ANALIZA COMPORTAMENTULUI CONTRIBUABILILOR SUB IMPACTUL MODIFICĂRII POLITICI I FISCALE [631512]

UNIVERSITATEA „BABEȘ -BOLYAI” CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI GESTIUNEA AFACERILOR
TEZĂ DE DOCTORAT

– REZUMAT –

ANALIZA COMPORTAMENTULUI
CONTRIBUABILILOR SUB IMPACTUL
MODIFICĂRII POLITICII FISCALE

Conducător științific:
Prof.univ.dr. Ioan BĂTRÂNCEA

Doctorand: [anonimizat]
2012

ANALIZA COMPORTAMENTULUI CONTRIBUABILILOR SUB IMPACTUL MODIFICĂRII POLITICI I FISCALE

2
2 CUPRINS REZUMAT

CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT ………………………….. ………………………….. ……………… 3
CUVINTE CHEIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 5
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 5
STRUCTURA TEZEI DE D OCTORAT ………………………….. ………………………….. …………….. 8
SINTEZA CAPITOLULUI 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 8
SINTEZA CAPITOLULUI 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 10
SINTEZA CAPITOLULUI 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 17
SINTEZA CAPITOLULUI 4 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 19
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 32
DISEMINAREA REZULTAT ELOR CERCETĂRII ………………………….. ……………………… 38
BIBLIOGRAFIE SELECTI VĂ ………………………….. ………………………….. ………………… ……. 40

ANALIZA COMPORTAMENTULUI CONTRIBUABILILOR SUB IMPACTUL MODIFICĂRII POLITICI I FISCALE

3
3 CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT
LISTĂ TABELE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….5
LISTĂ FIGURI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……7
LISTĂ ABREVIERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 9
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 10
1 FISCALITATE, POLITIC Ă FISCALĂ, AUTORITĂȚ I FISCALE ………………………….. …… …15
1.1 FISCALITATE – DEFINIRE, CONCEPTE, TAXONOMIE ………………………….. ………………………….. . 15
1.1.1 SCURT ISTORIC AL FISCALITĂȚII ………………………….. ………………………….. ………………………….. 15
1.1.2 TIPOLOGIA PRELEVĂRILOR FISCALE ………………………….. ………………………….. ……………………. 17
1.2 POLITICA FISCALĂ – DEFINIRE, CONCEPTE, OBIECTIVE, PRINCIPII, TAXONOMII …………… ..24
1.2.1 POLITICA FISCALĂ – ASPECTE GENERALE ………………………….. ………………………….. ……………. 24
1.2.2 LOCUL ȘI ROLUL POLITICII FISCALE ÎN CADRUL POLITICILOR MACROECONOMICE ……… 35
1.2.3 ASPECTE ALE POLITICII FISCALE ÎN ROMÂNIA ………………………….. ………………………….. ……… 41
1.3 AUTORITĂȚILE FISCALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 45
2 COMPORTAMENTUL CONTR IBUABILILOR: CLASIFI CARE, FACTORI DE
INFLUENȚĂ ȘI MODELE DE ANALIZĂ ………………………….. ………………………….. …………………… 48
2.1 COMPORTAMENTUL FISCAL AL CONTRIBUABILILOR – MĂSURĂ DE RAPORTARE LA
POLITICA FISCALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 48
2.2 FACTORI DE INFLUENȚĂ AI COMPORTAMENTULUI FISCAL ………………………….. ……………….. 56
2.2.1 FACTORI ECONOMICI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 56
2.2.2 FACTORI POLITICO -LEGISLATIVI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 59
2.2.3 FACTORI SOCIO -PSIHOLOGICI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 65
2.2.4 MORALITATEA FISCALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 68
2.2.5 FACTORI NEUROLOGICI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 73
2.3 MODELE ALE COMPORTAMENTULUI CONTRIBUABILILOR ………………………….. ………………… 79
2.3.1 MODELE ECONOMICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 79
2.3.2 MODELE BEHAVIORISTE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 89
3 PARTICULARITĂȚI ALE SISTEMELOR FISCALE, POLITICII FISCALE ȘI
RELAȚIEI CONTRIBUABI LI – AUTORITĂȚI FISCALE L A NIVEL GLOBAL …………… …… 101
4 STUDII EMPIRICE PRIV IND COMPORTAMENTUL C ONTRIBUABILILOR SUB
IMPACTUL MODIFICĂRII POLITICII FISCALE ………………………….. ………………………….. ……. 205
4.1 STUDIU PRIVIND PERCEPȚI A CONTRIBUABILILOR ASUPRA EFICIENȚEI POLITICII
FISCALE ÎN ROMÂNIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 206
4.1.1 EFICIENȚA POLITICII FISCALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 206
4.1.2 METODOLOGIE UTILIZATĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 207
4.1.3 REZULTATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 208
4.1.4 CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 220
4.2 ARE PERCEPȚIA PRIVIND EFICIENȚA POLITICII FISCALE VREUN IMPACT ASUPRA
CONFORMĂRII FISCALE? REZULTATE ALE UNUI JOC FISCAL EXPERIMENTAL ………………………… 222
4.2.1 METODOLOGIE UTILIZATĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 222
4.2.2 REZULTATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 225
4.2.3 CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 232
4.4 INSPECTORI EFICIENȚI SAU INEFICIENȚI? CONFORMAREA FISCALĂ PRIN PRISMA
PUTERII AUTORITĂȚILOR FISCALE ȘI A ÎNCREDERII ÎN AUTORITĂȚI: STUDIU PRIVIND
PERSOANELE FIZICE AUTORIZATE DIN ROMÂNIA ………………………….. ………………………….. …………… 254
4.4.1 METODOLOGIE UTILIZATĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 254
4.4.2 REZULTATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 255

ANALIZA COMPORTAMENTULUI CONTRIBUABILILOR SUB IMPACTUL MODIFICĂRII POLITICI I FISCALE

4
4 4.4.3 CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 259
5 CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 261
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 269
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 292

CUVINTE CHEIE

contribuabil , politică fiscală, eficiență, principii de impunere, obligații fiscale, conformare
fiscală, conformare voluntară, conformare silită, neconformare fiscală, evaziune fiscală licită,
fraudă fiscală , modele de comportament, modelul „pantei alunec oase”, încredere în autorități,
puterea autorităților , sisteme fiscale, moralitate, neuroeconomie, studiu empiric intercultural ,
joc fiscal experimental, analiză de covarianță, analiză de mediere.

INTRODUCERE

Fiind de -a lungul timpului investigat, abordat și analizat din perspectivă pur rațională, lipsită
de orice emoție ori sentiment, domeniul financiar dobândește tot mai mult în literatura de
specialitate un caracter interdisciplinar, prin „parteneriate” pe c are le încheie cu domeniul
psihologic, sociologic, politic, juridic, medical. Rezultatele acestor studii financiare
interdisciplinare sunt pe cât de spectaculoase, pe atât de ofertante. Un astfel de rezultat este
comportamentul fiscal care, îmbinând abordă ri de ordin economic, financiar, psihologic sau
chiar neurologic, își trasează propriile granițe și își cere justificat dreptul de a nu mai fi
considerat un domeniu de frontieră ci mai curând unul de sine stătător, așezat pe un teritoriu
științific propriu , definit prin noi concepte, elaborări teoretice și validări empirice.

