru
obtinerea finan tarii din FC si FEDR. Sunt solicitate rezultatele tuturor etapelor analizei cost –
beneficiu numai pentru proiectele majore. Proiectele majore se definesc ca opera tiuni ce
indeplinesc sarcini precise si indivizibile si ale c aror costuri totale dep asesc urm atoarele valori:
 25 milioane EUR pentru proiectele din sectorul mediu
 50 milioane EUR pentru proiectele din alte sectoare
Pentru proiectele care nu dep asesc valorile prezentate mai sus, in conformitate cu prevederile HG
28/2008, analiza economic a, ca etap a a analizei cost – beneficiu, nu este obligatorie. Cu toate
acestea, in ceea ce prive ste pro iectele „mici” care nu fac subiectul aprob arii Comisiei Europene,
autoritatea de management relevant a ar putea decide ca rezultatele analizei economice s a fie
evaluate in procesul de selec tie a proiectelor.
Etape in realizarea Analizei Cost – Beneficiu
Avand in vedere cadrul general prezentat in capitolele precedente, etapele propuse pentru
realizarea analizei cost – beneficiu, in contextul preg atirii proiectelor de investi tii, sunt
urmatoarele:
 Identificarea investi tiei si definirea obiectivelor;
 Analiza optiunilor;
 Analiza financiar a;
 Analiza economic a;
 Analiza senzitivit atii;
 Analiza riscului;
 Prezentarea rezultatelor.

1.2. Definirea proiectelor

In Reglementarile pentru Fonduri Structurale este definita marimea financiara a proiectelor
evaluate de Comisie; asa cum am aratat, ea nu trebuie sa fie mai mica de 50 milioane de Euro.
Pentru evitarea fragmentarii excesive a proiectelor si pentru garantarea utilizarii Fondurilor intr -o
maniera inte grata si sistematica, termenii “ proiect ” si “ faza unui proiect ”, sunt definiti in detaliu.
S-a stabilit ca urmatoarele tipuri de masuri sunt finantabile din Fondul de Coeziune:
 Proiectul , care reprezinta o serie de sarcini indivizibile din punct de vedere econo mic,
referitoare la o functie tehnica specifica si cu obiective identificabile;
 Faza (etapa) unui proiect , care este independenta din punct de vedere tehnic si financiar
si are propria eficacitate;
 Grupul de proiecte , care reprezinta proiecte care satisfac urmatoarele trei conditii:
o sunt localizate in aceeasi zona sau de -a lungul aceluiasi coridor de transport;
o fac parte dintr -un plan general al acelei zone sau coridor;
o sunt supervizate de aceeasi agentie care este responsabila pentru coordonare si
monitori zare.
Pentru aceste proiecte, indiferent de marimea lor financiara, autorul proiectului trebuie sa
pregateasca o Analiza Cost – Beneficiu care ia in considerare efectele directe si indirecte asupra
ocuparii fortei de munca, analiza posibil integrata cu alt e metode de evaluare in cazul proiectelor
in domeniul mediului.
Cateva specificatii referitoare la pragul financiar sunt urmatoarele:
a) variabila economica cheie este costul total al investitiei. Pentru evaluarea acestei cifre, nu
trebuie luate in considerare sursele de finantare (de ex. doar finantare publica sau doar
cofinantare din partea Comunitatii ), ci valoarea economica de ansamblu a investi tiei de
infrastructura sau productive propuse;
b) daca se presupune ca costurile investitiei se vor intinde de -a lungul unui numar de ani,
atunci trebuie luata in considerare suma tuturor costurilor anuale;
c) in timp ce este necesar sa se ia in considerare doar costurile investitiei, fara a include
cheltuielile de exploatare, este indicat ca in calcularea costului total sa fie incluse si
cheltuielile exceptionale care apar in fazele de pornire, licentele, studiile preliminare,
studiile de sistematizare sau alte studii tehnice, modificarile preturilor, alocarea capitalui
de exploatare, etc;
d) uneori, interconexiunea dintre diferite proiecte mai mici este de asa natura incat este mai
bine ca ele sa fie considerate ca un proiect mai mare (de ex. cinci tronsoane ale ac eleasi
autostrazi, fiecare costand cate 10 milioane de Euro, pot fi considerate un proiect mai
mare, de 50 milioane de Euro).
Exemple de reglementari privind limite le financiare
 Fonduri Structurale – Articolul 25 din regulamentul 1260/1999: ca parte a oricarei
asistente, Fondurile pot finanta cheltuieli pentru proiecte semnificative, de ex.: a) care
includ o serie indivizibila din punct de vedere economic de lucrari care indeplinesc o
functie tehnica precisa si care au scopuri clar identificate si b) al caror cost total, luand
in considerare contributia fondurilor, depaseste 50 milioane Euro.

 Fondul de Coeziune – Articolul 10 (3) din Reglementarea Consiliului 1164/1994:
aplicatiile pentru asistenta pentru proiecte in conformitate cu Art. 3 (1) trebuie
prezentate de Statul Membru beneficiar. Proiectele, incluzand grupuri de proiecte
inrudite, trebuie sa aiba o marime suficienta pentru a avea un impact semnificativ in
domeniul protectiei mediului ori in imbunatatirea retelelor de infrastructura de transport
trans -european. In orice caz, costul total al proiectelor sau grupurilor de proiecte nu
trebuie sa fie, in principiu, mai mic de 10 milioane Euro. Proiectul sau grupul de
proiecte care costa mai putin decat aceasta limita, pot fi aprobate in cazuri justif icate
corespunzator.
 ISPA – Articolul 2/4 din Reglementarea nr. 1267/1999: Masurile vor trebui sa fie de o
marime suficienta pentru a avea un impact semnificativ in domeniul protectiei mediului
sau al imbunatatirii retelelor de infrastructura de transport. Costul total al fiecarei
masuri va trebui, in principiu, sa nu fie mai mic de 5 milioane Euro. In cazuri justificate
corespunzator, tinand cont de circumstantele specifice in cauza, costul total al masurii
poate fi mai mic de 5 milioane Euro.

1.3. Respon sabilitatea pentru evaluarea ex -ante (prealabila)
 In conformitate cu Reglementarea pentru Fonduri Structurale nr. 1260/1999, art.26,
Comisia este responsabila pentru evaluarea ex -ante a proiectelor mari pe baza
informatiilor furnizate de catre autorul proi ectului .
 Reglementarea pentru Fondul de Coeziune (Regl. 1265/1999, art.1) stabileste ca:
Tarile Membre beneficiare vor furniza toate informa tiile necesare, asa cum sunt
prevazute in Art. 10 (4), incluzand rezultatele studiilor de fezabilitate si evaluarilor ex –
ante.
 Reglementarea pentru ISPA (Regle mentarea 1267/1999, anexa II C) : Tarile
beneficiare trebuie sa furnizeze toate informatiile necesare, asa cum sunt prezute in
anexa I, incluzand rezultatele studiilor de fezabilitate si evaluarilor precu m si indicatii
asupra alternativelor care nu au fost urmate si coordonarea masurilor de interes comun
situate pe aceeasi ruta de transport, pentru a face aceasta evaluare cat mai eficace
posibil.
Deciziile Comisiei referitoare la proiectele cofinantate trebuie sa se bazeze pe o evaluare in
profunzime, efectuata in prima instanta de oricine propune proiectul. Atunci cand evaluarea
prezentata de catre candidat este declarata ca fiind insuficienta si neconvingatoare, Comisia
poate solicita o revizie sau o elaborare mai completa a analizei sau poate organiza propria ei
evaluare, daca este necesar, folosind o evaluare independenta (art. 40, regl.1260/1999): La
initiativa Statului Membru sau a Comisiei, d upa informarea Statelor Membre interesate, pot fi
lansate, daca este necesar, evaluari suplimentare intr -o chestiune specifica, in vederea
identificarii experientei transferabile .
De obicei reglementarile prevad ca pentru evaluarea proiectelor, Comisia se poate folosi ea
insasi, ori de cate ori este necesar, de asistenta Bancii Europene de Investitii. In practica,

recurgerea la experienta Bancii Europene de Investitii este foarte uzitata in cazul proiectelor, atat
atunci cand Banca finanteaza ea insasi proi ectul cat si atunci cand nu -l finanteaza.
In orice caz, decizia Comisiei va fi rezultatul unui dialog si al unui angajament comun cu autorul
proiectului, in scopul obtinerii celor mai bune rezultate in urma investitiei. Statele membre au
adesea structuri s i proceduri interne pentru evaluarea proiectelor de o anumita marime dar adesea
pot apare dificultati in efectuarea unei evaluari calitative. Comisia poate ajuta la depasirea
acestor dificultati in diferite moduri. Asistenta tehnica pentru pregatirea evalu arii unui proiect
poate fi cofinantata prin intermediul Cadrului de Sprijin Comunitar sau pe alte cai adecvate.

1.4. Informatia solicitata
Reglementarile din cadrul Uniunii Europene indica ce informatii trebuie continute in formularul
de aplicatie in scopul unei evaluari eficace din partea Comisiei.
De exemplu, Art. 26 din Reglementarea 1260/1999 stabileste propriile reguli pentru prezentarea
unei cereri de cofinantare pentru proiectele mari. Se solicita o analiza cost -beneficiu, o analiza a
riscului, o evaluare a impactului asupra mediului (si aplicarea principiului „poluatorul plateste ”)
ca si a impactului asupra oportunitatilor egale si asupra ocuparii fortei de munca.
Reglementarile pentru Fondul de Coeziune, pe langa prevederea ca propunerile pentru
cofinantare trebuie sa contina o analiza cost -beneficiu, o analiza a riscului si o implicare detaliata
a alternativelor respinse, prevad si niste indicatii asupra criteriilor care sa fie aplicat e in scopul
asigurarii calitatii evaluarii: in cazul proiectelor de mediu. O analiza cost -beneficiu suplimentata
de alte metode de evaluare, pe cat posibil de natura cantitativa, cum ar fi analiza multicriteriala si
respectarea princ ipiului „polatorul plat ese” (vezi art. 10 (5), Regulamentul 1164/1994 si
amendamentele Consiliului). Alte informatii care ar trebui sa fie prevazute in cererea de finantare
de la Fondul de Coeziune sunt: o evaluare asupra efectelor directe si indirecte asupra ocuparii
fortei de munca; o indicare a contributiei proiectului la politicile europene referitoare la mediu si
la retelel e de transport trans -europene; “ un plan financiar care include, ori de cate ori este
posibil, informatii despre viabilitatea economi ca a proiectului” (vezi art. 10 (4), Reg. 1164/94).
Un examinator al proiectului ar trebui sa ia in considerare aceste liste sau altele asemantoare,
incluzand norme de reglementare mai degraba ca o indicatie generala a informatiei minime
solicitate decat ca un set rigid de prin cipii. Aplicantul are responsabilitatea furnizarii informatiei
solicitate dar Comisia ar trebui sa verifice daca informatiile furnizate sunt corespunzatoare,
complete si de o calitate corespunzatoare pentru a estima evaluarea; in caz contrar, Comisia ar
putea solicita informatii suplimentare.
In general, pentru orice tip de investitii este recomandata intotdeauna o analiza financiara. Asa
cum vom explica, este important in special sa se inteleaga intinderea pana la care capitalul
investit in proiect poate f i cel putin partial compensat peste ani. Aceasta poate veni, de exemplu,
prin intermediul vanzarii serviciilor, daca se intentioneaza asta, sau prin intermediul altor cai de
finantare netranzitorii care poate genera intrari de bani suficiente pentru a acop eri cheltuielile
pentru intreaga perioada de implementare a proiectului.

Un alt motiv pentru care o analiza financiara adecvata este importanta pentru proiect, referitor la
faptul daca el produce un venit financiar pozitiv, este acela ca Analiza Cost -Benef iciu si
existenta acesteia imbunatateste calitatea evaluarii proiectului.

Informatii le solicitate de ISPA , Reglementarea 1267/1999, Anexa I: Continutul aplicatiei
(articolul 7, sectiunea 3, litera a): Aplicatiile trebuie sa contina urmatoarele informatii: 1.
Numele organizatiei responsabile pentru implementare, natura masurii si o descriere a acesteia;
2. Costul si localizarea masurii, incluzand, acolo unde este cazul, o indicatie asupra
interconexiunilor si interoperatibilitatii masurilor situate pe aceea si axa de transport; 3.
Graficul implementarii lucrarii; 4. O analiza cost -beneficiu, incluzand efectele directe si
indirecte asupra ocuparii fortei de munca care trebuie sa fie cuantificate in cazul in care permit
cuantificarea; 5. Evaluarea impactului as upra mediului siimilara cu evaluarea prevazuta de
Directiva Consiliului 85/337/EEC din 27 iunie referitoare la evaluarea efectelor unor anumite
proiecte publice si private asupra mediului (1); 6. Informatii asupra conformarii cu legea
concurentei si reguli le contractelor publice; 7. Planul financiar, incluzand, atunci cand este
posibil, informatii asupra viabilitatii economice a masurii, precum si finantarea totala pe care
tara beneficiara o solicita de la ISPA, Banca Europeana de Investitii, incluzand faci litatea sa
pentru pre -aderare precum si orice alta sursa comunitara sau de la Statele Membre, Banca
Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si Banca Mondiala; 8. Compatibilitatea
masurilor cu politicile comunitare; 9. Informatii asupra acordurilor pen tru asigurarea utilizarii
eficiente si a intretinerii facilitatilor;10 (masuri de mediu) Informatii referitoare la locul si
prioritatea masurii in cadrul strategiei nationale de mediu asa cum este ea prevazuta in
programul national pentru adoptarea aquisul ui comunitar; 11. (masuri in domeniul
transportului) Informatii asupra strategiei nationale de dezvoltare a transportului si locul si
prioritatea masurilor in cadrul strategiei, incluzand gradul de coerenta cu linile directoare ale
retelelor trans -europene si ale politicii de transport pan -european.
Informati i solicitate Fondurile Structurale , Art. 26 Reglementarea 1260/1999: pe timpul
implementarii asistentei, acolo unde Statul Membru sau autoritatea de management prevede
contributia Fondurilor la un proiect mare, ea trebuie sa informeze Comisia in avans si sa
furnizeze urmatoarele informatii: a) organizatia care este responsa bila pentru implementare; b)
natura investitiei si o descriere a acesteia, volumului sau financiar si locatia; c) graficul pentru
implementarea proiectului; d) analiza cost -beneficiu incluzand costurile financiare si beneficiile,
o estimare a riscurilor si informatii asupra viabilitatii economice a proiectului; e) plus: – in
cazul investitiilor in infrastructura: analiza costurilor si a beneficiilor socio -economice ale
proiectului, incluzand indicatii asupra gradului anticipat de utilizare, impactului previ zibil
asupra dezvoltarii si conversiei regiunii in cauza precum si asupra aplicarii regulilor
comunitare referitoare la contractele publice; in cazul investitiei in facilitati productive: analiza
perspectivelor de piata in sectorul in cauza precum si venit urile anticipate ale proiectului; f)
efectele directe si indirecte asupra situatiei ocuparii fortei de munca, pe cat posibil, in
Comunitate; g) informatii care sa permita o evaluare ce trebuie facuta asupra impactului asupra
mediului si implementarea princ ipiilor de precautie si a principiului ca actiunea preventiva
trebuie intreprinsa, ca prejudicile aduse mediului ar trebui corectate in mod prioritar si ca

poluatorul ar trebui sa plateasca precum si conformitatea cu regulile comunitare in probleme de
medi u: h) informatii necesare pentru evaluarea conformitatii cu legile concurentei, printre altele
cu reglementarile referitoare la ajutorul de stat; i) o indicatie asupra influentei contributiei
Fondurilor asupra modului in care va fi implementat proiectul; j ) planul financiar si resursele
financiare totale asteptate de la contributia Fondurilor si de la orice ale surse financiare
comunitare.
Informatii solicitate de Fondul de Coeziune: Aplicatiile vor contine urmatoarele informatii:
organizatia responsabila p entru implementare, natura investitiei si descrierea acesteia, costurile
sale si locatia, incluzand, acolo unde este cazul, indicatii asupra proiectelor de interes comun
situate pe aceeasi axa de transport, graficul de implementare a lucrarii, o analiza co st-beneficiu,
incluzand efectele directe si indirecte asupra utilizarii fortei de munca, informatii care sa
permita evaluarea impactului asupra mediului, informatii asupra contractelor publice, planul
financiar care sa includa, unde este posibil, informati i asupra viabilitatii economice a
proiectului precum si finantarea totala pe care Statul Membru o solicita de la Fond sau de la
orice alta sursa de finantare comunitara. De asemenea, ele trebuie sa contina si toate
informatiile relevante care sa furnizeze dovada ceruta ca proiectele se conformeaza
Reglementarii si criteriilor prevazute in sectiunea 5 si, mai ales ca sunt beneficii economice si
sociale pe termen mediu com ensurate cu resursele utilizate .

Capitolul 2
Analiza de context, obiectivele si identificarea proiectului

Documentele strategice de baz a pentru implementarea ac tiunilor care vor cofinan tate din FC si
FEDR sunt Cadrul Strategic Na tional de Referin ta si Programele Opera tionale relevante.
La fel ca toate statele membre, Rom ania a preg atit Cadrul Strategic Na tional de Referin ta in
concordan ta cu Orient arile Strategice Comunitare privind Coeziunea, care prezint a dimensiunea
strategic a a fondurilor in acord cu priorit atile Uniunii Europene. CS NR este documentul care
define ste strategia aleas a de Rom ania pentru a contribui la indeplinirea acestor priorit ati, precum
si lista programelor opera tionale care asigur a implementarea acestuia.
Programele Opera tionale cuprind priorit atile Rom aniei, precum si modul in care se vor indeplini
aceste priorit ati.
In concordan ta cu acordul dintre Guvernul Rom aniei si Comisia European a, pentru perioada
2014 – 2020 au fost elaborate urm atoarele programe opera tionale:

Program Opera tional (PO) Autoritate de Management
1. Capital Uman Ministerul Fondurilor Europene
2. Competitivitate Ministerul Fondurilor Europene
3. Infrastructura mare Ministerul Fondurilor Europene
4. Asistenta tehnica Ministerul Fondurilor Europene
5. Dezvoltare Regional a Ministerul Fondurilor Europene
6. Capacitate Administrativa Ministerul Fondurilor Europene
7. Ajutorarea Persoanelor Defavorizate Ministerul Fondurilor Europene

Spre comparatie prezentam si programele elaborate pentru perioada 2007 -2013:
Program Opera tional (PO) Autoritate de Management
1. Cresterea Competitivit atii Economice Ministerul Economiei si Finan telor
2. Transport Ministerul Transporturilor
3. Mediu Ministerul Mediului si Dezvolt arii Durabile
4. Dezvoltarea Resurselor Umane Ministerul Muncii, Familiei si Egalit atii de Sanse
5. Dezvoltare Regional a Ministerul Dezvolt arii, Lucr arilor Publice si Locuin telor
6. Dezvoltarea Capacit atii Administrative Ministerul Internelor si Reformei Administrative
7. Asisten ta Tehnic a Ministerul Economiei si Finan telor

Fiecare program opera tional cuprinde obiectivele generale si tintele a steptate la nivel de sector.
Acesta de asemenea identific a domeniile de interven tie prioritare (axe prioritare), care la r andul
lor includ obiective specifice.
Dupa ce s-a identificat o ac tiune sau o problem a ce trebuie rezolvat a, obiectivele ac tiunii propuse
si proiectele vor fi definite in mod coerent cu obiectivele generale si axele prioritare ale
programelor opera tionale relevante, inclusiv determinarea m asurii in care proiectele propuse vor
contribui la atingerea rezultatelor a steptate ale programului opera tional.
Exemplu de definire a obiectivului general al proiectului
Obiectiv general: dezvoltarea unui sistem sustenabil de management al deseurilor in jude tul […]
prin imbun atatirea serviciilor de management al de seurilor si reducerea num arului de situri
contaminate istoric in conformitate cu practicile si politicile UE.
Avand obiectivul general definit, obiectivele specifice ale proiectu lui vor fi formulate in
concordan ta cu obiectivele specifice ale Axei Prioritare corespunz atoare.
Exemplu de definire a obiectivelor specifice ale proiectului
Obiectiv specific fara proiect1 valoarea a steptat a dupa
finalizare
1. Cre sterea acoperirii cu
servicii de management al
deseurilor [tone/an de de seuri totale generate in
judetul beneficiarului care este depozitat in
conformitate Directivele UE relevante] [tone/an de de seuri totale generate in
judetul beneficiarului care este
depozitat in conformitate Directivele
UE relevante]
2. Reducerea cantit atii de
deseuri depozitate [% din totalul de seurilor generate in
judetul beneficiarului si care nu este
reciclat sau reutilizat] [% din totalul de seurilor generate in
judetul beneficiarului si care nu este
reciclat sau reutilizat]
3. Cre sterea cantit atii de de seuri
reciclate sau reutilizate [tone/an de de seuri reciclate sau reutilizate
in jude tul beneficiarului] [tone/an de de seuri reciclate sau
reutilizate in jude tul beneficiarului]
4. Stabilirea structurilor de
management eficient al
deseurilor [indicarea dac a va exista un nivel adecvat
al aranjamentelor institu tionale pentru
functionarea durabil a a sistemului de
management al de seurilor, DA sau NU] [indicarea dac a va exista un nivel
adecvat al aranjamentelor
institu tionale pentru func tionarea
durabil a a sistemului de management
al de seurilor, DA sau NU]
5. reducerea num arului de situri
contaminate istoric [num ar de depozite de de seuri neconforme
din jude tul beneficiarului] [num ar de depozite de de seuri
neconforme din jude tul
beneficiarului]

Este recomandat ca fiecare proiect propus s a defineasc a obiective generale si specifice folosind
modelul prezentat mai sus.

1 Nu se refera la situa tia curenta, ci la situa tia proiectata la data finalizarii prevazute a proiectului, in cazul in care
proiectul nu este implementat

Definirea obiectivelor proiectului cat si a obiectului sau de studiu este esentiala pentru
identificarea proiectului, ceea ce reprezinta punctul de plecare pentru evaluare. In general
vorbind, chestiunea la care trebuie sa raspunda dosarul aplicatiei este urmatoarea:
Care sunt beneficiile socio -economice care pot fi obtinute prin intermediul implementarii
proiectului?
Analiza obiectivelor consta in verificarea ca:
1. Dosarul aplicatiei sau raportul de evaluare ar trebui sa stabileasca variabilele socio – economice
pe care proiectul este posibil sa le influenteze.
2. Ofertantul ar trebui sa indice care dintre obiectivele specifice ale politicilor regionale si de
coeziune ale Uniunii Europene pot fi realizate de catre proiect si, in particular, modul in care
proiectul, daca va avea succes, va influenta atingerea acestor obiective.
Obiectivele luate in considerare ar trebui sa fie variabile socio -economice si nu doar indicatori
fizici. Ele ar trebui sa fie conectate logic cu proiectul si ar trebui sa exite anumit e indicatii asupra
modului in care se masoara nivelul lor de realizare.
Lista de c ontrol pentru definirea obiectivelor
• Are proiectul un obiectiv clar definit sub forma de variabile socio -economice?
• Sunt aceste beneficii socio -economice realizabile prin implementarea proiectului?
• Sunt obiectivele legate logic?
• Castigurile bunastarii generale care apar datorita proiectului sunt mai mari decat costul sau?
• Au fost luate in considerare toate efectele socio -economice directe si indirecte ale proiectului ?
• Daca nu este posibil sa se masoare toate efectele sociale directe si indirecte, au fost identificate
toate substitutele aferente obiectivului?
• Sunt indicate mijloacele de masurare a realizarii obiectivelor?
• Este proiectul coerent cu obiectivele fon durilor Uniunii Europene
• Este proiectul coerent cu obiectivele specifice ale Uniunii Europene specifice pentru sectorul
asistat?
Cu privire la definirea obiectivelor socio -economice, ofertantul trebuie sa fie in stare sa raspunda
la urmatoarele intrebari cheie .
Prima si cea mai importanta: castigurile bunastarii generale care apar datorita proiectului sunt
mai mari decat costul sau?
A doua: au fost luate in considerare toate efectele socio -economice directe si indirecte cele mai
importante ale proiectului ?
A treia: daca nu este posibil sa se masoare toate efectele sociale directe si indirecte din lipsa de
date, au fost identificate anumite substitute?

Definirea clara si completa a obiectivelor socio -economice este necesara pentru determinarea
impactului pr oiectului. In orice caz, adesea poate fi dificil sa se prognozeze toate impacturile
unui anumit proiect. Modificarile bunastarii au, de asemenea, un numar de componente. De
exemplu, datele regionale nu ne permit sa facem estimari demne de incredere aupra i mpactului
de ansamblu a proiectelor individuale asupra comertului cu alte regiuni; efectele indirecte asupra
ocuparii sunt dificil de cuantificat; competitivitatea poate depinde de conditiile comerciale
externe, retele de scimb, modificarile preturilor rel ative; toate variabilele pentru care poate fi
prea costisitor sa se faca analiza specifica a proiectului.
Oricum, variabile corelate cu obiectivele socio -economice pot fi gasite adesea in aceste cazuri.
De exemplu, daca este dificil sa se determine cresterea productivitatii si competitivitatii regiunii,
poate fi posibil sa se masoare schimbarea in exporturi.
In timp ce evaluarea beneficiilor sociale ale fiecarui proiect depinde de obiectivele politicii
economice ale parteneri lor implicati necesitatea esentiala din perspectiva Comisiei este ca
proiectul sa fie legat logic de principalele obiective ale fondurilor implicate: Fondurile
Structurale, Fondul de Coeziune si ISPA. Promotorul proiectului trebuie sa fie sigur ca asistent a
propusa este coerenta cu aceste obiective si ca examinatorul trebuie sa stabileasca ca aceasta
coerenta exista efectiv si ca ele este bine justificat. Si anume, in cazul Fondurilor Structurale,
Fondului de Coeziune si ISPA, proiectele sunt parte a progra melor formulate la nivel national
sau regionala (Document Unic de Programare, Programe Operationale si Complemente de
Programare pentru Obiectivul 1, Document Unic de Programare pentru Obiectivele 2 si 3 ale
Fondurilor Structurale, planul de programre si p lanul national pentru Fondul de Coeziune si
ISPA).
In completare la obiectivele generale ale fondurilor individuale, proiectul trebuie sa fie coerent
cu legislatia Uniunii Europene pentru sectorul specific asistat, in principal transport, mediu
precum si c u reglementarile in materie de concurenta.
2. 2. Identificarea proiectului
In scopul identificarii proiectului, trebuie sa se verifice urmatoarele:
1. Ca obiectul este o unitate de analiza clar identificata, in concordanta cu principiile Analizei
Cost-Bene ficiu;
2. Ca obiectul evaluarii reflecta definitia proiectului prevazuta de reglementari (prezentata in
capitolul 1) ;
3. Ca nivelurile financiare stabilite de reglementari sunt respectatea (de asemenea vezi capitolul
1).
Identificarea clara
Proiectul trebuie sa fie clar identificat ca o unitate de analiza independenta din punct de vedere
economic. In mod specific, activitatile incluse in proiect trebuie sa conduca catre un obiectiv
unic ca si la o entitate coerenta si coordonata a actiunilor si rolurilor.
Evident, cele de mai sus se aplica in cazul in care raportul de analiza prezinta doar unele faze
initiale ale investitiei, ale caror succes depinde de definitivarea proiectului ca un tot unitar. Este

foarte important sa se accentueze acest pu nct deoarece in practica, procesul administrativ de
elaborare a deciziei poate atrage dupa sine nevoia de a sparge proiectul in diferite transe.
In anumite cazuri, poate apare un alt risc: este prezentat un proiect cuprinzator dar se solicita
cofinantarea doar pentru una dintre parti si nu este clar daca celelalte parti fundamentale vor fi
sau nu vor fi executate.
Identificarea proiectelor necesitand o mai buna estimare poate in anumite cazuri atrage dupa sine
solicitarea catre Statele Membre de a reconside ra unele sub -proiecte sub forma unui proiect mai
mare si sa furnizeze informatii suplimentare aferente.
Ofertantul are sarcina de a furniza justificarea alegerii identificarii subiectului analizei iar
examinatorul are sarcina de a judeca calitatea acestei alegeri. In cazul in care obiectul analizei nu
este clar identificat, examinatorul poate cere ca ofertantul sa completeze dosarul prezentarii cu o
clarificare a identificarii pe care a facut -o.
Exemple de identificare a Proiectului
• Un proiect pentru o au tostrada care leaga orasul A cu orasul B, care este justificat doar de
presupunerea ca un aeroport va fi localizat in vecinatatea orasului B si cea mai mare parte a
traficului va avea loc intre aeroport si orasul A; proiectul ar trebui sa fie analizat in c ontextul
sistemului aeroport – autostrada ca un intreg;
• O centrala hidroelectrica, localizata in X si presupusa a deservi o noua uzina energo – intensiva;
din nou, daca cele doua lucrari sunt dependente reciproc, pentru estimarea costurilor si
beneficiilo r, analiza ar trebui integrata, chiar daca asistenta UE este ceruta doar pentru partea de
furnizare a energiei electrice a proiectului;
• Un proiect de reimpadurire la scara mare, finantat din fonduri publice si justificat de
oportunitatea de a aproviziona o companie de celuloza proprietate privata: analiza ar trebui sa ia
in considerare atat costurile cat si beneficiile ambelor componente, adica a proiectului de
reimpadurire cat si a fabricii industriale;
• Construirea unei uzine de purificare a apei justi ficata de asteptarea dezvoltarii unei destinatii
turistice, incluzand complexe hoteliere, este justificata doar daca se dezvolta amenajarea
respectiva;
• O uzina de tratare a deseurilor legata de amenajarea urbana care asigura expansiunea unei
anumite zone justifica asistenta doar in contextul unor noi asezari umane. In numeroase cazuri,
cea mai adecvata unitate de analiza poate fi mai mult decat partile sale. In mod clar, Analiza
Cost-Beneficiu doar a uneia dintre partile sale va da rezultate false. In caz ul in care examinatorul
ar primi un dosar de estimare incomplet, el/ea ar trebui sa ceara o analiza mai ampla.

Capitolul 3
Fezabilitatea si analiza optiunilor

Fezabilitatea nu se refera doar la aspectele ingineresti, ci, in numeroase cazuri, include aspecte
de marketing, management, analiza implementarii, etc. Adesea, putem adopta diferite optiuni de
proiect in scopul atingerii obiectivului socio -economic. Ofertantul trebuie sa demonstreze ca
alegerea sa referitoare la proiect este cea mai buna optiune din toate alternativele fezabile. In
unele cazuri, un proiect poate fi considerat valid din punctul de vedere al Analizei Cost –
Beneficiu, dar inferior unor alte optiuni alternative. Pentru a verifica daca proiectul reprezinta
cea mai buna dintre optiunile alternative, ar trebui sa se raspunda la urmatoarele intrebari:
In primul rand , dosarul aplicatiei a acordat suf icienta atentie fezabilitatii proiectului?
In al doilea rand , aplicantul a demonstrat ca optiunile alternative au fost luate in considerare in
mod corespunzator?
Examinatorul proiectului ar trebui sa fie sigur ca aplicantul a executat un studiu de fezabili tate
adecvat ca si o analiza a optiunilor alternative. Daca acestea nu sunt suficient de evidente,
examinatorul poate recomanda ca aceasta sa se faca si ca, in consecinta, proiectul sa fie revizuit.
Rapoartele de fezabilitate tipice in cazul proiectelor de infrastructura mari pot include informatii
asupra contextului economic si institutional, cerererii prognozate (a pietei sau nu), tehnologiei
disponibile, planului de productie (incluzand rata de utilizare a infrastructurii), cerintelor de
personal, marimi i proiectului, localizarii sale, intrarilor fizice, graficului si implementarii, fazelor
de expansiune, planificarii financiare, aspectele ecologice. In numeroase cazuri, analiza
proiectelor mari face necesare studii de sustinere detaliate (inginerie, mark eting, etc; vezi
Continutul Studiului de Fezabilitate, care prezinta continutul tipic al studiului de fezabilitate ).
In unele cazuri un proiect poate trece de testul Analizei Cost -Beneficiu, in ciuda faptului ca este
inferior alternativelor.
Exemple tipice sunt proiectele de transport in care pot fi luate in considerare rute diferite sau
diferite grafice de constructie sau diferite tehnologii; structuri spitalicesti mari mai degraba decat
o oferta mai larga de servicii de sanatate; localizarea unei fabrici in zona A in locul zonei B;
aranjamente diferite pentru puncte de consum in cazul alimentarii cu energie; imbunatatirea
eficientei energetice mai degraba decat (sau in completarea) constructia unei noi centrale
energetice; etc.
In ceea ce priveste analiza optiunilor legislatia europeana precizeaza urmatoarele ( Fondul de
Coeziune: Art. 1(2) Reg. 1265/1999 ): Statele Membre beneficiare vor pune la dispozitie toate
informatiile necesare asa cu este prevazut in articolul 10 (4), incluzand rezultatele studiilor d e
fezabilitate si evaluarile ex ante. (..) De asemenea, Statele Membre vor pune la dispozitie, atunci
cand este cazul, indicatii asupra alternativelor posibile care nu au fost selectate.
Pentru fiecare proiect ar putea fi luate in considerare cel putin tre i alternative:
 Alternativa a nu face nimic ;

 Alternativa a face minimum ;
 Alternativa a face ceva (sau alternativa rezonabila, un proiect bazat pe un concept sau
alternativa tehnologica).
Alternativa de a nu face nimic reprezinta alternativa de baza a analiz ei proiectului care vizeaza
cel putin compararea situatiilor cu sau fara proiect. Alternativa a nu face nimic mai este denumita
scenariul inertial.
De exemplu, pentru a lega doua zone alternativa a nu face nimic este de a utiliza serviciul de
transport mar itim clasic, alternativa a face minimum ar putea fi reinnoirea / imbunatatirea
serviciului de transport maritim iar proiectul ar putea fi construirea unui pod.
Calcularea indicatorilor economici si financiari de performanta trebuie efectuata pe baza
difere ntelor dintre alternativa “a face ceva” si alternativa “a nu face nimic” sau alternativa “a
face minimum”.
Exemple de optiuni
In scopul legarii orasului A si orasului B exista trei alternative fezabile:
1. Construirea unei noi cai ferate
2. Construirea unei noi sosele
3. Consolidarea soselei existente (optiunea “a face minimum”)
Daca se propune proiectul care isi propune construirea unei noi sosele, trebuie acordata atentie
demostrarii faptului ca este mai bun decat alternativele pentru calea ferata sau pentru dezvoltarea
soselei existente, in ciuda fezabilitatii acestora.

CUPRINSUL STUDIULUI DE FEZABILITATE

A.1 Rezumat
1.1. Promoto rii proiectului si autoritatile
1.2. Obiectul analizei
1.2.1. Titlul proiectului
1.2.2. Scurta descriere a proiectului
1.2.2.1. Sector
1.2.2.2. Localizare
1.2.2.3. Zona afectata de proiect (reg ional, national, international)
1.3. Obiectivelele promotorului
1.4. Experienta anterioara si proiecte similar
1.5. Scurta descriere a raportului de evaluare
1.5.1. Autorii raportului
1.5.2. Scopul raportului. Legaturi cu alte proiecte.
1.5.3. Metodologia analizei proiectului
1. 6. Principalele rezultate ale analizei
1.6.1. Rentabilitatea financiara
1.6.2. Rentabilitatea economica
1.6.3. Impactul asupra ocuparii fortei de munca
1.6.4. Impactul asupra mediului

1.6.5. Alte rezultate

A.2 Contextul socio -economic
2.1. Elemente caracteristice ale contextului socio -economic
2.1.1. Aspecte teritoriale si de mediu
2.1.2. Demografie
2.1.3. Elemente socio -culturale
2.1.4. Aspecte economice
2.2. Aspecte politice si institutionale
2.2.1. Aspecte politice de ansamblu
2.2.2. Surse de finantare (a se specifica daca este vorba de credite sau granturi); instrumente ale UE (Fondul
European de Dezvoltare Regionala, Banca Europeana de Investitii, Fondul de Coeziune, Fondul Social
European, etc); autoritati nationale (guverne centrale, reg iuni, altele); persoane private
2.2.3. Alocatii financiare din partea au toritatilor mentionate anterior
2.2.4. Obligatii administrative si procedurale; Autoritati de decizie pentru proiect; Obligatii referitoare la
amenjarea teritoriului; licente/autorizatii; cerinte pentru licente si stimulente;
2.2.5. Timpul necesar pentru: licente/autorizatii; licente/stimulente de plata.

