Analiza Consumului Si a Economiilor Intr O Tara din Europa

=== eb29fedeb48008c84620f57c88ebd97f89ec66c8_622325_1 ===

Cuprins

1. Introducere––––––––––––––––––––––––––––––––2

2. Evoluția economică a Greciei, în anii 2016 și 2017––––––––––––––––3

3. Caracteristicile de bază ale pieței grecești de produse lactate. Consumul de produse lactate în Grecia–––––––––––––––––––––––––––––––––––6

4. Analiza pieței interne de lapte din Grecia. Top producători de lapte din Grecia–––––6

5. Concluzii––––––––––––––––––––––––––––––––12

6. Bibliografie–––––––––––––––––––––––––––––––13

Introducere

În proiectul de față mi-am propus să vorbesc despre piața iaurturilor din Grecia, pe o perioadă de 10 ani, cuprinzând și perioada dinainte și de după criza economică. Interesul pentru această temă ține de faptul că iaurtul este un aliment extreme de iubit de populația din întreaga lume și cu precădere este apreciat în Grecia.

După ce voi face o trecere în revistă asupra evoluției economice a Greciei din ultimii 10 ani, voi trece la analiza pieței iaurturilor grecești. Aceste produse alimentare fiind exportate în țări precum: Statele Unite ale Americii, România, Coreea de Sud etc.

Voi prezenta modul în care piața iaurturilor a avut de suferit ca urmare a crizei economice din Grecia, dar și cum a evoluat această piață după trecerea crizei economice și refacerea celorlate sectoare ale economiei.

Am pornit de la premiza că atât piața iaurturilor, cât și restul industriilor s-au refăcut în Grecia, în mod evident, mai ales în ultimii doi ani, însă este mult mai evidentă prezența marilor producători de iaurturi, care erau puternici înainte de criza economică și care și-au menținut poziția pe toată perioada (înaintea, în timpul crizei și după criză).

Grecia, o națiune renumită pentru măslinele, iaurtul și brânza de feta, printre alte delicii culinare, s-a confruntat cu cea mai mare criză financiară din ultimii 50 de ani, iar țările care importau bunuri grecești au început să simtă presiunea.

În timp ce liderii europeni au încearcat să negocieze un plan de reglementare care să-i permită Greciei să plătească datoriile de 1,6 miliarde de euro către Uniune, reprezentanții străini din industrie au fost prudenți în relațiile lor de afaceri cu o națiune care, avea activele înghețate și reținute de Fondul Monetar Internațional (FMI).

Pentru industria alimentară, aceste fapte au avut un impact semnificativ, deoarece Grecia este unul dintre cei mai mari exportatori de iaurt, măsline și ulei de măsline și alte produse alimentare. Reprezentanții insdustriei alimentare fiind hotărâți să găsească unele dintre aceste produse deosebit de speciale în altă parte.

2. Evoluția economică a Greciei, în anii 2016 și 2017

În Grecia, consumul privat a crescut cu 1,7% în trimestrul I, 2017, după o creștere sănătoasă de 1,4% în 2016, indicând o rezistență semnificativă la presiunile fiscale și o creștere a inflației datorată creșterii prețurilor la energie în primele luni ale anului 2017. În special, perioadă în care încrederea consumatorilor a scăzut, reflectând, printre altele, incertitudinea legată de negocierile îndelungate pentru finalizarea celei de-a doua revizuiri a programului, care a inclus noi măsuri fiscale.

Cheltuielile pentru locuințe au fost susținute de o creștere a ocupării forței de muncă în primul trimestru: 2017 (+ 0,7%), după o scădere de 0,5% în trimestrul IV: 2016 (de la 2,5% în 9M: 2016) a scăzut până la un nivel minim de 5 ani, de 22,5% în martie 2017.

Cu toate acestea, o parte semnificativă a locurilor de muncă noi continuă să reflecte contractele flexibile cu durată mai mică de plată (1/2 din numărul de noi locuri de muncă în T1: 2017).