Motivația alegerii temei de cercetare

Alegerea temei este motivată de importanța crescândă a subiectului conformării fiscale, cu
precădere în momente în care guvernele confruntate cu reduceri bugetare masive trebuie să
gestioneze fondurile publice limitate colectate prin intermediul sistemului fiscal. Pornind de la
aceste realități, autoritățile guvernamentale sunt nevoite să identifice modalități de asigurare a
bunurilor publice și bunăstării cetățenilor prin creșterea nivelelor de conformare fiscală.
Pentru îndeplinirea acestui deziderat, est e necesar ca autoritățile să ia în considerare varietatea

ANALIZA COMPORTAMENTULUI CONTRIBUABILILOR SUB IMPACTUL MODIFICĂRII POLITICI I FISCALE

5
5 factorilor care influențează conformarea fiscală și modul în care contribuabilii răspund la
modificările politicii fiscale.

Stadiul actual al cunoașterii în domeniu

Aspectele teoretice și practic e referitoare la conceptele de fiscalitate, politică fiscală,
principalele categorii de obligații fiscale, principiile și obiectivele politic ii fiscale, rolul
autorităților fiscale sunt ilustrate în lucrarea de față prin intermediul unor autori din literatura
de specialitate internațională precum Adams (1994), Allais (1989), Alesina și Perotti (1996),
Arnone, Laurens, Segalotto și Sommer (2007), Dwivedi (2010), Easterly și Rebelo (1993),
Hillman (2 003), James (1998), Kopits și Symansky (1998), Morris și Lonsdale (2004),
Musgrave și Musgrave (1973), Samuelson și Nordhaus (2001), Shaw (1971), Smith (1875),
Smithies (1949), Torgler (2007), Whitehead (1997). Aceste aspecte sunt abordate și în
literatura de specialitate din România, în scrierile unor autori precum Bătrâncea (2009),
Corduneanu (1998), Florescu, Coman și Bălașa (2005), Inceu (2005), Manolescu (1997),
Mara (2010), Moraru, Nedel escu, Stănescu și Preda (2007), Mutașcu (2006), Tulai (2003) sau
Zaharia (2002).

Tipologia comportamentului fiscal al contribuabililor este prezentată prin prisma elaborate lor
unor autori precum Elffers, Weigel și Hessing (1987), Franzoni (2000), Kirchler (2007),
Kirchler, Hoelzl și Wahl (2008), James și Alley (2002), Sandmo (2003), Torgler și
Schaltegger (2005), Webley (2004). Prezentarea factorilor care modelează comportamentul
fiscal al contribuabililor se realizează de asemenea din perspectivă multiplă, în funcție de
natura factorilor:
 econom ică: Allingham și Sandmo (1972), Alm, Sanchez și de Juan (1995), Becker (1968),
Clotfelter (1983), Fjeldstad & Semboja (2001), Gordon (1989), Guala și Mittone (2005),
Lin și Yang (2001), Park și Hyun (2003), Pommerehne și Weck -Hannemann (1992),
Srinivasan (1973), Yitzhaki (1974);
 politico -legislativă : Bird și Oldman (1990), Blumenthal și Christian (2004), Clark (2006),
Cooper (1993), Cussons (2007), James (1998, 2008), Lehmann (1995), Lewis (1992),
Owens și Hamilton (2004), Schmölders (1960), Song și Yarbro ugh (1978), Spicer și
Lundstedt (1976);

ANALIZA COMPORTAMENTULUI CONTRIBUABILILOR SUB IMPACTUL MODIFICĂRII POLITICI I FISCALE

6
6  socio -psihologică : Azjen (1993), Braithwaite (2003), Eagly și Chaiken (1993), Kirchler
(2007), Lewis (1978), Orviska și Hudson (2002), Porcano (1988), Porschke și Witte
(2002), Schmölders (1960);
 morală : Alm (2011), Alm și Torgler (2006), Barone și Mocetti (2011), Braithwaite și
Ahmed (2005), Dell’Anno (2009), Feld și Frey (2002), Feld și Tyran (2002), Torgler
(2005), Torgler și Murphy (2004), Torgler și Schneider (2007, 2009), Torgler și Werner
(2005);
 neurologică : Bechara și Damasio (2005), Camerer, Loewenstein și Prelec (2004, 2005),
Chorvat (2007), Coricelli, Dolan și Sirigu (2007), Damasio (1994), Glimcher et al. (2009),
Krajbich et al. (2009), Park și Zak (2007), Schultz (2008), Zak (2012), Zak, Kurzban și
Matzne r (2004).

În ceea ce privește modelele de comportament fiscal (economice, behavioriste), acestea sunt
prezentate potrivit opiniilor exprimate de Allingham și Sandmo (1972), Alm și Torgler
(2011), Becker (1968), Braithwaite (2003), Choudhury (2008), Cowell (1981), Engel și Hines
(1994), Kirchler (2007), Kirchler, Hoelzl și Wahl (2008), Morris și Lonsdale (2004), Pencavel
(1979), Popescu (2002), Sandmo (1981), Slemrod (1992), Srinivasan (1973), Yaniv (2009)
sau Yitzhaki (1974).

Mulțumiri

Cercetarea a fost susținută de:
Investește în oameni !
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1. Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii economice și
dezvoltării societății bazate pe cunoaștere
Domeniul major de intervenție 1.5. Programe doctorale și postdoctorale în sprijinul
cercetării
Contract nr: POSDRU/88/1.5/S/60185: „STUDII DO CTORALE INOVATIVE ÎN TR-O
SOCIETATE BAZATĂ PE CUNOAȘTERE ”; Universitatea Babeș -Bolyai, Cluj -Napoca,
România.

ANALIZA COMPORTAMENTULUI CONTRIBUABILILOR SUB IMPACTUL MODIFICĂRII POLITICI I FISCALE

7
7 STRUCTURA TEZEI DE DOCTORAT

Teza de doctorat cu titlul „ Analiza comportamentului contribuabililor sub impactul
modificării politicii fiscale ” este structurată în 5 capitole, urmărind printr -un demers logic
analizarea relației dintre comportamentul contribuabililor și autoritățile fiscale precum și
raportarea acestei relații la modificarea politicii fiscale.

SINTEZA CAPITOLULUI 1
FISCALITATE, POLITICĂ FISCALĂ, AUTORITĂȚI FISCALE

Motto : „Viziunea guvernului asupra economiei ar putea fi sintetizată în câteva fraze scurte:
Dacă funcționează, taxeaz -o. Dacă va continua să funcționeze, reglementeaz -o. Iar dacă nu
mai funcționează, subvenționeaz -o”.
(Ronald Reagan , președinte SUA )

Fiscalitatea este un subiect care aproape neîncetat stârnește controverse, exuberanță și patimi,
care adesea dezbină adepți ai acelorași ideologii politice și care, uneori, apropie partizani ai
doctrinelor economice diametral opuse. Cu toate acestea, socie tatea modernă nu poate
supraviețui în lipsa obligațiilor fiscale și mai ales a onorării lor, căci, după cum afirma
Franklin D. Roosevelt, „impozitele sunt, până la urmă, obligații pe care le plătim pentru
privilegiile de care beneficiem ca membrii ai unei societăți organizate”.