A.3 Oferta si cererea pentru rezultatele pr oiectului
3.1. Asteptari pentru cerere potentiala
3.1.1. Nevoi pe care le satisface proiectul in cadrul unei perioade stabilte de timp
3.1.2. Tendinte actuale si viitoare ale cererii
3.1.3. Analiza cereriii dupa tipul de consumator
3.1.4. Mijloace de vanza re sau distributie
3.1.5. Studiu de piata specific: rezultate
3.2. Concurenta
3.2.1. Probleme legate de furnizarea unor produse/servicii similar
3.2.2. Structura concurentei, daca exista sau poate fi anticipate
3.2.3. Factori de succes
3.3. Strategia propu sa
3.3.1. Produse/servicii
3.3.2. Preturi
3.3.3. Promovare
3.3.4. Distributie
3.3.5. Marketing
3.4. Estimarea pro cetului de utilizare potential
3.4.1. Previzionarea vanzarilor in cazul proiectului
3.4.2. Segmente de piata, acoperirea segmentelor diferitelor nevoi Ipoteze si tehnici de prognoza

A.4 Alternative tehnologice si plan de productie
4.1. Descrierea alternati velor tehnologice semnificative
4.2. Selectarea tehnologiei adecvate
4.3. Cladiri si fabric
4.4. Intrari fizice pentru productie
4.5. Nevoi de personal
4.6. Necesitati energetice
4.7. Furnizori de tehnologie
4.8. Costurile investitiei
4.8.1. Proiectare si know -how
4.8.2. Cladiri
4.8.3. Utilaje

4.9. Planul de productie de -a lungul orizontului de timp al proiectului
4.10. Furnizarea com binata a produsului/serviciului
4.11. Organizarea productiei

A.5 Resurse umane
5.1. Organigrama
5.2. Schema de personal si parametri de salarizare
5.2.1. Manageri
5.2.2. Functionari
5.2.3. Tehnicieni
5.2.4. Muncitori
5.3. Servicii externe
5.3.1. Personal administrativ
5.3.2. Tehnicieni
5.3.3. Altii
5.4. Proceduri de angajare
5.5. Proceduri de pregatire
5.6. Costuri anuale (inainte si dupa inceperea proiectului)

A.6 Locatie
6.1. Cerinte ideale pentru locatie
6.2. Optiuni alternative
6.3. Algerea amplasamentului si caracteristicile acestuia
6.3.1. Conditii climatice, aspecte de mediu (daca sunt semnificative)
6.3.2. Amplasament sau teritoriu
6.3.3. Transport si comunicatii
6.3.4. Aprovizionarea cu apa si electricitate
6.3.5. Depozitarea deseurilor
6.3.6. Reglementari guvernamentale
6.3.7. Politici ale autoritatilor locale
6.3.8. Descrierea amplasamentului ales
6.4. Costul terenului si pregatirii amplasamentului
6.5. Disponibilitatea amplasamentului
6.6. Cerinte referitoare la infrastructura

A.7 Implementare
7.1. Analiza momentelor constructiei/pornirii (ciclul proiectului)
7.1.1. Selectionarea grupului de management al proiectului
7.1.2. Definirea sistemului informational
7.1.3. Negocieri pentru achizitionarea know -how-ului si utilajelor
7.1.4. Proiectarea cladirii si calendarul contractului
7.1.5. Negocierea finantarii
7.1.6. Achizito narea terenului si a licentelor
7.1.7. Structura organizatorica
7.1.8. Angajarea personalului de conducere
7.1.9. Angajarea personalului si pregatire
7.1.10. Acordu ri cu furnizorii
7.1.11. Acorduri cu distribuitorii
7.2. Graficul cu bare (sau diagrama PERT) asupra principalelor faze
7.3. Informatii principale asupra duratelor de executie pentru a fi luate in considerare in analiza financiara

A.8 Analiza financiara
8.1. Ipoteze de baza ale analizei financiare
8.1.1. Orizontul de timp
8.1.2. Preturi ale factorilor productivi si ale rezultatelor proiectului
8.1.3. Rata scontulu i financiara reala
8.2. Investitii in mijloace fixe
8.3. Cheltuieli inainte de productie (clientela)
8.4. Capital de lucru
8.5. Investitie totala
8.6. Costur i si venituri din exploatare
8.7. Surse de finantare
8.8. Planul financiar (un tabel care sa prezinte fluxul de numerar pentru fiecare an)
8.9. Bilant (activ si pasiv)
8.10. Contul de prof it si pierderi
8.11. Determinarea fluxului de numerar net
8.11. 1. Fluxul net pentru calcularea rentabilitatii totale a investitiei (investitii in total proiect)
8.11. 2. Flux net pentru calcularea rentabilitatii capitalului actionarilor sau capitalului sau a capitalurilor investite
pe termen lung
8.12. Valoarea prezenta neta/rata rentabilitatii interne

A.9 Analiza cost -beneficiu socio -economica
9.1. Unitatea de contabilizare si de actualizare pentru analiza cost -beneficiu
9.2. Analiza costului social
9.2.1. Distorsionarea pretului produsului/serviciului
9.2.2. Distorsionarea salariilor
9.2.3. Aspecte fiscale
9.2.4. Costuri externe
9.2.5. Costuri ne -monetare, incluzand aspecte de mediu
9.3. Analiza beneficiilor sociale
9.3.1. Distorsiuni ale pretului produsului/serviciului
9.3.2. Beneficii sociale datorita cresterii ocuparii fortei de munca
9.3.3. Aspecte fiscale
9.3.4. Beneficii externe
9.3.5. Beneficii ne -monetare, incluzand aspecte de mediu
9.4. Rata rentabilitatii economice sau valoarea neta prezen ta a proiectului in termeni monetari
9.5. Criterii de evaluare aditionale
9.5.1. Prezentarea rezultatelor sub forma obiectivelor generale ale politicilor Uniunii Europene
9.5.2. Cresterea venitului social al Uniunii Europene
9.5.3. Reducerea disparitatilor in ceea ce priveste PIB pe cap de locuitor intre regiunile Uniunii Europene
9.5.4. Cre sterea ocuparii fortei de munca
9.5.5. Imbunatatirea calitatii mediului
9.5.6. Alte obiective ale Comisiei, autoritatilor nationale si regio nale

A.10 Analiza riscului
10.1. Definirea variabilelor critice cu ajutorul analizei senzitivitatii
10.1.1. Variabile oferta/cerere
10.1.2. Variabile referitoare la produs/serviciu
10.1.3. Resurse umane
10.1.4. Variabile referitoare la timp si implementar e
10.1.5. Variabile financiare
10.1.6. Variabile economice

10.2. Simularea cazului cel ui mai bun sau mai rau scenario
10.3. Analiza probabilitatii

Capitolul 4
Analiza financiara
Scopul analizei financiare este de a utiliza previziunile fluxului de numerar al proiectului pentru
a calcula ratele randamentului adecavate, in special rata financiara interna a randamentului
(FRR) sau a investitiei (FRR/C) sau a capitalului (FRR/K) si valoarea neta financiara actuala
corespunzatoare (FNPV).
In timp ce Analiza Cost -Beneficiu cuprinde mai mult decat doar considerarea ratelor financiare
ale proiectului, cele mai multe dintre datele proiectelor referitoare la c osturi si beneficii este
asigurata de analiza financiara. Aceasta analiza pune la dispozitia examinatorului informatii
asupra intrarilor si iesirilor, preturilor acestora si structura veniturilor si cheltuielilor de -a lungul
intregii perioade. Analiza fina nciara este alcatuita dintr -o serie de tabele care colecteaza fluxurile
financiare ale investitiei, descompuse la nivelul investitiei totale (Tab. 4.1), costurile si veniturile
aferente exploatarii (Tab. 4.2), sursele de finantare (Tab. 4.3) si analiza flu xului de numerar
pentru durabilitatea financiara (Tab. 4. 4).
Analiza financiara ar trebui sa se concretizeze in final in doua tabele care sa rezume fluxurile de
numerar:
1. unul pentru veniturile investitiei (capacitatea veniturilor nete de a sustine costuri le
investitiei, Tab. 4.5) i ndiferent de modul in care ele au fost finantate;
2. altul pentru calcularea veniturilor capitalurilor proprii care in fluxurile de iesire sunt
capitalul propriu al investitorului privat (cand este achitat), contributia nationala la cele
trei nivele (local, regional si central), creditele financiare in momentul in care sunt
rambursate, adunate la costurile de exploatare si dobanzile aferente, precum si veniturile
pentru fluxurile de intrare. Nu este luat in considerare grantul din pa rtea Uniunii
Europene. El furnizeaza rata randamentului proiectului luandu – se in considerare
obligatiile sale financiare (Tabelul 4.6).
In scopul intocmirii corecte a tabelelor enumerate mai sus, trebuie acordata o atentie speciala
urmatoarelor elemente:
 orizontul de timp;
 determinarea costurilor totale (costurile to tale ale investitiei, randul 1. 21, si costurile
de exploatare totale, randul 2. 9);
 veniturile generate de proiect (vanzari, randul 2. 13);
 valoarea reziduala a investitiei (randul 1. 19);
 ajustarea la inflatie ;
 verificarea sustenabilitatii financiare (Tabelul 4.4);
 selectarea corespunzatoare a ratei dobanzii ;
 determinarea principalilor indicatori de performanta (Tabel ele 4.5 si 4.6, Rata Financiara
a Randamentului si Valoarea neta financiar a actuala asupra investi ei si capitalului,
randurile 5.4, 5.5, 6.4, 6. 5);
 determinarea ratei de cofinantare .

Figura 4.1 Structura analizei financiare

Tabelul 4 .1. Investitii totale – Mii de Euro
Anul
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1.1. Teren 400
1.2. Cladiri 700 600 150
1.3. .Echpament nou 155 74 80 91
1.4. Echipament uzat 283 281
1.5. Intretinere neprevazuta 200
1.6. Mijloace fixe 1100 1038 505 80 200 0 91 0 0 0
1.7. Licente 500
1.8. Patente 500
1.9. Alte cheltuieli anterioare productiei 60
1.10. Cheltuieli anterioare productiei 0 60 1000 0 0 0 0 0 0 0

1.11. Costurile investitiei (A) 1100 1098 1505 80 200 0 91 0 0 0

1.12. Numerar 26 129 148 148 148 148 148 148 148 148
1.13. Clienti 67 802 827 827 827 827 827 827 827 827
1.14. Rezerva 501 878 880 880 880 880 880 880 880 880
1.15. Datorii pe termen scurt 508 1733 1694 1694 1694 1694 1694 1694 1694 1694
1.16. Capital de lucru net (= 1.12 + 1.13 +
1.14 – 1.15) 86 76 161 161 161 161 161 161 161 161
1.17 Variatii ale capitalului de lucru (B) 86 -10 85 0 0 0 0 0 0 0
1.18. Inlocuirea echipamentului cu durata
scurta de viata 200
1.19. Valoare reziduala 1 -1500
1.20. Alte articole de investitii ( C) 0 0 0 0 200 0 0 0 0 -1500
1.21. Costurile totale ale investiei -(A) +
(B) + (C)2 1186 1088 1590 80 400 0 91 0 0 -1500

1 Valoarea reziduala ar trebui sa fie inclusa intotdeauna la sfarsitul anului (vezi si in continuare). Ea este un flux de
intrare. Este luata in considerare cu semnul minus in acest tabel deoarece toate celelalte articole sun f luxuri de iesire.
2 Numarul randului care identifica articolul. Ele ar trebui utilizate pentru completarea in tabelele urmatoare.

Tabelul 4 .2. Costuri si venituri din exploatare – Mii de euro
Anii
13 2 3 4 5 6 7 8 9 10
2.1. Materii prime 1564 5212 5212 5212 5212 5212 5212 5212 0
2.2. Forta de munca 132 421 421 421 421 421 421 421 0
2.3. Energie electrica 15 51 51 51 51 51 51 51 0
2.4. Combustibil 5 18 18 18 18 18 18 18 0
2.5. Intretinere 20 65 70 70 70 70 70 70 0
2.6. Costuri industriale generale 18 75 80 80 80 80 80 80 0
2.7. Costuri administrative 48 210 224 224 224 224 224 224 0
2.8. Cheltuieli de desfacere 220 1200 1400 1400 1400 1400 1400 1400 0
2.9. Costuri de exploatare totale 2022 7252 7476 7476 7476 7476 7476 7476 0
2.10. Produs A 400 1958 2458 2458 2458 2458 2458 2458 0
2.11. Produs B 197 840 1140 1140 1640 1640 1640 1640 0
2.12. Produs C 904 2903 3903 3903 4403 4403 4403 4403 0
2.13. Vanzari 1501 5701 7501 7501 8501 8501 8501 8501 0
2.14. Venit net din exploatare -521 -1551 25 25 1025 1025 1025 1025 0

Tabelul 4 .3. Tabelul surselor de finantare – Mii de Euro
Anii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
3.1. Capital privar4 100 200 100 0 0 0 0 0 0 0
3.2. Nivel regional
3.3. Nivel regional 200
3.4. Nivel central 200 200 200 100
3.5. Totalul contributiei publice nationale 400 200 200 100 0 0 0 0 0 0
3.6. Grant UE5 1132 1056 1013 532 496
3.7. Obligatiuni si alte resurse financiare
3.8. Credite BEI6 0 1822
3.9. Alte imprmuturi
3.10. Total resurse financiare 1632 1456 3035 532 496 0 0 0 0 0

3 In timpul primului an nu apar costuri si venituri din exploatare ci doar costuri de investitii (vezi tabelul 2.1)
4 Capitalu l privat reprezinta contributia unui investitor privat
5 Grantul UE trebuie inclus in acest tabel. El este inclus de asemenea in tabelul sustenabilitatii financiare de mai jos
6 Creditul reprezinta aici un flux de intrare si este contabilizat ca o resursa financiara venind de la o terta parte

Tabelul 4 .4. Tabelul sustenabilitatii financiare – Mii de Euro
Anii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
3.10. Total resurse financiare 1632 1456 3035 532 496 0 0 0 0 0
2.13. Vanzari 0 1501 5701 7501 7501 8501 8501 8501 8501 0
4.1. Total intrari 1632 2957 8736 8033 7997 8501 8501 8501 8501 0
2.9. Total costuri de exploatare 0 2022 7252 7476 7476 7476 7476 7476 7476 0
1.21. Total costuri investitii7 1186 1088 1590 80 400 0 91 0 0 0
4.2. Dobanda8 0 0 8 8 8 8 8 8 8 0
4.3. Indemnizatie de pensionare9 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4.4. Rambursare credite10 0 0 0 168 189 211 237 265 300 451
4.5. Taxe 0 62 78 83 95 95 95 95 95 0
4.6. Total iesiri 1186 3172 8928 7815 8168 7790 7907 7844 7879 648
4.7. Total flux numerar 446 -215 -192 218 -171 711 594 657 622 -648
4.8. Flux de numerar total cumulat11 700 485 293 511 340 1051 1645 2302 2924 2276

Tabelul 4 .5. Calcularea Ratei Interne a Rentabilitatii Financiare a I nvestitiei – Mii de Euro
Anii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
2.13 Vanzari12 0 1501 5701 7501 7501 8501 8501 8501 8501 0
5.1 Venituri totale 0 1501 5701 7501 7501 8501 8501 8501 8501 0
2.9 Costuri de exploatare totale 0 2022 7252 7476 7476 7476 7476 7476 7476 0
4.3 Indemnizatie de pensionare 0 0 0 0 0/ 0 0 0 0 0
1.21 Costurile totale ale investitiei 1186 1088 1590 80 400 0 91 0 0 -1500
5.2 Cheltuieli totale 1186 3110 8842 7556 7876 7476 7567 7476 7476 -1303
5.3 Flux de numerar net -1186 -1609 -3141 -55 -375 1025 934 1025 1025 1303
5.4 Rata Interna a Rentabilitatii
Financiare a Investitiei (FRR/C)13 -3,16%
5.5. Valoarea actuala neta financiara
a investitiei (FNPV/C)14 -2058

7 In acest tabel valoarea reziduala este inclusa doar daca investitia este cu adevarat lichidata la sfarsitul anului. In
acest caz nu exista nici o valoare reziduala asa cum nu exista lichidare si, in consecinta nu exi sta o intrare reala de
bani.
8 Dobanda este platita la creditele BEI (vezi randul 3.8) incepand cu anul 3 in care creditul este luat.
9 Dobanda, indemnizatia de pensionare, rambursarea creditelor si taxele sunt singurele articole care nu sunt incluse
inca in tabelele precedente.
10 La momentul rambursarii creditul este luat in considerare ca o iesire. Articolul de intrare credit este inclus in
resursele financiare (randul 3.8).
11 Sustenabilitatea financiara este verificata daca acest rand este mai mare sau egal cu 0 pentru toti anii luati in
considerare.
12Asa dupa cum se poate observa dupa numerele rândurilor, toate articolele din acest tabel au fost deja calculate in
tabelul anterior. Pentru intocmirea acestui tabel si a urmatorului este n ecesar sa se includa toate articolele cerute si
sa se calculeze rat ele
13 Rata interna a rentabilitatii financiare a investitiei este calculata luand in considerare costurile totale ale investitiei
ca o iesire (impreuna cu costurile de exploatare) iar veniturile ca o intrare. Ea masoara capacitatea veniturilor din
exploat are de a sustine costurile investitiei.
14 Pentru calcularea acestei valori s -a aplicat o taxa a scontului de 5%. Adeseori pentru proiectele cofinantate de UE
FNPV/C are o valoare negativa. Aceasta se datoreaza fluxulu i de numerar negativ in timpul ul timulu i an care, pentru
procedura de actualizare, cantareste mai mult decat ultimii ani pozitivi

Tabelul 4.6. Calcularea Ratei Interne a Rentabilitatii Financiare a Capitalului – Mii de Euro
Anii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
2.13 Vanzari 0 1501 5701 7501 7501 8501 8501 8501 8501 0
1.19 Valoare reziduala 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1501
5.1 Venituri totale 0 1501 5701 7501 7501 8501 8501 8501 8501 1500
2.9 Costuri de exploatare totale 0 2022 7252 7476 7476 7476 7476 7476 7476 0
4.2 Dobanzi 0 0 8 8 8 8 8 8 8 0
4.3 Indemnizatie de pensionare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4.4 Rambursarea creditelor 0 62 78 83 95 95 95 95 95 0
3.1 Capital privat 100 200 100 0 0 0 0 0 0 0
3.5. Contributie nationala totala 400 200 100 0 0 0 0 0 0 0
5.2 Cheltuieli totale 500 2574 7538 7567 7579 7579 7579 7579 7579 197
5.3 Flux de numerar net -500 -1073 -1837 -66 -78 922 922 922 922 1303
5.4 Rata Interna a Rentabilitatii
Financiare a Capitalului (FRR/K)15 2,04 %
5.5. Valoarea actuala neta
financiara a Capitalului(FNPV/K)16 – 439

4.1. Orizontul de timp
Prin orizont de timp se intelege numarul maxim de ani pentru care se fac previziunile.
Previziunile care privesc tendinta viitoare a proiectului ar trebui formulate pentru o perioada
adecvata vietii sale economice si suficient de l unga pentru a a lua in considerare impactul sau pe
termen mediu/lung.
Alegerea orizontului de timp poate avea un efect extrem de important asupra rezultatelor
procesului de evaluare. Mai concret, alegerea orizontului de timp afecteaza calcularea
principalilor indicatori ai analizei cost -beneficiu si poate afecta, de asemenea, determinarea ratei
cofinantarii.
Numarul maxim de ani pentru care se face previziunea determina durat a de viata a proiectului si
sunt legati de sectorul in care se reaizeaza investitia. Pentru majoritatea infrastructurilor, de
exemplu, acest orizont de timp (indicativ) este de cel putin 20 de ani; pentru investitiile
productive, si din nou cu titlu indica tiv, este de aproape 10 ani.
Fara indoiala, orizontul de timp nu ar trebui sa fie atat de lung incat sa depaseasca durata de viata
utila a proiectului.
Aceasta problema poate fi rezolvata prin utilizarea grilei standard, diferentiat in functie de sector
si bazata pe anumite practici internationale acceptate, in care sunt prevazute orizonturi de timp

15 Rata interna a rentabilitatii capitalului investit (“capitalul actionarilor” este calculat cu capitalul actionaului
statului membru (public sau privat) atunci cand este varsat, creditele financiare in momentul in care sunt rambursate,
adunate la costurile de exploatare si dobanzile aferente precum si veniturile pentru fluxurile de intrare. Nu este luat
considerare grantul UE.
16 Pentru calcularea acestei valori s -a aplicat o taxa a scontului de 5%.

de referinta, care pot fi aplicate la tipul de investitie care este examinat. Un exemplu este
prezentat in Tabelul 2.8.
Linii directoare Fond Coeziune: “Durata de viata variaza in functie de natura investitiilor: ea
este mai lunga pentru lucrarile de inginerie civila (30 – 40 de ani) decat in cazul instalatiilor
tehnice (10 -15 ani). In cazul unei investitii mixte incluzand lucrari de inginerie civila si
instalat ii, durata de viata a investitiei poate fi fixata pe baza duratei de viata a infrastructurii
principale (in acest caz investitia in refacerea infrastructurii cu odurata de viata scurta trebuie
inclusa in analiza). Durata de viata poate fi determinata, de a semenea, pe baza consideratiilor
de natura legala sau administrativa; de exemplu, durata de concesiunii acolo unde a fost
finantata nerambursabil o concesiune” .
Linii directoare ISPA: “Proiectele de infrastructura sunt, in general, estimate pentru o
perioa da de peste 20 – 30 ani, perioada care reprezinta o estimare aproximativa a duratei sale
de viata. Desi bunurile fizice pot dura o perioada mai mae deca aceasta – de exemplu, un pod
poate dura cel puin 100 de ani – nu este, in general, indicat sa se incerc e o previzionare pentru
perioade mai lungi. In cazul bunurilor cu o viata foarte lunga, la sfarsitul perioadei estimate
poate fi adaugata o valoare reziduala care sa reflecte potentiala lor valoare de vanzare sau
valoarea pentru utilizare in continuare” .

Tabelul 4.7 Orizontul de timp (ani) intr -o evaluare a unui esantion de 400 de proiecte mari
combinate ’92-’94 si ’94-’99
Orizontul de timp mediu Numarul17 de proiecte
Energie 24,7 9
Apa si mediu 29,1 47
Transport 26,6 127
Industrie 8.8 96
Alte servicii 14,2 10
Medie totala 20,1 289

Tabelul se bazeaza pe un studiu ad -hoc efectuat in 1994 de o echipa de lucru a Unitatii de
evaluare, DG XVI Politica Regionala. Nu este in mod necesar reprezentativ pentru compozitia
unui numar mai mare de proiecte semnificative cofinantate de Fondurile St ructurale in perioada
1989 – 1993. In 1996, Unitatea de Evaluare a efectuat un nou studiu a unui esantion de 200
proiecte mari. In continuarea celei de -a doua generatii de proiecte cofinantate de Fondul
European de Dezvoltare Regionala (1994 -1999), analiza a fost extinsa la proiectele cofinantate
de Fondul de Coeziune de la introducerea sa temporara in 1993 (ca Instrument Financiar de
Coeziune). Cu toate ca proiectele cofinantate din Fondul de Coeziune au, in general, un cost al
investitiei de cel putin 10 milioane Euro, pentru o comparare usoara cu proiectele cofinantate de
Fondul European de Dezvoltare Regionala, in cadrul studiului au fost luate in considerare doar
proiectele cofinantate din Fondul de Coeziune cu un cost minim al investitiei de 25 milioan e
Euro. Nici de aceasta data, noul esantion nu este in mod necesar reprezentativ pentru compozitia

17 Proiecte pentru care sunt disponibile date comparabile

unui numar mai mare de proiecte semnificative cofinantate de Fondurile Structurale si Fondul de
Coeziune in perioada luata in consideratie.

Tabelul 4.8. Orizontul de timp mediu (ani) recomandat pentru perioada 2000 – 2006
Proiecte pe sectoare Orizontul de timp mediu
Energie 25
Apa si mediu 30
Cai ferate 30
Drumuri 25
Porturi si aeroporturi 25
Telecomunicatii 15
Industrie 10
Alte servicii 15

4. 2. Deteminarea costurilor totale
Datele referitoare la costului unui proiect sunt furnizate de suma costurilor investitiei (teren,
cladiri, licente, patente, Tabel 4. 1) si costurile de exploatare (personal, materii prime, alimentarea
cu energie, Tabel 4 .2).
Formularele de aplicatie pentru Fondul de Coeziune si pentru ISPA solicita specificarea sumelor
aferente costurilor eligibile si costurilor totale. Diferenta dintre cele doua articole de cost deriva
in principal din:
1. cheltuiala pentru achizitionarea t erenului
2. plata TVA
3. cheltuielile care au fost efectuate inainte de prezentarea aplicatiei
4. lucrari aferente sau cheltuieli conexe.
Metodologia internationala a analizei financiare a aproiectului pe baza fluxului de numerar
sugereaza conducerea anali zei financiare si a calcularii rentabilitatii investitiei prin intermediul
utilizarii costurilor totale ale investitiei (Tab. 4.1) aparute incepand cu data la care aplicatia a fost
prezentata (cu alte cuvinte, nici un cost aparut inainte nu va fi luat in c onsiderare pentru
determinarea FRR sau a altor indicatori).
Fara indoiala, in anumite cazuri, Comisia poate permite includerea in costurile totale a anumitor
cheltuieli suportate inainte de prezentarea aplicatiei.

In calcularea costurilor de exploatare ( Tab. 4.2) in scopul determinării ratei interne a rentabilitatii
financiare, toate articolele care nu au dat nastere unei cheltuieli monetare efective trebuie
excluse, inclusiv in contabilitatea firmei (Bilant si Contul de Profit si Pierderi). In particular ,
trebuie excluse urmatoarele articole, deoarece nu sunt in concordanta cu metoda DCF:
 deprecierea si amortizarea, deoarece nu reprezinta plati efective de numerar;
 orice rezerve pentru costurile viitoare de inlocuire, in acest caz pentru ca nu corespund
unui consum real de bunuri sau servicii;
 orice rezerve neprevazute, deoarece nesiguranta fluxurilor viitoare este luata in
considerare in analiza de risc18 si nu prin costuri figurative (vezi in continuare).

4.3. Venit generat de proiect
Anumite proiecte pot genera propriul venit din vanzarea bunurilor sau serviciilor. Acest venit va
fi determinat prin intermediul previzionarii cantitatilor de servicii furnizate si pe baza preturilor
relative si sunt inclusee in Tabelul 4.2. pentru analiza financiara cu venitul din exploatare.
In mod obisnuit, urmatoarele articole nu sunt incluse in calcularea veniturilor viitoare:
 Costurile si beneficiile nu trebuie sa includa TVA. Alte taxe indirecte trebui incluse
numai in masura in care sunt in sarcina investitorului.
 Orice alte subventii (transferuri de la alte autoritati, etc.).
In anumite cazuri (de exemplu pentru cai ferate sau apeducte), investitorul poate fi diferit de
organizatia care exploateaza infrastructura si este posibil ca acesta din urma s a plateasca un tarif
(sau ceva similar) catre primul. Acest tarif poate sa nu reflecte costurile totale, contribuind la
crearea unui gol de finantare.
Veniturile care trebuie luate in considerare pentru analiza financiara sunt, in mod obisnuit, acelea
care apar la proprietarul infrastructurii.
Fara indoiala, in functie de caz, Comisia poate solicita o analiza financiara consolidata pentru
ambele parti.
Reglementarea Fondurilor Structurale , Art. 29 1260/1999 “acolo unde asisenta luata in
considerare impune f inantarea investitiilor generatoare de venituri, contributia de la Fonduri
pentru aceste investitii va fi detemninata in lumina caraceristicilor intrinseci ale acestora,
incluzand marimea marjei brute de autofinantare care ar fi asteptata in mod normal de la clasa
de investitii luata in considerare in lumina circumstantelor macro -economice in care investitia
va fi implementata, si fara a exista o crestere a efortului din partea bugetului national ca
rezultat al contributiei Fondurilor.“

18 De fapt, analiza riscului asa cum se prezinta in capitolul 6 ia in considerare probabilitatea distributiei unor
variabile aleatoare si se foloseste de valorile asteptate ale acestora. Evident ca pot fi anumite variabile pentru care nu
este disponibila o distributie a probabilitatii; acesta se va intampla in cazul n esigurantei neabordabile care nu poate fi
inclusa in nici o rezerva. O suma mica pentru cheltuieli in cazul evenimentelor neasteptate ar putea, totusi, fi tratata
ca un flux de cost de intretinere.

Reglementarea Fondul ui de Coeziune, Art. 1 Reg. 1264/1999: “aceasta rata poate fi redusa
pentru a tine cont, in cooperare cu Statele Membre interesate, de venitul estimat generat de
proiecte si de orice aplicare a principiului “poluatorul -plateste”.
Reglementarea ISPA , art. 6 Reg. 1267/1999: “economisita in cazul asistentei rambursabile sau
in cazul in care exista un interes semnificativ al Comunitatii, rata asistentei va fi redusa pentru a
se lua in considerare:
 Disponibilitatea cofinantarii
 Capacitatea masurii de a genera ve nituri, si
 aplicare adecvata a principiului “poluatorul -plateste”.

4.4. Valoarea reziduala a investitiei
Printre articolele referitoare la venituri la finalul anului luat in consideratie, se afla valoarea
reziduala a investitiei (de ex. datorii permanente, bunuri de lunga durata ca cladiri si masini, etc),
care reprezinta articolul valoare reziduala din Tabel ul 4.1, luand in considerare articolele
investitiei. In acest tabel toate articolele reprezinta costurile investitiei (fluxuri de iesire) iar
valoarea reziduala trebuie sa fie inclusa cu semn opus (negativ, daca celelalte sunt pozitive)
deoarece reprezinta un flux de intrare. In tabelul urmator (sustenabilitatea financiara sau
calcularea FRR/K) ea este considerata cu semn pozitiv deoarece este inclusa intre venituri.
Valoarea reziduala este luata in considerare in tabelul sustenabilitatii doar daca ea cores punde
unui flux real pentru investitor.
Totdeauna ea este luata in considerare pentru calcularea FRR/C si FRR/K. Valoarea reziduala
poate fi calculata in doua moduri:
 Prin luarea in considerare a valorii de piata reziduale a capitalului fix, ca si cand ace sta ar
fi vandut la sfarsitul orizontului de timp luat in considerare.
 Valoarea reziduala a tuturor activelor si pasivelor.
Valoarea actualizata a fiecarei incasa ri viitoare ulterioare orizontului de timp trebuie sa fie
inclusa in valoarea reziduala. Cu alte cuvinte, valoarea reziduala este valoarea de lichidare.

4.5. Adaptarea la inflatie
In analiza proiectului, se obisnuieste sa se foloseasca preturi constante, ceea ce inseamna preturi
ajustate la inflatie si fixate pe baza anuala. Totusi, in analiza fluxu rilor financiare, preturile
curente pot fi mai adecvate; acestea sunt preturi nominale observate efectiv an de an. Efectul
inflatiei sau, mai degraba, cresterea generala a indicelui preturilor sau oscilatiile preturilor
relative, pot afecta calcularea rent abilitatii financiare a investitiei. De aceea, utilizarea preturilor
curente este recomandata in general.
Din contra, daca se utilizeaza preturile constante, corectiile trebuie introduse in cazul
schimbărilor preturilor relative cand aceste schimbari sunt semnificative.

4.6. Sustenabilitatea financiara
Planul financiar trebuie sa demonstreze sustenabilitatea financiara, care insemana ca proiectul nu
trebuie sa riste sa ramana fara bani; planificarea primirii fondurilor si platilor poate fi cruciala in
implementarea proiectului. Aplicantii trebuie sa arate modul in care in orizontul de timp al
proiectului, sursele de finantare (incluzand facturi si orice fel de transferuri de numerar) vor
egala in mod consistent platile an dupa an. Sustenabilitatea apare in cazul in care in care randul
fluxului net al fluxului de numerar generat cumul at este pozitiv pentru toti anii luati in
considerare.

4.7. Determinarea ratei de actualizare
Pentru actualizarea la zi a fluxurilor financiare si pentru calcularea valorii nete prezente (NPV,
tabelele 4.5 si 4.6), trebuie definita rata actualizarii corespunzatoare.
Sunt mai multe cai practice si teoretice pentru estimarea rate de referinta care sa fie utilizata
pentru actualizare in analiza financiara.
Rata actualizarii este rata la care valorile viitoare sunt actualizate la zi. De obicei este
aproximativ egala cu costul de oportunitate al capitalului.
1 euro investit la o rata anuala a scontului de 5% va fi 1+5%=1,05 dupa un an; (1,05) x(1, 05) +
1, 1025 dupa doi ani; (1,05) x(1,05) x(1,05) = 1, 157625 dupa trei ani, etc. Valoarea economica
actualizata a unui Euro care va fi cheltuit sa u castigat in doi ani este 1/1,1025=0, 907029; in trei
ani 1/1,57 625 = 0, 863838. Operatia ultima este inversul celei prezentate mai sus.

Tabel 4.9. Tabelul indicilor de actualizare
Anii 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
(1 +5%) -n 0,952381 0,907029 0,863838 0,822702 0,783526 0,746215 0,710681 0,676839 0,644609 0,613913
(1+10%) -n 0,909092 0,826446 0,751315 0,683013 0,620921 0,564474 0,513158 0,466507 0,424098 0,385543
n: numarul de ani

Conceptul cheie este acela al costului de oportunitate al capitalului. In aceasta privinta,
recomandam determinarea ratei actalizarii prin aplicarea unui criteriu standard, tinand cont de
cateva repere.

4.8. Determinarea indicatorilor de performanta
Indicatorii utilizati pentru analiza financiara (Tabel ele 4.5 si 4.6) sunt:
 Rata financiara interna a rentabilitatii;
 Valoarea financiara neta prezenta a proiectului.

 Ambii indicatori trebuie calculati atat pentru investitii (Tab. 4.5) si pentru capitalul
investit (Tab. 4.6).

Tabelul 4.10. Ratele financiare interne ale rentabilitatii așteptate in cazul unui eșantion de 400
proiecte mari combinate, din “prima generatie” si din a “a doua generatie ”
Medie Numar19 de proiecte
Energie 7,0 6
Apa si mediu – 0,1 15
Transport 6,5 55
Industrie 19,0 68
Alte servicii 4,2 5
Total 11,5 149
Sursa: vezi Tabelul 4. 7

Rata financiara interna a rentabilitatii luata in considerare in acest caz este FRR/C.
Valoarea financiara n eta prezenta este definita ca:
NPV(S) =
tSt = S 0 / (1+i)0 + S 1 / (1 + i)1 + S 2 / (1 + i)2
unde S n este balanta fo ndurilor banesti la momentul n (fluxul de numerar, randul 5.3 si 6. 3 din
Tabel ele 4.5 si 4. 6) iar a t este factorul financiar de actualizare (vezi de asemenea subcapitolul 4.6
si tabelul indicilor de actualizare).
Rata financiara interna a rentabilitatii este definita ca rata dobanzii care duce la zero valoare a
neta prezenta a investitiei:
NPV (S) =
t / (1+FRR)1= 0
Cele mai des utilizate programe de management a datelo r calculeaza automat valoarea acestor
indicatori prin aplicarea functiei financiare adecvate.
Pentru investitiile productive, cum ar fi instalatii industriale, ratele financiare ale rentabilitatii
inanite de granturile UE sunt de obicei peste 10% (real). P entru infrastructura, ratele financiare
ale rentabilitatii sunt in mod obisnuit mai joase sau chiar negative, partial datorita structurii
tarifului in aceste sectoare.
In mod obisnuit examinatorul utilizeaza rata finaniara a rentabilitatii in scopul apreci erii viitoarei
performante a investitiei. Ea poate, de asemenea, contribui la stabilirea ratei cofinantarii.
In oricare dintre cazuri Comisia trebuie sa fie constienta de efortul financiar net al proiectului si
trebuie sa fie sigura ca proiectul, chiar dac a este asistat prin cofinantare, nu trebuie sa riste sa fie
stopat din lipsa de numerar.

19 proiecte pentru care au fost disponibile date .

O rata financiara a randamentului foarte scazuta sau chiar negativa nu inseamna in mod necesar
ca proiectul nu mai raspunde obiectivelor Fondurilor.
Fara indoiala, val orile ratei rentabilitatii ofera informatii asupra faptului ca investitia poate sa nu
fie inca profitabila din punct de vedere financiar. In acest caz, aplicantul trebuie sa specifice care,
daca exista, resurse vor fi atrase atunci cand se diminueaza subve ntia de la UE.
4.9. Determinarea ratei cofinantarii
Rata cofinantarii reprezinta procentul care defineste cat din costurile eligibile sunt acoperite de
finantarea UE prin intermediul granturilor.
Reglementarile definesc plafonul maxim care se aplica pentru fiecare Fond si stabilesc principiile
generale pentru formularea procentajului. In general in functie de zona de implementare
(procentaje mai mari in zonele dezavantajate) si, mai specific, in fu nctie de coexistenta mai
multor fonduri in aceeasi zona.
In mod curent, procedura pusa in aplicare de catre Comisie prevede pentru calcularea
insuficientei financiare, prin intermediul careia se determina rata cofinantarii, prin aplicarea la
costurile eli gibile.
Art. 29.3 din Reglementarea Fondurilor Structurale 1260/1999: “O valoare maxima de 75%
din costul total eligibil si, ca regula generala, cel putin 50% din cheltuiala publica eliibila in
cazul masurilor realizate in regiunile acoperite de Obiectivul 1. Acolo unde regiunile sunt
localizate in State Membre acoperite de Fondul de Coeziune, contributia Comunitatii poate
creste, in cazuri exceptionale si bine justificate, la un maximum de 80% din costurile totale
eligibile si pana la un maxim de 85% din c osturile totale eligibile pentru regiunile cele mai
indepartate si pentru insulele grecesti dispersate care sunt dezavantajate datorita localizarii lor
la mare distanta; (b) un maxim de 50% din costurile totale eligibile si, ca regula generala, cel
putin 2 5% din cheltuiala publica eligibila in cazul masurilor realizate in zonele acoperite de
Obiectivele 2 si 3. In cazul investitiilor in firme, contributia Fondurilor trebuie sa fie in
concordanta cu cu plafoanele stabilite pentru cotele de ajutor si pentru c ombinatiile de ajutir
stabilite in domeniul ajutorului de stat”;
Regulamentul Fondul de Coeziune, art. 1 § 7 Reg. 1264/1999 si art. 7 Reg. 1164/94: “Rata
asistentei nerambursabile din partea Fondului va fi de 80% pana la 85% din cheltuiala publica
sau echi valenta, incluzand cheltuielile efectuate de organizatiile a caror activitati sunt
intreprinse intr -un cadru administrativ sau legal in virtutea caruia ele pot fi considerate ca fiind
echivalente organizatiilor publice. Cu toate acestea, de la 1 ianuarie 2 000, aceasta rata poate fi
redusa pentru a se lua in considerare, in cooperare cu Statul Membru in cauza, venitul generat
estimat al proiectelor si al oricarei aplicari a principiului poluatorul -plateste”.
Reglementarea ISPA, art. 6 Reg. 1267/1999: “Rata a sistentei nerambursabile din partea
comunitatii in cadrul ISPA poate fi de pana la 75% din cheltuiala publica sau echivalenta,
incluzand cheltuielile organizatiilor ale caror activitati sunt intreprinse intr -un cadru
administrativ sau legal in virtutea car uia ele sunt privite ca echivalente organizatiilor publice.
Comisia poate decide, in concordanta cu proceduraa definita in Articolul 14, sa creasca aceasta

rata pana la 85%, in special acolo unde ea considera ca o rata mai mare de 75% este necesara
pentru realizarea proiectelor importante pentru realizarea obiectivelor generale ale ISPA” .

Capitolul 5
Analiza economica

Analiza economica evalueaza contributia proiectului la bunastarea economica a regiunii sau a
tarii. Ea este efectuata in numele intregii societati (regiune sau tara) nu doar al proprietarului
infrastructurii ca in cazul analizei financiare.
Plecand de la tabelul 4.5 al analizei financiare (performanta investitiei indiferent de sursele
financiare), analiza economica, prin intermediul definirii factorilor de conversie adec vati pentru
fiecare dintre articolele fluxurilor de intrare sau de iesire, schiteaza un tabel (Tabelul 5.1) care
include costurile si beneficiile sociale care nu au fost luate in considerare de catre analiza
financiara. Logica metodologiei care permite tra nsferul de la analiza financiara la analiza
economica consta in transformarea preturilor pietii utilizate in analiza financiara in preturi
contabile (care corecteaza preturile distorsionate de imperfectiunile pietii) si din luarea in
considerare a external itatilor care conduc la costuri si beneficii sociale care nu au fost luate in
considerare de catre analiza financiara deoarece nu genereaza in momentul actual cheltuieli sau
venituri banesti (de exemplu impactele de mediu sau efectele redistributive). Acea sta devin e
posibila prin atribuirea catre fiecare din articolele fluxurilor de intrare si de iesire a unui factor de
conversie ad -hoc (vezi mai jos) pentru transformara preturilor pietii in preturi contabile.
Practica internationala si -a insusit factori st andardizati pentru anumite clase intrare/iesire, in timp
ce altele solicita factori specifici care sa fie definiti de la caz la caz.
De aceea, analiza economica este reprezentata de:
Faza 1: corectii ale taxelor/subventiilor sau altor transferuri ;
Faza 2: corectii ale externalitatilor ;
Faza 3: conversia preturilor de piata in preturi contabile care sa includa si costurile si beneficiile
sociale (determinarea factorilor de conversie).
Atunci cand tabelul pentru analiza economica este terminat, la fel ca in a naliza financiara, primul
pas este actualizarea efectuata pri alegerea unei rate a actualizarii sociale corecte si calcularea
ratei rentabilitatii economice interne a investitiei.

5.1. Faza 1 – Corectii fiscale
Aceasta faza conduce la determinarea a doua elemente noi pentru analiza economica: valoarea
randului “corectia fiscala” (tabelul 5.1) si a valorii factorului de conversie pentru preturile de
piata afectate de aspectele fiscale.
Preturile de piata includ im pozitele si subventiile ca si anumite operatiuni de transfer, care pot
afecta preturile relative. In timp ce in anumite cazuri ar putea fi dificil sa se estimeze preturile
nete “fara impozite”, uneori destul de aproximativ, regulile generale pot fi stabilt e astfel incat sa
corecteze aceste distorsiuni:

 Preturile intrarilor si iesirilor care sa fie luate in considerare in cadrul Analizei Cost –
Beneficiu trebuie sa nu includa TVA si alte impozite indirecte;
 Preturile intrarilor trebuie sa fie luate in consider are in cadrul Analizei Cost -Beneficiu ca
fiind preturi care include impozitele directe;
 Operatiunile pure de transfer catre indivizi, cum ar fi platile pentru securitatea sociala,
trebuie sa fie omise;
 In anumite cazuri impozitele/subventiile indirecte sun t intentionate ca corectii ale
externalitatilor. Exemple tipice sunt impozitele asupra preturilor energiei pentru
descurajarea externalitatilor de mediu negative. In acest caz ca si in cazuri similare,
includerea acestor taxe in costurile proiectelor poate fi justificata, dar evaluarea trebuie sa
evite contabilizarea dubla (de ex. includerea atat a impozitarii energiei si estimarea
costurilor externe de mediu in cadrul evaluarii).
Evident, tratarea impozitarii trebui sa fie mai putin exacta ori de cate ori ea are o importanta
minora in evaluarea proiecului, dar este necesara o coerenta de ansamblu.