Condițiile pieței muncii este de așteptat să se îmbunătățească în următoarele luni, după cum indică dinamismul deschiderilor nete ale locurilor de muncă pentru salariați înregistrați de sistemul ERGANI în perioada aprilie-mai, ceea ce semnalează o revenire puternică a angajărilor sezoniere (cu aproximativ 8,6% mai mare decât în aceeași perioadă în 2016), în special în sectorul turismului.

Dacă ajustarea salariilor pare să se apropie de sfârșit (-21% cumulativ în perioada 2009-2016, stabilizarea salariilor pe oră în 2016 conform estimărilor Băncii Naționale a Greciei) și există unele semne de creștere a numărului de ore de lucru în medie, crearea de locuri de muncă trebuie să sprijine tot mai mult venitul disponibil.

Producția a crescut cu + 4,0% în 2017, menținând ritmul puternic al anului 2016, când a înregistrat cea mai puternică creștere din ultimii 9 ani. Această performanță este determinată, în principal, de întreprinderile mici și mijlocii, care au reușit să-și restructureze întreprinderile și să-și îmbunătățească poziția competitivă pe piața internă și / sau orientarea spre export.

Într-adevăr, subsectoarele orientate spre export, împreună cu industriile care furnizează turism (cum ar fi produsele alimentare, metalele de bază, substanțele chimice, rafinarea petrolului și mineralele nemetalice) sunt cele mai performante. În mod similar, datele sondajelor din sectorul serviciilor indică faptul că subsectoarele serviciilor, alimentației și de băuturi depășesc performanțele actuale și perspectivele de afaceri.

O revenire puternică a formării capitalului fix (+ 11,2% în 2017 de la -13,8% în 2016) reflectă, în principal achizițiile de echipamente de transport (majoritatea navelor comerciale). Acumularea de capital în alte categorii productive, cum ar fi investițiile în echipamente, mașini și construcții de afaceri, a rămas scăzută (un declin de 9,4% în primul trimestru al anului), sugerând că incertitudinea și condițiile de lichiditate strânse au influențat deciziile investiționale.

În mod evident, există o accelerare a cheltuielilor investiționale pe parcursul anului. Se așteaptă ca această revenire să reflecte în primul rând reluarea proiectelor de investiții amânate în perioada 2015-16, datorită incertitudinii ridicate.

O parte semnificativă a acestor investiții reflectă înlocuirea capitalului uzat, precum și investițiile în noi capacități de către firmele care și-au îmbunătățit poziția competitivă și au atins un nivel relativ ridicat de utilizare a capacității. Într-adevăr, deși utilizarea capacității industriale la nivel economic rămâne sub media pe o perioadă de 15 ani, în anumite subsectoare specifice, cum ar fi industria alimentară, a băuturilor și produselor din tutun, utilizarea capacității sprijină noile decizii de investiții.

Investițiile publice de aproximativ 7,7 miliarde de euro (inclusiv cele cofinanțate de instituțiile oficiale BEI, BERD), precum și investițiile rezultate din privatizări au ajuns la 5,1% din PIB în perioada 2017-2018 (aproximativ 1,2% din PIB mai mare decât în ​​2016).

Condițiile financiare se îmbunătățesc pentru firmele mai mari și mai competitive, după cum indică scăderea randamentului mediu ponderat al obligațiunilor corporative grecești cu aproape 200 de puncte bps între martie și mai 2017 la 3,7% (indicele compozit al băncii grecești corporative).

Construcția nerezidențială a scăzut cu 10,2% în primul trimestru al anului 2017, ca urmare a unei creșteri – de la o bază foarte scăzută – la 4,6% în 2016. Construcția non-rezidențială rămâne strâns legată de activitatea de investiții publice, care a slăbit în primul trimestru: 2017 (o scădere a plăților PIP de 36,9%), în timp ce comenzile din sectorul privat rămân limitate.