Principalele categorii de obligații fiscale sunt impozitul , taxa și contribuția . Deosebirea dintre
taxă și impozit rezidă în faptul că, în cazul taxei, există o contraprestație imediată din partea
reprezentanților statului, pe când achitarea impozitului nu este urmată de un beneficiu
imediat. Deosebirea dintre contribuție și impozit constă în faptul că destinația contribuției este
stabilită încă înainte de colectarea ei, în vreme ce destinația impozitului nu se cunoaște de la
începu t, acesta fiind repartizat după procesul de colectare.

Dintre toate obligațiile fiscale, impozitul în bani reprezintă cel mai vechi element de finanțe.
Piatra de la Rosetta (faimosul artefact arheologic) ilustrează prin intermediul pictogramelor
primele i nformații despre sistemul fiscal al Egiptului Antic și natura relației dintre
contribuabili și autoritățile fiscale egiptene. Pe lângă obiectivul fundamental de mobilizare a

ANALIZA COMPORTAMENTULUI CONTRIBUABILILOR SUB IMPACTUL MODIFICĂRII POLITICI I FISCALE

8
8 resurselor financiare la bugetul de stat în vederea finanțării cheltuielilor publi ce, impozitul
exercită influență asupra cererii de bunuri și servicii. Mai exact, acesta are rol de pârghie
economică în stimularea sau descurajarea consumului unor anumite categorii de bunuri și
servicii.

În funcție de criteriile luate în considerare, i mpozitele pot fi: directe/indirecte; reale
(obiective)/personale (subiective); taxe generale de consumație/taxe speciale de consumație;
pe venit/avere/consum; centrale/locale. În ceea ce privește modalitățile de prelevare, există
cote de impunere în sumă fixă și procentuale . A doua categorie cuprinde cote proporționale ,
progresive și regresive .

Politica fiscală este instrumentul prin care se colectează resurse la bugetul statului și se
ajustează nivelul cheltuielilor în vederea monitorizării și influențării economiei naționale.
Obiectivele generale ale politicii fiscale sunt: alimentarea bugetului cu resurse financiare
necesare îndeplinirii funcțiilor statului; stabilizarea economiei; reglarea economiei și
redresarea creșterii economice.

Ca par te integrantă a sistemului fiscal, autoritățile fiscale monitorizează activitatea economică
a persoanelor fizice și juridice, iar obiectivul lor primordial este colectarea cu maximă
eficiență (costuri cât mai scăzute) a obligațiilor fiscale. Dezideratul po ate fi obținut prin
crearea unui mediu de cooperare în care toate persoanele fizice și juridice aflate sub incidența
legii să își onoreze obligațiile fiscale .

ANALIZA COMPORTAMENTULUI CONTRIBUABILILOR SUB IMPACTUL MODIFICĂRII POLITICI I FISCALE

9
9 SINTEZA CAPITOLULUI 2
COMPORTAMENTUL CONTRIBUABILILOR: CLASIFICARE, FACTORI DE
INFLUENȚĂ ȘI MODELE DE ANALIZĂ

Motto: „Îmi place să plătesc impozite. Cu ele îmi cumpăr nivelul de civilizație ”.
(Oliver Wendell Holmes Jr. , jurist la Curtea Supremă SUA)

În peisajul extrem de complex și de cele mai multe ori prea rafinat pentru a fi înțeles al
sistemului fiscal , partenerul nemijlocit al autorităților fiscale este sau ar trebui să fie
contribuabilul. Care sunt categoriile de contribuabili în contextul economiei actuale? Care
sunt motivele pentru care modelele economice clasice eșuează în anticiparea
comportamentului fiscal și în înțelegerea necesității de a integra în cadrul lor factori
economici și socio -psihologici? Care sunt rațiunile pe baza cărora guvernele și autoritățile
fiscale ar trebui să ia în considerare factorii de influență ai comportamentului fiscal și aceste
modele în cadrul procesului de elaborare a politicilor fiscale? Acestea sunt întrebări la care
Capitolul 2 își propune să ofere răspuns.

Comportamentul fiscal al contribuabililor – Măsură de raportare fiscală
Contribuabilul este componen ta sistemului fiscal asupra căre ia se răsfrânge politica fiscală
implementată ș i modificările acesteia. Fie el persoană fizică sau juridică, contribuabilul este
obligat prin lege să transfere la bugetul statului o parte din valoarea pe care o creează în urma
prestării unei activități. Deși de obicei există foarte multe elemente similare în ceea ce
privește înțelege rea noțiunii de „contribuabil”, la nivel mondial fiecare autoritate fiscală
stabilește criteriile potrivit cărora un cetățean se încadrează în categoria contribuabililor și, în
consecință, trebuie să își achite obligațiile faț ă de stat.

Atunci când un co ntribuabil se raportează la nivelul obligațiilor fiscale stabilite prin
intermediul politicii fiscale, pot rezulta două tipuri de comportament fiscal: conformare și
neconformare fiscală . Potrivit lui Franzoni (2000: 55), contribuabilii trebuie să îndeplinească
simultan patru condiții pentru a se conforma legislației fiscale în vigoare: 1) raportarea în
totalitate a bazei de impunere; 2) determinarea corectă a obligațiilor fiscale; 3) depunerea la
timp a declarațiilor fisca le; 4) plata la timp a sumelor datorate. Orice derogare de la aceste
condiții rezultă într -un comportament de neconformare fiscală.

ANALIZA COMPORTAMENTULUI CONTRIBUABILILOR SUB IMPACTUL MODIFICĂRII POLITICI I FISCALE

10
10
În ceea ce privește comportamentul de conformare, potrivit autorilor Kirchler, Hoelzl și Wahl
(2008), calitatea acesteia diferă atunci când se iau în considerare încrederea în autoritățile
statului și puterea autorităților . Pe de -o parte, încrederea este un predictor pentru
conformarea voluntară („voluntary compliance”), care este obținută fără constrângere, pe
baza disponibi lității contribuabililor de a acționa în interesul celorlalți și de a -și face datoria
de cetățeni ca răspuns la credibilitatea autorităților. Pe de altă parte, puterea este un predictor
pentru conformarea impusă sau silită („enforced compliance”) care este obținută prin
intermediul strategiilor de constrângere (control fiscal, amenzi) utilizate de autoritățile fiscale
pe fondul aversiunii contribuabililor față de risc și amenzi. Potrivit literaturii de specialitate,
comportamentul de conformare se referă at ât la respectarea literei, cât și a spiritului legii
(James & Alley, 2002).

În aceeași ordine de idei, neconformarea fiscală cuprinde două tipuri de comportament:
evaziunea fiscală licită și frauda fiscală . Deși ambele tipuri generează același rezultat, i.e.,
neplata obligațiilor fiscale, între ele există diferențe din punct de vedere legal1 în majoritatea
țărilor . Evaziunea fiscală licită presupune utilizarea breșelor legislative în vederea diminuării
obligațiilor fiscale, în consecință este legală dator ită faptului că respectă litera legii (James &
Alley, 200 2; Webley, 2004). Frauda fiscală înglobează acte de încălcare deliberată a
legislației în vigoare cu scopul reducerii obligațiilor fiscale (Elffers et al. , 1987). Aceasta
implică acte de omisiune (e. g., neraportarea anumitor venituri) sau comisiune (e.g., raportarea
ilegală a unor cheltuieli personale drept cheltuieli de afaceri) și atrage după sine urmărirea în
instanță și amenzile (Kirchler, 2007: 22), deoarece încalcă atât litera cât și spiritul le gii.