Tabelul 4.5. Calcularea Ratei Interne a Rentabilitatii Financiare a Investitiei – Mii de Euro
Anii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
2.13 Vanzari 0 1501 5701 7501 7501 8501 8501 8501 8501 0
5.1 Venituri totale 0 1501 5701 7501 7501 8501 8501 8501 8501 0
2.9 Costuri de exploatare totale 0 2022 7252 7476 7476 7476 7476 7476 7476 0
4.3 Indemnizatie de pensionare 0 0 0 0 0/ 0 0 0 0 0
1.21 Costurile totale ale investitiei 1186 1088 1590 80 400 0 91 0 0 -1500
5.2 Cheltuieli totale 1186 3110 8842 7556 7876 7476 7567 7476 7476 -1303
5.3 Flux de numerar net -1186 -1609 -3141 -55 -375 1025 934 1025 1025 1303
5.4 Rata Interna a Rentabilitatii
Financiare a Investitiei (FRR/C) -3,16%
5.5. Valoarea actuala neta financiara
a investitiei (FNPV/C) -2058

5. 2. Faza 2 – Corectiile externalitatilor
Obiectivul acestei faze este determinarea beneficiilor externe sau costurilor externe ca unul sau
mai multe randuri in Tabelul 5.1, care nu au fost luate in considerare in cadrul analizei
financiare. Exemple sunt costurile si beneficiile care decurg din impactul de mediu, timpul
economisit prin intermediul proiectelor in sectorul transporturi, vietile umane salvate de
proie ctele din sectorul sanatatii s. a.m.d.
Exemple de beneficii externe sociale
 Avantaje in sensul reducerii riscului de accidente in zonele aglomerate;
 Economisire a timpului de transport intr -o retea interconectata;
 Cresterea sperantei de viata prin intermediul unor dotari in domeniul sanatatii sau prin
reducerea poluarii

Exemple de costuri externe sociale
 Pierdere de productie agricola datorita utilizarii diferite a terenului;
 Costuri nete aditionale pentru autoritatile locale pentru conectarea unei noi fabrici la
infrastructura de transport existenta;
 Crestere a costurilor pentru canalizare
Uneori va fi dificil sa se valorizeze costurile si beneficiile externe, chi ar daca ele pot fi
identificate usor. Un proiect poate cauza prejudicii ecologice, ale caror efecte, combinate cu alti
factori, vor avea loc intr -o perioada lunga, si sunt dificil de cuantificat si de valorizat.
Merita cel putin sa se listeze externalitati le care nu pot fi cuantificate, pentru a oferi decidentului
mai multe elemente pentru a formula decizia, prin ponderarea aspectelor cuantificabile, asa cum
sunt exprimate in rata rentabilitatii economice, fata de cele necuantificabile (vezi capitolul
anali za multicriteriala).
Ca regula generala orice cost sau beneficiu social care se propaga de la proiect spre alti subiecti
fara compensatie, trebuie contabilizate in cadrul Analizei Cost -Beneficiu prin insumare la
costurile sale financiare.
Examinatorul proi ectului trebuie sa verifice daca acest tip de costuri au fost identificate,
cuantificate si li s -a dat o valoare monetara reala, pe cat posibil. Este dificil sau imposibil ca
aceste costuri si beneficii sa fie cuantificate cel puttin termeni fizici pentru o evaluare calitative.
Numeroase proiecte mari, mai ales in domeniul infrastructurii, pot fi benefice pentru subiecti
diferiti de cei afectati direct de venitul social generat de catre proiect.
Aceste beneficii pot apare nu doar pentru utilizatorii directi ai produsului ci si pentru terte parti,
pentru care ele nu au fost intentionate. In acest caz, ele trebuie de asemenea contabilizate in
vederea unei evaluari corespunzatoare. Exemple de astfel de externalitati pozitive propagari
benefice catre alti consum atori sunt urmatoarele:
 calea ferata poate reduce congestionarea traficului pe o autostrada;
 noua universitate poate sprijini cercetarea aplicata iar venitul viitor al angajatorilor va fi
crescut datorita unei forte de munca mai bine educata etc.
Externali tatilor trebuie sa li se dea, pe cat posibi l, o valoare monetara. In caz contrar, ele trebuie
cuantificate prin indicatori nemonetari.
Impactul asupra mediului
In contextul analizei proiectului, impactul asupra mediului trebuie descris si evaluat in mod
corespunzator, prin posibila recurgere la tehnicile actuale ale metodelor cantitative -calitative.
Adesea, in acest cadru, este utila analiza multicriteriala calitativa -cantitativa. O discutie asupra
evaluarii impactului de mediu depaseste scopul acestui Ghid , dar Analiza Cost -Beneficiu si
analiza impactului de mediu ridica probleme similare. Ele trebuie luate in considerare in paralel
si, ori de cate ori este posibil, trebuie sa fie agregate: aceasta ar insemna sa se dea, daca este
posibil, o valoare contabil a conventionala costurilor de mediu.

Acestea pot fi exprimate cu foarte mare aproximatie: totusi acestea pot cuprinde cel putin cele
mai semnificative costuri de mediu.
Exemple de impact asupra mediului
 Costurile de mediu ale unei autostrazi pot fi aproximate prin pierderea potentiala a valorii
proprietatilor datorita zgomotului si emisiilor poluante crescute, schimbarea in rau a
peisajului;
 Costurile de mediu ale unei fabrici putenic poluante, de ex. o rafinarie de petrol, pot fi
estimate prin crest erea potentiala a cheltuielilor alocate sanatatii in randul rezidentilor si
muncitorilor.
Valoarea de inregistrare a bunurilor de capital proprietatea sectorului public
Numeroase proiecte din sectorul public utilizeaza bunuri de capital si teren, care pot fi
proprietate de stat sau achizitionate din bugetul general al Guvernului.
Bunurile de capital, incluzand terenuri, cladiri, echipamente si resurse naturale trebuie sa fie
evaluate la costul lor de oportunitate si nu la valoarea lor istorica sau la valoar ea contabila
oficiala. Aceasta trebuie sa se faca ori de cate ori exista optiuni alternative in utilizarea unui bun
si chiar daca el este deja in proprietatea sectorului public.
Daca nu exista o valoare optima1 relativa, cheltuielile trecute sau angajament ele irevocabile ale
fondurilor publice nu reprezinta costuri sociale care sa fie luate in considerare in evaluarea noilor
proiecte.

5.3. Faza 3 – De la preturile pietii la preturile de inregistrare
Obiectivul acestei faze este de a determina coloana factorilor de conversie pentru transformarea
preturilor de piata in preturi de inregistrare. Examinatorii proiectului trebuie sa verifice daca cel
care propune proiectul a luat in considerare costurile si beneficiile sociale al e proiectului alaturi
de costurile si beneficiile financiare.
Aceasta s -ar putea intampla datorita influentei fiscalitatii sau externalitatilor atunci cand:
 Preturile reale ale intrarilor si iesirilor sunt distorsionate datorita pietii imperfecte;
 Salariil e nu sunt legate de productivitatea muncii.
Distorsionarea preturilor intrarilor si iesirilor
Preturile curente ale intrarilor si iesirilor nu pot reflecta valoarea lor sociala datorita
distorsiunilor pietii, cum ar fi regimul de monopol, barierele comerci ale, etc. Preturile curente
asa cum apar datorita imperfectiunilor pietelor si adtorita politicii de preturi a sectorului public,
poate esua in a reflecta costurile de oportunitate ale intrarilor. In anumite cazuri acest lucru poate

1 Valoarea optima pentru bunurile publice reprezinta posibuilitatea de a utiliza acest bun pentru o utilizare
alternativa. Fara indoiala pentru anumite bunuri nu poate exista utilizare alternativa (o cladire utilizata pentru un
muzeu si care nu mai este utilizabila pentru o alta destinatie). In acest caz banii folositi pentru ele nu reprezinta
costuri sociale

fi important pentru eva luare proiectelor, iar datele financiare pot astfel fi gresit interpretate ca
indicatori ai bunastarii.

Tabelul 5.1 Calcularea ratei r entabilitatii economice interne a investitiei – Mii de euro
Anii
Cf(3)2 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
(1) Corec tie fiscala3
Timp economisit 42 42 42 42 42 42 42 42
Venit datorat fluxului
crescut de turiști 78 78 78 78 78 78 78 78
(2) Total beneficii externe 0 120 120 120 120 120 120 120 120 0
2.13. Vanzari 1,1 0 1651 6271 8251 8251 9351 9351 9351 9351 0
10.1 Venituri totale 0 1651 6271 8251 8251 9351 9351 9351 9351 0
Poluare crescută 572 572 632 632 632 632 632 632
(2) Costuri externe4 0 572 572 632 632 632 632 632 632 0
2.9. Costuri de exploatare
totale 0,9 0 1820 6527 6728 6728 6728 6728 6728 6728 0
4.2. Indemniza tii de
pensionare 1,2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 236
1. 21. Costurile totale ale
investitiei 0,9 1067 979 1431 72 180 0 89 0 0 -1350
10.2. Cheltuieli totale5 1067 2799 7958 6800 6908 6728 6810 6728 6728 -1114
10.3. Flux de numerar net -1067 -1600 -2139 938 830 2111 2029 2111 2111 1114
10.4. Rata interna a
rentabilitatii economice
(ERR) a investitiei 19, 20%
10.5. Valoarea actuala
neta economica (ENPV) a
investitiei 3598

In anumite cazuri preturile sunt reglementate de catre State in asa fel incat sa compenseze
esecurile observate ale pietii si in masura in care sunt in concordanta cu propriile obiective
politice; de exemplu, in cazul incare impozitarea indirecta este util izata pentru corectarea
externalitatilor. Dar in alte cazuri, actualele preturi sunt distorsionate datorita constrangerilor

2 In prezentul exemplu nu exista corec tii fiscale. Asta insemna ca nici un transfer, subven tie sau orice alta corec tie
fiscala nu au fost incluse in analiza financiara
3 (1) Faza 1. Corec tia fiscala. Este necesar sa se deducă din fluxurile analizei financiare, plă tile care nu au o
corespondenta in resurse reale, cum ar fi subven tiile si taxele indirecte asupra intrărilor si ieșirilor. Pentru
transferurule publice directe acestea nu au fost incluse deja in tabelul de pornire pentru analiza financiara care ia in
considerare costurile investitiei si nu resursele financiare
4 (2) Faza 2. Corec tia externalitatilor. Este necesar sa se includă in fluxurile de iesire si in fluxurile de intrare
costurile si beneficiile externalitatilor pentru care nu exista un flux de numerar. Anumite exemple pot fi costurile
pentru serviciile de sanatate sau pierderile in cherhanale datorate creșterii poluării, timpul economisit datorita
investi tiilor in transporturi, infrastructuri specifice furnizate de sectorul public pentru proiect (un drum construit
special pentru proiect…), fluxuri de turiști crescute, o mai buna accesibiltate in regiune
5 (3) Fa za 3. De la preturile de piata la cele de contabilitate. Este necesara determinarea unui vector de conversie a
factorilor

legale, ratiunilor istorice, informarii incomplete sau altor imperfectiuni ale pietii (de exemplu
tarife pentru intrari cum ar fi en ergie, combustibil).
Ori de cate ori anumite intrari sunt afectate de distorsiunile puternice ale preturilor, cel care
propune proiectul trebuie sa ia in considerare aceasta chestiune in evaluarea proiectului si sa
utilizeze preturile contabile care pot re flecta mai bine costrurile de oportunitate sociala a
rsurselor. Examinatorul pro iectului trebuie sa evalueze cu atentie si sa ia in considerare modul in
care costurile sociale sunt afectate de abaterile de la urmatoarele structuri de preturi:
 Costul margin al pentru bunurile necomercializabile pe plan international, cum ar fi
serviciile de transport local;
 Pretul in vama pentru bunurile comercializabile pe plan internationa l, cum ar fi bunurile
agricole sau manufacturate.
De fapt, adesea se gasesc argumente economice bune pentru utilizarea preturilor in vama si / sau
costurilor marginale ca preturi de inregistrare, atunci cand actualele preturi sunt gandit astfel
incat sa se indeparteze mult de costurile de oportunitate sociala. Totusi, aceasta regula general a
poate fi verificata in circumstantele proiectului specific supus examinarii.
Exemple de distorsionari ale preturilor
 Un proiect intensiv pentru un teren, de exemplu o zona industriala, in care pamantul este
pus la dispozitie gratuit de organismul public, in timp ce, pe de alta parte, acesta putea
castiga pe el o renta;
 Un proiect agricol care depinde de alimentarea cu apa la un tarif foarte scazut, puternic
subventionat de sectorul public;
 Un proiect intensiv din punct de vedere energetic care depinde de alimentarea cu
eleectricitate in cadrul unui regim de tarife reglementate, atunci cand aceste tarife sunt
diferite, pe termen lung, de costurile marginale.
 uzina electrica in regim de monopol, care determina o mare diferenta pe termen lung a
preturilor ele ctricitatii de costurile marginale: in acst caz beneficiul economic poate fi
mai mic decat beneficiul financiar.

Exemplu de calcul a factorului de conversie standard a distorsionarii pretului pentru fluxuri de
intrare si fluxuri de iesire
a) Pentru fiecare bun comercializabil preturile la granita sunt usor disponibile (sunt preturi
internationale, CIF pentru importuri si FOB pentru exporturi, exprimate in moneda locala).
b) Pentru bunurile necomercializabile, preturile echivalente internati onale trebuie determinate.
Factorul de conversie standard este utilizat pentru bunurile necomerciabilizabile de mai mica
importanta, in timp ce pentru bunurile necomercializabile importante, se utilizeaza factori de
conversie specifici.
Pentru un exemplu d e date pentru estimarea factorului de conversie standard (milioane de Euro):
1) total importuri (M) M = 2000

2) total exporturi (X) X = 1500
3) taxe de import (Tm) Tm = 190
4) taxe de export (Tx) Tx = 25
Formula care trebuie utilizata pentru calcularea Fac torului de Conversie Standard (SCF):
SCF = (M + X) / (M + Tm) + (X – Tx) SCF = 0, 8
c) Teren: Guvernul pune la dispozitie terenul la un pret redus cu 50%, in comparatie cu preturile
pietii. In acest caz pretul pietii este dublu fata de cel curent. Pretul de vanzare trebuie sa fie
dublat pentru a reflecta piata interna si, deoarece nu exista nici un factor de conversie specific,
factorul de conversie pentru transformarea pretului pietii in pret la frontiera este factorul de
conversie standard. Factorul de conversie pentru teren este: Factorul de conversie = 2*0,8 = 1,
60.
d) Cladire: costul total este alcatuit din 30% forta de munca necalificata (factorul de conversie
pentru forta de munca necalificata este 0,48), 40% costul materialelor importate cu costul
tarifelor de import de 23% si taxele de vanzare de 10% (factorul de conversie 0,75), 20%
materiale locale (SCF = 0,8), 10% profituri (SCF = 0). Factorul de conversie este: (0,3*0,48)
+(0,4*0, 75) +(0,2*0,8) +(0,1*0) =0,60
e) Echipamente: importate fara taxe si tarife (SCF = 0).
f) Stoc de materii prime: se presupune ca se utilizeaza doar materiale comercializabile; articolul
nu este supus taxelor iar pretul pietii este egal cu pretul FOB. SCF = 1
g) Iesire: proiectul produc e doua iesiri – A, importat si B, un produs intermediar
necomercializabil. Pentru a proteja firmele interne guvernul a impus o taxa de import de 33% la
articolul A. Factorul de conversie pentru A este 100/133 = 0,75. Pentru articolul B, deoarece nu
exista un factor de conversie specific, SCF = 0,8
h) Materii prime. Factorul de conversie = 1
i) Intrari intermediare sunt importate fara taxe si tarife. Factorul de conversie = 1
j) Electricitate: exista un tarif care acopera doar 40% din costul marginal de furn izare a
electricitatii. Nu exista o dezagregare a componnetelor costului si se presupune ca diferenta
dintre perturile internationale si cele interne pentru fiecare componenta a costului utilizat pentru
producerea unei unitati marginale de electricitatemes te egal cu diferenta dintre toate articolele
comercializabile considerate in Factorul de Conversie Standard. In acest caz, factorul de
conversie este =1 / 0,4 * 0,8 = 2
k) Forta de munca calificata: piata nu este distorsionata. Salariul de pe piata reflect a costul de
oportunitate pentru economie.
l) Forta de munca necalificata: oferta excede cererea dar exista un salariu minim de 5 Euro pe
ora. Fara indoiala ca in sectorul din care vin lucratorii cel mai putin folositi, sectorul rural,
salariul este de doar 3 Euro pe ora. Doar 60 % din forta de munca necalificata reflecta costurile
sale de oportunitate.

Distorsionarea salariilor
In anumite cazuri, o intrare cruciala a proiectelor de investitii, in special domeniul infrastructurii,
o reprezinta forta de munca . Salariile curente pot fi un indicator social distorsionant al costului
de oportunitate al fortei de munca datorita imperfectiunilor pietii muncii.
In astfel de cazuri, cel care propune proiectul poate recurge la o corectie a salariilor nominale si
la uti lizarea unui salariu contabilizabil (salariu marginal).
Comisia nu recomanda o formula specifica de contabilizare a salariului, dar propunatorul trebuie
sa fie prudent si ferm in propria evaluare a costurilor sociale ale fortei de munca. Angajarea de
perso nal suplimentar este, la prima privire, un cost social. Aceasta insemna utilizarea de catre
proiect a resurselor de forta de munca care devine astfel indisponibila pentru scopuri sociale
alternative.
Beneficiul semnificativ este venitul aditional generat d e crearea de locuri de munca, si acesta
este luat in calcul de evaluarea iesirilor nete directe si indirecte care rezulta din proiect. Este
important sa se inteleaga ca aici pot fi doua cai diferite si care se exclud reciproc, de estimare a
beneficiului so cial al angajarii de forta de munca suplimentara:
 Asa cum s -a spus deja, se poate utiliza un salariu contabilizat inferior salariului actual
platit de proiect. Aceasta reprezint o cale pentru a lua in considerare faptul ca, in conditii
de subutilizare a fo rtei de munca, salariile actuale sunt mai mari decat decat costul de
oportunitate a muncii. Prin reducerea costurilor fortei de munca, aceasta procedura de
inregistrare creste valoarea actuala neta sociala a venitului proiectului in comparatie cu
valoarea sa privata;
 Alternativ, se poate incerca estimarea venitului multiplicator al iesirii iar venitul social al
proiectului va fi din nou mai mare decat ventutl privat datorita impactului extern pozitiv.
Ambele metode, fie scaderea unei fractii a costurilor mu ncii sau adaugarea unei iesiri
suplimentare, au inconvenientele si limitarile lor, dar in conditii adecvate sunt echivalente.
Metoda multiplicatorului de venit este cel mai bine aplicata la nivel macroeconomic sau pentru
programele de investitii foarte mar i. In mod obisnuit se recomanda sa se utilizeze salariile
marginale acolo unde salariile efective sunt reduse proportional cu extinderea subutilizarii fortei
de munca. In orice caz:
 Cele doua metodologii nu pot fi utilizate simultan (inregistrare dubla!)
 Daca proiectul de investitii are deja o rata a rentabilitatii interne satisfacatoare inaintea
criteriilor pentru utilizarea fortei de munca, nu este necesar sa se cheltuiasca prea mult
timp si efort pentru acest tip de calculatie.
Totusi, este important sa se ia in considerare ca in anumite cazuri impactul proiectului asupra
ocuparii fortei de munca poate solicita o analiza foarte atenta:
 Este important ca uneori sa se verifice pierderile de locuri de munca in alte sectoare ca o
consecinta a ac estui proiect: beneficiile ocuparii brute pot supraestima impactul net;
 Uneori proiectul este presupus ca va mentine locurile de munca pe care altfel le -ar fi
pierdut; acest fapt poate fi, in particular, semnificativ pentru renovarea si modernizarea

fabric ilor existente: acest tip de argument trebuie sa fie sustinut de o analiza a structurii
costului si a competitivitatii cu sau fara proiect
 Anumite obiective ale Fondurilor structurale vizeaza tinte speciale referitoare la ocuparea
fortei de munca (De exemp lu: tineri, someri pe termen lung) si poate fi important sa se ia
in considerare impactul diferit asupra grupurilor tinta.

5.4 Actualizarea
Costurile si beneficiile care apar in diferite momente trebuie actualizate. Procesul de actualizare
este efectuat, ca si in cazul analizei financiare, dupa determinarea tabelului pentru analiza
economica.
Rata actualizarii in analiza economica a proiectelor de investitii – rata actualizarii sociala –
incearca sa reflecte viziunea sociala asupra modului in ca re costurile si beneficiile viitoare
trebuie evaluate in raport cu cele actuale. Ea poate diferi de rata actualizarii financiare in cazul in
care piata capitalului este imperfecta (ceea ce se intampla intotdeauna in realitate).
Literatura teoretica si prac tica internationala prezinta o gama larga de abordari in interpretarea si
alegerea valorii ratei actualizarii sociale care sa fie adoptata. Experienta internationala este foarte
larga si a implicat diferite tari ca si organizatii internationale. Cu toate a ceste o rata a actualizarii
sociale europene de 5% poate avea justificari diferite si poate furniza un jalon standard pentru
proiectele cofinantate de UE. Dar initiatorii de proiecte pot dori sa justifice o valoare diferita.

5.5. Calcularea ratei rentabil itatii economice
Dupa corectarea distorsiunii pretului este posibil sa se calculeze rata rentabilitatii interne
economice.
Dupa alegerea unei rate a actualizarii sociale adecvate este posibil sa se calculeze valoarea
actuala neta economica (ENPV) si raport ul B/C.
Diferenta intre Rata Rentabilitatii Economice si Rata Rentabilitatii Financiare este ca prima
utilizeaza preturi de inregistrare sau costul de oportunitate a bunurilor si serviciilor in locul
preturilor pietii imperfecte si ea include pe cat este p osibil orice externalitate sociala si de mediu.
Deoarece externalitatile si preturile marginale sunt luate acum in considerare, mult e proiecte cu
FRR/C scazuta sau negativa pot prezenta acum ERR pozitiva .
Fiecare proiect cu o ERR mai mica de 5% sau o ENPV negativa dupa actualizare si cu o rata a
actualizarii de 5% trebuie sa fie evaluate cu atentie sau chiar respinse. Acelasi tratament se aplica
in cazul unui raport B/C mai mic de 1.
In anumite cazuri exceptionale o valoare negativa a ENPV ar putea fi accep tata daca sunt
importante beneficii ne -monetare, dar dar acestea trebuie prezentate detaliat deoarece un astfel
de proiect va contribui doar marginal la obiectivele politicii de dezvoltare regionala a Uniunii
Europene.

In orice caz raportul de evaluare ar trebui sa specifice intr -un mod convingator, prin intermediul
unui argument structurat sprijinit pe date corespunzatoare, ca beneficiile sociale exced costurile
sociale.

Tabelul 5.2 . Ratele rentabilitatii interne economice așteptate pentru un eșantion de 400
proiecte semnificative din “prima generatie” si din “a doua generatie” combinate
Rata medie Numarul6 de proiecte
Energie 12,9 6
Apa si mediu 15,8 51
Transport 17,1 152
Industrie 18,4 14
Alte servicii 16,3 10
Total 16,8 233

6 Proiecte pentru care au fost disponibile date

Capitolul 6
Evaluarea riscului

In conformitate cu articolul 40 (e) Regulamentul 1083/2006, o "analiza riscului" va fi inclus a in
ACB. Scopul este de a determina incertitudinea in cea ce prive ste implementarea proiectelor de
investi tie, care se realizeaz a printr -o analiz a de risc si de senzitivitate.
Obiectivul analizei de risc si senzitivitate este de a evalua performan ta indicatorilor de
profitabilitate a proiectului. In acest sens, prima parte a analizei (analiza de sensitivitate)
urmareste identificarea variabilele critice si impactul lor poten tial asupra modific arii indicatorii
de profitabilitate, cea de a doua parte (analiza riscului) are ca scop estimarea probabilit atii
acestor modific ari care au avut loc, rezultatele acestei analize e xprim andu-se ca medie estimat a
si devia tie standard ale indicatori men tionati.
Cu alte cuvinte, analiza riscului consta in studierea probabilitatii ca un proiect sa obtina o
performanta satisfacatoare (sub forma ratei interne a rentabilitatii sau valorii a ctuale nete) ca si
variabilitatea rezultatului in comparatie cu cea mai buna estimare facuta.
Procedura recomandata pentru evaluarea riscului se bazeaza pe:
 Ca un prim pas, o analiza a senzitivitatii, care reprezinta impactul pe care schimbarile
presupuse ale variabilelor care determina costuri si beneficii le are asupra indicilor
economici calculati (rata interna a rentabilitatii si valoare actuala neta);
 Un al doilea pas va fi studierea distributiilor probabile ale variabilelor selectate si
calcularea val orii asteptate a indicatorilor de performanta a proiectului.

6.1. Analiza senzitivitatii
Scopul analizei senzitivitatii este de a selecta «variabilele critice» ai parametri lor modelului, care
sunt acelea ale car or variatii, pozitive sau negative, compara te cu valoarea utilizata ca cea mai
buna estimare in cazul de baza, au cel mai mare efect asupra ratei interne a rentabilitatii sau
asupra valorii actuale nete. Criteriile care vor fi adoptate pentru alegerea variabilelor critice
difera in functie de proie ctul specific si trebuie sa fie corect evaluate caz cu caz. Drept criteriu
general se recomanda sa se ia in consideratie acei parametri pentru care o variat ie (pozitiva sau
negativa) de 1 % provoaca cresterea cu 1% a ratei in terne a rentabilitatii sau cu 5 % a valorii
actuale nete.
Punctele urmatoare ilustreaza schematic procedura care trebuie urmata pentru realizarea unei
analize a senzitivitatii.
a) Identificarea tuturor variabilelor utilizate pentru calcularea iesirilor si intrarilor analizelor
economice s i financiare, grupandu -le in categorii omogene. Tabelul 6.1 poate fi folositor.

Tabelul 6.1. Identificarea variabilelor critice
Categorii Exemple de variabile
Parametri ai modelului Rata actualizarii (scontului)
Dinamica pretului Rata inflatiei, rata de crestere a salariilor reale, preturile energiei,
schimbarile de preturi ale bunurilor si serviciilor
Date referitoare la cerere Populatie, indicele cresterii demografice, consumul specific, rata
imbolnavirilor, formarea cererii, volumul traficului, ma rimea
suprafetei care va fiirigata, volumele pietii pentru o marfa data
Costurile investitiei Durata edificarii constructiei (intarzieri in realizare), costul orar al
fortei de munca, productivitatea orara, costul terenului, costul
transportului, costul betonului armat, distanta fata de chei, costul
chiriei, adancimea puturilor, viata utila a echipamentului si
bunurilor manufacturate
Preturi de exploatare Pretul bunurilor si serviciilor utilizate, costul orar al personalului,
pretul electricitatii, gazul ui si altor combustibili
Parametri cantitativi pentru costurile de
exploatare Consumul specific de energie si alte bunuri si servicii, numarul de
angajati
Preturile veniturilor Tarife, preturi de vanzare a produselor, produse ale bunurilor
semifabricate
Parametri cantitativi pentru venituri Productia orara (sau lata perioada) a bunurilor vandute, volumul
serviciilor furnizate, productivitatea, numarul de utilizatori,
procentajul de penetrare a zonei deservite, penetrarea pietii
Preturi de inregistrare ( costuri si beneficii) Coeficienti pentru convertirea preturilor pietii, valoarea timpului,
costul spitalizarii, costul deceselor evitate, preturile marginale ale
bunurilor si serviciilor, valorizarea externalitatilor
Paramatri cantitativi pentru costuri si beneficii Rata imbolnavirilor evitate, marimea zonei deservite, valoarea
adaugata pe hectar irigat, frecventa energiei produse sau materii
prime secundare utilizate

b) Identificarea posibilelor variabile dependente din punct de vedere determinist, care pot duce la
cresterea distorsiunii rezultatelor si la inregistrari duble. Daca, de exemplu, productivitatea
muncii si productivitatea generala apar in model, atunci este evident ca cea din urma o include pe
cea anterioara. In acest caz este necesar sa se elimine variabilele redundante, alegand -o pe cea
mai semnificativa sau sa se modifice modelul pentru eliminarea dependentelor interne. In
concluzie, variabilele luate in considerare trebuie sa fie cat mai mult posibil, variabile
independente.
c) Este r ecomandabil sa se efectueze o analiza calitativa a impactului variabilelor pentru a alege
pe acelea care au o elasticitate mica sau marginala. Analiza cantitativa ulterioara poate fi limitata
la variabilele mai semnificative, verificandu -le in cazul in car e exista dubii. Pentru exemplificare
se poate utiliza tabelul 6.2. In plus, cei mai importanti parametri pentru analiza riscului pentru
fiecare tip de investitie sunt indicati in profilele sectoarelor.

Tabelul 6.2 Analiza impactului variabilelor critice
Categorii de parametri Elasticitate
Inalta Dubioasa Scazuta
Parametri model Rata actualizarii x
Dinamicile pretului Rata inflatiei x
Indicele real al salariului x
Schimbarea pretului energiei x
Schimbari in pretul bunurilor si
serviciilor x
Date referitoare la
cerere Consumul specific x
Rata cresterii demografice x
Volumul traficului x
Costurile investitiei Costul orar al fortei de munca x

d) Avand alese cele mai semnificative variabile, se poate apoi evalua elasticitatea lor prin
efectuarea de calcule, care sunt mai usoare daca avem la dispozitie un simplu program de
calculator pentru a calcula indicii ratei rentabilitatii interne si/sau ai valorii actuale nete. De
fiecare data este necesar sa se atribuie o n oua valoare (mai mare sau mai mica) pentru fiecare
variabila sau sa se recalculeze rata interna a rentabilitatii sau valoarea actuala neta, astfel
notandu -se diferentele (absolute sau in procente) comparate cu cazul de baza.
Un rezultat posibil este prezen tat in Figura 6.1.

Parametru
Costul energiei – Tendinta Preturilor – Tarife – Cerere – Productivitate

Din moment ce, in general vorbind, nu exista garantie ca elasticitatea variabilelor va fi
intotdeauna o functie lineara, este recomandabil sa se verifice aceasta, repetand calcul ele pentru
diferite deviatii arbitrare. In exemplu din figura, elasticitatea parametrului productivitate creste
odata cu cresterea valorii absolute a deviatiei in comparatie cu cea mai buna valoare, in timp ce

valoarea cere rii scade; elasticitatea altor variabile este o functie lineara, cel putin in domeniul
schimbarilor explorate.
e) Identificarea variabilelor critice, aplicand criteriul ales. Facem din nou referinta la exemplul
din figura 6.1, in concordanta cu criteriul g eneral mai sus mentionat, variabilele critice sunt
tarifele, cererea si productivitatea.

6.2. Analiza scenariului
Considerarea combinata a anumitor valori “optimiste” sau “pesimiste” ale unui grup de variabile
ar putea fi utila pentru a demonstra di feritele scenarii, in cadrul un or anumite ipoteze. In scopul
definirii scenariilor optimiste si pesimiste este necesar sa se aleaga pentru fiecare variabila critica
valorile extreme din domeniul definit prin distributie probabilistica. Indicatorii de perfo rmanta ai
proiectului sunt calculati apoi pentru fiecare ipoteza. In acest caz nu este necesara o distributie
exacta a probabilitatii specifice.

6.3. Analiza probabilitatii riscului
Odata ce au fost identificate variabilele critice, pentru executarea anal izei riscului este necesar sa
se asocieze a distributie a probabilitatii pentru fiecaer dintre ele, definita intr -un domeniu precis
de valori in jurul celei mai bune estimari, utilizata in cazul de baza, in scopul calcularii indicilor
evaluarii.
Distributi a probabilitatii pentru fiecare variabila poate sa provina din diferite surse.
Stabilindu -se distributia probabilitatii in cazul variabilelor critice, este posibil sa se continue cu
calcularea probabilitatii ratei interne a rentabilitatii si a valorii actu ale nete a proiectului. Doar in
cel mai simplu dintre cazuri este posibil sa se calculeze aceasta prin utilizarea metodelor analitice
pentru calcularea probabilitatilor compuse dintr -un numar de evenimente independente.
Avand in vedere complexitatea cresca nda a modelului Analizei Cost -Beneficiu, chiar pentru
cateva variabile, foarte curand numarul de combinatii devine foarte mare pentru o tratare directa.
Prin intermediul unor exemple trebuie notat ca, in cazul in care exista doar patru variabile, pentru
fiecare dintre acestea fiind luate in considerare cate trei valori (cea mai buna estimare si doua
deviatii, una pozitiva si una negativa), atunci vom avea de analizat 81 de combinatii posibile.
Aceseta fiind spuse, pentru proiectele de investitii este posibil sa se utilizeze metoda Montecarlo,
care poate fi aplicata utiliz and un program de calculare adecvat. Metoda consta in extragerea
aleatoare repetata a unui set de valori pentru variabilele critice, luate in cursul intervalelor
definite, si calculare a indicilor de performanta pentru proiect (rata interna a rentabilitatii sau
valoarea actuala neta) rezultand din fiecare grup de valori extrase. O grija deosebita trebuie avuta
in vedere pentru a avea siguranta ca frecventa valorilor variabilelor se confo rmeaza distributiei
probabilitatii predeterminate. Prin repetarea acestei proceduri pentru un numar mare de extrageri
(in general nu mai mult de o suta) se poate obtine o convergenta a calculatiei cu distributia
probabilitatii pentru rata interna a rentabi litatii sau valoarea actuala neta.

Calea cea mai utila pentru prezentarea rezultatului este sa se exprime aceasta sub forma
distributiei probabilitatii sau a probabilitatii cumulate pentru rata interna a rentabilitatii sau a
valorii actuale nete in interva lul valorilor care rezulta. Figurile 6.2 furnizeaza un exempl u grafic .

Fig. 2. 7 Distributia cumulativa a probabilitatii pentru Rata rentabilitatii financiare

Curba probabilitatii cumulate (sau tabelul valorilor) ne permite sa atribuim un grad de risc al
proiectului, de exemplu verificand daca probabilitatea cumulata este mai mare sau mai mica
decat valoarea de referinta care este considerata ca fiind critica. De asemenea se poate evalua
care sunt probabilitatiile ca rata interna a rentabilitatii (sau v aloarea actuala neta) sa fie mai mica
decat o anumita valoare care, si in acest caz, este adoptata ca limita. In cazul din figura, de
exemplu, exista probabilitatea de aproximativ 53% ca rata interna a rentabilitatii sa fie mai mica
de 5 %.
Trebuie sa fie clar ca un proiect riscant este un proiect in cazul caruia probabilitatea este mare
incat ea poate depasi un anumit prag a ratei interne a rentabilitatii. Nu este un proiect in care
distributia probabilitatii ratei rentabilitatii interne are o mare eroare standard.
In scopul evaluarii rezultatului un aspect foarte important este compromisul care trebuie facut
intre proiectele cu risc inalt cu inalte beneficii sociale, pe de o parte, si proiectele cu risc scazut
cu beneficii sociale scazute, pe de alta part e.
Exista uneori o ratiune apriori de a prefera neutralitatea riscului. Totusi in anumite cazuri
evaluatorul sau propunatorul poate devia de la neutralitate si sa prefere sa riste mai mult sau mai
putin pentru rata rentabilitatii asteptate; trebuie totusi sa existe o clara definire a acestei alegeri.
Pentru ilustrarea acestui concept se pot lua in considerare proiectele inovative care pot fi mai
riscante decat cele traditionale. Daca, de exemplu, acestea au doar 50% probabilitatea atingerii
rezultatelor ast eptate, atunci valoarea lor sociala, pentru un investitor care este neutru la risc,
trebuie, de aceea, sa fie injumatatita. Totusi inovatia insasi este un criteriu de preferinta aditional:
in acest caz proiectele inovative trebuie sa fie evaluate prin acor darea unui premiu pentru buna
servire a “inovarii” si nu prin trecerea cu vederea a riscului.
Rolul operational al analizei sensibilitatii este de a identifica variabilele critice, pentru care este
necesar sa se obtina informatii ulterioare. Rolul operatio nal al analizei riscului este de a genera

valorile asteptate ale indicatorilor de performanta economici si financiari (de exemplu, rata
rentabilitatii financiare si rata rentabilitatii economice). De exemplu, daca un proiect are FRR/K
de 10% dar in acelasi timp analiza probabilitatii ne spune ca FRR/K are o valoare intre 4 si 10 cu
o probabilitate de 70% si o valoarea intre 10 si 13 cu o probabilitate de 30%, atunci valoarea
asteptata a FRR/K pe ntru acest proiect este doar 8, 35 [(media (4; 10)˟0. 7) +(media( 10; 13)˟ 0,3)].

Capitolul 7
Alte abordari ale evaluarii proiectului

7.1. Analiza cost – eficacitate
Prezentul subcapitol anex a urmarește s a ofere detalii asupra unui alt tip de analiz a a proiectului.
Aceasta abordare nu trebuie v azuta ca un inlocuitor al ACB, care reprezint a tipul de analiz a
solicitat prin reglement arile privind fondurile structurale, ci mai degrab a o completare pentru
cazuri speciale sau o aproximare brut a a rezultatelor atunci c and ACB complet a este imposibil
sau dificil de realizat, datorit a caracteristicilor beneficiilor și costurilor implicate in proiecte.
Analiza cost -eficacitate (ACE) const a in compararea alternativelor de proiect care urm aresc
obtinerea unui singur efect sau rezultat comun, dar care poate diferi in intensitate. Aceasta are ca
scop selectarea acelui proiect care, pentru un nivel dat al rezultatului, minimizeaz a valoarea net a
actualizat a a costurilor, sau, alternativ, pentru un cost dat, maximizeaz a nivelul rezultatului.
Rezultatele ACE sunt folositoare pentru acele proiecte ale caror beneficii sunt dificil, dac a nu
imposibil, s a fie evaluate, in timp ce costurile pot fi determinate cu mai mult a certitudine.
Un raport simplu al ACE este utilizat pentru a determina, spre exemplu, costul cercet arii pentru
un patent, costul educa tiei pentru un elev, costul pe unitate de reducere a emisiilor, ș.a.m.d. ACE
este mai pu tin util a atunci c and o valoare, chiar și indicativ a, poate fi atribuit a beneficiilor și nu
doar costurilor.
In general, ACE rezolv a o problem a de optimizare a resurselor care este, de obicei, prezent a in
una din urm atoarele doua forme:
 un buget fix și n alternative de proiect, factorii de decizie urm arind s a maximizeze
rezultatele care pot fi ob tinute, m asurate in termeni de eficacitate (E);
 un nivel fix al eficacit atii (E ) care trebuie atins, factorii de decizie av and ca scop
minimizarea costurilor (C).
Analiza cost -eficacitate este utilizat a pentru a testa ipoteza nul a, adic a cost-eficacitatea unui
proiect (a) este diferit a de cea a unei interven tii concurente (b) se calc uleaz a ca raport:
R = (Ca – Cb) / (Ea – Eb) = ΔC / ΔE
definind astfel costul incremental pe unitatea de rezultat suplimentar .
In termeni practici, atunci c and sunt evaluate diferite alternative pe parcursul analizei op tiunilor,
pentru fiecare din optiunile avute in vedere fa ta de scenariul „a nu face nimic" se are in vedere
urmatoarea abordare:
 estimarea costurilor anuale de investi tie și produc tie care sunt necesare pentru ob tinerea
rezultatului așteptat. Acestea sunt costuri totale (nu incrementa le), ap arute pe parcursul
viatii economice a proiectului;

 estimarea valorii reziduale a investi tiilor la sf arșitul vie tii economice a proiectului (care
va fi luat a in calcul cu semn negativ, reprezent and valoarea investi tiei dup a perioada de
referin ta);
 calcularea valorii actualizate a costurilor de investi tie și operare pentru fiecare din
alternative;
 raportarea valorii actualizate a costurilor la rezultatul ob tinut și compararea indicatorilor
de cost -eficacitate
Daca se consider a ca toate alternativele su nt fezabile, op tiunea cu cea mai mic a valoare net a
actualizat a pe unitatea de rezultat (adic a alternativa cea mai eficient a) reprezint a alternativa
optim a.
In continuare este prezentat un exemplu de analiz a a op tiunilor bazat a pe metoda cost –
eficacitate.
Anii
1 2 3 4 5 6 7
Optiunea A
Costuri de investitie 100 50
Costuri de operare si
intretinere 6 6 6 6 6
Valoarea reziduala 50
Costuri totale 100 50 6 6 6 6 -44
VNA a costurilor totale 128,62
Rezultat obtinut 50
VNA costuri/rezultat 2,57
Optiunea B
Costuri de investitie 100 100
Costuri de operare si
intretinere 2 2 2 2 2
Valoarea reziduala 50
Costuri totale 100 100 2 2 2 2 -48
VNA a costurilor totale 158,26
Rezultat obtinut 80
VNA costuri/rezultat 1,98

Avand in vedere costurile totale relative si rezultatele, Op tiunea B este solu tia cea mai eficienta
din punct de vedere al costurilor .