Ponderea construcțiilor rezidențiale în PIB a scăzut la un nivel istoric (0,6% din PIB în T1: 2017), în timp ce s-a constatat o eliberarea foarte redusă a noilor autorizații rezidențiale (-6,9% în 2016) indică faptul că activitatea de construcție rezidențială este limitată și în 2017.

Scăderea drastică a ofertei de locuințe recent construite nu a compensat furnizarea locuințelor non-primare existente și a proprietăților închiriate anterior datorită creșterii semnificative a impozitului pe proprietate și venituri. Cererea a fost scăzută în 2016, datele privind sistemul bancar ar putea să nu înregistreze numărul real de tranzacții, care continuă să corespundă unei fracțiuni foarte mici a emisiunii anuale medii în perioada 1995-2008.

Ritmul de ajustare al prețurilor locuințelor a încetinit semnificativ în anul 2016, până la -1,0% în trimestrul IV: 2016 față de -5,2% în trimestrul IV: 2015, deși a înregistrat o mică accelerare de -1,8% în primul trimestru: 2017, incertitudine și condiții de lichiditate strânse. Prețurile primelor spații comerciale tind să se stabilizeze (0,1% în medie, în 2016, cele mai recente date disponibile), cu o creștere marginală a chiriilor în spațiile premium înregistrate în această perioadă.

Riscurile pe termen lung pentru piața imobiliară se referă în principal la impozitarea ridicată a acesteia, adăugând riscul de aprovizionare nouă și, prin urmare, scăderea prețurilor, de la accelerarea executării redevențelor pentru arieratele fiscale sau datoria privată neremunerată în cadrul legal mai strict.

În ceea ce creșterea exporturilor de bunuri non-petrol (+ 6,1% anual în 2017, cu 0,2% din PIB mai mare decât în ​​2016), precum și o creștere cu 0,2% a PIB a excedentului de servicii în aceeași perioadă, revenirea veniturilor din transportul maritim și a altor servicii, a compensat creșterea deficitului de petrol (cu 0,3% din PIB în această perioadă). Astfel, deficitul de cont curent a scăzut marginal la 1,6% din PIB în 4M: 2017 de la 1,8% în 2016.

Exporturile de mărfuri grecești (cu excepția petrolului) înregistrează o creștere sănătoasă de 6,1% pe parcursul anului 2017 (1,4% în 2016), dar rămân extrem de dependente de fluctuațiile internaționale ale prețurilor materiilor prime, diferențierea redusă / conținutul tehnologic care face ca majoritatea firmelor din Grecia să obțină aceste prețuri. În schimb, Grecia rămâne extrem de dependentă de importurile de bunuri de capital, de inputuri de producție, de energie și de bunuri discreționare de consum. Această tendință este deja evidentă în creșterea importurilor în 2016 și la începutul anului 2017 și creează riscuri ascendente pentru deficitul extern al Greciei pe termen scurt.

Mai mult, există unele semne de slăbire a tendințelor în materie de venituri din turism, în principal datorită schimbărilor în modelele de rezervări (de exemplu, platforme de rezervare online și de închiriere, operatori internaționali etc.), care au câștigat teren după introducerea controalelor de capital. În acest sens, efectul indirect al turismului asupra economiei este probabil să depășească datele oficiale pentru veniturile din turism.

În 2017, deficitul de cont curent a rămas aproape de nivelul lui 2016 de 0,6% din PIB, deoarece îmbunătățirea potențială a veniturilor din turism în lunile de bază ale sezonului – după cum indică creșterea numărului de sosiri internaționale pe marile aeroporturi grecești a crescut cu 14% în 2017.

3. Caracteristicile de bază ale pieței grecești de produse lactate. Consumul de produse lactate în Grecia

Filiala examinată a produselor lactate este una dintre cele mai mari zone de producție de pe piața grecească. Obiceiurile alimentare ale consumatorului grec, clasifică produsele lactate în principalele tipuri de nutriție. O etapă importantă în cadrul ramurii a fost aplicarea sistemului de cote în 1984, care determină producția totală de lapte de vacă în toate țările UE. Pentru a fi descurajată producția suplimentară, Grecia a fost inclusă în acest sistem, în ciuda faptului că producția sa internă nu era suficientă pentru acoperirea consumului său.