Factori de influență ai comportamentului contribuabililor
Determinanții care influențează comportamentul contribuabililor sunt de natură :
 economică : probabilitatea de control fiscal , amenzile, cotele de impunere, venitul;
 politico -legislativă : com plexitatea legislației fiscale, instabilitatea reglementărilor
legislative, r eglementarea excesivă ;

1 Cu toate că legislați a română în vigoare (Legea nr. 2 41/2005) nu face distincție între evaziunea fiscală licită și
frauda fis cală, pentru a respecta acurateț ea datelor referitoare la sistemele fiscale din alte state, în continuare
sintagma „evaziune fiscală licită” va traduce si ntagma anglo -saxonă „ tax avoidance”, iar sinta gma „fraudă
fiscală” pe cea de „ tax evasion”.

ANALIZA COMPORTAMENTULUI CONTRIBUABILILOR SUB IMPACTUL MODIFICĂRII POLITICI I FISCALE

11
11  socio -psihologică : atitudinile, normele, percepțiile, posturile motivaționale, încrederea
în autoritățile fiscale, puterea autorităților fiscale;
 morală : motivația intrinsecă de a plăti obligațiile fiscale;
 neurologică : stări fizice corespunzătoare emoțiilor, hormoni precum oxitocina,
serotonina.

Modele ale comportamentului contribuabililor
Analiza oricărui tip de comportament economic nu poate debuta făr ă a lua în calcul modelul
teoretic al lui homo oeconomicus , prototipul agentului economic rațional lansat în 1759 de
către Adam Smith în lucrarea Theory of Moral Sentiments .

Modelele de comportament fiscal abordate în teza de doctorat sunt cele economice și
behavioriste . Modelele economice au ca punct de pornire modelul clasic de fraudă fiscală
privind venitul propus de Allingham și Sandmo (1972), care atribuie contribuabililor ipoteza
raționalității perfecte și stipulează faptul că, în vederea c reșterii nivelului conformării fiscale,
sancțiunea trebuie aplicată la venitul nedeclarat. Neajunsurile modelului clasic sunt
soluționate odată cu recomandarea lui Yitzhaki (1974) de aplicare a sancțiunii la impozitul
neplătit. Intervenția lui Yitzhaki gen erează însă predicții neașteptate (i.e., nivelul conformării
crește odată cu creșterea cotei de impunere) aflate în contradicție cu rezultatele empirice ori
cu realitatea economică.

Dezvoltate în urma unor ample cercetări empirice și construite pe baza determinanților politici
și socio -psihologici ai comportamentului fiscal (i.e., atitudini, norme, convingeri, sentimente,
caracteristici sociale sau culturale), modelele behavioriste vin să întregească portretul
contrib uabilului perceput până la apariția lor exclusiv prin prisma raționalității perfecte. Cele
mai cunoscute sunt modelul „pantei alunecoase”, modelul Australian Taxation Office și
modelul New Zealand Inland Reve nue.

Modelul „pantei alunecoase” („slippery slope framework”) (Fig. 2.6) propus de Kirchler,
Hoelzl și Wahl (2008) abordează co mportamentul fiscal prin intermediul a două dimensiuni,
încrederea în autorități și puterea autorităților . Încrederea în autorități este definită drept
„opinia generală a indivizilor și grupurilor sociale potrivit căreia autoritățile fiscale sunt
binevoitoare și acționează în beneficiul binelui comun”, iar puterea autorităților drept

ANALIZA COMPORTAMENTULUI CONTRIBUABILILOR SUB IMPACTUL MODIFICĂRII POLITICI I FISCALE

12
12 „percepția contribuabililor privind potențialul age nților fiscali de a detecta frauda fiscală și de
a o sancționa” (Kirchler, Hoelzl & Wahl, 2008: 212). În funcție de aceste dimensiuni ,
calitatea conformării diferă: conformarea voluntară se obține prin creșterea nivelului
încrederii în autorități; conforma rea impusă sau silită se obține prin creșterea nivelului puterii
autorităților.

Figura 2.6 Modelul „pantei alunecoase” („slippery slope framework”)
(Sursa: Kirchler, Hoelzl & Wahl, 2008: 212)

Potrivit modelului, relația dintre contribuabili și autoritățile fiscale poate fi caracterizată de
antagonism sau sinergism . În cazul climatului antagonist , autoritățile fiscale percep
contribuabilii drept indivizi raționali care vizează maximizarea benefi ciilor și care sunt
dispuși să se sustragă de la plata obligațiilor fiscale ori de câte ori există oportunitatea. Prin
urmare, autoritățile fiscale se comportă asemenea unor „polițiști” și tratează contribuabilii
asemenea unor potențiali „infractori”. La r ândul lor, contribuabilii se simt persecutați și
resping acțiunile autorităților fiscale; mai mult, numeroși contribuabili se angrenează în fapte
de fraudă fiscală. Climatul antagonist este caracterizat de lipsa încrederii și este gestionat prin
intermediu l „paradigmei constrângerii” (Alm & Torgler, 2011), cu alte cuvinte se încearcă
eliminarea fraudei fiscale prin controale fiscale frecvente și sancțiuni drastice. În cadrul
climatului bazat pe sinergie predomină respectul reciproc și încrederea, iar autoritățile fiscale
adoptă o atitudine de tip „serviciu -client” față de contribuabili. La rândul lor, contribuabilii

ANALIZA COMPORTAMENTULUI CONTRIBUABILILOR SUB IMPACTUL MODIFICĂRII POLITICI I FISCALE

13
13 sunt mai puțin înclinați spre fraudă fiscală și se conformează voluntar la plata obligați ilor
fiscale.

Necesitatea existenței unei relații de încredere între contribuabili și autoritățile fiscale, prin
urmare crearea unui climat bazat pe sinergie, este susținută de rațiuni cât se poate de practice:
implementarea unui sistem bazat în totalit ate pe constrângerea contribuabililor la plata
obligațiilor fiscale este extrem de costisito are și nu poate avea succes decât dacă „există un
agent fiscal sub patul fiecărui contribuabil” (Torgler & Schaltegger, 2005: 2). În plus, foarte
multe studii au de monstrat limitele sistemelor fiscale bazate pe constrângere (Graetz & Wilde,
1995; Alm, McClelland & Schulze, 1992; Frey & Feld, 2002). Dezavantajele implementării
unor astfel de sistem e sunt dezbătute și de Slemrod (1992: 7) care afirmă: „Din punctul de
vedere al colectării impozitelor, este extrem de costisitor să implementezi un regim de
constrângere astfel încât, din perspectiva analizei cost -beneficiu, neconformarea să pară
neatracti vă pentru mulți cetățeni”. Prin urmare, m etodele de consolidare și încurajare a
devotamentului contribuabililor față de responsabilitățile lor de cetățeni joacă un rol important
în procesul de colectare a obligațiilor fiscale.

Australian Taxation Office Compliance Model (ATO)
Studiile empirice axate pe comportamentul fiscal își ating scopul final atunci când rezultatele
pe care le raportează sunt aplicate în sistemele fiscale ale economiei reale. Astfel s -a întâmplat
în unele state care, după ce au studi at intens natura factorilor de influență a i comportamentului
fiscal, au creat modele comportamentale în vederea creșterii conformării fiscale pe termen
lung. Unul dintre cele mai cunoscute modele, Australian Taxation Office Compliance Model
(ATO), a fost creat la sfârșitul anilor ‘90 pe baza concep tului de „posturi motivaționale”
dezvoltat de Valerie Braithwaite (2003).