7.2. Analiza multicriteriala

Analiza multicriteriala ia in considerare simultan o varietate de obiective in legatura cu
interventia evaluata. Ea faciliteaza considerarea ca in evaluarea investitiei obiectivele
decidentului politic, in anumite cazuri, ar putea sa nu fie incluse in analiza economica si
financiara de ex. echitatea sociala, protectia mediului, oportunitati egale.
Pentru multe proiecte de dezvoltare regionala echitatea este un obiectiv semnificativ. Daca
propunatorul proiectului doreste sa atribuie o greutate specifica obiectivelor referitoare la
echitate, informatia principa la ar trebui sa fie o prognoza a efectelor distributive datorate
implementarii proiectului si o discutie asupra deziderabilitatii acestor proiecte in contextul
politicii regionale. De exemplu, daca proiectul necesita modificarea tarifelor in cadrul unui
serviciu public este probabil ca ea va avea un anumit efect in ceea ce priveste echitatea, nivelul
careia trebuie analizat si evaluat (de exemplu, prin intermediul unei prezentari a categoriilor
sociale care vor vor plati anumite costuri si al celor care vor castiga anumite beneficii (tabelul
«castigatorilor si perdantilor»).
Un alt principiu fundamental pentru evaluarea proiectelor UE este Principiul Poluatorul Plateste
care, in conformitate cu reglementarile trebuie sa fie utilizat pentru modularea ratei co finantarii.
Fonduri Structurale Art. 29, paragraful 1, Regulamentul 1260/1999: “Contributia
Fondurilor va fi diferentiata in lumina urmatoarelor (…) in cadrul obiectivelor Fondurilor
prevazute in Articolul 1, importanta acordandu -se asistentei si prioritat ilor din punctul de
vedere al Comunitatii, unde este necesar, pentru eliminarea inegalitatilor si promovarea
egalitatii intre barbati si femei si pentru protectia si imbunatatirea mediului, in principal prin
aplicarea principiului preventiei, principiului actiunii preventive si principiului poluatorul
plateste”
Fondul de Coeziune: Articolul 7, paragraful 1, Regulamentul 1264/1999 “Totusi, de la 1
ianuarie 2000 aceasta rata poate fi redusa pentru a tine cont, in cooperare cu Statele Membre
interesate, de ven itul generat de proiecte si de orice aplicare a principiului poluatorul plateste”
In aceste cazuri este necesar sa se identifice efectele investitiei asupra obiectivelor sociale, sa se
atribuie o pondere fiecarui obieciv si sa se calculeze impactul final. De exemplu sa consideram
trei obiective cum ar fi stimularea consumului, echitatea sociala si independenta energetica. Daca
proiectul cauzeaza o variatie de 2% a consumului, de 1% a indicelui egalitatii, de 3% a indicelui
independentei energetice, trebuie definite trei ponderi pentru evaluarea importantei relative a
fiecarui obiectiv pentru procesul de planificare. De exemplu, sa presupunem ca ponderile au fost
alese astfel incat sa avem suma totala 1 (normalizare): 0,7 pentru consum, 0,2 pentru
redistribui re, 0,1 pentru independenta energetica. Impactul total asupra acestor trei obiective,
oferit decidentului public, este usor masurat (vezi, de exemplu, tabelul 7.1).

Tabelul 7.1. Analiza multicriteriala pentru doua proiecte
Proiectul A Scor Pondere Impact
Echitate 2 0, 6 1, 2
Oportunitati egale 1 0, 2 0, 2
Protectia mediului 4 0, 2 0, 8
Total 2,2: impact moderat
Proiect B Scor Pondere Impact
Echitate 4 0, 6 2, 4
Oportunitati egale 1 0, 2 0, 2
Protectia mediului 2 0, 2 0, 2
Total 2,8: impact relevant1

In general, analiza multicriteriala trebuie sa fie organizata dupa cum urmeaza:
1. Obiectivele trebuie sa fie exprimate in variabile masurabile; ele nu trebuie sa fie
redundante dar pot fi alternative (realizarea unei mari parti a unui obiectiv ar putea
exclude partial indeplinirea celuilalt);
2. Odata ce este construit «vectorul obiectivelor» trebuie gasita o tehnica pentru agregarea
informatiei si pentru a face o alegere; obiectivele trebuie sa aiba o pondere atribuita
reflectand importanta relativa atribuita lor de catre Comisie;
3. Definirea criteriilor de evaluare; aceste criterii ar trebui sa se refere la prioritatile urmarite
de catre diferitii subiecti implicati sau ar trebui sa se refere la aspectele particulare ale
evaluarii (gradul de sinergie cu alte proiecte, utilizarea totala a rezervelor de capacitate,
implementarea dificultatilor etc.);
4. Analiza impactului; aceasta activitate consta in analizarea, pentru fiecare dintre criteriile
alese, a efectelor pe care el le produce. Rezultatele ar putea fi cantitative sau calitative
(judecata de merit);
5. Estimarea efectelor interventiei exprimate in criteriile selectate; la rezultate care vin din
stadiul anterior (atat calitative cat si cantitative) este atribuit un anumit scor;
6. Identificarea tipologiei s ubiectilor implicati in interventie si colectarea preferintelor
respective (pondere) acordata diferitelor criterii.
7. Agregarea scorurilor diferitelor criterii pe baza preferin telor relevate. Fiecare scor poate
fi fi agregat dand o evaluare numerica a interv entiei comparabila cu alte interventii
similare.
In orice caz, examinatorul proiectului ar trebui sa verifice daca:
 Previziunile pentru aspectele nemonetare au fost cuantificate intr -un mod realistic in
cadrul evaluarii ex -ante;

1 0: impact zero; 1: impact insuficient; 2: impact moderat; 3: impact relevant; 4: impact foarte mare

 Exista o analiza a costurilor si beneficiilor nemonetare corecta, daca este cazul;
 Criteriile aditionale au o influenta politica rezonabila astfel incat sa determine schimbari
semnificative in rezultatele financiare si economice.
O astfel de metodologie este cu adevarat efe ctiva atunci cand exprimarea in forma baneasca a
costurilor si beneficiilor este dificila sau chiar imposibila. Sa presupunem ca un anumit proiect
prezinta, la o rata a actualizarii de 5 %, o valoare actuala economica neta negativa de un milion
de Euro. Ac easta inseamna ca examinatorul proiectului prevede o pierdere sociala neta a
proiectului in termeni monetari. Propunatorul proiectului ar putea aprecia ca, in ciuda acestui
fapt, proiectul ar putea fi finantat de Fonduri deoarece el are «un foarte pozitiv» impact de mediu
care nu poate fi exprimat in forma baneasca. Comisia ar putea considera protectia mediului ca pe
un merit remarcabil.
De aceea, initiatorul proiectului i s -ar putea cere sa faca o estimare a beneficilor eologice in
termeni fizici. Sa presu punem ca s -a facut asta iar proiectul este presupus ca va elimina emisiile
de la poluatorul Z cu 10% pe an.
In acest moment, cineva ar putea intreba:
a) Este progoza privind reducerea emisiei in termeni fizici demna de incredere?
b) Este un milion de Euro un «pr et» acceptabil pentru reducerea cu 10 % a emisiei (care este
costul unitar implicit al reducerii emisiei)?
c) Exista vreo evidenta ca un asemenea «pret» al emisiei reduse este in concordanta cu
ponderea pe care Guvernul Statului Membru sau Comisia au acordat -o unor proiecte
similare?
De exemplu, se poate vedea daca – in mod regulat sau ocazional – Statele membre au finantat
proiecte similare in scopul obtinerii unei rate cost/beneficiu similara. In caz contrar, daca nu
exista o dovada a consistentei, trebuie s a se cerceteze de ce s -a facut aceasta propunere de proiect
pentru asistenta financiara de la Uniunea Europeana.
Se poate inlocui reducerea emisiilor cu numeroase alte tipuri de beneficii nemonetare si se poate
repeta verificarea, cand este potrivit. Daca beneficiile nu sunt doar nemonetare dar nici
masurabile din punct de vedere fizic, nu exista nici o modalitate de evaluare a proiectului.
Trebuie foarte multa atentie in cazul propunerilor de proiecte pentru care analiza beneficiilor
nemonetare este vaga s au doar calitativa.
In cazul beneficiilor care nu pot fi cuantificate (sau dificil de cuantificat) trebuie efectuata o
analiza calitativa dupa cum urmeaza. Un set de criterii semnificative pentru evaluarea proiectului
(echitate, impactul asupra mediului, o portunitati egale) este colectat intr -o matrice impreuna cu
impactele (masurate prin scorare sau procentaje) proiectului in ce priveste criteriile
semnifiactive. O alta matrice trebuie sa colecteze importanta relativa data criteriilor luate in
considerare. Multiplicand scorurile si ponderea se obtine impactul total al proiectului. In
exemplu dat in Tabelul 7.1, proiectul B are un impact social mai mare, date fiind preferintele
pentru alegerea criteriilor sociale.

7.3. Analiza impactului de mediu

Evaluarea economica a mediului ajuta decidentii sa integreze in procesele de luare a deciziilor
valoarea serviciilor de mediu furnizate de ecosisteme. Efectele ecologice directe si externe
produse de proiectele economice sunt calculate si exprimate in term eni monetari2. Evaluarea
monetara este o modalitate utila de exprimare in aceeasi dimensiune a diferitelor costuri si
beneficii sociale si economice si este necesara pentru calcularea indicatorului agregat al
beneficiilor nete.
In contextul puternicei ince rtitudini si ireversibilitatii in disponibilitatea viitoare a resursei de
mediu sau din ratiuni etice, se pot aplica alte metode de evaluare economica, cum ar fi estimarea
efectului asupra mediului sau referendumu rile publice. Aceste metode evita necesitat ea
exprimarii impactului de mediu si a preferintei individuale in forma baneasca.
Multe dintre proiectele publice de infrastructura au impact pozitiv sau negativ asupra mediului
local sau global. Impactul de mediu tipic este asociat cu calitatea locala a a erului, modificarile
climatice, calitatea apei, calitatea solului si a apelor subterane, degradarea peisajului si a
biodiversitatii, riscruile tehnologice si naturale. Acest impact altereaza functionarea normala a
ecosistemelor si reduc (sau in anumite caz uri cresc) calitatea serviciilor ecologice furnizate de
ecosisteme.
Descresterea sau cresterea calitatii sau cantitatii bunurilor si serviciilor mediului vor produce
anumite schimbari, castiguri sau pierderi, la nivelul beneficiilor asociate cu consumul lo r.
De exemplu, in cazul unei infrastructuri rutiere se asteapta sa se reduca suprafetele de teren
agricol util, se va modifica peisajul rural disponibil, va creste presiunea asupra biodiversitatii si
se va reduce calitatea generala a aerului legat de traficul masinilor din zona. Ca rezultat, fiecare
impact va reduce furn izarea de servicii de mediu de catre ecosisteme si va scadea beneficiile
economice, cum ar fi activitatea din ferme, iesirile in mijlocul naturii si alte activitati recreative
asociate cu utilizarea economica a zonei. Pe de alta parte, investitiile in inst alatii de tratare a
desurilor vor scadea impactul ecologic negativ asupra solului si apei si vor creste beneficiile
economice legate de furnizarea unor servicii de mediu de calitate inalta catre agentii economici
(consumatori si producatori).
Neluarea in c onsideratie a impactului de mediu, prin intermediul calcului externalitatilor
asociate, va conduce la o supraestimare sau o subestimare a beneficiilor sociale ale proiectului si
va induce decizii economice proaste.
Impactul de mediu si serviciile de mediu din cadrul proiectului

2 Un efect direct poate fi observat direct pe piete (prin intermediul variatiei pretului sau cantitatii) sau in procesul de
decizie, pe cand efectele exter ne apar atunci cand comportamentul economic al unui individ (sau al unei firme)
afecteaza comportamentul altuia (individ sau firma), fara nici o compensatie economica sau fara vreo tranzactie de
la cel dinainte la ultimul. In economia politica, poluarea sa u epuizarea resurselor sunt adesea analizate cu ajutorul
conceptului de externalitate.

Impactul de mediu semnificativ in cadrul proiectelor mari este legat de urmatoarele dimensiuni
ecologice:
 Apa de suprafata si apa de adancime disponibile si calitatea acestora
 Poluarea aerului: poluarea aerului in mediul urban si emi siunea de gaz de sera
 Poluarea solului: contaminarea cu substante chimice si metale grele
 Deseuri: Productia de deseu casnic si industrial si tratarea acestora
 Piederea biodiversitatii
 Deteriorarea peisajului
 Risc natural si tehnologic
 Zgomot si sanatate u mana
Impactul de mediu afecteaza inventarul bunurilor si serviciilor de mediu consumate de
consumatori sau utilizate ca intrari de catre producatori.
Exemple de servicii de mediu directe si indirecte furnizate de ecosisteme:
 Productie directa de oxigen, ap a, hrana proaspata, furaj si ingrasaminte, resurse genetice,
combustibil si energie, materii prime,
 Servicii indirecte: reglarea ciclului hidrologic, captari de apa si refacerea panzei freatice,
reglarea climatului, depozitarea si reciclarea hranei, produc tia de biomasa, producerea de
soluri superioare, asimilarea deseurilor, intretinerea diversitatii biologice s. a. m. d.

Capitolul 8
Particularit ati ale ACB la proiectele publice din transporturi

8.1. Transport
Aceasta sectiune ilustreaza investitiile pentru dezvoltarea de noi insfrastructuri de transport.
Acestea pot include noi linii de transport sau noi noduri de transpo rt sau completarea retelelor
existente precum si acelea destinate modernizarii liniilor sau nodurilor existente.
Metodologia propusa este orientata in principal catre transportul rutier si feroviar. Cu toate
acestea, principiile generale pot fi aplicate si altor modalitati de transport, de exemplu maritim si
aerian, de al caror specific nu se ocupa aceasta metodologie.

8.1.1. Definirea obiectivelor
Obiectivele socio -economice ale proiectelor de transport sunt in general legate de imbunatatirea
conditiilor de transport pentru bunuri si persoane atat in interiorul zonei in studiu cat si inspre si
dinspre zona in studiu (accesibilitatea) precum si imbunatatirea calitatii mediului si prosperitatea
populatiei deservite.
Mai in detaliu, problemele de transport ca rora li se adreseaza proiectele pot fi de urmatoarele
tipuri:
 Decongestionarea legaturilor si nodurilor de retea prin eliminarea locurilor inguste sau
prin construirea de legaturi si rute noi si alternative;
 Imbunatatirea performantei unei legaturi sau nod de retea, in special prin cresterea vitezei
de transport si prin reducerea costurilor de exploatare si a ratei accidentelor prin
adoptarea de masuri de siguranta pentru legaturile de retea;
 Transferarea cererii de transport catre modalitati de transport s peciale (multe din
investitiile realizate in ultimii ani, cand problema externalitatilor de mediu a aparut ca
factor critic, se orienteaza catre transferul cererii de transport de la modalitatile cele mai
poluante catre cele cu impact mai redus asupra medi ului;
 Completarea legaturilor care lipsesc sau a retelelor cu legaturi slabe. Retelele de transport
au fost in general dezvoltate la nivel national si/sau regional, care nu mai corespunde
necesitatilor cererii de transport. Este cazul retelelor feroviare;
 Imbunatatirea accesibilitatii zonelor sau regiunilor periferice.
Prima etapa este destinata clarificarii obiectivelor proiectului care sunt strans legate de sectorul
de transport, (de exemplu, sub forma reechilibrarii modalitatilor de transport), ca si a c elor de tip
general (protectia mediului, dezvoltare regionala etc.).
Dupa ce au fost clarificate obiectivele proiectului, urmatoarea etapa trebuie sa verifice daca
identificarea proiectului este conforma cu obiectivele.

8.1.2. Identificarea proiectului
Tipul investitiei
Un punct de plecare corect pentru identificare rapida, clara si fara echivoc a infrastructurii, este
stabilirea functiilor ei, care trebuie sa fie in concordanta cu obiectivele investitiei. Acesta trebuie
sa fie urmat de o descriere a tipulu i actiunii, fie ca este vorba despre un nou drum sau o legatura
catre o infrastructura mai mare, sau parte a unei extinderi sau modificari a unui drum sau cai
ferate existente (de exemplu construirea unei a treia benzi pentru o autostrada cu doua benzi,
construirea unui al doilea sens sau electrificarea si automatizarea unei cai ferate existente).
Cadrul teritorial de referin ta
Proiectele pot fi parti ale unor planuri de transport na tional, regional sau local, sau promovate de
organizatii de alta natura. In ambele cazuri, incorporarea functionala a infrastructurii planificate
in sistemul de transpor t (existent sau planificat) – fie ca este vorba de transportul urban, regional,
inter-regional sau national – ar trebui sa faciliteze luarea in considerare a efectelor produse de
retea.
Un al doilea aspect important il reprezinta conformitatea cu politica de transport nationala si
europeana: politici fiscale (de exemplu, referitoare la carburanti), eficienta sistemelor de taxare,
constrangeri sau obiective ecologice, alte facilitati sau politici de transfer in sector, standard
tehnologic.
Un alt element car e trebuie luat in considerare este gradul de conformitate cu orice alt proiect de
dezvoltare si/sau plan de dezvoltare care poate fi conceput pentru zone de investitii atat in
interiorul sectorului de transport cat si in alte sectoare care pot avea avea im pact asupra cererii de
transport (utilizare terenuri, plan de dezvoltare).
Tipul de investitii
 Infrastructuri noi (drum, cale ferata, porturi, aeroporturi) pentru satisfacerea cererei de
transport crescande
 Completarea retelelor existente (legaturi lipsa )
 Extinderea infrastructurii existente
 Renovarea infrastructurii existente
 Investitii in masuri de siguranta in cazul legaturilor sau retelelor
 Utilizarea imbunatatita a retelelor existente (de exemplu, utilizarea mai buna capacitatii
neutilizate integral a retelei
 Imbunatatirea intermodalitatii (noduri interschimbabile, accesibilitate la porturi si
aeroporturi
 Imbunatatirea interoperatibilitatii retelelor
 Imbunatatirea administrarii infrastructurii
Caracteristici functionale ale investitiilor:

 Capacitat e crescuta a retelelor existente
 Reducerea aglomerarii
 Reducerea externalitatilor
 Imbunatatirea accesibilitatii la regiunile periferice
 Reducerea costurilor de operare a transportului
Tipuri de servicii
 Infrastructuri pentru zone dens populate
 Infras tructuri pentru cerea de calatorie la mare distanta
 Infrastructura pentru transport maritim
 Infrastructuri pentru transportul pasagerilor

Cadrul legislativ
Legislatia din sectorul transporturilor a evoluat semnificativ in ultimii zece ani. Aceasta evol utie
s-a nascut din necesitatea de a depasi ineficienta sistemelor monopoliste prin introducerea
competitiei pentru serviciile de transport si instrumente de reglementare pentru “monopolurile
naturale”, de exemplu, pentru infrastructuri.
Din punctul de ved ere al comunitatii, Uniunea Europeana si -a dezvoltat gradual ac tiunile si
recomandarile pentru tarile membre, incepand cu anii 90. In ceea ce prive ste actiunile,
interventiile comunitatii s -au concentrat in principal pe reglementarea si dezvoltarea retelei
infrastructurale, p e probleme de tarife pentru infrastructuri si internationalizarea costurilor
externe.
Carti albe
 Dezvoltarea viitoare a Politicii comune de transport – Carte Alba/COM(92)494
 Plata corecta pentru utilizarea infrastructurii: o abordare progresiva catre un ca dru
responsabil a infrastructurii de transport comune in Uniunea Europeana – Cartea
Alba/COM/98/0466 final
 Politica europeana de transport pentru 2010: E timpul deciziei – Carte Alba/COM/2001
Retele Transeuropene – Transport (TEN -T)
 Decizia Nr. 1692/96/EC a Parlamentului European si a Consiliului din 23 iulie 1996
asupra liniilor directoare comunitare pentru dezvoltarea ret elei de transport transeuropene
 Decizia P arlamentului European si a Consiliului amendand Decizia Nr. 1692/96/EC
asupra liniilor directo are comunitare pentru dezvoltarea retelei de transport transeuropene
C0M/2001

8.1.3. Analiza op tiunilor si a fezabilitatii
Analiza cererii
Estimarea cererii existente si prognoza sa pentru perioada viitoare reprezinta o sarcina complexa
si critica care consuma adesea o parte substantiala a resurselor alocate pentru studiul de
fezabilitate.
Conform scenariului de referintas (de exemplu, a nu face nimic sau a face ceva), este
recomandabil sa se clarifice urmatoarele:
 zona de influenta a proectului, acest aspect fiind important pentru a identifica cererea fara
proiect precum si impactul noii i nfrastructuri casi pentru identificarea altor modalitati de
transport care ar putea fi luate in considerare (de exemplu, in cazul coridoarelor acolo
unde exista mai multe modalitati: drum, cale ferata si transport aerian);
 procedura care a fost aplicata pe ntru estimarea cererii existente si estimarea cererii
viitoare (utilizarea modelelor simple sau multimodale, extrapolari din tendintele trecute,
taxe si costuri pentru utilizatori, politici de reglementare si de pret, congestionarea si
saturarea nivelurilo r retelelor, noile investitii care sunt asteptate pe durata analizei);
 presupuneri referitoare la modurile de transport concurente si rute alternative (taxe si
costuri pentru utilizatori, politici de reglementare si de pret, congestionarea si saturarea
nivelurilor retelelor, noile investitii care sunt asteptate pe durata analizei);
 orice deviere de la tendintele trecute si compararea cu perspectivele (la nivel regional,
national, european).
In prezent unui inalt grad de incertitudine aupra tendintelor viito are ale cererii, este recomandabil
sa se dezvolte doua sau mai mult de doua scenarii, unul pesimist si unul optimist si sa se asocieze
aceste doua ipoteze la tendintele PNB ori altor variabile macroeconomice.
In ceea ce priveste solutia/solutiile oferite d e proiect, ar trebui sa se aiba in vedere ca sistemul de
transport este un sistem multi -modal. Aceeasi cerere de transport poate fi, cel putin partial,
satisfacuta prin intermediul diferitelor moduri de transport. Modurile de transport pot concura
pentru a ceeasi cerere.
Poate exista concurenta chiar in interiorul aceluiasi mod de transport (de exemplu intre porturi
sau aeroporturi, drumuri rutiere sau trasee de cale ferata) pentru nodurile de transport dar si
pentru interventii concentrate in special asupra retelelor dense, mai ales pentru traficul la distanta
mare.
Estimarile pentru cererea potentiala trebuie sa clarifice urmatoarele chestiuni:
 compozitia traficului care este atrasa prin intermediul noii infrastructuri, sub forma
traficului existent, trafic care a fost preluat de la alte moduri precum si traficul care a fost
generat sau indus;
 elasticitatea la timp si costuri care este implicita in estimarile traficului care a fost preluat
de la alte moduri, dezagregata corespunzator si comparata cu datele d in literatura sau date
luate din alte proiecte (caracteristicile cererii pentru calatorie, structura si elasticitatea

sunt importante in special pentru proiectele care pot fi legate de infrastructurile
aglomerate in timp ce volumele asteptate ale traficulu i sunt determinate prin nivelul
taxelor);
 sensibilitatea fluxurilor de trafic asteptate pentru anumite variabile critice: elasticitatea la
timpul si costurile calatoriei, nivelul de congestionare al modurilor de transport
concurente; strategiile modurilor concurente, de exemplu, sub forma politicilor taxelor.
Acest punct este important in special atunci cand este necesar sa se faca investitii care
necesita timpi de executie lungi. In perioada de timp care este necesara pentru terminarea
interventiei, trafic ul, care poate fi realizat prin intermediul noii infrastructuri, intre timp,
poate fi transferat catre alte moduri si apoi este mai dificil sa fie mutat inapoi.
Un aspect care poate fi relevant pentru evaluarea financiara si economica, vizeaza traficul
generat, adica traficul care apare doar in prezenta noii infrastructuri (sau in cazul unei cresteri a
capacitatii/vitezei infrastructurii existente) si care este foarte diferit de traficul preluat de la alte
moduri de transport sau rute.
In prima instanta, tr aficul indus ar putea fi estimat pe baza elasticitatii cererii la costurile
transportului generalizat (durata, costuri, confort). In timp ce, fara indoiala, traficul este
dependent de distributia spatiala a activitatilor economice si locuintelor, pentru o corecta
estimare, este recomandat ca schimbarile in accesibilitatea zonei induse de catre proiect, sa fie
analizate. In mod normal aceasta face necesara utlizarea modelelor de transport/dezvoltare
regionala integrata, care au un camp limitat de aplicare in acest moment, dar mari perspective de
dezvoltare. In absenta acestor instrumente, este necesar sa se estimeze cu precautie traficul
generat si sa se efectueze analiza senzitivitatii (vezi mai jos) sau analiza riscului asupra acestei
componente a traficulu i.
Caracteristici tehnice
Rata cererii/capacitatii noii infrastructuri va fi analizata pentru orice alternativa de proiect care
este luata in considerare. Aceasta se va baza pe:
 Nivelurile de deservire ale infrastructurii sub forma de relatie trafic/capaci tate (fluxul
traficului pe drumuri, pasageri in sistemele de transport public/colectiv, etc.). Este util sa
se analizeze separat diferitele componente ale traficului atat sub forma tipurilor de fluxuri
(intern, trafic de schimb sau incrucisat) si pe baza o riginii lor (trafic abatut de la alte
moduri de transport si orice trafic generat);
 Durata calatoriilor si costurile pentru utilizatori (dezagregate dupa trafic si tipul originii);
 Indicatori de transport: pasageri km si vehicole km pentru pasageri si tone km si vehicole
km pentru bunuri;
 Nivelurile de siguranta ale traficului in noua infrastructura sau in noua configura tie a
infrastructurii existente.
In prezenta numeroaselor alternative si a fenomenelor de congestionare, este important sa se
stabileasca d aca cererea nu este satisfacuta si, daca asa stau lucrurile, sa se identifice ce tip de
trafic a fost “eliminat”.

Acesta este un element important pentru evaluarea consecin telor economice ale solu tiilor care
sunt mai putin generoase din punctul de vedere a l infrastructurii.
La sfarsitul analizei fezabilitatii, ar putea fi necesar sa se defineasca alternativele semnificative
care vor fi evaluate din punct de vedere al mediului, financiar si economic. Ansamblul
rezultatelor va reprezenta o intrare pentru urma toarea analiza de mediu, financiara si economica.
Analiza optiunilor
Constructia unei solutii de referinta si identificarea alternativelor promitatoare reprezinta doua
aspecte care vor influenta toate rezultatele evaluarii care urmeaza.
Solutia de referint a va corespunde in general unei decizii de tipul a nu face nimic. Totusi, in
anumite cazuri, ea poate implica o problema din sectorul de transport. Daca solutia de referinta
este “catastrofica”, de exemplu daca decizia de a nu investi s -ar putea materializ a intr -o
paralizare a traficului si, de aceea, in costuri sociale foarte mari, orice proiect va aduce mari
beneficii, oricat de scump ar putea fi.
In cazul marilor fenomene de congestionare, fie in prezent sau in viitor, pentru evitarea
distorsionarii rezu ltatelor analizei, este necesar sa se configureze o solutie de referinta integrand
interventiile de tip a face minim (de managemnt, aplicatie tehnologica, etc.). Probabil ca aceasta
ar putea fi pusa in aplicare pentru a asigura o ajustare a cererii de tran sport in absenta unui
proiect si pentru a reduce costurile viitoare ale solutiei de referinta la un nivel acceptabil.
Analiza solutiilor de proiecte alternative este in aceeasi masura critica. Dupa ce s -a definit solutia
de referinta si s -au analizat aspec tele critice sub forma ratei cerere/capacitate (vezi mai jos), este
necesar sa se identifice toate alternativele tehnice promitatoare pe baza circumstantelor fizice si
tehnologiilor disponibile.
Principalul risc pentru distorsionarea evaluarii este riscul neglijarii alternativelor semnificative,
in special a solutiilor cost redus (solutii referitoare la administrare si la preturi, interventii la
nivelul infrastructurii care sunt considerate ca nefiind “ decisive “ de catre designeri si de catre
initiatori, etc.).
Costurile investitiei si costurile de exploatare
Analiza fezabilitatii este intentionata si pentru estimarea fiecarei alternative si solutii de referinta
referitoare la costurile investitiei si a cheltuielilor pentru renovari precum si a operatiilor de
intretinere extraordinara (care vor fi efectuate la intervale regulate) pentru intreaga perioada a
analizei. Aceste costuri trebuie sa fie alocate in permaneta, in perioada analizei. Va fi de
asemenea necesar sa se defineasca viata tehnica a lucrarii p recum si valoarea sa reziduala.
Este necesara sa existe siguranta ca proiectul include toate lucrarile necesare pentru
functionalitatea sa (de exemplu, legaturile catre retelele existente, instalatii tehnologice, etc) ca si
toate costurile semnificative al e fiecarei alternative, astfel incat estimarile costurilor de
implementare si duratele sunt realiste si prudente, “pe o baza sigura”, in special in cazul
proiectelor care pot avea o semnificatie speciala pentru comunitatea locala.
Costurile pentru exploata re si intretinerea ordinara a lucrarilor planificate trebuie, de asemenea,
descrise si cuantificate.

Pentru modurile de transport colectiv, este necesar sa se dezvolte un model de operare si sa se
calculeze costurile acestuia. De exemplu, poate fi avansata o ipoteza pentru exploatarea unei cai
ferate, cum ar fi numarul de trenuri care pot fi asigurate dupa tipul de tren (bunuri, pasageri,
facandu -se o distinctie intre traficul pe distanta scurta si cel pe distanta lunga), unde fiecare
serviciu este asociat costurilor aferente. Aceeasi metoda se aplica pentru infrastructurile nodale,
cum ar fi porturi si aeroporturi.
Taxe
Tocmai pentru ca cererea de transport se poate aplica la alte moduri de transport sau rute, taxele
vor influenta volumele asteptate ale cer erii. De aceea este foarte important pentru diferitele
ipoteze de tarife sa reconsidere estimarile cererii si sa asocieze volumele corecte de trafic
fiecareia dintre ele.
Criteriul pretului pentru infrastructura de transport este complex si el poate crea c onfuzie in
timpul evaluarii financiare si economice. In particular, taxele care maximizeaza veniturile pentru
administratori/constructori de infrastructui si care, de aceea, maximizeaza capacitatea de
autofinantare pot fi destul de diferite de taxele efici ente. Aceasta deoarece, acestea din urma,
care iau in considerare surplusul pentru comunitate iau in considerare si costurile externe
(costurile congestionarii ca si cele ecologice si de siguranta).
Fixarea pretului eficient este bazata pe costurile social e marginale pe termen lung si face
necesara “internationalizarea costurilor externe” (Principiul Poluatorul Plateste), incluzand
costurile ecologice si ale congestionarii. In ceea ce priveste congestionarea, acest tip de tarifare
trebuie in general sa impl ice taxe scazute acolo sau atunci nu este congestionare astfel incat sa se
maximizeze utilizarea infrastructurii, si taxe rutiere mari acolo si atunci cand apare acest
fenomen. Daca infrastructura nu este congestionata, poate apare un conflict intre nevoia de
autofinantare si utilizarea optima a lucrarii. In acest caz, o taxa care este intentionata pentru a
acoperi o fractiune a costurilor investitiei poate cauza subutilizarea si utilizarea ineficienta a
lucrarii.
Taxele (“ taxele de acces la retea”) pentru sectorul cailor ferate reprezinta cel mai inovativ factor
care trebuie analizat cu mare atentie.
Exista doua strategii opuse: strategia anglo -germana (taxe cost mediu) care inseamna valori
foarte mari, si strategia franceza (taxe cost marginal) care inseam na costuri foarte joase. Aceasta
nu rezolva complet fie problema taxei de congestionare (in care cererea depaseste oferta) sau
problema criteriilor de alocare a benzii. Servicii speciale, de exemplu la nivel local, pot satisface
partial sau total beneficil e si alocarea benzilor (adica a capacitatii) poate fi subiect de
constrangeri pentru protectia operatorului care este prezent istoric (drepturile bunicului).
Ansamblul taxelor si constrangerilor de reglementare schiteaza un cadru destul de complex
pentru e valuarea corecta a fluxurilor viitoarelor venituri, mai ales pentru perioade destul de
indepartate. Taxele pot avea un efect de feedback semnificativ asupra traficului estimat,
schimband astfel profitabilitatea economica a proiectului.
Probleme similare po t afecta porturile si aeroporturile.

De aceea este important sa se clarifice criteriile de tarifare, care au fost aplicate pentru categoriile
de infrastructuri (tinand cont de faptul ca, costurile externe variaza in conformitate cu nivelul
traficului).

8.1.4. Analiza financiara
Analiza financiara trebuie efectuata in conformitate cu metodele standard, asa cum au fost
expuse in capitolul doi .
In general, analiza va fi condusa din punctul de vedere al proprietarilor infrastructurii (in general
administratori i dar nu este necesar sa fie si operatorii infrastructurii). Daca se cere, ea poate fi
efectuata pentru proprietari si pentru operatori, mai intai separat si apoi intr -o forma consolidata.
Costurile financiare ale investitiei, incluzand cheltuielile pentru renovare si pentru operatiunile
de intretinere extraordinara ca si pentru costurile de operare (incluzand costurile de intretinere
ordinara a lucrarilor planificate ca si pe cele aferente taxarii) sunt estimate in perioada analizei
tehnice, dezagregate pe tipurile de lucrari in care poate fi impartita interventia si alocate in toata
perioada si pe baza componentelor elementare ale costului (forta de munca, materiale, carausie si
incarcare) astfel incat sa permita aplicarea ulterioara a factorilor de conver sie de la costurile
finaciare la costurile economice.
Intrarile financiare vor fi reprezentate de veniturile din taxe si/sau tarife aplicate pentru vanzarea
serviciilor bine definite.
Estimarea veniturilor trebuie sa fie conforma cu ipotezele care au fost avansate in ceea ce
priveste evolutia si elasticitatea cererii (vezi sectiunea anterioara referitoare al criteriile de
taxare). Analiza financiara a infrastructurilor netaxabile va prezenta costul net prezent si
cheltuiala bugetului public.
In ceea ce priv este recurgerea la finantare privata, este necesar sa se acorde atentie oricarei
ineficiente care poate rezulta din adoptarea unor criterii de taxare diferite de cele legate de
costurile sociale marginale.

8.1.5. Analiza economica
Evaluarea economica a se ctorului prezinta anumite aspecte specifice in masura in care sectorul
de transport este adesea caracterizat prin “preturi administrate” (de exemplu subventii pentru
modurile de transport colective) si prin costuri” externe” mari (de exemplu, costurile de mediu).
Aceste cantitati sunt diferite de acelea utilizate in analiza financiara.
Pentru investitia economica si costurile de operare ale vehiculelor, daca se considera ca preturile
pietii reflecta penuria de resurse, va fi necesar sa se elimine din costur ile financiare transferurile
prin aplicarea unui factor de conversie pentru fiecare componenta elementara a costului (forta de
munca, materiale, carausie si fracht) si prin luarea in considerare a sarcinii fiscale. Daca se
considera ca preturile pietii nu reflecta penuria de resurse pentru anumite componente, va fi

necesar sa se aplice preturile de inregistrare pentru corectarea costurilor (vezi metodologia
generala descrisa in capitolul doi al Ghidului).
In mod traditional, beneficiile rezulta din variatii le care pun in evidenta curba cererii de transport
iin zona (vezi mai jos, Surplusul consumatorului) ca si din modificarile costurilor economice
(costurile resurselor, incluzand costurile externe).
Beneficiile sunt obtinute prin adaugarea urmatoarelor comp onente:
 Modificari ale surplusului consumatorilor (incluzand timpul multiplicat pentru valoarea
timpului precum si valoarea tuturor sarcinilor utilizatorului incluzand tarife si taxe
precum si schimbarile in costurile de exploatare a vehiculelor care afect eaza utilizatorii,
de exemplu, pentru transportul privat);
 Modificari in surplusul producatorilor (incluzand profiturile si pierderile administratorilor
de infrastructuri, daca sunt disponibile, si ale operatorilor de transport publici, ca si orice
modific ari ale taxelor si subventiilor guvernamentale);
 Modificari ale costurilor neobservabile (se presupune ca uneori soferii de autovehicule nu
percep elementele de costuri care nu tin de carburant, cum ar fi anvelopele, intretinerea si
deprecierea). Modificar ile in transportul auto pot duce la modificari ale accestor costuri,
care trebuie adaugate la calcularea surplusului consumatorului.
 Modificari ale costurilor externe.
Atat calcularea surplusului consumatorilor cat si calcularea costurilor externe trebuie sa ia in
considerare bunurile pentru care nu exista o piata (vezi mai jos) precum si pe acelea a caror
estimare poate necesita tehnici speciale.
Atunci cand se calculeaza beneficiile, este recomandat sa se faca distinctie intre beneficiile
pentru traficul existent (de exemplu reducerea costului si a duratei ca rezultat al procesului de
crestere a vitezei), beneficiile traficului transferat de la alte moduri de transport (modificarile
costurilor, duratele si externalitatile ca rezultat al trecerii de la un m od de transport la altul)
precum si beneficiile traficului generat (variatia surplusului social).
Daca se da nivelul cererii, atunci cand duratele si costurile banesti se schimba dar cererea ramane
aceeasi, adica in absenta traficului generat, analiza treb uie restransa la variatia costurilor
economice libere de orice tip de transfer. In prezenta traficului generat, este necesar sa se
reconstruiasca curba cererii si sa se calculeze surplusul social pentru partea de trafic care nu ar fi
existat in absenta pro iectului.
In evaluarea economica a oricarui proiect care este legat de infrastructura de transport, trebuie sa
se acorde importanta unei serii de bunuri care nu au piata, cum ar fi: valoarea timpului, efectele
de mediu, valoarea accidentelor evitate.
 Valoa rea timpului: economiile de timp reprezinta adesea cea mai semnificativa parte a
beneficiilor proiectelor de transport. Unele tari europene pun la dispozitia evaluatorilor
estimari nationale ale valorii timpului in functie de ratiunea de a calatori si uneo ri de
modul de transport, in special pentru pasageri. In absenta acestor estimari de referinta,

este posibil sa se obtina valorile timpului din actualele optiuni ale utilizatorilor ori sa se
reajusteze si sa se calculeze o noua pondere a estimarilor din al te studii pe baza nivelui
veniturilor.
Cu putine exceptii (bunurile care au o valoare foarte mare), valoarea timpului bunurilor este in
general foarte joasa si ea trebuie calculata pe baza capitalului incorporat. In orice caz, deoarece
este o vorba de cant itate greu de estimat, descrierea generala a proiectului trebuie sa clarifice
valorile timpului (care au fost dezagregate in functie de ratiunea calatoriei si flux) si utilizata in
estimarea si evaluarea cererii ca si modalitatile prin care a fost obtinuta .
Valorile timpului de calatorie nelucrator (incluzand naveta) variaza, in cele mai multe tari, de la
10 la 42% din valoarea timpului de lucru. Timpul de calatorie nelucrator acopera o mare
proportie din beneficiile investitiilor de transport.
 Costurile e xterne: externalitatile de mediu depind in general de distantele de calatorie si
gradul de expunere la emisiile poluante (cu exceptia bioxidului de carbon care reprezinta
un poluant global). In sco pul evaluarii banesti a efectelor de mediu, in absenta valo rilor
locale, este posibil sa se aplice la estimarile “fizice” ale poluantilor preturile de
inregistrare care au fost preluate din literatura stiintifica (ajustate corespunzator pentru
fractiunile de costuri externe deja internalizate, asa cum ar fi, de ex emplu, taxele pentru
carburanti).
Tabelul 8.1. Estimari asupra costurilor externe ale transportului
Pasager (Euro/1000 pasager -kilometru)
Autovehicul Motocicleta Autobuz Cale ferata Aviatie
Accidente 36, 0 250, 0 3, 1 0, 9 0, 6
Zgomot 5, 7 17, 0 1, 3 3, 9 3, 6
Poluarea aerului 17, 3 7, 9 19, 6 4, 9 1, 6
Schimbari ale
climei 15, 9 13, 8 8, 9 5, 3 35, 2
Cantitate transportata (Euro/1000 tonekm)
LDV* HDV* Cale ferata Aviatie Transport pe apa
Accidente 100, 0 6, 8 11, 5
Zgomot 35, 7 5, 1 3, 5 19, 3
Poluarea aerului 131, 0 32, 4 4, 0 2, 6 9, 7
Schimbari ale
climei 134, 0 15, 1 4, 7 153, 0 4, 2
Sursa: INFRAS -IWW

* = LDV Vehicule usoare (camioneta pana la 3, 5 tone greutate bruta) ** = HDV Vehicule grele
(autocamioane peste 3, 5 tone greutate br uta)
Metodele prezente, care sunt intentionate sa evalueze costurile externe legate de accidentele
prevenite, trebuie sa se fi referit la nivelele medii ale periculozitatii in functie de modul de
transport. De exemplu, pentru transportul rutier, costul med iu pe vehicul -km sau pasager -km
este, in general, calculat pe baza costurilor tuturor accidentelor rutiere (prin adunarea tuturor
costurilor persoanelor ranite sau decedate), liber de componenta care a fost deja internalizata prin
costurile asigurarii, si ale traficului in general.
Estimarile valorilor timpului pe ora si persoana in timpul activitatii prin folosirea autovehiculului
pot fi preluate din proiectul EUNET. Gama valorilor este larga depinzand de variatiile in nivelul
salariilor.