4. Analiza pieței interne de lapte din Grecia. Top producători de lapte din Grecia

Piața internă a laptelui proaspăt pasteurizat se caracterizează printr-o concentrație ridicată, în timp ce numărul mic de întreprinderi acoperă cea mai mare parte a consumului. Conform estimărilor pieței, "Delta Industry of Milk SA" a reprezentat, în 2015, o cotă de aproximativ 42% din consumul total de lapte proaspăt, iar "Fage Industry of Milk SA" "Mebgal SA" a ocupat 15%, în timp ce prezența importantă a avut și "Dodoni SA" "Olympos SA" și "Neogal SA" (Figura 1).

Figura 1. Cota de piață a producătorilor de lactate din Grecia. Sursa http://www.oecd.org/daf/competition/Greece-Competition-Assessment-2013.pdf, accesată la data de 27 aprilie 2018.

Produsele lactate constituie produse alimentare de bază, iar cererea acestora prezintă o elasticitate relativ scăzută în ceea ce privește prețul și venitul disponibil. Răsplata consumatorilor în moduri mai sănătoase de dietă, creșterea nivelului de viață și a veniturilor disponibile, au consolidat consumul total de produse lactate și mai ales produse cu valoare adăugată mare.

În ultimii ani, companiile de produse lactate oferă, ca mijloc de promovare a produselor lor, reduceri la supermarketuri atunci când are laptele perioadă de valabilitate limitată. Reducerile care se aplică în supermarketuri diferă în funcție de modalitatea de plată și, în general, de tipul de acord între două părți și fluctuează între 20% -25% din prețul cu ridicata pentru marile lanțuri de supermarketuri.

De la sfârșitul anilor 1980 până în 2016, firmele mari din industria laptelui au început să organizeze acțiuni specifice pentru a stabiliza prețurile laptelui la niveluri mai mari de piață. Încercările industriilor de a asigura prețuri de nivel superior de pe piață au avut un succes limitat, din cauza diviziunilor din cadrul fiecărei înțelegeri față de strategie. Numărul mare de producători, concurența externă, impactul practicilor comerciale restrictive și legislația antimonopol care a încercat să slăbească în continuare cartelul.

Există factori care justifică o parte din prețul ridicat, dar nu sunt total responsabili pentru acesta, cum ar fi:

1. Dimensiunea exploatației și exploatarea economiilor de scară (25 vaci / fermă din Grecia).

2. Cota comunitară (82 kg / persoană în Grecia, 348 kg / persoană în Germania, 447 kg / persoană în Franța) care sporesc din punct de vedere tehnic prețul laptelui.

3. Marja de profit cu amănuntul care este debitată de consumator.

4. Prețul producătorului nu se modifică considerabil în țările Uniunii Europene (30,14 € / 100lt în Grecia, 30,20 € / 100lt în Franța, 31,82 € / 100 litri în Germania)

5. Morfologia solului și condițiile climatice intensifică lipsa de o legătură suficientă între ferme și terenurile de pășune. Posibilitatea pășunatului liber și a alimentației animalelor este limitată și depinde de furajele precise cumpărate.

6. Costul colectării depinde de numărul de unități și de diseminarea geografică (Grecia 6,73 € / 100kg, Europa 2 € / 100kg).

7. Costul transportului în combinație cu rețeaua rutieră (Grecia 2.59 € / 100kg, Europa 1.2 € / 100kg).

Comitetul grec de concurență a acuzat nouă industrii în 2016, pentru formarea unei înțelegeri și mai specifice, pentru "coluziunea orizontală, astfel încât să impună prețuri producătorilor și să împartă piața laptelui proaspăt" în ceea ce privește "coluziunea verticală cu supermarketurile pentru determinarea prețului unic de vânzare cu amănuntul în laptele pasteurizat".