Modelul ATO este dovada e xistenței unei sinergii între cercetarea științifică și practica fiscală.
Meritul lui Braithwaite este că teoretizările sale depășesc mediile universitare, angrenându -se
în economia reală . Structura modelului ATO reprezintă rezultatul numeroaselor reforme care
au avut drept scop promovarea unei culturi de conformare voluntară în rândul cetățenilor.
Reformele au debutat de la ideea potrivit căreia strategiile de constrângere, mai exact
utilizarea deplină a forței legii, controalele, sancțiunile pecuniare, urmărirea penală etc., sunt
metode insuficiente în demersul de creștere a veniturilor fiscale.

ANALIZA COMPORTAMENTULUI CONTRIBUABILILOR SUB IMPACTUL MODIFICĂRII POLITICI I FISCALE

14
14 Educație, Evidențe contabile, Servicii
(conveniență, acces, alegere, control) Examinarea afacerii în timp real,
evaluarea evidențelor contabile Control cu/fără
amendă URMĂRIRE PENALĂ
Auto -reglementare
(facilitarea conformării) Auto -reglementare impusă
(asistarea conformării) Reglementare prin comenzi
(discreționară; stopare prin detectare ) Reglementare prin comenzi
(nediscreționară; utilizarea deplină a forței legii)
Angajament (dispus să facă
ceea ce trebuie) Capitulare (încearcă, dar nu
reușește întotdeauna) Rezistență
(nu dorește conformarea ) Dezangajament
(a decis să nu se conformeze)
STRATEGII DE CONSTRÂNGERE STRATEGII DE REGLEMENTARE POSTURI MOTIVAȚIONALE
Figura 2.7 Modelul de conformare fiscală Australian Taxation Office (ATO)
(Sursa : adaptată după Kirchler, 2007: 100)

Din cele cinci posturi motivaționale create de Braithwaite, modelul ATO încorporează doar
patru („angajament”, „capitulare”, „rezistență”, „dezangajare”), cea de -a cincea postură „joc
strategic” fiind parte integrantă a fiecărei posturi lua te în considerare.

După cum se poate observa în figura 2.7, fiscul australian recomandă câte o strategie de
constrângere și o strategie de reglementare pentru fiecare postură motivațională. Pe măsură ce
distanța socială dintre contribuabili și autoritățile fiscale crește, se înăsprește și severitatea
acțiunilor întreprinse împotriva neconformării. Prin urmare, autoritățile fiscale au la dispoziție
o gamă largă de strategii, de la facilitarea și asistarea conformării, aplicabile în cazul
contribuabililor onești, până la utilizarea deplină a forței legii, aplicabile în cazul
fraudatorilor.

Modelul New Zealand Inland Revenue
Urmând exemplul Australiei, autoritățile fiscale din Noua Zeelan dă (Inland Revenue Service)
au dezvoltat la rândul lor un model de conformare fiscală axat pe identificarea tipologiei

ANALIZA COMPORTAMENTULUI CONTRIBUABILILOR SUB IMPACTUL MODIFICĂRII POLITICI I FISCALE

15
15 Nivelul
costurilor de
conformare
SCOP = presiune spre bază ridicat
scăzut ATITUDINI
FAȚĂ DE
CONFORMARE STRATEGII DE
CONFORMARE A decis să nu se
conformeze
Nu dorește să
se conformeze
Dispus să facă
ceea ce trebuie Utilizarea deplină a
forței legii
Stoparea prin
detectare
Asistarea
conformării
Facilitarea
conformării CONTRIBUABILI Business Industrie
Sociologici Psihologici
Economici
Factori de influență ai comportamentului fiscal Încearcă, dar
nu reușește
întotdeauna factorilor de influență în vederea creșterii conformării pe termen lung. Modelul se poate
observa în figura următoare.
Figura 2.8 Modelul de conformare fiscală al New Zealand Inland Revenue
(Sursa : adaptat după Morris și Lonsdale, 2004)

Modelul autorităților neozeelandeze se aseamănă cu modelul ATO și conține un instrument
important denumit BISEP , acronimul pentru următorii determinanți ai conformării fiscale:
 Business : tipul afacerii în care sunt implicați contribuabilii, mărimea și str uctura
afacerii, locația și scopul afacerii;
 Industrie : concurența și factorii sezonieri, marjele de profit, gradul de reglementare,
infrastructura;
 Sociologici : normele grupului din care face parte, vârsta, genul, etnia;
 Economici : inflația, ratele dobân zii, cotele de impunere, politicile guvernamentale;
 Psihologici: opiniile privind echitatea, corectitudinea, încrederea, atitudinile față de
risc.
BISEP a fost creat cu scopul evaluării motivelor care stau în spatele atitudinilor și
comportamentelor cont ribuabililor. Varietatea factorilor generează diferite tipuri de atitudini,
în funcție de situațiile cu care se confruntă contribuabilii (Morris & Lonsdale, 2004). Morris
și Lonsdale susțin că BISEP oferă explicații privind motivele pe baza cărora oamenii se
conformează sau nu, clarifică de ce doar o anumită parte a contribuabililor care nu se
conformează aparține vârfului piramidei și de ce contribuabilii nu adoptă întotdeauna aceeași
atitudine.

ANALIZA COMPORTAMENTULUI CONTRIBUABILILOR SUB IMPACTUL MODIFICĂRII POLITICI I FISCALE

16
16 SINTEZA CAPITOLULUI 3
PARTICULARITĂȚI ALE SISTEMELOR FISCALE, POLITICII FISCALE ȘI
RELAȚIEI CONTRIBUABILI – AUTORITĂȚI FISCALE LA NIVEL GLOBAL

Motto: „Gândește global, acționeazǎ local .”
(René Dubos , microbiolog )

Capitolul 3 tratează diferite aspecte referitoare la sistemul fiscal și relația contribuabili –
autorități fiscale în diferite țări . Întrucât gruparea acestor state s -a făcut în funcție de cele două
dimensiuni ale modelului „pantei alunecoase”, încrederea în autorități și puterea
autorităților , printre aspectele abordate se numără nivelul credibilității guvernului în rândul
populației, gradul de satisfacție a cetățenilor privind performanțele guvernului, transparența
cheltuielilor publice și a legislației fiscale, probabili tatea de control fiscal, strategiile utilizate
pentru combaterea fraudei fiscale etc.

Țările au fot selectate în așa fel încât să asigure un grad ridicat de diversitate din punct de
vedere economic, politic, cultural, social și religios. Mai exact, au fo st vizate următoarele
aspecte: nivelul dezvoltării economice (dezvoltate/în curs de dezvoltare); nivelul corupției
percepute (foarte corupte/puțin corupte); libertatea economică (libere/captive); sistemul
politic (democrație directă/democrație reprezentati vă/monarhie constituțională/regim
socialist/autonomie administrativă); tipul doctrinei economice (liberală/socială/dirijată),
numărul populației (foarte populate/state puțin populate); poziționarea geostra tegică
(continentală/oceanică); cultura (modernism/ tradiționalism); convingerile religioase
(creștinism/islamism/budism). De exemplu, s -a acoperit spectrul percepțiilor privind corupția
în sectorul public prin includerea atât a unor state foarte corupte (Rusia, Moldova, India,
Maroc) cât și a unor state fo arte puțin corupte (Suedia, Elveția, Australia).