8.1.6. Alte crit erii de evaluare
Analiza de mediu
Legislatia nationala si comunitara solicita evaluarea impactului de mediu pentru cele mai multe
dintre investitiile din sectorul de transport, in special pentru dezvoltarea noii infrastructuri. In
aceste cazuri, trebuie sa se faca referire la metodele de evaluare care au fost recomandate.
Totusi, chiar daca legea nu prevede, este recomandabil sa se analizeze impactul de mediu dintr –
un punct de vedere general, identificandu -se impactul pe care -l pot avea proiectele alternati ve
(daca este posibil) si sa se prezinte o evaluare cantitativa pe baza impactului si localizarii
acestora in scopul efectuarii unei comparatii intre alternative si pentru identificarea oricaror
masuri de atenuare si de compensare.
Impactul asupra dezvolta rii economice
Acesta reprezinta unul dintre cele mai controversate aspecte ale evaluarii economice ale
proiectelor de transport din punct de vedere teoretic si empiric. Totusi, este important sa se tina
minte ca impactul asupra dezvoltarii economice poate fi atat pozitiv cat si negativ. Aceasta
inseamna ca in prezenta distorsiunilor pietii, accesibilitatea crescuta a unei zone suburbane sau
regiuni poate reprezenta un avantaj comparativ dar si o pierdere de competitivitate daca industria
este mai putin efic ienta decat in regiunile centrale. In acest caz, accesibilitatea crescuta poate
scoate industria locala de pe piata. De aceea este necesar sa se procedeze cu atentie atunci cand
se atribuie proiectului astfel de beneficii si, in orice caz, este recomandabi l ca acestea sa fie
excluse din calcularea indicatorilor de profitabilitate.
Procedura obisnuita pentru evaluarea acestor beneficii sub forma unui multiplicator / accelerator
de venit deformeaza. Actualmente, acesti multiplicatori pot fi aplicati pentru ch eltuiala publica.
De aceea este necesar sa se calculeze diferenta dintre mutiplicatorul investitiilor in sectorul de
transport si multiplicatorul din alte sectoare. Aceasta reprezinta o metoda care nu este
recomandabila, cu exceptia unor cazuri speciale.
In orice caz daca nu sunt distorsiuni importante in sectoarele utilizare -transport, adica pietele
sunt suficient de competitive, utilizarea costurilor si beneficiilor transportului (economii de timp,

externalitati…) ar putea fi considerata ca o aproximare a cceptabila a impactului economic final a
proiectelor de transport.

8.1.7. Analiza senzitivitatii, scenariului si riscului
Analiza senzitivitatii consta in examinarea marimii in care indicatorii de profitabilitate pentru
diferitele alternative se modifica in functie de cateva variabile cheie, in scopul verificarii
relevantei rezultatelor obtinute precum si pentru evidentierea oricarei alternative de tarif ca si
pentru identificarea celor mai riscante zone.
Datorita caracterului lor critic este necesar ca an aliza senzitivitatii sa fie efectuata cu ajutorul
valorilor banesti care au fost atribuite bunurilor pentru care nu exista piata. O alta analiza a
senzitivitatii poate fi concentrata, de exemplu, asupra costurilor investitiei si a celor de
exploatare sau a supra cererii asteptate, in special traficul generat.

8.2. Porturi, aeroporturi si retele de infrastructura

8.2.1. Definirea obiectivelor
In general, scopurile proiectelor in acest sector sunt:
 Promovarea dezvpoltarii locale fie deoarece aceasta asigura un serviciu direct pentru
activitatile productive sau fie ca vizeaza satisfacerea nevoilor mai largi de transport ale
populatiei locale (in cazul porturilor turistice, aceste nevoi sunt de departe cele mai
importante si, in consecinta, analiza trebuie sa prezinte si sa cuantifice impactul local
pozitiv)
 Completarea si permiterea utilizarea la maxim a retelelor de transport nationale /
internationale.

8.2.2. Identificarea proiectului
In scopul identificarii corecte a proiectului este util sa se descrie :
 daca este o constructie complet noua, o extindere sau o modificare a unei constructii
existente (de exemplu, automatizarea traficului si parc de containere, imbunatatirea
serviciilor la sol pe un aeroport).
 caracteristicile de proiectare ale infrastructurii;
 Tipul si marimea mijloacelor de transport (avioane, vapoare etc.) care vor beneficia de
infrastructura;

 caracteristici fizice: numarul si lungimea totala a pistelor aeroportului, numarul si
lungimea totala a digurilor si cheiurilor in cazul porturilor, su prafata de depozitare
acoperita si neacoperita (in mii de m2) pentru structurile intermodale.
 legaturi fizice si functionale cu alte sisteme de transport local, de exemplu: autostrazi,
sosele, cai ferate, etc. (cu desene schematice); pentru un aeroport, le gaturile cu orasele pe
care le va deservi, pentru un port turistic, legaturile cu alte structuri turistice
 caracteristici tehnice si conformatia structurilor importante, incluzand exemple referitoare
la una sau doua sectiuni tipice sau schite (sectiuni de autostrastrazi, aranfjarea structurala
a cheiurilor etc.) prezentand cu claritate partile care urmeaza a fi construite,
 caracteristici tehnice ale cladirilor sau ale altor structuri de servicii, cu planurile si
sectiunile atasate;
 elemente tehnice semnific ative, cum ar fi transportul intern, sisteme de ridicat,
echipament pentru controlul computerizat al traficului, automatizarea traficului de bunuri,
etc.

8.2.3. Analiza optiunilor si a fezabilitatii
Problema cheie: volumul de pasageri si/sau al traficului de bunuri, bazat pe tendinte zilnice si
sezoniere.
Alte informatii esentiale: modelul fluxurilor de trafic, prognoze pentru tendinte suplimentare si
solutiile tehnice adoptate.

8.2.4. Analiza financiara
In cazul porturilor turistice sau al structurilor i ntermodale structura de administrare si investitorii
trebuie sa fie diferiti.
 Fluxuri financiare de intrare: chirii, taxe sau alte forme de plata pentru utilizarea structurii
sau pentru orice servicii aditionale posibile oferite (de exemplu, alimentarea cu apa sau
cu carburant, alimentatie publica, servicii de intretinere si depozitare).
 Costuri financiare: costurile investitiei (include, de exemplu, urmatoarele: lucrari,
cheltuieli de expropriere, cheltuieli pentru conectari, etc., cheltuieli pentru utilaj e si
echipamente speciale, cheltuieli generale. In plus, costul reparatiilor extraordinare poate
fi pus in sarcina investitorului sau a licentei, in conformitate cu contractul de licenta ),
deprecierea, intretinerea (reparatii recente) , costurile cu persona lul tehnic si administrativ
si pretul de achizitie a produselor si serviciilor necesare pentru activitatea de zai cu zi a
structurii sau a serviciilor aditionale.
 Orizont de timp: 30 ani.

8.2.5. Analiza economica
 Analiza economica trebuie sa urmeze acela si model cu cel pentru sosele, tinand cont de
urmatoarele costuri si beneficii:
 Timpul economisit daca se face comparatie cu situatia in cazul nerealizarii proiectului, sa
fie cuantificat asa cu s -a sugerat in cazul soselelor si prin impartirea utilizatori lor pe
categorii (de exemplu, pasageri sau bunuri).
 Timpul economisit ca rezultat al inlocuirii unor alte sisteme de transport, mai putin
eficiente (sau bunuri manipulate); ca indicatie, valoarea timpului luat in considerare in 27
proiecte mari din generat ia a doua (1994 -1999) a fost in medie de 7, 44 Euro/h (o = 3, 17
Euro/h) indiferent de tipul de utilizator;
 Posibila modificare a ratei accidentelor, in special in cazul proiectelor de modernizare;
luand in considerare nu doar rata utilizatorilor (pasageri , personal, transportatori, etc.) ci
si pe aceea a muncitorilor la respectiva infrastructura;
 Venitul social redus datorat descresterii traficului in alte sisteme de transport existente
care pot fi inlocuite (partial) de noua infrastructura, mai eficienta.
 Externalitati negative, cum ar fi: pierderi de teren agricol, posibila realocare a unei alte
infrastructuri si/sau posibila realocare a zonelor rezidentiale, comerciale si industriale,
poluarea mediului (acustica, vizuala, etc) si consumul de materii prim e;
 Externalitatii pozitive, ca de exemplu valoarea crescuta a terenului sau a locuintelor in
zona de impact a unui port turistic sau posibila creestere a veniturilor locale datorata
infiintarii de noi intreprinderi (de exemplu, hoteluri, restaurante sau ma gazine in noul
aeroport sau port), cu atentia cuvenita pentru evitarea dublarii;
 Venituri aditionale aparute datorita comertului.

8.2.6. Alte elemente ale evaluarii
Aceasta sectiune se refera la:
 Impactul asupra mediului (vizual, zgomot, poluare etc.) ca re, in in fiecare caz, in
concordanta cu legislatia din tarile membre, trebuie sa constituie o parte din procedurile
de aprobare.
 Impactul local asupra teritoriului (in special in cazul infrastructurilor noi sau extinderilor
semnificative), sub forma de co ngestionare urbana sau a traficului, etc, demonstrand ca
aceasta a fost mentinuta la minim.

8.2.7. Analiza riscului si a senzitivitatii
Factori critici: prognoza fluxurilor de trafic (cererea), lipsa de elasticitate a investitiei
(capacitatea excesiva este adesea ceruta in stadiile timpurii ale exercitiului), influenta
determinata a activitatilor colaterale.
 Variabile de care trebuie sa se tina cont:
 Rata de schimbare a traficului dupa o perioada de timp,
 Rata de inlocuire a altei infrastructuri existen te,
 Valoarea timpului,
 Valoarea vietii si a incapacitatii temporare.

Capitolul 9
Particularit ati ale ACB la proiectele publice din domeniul mediului

Aceasta sectiune se concentreaza asupra investitiilor in managementul serviciilor integrate de
alimentare cu apa pentru toate utilizarile acestei resurse. Segmentul serviciilo r integrate de
alimentare cu apa include alimentarea cu apa precum si livrarea acesteia si colectarea,
eliminarea, purificarea si reutilizarea apelor uzate.

9.1. Definirea obiectivelor
Promotorul proiectului va plasa proiectul intr -un cadru general care e ste intentionat pentru a
ilustra ca investitiile planificate vor avea efectul (scopul principal) de a imbunatati calitatea,
eficacitatea si eficienta serviciului.
Este necesar sa se prezinte o cuantificare ex -ante a parametrilor semnificativi ai unui astfe l de
obiectiv, cum ar fi, de exemplu:
 Extinderea serviciului de alimentare si furnizare a apei sau a serviciului de canalizare si
purificare (numarul de utilizatori deserviti);
 Volumul de apa economisita in retelele gospodaresti sau de irigatii ca rezultat al reducerii
pierderilor de apa si/sau rationalizarii sistemelor de alimentare;
 Cantitatea mai mica (m3/an) preluata din surse poluate sau infestate (de exemplu rauri sau
lacuri naturale care au fost puternic saracite prin preluarea resurselor sau stratur i de
coasta sau sarate, etc); continuitatea serviciului (frecventa si durata intreruperilor);
 Imbunatatirea sistemului de alimentare cu apa in conditii de seceta;
 Marimea sarcinii poluante care a fost inlaturata;
 Imbunatatirea parametrilor de mediu;
 Reduce rea costurilor de exploatare.
Este necesar sa se stabileasca obiectivele specifice. Din acest punct de vedere, investitiile in acest
sector pot fi grupate in doua categorii de proiecte:
 Proiecte pentru promovarea dezvoltarii locale (proiectele de canalizar i si statii de epurare
sunt aproape intotdeauna legate de dezvoltarea locala si pot fi considerate din punct de
vedere dual: i) aceste actiuni sunt destinate „inchiderii” ciclului apei din ratiuni igienice
si sanitare si, astfel, pot fi privite ca parte a unui sistem integrat de alimentare cu apa, ii)
ele reprezinta in acelasi timp masuri pentru protectia mediului si in particular a
rezervoarelor de apa in care se fac drenarile. Din acest motiv este necesar sa se ia in
consideratie si obiectivele specifice referitoare la mediu, cum ar fi , de exemplu cantitatea
de poluanti indepartati, restabilirea parametrilor fizici/chimici si biologici de calitate a
apei si solului, etc.). In acest caz este necesar sa se stabileasca obiectivele specifice ale
investitiei, de exemplu, populatia care va fi deservita si disponibilitatea medie a resursei
(litri/locuitor si zi iar daca resursa este destinata deservirii zonelor turistice, este necesar
sa se tina cont de fluctuatiile de populatie si de sezonalitatea cererii. ) sau hectare care vor

fi irigate, tipuri de culturi agricole, productia medie estimata, disponibilitatea resursei
(litri/hectar si an), momentul si periodicitatea irigarii), etc.
 Proiectele pot avea obiective care nu sunt locale , de exemplu, la scara regionala sau
interregionala. Este cazul apeductelor pentru trasportul la distanta mare a apei din zonele
relativ bogate spre zonele aride sau construirea de baraje destinate alimentarii unor
regiuni intinse care pot fi situate departe de acestea.
In acest caz, obie ctivele specifice trebuie sa se refere si la volumele de resursa facute disponibile
(milioane de metri cubi pe an), debitele maxime transferate (litri/secunda), capacitatea totala a
regularizarii resursei pe termen lung care va fi asigurata de sistem.
Tipo logia investitiilor si serviciilor oferite
Tipuri de actiuni
 Constructia unor noi infrastructuri complete (apeducte, sisteme de canalizare,
purificatoare) proiectate sa raspunda nevoilor crescute,
 Lucrari proiectate pentru a termina apeductele, canalizaril e si purificatoarele care au fost
partial construite, incluzand terminarea retelelor de alimentare cu apa sau a sistemelor de
canalizare, constructia de linii principale pentru conectarea la sistemele de conditionare
existente, constructia sistemeleor de c onditionare pentru sistemele de canalizare
existente, constructia purificatoarelor in instalatii de tratare tertiare pentru reutilizarea si
conditionarea apelor uzate,
 Modernizarea partiala si/sau inlocuirea infrastructurii existente in conformitate cu
regulile cele mai stricte si legislatia in vigoare,
 Actiuni proiectate pentru economisirea resurselor de apa si / sau pentru utilizarea ei
eficienta,
 Actiuni proiectate pentru inlocuirea rationala a utilizarii resursei in cazul in care aceasta
nu este regular izata (de exemplu irigarea din puturi private necontrolate)
 Actiuni intentionate sa imbunatateasca eficienta managementului.
Tipurile de investitii predominante
 Lucrari destinate colectarii, regularizarii sau producerii resursei, chiar pe baze
multianuale;
 Lucrari destinate transportului apei;
 Lucrari destinate pentru distribuirea locala a resurselor de apa ca si pentru scopuri civile,
industriale si irigatii,
 Lucrari destinate tratamentului apelor primare (limpezire, desalinizare, purificare)
 Lucrari desti nate colectarii si eliminarii apelor uzate,
 Lucrari destinate tratarii si deversarii apleor uzate tratate,
 Lucrari destinate reutilizarii apelor uzate tratate.
Servicii oferite
Servicii civile

 Infrastructuri si/sau instalatii care sa deserveasca zone urban e cu densitate mare a
populatiei,
 Infrastructuri si /sau instalatii care sa deserveasca cartiere din orase sau sate,
 Infrastructuri si/sau instalatii care sa deserveasca mici asezari (agricole, miniere, turistice)
si/ sau zone industriale,
 Apeducte rurale
Servicii de irigatii
Apeducte districtuale pentru irigare colectiva,
Apeducte locale pentru irigatii individuale sau la scara mica (de tip oaza)
Servicii mixte
 Apeducte pentru irigatii si servicii civile si/sau industriale.
 Apeducte civile si industriale

9.2. Identificarea proiectului
Tipul investitiei
O definire precisa a tipului de servicii disponibile reprezinta prima etapa care trebuie parcursa in
desfasurarea analizei investitiei. Din acest punct de vedere, poate fi util sa se ia in considerare
analiz a cererii, evaluarea gradului in care proiectul este adecvat si din punct de vedere tehnologic
precum si studiul componentilor costurilor, veniturilor si beneficiilor.
Cadrul teritorial de referinta
Daca proiectul este plasat in cadrul sau teritorial, acea sta va oferi o identificare precisa a
investitiei.
Promotorul trebuie sa furnizeze si elementele necesare pentru stabilirea conformitatii proiectului
cu planificarea din sector, cel putin din urmatoarele trei punce de vedere:
 Conformitatea cu planificarea economico -finaciara din sectorul apei, asa cum se poate
deduce din planurile multianuale pentru folosul comunitatii si finantarea nationala care a
a fost aprobata pentru diferite tari si regiuni;
 Conformitatea cu politicile sectoriale nationale, in particu lar proiectul trebuie sa
urmareasca in mod semnificativ obiectivele de industrializare din sector, pentru tarile in
care acest proces este in curs;
 Conformitatea cu politicile de mediu regionale, nationale si comunitare, in special pentru
folosirea apei pe ntru scopuri civile, tratarea apelor uzate si protectia bazinelor de apa.
Analiza SWOT, evaluand posibilitatile proiectului si riscurile derivand de la contextul
incorporarii si analiza sustenabilitatii pot fi, de asemenea, de mare ajutor in numeroase cazu ri.

9.3. Analiza optiunilor si a fezabilitatii

Analiza cererii
Cererea pentru apa poate fi divizata in componente aditionale in conformitate cu utilizarea
(cerere pentru apa potabila, pentru irigatii sau scopuri industriale, etc.) si programarea cererii
(zilnic, sezonier, etc.).
Estimarea curbei cererii se poate baza pe datele obtinute din experienta anterioara in zona
implicata sau din metodele de prognoza publicate, in aspecial acelea bazate pe conceptul
“disponibilitatea consumatorului de a plati”.
In cazul inlocuirilor si/sau completarilor este de asemenea util sa se faca referire la datele istorice
referitoare la consum, dovedindu -se ca aceste date au fost masurate prin metode demne de
incredere (de exemplu prin citirea unor aparate de masura).
Cererea este alcatuita din doua elemente fundamentale:
 Numarul de utilizatori in cazul consumului civil, incluzand utilizatorii temporari ca
turistii, din suprafetele ce trebuie irigate in cazul utilizarii agricole si din unitatile de
productie care vor fi deserv ite in cazul uzului industrial
 Cantitatea de apa, care este sau va fi livrata utilizatorilor pentru o perioada data de timp.
Este important sa se noteze ca, daca reteaua de apa nu a fost bine intretinuta in trecut, analiza
cererii trebuie sa includa si pro blema pierderilor. Aceasta inseamna ca cantitatea totala de apa
livrata este formata din consumul final si din pierderi.
Un alt punct important este sa se ia in considerare elasticitatea cererii la tarife. In anumite cazuri
va fi necesar sa se estimeze ela sticitatea pentru diferite grupuri de venituri si intre utilizatorii
mici si mari, deoarece aceasta poate produce valori destul de diferite si impacturi distributive.
Proiectul trebuie sa se concentreze pe o prognoza a cererii pentru o perioada corespunzat oare
ciclului proiectului. Trebuie sa se ia in considerare prognozele demografice si fluxuri ale
migratiei pentru un estimat al utilizatorilor si al planurilor de dezvoltare agricola si industriala in
alte cazuri. Structura temporala a cererii pe termen sc urt (zilnic, sezonier, etc.) trebuie luate, de
asemenea, in considerare.
In general se poate face o distinctie intre cererea potentiala si cea actuala. Cererea potentiala va
corespunde nevoii maxime care trebuie luata in considerare in cazul investitiei. D e exemplu,
cererea poate fi evaluata in cazul scopurilor civile, pe baza cerintelor de apa pentru acelasi tip de
utilizare (in general exprimata pe o baza zilnica si sezoniera) care apar din compararea cu orice
alta situatie care poate fi cat mai apropiata posibil de cea a proiectului si care are un bun nivel de
servire. Pentru utilizarea in irigatii, se poate estima pe baza studiilor agronomice specifice sau, in
acest caz, chiar orin analogie. Cererea actuala este cererea care este identificata in prezent,
satisfacuta prin investitia in cauza si care coprespunde consumului asteptat. Cererea actuala de
pornire este reprezentata de consumul actual inaintea interventiei.
Un prim criteriu de evaluare evidenta a investitiei depinde de marimea pana la care cerere a
actuala poate fi apropiata de cererea potentiala. Este necesar sa se ia in considerare alti factori, in
primul rand aceia aferenti sustenabilitatii ecologice si economice a investitiei. Cererea pe care

investitia o poate satisface actualmente corespunde ofertei nete, fara orice fel de pierdere de
resursa tehnica.
Atunci cand proiectul poate impune utilizarea resurselor de apa (de suprafata sau subterana),
disponibilitatea actuala a volumului de resurse si fluxurile necesare pentru satisfacerea cererii
presupuse trebuie sa fie prezentate cu claritate de studiul statistic si analiza hidrologica, de
fluxurile de curgere si regimul panzei freatice sau orice altceva ce este utilizat.
Daca proiectul implica purificarea si deversarea apelor uzate, este necesar sa se analizeze
capacitatea organizatiei care urmeaza sa primesca sarcina poluanta si substantele nutritive, intr –
un mod compatibil cu protectia mediului.
Ciclul si fazele proiectului
O mare atentie trebuie acordata existentei etapelor preliminare care joaca un rol fundamental in
realizarea activitatii, cum ar fi de exemplu cautarea unor noi resurse de suprafata si evaluarea lor
cantitativa si calitativa prin intermediul unor cercetari prin forare sau observatii hidrologice si
studii concepute sa identifice c ea mai buna localizare a barajelor, dimensiunile ac estora, marimea
furnizorilor s.a. m.d.
Este necesar sa se ia in considerare si aspectele institutionale si admnistrative referitoare la
proiect ca si graficele de executie si de constructie.
Proiectul trebu ie sa identifice managerul (managerii) oricarui serviciu produs (public, privat,
local, national, multinational, etc), indiferent de marimea acestuia. Profilul economic, tehnic si
antreprenorial al managerului (managerilor) trebuie sa fie evaluat ca parte integrala si initiala a
investitiei. In particular, daca se asteapta ca proiectul sa fie cofinantat, cu fonduri ale
constructorului/managerului infrastructurii, este necesar sa se stabileasca capacitatea
managerului de a suporta efortul financiar si econom ic.
Caracteristici tehnice
Pentru a identifica functiile actiunii, este necesar sa se urmeze modelul de la punctul precedent.
De asemenea, analiza trebuie sa fie completata prin identificarea caracteristicilor tehnice.
Analiza optiunilor
Analiza trebuie sa includa comparatii cu:
 Situatia anterioara (scenariul a nu face nimic);
 Alternativele posibile in cadrul aceleiasi infrastructuri asa cum ar fi de exemplu: diferitele
locatii ale puturilor, trasee alternative ale apeductelor sau liniilor principale, difer ite
tehnici constructive pentru baraje, pozitionarea diferita si/sau procesul tehnologic pentru
instalatii, utilizarea unor surse diferite de energie pentru instalatiile de desalinizare, etc; •
Alternative globale posibile, cum ar fi de exemplu un baraj sa u un sistem de traverse in
locul unui camp de puturi sau reutilizarea agricola a apelor tratate corespunzator, o
instalatie de epurare comuna in locul mai multor instalatii de epurare locale, etc.

9.4. Analiza financiara

Actiunile din acest sector pot int ra in categoria infrastructurilor generatoare de venituri nete. In
acest caz, este necesar sa se garanteze o cofinantare semnificativa din fondurile proprii ale
initiatorului proiectului. Deoarece mul te din acestea deriva din „ avansurile” din viitoarele
venituri ale serviciilor care vor fi executate prin utilizarea infrastructurilor care vor fi fost
construite prin intermediul proiectului, in aceste cazuri analiza financiara trebuie sa prezinte
capacitatea initiatorului de a sustine din acest punct de veder e investitia.
Pentru fluxurile de iesire, trebuie luate in considerare preturile de achizitionare a produselor si
serviciilor, necesare atat pentru functionarea instalatiilor cat si pentru servicii suplimentare
furnizate.
Fluxurile financiare de intrare de riva in general din tarife si taxe aplicate pentru serviciul de
alimentare cu apa. Trebuie luate in considerare, in cazul in care exista, si posibilele rambursari
(sau alte forme de transferuri) pentru colectarea si transportul apelor pluviale ca si posibi lele
venituri din vanzarea apei in cazul reutilizarii acesteia. De asemenea, in acest caz, trebuie luate in
considerare tarifele si preturile de vanzare ale oricarui serviciu aditional pe care administratorul
le poate oferi pentru utilizator (de exemplu, r acordarea, intretinerea periodica, etc.).
Deoarece infrastructurile pentru apa sunt, in general, caracterizate printr -o perioada lunga de
viata utila, analiza financiara trebuie sa ia in considerare valoarea reziduala a investitiei, in
conformitate cu meto dele care au fost descrise in capitolul al doilea al ghidului. Este
recomandabil un orizont de timp de 30 de ani.

Identificarea datelor functionale de baza
 Numarul de locuitori deserviti
 Suprafata irigata (hectare)
 Numarul si tipul de structuri de product ie deservite
 Disponibilul de apa pe cap de locuitor (l/locuitor) sau pe hectar (l/hectar)
 Date refeitoare la calitatea apei (analiza de laborator)
 Numarul de locuitori echivalenti, debite si parametrii incarcaturii poluante a apei care
trebuie tratate (ana liza de laborator) si constrangerile calitative ale apei care trebuie
drenata (definite prin lege)
Identificarea datelor constructive teritoriale ale infrastructurii
 Localizarea lucrarilor in teritoriu, prezentat prin harti to pografice la scara adecvata
(1:10000 sau 1:5000 p entru retele si instalatii); 1:100000 sau 1: 25000 pentru retele de
colectare si transport, linii principale);
 Conexiuni fizice intre structuri si instalatiile noi sau existente; poate fi util sa se includa
desene tehnice de tip schematic ;
 Orice interferenta si/sau interconexiune cu infrastructurile existente de orice tip (strazi,
cai ferate, linii electrice, etc.).

Identificarea datelor caracteristice si fizice
 Lungimea totala (km), diametre nominale (mm), marimea nominala a debitului (l/ s) si
diferenta de inaltime (m) a furnizorilor sau magistralelor principale;
 Volumele nominale de umplere (milioane de mc) si inaltimea (m) a barajelor (planuri de
amplasament si sectiuni anexate);
 Numarul, lungimea (m) si marimea debitului nominal (l/s) i nstalatiilor de transport a apei
(amplasarea instalatiilor si sectiuni atasate);
 Numarul, adancimea (m), diametru (mm), marimea debitului drenat (l/s) pentru
campurile de puturi (a se atasa planuri de amplasare la scara adecvata);
 Dezvoltarea lineara (km) si diametrele caracteristice (mm) ale apeductelor sau canalizarii
(a se atasa un plan de amplasare la scara corespunzatoare);
 Capacitatea (mc) rezervoarelor (a se atasa planuri de amplasare si sectiuni);
 Suprafata ocupata (mp), marimea diametrului nominal (l/s) si diferenta de inaltime (m) a
oricarei aparaturi de inaltare (a se atasa planuri de amplasare si sectiuni);
 Marimea debitului nominal (l/s), productia (mc/h) si puterea absorbita/consumata (KW
sau Kcal/h) pentru instalatiile de purificare sau desali nizare (a se atasa planul si modelul
fluxului); Caracteristici tehnice si configuratia principalelor structuri, de exemplu, prin
anexarea uneia sau mai multor sectiuni tipice si/sau schite (sectiuni ale tuburilor, planul
camerelor de control, etc.) si prin specificarea partilor care au fost construite recent;
Caracteristici constructive si tehnice a aparaturii de ridicare principale, instalatii de
productie sau tratament, prin includerea unor planuri functionale detaliate;
 Marimea debitului nominal (l/s), c apacitati (locuitori echivalenti), eficienta conditionarii
(cel putin in ce priveste BOD, COD, fosforul si azotul) instalatiilor de purificare ca si
caracteristici tehnice si constructive ale conductelor de drenare (a se anexa planuri de
amplasare, schite si modele ale fluxurilor);
 Caracteristici tehnice si constructive ale cladirilor sau altor structuri de servicii, prin
anexarea unor sectiuni si planuri de amplasare;
 Elemente tehnice semnificative, cum ar fi pasaje, rezervoare ingropate, galerii, instalat ii
de control la distanta sau instalatii de administrare computerizata a serviciului, etc. (prin
anexarea datelor si planurilor)
 Identificarea principalelor componente si materiale propuse de proiect, prin specificarea
disponibilitatii acestora (din produc tie local sau import) in zona investitiei.
 Identificarea oricarei tehnologii care va fi fost propusa pentru realizarea infrastructurii,
prin specificarea realizarii infrastructurii, prin specificarea disponibilitatii acesteia si a
avantajului ei (de exempl u din punct de vedere a intretinerii).

 In cazul conditionarilor, a se identifica optiunile pentru dispunerea tratarii namolului. In
cazul instalatiilor de desalinizare, a se identifica optiunile si infrastructurile pentru
depozitarea saramurii concentrate.

9.5. Analiza economica
Principalele beneficii economice care trebuie introduse in analiza economica pot fi evaluate in
mod util in concordanta cu estimarile cererii asteptate pentru resurse de apa pe care o va satisface
investitia. Baza estimarii unui pr et de inregistrare pentru apa poate fi disponibilitatea
utilizatorului de a plati pentru serviciu. Disponibilitatea de a plati poate fi aplicata prin aplicarea
preturilor de piata a serviciilor alternative (autocamioane cisterna, apa potabila imbuteliata,
distribuita bauturilor, purificarea prin intermediul dispozitivelor instalate pentru utilizatori,
procesul de tratare sanitara la fata locului a potentialelor ape infectate, etc.) sau prin adoptarea
altor metode, care pot fi gasite in literatura (vezi bibl iografia).
Pentru orice tip de infrastructura pentru apa conceputa pentru deservirea fie a zonelor industriale,
fie a celor agricole, este posibil sa se evalueze valoarea adaugata a produsului aditional care va fi
fost castigat prin disponibilitatea apei.
Pentru orice interventie care este orientata catre garantarea disponibilitatii apei potabile in zonele
cu probleme sanitare, in care sursele de apa sunt poluate, beneficiul poate fi estimat direct prin
evaluarea deceselor si imbolnavirilor care au fost evi tate prin intermediul unui serviciu de
alimentare cu apa eficient. Pentru a face o evaluare economica, este necesar sa se faca referire pe
de o parte (imbolnavire) la costul spitalizarii sau tratamentului ambulatoriu si la venitul pierdut
datorita posibile i absente de la locul de munca si pe de alta parte (decese) la valoarea vietii
omenesti cuantificata pe baza venitului mediu si a sperantei medii de viata.
Beneficiile sociale ale canalizarilor si statiilor de epurare pot fi, de asemenea, evaluate pe baza
cererii potentiale pentru canalizare (in mod ormal fiind aceeasi cu cererea pentru apa) care poate
fi satisfacuta de catre investitie si estimata in conformitate cu un pret de inregistrare al apei
adecvat.
Alternativ, daca este posibil, se poate aplica o e valuare directa la beneficii de tipul:
 Valoarea imbolnavirilor si deceselor care au fost evitate datorita unor servicii de
canalizare mai eficiente;
 Evitarea pagubelor pentru terenuri, cladiri si alte structuri, provocate de potentiale
inundatii si ploia ( in cazul canalizarilor “albe” sau mixte), evaluate pe baza costurilor
pentru refacere si intretinere;
 In cazul apelor purificate deversate in rauri, lacuri sau terenuri, valoarea resurselor de apa
in colectoare nepoluate va fi evaluata in conformitate cu m etoda prezentata in cazul
apeductelor.

In orice caz, daca pentru proiectul specific nu se aplica o metoda de evaluare economica
standard, este posibil sa se recurga la proiecte similare care au fost dezvoltate intr -un context cat
mai apropiat posibil de ce l din zona afectata.
Pentru ratiuni care au fost expuse in sectiunea referitoare la obiective, externalitatile referitoare
la mediu trebuie cuantificate, in toate cazurile, luandu -se in considerare urmatoarele:
 Posibila evaluare a zonei deservite, cuantifi cabila, de exemplu, prin reevaluarea preturilor
proprietatilor si cladirilor sau ale terenurilor agricole;
 Ventitul marit datorat activitatilor colaterale (turism, pescuit, agricultura de coasta, etc.)
care se pot infiinta sau intretine, de exemplu, in caz ul lacurilor artificiale sau proiecte
concepute pentru protectia raurilor, lacurilor, stramtorilor si altor bazine de colectare;
 Externalitatile negative datorate impactului posibil asupra mediului (consumul solului,
consum inert, deteriorarea ambientului, impact asupra contextului natural) ca si asupra
oricarei alte infrastructuri (de exemplu, drumuri si/sau cai ferate);
 Externalitatile negative de -a lungul fazei de constructie datorate “deschiderii santierelor
de constructii, in special pentru retele urba ne (impact negativ asupra functiunilor de
locuire, productie si servicii, asupra mobilitatii, asupra mostenirii culturale si istorice,
asupra contextului agricol si asupra infrastructurilor, etc.).

9.6. Alte criterii de evaluare
In completarea celor deja spuse in paragraful anterior, ar putea fi util sa se sa se efectueze o
evaluare speciala asupra efectivitatii sistemului propus atunci cand amplasarea proiectului este o
zona sensibila din punct de vedere al mediului.
Analiza de mediu
In toate cazurile, in timpul etapei de evaluare, este necesar sa se analizeze, chiar daca sumar
(legislatia in majoritatea statelor membre solicita pentru stadiul de aprobare a proiectelor
evaluarea obligatorie a impactului asupra mediului pentru anumite infrastructuri de aces t tip – de
exemplu, baraje, ape ducte, statii de epurare, etc.) , impactul asupra mediului al lucrarilor care
sunt executate in cadrul proiectului si sa se verifice orice degradare a solului, bazinelor de apa,
peisajului, mediului natural, etc. O atentie spe ciala trebuie acordata utilizarii zonelor valoroase,
cum ar fi parcuri naturale, zone protejate, sanctuarelor naturale, zonelor sensibile, etc. In anumite
cazuri, este de asemenea necesar sa se tina cont in ce masura viata faunei salbatice va fi afectata
de catre infrastructurile in curs de construire si de activitatile de administrare a lor. In ceea ce
priveste investitiile care afecteaza centrele urbane (sisteme de canalizare sau retele de apa), este
necesar sa se ia in considerare impactul datorat deschi derii santierelor care pot afecta negativ
functiunile de locuire si de servicii, mobilitatea, infrastructura existenta s. a. m. d.
Analiza anterioara se incadreaza intr -o evaluare mai generala a sustenabilitatii in conformitate cu
constrangerile de mediu s i ipotezele de dezvoltare ale investitiei propuse, pentru care este
necesar sa se evalueze nu doar costurile si beneficiile sociale, ci si marimea pana la care

dezvoltarea sa poate cauza un astfel de consum si/sau deteriorare a functiilor naturale ale zone i
care poate compromite orice potentiala utilizare viitoare, in intelesul cel mai larg al cuvantului,
de exemplu, incluzand utilizarea naturala a marilor zone.
Atunci cand este necesar, o astfel de evaluare trebuie sa ia in considerare alternativa, chiar d aca
viitoare, de a utiliza aceleasi suprafete aceluiasi bazin de apa care trebuie considerat ca resursa de
apa sau bazin de receptie si, in consecinta, impactul pe care l -ar putea avea asupra activitatilor
antropice care se desfasoara in acelasi mediu natu ral (flora, fauna, calitatea apei, clima, etc.) o
scadere a marimii debitului si o schimbare a regimului de curgere, care decurg din ingradirea sa
cu un baraj, Pentru anumite tari este necesar contributia pozitiva sau negativa a investitiei asupra
procesel or de desertificare in curs, etc.
O abordare cantitativa poate utiliza cu succes metodele analizei multicriteriale. Rezultatele
acestei analize pot produce o modificare serioasa a investitiei propuse sau pot duce chiar la
respingerea ei. Ori de cate ori cu antificarea lor este posibila din punct de vedere metodologic,
impactul estimat, pozitiv si negativ, trebuie sa se incadreze in evaluarea monetara a costurilor si
beneficiilor sociale ale investitiei.

9.7. Analiza riscului si a senzitivitatii
Factorii cri tici care influenteaza succesul unei investitii in acest sector sunt:
 Orice eveniment neasteptat in constructia instalatiei, care poate schimba considerabil
costul investitiei in curs;
 Prognozele dinamicii cererii;
 Rata de schimbare a tarifelor sau taxelor , depinzand in mare masura de deciziile luate de
organismele de reglementare regionale sau nationale;
 Lipsa de capacitate de a raspunde socurilor pe durata investitiei (care, adesea, necesita un
exces de capacitate in primele perioade de exploatare);
 Influ enta determinanta a interventiilor colaterale (de exemplu, eficacitatea alimentarii cu
apa este strict legata de starea retelelor de distributie);
 Eficienta administrarii.
In acest sens, este recomandabil pentru analiza riscului si senzitivitatii sa ia in considerare cel
putin urmatoarele variabile:
 Costul investitiei;
 Rata cresterii demografice (in cazul utilizarii civile) si prognoze pentru orice flux de
migratie;
 Rata de evolutie a recoltelor agricole si dinamicile nationale si/sau internationale ale
preturilor produselor agricole (in cazul irigatiilor);
 Modificarile tarifelor si taxelor de -a lungul unei perioade de timp;

 Dinamicile cererii si pretului apei care poate fi reciclata in cazul reutilizarii;
 Costurile de exploatare (intretinere, administrare, etc.) si dinamica lor in timp, chiar
facandu -se referire la sustenabilitatea evaluata a sistemelor de administrare;
 Dinamica costurilor de -a lungul timpului pentru anumite bunuri si servicii critice (de
exemplu, costul combustibililor si/sau a energiei electrice necesare pentru instalatiile de
desalinizare, costul aditivilor chimici si al depozitatii namolului in cazul statiilor de
epurare).

Capitolul 10
Particularități ale ACB din sectoarele industrie, energie și telecomunicaț ii

10.1. Industrii si alte investitii productive

10.1.1. Definirea obiectivelor
Interventiile pot fi clasificate in:
 Proiecte care vizeaza incurajarea, industrializar ea tuturor sectoarelor in zone care sunt
relativ ramase in urma,
 Important din punct de vedere strategic, proiecte de capital intensiv (de exemplu, anumite
segmente ale sectorului energetic),
 Proiecte care vizeaza incurajarea dezvoltarii tehnologice in sec toare specifice sau
aplicarea noilor tehnologii mai promitatoare si care solicita o investitie initiala mare (de
exemplu, aplicarea noilor materiale in industria transportului, dezvoltarea
superconductorilor electrici, aplicarea tehnologiilor pentru utiliz area energiei
regenerabile)
 Proiecte care vizeaza crearea locurilor de munca alternative in zonele in care a existat un
declin in unitatile productive existente,
 Proiecte care vizeaza incurajarea instalarii si dezvoltarii companiilor noi, atat
mestesugares ti cat si IMM -uri (intreprinderi noi).

10.1.2. Identificarea proiectului
Este util sa se furnizeze o descriere clara a companiei (sau grupului de companii) care vor
beneficia de interventie:
 Lista categoriei de bunuri si servicii produse de companie inain te de interventie si cea
prevazuta ca rezultat;
 lista a cantitatilor anuale a intrarilor in procesul de productie sub forma de materii prime,
articole semifabricate, servicii, forta de munca (dezagregate in conformitate cu categoria
si specializarea), etc. atat inainte cat si dupa interventie;
 Cifra de afaceri, marja bruta de exploatare, profitul brut si net, fluxul de numerar, rata
indatorarii si alti indicatori bilantieri, atat inainte cat si dupa interventie;
 descriere a pietii acoperite de companie si a pozitiei inainte si dupa interventie (de
exemplu dand cote pentru produs si zona geografica si dinamica lor respectiva);

 Structura companiei (functiuni, departamente, proceduri, sisteme de calitate sisteme de
informatii, etc.) inainte si dupa interventie;
 descriere a utilajelor si echipamentului de productie si auxiliare;
 descriere a cladirilor companiei si a suprafetelor aferente;
 Puncte de descarcare pentru lichidele si gazele reziduale si o descriere a instalatiilor de
tratare;
 Produse reziduale (tip si cantitate) si sisteme de depozitare/tratament.

10.1.3. Analiza optiunilor si a fezabilitatii
Problema cheie: parametrii sunt specifici si depind de factori cum ar fi sectorul in care opereaza
compania, tipul de produs, tehnologiile de productie utilizate .
Analiza optiunilor trebuie sa ia in considerare metode alternative de finantare (de exemplu,
finantarea dobanzii in loc de finantarea capitalului, finantarea unui contract de leasing sau alte
metode de finantare), alternative tehnice si tehnologice la pr oiectul propus ca si alternative
globale (de exemplu, furnizarea de servicii reale la cost scazut).