ALTE 15%

NESTLE 23%

FAGE 21%

TYRAS 9%

MEVGAL 11%

 DELTA 21%

Comenzile pentru piața laptelui lichid sunt în mod frecvent criticate de mulți, deoarece îi obligă pe consumatori să plătească prețuri mai ridicate la lapte. Delta – Vivartia, Mevgal, Olympos, Fage, Nestle din Grecia au fost, de asemenea, atacate ca o înțelegere care, dacă ar fi eliminată, ar duce la prețuri mai mici pentru consumatori. Datele de mai sus arată clar cota de piață a celor mai mari jucători din piața de lapte din Grecia pentru anul 2015. După cum se arată, cele mai mari trei companii (NESTLE, FAGE, DELTA) împart puțin peste 60% piața de lapte nativ.

Statisticile arată că întreprinderile mai mici se dezvoltă mai rapid, pe măsură ce creșterea veniturilor totale a crescut la 8,8% în 2016, față de 4,7% în întreprinderile mari. Merită menționat aici că laptele de pe piața greacă nu este o categorie importantă de produse alimentare cu etichete private, contrar altor piețe din Comisia Europeană și din SUA.

În cele din urmă, în decembrie 2007, Comitetul de concurență a decis pedeapsa riguroasă și amenzile care depășesc 48 de milioane de euro (cea mai mare de la fondarea sa) împotriva a șapte mari companii producătoare de produse lactate. Ceea ce se așteaptă de acum înainte este publicarea deciziei privind cooperarea verticală pe piața laptelui și a iaurtului.

Grecia este:

• prima țară crescătoare de capre și a patra crescătoare de ovine în CE;

• A doua țară producătoare de de lapte de capră în CE;

Cea mai mare parte a laptelui de capră este produsă de animale de rase indigene grecești care produc cantități moderate de lapte cu niveluri de cazeină "bogat", conținut ridicat de grăsimi, proteine ​​și conținut total de substanțe solide, proprietăți tehnologice îmbunătățite.

Brânzeturile reprezintă 40% din vânzările cu amănuntul de produse lactate

• Exporturile de brânzeturi din lapte de vacă au crescut cu 11,8% în perioada 2001-2011

• Importurile de brânzeturi din lapte de vacă au crescut cu 72% în perioada 2001-2011

• Exporturile de brânzeturi din lapte de oaie au crescut cu 7,7% în perioada 2001- 2011, cu aproape zero importuri.

Iaurtul Fage

În ultimii ani, lumea a descoperit ceea ce au știut grecii de secole: nu există nimic asemănător cu gustul și versatilitatea iaurtului înfundat. Băutura bogată în proteine ​​și iaurtul cu conținut scăzut de grăsimi este destul de diferită de cea pe care o cunoaște cea mai mare parte a lumii ca "iaurt".

Puținele alimente sunt la fel de delicioase sau de versatile. În Grecia, iaurtul simplu este cel mai popular tip de iaurt și este consumat în fiecare zi a zilei, ca parte a unei mese sau ca o gustare autonomă. Pregătit cu castraveți și usturoi, devine sosul tradițional numit tzatziki, o completare perfectă la prânz sau cină. Gustat cu miere, iaurtul simplu, grecesc, este un desert simplu.

Când mănânci FAGE Total, te implici în tradiția greacă antică a vieații bune. Pentru oamenii din intreaga lume, iaurtul FAGE este mai mult decat iaurtul grecesc. Face parte din viață (a se vedea Figura 2).

Olympus Greek Yoghurt

Olympus Greek Yoghurt este fabricat din lapte de vacă pe baza procesului tradițional de înfrânare (eliminarea excesului de apă, zerului și lactozei prin filtrare). Datorită acestui proces, iaurtul grecesc Olympus combină: nivel ridicat de proteine, mai puțini carbohidrați, fără aditivi, proporția de 3 kg de lapte pentru 1 kg de iaurt.