În urma analizei comparative a sistemelor fiscale din țările incluse în eșantion se pot
concluziona următoarele:
 Eficientizarea politicii fiscale se realizează prin: creșterea importanței fiscalității
directe, reducerea birocrației în ceea ce privește plata obligațiilor fiscale (i.e., asigurarea unui
număr redus de plăți anuale la bugetul public efectuate de o entitate economică, așa cum se
întâmplă în state precum Hong Kong, Suedia, Franța; diminuarea numărului de plăți anuale

ANALIZA COMPORTAMENTULUI CONTRIBUABILILOR SUB IMPACTUL MODIFICĂRII POLITICI I FISCALE

17
17 efectuate de o entitate economică prin cumularea obligațiilor fiscale, cum este cazul Coreei de
Sud; introducerea sistemului electronic de pl ată a obligațiilor fiscale, ca în cazul Coreei de
Sud, Maroc ului, României ).
 Cele mai eficiente politici fiscale care generează cele mai mari nivele de conformare
fiscală sunt implementate în state cu: regim democratic (i.e., în special democrație directă);
cetățeni care participă activ la viața politică prin referendumuri; un nivel ridicat al
credibilității guvernului; legislație transparentă și stabilă; cetățeni bine informați în ceea ce
privește fiscalitatea și utilizarea banului public; funcționari publici mai puțin corupți; metode
performante de comb atere a fraudei fiscale ; exemplele cele mai relevante în acest sens sunt
Australia, Aus tria, Elveția, Germania, Suedia ).
 Fiscalizarea muncii generează o presiune fiscală mare în majoritatea țărilor, cu valori
depășind 40% în state precum Brazilia, China , Franța și Italia. În ceea ce privește impozitul pe
profit , cea mai ridicată presiune fiscală se înregistrează în țările din Africa și America. Luând
în considerare alte impozite , contribuabilii din India suportă costul cel mai ridicat al
conformării fisc ale, fiind de asemenea confruntați cu cea mai stufoasă legislație fiscală
primară din lume (9.000 de pagini , potrivit Cussons, 2007) .
 Metodele de combatere și sancționare a fraudei fiscale implementate sunt printre cele
mai diverse, mergând de la survolări cu elicopterul a marilor proprietăți pentru estimarea
valorii (Brazilia), clasicele amenzi și perioade de detenție mai scurte sau mai îndelungate
(majoritatea statelor) , până la pedeapsa capitală (China).
 Potrivit raportului Doing Business 2013 , 4 dintre țările eșantionate, și anume Hong
Kong, SUA, Coreea de Sud și Australia, se regăsesc între primele 10 economii ale căror
reglementări sprijină cu precădere mediul de afaceri.

SINTEZA CAPITOLULUI 4
STUDII EMPIRICE PRIVIND COMPORTAMENTUL CONTRIBUABILILOR SUB
IMPACTUL MODIFICĂRII POLITICII FISCALE

Motto : „Scopul suprem al cercetării științifice este de a acoperi un număr cât mai mare de
studii empirice prin deducții logice, pornind de la un număr cât mai mic de ipoteze și
axiome.”
(Albert Einstein , fizician )

ANALIZA COMPORTAMENTULUI CONTRIBUABILILOR SUB IMPACTUL MODIFICĂRII POLITICI I FISCALE

18
18 O imagine de ansamblu privind comportamentul contribuabililor poate fi conturată doar prin
monitorizarea acestora atât la nivelul percepțiilor (prin anchete pe bază de chestionar), cât și
la nivelul acțiunilor (prin jocuri experimental e). Ca parte aplicativă a lucrării, capitolul 4 este
o colecție de studii empirice menite să evidențieze impactul modificării politicii fiscale asupra
deciziilor de conformare a contribuabililor persoane fizice și juridice.

 STUDIU PRIVIND PERCEPȚIA CONTRIBUABILILOR ASUPRA
EFICIENȚEI POLITICII FISCALE ÎN ROMÂNIA

Studiul se axează pe analiza unor factori care conturează comportamentul de conformare al
contribuabililor și în cele din urmă eficiența poli ticii fiscale, mai exact percepția
contribuabililor privind eficiența politicii fiscale și încrederea lor în această eficiență. Metoda
utilizată pentru colectarea datelor a fost ancheta pe bază de chestionar. Persoanele chestionate
au fost 210 contribuabili români, bărbați și femei, atât pr oprietari de aface ri, cât și angajați,
studenți la facultăți cu profil economi c din cadrul Universității Babeș -Bolyai. Subiecții au fost
aleși din rândul studenților cu vârste cuprinse între 18 și 49 de ani, deoarece aceștia aparțin
categoriei de contribua bili cu cea mai mare pondere în populația activă din România.

Chestionarul a cuprins întrebări cu răspuns liber și a fost structurat în următoarele patru
secțiuni:
1) Întrebări demografice de bază (i.e., vârstă, gen, profesie );
2) Opinia respondentului cu privire la eficiența politicii fiscale;
3) Nivelul de încredere a subiectului în eficiența politicii fiscale;
4) Disponibilitatea subiectului de a se conforma la sistemul fiscal.

Rezultate
Rezultatele evidențiază faptul că eficiența politicii fiscale este asociată în mentalul
contribuab ililor din România în principal cu investițiile în sectorul public (63%) și bunăstarea
populației (21%), iar problematici precum transparența, responsabilitatea (8%) , echitatea (6%)
sau reducerea birocrației (2%) rămân î n subsidiar (Fig. 4.1).

ANALIZA COMPORTAMENTULUI CONTRIBUABILILOR SUB IMPACTUL MODIFICĂRII POLITICI I FISCALE

19
19

Figura 4.1 Piramida percepțiilor contribuabililor privind eficiența politicii fiscale
(Sursa : date proprii)

Procentul ridicat al celor care asociazǎ eficiența politicii fiscale cu bunurile publice furnizate
este o dovadǎ a faptului cǎ respondenții (av ând pregǎtire economicǎ) au o p ercepție clarǎ
asupra rolului pe care fiscalitatea trebuie sǎ îl aibǎ în orice societate. Pornind de l a acest
rezultat, se poate concluziona cǎ replicarea studiului în oricare alt stat al Uniunii Europene ar
genera rezultate similare cu privire la eficiența politicii fiscale.

Percepția subiecților este un factor psihologic major care influențează comportamentul de
conformare, dar nu este nici pe departe singurul. În acest sens, s -a evalua t încrederea
contribuabililor în eficiența politicii fiscale. Un aspect interesant derivat din analiză este acela
că, în ciuda nivelului mediu scăzut al încrederii în eficiența politicii fiscale (22,2%) , care ar
declanșa în mod normal un nivel scăzut de co nformare, respondenții au declarat că ar plăti în
medie 74 % din valoarea obligațiilor fiscale. Intențiile de conformare sunt în concordanțǎ cu
nivelul de conformare fiscalǎ din România care atinge valoarea de 75%.