10.1.4. Analiza financiara
Analiza financiara poate fi efectuata prin compararea fluxurilor de numerar produse de companie
(sau grupul de companii) ca rezu ltat al investitiei, cu acelea care ar fi fost generate in lipsa
subventiei1. Articolele referitoare la diferitele costuri si venituri trebuie sa fie evaluate in
conformitate cu preturile pietii si prin diminuarea fluxurilor de numerar.
Orizont de timp: in jur de 10 ani.
Rata rentabilitatii financiare2 Industrie
minim 5,50
maxim 70,00
medie 19,59
abatere standard 14, 45

10.1.5. Analiza economica
Este necesar sa se ia in considerare externalitatile, cum ar fi:

1 Fluxurile de numerar marginale coincind, pe scurt, cu totalul fluxurilor companiilor noi constituite. Trebuie
accentuat ca , in toate cazurile, este necesar sa se ia in considerare doua alternative posibile, adica una in care
compania va fi facut investitia (de exemplu, ar fi cumparat utilajul) la cel mai inalt cost al investitiei, si cealata in
care compa nia va fi fost incapabila sa cumpere utilajul fara concesii financiare.
2 Date esantion: 64 proiecte semnificative din 107 in sectorul inclus in esantionul de 400 proiecte combinate.

 Beneficiul datorat venitului crescut cauz at de cresterea inregistrata in mediul de afaceri
sau datorita crearii unor noi companii sectoriale (producatoare de bunuri si servicii)
stimulate de companiile beneficiare sau de grupul de companii;
 Costul economic al materiilor prime si al terenului util izat pentru constructia proiectului
trebuie sa fie evaluate in concordanta cu pierderea inregistrata de societate prin
deturnarea acestora de la cea mai buna utilizare alternativa;
 Costurile ecologice (poluarea aerului, apei si terenului, impactul vizual s i asupra
ambientului, zgomot, gunoi, etc.) trebuie in mare parte sa fie evaluate pe baza costurilor
(la preturile pietii corectate pentru distorsiuni) ale actiunilor necesare pentru eliminarea
efectelor poluarii sau prin alte metode sugerate in rezumatul a nterior.
 Costul oricarei posibile aglomerari urbane sau a transportului cauzata de instalarea unei
noi companii sau de activitatea crescuta a companiilor existente, estimabil sub forma de
timpi de transport mai lungi (bunuri si pasageri) pe caile de comuni catie implicate si
posibila depreciere a valorii locuintelor si terenurilor adiacente.

10.1.6. Alte elemente ale evaluarii
In plus, luand in considerare dificultatile legate de cunatificarea si evaluarea tuturor beneficiilor
sociale, in scopul unei evalu ari cat mai complete a proiectului, ar fi util sa se faca o apreciere
atenta a acestora, chiar daca doar sub forma unor indicatori fizici, astfel incat sa se poata masura
efectele directe si indirecte.
Acestea trebuie sa includa efectele asupra ocuparii fo rtei de munca, tinand cont de faptul ca
mentinerea sau dezvoltarea locurilor de munca este un obiectiv central in orice program de
sprijinire financiara pentru sectorul productiv.

10.1.7. Analiza riscului si a senzitivitatii
Factorii critici sunt specific i pentru fiecare tip de interventie (companii noi, modernizarea sau
extinderea companiilor existente) pentru fiecare segment de productie (segmente pionier sau
mature, competitivitate puternica sau scazuta, proces cu un impact considerabil sau neglijabil
asupra mediului, etc.).
Analiza riscului si senzitivitatii trebuie sa ia in considerare urmatoarele variabile:
 Costul investitiei, pentru proiecte cu inalt risc tehnologic; rata cresterii cererii pentru
bunuri si servicii produse pentru o piata specifica,
 Costul intrarii critice
 Pretul produsului/serviciului.

10.2. Zone industriale si parcuri tehnologice

10.2.1. Definirea obiectivelor
Obiectivele pot fi clasificate in urmatoarele categorii:
 Crearea infrastructurii de baza pentru amplasarea zonelor industri ale, zonelor de servicii
si industriale;
 Crearea infrastructurii de baza pentru reamplasarea planificata a instalatiilor industriale
din zonele excesiv de aglomerate sau poluate;
 Crearea centrelor de furnizare a unor servicii reale catre companii intr -o anumita zona
(contabilitate, informatii financiare, marketing, pregatire.)
 Crearea unor centre care sa promoveze crearea unor companii noi sau sprijinirea celor
existente (parcuri tehnologice, centre de inovare in afaceri, etc.);
 Un mix al celor anterioare, destinat adesea sa sprijine companiile dintr -un anumit sector
industrial.

10.2.2. Identificarea proiectului
Poate fi util:
 Sa se identifice zona de atractie, care reprezinta zona geografica, marimea companiilor
tinta (de exemplu, mestesugari, IMM -uri, int reprinderi medii si mari) si segmentele
productive
 Sa se prezinte informatii de baza, cum ar fi numarul, marimea si tipul companiilor
implicate, tipul serviciilor reale si laboratoare stiin tifice/tehnologice, daca exista
 Sa se furnizeze urmatoarele date de proiectare:
o Localizarea si suprafata (Km2) zonei ocupate si impartirea pe parcele;
o Numarul si suprafata acoperita (m2) de depozite, magazine, cladiri pentru
birouri, spatii, etc.;
o Deplasare interna si mobilitate (drumuri si cai ferate) si legaturile acest ora
cu sistemele externe; caracteristici ale posibilelor porturi, heliporturi, etc.;
o Sisteme si retele interne, de exemplu, apeducte, canalizare, statii de
epurare, electricitate, iluminat, sisteme de telecomunicatii, securitate, etc. atasand
date si planu ri;
o Numarul si suprafata acoperita de cladiri publice (servicii reale,
laboratoare, logistica, cantine, centre de telecomunicatii, etc.);
o Elemente tehnice semnificative, cum ar fi laboratoare specializate, centre
pentru servicii multimedia, etc.

10.2.3. Analiza optiunilor si a fezabilitatii
Problema cheie: cererea estimata pentru companiile existente de a se reamplasa in zona de
atractie si rata de nastere a unor noi companii, cererea pentru si dinamica serviciilor reale,
elemente ecologice.
Analiza opti unilor trebuie sa ia in considerare alternativele globale, de exemplu finantarea
crescuta catre companii pentru acelasi scop (mutarea amplasamentelor, achizitii de servicii reale,
inovare tehnologica, noi linii de productie sau companii nou constituite, et c.).

10.2. 4. Analiza financiara
 Fluxuri financiare de intrare: costurile chiriilor sau autorizarii pentru teren si depozite si
preturile de vanzare a serviciilor (apa, electricitate, canalizare si epurare, depozitare,
logistica, etc.) si a serviciilor rea le.
 Fluxuri financiare de iesire: costurile bunurilor si serviciilor necesare pentru functionarea
infrastructurii si a productie serviciilor reale.
 Orizont de timp: cel putin 20 de ani.

Rata rentabilitatii financiare3 Infrastructuri de spijinire a produc tiei
minim 2,30
maxim 16,87
medie 10,49
abatere standard 5,28

10.2. 5. Analiza economica
Analiza trebuie sa ia in considerare:
 Beneficiile sociale: o mai buna pozitionare pe piata pentru companiile existente, o
difuzare a cunostintelor si abilitatilor antreprenoriale printre companiile beneficiare, si
extern, recalificarea personalului, efectele diferitilor factori productivi asupra ocuparii
fortei de munca si veniturilor, infiintarea de noi companii productive, infiintarea de noi
companii private in d omeniul serviciilor, etc.
 Cuantificarea beneficiilor sociale: o abordare care poate fi adoptata adesea este aceea a
subdivizarii companiilor beneficiare potentiale din zona de atractie dupa marime si sector
de activitate. Pentru fiecare clasa este posibil apoi sa se evalueze beneficiul, facandu -se
referire, de exemplu, la valoarea adaugata marita gratie unei amplasari mai avantajoase
(de exemplu, economii la cheltuielile de transport, o mai mare penetrare fata de
dificultatea anterioara de a intra pe piata, efectul posibilelor activitati promotionale in

3 Date esantion: 4 proiecte mari din 14 in sectorul inclus in esantionul de 400 proiecte combinate.

noile spatii expozitionale, costuri mai scazute pentru serviciile de baza, etc.), sau
disponibilitatea serviciilor reale (de exemplu, o mai buna pozitionare datorata serviciilor
de marketing, o mai buna penet rare si economii la costuri prin intermediul
telemarketingului, imbunatatiri tehnologice sau noi tehnologii de productie, nivelul
imbunatatit al calificarii datorita pregatirii profesionale, etc.).
 Costul economic al materiilor prime si al terenului utiliz at pentru construirea proiectului
trebuie sa fie evaluat tinandu -se cont de pierderea suferita de societate prin deturnarea
acestora de la o alternativa de utilizare mai buna. Costurile de personal trebuie evaluate
intr-o maniera similara.
 Costurile ecolog ice trebuie sa fie cuantificate de asemenea (teren, poluarea apei si a
aerului, impactul asupra ambientului si impactul vizual, zgomot, gunoaie, etc.) ca si orice
aglomerare urbana si a transportului cauzata de realizarea infrastructurii. De notat, totusi,
ca in timp ce impactul luat in considerare in aria inconjuratoare a noii infrastructuri, el
trebuie sa descreasca in restul zonei de atractie, efectul global – care trebuie luat in
considerare in cadrul analizei – poate fi mai bun sau mai rau (de exemplu, sistemul de
controlare a apelor deversate poate fi mai eficient, etc.).
Rata rentabilitatii economice4 Infrastructura de sprijinire a productie
minim 9,10
maxim 36,00
medie 18,89
abatere standard 6,91

10.2. 6. Alte elemente ale evaluarii
Costurile s ociale pot fi masurate prin indicatori fizici direct sau indirect legati de acestea iar rata
cost/eficacitate poate fi calculata.

10.2. 7. Analiza riscului si a senzitivitatii
Factorii critici: rigiditatea initiala, dificultate in prognozarea ratei reale d e penetrare in zona de
atractie, din punctul de vedere atat al reamplasarii companiilor5 si al dezvoltarii noilor afaceri.
Analiza riscului si a senzitivitatii trebuie sa ia in considerare:
 Costul investitiei;
 Rata instalarilor in zona;
 Costul catorva intr ari critice (forta de munca, bunuri si servicii exterioare pentru
producerea serviciilor reale),
 Daca au fost cuantificate, rata nasterilor si a decesului timpuriu a noilor afaceri

4 Date esantion: 12 proiecte mari din 14 in sectorul inclus in esantionaul de 400 proiecte combinate.
5 In anumite cazuri, reamplasarea industriilor a fo st accelerata prin politici adecvate de planificare teritoriala

10.3. Productia de energie

10.3.1. Definirea obiectivelor
Masurile pot in clude:
 Constructia de instalatii pentru producerea energiei electrice din orice sursa
 Prospectarea si forarea campurilor de gaz natural sau petrol
 Actiuni indreptate spre economisirea energiei
Exemple de obiective sunt:
 Cresterea productie de energie pentr u acoperirea cresterii cererii
 Reducerea importurilor de energie prin inlocuirea cu surse regenerabile sau locale
 Modernizarea instalatiilor pentru producerea energiei existente, de exemplu din ratiuni de
protectie a mediului
 Modificarea pachetului de surs e de energie, de exemplu, cresterea disponibilitatilor de
surse de gaz sau a celor regenerabile.

10.3. 2. Identificarea proiectului
Cand se definesc functiile proiectului este recomandabil sa se prezinte :
 Destinatia, dimensiunea si amplasarea zonei potenti ale deservite (de exemplu
prospectarea si forarea unui camp petrolier sau de gaz poate avea drept obiectiv
alimentarea cu energie pentru mai mult de o tara, o centrala electrica deserveste intreaga
regiune, etc.)
 Descrierea pozitionarii proiectate a produs ului pe piata
 Stabilirea fazelor investitiei; de exemplu, pentru un camp petrolier sau de gaz
prospectarea si cercetarea in cadrul zonei tinta, testul initial de forare, exploatarea miniera
si comerciala, inchiderea.
 Descrierea problemelor de proiectare pe ntru infrastructura;
 Date functionale de baza, cum ar fi: tipul de instalatie pentru producerea energiei
electrice6, capacitatea instalata (MW) si energia produsa (TWh/an); capacitatea anuala a
campurilor petroliere sau de gaz (milioane de barili/an sau mi lioane de m3/an);
 Caracteristici fizic e7;
 Modalitati de constructie, tehnologice si de procesare pentru instalatiile de productie;

6 In cazul centralelor hidroelectrice (productie si/sau pompare) legate la apeducte, trebuie avut in vedere si studierea
sectorului apeductelor.
7 De exemplu, aria acoperita de campurile de pu turi (Km2) si pozitionarea, In cazul forajelor marine, ar fi bine sa se
prevada profile batimetrice locale; adancimea medie a depozitelor (m); suprafata ocupata de instalatii (Km2)
(energie termica – electricitate) si suprafetele de depozitare aferente, lo calizarea barajelor, conducte de apa de
presiune si generatoare pentru producerea energie electrice in centrale hidroelectrice; suprafata ocupata de campurile
de generatoare fotovoltaice (Km2) si amplasarea acestora.

 Tehnici de constructie si chestiuni tehnice pentru instalatiile aferente puturilor miniere, de
exemplu, platforme marine, at asand schite functionale si ale constructiilor;
 Tehnici de constructie si chestiuni tehnice referitoare la celelalte structuri de servicii;
 Sisteme de tratare a apelor uzate si a aburului, cu pozitionarea punctelor de scurgere a
apei;
 Elemente tehnice semn ificative, cum ar fi constructii in pesteri, baraje solutii tehnice
speciale pentru refluxurile de tratare, sisteme de control computerizate, sisteme de
telecomunicatii, etc.

10.3. 3. Analiza optiunilor si a fezabilitatii
Informatii importante: cererea de energie, tendintele sezoniere si pe termen lung si, de asemenea,
pentru centralele de producere a energei electrice, un grafic tipic al cererii zilnice de electricitate.
Comparatia in analiza optiunilor trebuie sa ia in considerare alternativele posibile i n cadrul
aceleiasi infrastructuri (de exemplu, tehnologii diferite pentru productie si pentru forare,
tehnologii diferite pentru refluxurile de tratare, etc) si alternative realistice posibile pentru
producerea energiei cerute (de exemplu, actiuni de lansa re si politici destinate economisirii
energiei in locul construirii unei noi centrale electrice).

10.3. 4. Analiza financiara
Sunt necesare estimari prognozate pentru:
 Dinamica preturului
 Scenarii de dezvoltare ale altor sectoare (tendintele cererii de ene rgie sunt strans legate de
dinamicile din alte sectoare).
Orizont de timp: 30 – 35 ani.

10.3. 5. Analiza economica
Problemele importante carora trebuie sa li se faca fata sunt:
 Valoarea monetara a beneficiului. Ea trebuie cuantificata ca venit din vanzarea energiei
(la preturi actualizate corespunzatoare) si evaluata, ori de cate ori este posibil, prin
estimarea disponibilitatii comunitatii de a plati pentru energie, de exemplu, prin
cuantificarea costurilor pe care utilizatorul trebuie sa le suporte pentru a primi energia (de
exemplu, instalarea si utilizarea unor generatoare independente sau cumpararea directa a
combustibililor de pe piata).
 Evaluarea externalitatilor de mediu;
 Costul masurilor necesare pentru neutralizarea posibilelor efecte negative asup ra aerului,
apei si solului.
 Costul altor externalitati negative care nu pot fi evitate cum ar fi pierderea de teren,
deteriorarea ambientului.

 Identificarea costului de oportunitate pentru diferite intrari. Costurile economice ale
materiilor prime trebuie evaluate prin luarea in considerare a pierderii suferite de
societate prin abaterea acestora de la utilizarea celei mai bune alternative.
 Valoarea atribuita unei mai mari sau mai mici dependente de energia din strainatate.
Evaluarea trebuie efectuata prin aplicarea unor preturi actualizate8 pentru energia
importata substituita (pentru cunatificarea acestora, este recomandabil sa se faca referire
la bibliografia sugerata).

Rata rentabilitatii economice Productia de energie9
minim 8,17
maxim 16,10
medie 11,70
abatere standard 3,29

10.3. 6. Alte elemente ale evaluarii
Aceasta sectiune se refera la:
 Evaluarea impactului asupra mediului (vizual, zgomot, poluare si deseuri) care, in
conformitate cu legislatia majoritatii statelor membre, trebuie sa constit uie o parte din
procedurile de aprobare.
 Evaluarea costurilor economice indirecte, ca de exemplu acelea care deriva din utilizarea
unor resurse neregenerabile, care nu a fost inclusa anterior in estimari. Ele pot fi masurate
ca indicatori fizici standard d upa care proiectul trebuie supus unei analize multicriteriale.

10.3. 7. Analiza riscului si a senzitivitatii
Factori critici: costurile mari ale investitiei si lungimea ciclului
Analiza riscului si a senzitivitatii trebuie sa ia in considerare cel putin ur matoarele variabile:
 Costul fazei de cercetare (insemnand costul fazei de prospectare pentru depozite noi sau
cercetarea in domeniul noilor procese tehnologice),
 Dinamica cererii (de exemplu, prognoze ale ratelor cresterii, a elasticitatii consumului de
energie electrica, etc.),
 Dinamica pretului de vanzare pentru energia produsa (sau produsele energetice),
 Mixul si dinamica costurilor intrarilor critice (combustibili, etc.).

8 In cazul in care, asa cum se intampla adesea, exista puternice distorsiuni pe piata energiei (taxe vamale, taxe
interne, preturi impuse, subventii), este o greseala sa se evalueze valoarea importului substituit utilizand aceste
preturi.
9 Date esantion: 3 proiecte semnificative din 5 in cadru l sectorului incluse intr -un esantion de 400 de proiecte
combinate.

10.4. Transportul si distributia energiei

10.4. 1. Definirea obiectivelor
Masurile pot include:
 Constructia unei conducte de gaz
 Retele de distributie a gazului in zone urbane sau industriale
 Constructia de linii de transport a curentului electric si statii de transformare
 Electrificarea zonelor rurale

10.4. 2. Identificarea proi ectului
In scopul unei identificari corecte a proiectului este util sa se:
 Enunte scara si dimensiunea acestuia, insotite de o analiza a pietii pe care va fi plasat
produsul
 Descrie problemele de proiectare ale infrastructurii prin intermediul:
o Datel or functionale de baza: tensiunea de transport (KV) si capacitate
(MW) pentru liniile de transport a curentului electric, debitul nominal (m3/s) si
cantitatea de gaz transportata annual (milioane de m3) in cazul conductelor de
gaz, numarul de locuitori des erviti si puterea (MW) sau cantitatea medie furnizata
pe locuitor (m3/locuitor si zi) in cazul retelelor
o Date fizice: traseul si lungimea (Km) liniilor de transport a energiei
electrice sau a conductelor de gaz (atasandu -se schite de amplasare pertinente ),
sectiunea conductorilor electrici (mm2) sau diametrele nominale (mm) ale
conductelor de gaz, marimea (Km2) zonei deservite de retele si traseele acestora
(atasandu -se harti pertinente)
o Caracteristicile retelei si localizarea nodurilor interne si legat urile cu retele
si/sau conducte;
o Sectiuni tipice ale conductelor de gaz;
o Constructia tipica a liniilor de transport a energiei electrice;
o Tehnici de constructie si chestiuni tehnice referitoare la instalatiile de
depresurizare si pompare (pentru gaz) sau statii de transformare sau sectorizare
(in cazul energiei electrice);
o Tehnici de constructie sau chestiuni tehnice referitoare la structurile de
servicii;

o Elemente tehnice semnificative: intersectari importante, inclinari
semnificative care trebui e abordate, conducte de gaz marine, control de la distanta
si sisteme de telecomunicatii (insotite de date si schite)

10.4.3. Analiza fezabilitatii si a optiunilor
Informatii semnificative: cererea de energie, tendinte sezoniere si pe termen lung precum si
curba cererii pentru o zi obisnuita.
Analiza optiunilor trebuie sa ia in considerare tehnologiile diferite pentru transportarea
electricitatii (curent continuu sau alternativ, tensiunea de transport etc.), trasee alternative pentru
conductele de gaz sau l iniile de transport a energiei electrice precum si alternative pentru
satisfacerea cererii de energie (de exemplu: utilizarea alternativa a energiei electrice si a gazului
in locul doar a energiei electrice, construirea unei noi centrale electrice pe o ins ula in locul unei
linii subacvatice de transport a energiei electrice, etc.).

10.4.4. Analiza financiara
Orizontul de timp: 25 – 30 de ani.
Sunt esentiale prognoze pentru dinamica preturilor.
Rata rentabilitatii financiare10 Transportul si distributia ener giei electrice
minim – 3,10
maxim 11,00
medie 5,12
abatere standard 5,37

10.4.5. Analiza economica
Impactul asupra mediului si evaluarea riscului reprezinta elemente esentiale. Circumstante
externe care trebuie luate in considerare:
 Evaluarea zonei deservite, cuantificabila prin reevaluarea preturilor locuintelor si a
terenului;
 Circumstante externe negative ale impactului posibil asup ra mediului (pierdere de teren,
degradarea ambientului, impactul asupra naturii) ca si asupra celeilalte infrastructuri

10 Date esantion: 4 proiecte semnificative din 7 in sectorul inclus in esantionul de 400 de proiecte combinate.

 Circumstante externe negative datorate deschiderii santierelor, in special pentru retele
urbane (impact negativ asupra zonelor de locu it, functiunilor productive si de servicii,
mobilitatii, mediului agricol, infrastructurii).
Rata rentabilitatii economice11 Transportul si distributia energiei
minim 8,57
maxim 25,00
medie 14,19
abatere standard 7,65

10.4.6. Alte criterii de evaluare
Vezi sectiunea corespunzatoare pentru producerea de energie (subcapitolul 10 .3.6).

10.4.7. Analiza riscului si a senzitivitatii
Factori critici: costurile investitiei si lungime a ciclului.
Variabilele care trebuie luate in considerare in cadrul analizei riscului si a senzitivitatii sunt
urmatoarele:
 Costul investitiei,
 Dinamica cererii (de exemplu prognoze ale ratelor cresterii, ale elasticitatii consumului
de energie, etc.),
 Dinamica preturilor de vanzare ale inlocuitorilor electricitatii sau gazului.

10.5. Infrastructuri de telecomunicatii

10.5.1. Definirea obiectivelor
Proiectele care au obiective la scara locala sunt:
 Cablare locala sau sisteme releu pentru extindere a serviciilor in zonele neacoperite,
 Cablarea unei zone urbane, metropolitane sau industriale, etc. pentru a asigura retele mai
rapide si mai puternice care sa fie capabile sa dezvolte noi retele de servicii locale (de
exemplu, asa numita “banda de latim e”),

11 Date esantion: 3 proiecte se mnificative din 7 in sectorul inclus in esantionul de 400 de proiecte combinate

 Constructia sau modernizarea unitatilor pentru schimbarea benzii cu retele mai largi
(acest tip de proiect este adesea legat de tipul anterior),
 Intinderea cablurilor, constructia de statii releu sau satelit pentru a lega zonele izolate
(zone mont ane, insule, etc.).
Proiectele care a u obiective c e nu sunt la scar a locala:
 Dezvoltarea sistemelor de comunicatie internationala, pentru cresterea capacitatii, puterii
si vitezei (de exemplu, lansarea de sateliti de telecomunicatii, construirea de sta tii de
radio satelit, intinderea de cable subacvatice pe distanta lunga, etc.),
 Cresterea capacitatii, puterii si vitezei retelelor de comunicatie inter -regionale,
 Modernizarea tehnologica a retelei pentru a permite conectarea cu noi servicii (de
exemp lu, servicii multi -media, telefoane portabile, televiziune prin cablu, retele civice,
muzee virtuale, etc.).

10.5.2. Identificarea proiectului
Este esential sa avem o idee clara asupra urmatoarelor doua aspecte, care sunt puternic
interconditionate:
 Orga nizarea de management a interventiei, incluzand orice divizare posibila in sectoare,
 Programul de implementare a proiectului si planul propus pentru penetrarea zonei
geografice cu serviciile oferite de noua structura.
De asemenea, este util:
 Sa se iden tifice zona geografica potentiala pe care proiectul isi propune sa o deserveasca
 Sa se furnizeze o analiza a pietii potentiale
 Sa se explice legaturile functionale si fizice dintre infrastructura proiectata si sistemul de
telecomunicatii existent.
 Sa se descrie caracteristicile de proiectare ale infrastructurii:
o Date functionale de baza, cum ar fi: tipul de infrastructura de comunicatii,
tipul si volumul traficului, viteza maxima de comunicare (baud), tipul de
comutare, protocolul de comunicare, benzile de frecventa (GHz) si puterea (kW),
tehnologiile electronic e pentru comutare/conectare, etc.;
o Date fizice, cum ar fi lungimea cablurilor (Km) si suprafata acoperita de
retea (Km2), numarul si pozitia nodurilor de comutare/conectare, numarul si
pozitia statiilor de radio si suprafata acoperita (Km2);
o Informatii , tehnici de constructie si caracteristici tehnice ale retelelor;
o Informatii, tehnici de constructie si caracteristici tehnice, planul centrelor
de comutare/conectare si a statiilor de radio, atasand planuri;

o Informatii, tehnici de constructie si carac teristici tehnice, planul
instalatiilor auxiliare, de exemplu, aprovizionarea cu energie electrica, iluminat si
control de la distanta;
o Zona acoperita (m2) si planul schematic al posibilelor cladiri sau alte
structuri de servicii, atasand scheme si secti uni;
o Elemente tehnice semnificative, cum ar fi sisteme de transmisie/receptie
prin satelit, cabluri subacvatice.

10.5.3. Analiza optiunilor si a fezabilitatii
Problema cheie: volumul traficului si tendintele zilnice, saptamanale si sezoniere (capacitatea
optima trebuie sa fie un compromis rezonabil intre nivelurile celor mai inalte varfuri si acelea pe
care sistemul le poate administra).
In cadrul analizei optiunilor comparatia trebuie sa ia in considerare alternativele posibile in
cadrul aceleiasi infras tructuri (de exemplu, diferite tipuri de cabluri, protocoale de transmisie
diferite, diferite tehnologii de comutare/conectare etc.), locatii alternative sau statii de radio
alternative si posibile alternative globale pentru infrastructura proiectata, care pot oferi servicii
similare cum ar fi transmisiuni satelit sau retea mixta (aer – cablu) mai degraba decat cabluri cu
fibra optica.

10.5.4. Analiza financiara
Fluxuri financiare de intrare: tarife de vanzare a serviciilor, chirii pentru serviciile auxil iare. In
cazul telefoniei, existenta unor tarife controlate guvernamental poate ajuta la prognozarea
dinamicii preturilor.
Orizont de timp: cel putin 10 ani, cu exceptia retelelor de cabluri si cablurilor la distanta lunga
(20 de ani).

10.5.5. Analiza econ omica
Este necesar sa se cuantifice:
 Timpul economisit pentru fiecare comunicare (timpul de asteptare, timpul de transmisie,
etc.), cuantificabil pe unitate in functie de tipul de serviciu (de exemplu, convorbiri
telefonice comerciale, transmisii de text , transmisia de fisiere de date, transmiterea de
grafice s. a. m. d.); in scopul evaluarii, utilizatorii pot fi impartiti in categorii, de
exemplu, in sectorul civil poate fi facuta referire la venitul mediu al cetatenilor, iar in
sectorul de afaceri la va loarea adaugata medie;
 Noile servicii aditionale, care ar fi imposibile in lipsa proiectului. In anumite cazuri,
metoda precedenta poate fi aplicata pentru cuantificare si evaluare (de exemplu, serviciile
anagrafice on line pot duce pot duce la o economi e de aproape 100% a timpului necesar

pentru obtinerea certificatelor), in alte cazuri se poate estima disponibilitatea din partea
publicului de a plati pentru serviciu, cuantificand costurile pe care utilizatorul le -ar
suporta pentru obtinerea unui anumit tip de date (de exemplu, cumparand publicatii de
specialitate).

10.5.6. Alte elemente ale evaluarii
Aici trebuie sa se faca referire la dezvoltarea noilor servicii telematice sau multi -media. In acest
sens ar fi util sa se supuna proiectul unei examinari a flexibilitatii acestuia, pentru a vedea cat de
capabil este, in termeni tehnologici si constructivi, sa satisfaca nevoile mai largi nascute din
dezvoltarea viitoare.

10.5.7. Analiza riscului si a senzitivitatii
Factori critici: prognozarea cererii viitoar e, costurile ridicate ale investitiei (de exemplu, pentru
sisteme satelit) si evolutia tehnologica rapida (investitia este in totalitate sau partial demodata cu
mult inainte de estimarea initiala).
Analiza riscului si a senzitivitatii trebuie sa ia in cons iderare cel putin urmatoarele variabile:
 Costurile investitiei, incluzandu -le pe acelea aferente dezvoltarii tehnologice,
 Prognoza ciclurilor de inlocuire (imbatranire, demodare tehnica) ale echipamentului
instalat,
 Dinamica cererii (de exemplu, rate le de crestere prognozate pentru populatie si afaceri),
 Dinamica preturilor de vanzare pentru servicii.

Capitolul 1 1
Particularități ale ACB în alte sectoare

11.1. Educatie si i nfrastructur i de pregatire si formare profesionala
11.1.1. Definirea obiectivelor
Proiectele pot viza:
 Educatia de baza
 Pregatirea profesionala
 Nivelul inalt (universitati, scoli de afaceri,etc.)
 Nevoi speciale pentru specializare in domenii productive
 Imbunatatirea pozitionarii tinerilor pe piata muncii
 Omogenizarea distributiei geografice inegale a serviciilor scolare (proiecte in zonele
rurale sau izolate)
 Eliminarea discriminarilo r intre clase sociale, sexe
 Imbunatatirea oportunitatilor pentru persoanele handicapate.

11.1.2. Identificarea proiectului
Este recomandabil :
 Sa se ofere urmatoarele informatii de baza: localizarea geografica (harti atasate), nivelul
si tipul de activita te educativa, numarul de elevi si bazinul geografic, servicii asociate
(biblioteci, activitati sportive si de recreere, facilitati de primire, cantine, etc.).
 Sa se ofere urmatoarele date de proiectare pentru structura:
o Zona acoperita (m2) si zona echipata neacoperita (m2);
o Date si proiecte de constructie tip pentru cladirile intentionate pentru scopuri
pedagogice (sali de clasa) si pentru activitatile aferente (laboratoare, biblioteci, etc.);
o Date functionale si schite ale structurilor de servicii (managem ent, birouri, sali de
gimnastica, stadioane, locuinte pentru oaspeti, cantine, etc.);
o Schite functionale si planul echipamentului tehnologic important (retele interne,
incalzire centrala, sisteme electrice si de comunicare, etc.);

o Sisteme de convietuire in terna (si posibile parcari pentru masini) si legaturi la
caile de comunicatie locale;
o Elemente tehnice semnificative, cum ar fi importante constructii arhitectonice
speciale, echipament complex de calcul sau pentru laboratoare,etc.
 Sa se rezume planul de p regatire propus pentru un numar de ani (numarul si tipul de
cursuri, lungimea acestora, numarul si tipul de subiecte abordate, durata si programarea
activitatilor pedagogice si conexe, metode didactice, diplome si alte calificari care se pot
obtine, etc).

11.1.3. Analiza optiunilor si a fezabilitatii
Problema cheie: tendintele pietii demografice si a pietii muncii, care determina numarul potential
de elevi si opotunitatile disponibile pentru acestia.
Descrierea trebuie sa includa:
 Tendintele demografice de zagregate pe varsta, domeniu si arie geografica,
 Rata de inscriere, frecventa si terminare a studiilo r (aceasta informatie ar fi si mai utila
daca ar fi defalcata pe sexe, clase sociale si zona geografica)
 Prognoze asupra ocuparii fortei de munca pentru di ferite sectoare, incluzand prognoze
referitoare la schimbarile organizatorice in cadrul diferitelor sectoare productive (este
important sa se prognozeze cresterea noilor profesiuni si declinul celorlate ).

11.1.4. Analiza financiara
 Fluxuri financiare de i ntrare: taxe scolare, subscriptii anuale si preturi pentru posibilele
servicii auxiliare platite
 Costuri financiare: costul personalului necesar pentru functionarea structurii (pe termen
lung)
 Orizont de timp: 15 – 20 ani.

11.1.5. Analiza economica
Urmato arele variabile pot constitui un punct de plecare pentru identificarea beneficiilor:
 Ratele efective de inscriere in comparatie cu cele potentiale;
 Cota de studenti care repeta anul; procentul de elevi care termina cursul de pregatire
complet;

 Rata medie d e frecventa pe elev;
 Realizarea unor standarde de studiu prestabilite si masurabile;
 Calitatea materialului pedagogic;
 Pertinenta echipamentului si rata sa de utilizare;
 Nivelul de pregatire si angajamentul corpului profesoral, bazat pe o examinare obiecti va;
 Fungibilitatea continutului pedagogic in cat mai multe si mai diferite contexte posibile.
Beneficii economice: numarul (sau procentul) elevilor care au gasit (sau se asteapta sa gaseasca o
ocupatie productiva si care, fara aceasta pregatire specifica, ar fi fost someri sau angajati cu
program redus . Daca obiectivul principal este imbunatatirea oportunitatilor pe piata muncii
pentru potentialii elevi, beneficiile pot fi cuantificate si evaluate prin venitul crescut asteptat al
elevilor datorita pregatiri i de care au beneficiat (evitarea angajarii cu program redus, o mai buna
pozitionare pe piata muncii) .
Costuri sociale: pot fi evaluate pe baza pierderilor societatii datorate abaterii factorilor de la cea
mai buna alternativa de utilizar e.
Externalitati: pierdere de teren sau alte materii prime, mobilitatea posibila congestionarea
constructiva adusa prin instalarea infrastructurii. Daca aceasta poate fi prevazuta, cresterea
veniturilor datorita altor posibile activitati induse (activitati comerciale, resta urante, activitati
recreative, etc.).

11.1.6. Alte elemente ale evaluarii
O evaluare independenta din partea unui corp de experti calificati in ceea ce priveste abilitatea
investitiei educationale de a raspunde obiectivelor propuse si nevoilor sociale si asupra
pertinentei tipului de programe de pregatire.

11.1.7. Analiza riscului si a senzitivitatii
Trebuie acoperiti urmatorii parametri:
 Rata cresterii populatiei (pe grupe de varsta) in bazinul geografic;
 Rata cresterii salariilor pentru profesori si res tul personalului
 Rata actuala de inscriere
 Rata de incadrare a elevilor care si -au terminat studiile.

11.2. Spitale si alta infrastructura pentru sanatate
11.2. 1. Definirea obiectivelor
Obiectivele:
 Pot include prevenirea si/sau tratamentul a numeroase pa tologii.
 Se pot referi la diferite grupe de populatie, in conformitate cu:
o Varsta (spitale pentru copii sau geriatrice, etc.);
o Gen (structuri de sprijin pentru nasterea copiilor, andrologie, etc.);
o Conditii profesionale (centre de traumatologie pentru acci dentele industriale,
spitale pentru militari si sportivi, etc.).
 Pot fi cuantificate prin cresterea sperantei de viata (este evident ca alaturi de cantitate
trebuie sa fie luata in considerare si calitatea vietii: au fost propusi niste indici care iau in
considerare si aceasta) .

11.2.2. Identificarea proiectului
In scopul unei identificari corecte a proiectului este util:
 Sa se defineasca cu claritate functiile infrastructurii propuse si in particular grupul de
patologii implicate, grupa de populatie, func tiile diagnosticului, tratamentul / recuperarea
pe termen scurt sau pe termen lung, facilitati de primire si servicii conexe
 Sa se includa urmatoarele date:
o Date de baza, cum ar fi: numarul mediu si numarul maxim de utilizatori pe zi,
luna, an; o lista a d epartamentelor de asistenta si prevenire, tratament si diagnostic;
pentru un spital, numarul de paturi in fiecare sectie;
o Date fizice cum ar fi suprafata zonei sau zona acoperita (m2), spatiul utilizabil
(m3), numarul de camere de tratament, sectii, camere de consultatii, diagnostic si/sau
prevenire, existenta si marimea departamentului de tratament ambulatoriu;
o Aranjarea functionala a zonelor interne/externe (plan), incluzand posibilitatile de
deplasare intre diferitele cladiri si in interiorul acestora, a tat in conditii normale cat si
in conditii de urgenta;
o Caracteristici tehnice ale principalelor utilaje si echipamente pentru diagnostic
si/sau tratament (de exemplu raze X, scanere, medicina nucleara, endoscopie etc.);
o Planul instalatiilor auxiliare si sa u a sistemelor principale (electricitate, iluminat,
apa, gunoi sau posibile incineratoare, echipament de lupta contra incendiilor, aer
conditionat, distributie gaz, monitorizare de la distanta, comunicatii, etc.);

o Caracteristici arhitecturale, constructia si planul cladirilor sau al partilor
o Sisteme de acces si de deplasare (plus posibile parcari pentru masini) si legaturi la
caile de comunicatie locale, cu posibil acces privilegiat pentru departamentul de
urgente, atasand scheme adecvate;
o Elemente tehnice semnificative, cum ar fi in particular constructii arhitectonice
pretentioase, tratament special sau experimental si echipament pentru diagnosticare.

11.2.3. Analiza optiunilor si a fezabilitatii
Problema cheie: fluxul de pacienti si tendintele (determina te pe baza datelor demografice) , date
referitoare la epidemiologie si morbiditate pentru pa togiile implicate (daca nu sunt disponibile
date specifice pentru zona geografica respectiva, nu este rau sa se utilizeze date referitoare la
zone sociale similare) . Comparatia in analiza optiunilor trebuie sa ia in considerare posibilele
solutii medicale si tehnologice alternative (sisteme de tratament diferite, tehnologii de diagnostic
diferite, etc) si posibile alternative generale cu aceleasi obiective socio -sanit are (de exemplu,
construirea unui departament de tratament ambulatoriu in locul sectiilor intr -un spital).

11.2.4. Analiza financiara
 Fluxuri financiare de intrare: taxe pentru intrarea in spital (de exemplu, numarul de zile
pe care pacientul le petrece i n spital), diagnostic si tratament care sunt platite separat
precum si servicii suplimentare (camere single, etc.).
 Costuri financiare: personal, medicamente si materiale, servicii medicale externe care fac
necesara functionarea structurii.
 Orizont de timp : cel putin 20 de ani.

11.2.5. Analiza economica
Beneficiile cheie sunt urmatoarele:
 Economii viitoare la costurile pentru sanatate, direct proportionale cu descresterea
numarului de oameni afectati si/sau gradul mai mic de gravitate al imbolnavirilor dat orita
implementarii proiectului (costuri reduse pentru asistenta ambulatorie sau la domiciliu
pentru acei care au evitat contactarea bolii, costuri de spitalizare si de convalescenta mai
mici pentru aceia care au fost tratati mai eficient);
 Evitarea pierde rilor in productie, datorita numarului redus de zile lucratoare pierdute de
pacient si de familia sa;

 Cresterea bunastarii sau reducerea suferintei pacientilor si familiilor acestora, identificata
ca numar de decese evitate, speranta de viata crescuta a pa cientului si calitate
imbunatatita a vietii pentru pacient si pentru familia sa ca rezultat al evitarii
imbolnavirilor sau a tratamentului administrat mai eficient.
Beneficiilor li se poate da o valoare monetara prin revenirea la preturile de piata pentru servicii
(disponibilitatea de a plati), sau utilizand metode standard, asa cum sunt indicii pentru speranta
de viata crescuta, ajustata corespunzator cu calitatea (de exemplu, Quality Adjusted Life Years –
Ani de Viata Ajustati Calitativ), care pot fi eval uati in conformitate cu principiul venitului
pierdut sau criterii statistice .

11.2.6. Alte elemente ale evaluarii
Poate fi util sa se evalueze beneficiile sub forma unor simpli indicatori fizici, de exemplu o
analiza a costului – eficacitatii care este u tilizat frecvent in sectorul sanatatii si ofera date
comparabile.
Un grup de experti calificati independenti poate de asemenea sa ilustreze valoarea intrinseca a
proiectului pentru sistemul de sanatate.

11.2.7. Analiza riscului si a senzitivitatii
Factori cruciali:
 Disponibilitatea si siguranta datelor epidemiologice pentru zona geografica
 Riscurile aparute prin administrarea (noului diagnostic), tratamentului preventiv sau
terapeutic, etc.)
 Dificultatea in evaluarea corecta a tendintelor costurilor de per sonal, medicamente etc. pe
termen lung.
Senzitivitatea si riscul trebuie sa ia in considerare cel putin urmatoarele variabile:
 Costul investitiei,
 Incidenta procentuala a morbiditatii utile, dezagregata pe tip patologic, grupe de varsta,
sex, profesiune, e tc.,
 Tarife pentru serviciile de sanatate si dinamica lor in timp,
 Dinamica in timp a costurilor de personal,
 Dinamica in timp a costurilor medicamentelor, produselor si serviciilor critice,
 Valoarea si dinamica riscurilor implicate in punerea diagnosticel or si tratament.