Aceste trăsături unice, combinate cu textura groasă și cremoasă, fac din iaurtul grecesc Olympus unic și benefic. Este într-adevăr un "super-aliment", iubit de consumatorii conștienți de sănătate și se bucură de el, fie în micul dejun, fie ca o gustare ușoară între mese sau un ingredient de gătit în loc de cremă.

Figura 2. Analiza comparativă a consumului anual de iaurt, pe un an în Grecia. Olympus Greek Yoghurt comparativ cu iaurtul Fage. Sursa http://www.olympusdairy.com/olympus-products/greek-yogurt-plain-/greek-yoghurt-2-fat-29.html, accesată la data de 26 aprilie, 2018.

În figura 2 se poate vedea cantitatea în kilograme consumată de un grec pe an, atât pentru consumul de iaurt Fage, cât și pentru consumul de iaurt Olympus. Se poate observa că a crescut consumul de iaurt în intervalul 2008-2017, pentru ambele tipuri de iaurturi, însă consumul de iaurt Fage este mai ridicat, comparativ cu cel al iaurtului Olympus.

5. Concluzii

Alimentele și agricultura reprezintă 3,5% din PIB-ul Greciei, majoritatea exportate pentru consum în străinătate, în Europa, Rusia, SUA și în afara țării. Acest lucru aduce un flux important de venituri pentru economia greacă și menține mulți fermieri și producători de alimente pe linia de plutire, îîn ciuda perioadei dificile prin care a trecut țara.

Exporturile alimentare și agricole au totalizat anul trecut circa 5,5 miliarde de euro și sunt în mare parte alcătuite din iaurt, măsline, ulei de măsline, miere și vin. Statele Unite iau o mare parte din exporturile de produse alimentare din Grecia. Aproximativ 25% din iaurtul din Grecia se consumă în Statele Unite ale Americii, ceea ce o face o piață extrem de importantă pentru Grecia.

Pe perioada crizei, afacerile au fost extrem de dificile, deoarece exportatorii greci solicitau plăți în numerar, în avans și transport. Însă infrastructura a fost întreruptă din cauza lipsei de fonduri imediate. Mărfurile care susțin sectorul agricol, cum ar fi îngrășămintele și combustibilii, au fost restricționate deoarece importatorii străini aveau garanții că vor fi plătiți. Toate acestea au dus la încetinirea sectorului agricol.

Unii jucători de iaurt, în special cei mici, au pictat o imagine mai întunecată decât alții. În timp ce mulți importatori de produse grecești au raportat întârzieri și întreruperi, există și alții care considerau că tranzacțiile lor erau sigure. Un importator grec iaurturi, cu sediul în SUA, a raportat spunând că nu a existat nicio întrerupere a comenzilor de iaurturi.

Piața iaurturilor și-a revenit după criză, în mod timid, chiar daca a fost blocată foarte mult și majoritatea jucătorilor se temeau că Grecia va ieși din zona Euro. Chiar dacă exportatorii greci au trecut printr-o perioadă grea, marii jucători din industria de lactate și-au revenit aproape la nivelul anilor dinaintea crizei.

6. Bibliografie

*** https://www.bis.org/review/r170911a_slides.pdf;

*** https://home.fage;

*** www.journals.elsevierhealth.com/article/S2405…8/pdf;

*** www.mdpi.com/2076-0760/7/1/9/pdf;

***https://www.mfa.gr/missionsabroad/images/stories/missions/slovakia/2017/The%20Greek%20economy%20Recent%20Economic%20Developments%2022.8.2017.pdf;

*** http://www.oecd.org/daf/competition/Greece-Competition-Assessment-2013.pdf;

***https://www.oecd.org/eco/outlook/economic-forecast-summary-greece-oecd-economic-outlook-june-2017.pdf;

http://www.olympusdairy.com/olympus-products/greek-yogurt-plain-/greek-yoghurt-2-fat-29.html;

***spoudai.unipi.gr/index.php/spoudai/…/121-584-1-PB.pdf,