Analizând modelele comportamentale ale subiecților bărbați și femei se poate afirma faptul că
procentul bărbaților înclinați spre comiterea evaziunii fiscale licite și fraudei fiscale este mult
mai mare decât cel al femeilor. Rezultatul este în conformitat e cu literatura de specialitate
2%
Mai puțină
birocrație &
corupție
6%
Corectitudine, echitate
8%
Transparen ță, Responsabilitate,
Expertiză
21%
Bunăstarea popula ției
63%
Investiții în sectorul public
(Educație, Sănătate, Cultură, T urism, Agricultur ă,
Infrastructur ă, Protecție socială )

ANALIZA COMPORTAMENTULUI CONTRIBUABILILOR SUB IMPACTUL MODIFICĂRII POLITICI I FISCALE

20
20
27%
23% 45% 5% Conformare
voluntară
Conformare
silită
Evaziune
fiscală licită
Fraudă fiscală potrivit căreia bărbații sunt mai puțin aversivi față de risc decât femeile (Bohnet et al., 2005),
iar femeile respectă normele mai mult decât bărbații (Eagly & Carli, 1981). Motivul principal
pentru neconformarea bărbaților este lipsa de corectitudine a sistemului fiscal (40%), în timp
ce pentru femei motivul principal este nivelul ridicat al obligațiilor fiscale (80%).

Figura 4.7 Șabloanele comportamentale ale Figura 4.8 Șabloanele comportamentale ale
subiecților femei subiecților bărbați

 STUDIU EXPERIMENTAL PRIVIND IMPACTUL EFICIENȚEI POLITICII
FISCALE ASUPRA COMPORTAMENTULUI DE CONFORMARE

Studiul vizează : determinarea măsurii în care percepția privind eficiența politicii fiscale are
impact asupra comportamentului fiscal; evaluarea măsurii în care atitudinile privind
conformarea fiscală mediază comportamentul real evidențiat în cadrul unui joc fiscal
experimental.

Eșantionul a fost format din 60 de studenți ai Universității Babeș -Bolyai (61,7% femei, vârsta
participanților 19 -23 ani, M = 21,2, SD = 1,01, MD = 21); 71,7% proveneau din mediul urban,
40% aveau experiență în câmpul muncii (41,67% în sectorul comerț, 37, 5% în servicii,
20,83% în agricultură). Subiecții au fost recrutați voluntar, fiind selectați dintr -o bază de date
realizată de autori în urma unor studii precedente.

Colectarea datelor a presupun implementarea următoarei proceduri:
23%
16% 53% 8% Conformare
voluntară
Conformare
silită
Evaziune
fiscală licită
Fraudă fiscală

ANALIZA COMPORTAMENTULUI CONTRIBUABILILOR SUB IMPACTUL MODIFICĂRII POLITICI I FISCALE

21
21 1) Chestionarul de evaluare a atitudinilor de conformare fiscală
Subiecții au completat u n chestionar în format tipărit, structurat în două părți: 20 de itemi
privind conformarea voluntară (5 itemi), conformarea silită (5 itemi), evaziunea fiscală licită
(5 itemi) și frauda fiscală (5 itemi); date socio -demografice . Fiecare item a avut o scală de
răspuns între 1 = acord total/probabilitate ridicată și 7 = dezacord total/probabilitate scăzută.
Variabilele socio -demografice colectate au fost: vârsta, genul, experiența profesion ală și
domeniul de activitate. Toți itemii au fost adaptați din chestionarul privind conformarea
fiscală TAX -I (Kirchler & Wahl, 2010).

2) Sarcina de lucru
După completarea chestionarului, subiecții au fost rugați să îndeplinească o sarcină de lucru
constân d în numărarea cifrei 1 într -un timp de două minute, de pe o foaie de hârtie conținând
129 de cifre 1 și 135 de cifre 0 (vezi Holt & Laury, 2002). Scopul acestei sarcini de lucru a
fost oferirea posibilității ca participanții să câștige un venit pe care ul terior îl vor utiliza în
cadrul jocului fiscal experimental. În plus, s -a urmǎrit implicarea subiecților într -o situație
reală în care să „lucreze” pentru venitul obținut și care sǎ permitǎ analiza impozitelor aferente
venitului câștigat. Venitul a depins de numărul cifrelor 1 determinate corect.

3) Jocul fiscal experimental
Participanții au fost informați că vor avea de înregistrat într -o declarație fiscală venitul
câștigat la finalul sarcinii de lucru, de calculat și de plătit un impozit pe venit în valoare de
16%, conform cotei de impozit pe venit reglementată în România. După instrucțiunile
generale, participanții au primit un scenariu conținând informații despre eficiența politicii
fiscale a guvernului. Astfel, jumătate dintr e participanți au primit scenariul care indica faptul
că politica fiscală a guvernului de cheltuire a banului public s -a modificat dintr -una ineficientǎ
într-una eficientă, jumă tate au primit varianta opusă acestui scenariu.

4) Chestionarul post-experimental privind motivațiile comportamentului fiscal
La finalul jocului fiscal, participanții au completat un chestionar conținând deopotrivă
întrebări cu răspuns închis și deschis. Prin acest chestionar s -a urmărit surprinderea motivelor
care i-au făcut pe participanți să (nu) declare întregul venit și să (nu) achite integral obligațiile
fiscale.

ANALIZA COMPORTAMENTULUI CONTRIBUABILILOR SUB IMPACTUL MODIFICĂRII POLITICI I FISCALE

22
22 Rezultate
Pentru cei 20 de itemi incl uși în chestionar a fost aplicată analiza componentelor principale
(PCA) cu rotație ortogonală (varimax). Testul Kaiser -Meyer -Olkin a verificat adecvarea
eșantionului, KMO= 0,90, toate valorile KMO pentru itemii individuali fiind mai mari decât
0,79. Testul de sfericitate Barlett a indicat faptul că toate corelațiile dintre itemi au fost
suficient de mari pentru PCA . În urma unei analize inițiale prin care s -au generat valori
proprii pentru fiecare componentă în baza de date, două componente au depășit valoarea 1 a
criteriului Kaiser (11,76 și 3,75), iar în combinație au explicat 77,54% din varianță. Astfel, au
fost luați în calcul doi factori, și anume conformarea , voluntară, respectiv silită, și
neconformarea , sub forma evaziunii fiscale licite și a fraudei fiscale. Toți itemii au obținut
valori de încărcare factorială mai mari de 0,40.

Analiza regresională a conf irmat faptul că variabila independentă scenariu (i.e., informațiile
oferite participanților privind eficiența/ineficiența politicii fiscale) influențează variabila
dependentă impozitele plătite (i.e., obligațiile fiscale achitate de participanți în timpul jocului
fiscal experimental). Astfel, participanții care au primit varianta eficientă a scenariului s -au
conformat într -o mai mare măsură decât cei care au avut de -a face cu o politică fiscală
ineficientă.

Pentru a determina dacă atitudinile subiecților față de conformare le influențează
comportamentul în cadrul jocului fiscal, în analizele de mediere s -au folosit: scenariul ca
variabilă independentă (IV), impozitele plătite ca variabilă depen dentă (DV) și conformarea ,
respectiv neconformarea ca mediatori. În urma aplicǎrii testului Sobel (Z = 2; SE = 0,19; p =
0,04) , doar variabila conformare mediază semnificativ relația dintre scenariu și impozitele
plătite (Fig. 4.15).

.88** .57**

.54** (.13)
(IV) (DV) Conformarea
Scenariul Impozitele plǎtite

ANALIZA COMPORTAMENTULUI CONTRIBUABILILOR SUB IMPACTUL MODIFICĂRII POLITICI I FISCALE

23
23 Figura 4.15 Coeficienții standardizați de regresie ai relației dintre scenariu și impozitele
plătite mediată de conformare.
Notă : **p <0,01; numerele din paranteze indică respectivii coeficienți standardizați de regresie, atunci când
variabila de mediere conformare este inclusă în analiză.