11.3. Paduri si parcuri
11.3.1. Definirea obiectivelor
Proiectele forestiere pot avea diferite obiective primare:
 Proiecte care vizeaza cresterea productiei de lemn sau de pluta pentru scopuri comerciale
sau energetice;
 Proiecte care vize aza cresterea productiei de produse nelemnoase (cum ar fi trufele si
ciupercile, fructele de padure – fragii, afine, zmeura, mure, plante medicinale si/sau
aromatice, etc. -, vanat, albinarit si altele.)
 Proiecte cu caracter ambiental, cum ar fi crearea de parcuri sau zone protejate, actiuni
pentru prevenirea eroziunii, controlul apei, protectia mediului (naturalist, imbunatatirea
decorului, ecrane pentru vedere si zgomot, etc.);
 Proiecte pentru promovarea activitatilor turistice si recreative (cum ar fi ob servarea
pasarilor, safari fotografic, campare, calarie,calatorii cu carul, etc.).
Toate proiectele forestiere dau nastere unor efecte multiple (protectia solului, regularizarea apei,
conservarea speciilor, protectia mediului).

11.3.2. Identificarea proie ctului
Este recomandabil:
 Sa se identifice proiectul conform unei scheme a tipologiilor
 Sa se furnizeze urmatoarele date:
o Pozitia geografica, altitudine (metri deasupa nivelului marii) si suprafata zonei
(hectare sau Km2);
o Descrierea detaliata a operatiuni lor proiectului, extinderii (numarul de copaci care
vor fi inlocuiti sau plantati, etc) si metodologiilor (speciile alese, tipul de cultivare,
etc.), perioada de timp (ani, forma de administrare, tipul tratamentului si perioada de
executie;
o Suprafata zonei (m2) si gradientii (m) pantelor care urmeaza sa fie consolidate;
o Numarul si lungimea (Km) a fluxurilor de apa de introdus in regim;
o Numarul, lungimea (Km) sau suprafata zonei (m2) si tipul de drumuri de acces si
zone pentru parcare sau pentru picnic;
o Harti prez entand pozitia si descrierea bio tipurilor si a altor fenomene naturale
interesante (cascade, pesteri, izvoare, etc.);

o Numarul, pozitia, suprafata zonei (m2) si planul cladirilor pentru servicii, cum ar
fi centre pentru vizitatori, locuinte de inchiri at, cantine, posturi de observatie,
depozite, ferastraie mecanice.
o Numarul, pozitia, suprafata zonei (m2) si capacitatea posibilelor structuri de
receptie a turistilor, cum ar fi hoteluri, refugii, restaurante, etc.;
o Rute de acces si legaturi cu retelele r utiere locale si regionale;
o Descrierea si date despre interventiile importante, cum ar fi reintroducerea
speciilor rare sau disparute, inlocuirea sistemelor de supraveghere pentru prevenirea
incendiilor, retele de comunicatii si informare, etc.

11.3.3. An aliza optiunilor si a fezabilitatii
Problema cheie:
 In cazul proiectelor arboricole pentru lemn (sau pluta): cererea pentru tipul de lemn (sau
pluta) care va fi produs, in completare, daca este cazul, cu obiectivul substituirii
importurilor.
 Pentru cea mai mare parte a proiectelor turistice si recreationale: tendintele prognozate
pentru fluxul de turisti, incluzand tendintele sezoniere ale acestora etc.
Ar fi de folos o analiza de impact care sa prezinte durabilitatea proiectului propus si din punctul
de ve dere ecologic. O metoda posibila este de a stabili o serie de indicatori fizici pentru fiecare
efect si apoi efectuarea unei analize multicriteriale. Comparatia in analiza optiunilor trebuie sa ia
in considerare:
 Diferitele zone de interventie in cadrul ac eluiasi district silvic,
 Diferitele metodologii pentru ameliorare, reimpadurire si cultivare,
 Cultura speciilor alternative, comparabil cu zona aleasa (de exemplu, plantatii de eucalipt
in loc de plopi pentru producerea pastei de celuloza),
 Perimetre difer ite si zonarea parcurilor;
 Rute diferite sau tipologia potecilor, cararilor sau zonelor echipate,
 Pozitionarea diferita a intrarilor, centrelor pentru vizitatori, parcarilor auto, locurilor de
campare, etc, in cazul proiectelor pentru parcuri echipate si z one silvice,
 Destinatie diferita (de exemplu agricola si nu forestiera) pentru zonele care trebuie
reimpadurite, de exemplu, din interiorul unui parc.

11.3.4. Analiza financiara

 Costuri financiare: adesea cele mai mari costuri sunt cele de personal si int retinere
(curenta si extraordinara).
 Orizont de timp: 25 – 35 ani poate fi considerat adecvat (valorile mai joase trebuie sa fie
aplicate interventiilor turistice si recreative si celor cu ciclu scurt ca de exemplu fructele de
padure) . dar in anumite cazur i de interventii silvice orizontul poate fi extins.
Literatura disponibila arata ca interventiile in acest sector au mai degraba o rata joasa a
rentabilitatii financiare, care depaseste rareori 5%.

11.3.5. Analiza economica
 Beneficiile care apar din utili zarea si transformarea lemnului pot fi evaluate utilizand
valoarea adaugata a companiilor de impaduriri.
 Beneficiile turistice si recreative pot fi cuantificate si evaluate utilizand metoda
“disponibilitatii de a plati “ a vizitatorilor ori prin estimarea cantitativa a produselor
turistice realizate, evaluate la pretul pietei, liber de distorsiuni. Daca se pot previziona, se
pot adauga, venitul crescut pentru sectorul de turism si activitatile adiacente acestuia sau
legate de parcul sau padurea in cauza.
 Beneficiile car e apar din protectia hidro -geologica pot fi evaluate pe baza costurilor
datorate inundatiilor, alunecarilor de teren, etc. care vor fi evitate datorita proiectului si,
daca se poate demonstra, valoarea adaugata mai mare a productiei padurii in comparatie
cu situatia fara interventie.
 Beneficiile care apar din imbunatatirea protectiei peisajului si a mediulu i pot fi evaluate
pe baza “disponibilitati i de a plati” sau venitul ui mai mare din activitati turistice in
comparatie cu situatia fara inter ventie.

11.3.6. Alte elemente ale evaluarii
Ori de cate ori proiectul propus contine in el insusi anumite elemente, care sunt de importanta
naturalistica, ecologica sau stiintifica (de exemplu protectia speciilor amenintate), acestea trebuie
sa fie confir mat de un comitet de experti indepedenti calificati in sectorul respectiv.

11.3.7. Analiza riscului si a senzitivitatii
Este recomandabil sa se analizeze urmatoarele variabile:
 Tendinta fluxurilor de turisti,
 Tendintele costului pentru anumiti factori cri tici, cum ar fi personalul,

 Valoarea si dinamica riscurilor referitoare la deteriorarea posibila, indiferent de cauza
(naturala, eroare umana, tehnica).

11.4. Zone industriale si parcuri tehnologice

11.4.1. Definirea obiectivelor
 Obiectivele pot fi clasi ficate in urmatoarele categorii:
 Crearea infrastructurii de baza pentru amplasarea zonelor industriale, zonelor de servicii
si industriale;
 Crearea infrastructurii de baza pentru reamplasarea planificata a instalatiilor industriale
din zonele excesiv de ag lomerate sau poluate;
 Crearea centrelor de furnizare a unor servicii reale catre companii intr -o anumita zona
(contabilitate, informatii financiare, marketing, pregatire.)
 Crearea unor centre care sa promoveze crearea unor companii noi sau sprijinirea celo r
existente (parcuri tehnologice, centre de inovare in afaceri, etc.);
 Un mix al celor anterioare, destinat adesea sa sprijine companiile dintr -un anumit sector
industrial.

11.4.2. Identificarea proiectului
Poate fi util:
 Sa se identifice zona de atractie , care reprezinta zona geografica, marimea companiilor
tinta (de exemplu, mestesugari, IMM -uri, intreprinderi medii si mari) si segmentele
productive
 Sa se prezinte informatii de baza, cum ar fi numarul, marimea si tipul companiilor
implicate, tipul servic iilor reale si laboratoare stiintifice/tehnologice, daca exista,
 Sa se furnizeze urmatoarele date de proiectare:
o Localizarea si suprafata (Km2) zonei ocupate si impartirea pe parcele;
o Numarul si suprafata acoperita (m2) de depozite, magazine, cladiri pentr u birouri,
spatii, etc.;
o Deplasare interna si mobilitate (drumuri si cai ferate) si legaturile acestora cu
sistemele externe; caracteristici ale posibilelor porturi, heliporturi, etc.;
o Sisteme si retele interne, de exemplu, apeducte, canalizare, statii de epurare,
electricitate, iluminat, sisteme de telecomunicatii, securitate, etc. atasand date si
planuri;

o Numarul si suprafata acoperita de cladiri publice (servicii reale, laboratoare,
logistica, cantine, centre de telecomunicatii, etc.);
o Elemente tehnice s emnificative, cum ar fi laboratoare specializate, centre pentru
servicii multimedia, etc.

11.4.3. Analiza optiunilor si a fezabilitatii
Problema cheie: cererea estimata pentru companiile existente de a se reamplasa in zona de
atractie si rata de nastere a unor noi companii, cererea pentru si dinamica serviciilor reale,
elemente ecologice.
Analiza optiunilor trebuie sa ia in considerare alternativele globale, de exemplu finantarea
crescuta catre companii pentru acelasi scop (mutarea amplasamentelor, achizit ii de servicii reale,
inovare tehnologica, noi linii de productie sau companii nou constituite, etc.).

11.4.4. Analiza financiara
 Fluxuri financiare de intrare: costurile chiriilor sau autorizarii pentru teren si depozite si
preturile de vanzare a servici ilor (apa, electricitate, canalizare si epurare, depozitare,
logistica, etc.) si a serviciilor reale.
 Fluxuri financiare de iesire: costurile bunurilor si serviciilor necesare pentru functionarea
infrastructurii si a productie serviciilor reale.
 Orizont de timp: cel putin 20 de ani.

11.4.5. Analiza economica
Analiza trebuie sa ia in considerare:
 Beneficiile sociale: o mai buna pozitionare pe piata pentru companiile existente, o
difuzare a cunostintelor si abilitatilor antreprenoriale printre companiile be neficiare, si
extern, recalificarea personalului, efectele diferitilor factori productivi asupra ocuparii
fortei de munca si veniturilor, infiintarea de noi companii productive, infiintarea de noi
companii private in domeniul serviciilor, etc.
 Cuantificare a beneficiilor sociale: o abordare care poate fi adoptata adesea este aceea a
subdivizarii companiilor beneficiare potentiale din zona de atractie dupa marime si sector
de activitate. Pentru fiecare clasa este posibil apoi sa se evalueze beneficiul, facand u-se
referire, de exemplu, la valoarea adaugata marita gratie unei amplasari mai avantajoase
(de exemplu, economii la cheltuielile de transport, o mai mare penetrare fata de
dificultatea anterioara de a intra pe piata, efectul posibilelor activitati promot ionale in
noile spatii expozitionale, costuri mai scazute pentru serviciile de baza, etc.), sau

disponibilitatea serviciilor reale (de exemplu, o mai buna pozitionare datorata serviciilor
de marketing, o mai buna penetrare si economii la costuri prin inter mediul
telemarketingului, imbunatatiri tehnologice sau noi tehnologii de productie, nivelul
imbunatatit al calificarii datorita pregatirii profesionale, etc.).
 Costul economic al materiilor prime si al terenului utilizat pentru construirea proiectului
trebuie sa fie evaluat tinandu -se cont de pierderea suferita de societate prin deturnarea
acestora de la o alternativa de utilizare mai buna. Costurile de personal trebuie evaluate
intr-o maniera similara.
 Costurile ecologice trebuie sa fie cuantificate de ase menea (teren, poluarea apei si a
aerului, impactul asupra ambientului si impactul vizual, zgomot, gunoaie, etc.) ca si orice
aglomerare urbana si a transportului cauzata de realizarea infrastructurii. De notat, totusi,
ca in timp ce impactul luat in consid erare in aria inconjuratoare a noii infrastructuri, el
trebuie sa descreasca in restul zonei de atractie, efectul global – care trebuie luat in
considerare in cadrul analizei – poate fi mai bun sau mai rau (de exemplu, sistemul de
controlare a apelor dever sate poate fi mai eficient, etc.).

11.4.6. Alte elemente ale evaluarii
Costurile sociale pot fi masurate prin indicatori fizici direct sau indirect legati de acestea iar rata
cost/eficacitate poate fi calculata.

11.4.7. Analiza riscului si a senzitivita tii
Factorii critici: rigiditatea initiala, dificultate in prognozarea ratei reale de penetrare in zona de
atractie, din punctul de vedere atat al reamplasarii companiilor si al dezvoltarii noilor afaceri.
Analiza riscului si a senzitivitatii trebuie sa ia in considerare:
 Costul investitiei;
 Rata instalarilor in zona;
 Costul catorva intrari critice (forta de munca, bunuri si servicii exterioare pentru
producerea serviciilor reale),
 Daca au fost cuantificate, rata nasterilor si a decesului timpuriu a noilor afaceri

Capitolul 1 2
Studiu de caz pentru un proiect investitional de autostrada

Acest proiect are ca scop realizarea unei noi autostrazi care leaga doua zone urbane de
marime medie si traverseaza o zona dens populata. Reteaua rutiera locala reprezinta oferta de
transport. Recenta crestere a volumului traficului si care este asteptat sa creasca in viitor,
cauzeaza probleme de congestionare in anumite portiuni ale retelei existente, precum si
probleme de mediu si de siguranta pentru oamenii care traiesc in zona.

Obiectivele generale ale proiectului sunt:
 Reducerea congestionarii retelei existente;
 Confruntarea cu cresterea prognozata a cererii de transport a pasagerilor si bunurilor
datorata dezvoltarii rapide a zonei;
 Reducerea nivelului de expunere la poluarea aerului si sonora a oamenilor care traiesc
in zona.
Ca o masura de insotire, vehiculele grele vor fi interzise din partea cea mai sensibila din
punct de vedere ecologic a actualei retele.
Intregul trafic care va fi atras de noua infrastructura este trafic preluat de la drumurile
existente plus ceva trafic nou generat. In conformitate cu modelul de utilizare a terenului,
dezvoltarea zonei este dependenta de transporul rutier si nu exista alternative semnificative
pentru acesta.
Deoarece zona este deja dens populata, iar congestionarea are un nivel inalt, se asteapta ca
noul drum sa aiba un impact limitat sub forma traficului aditional. Finantarea publica a noii
infrastructuri nu poate acoperi in intregime costurile investitiei, asa incat pentru utilizarea
noului drum vor fi impuse taxe.

Prognoza traficului
Tabelul care urmeaza prezinta fluxurile de trafic estimate in anul de deschidere a noii
autostrazi.
Tabelul 12.1 Prognoza traficului
Traficul zilnic in anul de deschidere
Preluare de la reteaua
existenta Generat Total pe autostrada Ramas pe reteaua
existenta
Autostrada cu taxare
Vehicule grele 5901 487 6388 20429
Vehicule de pasageri 24228 3720 27948 126331

Analiza financiara
Costurile financiare de investitie au fost dezagregate pe tipuri de lucrari in care poate fi
impartita investitia si pe baza componentelor elementare ale costului (forta de munca,
materiale, carausie, fracht) astfel incat sa permita o aplicare ulterioara a factorilor de
conversie de la costurile financiare la cel e economice.
Costurile investitiei include cheltuielile care vor fi suportate pentru construirea autostrazii si a
pasajelor, costul retelei auxiliare necesare pentru garantarea conexiunilor cu noua autostrada
precum si refacerea retelei existente, expropri eri si cheltuieli de regie.
A fost facuta o estimare a costurilor pentru intretinerea ordinara si extraordinara a lucrarilor
planificate ca si pentru costurilor administrative, incluzandu -le pe caelea legate de costurile
taxarii. Au fost specificate, de as emenea, costurile de personal, materiale, carausie si
transport bunuri.
Costurile pentru intretinerea ordinara si extraordinara au fost calculate pentru o lungime a
proiectului de 90 km si pe baza valorii medii a costurilor de intretinere pentru drumuri
similare.
S-a presupus ca valoarea reziduala a drumului va fi de 50% din valoarea initiala la sfarsitul
perioadei de analiza, cu exceptia exproprierilor a caror valoare reziduala va fi egala cu
valoarea initiala.
Veniturile vor proveni de la traficul care ut ilizeaza noua autostrada. Vor fi aplicate taxele
nationale. Rata interna a renta bilitatii financiare este de 0, 5%.

Tabelul 12. 2. Tabel pentru analiza financiara
Anii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Vehicule pentru
pasageri 20 22 24 26 29 31 34 37 40 44 47 51
Vehicule grele 12 13 14 16 17 19 20 22 24 26 28 30
Venituri totale 32 35 38 42 46 50 54 59 64 70 75 81
Intretinere
Forța de munca 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10
Materii prime 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8
Fraht 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
Colectare taxe
Forța de munca 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
Materii prime 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Total costuri de
operare 29 29 29 29 29 29 29 29 29 29 29 29
Forța de munca 321 321 161
Materii prime 367 367 184
Fraht 142 142 71
Cărăușie 88 88 88
Exproprieri 295
Cheltuieli de regie 22 22 11
Costurile totale ale
investitiei 1236 941 514
Cheltuieli totale 1236 941 514 29 29 29 29 29 29 29 29 29 29 29 29
Fluxul de numerar
net -1236 -941 514 3 6 9 13 17 21 25 30 35 41 46 52
Rata interna a
rentabilitatii financiare
(FRR/C) a investitiei 0,5% (pentru intreaga perioada – 30 ani)
Valoarea neta
financiara actuala
(FNPV/C) a investitiei -1.543 (pentru intreaga perioada – 30 ani)

Anii
16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
Vehicule pentru
pasageri 55 60 64 70 72 72 72 72 72 72 72 72 72 72 72
Vehicule grele 33 36 38 42 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45
Venituri totale 88 96 102 112 117 117 117 117 117 117 117 117 117 117 117
Intretinere
Forța de munca 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10
Materii prime 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8
Fraht 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
Colectare taxe
Forța de munca 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
Materii prime 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Total costuri de
operare 29 29 29 29 29 29 29 29 29 29 29 29 29 29 29
Forța de munca
Materii prime
Fraht
Cărăușie
Exproprieri
Cheltuieli de regie
Costurile totale ale
investitiei
Cheltuieli totale 29 29 29 29 29 29 29 29 29 29 29 29 29 29
Fluxul de numerar
net 59 67 73 83 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88
Rata interna a
rentabilitatii financiare
(FRR/C) a investitiei 0,5% (pentru intreaga perioada – 30 ani)
Valoarea neta
financiara actuala
(FNPV/C) a investitiei -1.543 (pentru intreaga perioada – 30 ani)

Analiza economica
Analiza economica va tine cont de costurile si beneficiile relevante pentru societate, si care
vor fi generate de catre proiect. Costurile financiare ale investitiei au fost ajustate in ce
priveste componentele fiscale. In ceea ce priveste forta de munca, costul de personal a fost
ajustat pentru contributia nationala la asigurare precum si partile venitului impozitabil.
Factorul de conversie a fost egal cu 0, 56. Bunurile materiale au fost inregistrate fara
componenta fiscala, taxa pe valoarea adaugata. Doua articole au fost specificate pentru
carausie si incarcare: energie si altele. Cota componentei energie a fost redusa cu cuantumul
sarcinii fiscale care este de 33%. Cei doi factori de conversie au fost stabiliti la 0,95 pentru
carausie si 0, 934 pentru fra ht.
Costul financiar al cheltuielilor de regie a fost adoptat ca o valoare indicativa a costului
economic. In ceea ce priveste terenul, costurile de expropriere reflecta costurile pietii.
Factorul de conversie care a fost adoptat este egal cu 1 si in acest caz. Au fost aplicati factori
de conversie si pentru costurile investitiei si de intretinere.
Beneficiile proiectului au fost impartite in doua componente: beneficiile de la utilizatorii care
vor utiliza noul drum cu taxa si beneficiile de la utilizatorii care vor continua sa utilizeze
reteaua existenta.

Uitlizatorii noului drum (traficul preluat si traficul generat) apar datorita faptului ca noua ruta
este mai scurta si mai rapida si pentru ca ei strabat o zona care este mai putin populata.
Utilizatorii c are continua sa utilizeze reteaua existenta apar datorita faptului ca noua
infrastructura va reduce traficul, va creste nivelul de viteza si va imbunatati reteaua existenta.
Beneficiile sunt alcatuite din trei articole pentru ambele categorii de utilizator i: modificarea
costurilor de exploatare, modificarea duratelor de timp si modificarile emisiunilor poluantilor
externi.
Modificarile costurilor de exploatare: au fost luate in considerare pentru vehiculele de
pasageri doar costurile variabile (carburant, l ubrifianti, anvelope si o fractiune a costurilor de
intretinere si asigurari) si distantele de calatorie. Descresterea kilometrilor acoperiti este
considerata ca avand un impact asupra achizitonarii de autovehicule.
Aceste costuri variabile nu include comp onentele fiscale (taxele pe carburant).
Nu s -a aplicat un pret de inregistrare pentru energie. Costurile cu sofatul au fost luate in
considerare pentru vehicule bunuri, alaturi de costurile mentionate anterior.
Tabelul 12.3 Factori de conversie pentru vehicule bunuri (euro)
Costuri financiare Costuri economice Factori de conversie
Cost/1000 km Cost/1000 km Cost/1000 km Cost/1000 km
Benzina, lubrifianti 403 177 0, 44
Alte costuri care depind de nr.
de km 291 228 0, 79
Costuri cu forta de munca 26366 14765 0, 56
Asigurare, depreciere
depinzand de orarul de
conducere 1647 1521 0, 92
TOTAL 694 28013 405 16286

Modificarile in durata calatoriei: valoarea timpului care a fost aplicata pentru pasageri se va
modifica in conformitate cu ratiunile de calatorie. Valorile utilizate sunt de 10 Euro pentr u
calatoriile de afaceri, si 4, 5 pentru orice alta ratiune. Pentru externalitatile de mediu au fost
luate in considerare doar principalele emisiuni poluante.
Valor ile de referinta pe care se bazeaza estimarea costului deriva din cele recomandate
explicit pentru tara. Rata interna econom ica a rentabilitatii este de 4, 4%.
Tabelul 12.4 Factori de conversie pentru autovehicule private (Euro*1000km)
Costuri financiare Costuri economice Taxe Factori de conversie
Costuri percepute (carburant,
lubrifianti) 107 48 59 0, 44
Costuri totale de operare
(incluzand intretinerea,
deprecierea etc.) 311 209 102 0, 67
Costuri nepercepute 205 162 43 0, 79

Tabelul 12. 5. Tabel pentru analiza economica
Anii
CF(3) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Trafic preluat
Reducerea costului de exploatare 40 43 47 52 56 61 67 73 79 86 93 100
Timpul economisit 10 10 11 12 13 15 16 17 19 20 22 24
Reducerea externalitatilor 5 5 6 6 7 7 8 9 10 10 11 12
Trafic existent
Reducerea costului de exploatare 11 11 11 12 12 12 12 12 12 12 12 12
Timpul economisit 3 3 3 3 3 4 4 4 4 4 4 4
Reducerea externalitatilor 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
Trafic generat
Reducerea costurilor de exploatare 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
Timpul economisit 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Total beneficiu extern 73 78 84 96 103 111 119 128 137 147 157 169
Externalitati pentru traficul generat 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8
Total cost extern 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8
Intretinere
Forta de munca 0,56 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6
Materii prime 0,83 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7
Fraht 0,95 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
Colectare taxe auto
Forta de munca 0,56 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
Materii prime 0,83 0,4 0,4 0,4 0,4 0, 4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4
Total costuri de operare 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20
Forta de munca 0,56 180 180 90
Materii prime 0,83 306 306 153
Fraht 0,95 135 135 67
Carausie 0,93 82 82 82
Exproprieri 1,00 295 0 0
Cheltuieli de regie 0,83 19 19 9
Costurile totale ale investitiei 1017 722 402
Cheltuieli totale 1017 722 402 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20
Fluxul de numerar net -1017 722 -402 45 51 56 62 68 76 83 92 101 110 119 130
Rata interna a rentabilitatii
economice (ERR) 4,4%
Valoarea actuala neta economica
(ENPV) -203
Anii
CF(3) 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
Trafic preluat
Reducerea costului de exploatare 108 117 127 137 141 141 141 141 141 141 141 141 141 141 141
Timpul economisit 26 28 30 33 34 34 34 34 34 34 34 34 34 34 34
Reducerea externalitatilor 13 14 15 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17
Trafic existent
Reducerea costului de exploatare 13 13 13 13 13 13 13 14 14 14 14 14 14 14 15
Timpul economisit 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
Reducerea externalitatilor 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
Trafic generat
Reducerea costurilor de exploatare 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
Timpul economisit 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Total beneficiu extern 169 181 194 208 214 214 214 214 214 215 215 215 215 216 216
Externalitati pentru traficul generat 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8
Total cost extern 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8
Intretinere
Forta de munca 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6
Materii prime 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7
Fraht 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
Colectare taxe auto
Forta de munca 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
Materii prime 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4
Total costuri de operare 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20
Forta de munca
Materii prime
Fraht
Carausie
Exproprieri
Cheltuieli de regie
Costurile totale ale investitiei -1218
Cheltuieli totale 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 -1198
Fluxul de numerar net 141 153 166 180 186 186 186 187 187 187 187 187 188 188 1406
Rata interna a rentabilitatii
economice (ERR) 4,4%
Valoarea actuala neta economica
(ENPV) -203

Analiza scenariilor

Au fost construite doua scenarii de analiza: prin descresterea beneficiilor a doua bunuri
pentru care nu exista piata, de exemplu, timpul si costul extern, cu 50% si prin eliminarea
taxelor rutiere pentru drumul nou, pe cand realizarea celei de -a doua analize a fost chiar mai
complexa.
Aceasta a scazut usor costurile investitiei, a eliminat costurile taxarii si a prevazut o utilizare
mai intensa a noului drum. Aceasta a crescut considerabil costurile pentru traficul preluat care
s-a dovedit a fi mult mai semnificativ decat in ipoteza cu taxare si pentru traficul ramas pe
reteaua existenta.
Timpul economisit in cazul drumului nou, desi substantial, nu este suficient pentru a justifica,
pentru numerosi utilizatori costurile extra -monetare datorate tarifului. Astfel, sistemul cu
tarifare conduce la o subutilizare a noii infrastructuri si, in consecinta, un flux mai redus al
beneficiilor, atat a timpului pentr u utilizatori cat si a costurilor externe de mediu.
Rezultatele evaluarii economice arata o fragilitate relativa a proiectului. Rata economica a
rentabilitatii este usor sub pragul acceptabil. Analiza arata, de asemenea, relevanta
beneficiilor pentru bunur ile fara piata pentru fezabilitatea economica aproiectului, evaluarea
caruia mentine un anumit grad de incertitudine.
Tabelul 12.6 Prognozele traficului – Traficul zilnic in anul de deschidere
Preluat din reteaua
existenta Generat Total pe autostrada Ramas pe reteaua
existenta
Autostrada netaxata
Vehicule grele 9070 912 9982 17260
Vehicule pasageri 35491 8178 43669 115068

Eliminarea taxelor va permite o utilizare mai eficienta a infrastructurii ale carei benficii vor
avea un astfel de nivel incat proiectul este justificat din punct de vedere economic iar rata
economica a rentabilit atii (9%) este cu mult peste pr agul acceptabil (in general in ju r de 5%).
Tabelul 12.7. Rezultatele analizei scenariului
ERR
Cazul de baza 4,4%
50% Valoarea timpului si externalitatile 3,7%
Eliminarea taxelor 9,0%

Aceasta ar putea recomanda, cel putin pentru primii ani de exploatare a infrastructurii, o
schema de pret reconsiderata astfel incat sa se maximizeze beneficiile sociale pentru noua
legatura rutiera.

Capitolul 13
Studiu de caz pentru un proiect investitional
privind un incinerator cu recuperarea energiei

Analiza financiara
 Costul investitiei este fixat la 50 milioane Euro:
 Capacitatea cuptorului este fixata la 200. 000 tone de deseuri municipale (pe an).
 Pentru a face exemplificarea mai usor, orizontul de timp este de doar 10 ani;
 Investitia este finantata prin intermediul un ui credit cu rata dobanzii de 3 %, cost ul
investitiei este impartit intre 10% pentru teren, 35% pentru cladiri si 55 % pentru
echipament (cuptor, cazan s.a. );
 Se alege o rata financiara a scontului de 5%;
 Energia reciclata este vanduta sub forma de caldura si energie electrica cu un pret de 15
Euro pe tona (40% caldura si 60 % energie electrica);
 Pretul tratarii platit de utilizat orii finali este fixat la 25 Euro/tona;
 Se presupune ca vor fi zece angajati calificati (la 12000 euro/persoana si an) si patruzeci
de persoane necalificate (la 10000 euro/persoana si an);
 Costurile de exploatare sunt fixate la 10 Euro/tona;
 Costul de evac uare a cenusii si a zgurii sunt stabilite la 10 Euro/tona;
 Costurile renovarii sunt presupuse a fi 5% din costul initial al investitiei iar valoarea neta
reziduala, dupa 10 ani de functionare a instalatiei, este fixata la 50 % din costul initial al
investit iei.
Prezentarea analizei financiare poate fi vizualizata in Tabelul 13.1. Numerele sunt exprimate in
mii de euro. Valoarea actuala neta (FNPV) calculata este 1862 mii de euro, iar rata interna a
rentabilitatii (FRR) este de aproximativ 6 %.

Analiza econo mica
Sunt calculate costurile externe si factorii de conversie in scopul ajustarii fluxurilor financiare si
cu intentia reflectarii costurilor de oportunitate reale.
 Costurile externe calculate in cazul acestui exemplu sunt legate de poluarea atmosferica,
in special emisiile de gaz se sera, impactul cenusii, zgurii, mirosurilor si zgomotelor
asupra mediului, prejudicii estetice;
 Beneficiile externe nete sunt presupuse a fi de 9 Euro/tona (evaluate ca costuri evitate
pentru productia de energie electrica pe baza de tehnologie conventionala cu
combustibil);
 Rata economica a scontului trebuie sa fie egala cu rata financiara.

Valoarea factorului de conversie standard survine din urmatoarele date macroeconomice (in
milioane de euro): M = 3000; X = 3500; Tx = 30; Tm = 600; pentru un Factor de conversie
standard (SCF) = 0,95.
 Terenul este pus la dispozitie de catre autoritatile locale la un pret de concesionare care
cu 25% sub valoarea care ar fi trebuit platita pe piata, in consecinta pretul trebuie crescut
cu 25% pentru a reflecta pretul pietii locale. Datorita absentei unui factor de conversie
specifice, pentru conversia pretului pietii in pret in vama se utilizeaza Factorul de
conversie standard (SCF). Astfel, factorul de conversie pentru teren este 1, 25*0,95 =
1,19.
 Echipament ul si intrari le in procesul de productie cum ar fi energie si materii prime,
referitoare la sectorul de incinerare, sunt presupuse a fi importate. Tarifele sunt
considerate a fi egale cu tarifele medii ale bunurilor si serviciilor nationale, astfel incat
factorul de conversie standard (SCF) este utilizat pentru convertirea pretului pietii in
preturi in vama. Factorul de conversie pentru ech ipament si intrari este cf = 0, 95.
 Cladirile constituie un articol necomercializabil pentru care factoru l de conversie
specific poate fi calculat. In exemplul nostru costurile cladirii constructiei constau in 30%
munca necalificata (vezi mai jos referitor la factorul de conversie), 40% din materiale de
constructie importate care s -au confruntat cu taxe vamal e de import de 25% (deci cf =
0,75), 20% materiale locale (SCF) si 10% profituri (cf=0). Astfel factorul de co nversie
pentru cladire este (0,3* 0,95) + (0,4* 0,75) + (0,2* 0,95) + (0,1*0) = 0, 7
 Forta de munca calificata si necalificata nu sunt diferentiate si se presupune ca piata
muncii este competitiv a. Factorul de conversie este 1* 0,95 = 0,95.
 Caldura si electricitatea nu sunt articole comercializabile. Caldura este vanduta la un
cost marginal care nu include taxele locale iar factorul de conversie se presu pune a fi egal
cu Factorul Standard de Conversie. Proiectul beneficiaza de un tarif special proiectele
industriale iar electicitatea se presupune ca va fi subventionata pentru 30% din costul ei
de piata. Factorul d e conversie rezultant va fi: 0,7* 0,95 = 0,66.
 Beneficiile externe sunt estimate a fi libere de impozite iar conversia la pretul in vama
este obtinuta prin utilizarea Factorului de Conversie Standard.
Dupa luarea in considerare a costurilor si beneficiilor externe si dupa ce se vor fi efectuat
ajustarile adecvate pentru ca corecta imperfectiunile importante ale pietii, valoarea actual neta
economica devine pozitiva pentru o suma de aproximativ 18 milioane Euro, cu o rata a
rentabilitatii economice in jur de 12 % (vezi Tabelul 13.2).

Tabel 13.1 Tabel pentru analiza financiara
Anii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Venturile aferente serviciilor prestate 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000
Vanzari caldura 1350 1350 1350 1350 1350 1350 1350 1350 1350 1350
Vanzari electricitate 1650 1650 1650 1650 1650 1650 1650 1650 1650 1650
Vanzari 0 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000
Valoare reziduala 22000
Total venituri 0 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 30000
Forta de munca calificata 120 120 120 120 120 120 120 120 120 120
Forta de munca necalificata 400 400 400 400 400 400 400 400 400 400
Materii prime 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100
Bunuri intermediare 1400 1400 1400 1400 1400 1400 1400 1400 1400 1400
Energie necesara instalatiilor 500 500 500 500 500 500 500 500 500 500
Alte costuri 500 500 500 500 500 500 500 500 500 500
Total costuri operare 0 3020 3020 3020 3020 3020 3020 3020 3020 3020 3020
Teren 5000
Cladiri 17500
Echipament 27500
Costurile totale ale investitiei 50000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Cheltuieli totale 50000 3020 3020 3020 3020 3020 3020 3020 3020 3020 3020
Flux de numerar net -50000 4980 4980 4980 4980 4980 4980 4980 4980 4980 4980
Rata interna a rentabilitatii financiare
(FRR/C) a investitiei 5,64%
Valoarea actuala neta financiara
(FNPV/C) a investitiei 1862

Tabel 13.2 Tabel pentru analiza economica
Anii
cf 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Beneficii externe 0.95 0 1710 1710 1710 1710 1710 1710 1710 1710 1710 1710
Venituri aferente serviciilor prestate 1.00 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000
Vanzari căldură 0.95 1282 1282 1282 1282 1282 1282 1282 1282 1282 1282
Vanzari electricitate 0.66 1568 1568 1568 1568 1568 1568 1568 1568 1568 1568
Vanzari 0 7850 7850 7850 7850 7850 7850 7850 7850 7850 7850
Valoare reziduala 0.87 19163
Venituri totale 0 9560 9560 9560 9560 9560 9560 9560 9560 9560 28723
Forta de munca calificata 0.95 114 114 114 114 114 114 114 114 114 114
Forta de munca necalificata 0.95 380 380 380 380 380 380 380 380 380 380
Materii prime 0.95 95 95 95 95 95 95 95 95 95 95
Bunuri intermediare 0.95 1330 1330 1330 1330 1330 1330 1330 1330 1330 1330
Energie pentru instalatii 0.95 475 475 475 475 475 475 475 475 475 475
Alte costuri 1.00 500 500 500 500 500 500 500 500 500 500
Total costuri operare 2894 2894 2894 2894 2894 2894 2894 2894 2894 2894
Teren 1.19 5950
Clădiri 0.70 12250
Echipa, ment 0.95 26125
Costurile torale ale investitiei 44325 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Cheltuieli totale 44325 2894 2894 2894 2894 2894 2894 2894 2894 2894 2894
Fluxul de numerar net -44325 6666 6666 6666 6666 6666 6666 6666 6666 6666 25829
Rata interna a rentabilitatii economice
(ERR) 11,77%
Valoarea actuala neta economica (ENPV) 17967

Capitolul 14
Studiu de caz pentru un proiect investitional
privind constructia unei uzine de tratare a apelor uzate

Proiectul, reprezinta o investitie in domeniul canalizarii si purificarii apei, precum si reutilizarea
apei uzate in scopuri multiple dupa un proces tertiar de tratare intensiva.
Proiectul include constructia unei noi instalatii de purificare a apei, tinan d cont de reglementarile
actuale, pentru deservirea unui oras de marime medie (235. 000 de rezidenti in primul an) si o
zona industriala adiacenta, care trece printr -un proces de dezvoltare.
Din punctul de vedere al resurselor de apa, noua alimentare va sup limenta semnificativ
alimentarea zonei industriale existente de la un mic apeduct alimentat prin puturi si izvoare;
totusi, doar prin construirea acestui proiect examinat, serviciul integrat de apa va fi completat iar
instalatiile industriale in functiune vor putea fi pornite si vor funtiona la intreaga capacitate.
In ceea ce priveste suprafata irigata, noua resursa va inlocui partial (46%) o parte din apa
furnizata in mod curent de catre panza freatica si de rau, ambele saracite datorita presiunii
consumul ui excesiv si va suplimenta partial (54%) volumul de apa disponibil, permitand irigarea
intregii suprafete agricole acoperite de ret eaua de distributie (in mare 1. 100 hectare), dezvoltata
anterior prin finantare publica si utilizata partial in prezent.
Noua instalatie de purificare a apei inlocuieste o instalatie existenta, care este inadecvata
deoarece doar separa si inlatura nisipul din apa uzata.
Proiectul include, de asemenea, completarea canalizarii urbane pentru 25% din populatie (noi
asezari umane) s i a canalizarii de interceptare care face legatura la principala conducta de
scurgere existenta1, precum si dezvoltarea canalizarii si a sistemului de colectare a deseurilor in
zona industriala.
In scopul reutilizarii, proiectul intentioneaza sa dezvolte t rei module de tratare intensiva
(tertiare), care vor trata in medie ciraca 60% din debitul de apa uzata2. Atat reteaua de irigatie cat
si reteaua de distributie a apei pentru instalatiile industriale exista deja.
Initiatorul proiectului este firma care adm inistreaza in ultimii douazeci de ani3 serviciul integrat
de apa la nivelul zonei care face obiectul investitiei. Initiatorul este pregatit sa cofinanteze
investitia (marimea cotei de cofinantare ramane inca sa fie decisa), tinand cont de noile venituri
pe care la va castiga de la noile servicii generate de proiect. Cantitatea total livrata ia in

1 Principala conducta urbana de scurgere existenta si precum si conducta de descarcare din statia de epurare vor fi
modificate foarte putin (zona care o leaga la noua instalatie si la tratarea tertiara), iar restul sistemului existent va
continua sa fie fol osit. Apa purificata este deversata in rau.
2 La parterul acestei instalatii exista o statie de pompare si o conducta de descarcare care transporta apa tratata spre
un rezervor de separare, din care, datorita gravitatiei, aceasta trece prin intermediul con ductelor in rezervorul
principal existent al suprafetei irigate si in noul rezervor din zona industriala.
3 Desi firma nu are experienta specifica in tehnologia reutilizarii apei, ea are o experienta manageriala solida in
domeniul civil si astfel a atins n ivele de calitate buna in serviciile oferite. De asemenea, ea se afla intr -o pozitie
economico -financiara sanatoasa si colecteaza cu regularitate si eficient veniturile din tarifele aferente serviciului.

considerare pierderile brute in reteaua de apa. Consumul real de apa este calculat dupa cum
urmeaza:
Consumul real = cantita tea totala livrata – pierderile

Analiz a proiectului
In segmentul civil, cererea pentru purificarea apei vine atat din partea utilizatorilor actualei retele
de canalizare urbana cat si din partea acelora care se vor stabili in zona care va fi dezvoltata.
In primul an, volumul anual de apa uzata din sect orul casnic se va ridica la 15, 57 milioane de
metri cubi (Mmc), iar apa industriala la 3,95 Mmc, deci un total de 19, 52 Mmc care vor fi
colectati de conducta principala de colectare si tratati de instalatia de purificare a apei. In scopul
determin arii cererii pentru apa care va fi reutilizata s -a efectuat o analiza a diferitelor alternative
si au rezultat urmatoarele concluzii.
Deoarece se asteapta o crestere drastica a cererii in zona industriala, solutia optima este sa se
furnizeze aceasta prin i ntermediul apei uzate tratate, mai degraba decat de a construi un nou
apeduct care ar trebui sa fie alimentat cu un volum corespunzator din izvoare, care exista doar
intr-o zona aflata la o anumita distanta de zona consumului. Micul apeduct existent va fi utilizat
in continuare pentru suplimentarea alimentarii cu apa si perioadele de varf.
Necesitatile care trebuie satisfacute in cazul furnizarii de apa pentru irigatii sunt duble:
 Este necesar sa se mareasca semnificativ alimentarea cu apa in scopul utiliza rii complete
a suprafetei deja echipate cu o retea de distributie in scopul incurajarii si sustinerii
procesului de transformare al culturilor in curs, spre o productie abundenta si cu o valoare
adaugata mai mare;
 Utilizarea curenta a panzei freatice si a micului rezervor de apa de suprafata a exercitat o
presiune excesiva asupra resurselor naturale, ambele prezentand semne vizibile de
epuizare si vulnerabilitate; de aceea este necesar sa se reduca cantitatea preluata.
Dinamica cererii a fost determinata av and in vedere evolutia populatiei rezidente in oras, care are
doua componente:
 O rata demografica in crestere (media la nivelul regiunii) de 0,20% pe an;
 Un flux al migratiei cu un bilant pozitiv (datorat in principal cresterii activitatilor
industriale) de 2.900 pe an pentru primii cinci ani, care se reduce cu o treime (la 1.933 pe
an) din anul 6 pana in anul 10 si final se stabilizeaza la o cincime (580 pe an);
 Se presupune ca nu vor avea loc schimbari in cererea industriala.

Analiza financiara
O explic are a analizei financiare si a rezultatelor este prezentata in Tabelul 14.2.
Orizontul de timp este de 25 de ani.
Analiza condusa din punctul de vedere al agentiei de finantare, ia in considerare costurile si
veniturile diferentiate generate de dezvoltarea investitiei propuse in comparatie cu cele ale
scenariului fara investitie.

Anumite ipoteze asupra modului de calcul al costurilor si beneficiilor sociale sunt prezentate
sumar in Tabelul 14.1.
Printre costurile luate in considerare sunt cele necesare pent ru dezvoltarea proiectului, incluzand
cheltuieli pentru studii, planificare, managementul activitatii, probe, alte cheltuieli generale,
precum si toate costurile aferente dezvoltarii si testarii lucraril or prevazute. Costul total (89, 15
milioane Euro) a fo st impartit in categorii omogene, ale caror valori au fost atribuite (la preturi
constante) pentru primii trei ani, pe baza graficului de implementare a proiectului.
Costurile aditionale de exploatare, care sunt acelea necesare pentru realizarea serviciilo r generate
de investitie (noua retea de canalizare pentru 25% din populatie, instalatia de epurare pentru
intregul oras si pentru zona industriala, furnizarea apei pentru industrie si pentru agricultura),
include costurile de personal (impartite pe persona lul tehnic si personalul administrativ), pentru
electricitate, intretinere inclusiv piesele de schimb, reactivi si alte bunuri necesare epurarii si
tratarii tertiare, pentru achizitia altor bunuri si servicii intermediare (tehnice si administrative).
Ori d e cate ori a fost posibil, aceste costuri au fost cuantificate pe baza datelor tehnice al
proiectului (electricitate, intretinere, reactivi, eliminarea noroiului), sau prin extrapolarea datelor
obtinute din experienta de admnistrare a initiatorului proiect ului (personal, alte bunuri si
servicii).
Tratamentul tertiar al apelor uzate
Instalatia pentru tratamentul intensiv (tertiar) al apei uzate va fi constituit din trei module care,
utilizand o parte (520 litri pe secunda) din volumul descarcat de instalatia de purificare a apei, va
trata 11, 88 Mmc de apa pe an cu un debit de iesire d isponibil pentru reutilizare de 8, 91 Mmc/an
care va fi utilizat dupa cum urmeaza:
 4,77 Mmc/an sunt destinati industriei, care vor fi suplimentati (0,87 Mmc/an) de la
apeductul existent in scopul acoperirii tuturor nevoilor;
 4,14 Mmc/an sunt destinati agric ulturii, in timpul sezonului de irigatii de aproximativ
sapte luni, care va servi pentru furnizarea a jumatate din volumul actualmente extras din
surse naturale, care va scadea astfel de la 3,80 Mmc/an la 1,90 Mmc/an si care va
contribui in continuare la s uplimentarea noilor resurse; volumul total disponibil va fi de
6,04 Mmc/an.
Debitul netratat de la modulele de reutilizare va fi in continuare deversat in rau.
Inflatia
 A fost aplicata costurilor o dinamica a inflatiei (o crestere anuala constanta de 2, 5%),
 Pentru salariile reale o crestere anuala de +0,5% (cresterea anuala a salariilor nominale =
3%),
 Preturile energiei inregistreaza o diferenta de -0,5% in comparatie cu inflatia.
Calcularea veniturilor
Veniturile previzionat e pentru primul an (9.818. 000 E uro) au fost calculate dupa cum urmeaza:
 Serviciul de canalizare civila (noi legaturi pentru 25% din rezidenti): 3,89 Mmc/an x
0,093 Euro/mc = 362.000 Euro;

 Serviciul de purificare civila (in situatia actuala “fara interventie” nu se aplica nici o taxa
pentru epurare): 15,57 Mmc/an x 0,28 Euro / mc = 4.222.000 Euro;
 Canalizare industriala si serviciul de epurare: 3,95 Mmc/an 0,46 Euro/mc = 1.834.000
Euro;
 Alimentarea industriei prin intermediul rezervorului: 4,77 Mmc/an x 0,57 Euro/mc =
2.710.000 Euro;
 Alimentarea sistemului de irigatii (volum suplimentar): 2.24 Mmc/an x 0,15 Euro/mc =
347.000 Euro
 Venituri din alte servicii (3% din primul si al doilea): 144.000 Euro.
In concordanta cu reglementarile din tara in care se executa investitia, tarifele sunt r eevaluate in
conformitate cu inflatia4. Pentru a lua in considerare timpul necesar pentru construirea
infrastructurii, in calcul a fost introdus un coeficient de corectie a incasarilor.
Calcularea costurilor de intretinere a fost efectuata pe baza preturil or pietii locale sau, cand
acestea nu au fost disponibile, pe baza preturilor pietii regionale sau nationale.
In completarea costurilor anterioare, costurile pentru inlocuirea componentelor cu viata “scurta”
in comparatie cu orizontul de timp al proiectulu i, au fost luate in considerare: este cazul, in
special, al masinilor si altui echipament electromecanic pentru instalatiile de tratare si de ridicare
care, in concordanta cu datele tehnice din literatura, se presupun ca au o viata utila de 15 ani.
Calculu l a fost efectuat prin introducerea, pentru simplificare, a intregului cost al acestui tip de
echipament in cel de -al saisprezecelea an, reevaluat in conformitate cu inflatia.
Venitul provine din incasarea tarifelor pentru noile servicii furnizate, acordan du-se importanta
respectivelor tarife practicate in zona investitiei aplicate volumelor masurate prin intermediul
aparatelor de masura instalate.
In ultimul an de calculatie, valoarea reziduala a infrastructurilor este adaugata la intrarea
financiara anter ioara, care este calculata, pur si simplu, ca o cota proportionala vietii utile
reziduale a a costului investitiei, reevaluat in conformitate cu inflatia.
Indicii urmatori sunt obtinuti din fluxu rile de numerar: FNPV = 15.042 mii Euro; FRR/C =
6,45%.
Calcu larea valorii reziduale a infrastructurilor
Valoarea aplicata (39. 438.000) a fost obtinuta prin utilizarea urmatoarelor durate a vietii utile:
 Retele si canale colectoare: 40 ani,
 Rezervoare si tancuri; 50 ani,
 Utilaje; 15 ani;
 Tamplarie: 25 ani,
 Cladire p entru instalatie: 40 ani.

4 Pe deasupra, atunci cand investitia este partial c ofinantata de initiator / administrator – cum este cazul aici – este
permisa o crestere mai mare decat rata inflatiei. In analiza presupunem o crestere anuala viitoare de 3% pentru
primii 6 ani, aplicabila doar tarifelor pentru canalizarea civila si servic iile de purificare.

Analiza economica
Pentru transformarea preturilor din analiza financiara au fost utilizati factori de conversie
specifici (vezi Tabelul 14.3) si un factor de conversie standard (SCF).
Factorii de conversie permit corectia preturi lor pietii pentru distorsiunile care indeparteaza
valoarea de la echilibrul pe termen lung (transferuri, ajutoare de stat, etc).
Factorii de conversie permit calcularea costurilor sociale datorate investitiei, costurilor de
functionare si reinnoirii echipamentului cu viata “scurta” (vezi analiza financiara). Externalitatile
negative sunt adaugate la acestea: costurile datorate desch iderii santierului, care au un impact in
special asupra zonei urbane, transportului si asupra altor functiuni urbane precum si costul
utilizarii terenului.
Costurile datorate consumului terenului neutilizat sunt absorbite in costurile reevaluate ale
invest itiei.
Impactul global al deschiderii santierului de constructie este necesar sa fie estimat aproximativ
pe baza valorii costului social datorat deschiderii prelungite a santierului de constructie. Aceasta
aproximare este in jur de 6. 500.0 00 Euro pentru fiecare an de intarziere in terminarea lucrarilor.
Aceasta suma, reevaluata in conformitate cu inflatia, a fost aplicata ca un cost in primele trei
perioade ale analizei.
Factorul de conversie standard
Factorul de conversie standard este def init conform urmatoarei formule si se bazeaza pe datele
macroeconomice prevazute mai jos (valori in milioane de Euro):

unde:
M = valoarea importurilor = 4. 000;
X = valoarea exporturilor = 3.000
TM = taxe de import = 6 00
TX = taxe de export = 300

Costul social datorat utilizarii terenului (aproximativ 37 ha) pentru construirea noii infrastructuri
nu este pe deplin reprezentat de costul exproprierii (caruia i -a fost aplicat propriul factor de
conversie) prin aceea ca ac esta nu este reprezentativ pentru valoarea atribuibila pentru cea mai
buna utilizare a aceluiasi teren in situatia locala. Pentru acest motiv, acest cost a fost evaluat
luand in considerare valoarea adaugata a productiei agricole suplimentare care s -ar put ea obtine
de pe terenul b ine irigat (estimata a fi de 4. 462 Euro) – utilizata, de asemenea, pentru evaluarea
beneficiului datorat alimentarii suplimentare cu apa pentru irigatii. Este evident ca costul
reevaluat al exproprierii trebuie sa fie scazut din va loarea obtinuta.
Pentru evaluarea veniturilor – in toate cazurile in care se considera aplicabila – a fost utilizata
metoda disponibilitatii de a plati, stabilindu -se preturi de inregistrare pentru produsele care pot

avea o piata alternativa. De oarece pret ul de inregistrare astfel obtinut se refera la serviciul la
utilizatorul final, in scopul obtinerii pretului necesar pentru analiza, au fost luati in considerare5
coeficienti de repartitie corespunzatori, oferiti de literatura.
Beneficiile datorate noului serviciu de canalizare a fost asimilat in valoarea sociala a bolilor
evitate, fara a se lua in considerare, din prudenta, decesele evitate. Astfel a fost evaluata
incidenta medie anuala a potentialelor infectii si a altor maladii serioase ale copiilor, adu ltilor cu
varsta de munca si ale batranilor, calculandu -se costul zilelor de spitalizare, tratament si lipsa de
productie (doar pentru adulti); astfel a fost obtinuta o valoare de 104, 80 Euro/an pentru fiecare
rezident deservit. Dinamica pretului a fost ca lculata ca o medie ponderata intre coeficientul
inflatiei si coeficientul salariilor.
Purificarea apei civile si industriale da nastere la beneficii in diferite sectoare, in primul rand si
cel mai important protectia ecologica a apei si solului dar si la o crotirea sanatatii umane si a
integritatii speciilor vii. O posibila aproximare prudenta pentru evaluarea acestor externalitati
pozitive poate fi obtinuta prin impunerea unei valori volumelor de apa purificata deversate si
susceptibile pentru reutilizarea pentru diferite scopuri, chiar si in alte zone. In acest caz,
volumele de apa purificata care nu sunt utilizate la fata locului si cele deversate, reduse cu un
coeficient de dispersie (0,80), este egal cu circa 8, 5 Mmc/an, presupunand o potentiala reutiliz are
pentru irigatii, l a un pret de inregistrare de 0, 81 Euro/mc, deja utilizat pentru evaluarea
beneficilor furnizarii suplimentare de apa pentru irigatii.
Coeficientii de conversie au fost aplicati de asemenea beneficiilor care deriva din venitul obtinut
din alte servicii si la valoarea reziduala a infrastructurii. Din fluxurile de numerar prezentate in
Tabelul 14.5, s-au obtinu t urmatorii indici: ENPV = 185. 034 mii Euro; ERR = 18%.

Analiza senzitivitatii
Analiza senzitivitatii, aplicata acelor parametri pe care initiatorul i-a considerat ca fiind cei mai
critici, a produs rezultatele prezentate in Tabelul 14.6, sub forma schimbarii valorii actuale nete
financiare si economice in comparatie cu valorile din cazul de referinta.
Analiza riscului a fost efectuata asupra variabilelor cele mai critice: rata inflatiei, tarife, populatie
(aceasta analiza nu este prezentata aici).

5 Pretul de inregistrare pentru alimentarea cu apa industriala : 1,29 Euro / mc x 0,60 (coeficient de repartitie doar in
cazul transportului) = 0,97 Euro /mc
Pretul de inregistrare pentru alimentarea cu apa pentru irigatii : 0,21 Euro/mc x 0,8 0 (coeficient de repartitie doar in
cazul transportului) = 0,17 Euro / mc.

14.1 Cateva ipoteze pentru cuantificarea costurilor si veniturilor financiare
Anii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Creștere demografica 235.470 235.941 236.413 236.886 237.359 237.834 238.310 238.786 239.264 239.743 240.222 240.702 241.184 |
Fluxul migratiei
Valoare anuala 2.900 2.900 2.900 2.900 2.900 1.933 1.933 1.933 1.933 1.933 580 580 580
Valoarea cresterii 2.900 5.800 8.700 11.600 14.500 16.433 18.367 20.300 22.233 24.167 24.747 25.327 25.907
Rezidenti des erviti de instalatia de
epurare a apei 238.370 241.741 245.113 248.486 251.859 254.267 256.676 259.086 261.497 263.909 264.969 266.029 267.091
Rezidenti des erviti de rețeaua de
canalizare 59.593 60.435 61.278 62.121 62.956 63.567 64.169 64.772 65.374 65.977 66.242 66.507 66.773
Volum anual (Mmc)
Rețea de canalizare civila noua 3,95 4,00 4,06 4,12 4,17 4,21 4,25 4,29 4,33 4,37 4,39 4,41 4,42
Instalatii de epurare urbana 15,79 16,01 16,24 16,46 16,69 16,84 17,00 17,16 17,32 17,48 17,55 17,62 17,69
Canalizare si epurare industriala 3,95 3,95 3,95 3,95 3,95 3,95 3,95 3,95 3,95 3,95 3,95 3,95 3,95
Alimentarea rezervorului pentru
zona industriala 4,77 4,77 4,77 4,77 4,77 4,77 4,77 4,77 4,77 4,77 4,77 4,77 4,77
Alimentarea rezervorului pentru
zona irigata 4,14 4,14 4,14 4,14 4,14 4,14 4,14 4,14 4,14 4,14 4,14 4,14 4,14
Inlocuitor pentru reducerea
alimentarii existente 1,90 1,90 1,90 1,90 1,90 1,90 1,90 1,90 1,90 1,90 1,90 1,90 1,90
Alimentare suplimentara a zonei
irigate 2,24 2,24 2,24 2,24 2,24 2,24 2,24 2,24 2,24 2,24 2,24 2,24 2,24
Tarife si servicii
Servic iu de canalizare civila 0,09 0,10 0,10 0,11 0,12 0,12 0,12 0,13 0,13 0,13 0,14 0,14 0,14
Serviciu de epurare civila 0,28 0,30 0,32 0,33 0,35 0,37 0,38 0,39 0,40 0,41 0,42 0,43 0,44
Serviciu de canalizare si epurare
industriala 0,46 0,48 0,49 0,50 0,51 0,53 0,54 0,55 0,57 0,58 0,59 0,61 0,63
Alimentare cu apa a rezervorului
pentru scopuri industriale 0,57 0,58 0,60 0,61 0,63 0,64 0,66 0,68 0,69 0,71 0,73 0,75 0,76
Alimentarea cu apa a rezervorului
pentru irigații 0,15 0,16 0,16 0,17 0,17 0,18 0,18 0,18 0,19 0,19 0,20 0,20 0,21

14.1 Cateva ipoteze pentru cuantificarea costurilor si veniturilor financiare (continuare)
Anii
14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
Creștere demografica 241.666 242.150 242.634 243.119 243.605 244.093 244.581 245.070 245.560 248.051 246.543 247.036
Fluxu l migratiei
Valoare anuala 580 580 580 580 580 580 580 580 580 580 580 580
Valoarea cresterii 26.487 27.067 27.647 28.227 28.807 29.387 29.967 30.547 31.127 31.707 32.287 32.867
Rezid enti des erviti de instalatia de
epurare a apei 268.153 269.216 270.281 271.346 272.412 273.479 274.547 275.617 276.687 277.758 278.830 279.903
Rezid enti des erviti de rețeaua de
canalizare 67.038 67.304 67.570 67.836 68.103 68.370 68.637 68.904 69.172 69.439 69.707 69.976
Volum anual (Mmc)
Rețea de canalizare civila noua 4,44 4,46 4,48 4,49 4,51 4,53 4,55 4,56 4,58 4,60 4,62 4,64
Instalatii de epurare urbana 17,76 17,83 17,91 17,98 18,05 18,12 18,19 18,26 18,33 18,40 18,47 18,54
Canalizare si epurare industriala 3,95 3,95 3,95 3,95 3,95 3,95 3,95 3,95 3,95 3,95 3,95 3,95
Alime ntarea rezervorului pentru
zona industriala 4,77 4,77 4,77 4,77 4,77 4,77 4,77 4,77 4,77 4,77 4,77 4,77
Alimentarea rezervorului pentru
zona irigata 4,14 4,14 4,14 4,14 4,14 4,14 4,14 4,14 4,14 4,14 4,14 4,14
Inlocuitor pentru reducerea
alimentarii existente 1,90 1,90 1,90 1,90 1,90 1,90 1,90 1,90 1,90 1,90 1,90 1,90
Alime ntare suplimentara a zonei
irigate 2,24 2,24 2,24 2,24 2,24 2,24 2,24 2,24 2,24 2,24 2,24 2,24
Tarif e si servicii
Servic iu de canalizare civila 0,15 0,15 0,16 0,16 0,16 0,17 0,17 0,18 0,18 0,18 0,19 0,19
Serviciu de epurare civila 0,45 0,46 0,48 0,49 0,50 0,51 0,52 0,54 0,55 0,56 0,58 0,59
Serviciu de canalizare si epurare
industriala 0,64 0,66 0,67 0,69 0,71 0,72 0,74 0,76 0,78 0,80 0,82 0,84
Alime ntare cu apa a rezervorului
pentru scopuri industriale 0,78 0,80 0,82 0,84 0,86 0,89 0,91 0,93 0,95 0,98 1,00 1,03
Alime ntarea cu apa a rezervorului
pentru irigații 0,21 0,22 0,22 0,23 0,24 0,24 0,25 0,25 0,26 0,27 0,27 0,28

Tabel 14.2 Tabel pentru analiza financiara – mii Euro
Anii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Sistem de canalizare urbana nou 140 449 480 512 529 548 567 586 603 621 639
Sistem de epurare urbana nou 1711 5491 5871 6253 6471 6695 9626 7164 7373 7588 7808
Sistem de canalizare si epurare industriala 642 1975 2025 2075 2127 2180 2235 2291 2348 2407 2467
Alimen tare cu apa a tancului industrial 949 2918 2991 3066 3142 3221 3302 3384 3469 3555 3644
Alimentare cu apa pentru irigație (suplimentar) 121 374 383 393 402 412 423 433 444 455 467
Venituri din servicii 3564 11207 11750 12299 12672 13056 13451 13858 14237 14625 15025
Venituri din alte servicii 51 156 160 164 169 173 178 183 188 193 198
Venituri totale
Valoare reziduala a infrastructurii 3615 11363 11910 12463 12841 13229 13629 14041 14425 14818 15223
Personal tehnic 259 444 1372 1414 1456 1500 1545 1591 1639 1688 1738 1791
Personal administrativ 76 157 806 830 855 881 907 934 962 991 1021 1052
Reactivi si materiale speciale 0 0 690 707 725 743 761 780 800 820 840 861
Energie pentru pompare 0 0 52 53 54 55 56 57 58 60 61 62
Energie pentru instalatii 0 0 555 566 577 589 601 613 625 637 650 663
Intretinere 119 244 1248 1279 1311 1344 1378 1412 1447 1484 1521 1559
Costul eliminării nămolului 0 0 597 612 627 643 659 675 692 710 727 745
Bunuri intermediare si servicii tehnice 25 52 266 272 279 286 293 301 308 316 324 332
Servicii economice, financiare si administrative 0 29 146 150 154 158 161 165 170 174 178 183
Total costuri operare 479 925 5732 5883 6038 6198 6361 6529 6702 6879 7061 7248
Forța de munca 7698 14456 7860
Materiale 11688 21950 11934
Chirii 1017 1909 1038
Transport 895 1680 914
Exproprieri 1063 767 299
Studii, inginerie de șantier, probe 1796 1660 526
Total cost investitii 24156 42422 22571 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Cost de inlocuire pt comp onentele cu viata scurta
Total cheltuieli 24156 42901 23495 5732 5883 6038 6198 6361 6529 6702 6879 7061 7248
Flux de numerar net -24.156 -42.901 -19.881 5.631 6.027 6.425 6.643 6.868 7.100 7.340 7.546 7.758 7.975
Rata rentabilitatii interne financiare (FRR/C) a investitiei 6,45% (pentru toata perioada – 25 ani)
Valoarea actuala neta financiara (FNPV/C) a investiei 15042 (pentru toata perioada – 25 ani)

Tabel 14.2 Tabel pentru analiza financiara – mii Euro (continuare)
Anii
14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
Sistem de canalizare urbana nou 657 677 696 716 737 759 781 803 827 850 875 900
Sistem de epurare urbana nou 8035 8269 8509 8756 9010 9272 9541 9817 10102 10394 10695 11005
Sistem de canalizare si epurare industriala 2528 2592 2656 2723 2791 2861 2932 3005 3081 3158 3237 3317
Alimen tare cu apa a tancului industrial 3735 3829 3925 4023 4123 4226 4332 4440 4551 4665 4782 4901
Alimentare cu apa pentru irigație (suplimentar) 478 490 502 515 528 541 555 568 583 597 612 627
Venituri din servicii 15435 15856 16289 16733 17189 17658 18140 18635 19143 19665 20201 20751
Venituri din alte servicii 203 209 215 220 226 233 239 245 252 259 266 273
Venituri totale 39438
Valoare reziduala a infrastructurii 15638 16065 16503 16953 17416 17891 18379 18880 19395 19923 20467 60462
Personal tehnic 1844 1900 1957 2015 2076 2138 2202 2268 2336 2406 2479 2553
Personal administrativ 1083 1116 1149 1184 1219 1256 1293 1332 1372 1413 1456 1499
Reactivi si materiale speciale 883 905 927 951 974 999 1024 1049 1076 1103 1130 1158
Energie pentru pompare 63 64 66 67 68 70 71 73 74 76 77 79
Energie pentru instalatii 676 690 704 718 732 747 762 777 793 808 825 841
Intretinere 1598 1638 1678 1720 1763 1808 1853 1899 1947 1995 2045 2096
Costul eliminării nămolului 764 783 803 823 843 865 886 908 931 954 978 1003
Bunuri intermediare si servicii tehnice 340 349 358 366 376 385 395 405 415 425 436 447
Servicii economice, financiare si administrative 187 192 197 202 207 212 217 223 228 234 240 246
Total costuri operare 7439 7636 7638 8046 8259 8478 8703 8934 9171 9415 9665 9921
Forța de munca
Materiale
Chirii
Transport
Exproprieri
Studii, inginerie de șantier, probe
Total cost investitii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Cost de inlocuire pt comp onentele cu viata scurta 16109
Total cheltuieli 7439 7636 23947 8046 8259 8478 8703 8934 9171 9415 9665 9921
Flux de numerar net 8.199 8.429 -7.444 8.907 9.157 9.413 9.676 9.946 10.224 10.509 10.802 50.541
Rata rentabilitatii interne financiare (FRR/C) a investitiei 6,45% (pentru toata perioada – 25 ani)
Valoarea actuala neta financiara (FNPV/C) a investiei 15042 (pentru toata perioada – 25 ani)

Tabel 14.3. Factori de conversie pentru analiza economica
Tipul costului cf Note
Forta de munca si personalul 1,00 Pentru completare si conservare
Materiale 0,83 55% echipamente si bunuri prelucrate, 45% materiale de constructii
Chirii 0,88 40% personal, 30% energie, 20% intretinere, 10% profit (cf=0)
Transport 0,88 40% personal, 30% energie, 20% intretinere, 10% profit (cf=0)
Expropriere 1,25 100% teren
Studii, inginerie de șantier, probe si alte cheltuieli generale 1,00 Absorbit de personal
Teren 1,25 Coeficientul standard x pret local (cu 30% mai mare decat preturile pentru expropriere)
Echipamente, bunuri prelucrate, tamplarie etc 0,82 50% producție locala (SCF), 40% importuri (cf=0,85), 10% profit (cf=0)
Materiale de constructie 0,85 75% materiale loc ale (SCF), 15% importuri (cf=0, 85), 10% profit (cf=0)
Electricitate, combustibil, alte costuri energetice 0,96 SCF
Intretinere 0,97 80% personal, 20% materiale
Reactivi si alte materiale speciale 0,80 30% producție loc ala (SCF), 60% importuri (cf=0, 85), 10% profit (cf=0)
Bunuri intermediare si servicii tehnice 0,95 70% personal, 30% bunuri prelucrate
Servicii administrative, financiare si economice 1,00 100% personal
Valoarea rezultata a costurilor de investitii 0,91 Ponderata functie de tipurile de costuri ale proiectului

Tabel 14 .4 Cateva ipoteze privind cuantificarea costurilor si beneficiilor economice
Anii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Cantitati
Rezidenți
Crestere demografica 235.470 235.941 236.413 236.886 237.359 237.834 238.310 238.786 239.264 239.743 240.222 240.702 241.184
Fluxul migratiei
Valoarea anuala 2.900 2.900 2.900 2.900 2.900 1.933 1.933 1.933 1.933 1.933 580 580 580
Valoarea creșterii 2.900 5.800 8.700 11.600 14.500 16.433 18.367 20.300 22.233 24.167 24.747 25.327 25.907
Rezidenți deserviți de instalatia de epurare 238.370 241.741 245.113 248.486 251.859 254.267 256.676 259.086 261.497 263.909 264.969 266.029 267.091
Rezidenți deserviți de rețeaua de canalizare 59.593 60.435 61.278 62.121 62.956 63.567 64.169 64.772 65.374 65.977 66.242 66.507 66.773
Volume anuale (Mmc)
Canalizare civila noua 3,948 4,004 4,060 4,115 4,171 4,211 4,251 4,291 4,331 4,371 4,388 4,406 4,424
Tratament si epurare pentru scopuri civile 15,791 16,015 16,238 16,462 16,685 16,845 17,004 17,164 17,324 17,483 17,554 17,624 17,694
Canalizare si epurare industriala 3,946 3,946 3,946 3,946 3,946 3,946 3,946 3,946 3,946 3,946 3,946 3,946 3,946
Volum reutilizat pentru utilizări industriale si irigație 8,909 8,909 8,909 8,909 8,909 8,909 8,909 8,909 8,909 8,909 8,909 8,909 8,909
Volum de descarcare brut 10,828 11,052 11,275 11,499 11,722 11,882 12,041 12,201 12,361 12,520 12,591 12,661 12,731
Valoarea de descarcare neta 8,663 8,841 9,020 9,199 9,378 9,505 9,633 9,761 9,888 10,016 10,072 10,129 10,185
Alimentare industriala globala
Alimentarea rezervorului pentru zona industriala 4,770 4,770 4,770 4,770 4,770 4,770 4,770 4,770 4,770 4,770 4,770 4,770 4,770
Irigatii
Alimentarea rezervorului pentru zona irigata 4,139 4,139 4,139 4,139 4,139 4,139 4,139 4,139 4,139 4,139 4,139 4,139 4,139
Volum furnizat anterior 3,800 3,800 3,800 3,800 3,800 3,800 3,800 3,800 3,800 3,800 3,800 3,800 3,800
Volum inlocuit 1,900 1,900 1,900 1,900 1,900 1,900 1,900 1,900 1,900 1,900 1,900 1,900 1,900
Volum adițional 0,339 0,339 0,339 0,339 0,339 0,339 0,339 0,339 0,339 0,339 0,339 0,339 0,339
Preturi de inregistrare (euro)
Serviciu de canalizare civila (euro/cap de locuitor deservit) 104,80 107,60 110,48 113,44 116,47 119,59 122,79 126,08 129,45 132,92 136,48 140,14 143,89
Epurare civila si industriala 0,81 0,83 0,85 0,87 0,90 0,92 0,94 0,96 0,99 1,01 1,04 1,06 1,09
Apa furnizata la rezervorul industrial (euro/mc) 0,97 0,99 1,02 1,04 1,07 1,10 1,12 1,15 1,18 1,21 1,24 1,27 1,30
Pretul de inregistrare pentru apa de irigatii inlocuita (euro/mc) 0,17 0,17 0,17 0,18 0,18 0,19 0,19 0,20 0,20 0,21 0,21 0,22 0,22
Pretul de inregistrare pentru apa de irigatii suplimentara (euro/mc) 0,81 0,83 0,85 0,87 0,90 0,92 0,94 0,96 0,99 1,01 1,04 1,06 1,09
Serviciu de canalizare civil nou 2,257 7,047 7,334 7,602 7,879 8,166 8,463 8,770 9,041 9,320 9,608
Serviciu de epurare civila si industriala 2,563 8,037 8,398 8,725 9,063 9,413 9,775 10,149 10,461 10,782 11,113

Tabel 14 .4 Cateva ipoteze privind cuantificarea costurilor si beneficiilor economice (continuare)

14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
Cantitati
Rezidenți
Crestere demografica 241.666 242.150 242.634 243.119 243.605 244.093 244.581 245.070 245.560 248.051 246.543 247.036
Fluxul migratiei
Valoarea anuala 580 580 580 580 580 580 580 580 580 580 580 580
Valoarea creșterii 26.487 27.067 27.647 28.227 28.807 29.387 29.967 30.547 31.127 31.707 32.287 32.867
Rezidenți deserviți de instalatia de epurare 268.153 269.216 270.281 271.346 272.412 273.479 274.547 275.617 276.687 277.758 278.830 279.903
Rezidenți deserviți de rețeaua de canalizare 67.038 67.304 67.570 67.836 68.103 68.370 68.637 68.904 69.172 69.439 69.707 69.976
Volume anuale (Mmc)
Canalizare civila noua 4,441 4,459 4,476 4,494 4,512 4,529 4,547 4,565 4,582 4,600 4,618 4,636
Tratament si epurare pentru scopuri civile 17,764 17,835 17,905 17,976 18,047 18,117 18,188 18,259 18,330 18,401 18,472 18,543
Canalizare si epurare industriala 3,946 3,946 3,946 3,946 3,946 3,946 3,946 3,946 3,946 3,946 3,946 3,946
Volum reutilizat pentru utilizări industriale si irigație 8,909 8,909 8,909 8,909 8,909 8,909 8,909 8,909 8,909 8,909 8,909 8,909
Volum de descarcare brut 12,801 12,872 12,942 13,013 13,084 13,154 13,225 13,296 13,367 13,438 13,509 13,580
Valoarea de descarcare neta 10,241 10,298 10,354 10,410 10,467 10,523 10,580 10,637 10,693 10,750 10,807 10,864
Alimentare industriala globala
Alimentarea rezervorului pentru zona industriala 4,770 4,770 4,770 4,770 4,770 4,770 4,770 4,770 4,770 4,770 4,770 4,770
Irigatii
Alimentarea rezervorului pentru zona irigata 4,139 4,139 4,139 4,139 4,139 4,139 4,139 4,139 4,139 4,139 4,139 4,139
Volum furnizat anterior 3,800 3,800 3,800 3,800 3,800 3,800 3,800 3,800 3,800 3,800 3,800 3,800
Volum inlocuit 1,900 1,900 1,900 1,900 1,900 1,900 1,900 1,900 1,900 1,900 1,900 1,900
Volum adițional 0,339 0,339 0,339 0,339 0,339 0,339 0,339 0,339 0,339 0,339 0,339 0,339
Preturi de inregistrare (euro)
Serviciu de canalizare civila (euro/cap de locuitor deservit) 147,75 151,71 155,78 159,96 164,25 168,66 173,18 177,83 182,61 187,51 192,55 197,72
Epurare civila si industriala 1,12 1,15 1,18 1,20 1,23 1,27 1,30 1,33 1,36 1,40 1,43 1,47
Apa furnizata la rezervorul industrial (euro/mc) 1,33 1,37 1,40 1,44 1,47 1,51 1,55 1,59 1,63 1,67 1,71 1,75
Pretul de inregistrare pentru apa de irigatii inlocuita (euro/mc) 0,23 0,23 0,24 0,25 0,25 0,26 0,26 0,27 0,28 0,28 0,29 0,30
Pretul de inregistrare pentru apa de irigatii suplimentara (euro/mc) 1,12 1,15 1,18 1,20 1,23 1,27 1,30 1,33 1,36 1,40 1,43 1,47
Serviciu de canalizare civil nou 9,905 10,211 10,526 10,851 11,186 11,531 11,887 12,254 12,631 13,021 13,422 13,836
Serviciu de epurare civila si industriala 11,454 11,805 12,166 12,538 12,921 13,316 13,722 14,141 14,572 15,015 15,472 15,942

Tabel 14.5 Tabel pentru analiza economica – mii euro
Anii
Fc(3) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Serviciu civil de canalizare nou 2257 7047 7334 7602 7879 8168 8463 8770 9041 9320 9608
Serviciu de epurare civila si industriala 2563 8037 8398 8725 9063 9413 9775 10149 10461 10782 11113
Alimentare cu apa a tancului industrial 1618 4974 5098 5226 5356 5490 5628 5768 5913 6060 6212
Apa economisită 110 338 347 355 364 373 383 392 402 412 422
Apa suplimentara 636 1956 2005 2055 2107 2159 2213 2269 2325 2384 2443
Venituri din servicii 7183 22352 23182 23963 24770 25602 26461 27348 28141 28958 29798
Venituri din alte servicii 48 149 153 158 162 166 171 175 180 185 190
Valoarea reziduala a infrastructurii 0,91
Venituri totale 7232 22502 23335 24121 24932 25769 26632 27523 28321 29143 29988
Deschiderea șantierului 6508 6671 6838
Consumul de teren
Pierderi de productie agricola 164 168 172 176 181 185 190 195 200 205 210 215 220
Costul exproprierii deja luat in considerare -1325 -957 -373
Costul total net al consumului de teren -1161 -789 -201 176 181 185 190 195 200 205 210 215 220
Costuri externe 4187 5094 6436 353 362 371 380 390 399 409 419 430 441
Personal tehnic 1,00 259 444 1372 1414 1456 1500 1545 1591 1639 1688 1738 1791
Personal administrativ 1,00 76 157 806 830 855 881 907 934 962 991 1021 1052
Reactivi si alte materiale speciale 0,80 550 564 578 592 607 622 638 654 670 687
Energie pentru pompare 0,96 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59
Energie pentru instalatii 0,96 532 543 554 565 576 587 599 611 623 636
Intretinere 0,97 115 235 1206 1236 1267 1299 1331 1365 1399 1434 1469 1506
Bunuri intermediare si servicii tehnice 0,95 24 49 251 258 264 271 278 284 292 299 306 314
Servicii economice, financiare si administrative 0,55 29 146 150 154 158 161 165 170 174 178 183
Total costuri operare 473 914 4914 5045 5179 5317 5459 5605 5754 5908 6066 6228
Forta de munca 1,00 7698 14456 7860
Materiale 0,83 9721 18256 9925
Chirii 0,88 896 1682 914
Transport 0,88 788 1480 805
Exproprieri 1,25 1325 957 373
Studii, inginerie de șantier, probe 1,00 1796 1660 526
Total cost investitii 22223 38490 20404
Costuri de inlocuire 0,91
Total cheltuieli 26410 44057 27753 5267 5407 5550 5697 5849 6004 6163 6327 6495 6668
Flux de numerar net -26410 -44057 -20521 17235 17929 18571 19234 19920 20628 21399 21994 22648 23320
Rata rentabilitatii interne economice (ERR) 18,23% (pentru toata perioada – 25 ani)
Valoarea actuala neta economica (ENPV) 185034 (pentru toata perioada – 25 ani)

Tabel 14.5 Tabel pentru analiza economica – mii euro (continuare)
Anii
14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
Serviciu civil de canalizare nou 9905 10211 10526 10851 11186 11531 11887 12254 12631 13021 13422 13836
Serviciu de epurare civila si industriala 11454 11805 12166 12538 12921 13316 13722 14141 14572 15015 15472 15942
Alimentare cu apa a tancului industrial 6367 6526 6690 6857 7028 7204 7384 7569 7758 7952 8151 8354
Apa economisită 433 444 455 466 478 490 502 515 527 541 554 568
Apa suplimentara 2504 2567 2631 2697 2764 2833 2904 2977 3051 3127 3206 3286
Venituri din servicii 30663 31552 32467 33409 34378 35374 36399 37454 38539 39656 40804 41986
Venituri din alte servicii 195 200 206 211 217 223 229 235 242 248 255 262
Valoarea reziduala a infrastructurii 35885
Venituri totale 30858 31753 32673 33820 34595 35597 36628 37689 38781 39904 41059 78132
Deschiderea șantierului
Consumul de teren
Pierderi de productie agricola 226 232 237 243 249 256 262 268 275 282 289 296
Costul exproprierii deja luat in considerare
Costul total net al consumului de teren 226 232 237 243 249 256 262 268 275 282 289 296
Costuri externe 452 463 475 486 499 511 524 537 550 564 578 593
Personal tehnic 1844 1900 1957 2015 2076 2138 2202 2268 2336 2406 2479 2553
Personal administrativ 1083 1116 1149 1184 1219 1256 1293 1332 1372 1413 1456 1499
Reactivi si alte materiale speciale 704 722 740 758 777 797 817 837 858 879 901 924
Energie pentru pompare 61 62 63 64 66 67 68 70 71 72 74 75
Energie pentru instalatii 649 662 675 688 702 716 730 745 760 775 791 807
Intretinere 1544 1582 1622 1663 1704 1747 1790 1835 1881 1928 1976 2026
Bunuri intermediare si servicii tehnice 322 330 338 347 355 364 373 383 392 402 412 422
Servicii economice, financiare si administrative 187 192 197 202 207 212 217 223 228 234 240 246
Total costuri operare 6394 6565 6740 6921 7106 7296 7492 7693 7899 8111 8328 8552
Forta de munca
Materiale
Chirii
Transport
Exproprieri
Studii, inginerie de șantier, probe
Total cost investitii
Costuri de inlocuire 14658
Total cheltuieli 6846 7028 21873 7407 7605 7807 8016 8230 8449 8675 8907 9145
Flux de numerar net 24012 24725 10800 26213 26990 27790 28613 29460 30332 31229 32152 68988
Rata rentabilitatii interne economice (ERR) 18,23% (pentru toata perioada – 25 ani)
Valoarea actuala neta economica (ENPV) 185034 (pentru toata perioada – 25 ani)

Tabel 14.6 Tabel pentru analiza senzitivitatii
Schimbări ale parametrului % schimbare a FNPV % schimbare a ENPV
Dinamica preturilor
Rata inflației de 3% si 2% +44% / -41% +8,6% / -9,0%
Dinamica salariilor reale la +1% si la 0% -14% / +13% Aproximativ constant
Dinamica pretului energiei egal cu inflația -3% Aproximativ constant
Dinamica tarifelor
Reducerea la 3 ani a perioadei de creștere a tarifelor pentru investitii -50% Nici o schimbare
Dinamica demografica
Rata anuala de creștere a populației (0%) -16% -4%
Costurile bunurilor si serviciilor
Costul reactivilor majorat cu +10% -7% -0, 4%
Costul de eliminare a nămolului majorat cu +10% -6% Aproximativ 0%
Costul electricitatii majorat cu +10% -5% Aproximativ 0%
Venituri si beneficii
Tarife pentru servicii +10% si -10% +116 % /-166% Aproximativ 0%
Imbunatatirea productiei agricole crescută cu 10% Nici o schimbare +8%