(Sursa : calcule proprii)

Referitor la motivațiile comportamentului fiscal, r ezultatele se înscr iu pe aceeași linie cu
studii axate pe diferențe comportamentale de gen în care se arată că femeile sunt mai înclinate
să respecte normele sociale și sunt mai aversive față de risc decât bărbații (Croson & Bucha n,
1999; Eckel & Grossman, 2008; Loewenstein et al., 2001).

 STUDIU PRIVIND TESTAREA MODELULUI „PANTEI ALUNECOASE” PE
UN EȘANTION DE PERSOANE FIZICE AUTORIZATE DIN ROMÂNIA

Ultimul studiu validează ipotezele modelului „pantei alunecoase” pe un eșantion de 303
persoane fizice autorizate din România, realizându -se astfel o apropiere și mai mare între
cercetarea din domeniul fiscalității și reprezentanții economiei reale. S-a utilizat aceeași
procedură, același chestionar și același tip de analize ca și în cazul studiului empiric anterior.
Rezultatele confirmă faptul că variabilele încredere și putere influențează pozitiv cele două
tipuri de conformare fiscală (voluntară și silit ă). Respondenții au identificat scenariul în care
încrederea și puterea aveau un nivel scăzut ca fiind cel mai reprezentativ pentru țara în care își
desfășoară activitatea, România . De asemenea, studiul evidențiază faptul că cel mai mare
nivel al intenției de conformare fiscală și cel mai redus nivel al intenției de fraudă fiscală se
înregistrează în medii bazate pe sinergism, deci pe cooperare reciprocă, iar cel mai scăzut
nivel de m oralitate este întâlnit în condițiile unor nivele scăzute ale încrederii și puterii.

Concluziile acestui studiu pot constitui puncte de plecare în înțelegerea de către autoritățile
fiscale din România a rolului pe care încrederea și puterea îl joacă în procesul de conformare
fiscală. Ele pot, mai departe, reprezenta un suport în crearea unor politici fiscale adecvate care
să asigure tranziția de la un climat antagonist, cum este în prezent, la unul bazat pe sinergie .
Aceste politici ar trebui să aibă în vedere creșterea nivelului de încredere a contribuab ililor în
autoritățile fiscale, mărirea transparenței și eficienței cheltuirii banului public, reducerea
birocrației și corupției, promovarea echității și corectitudinii la nivel macro și microeconomic.
În procesul de transformare a climatului de interacțiune dintre contribuabili și autoritățile

ANALIZA COMPORTAMENTULUI CONTRIBUABILILOR SUB IMPACTUL MODIFICĂRII POLITICI I FISCALE

24
24 fiscale, creșterea încrederii ar contribui la o mărire a nivelului de conformare voluntară ce ar
permite guvernelor o mai bună colectare a impozitelor, taxelor și contribuțiilor. Beneficiile
rezultate s -ar traduce în primul rând prin bani mai mulți atrași la bugetul de stat și bani mai
puțini cheltuiți cu urmărirea, identificarea și pedepsirea fraudatorilor.

CONCLUZII
Motto : „Cercetarea nu este finalizată niciodată…după colț pândește o nouă posibilitate de
interviu, o nouă carte de citi t, un nou document de verificat ”.
(Catherine Drinker Bowen , scriitoare)

Teza cu titlul „ Analiza comportamentului contribuabililor sub impactul modificării
politicii fiscale ” este dezvoltată pe două paliere, unul static care privește definirea cadrului
conceptual, terminologiei și principiilor relației dintre contribuabili și autoritățile fiscale, și
unul dinamic ce se referă pe de -o parte la modul de răsfrângere a politicilor fiscale asupra
mediului economic în care contribuabilii își desfășoară activitatea, iar pe de altă parte l a
modul în care contribuabilii răspund prin percepțiile, atitudi nile și acțiunile lor la politicile
fiscale adoptate. Pornind de la această dualitate relațională, în primele două capitole s -a
încercat oglindirea relației statice mai sus amintite prin crearea cadrului conceptual al lucrării,
iar în următoa rele două capitole s -a creionat relația dinamică prin sistemele fiscale și studiile
empirice prezen tate.

Capitolul 1 prezintă in extenso noțiuni precum fiscalitatea, politica fiscală, sistemul fiscal,
autoritățile fiscale, principiile de impunere, prelevările obligatorii sau modalitățile de
impunere. În Capitolul 2 se trasează linii directoare ale pro filului contribuabilului, fie el
persoană fizică sau juridică, trecându -se în revistă factorii de natură economică, factorii
politico -legislativi, socio -psihologici, neurologici, precum și modele de referință ale
comportamentului fiscal atât din spectrul r aționalității economice cât și din sfera celei socio –
psihologice. Prin intermediul Capitolului 3 s-a încercat o prezentare succintă și unitară a
sistemelor fiscale din diferite țări . Pe conside rentul că „diversitatea este cel mai dificil lucru
pe care o so cietate poate să -l tolereze, dar în același timp este cel mai primejdios lucru în
absența căruia acea societate nu poate exista” (William Sloane Coffin Jr.)2, de-a lungul acestui
capitol s -a încercat totodată accentuarea elementelor definitorii ale politic ii fiscale din fiecare

2 http://thinkexist.com/quotes/william_sloane_coffin,_jr./ (Accesat la 11.09.2012).

ANALIZA COMPORTAMENTULUI CONTRIBUABILILOR SUB IMPACTUL MODIFICĂRII POLITICI I FISCALE

25
25 țară analizată. În romanul pedagogic Émile sau Despre E ducație (1762), filosoful francez
Jean-Jacques Rousseau afirma faptul că „regula de aur” a cunoașterii este percepția prin cât
mai multe simțuri. Regula enunțată de Rousseau poate fi implementată și în cazul cercetării
din domeniul fiscalității, deoarece portretul fidel al contribuabililor se conturează în urma
divers ificării metodologiei. Pe acest considerent, partea practică a lucrării (capitolul 4)
cuprinde studii empirice realizate cu subiecți persoane fizice (incluzând persoane fizice
autorizate) și persoane juridice. Atât metodologia de colectare a datelor (i.e., ancheta pe bază
de chestionar, scenariul, experimentul economic) cât și metodologia de analiză (i.e., analiza
covarianței, analiza regresională, analiza de mediere) variază. Studiile creează astfel o punte
de legătură între cercetarea academică și r ealitatea economică în măsura în care subiecții se
confruntă zilnic cu aspecte ale politicii fiscale și transmit experiențele lor prin intermediul
metodelor empirice.

 Limite și direcții de cercetare viitoare

Ca orice demers științific, lucrarea de față prezintă anumite limite . Un prim aspect care ar
putea fi imputat este faptul că marea majoritate a subiecților participanți la studiile empirice
sunt studenți, având o experiență redusă în ceea ce privește conformarea fiscală și
reglementările fiscale. Exi stă câteva explicații pentru acest aspect. În primul rând, folosirea
studenților drept subiecți este o practică universală întâlnită în numeroase centre universitare
naționale și internaționale, iar elemente precum disponibilitatea și costul înclină balanț a în
favoarea utilizării acestei practici. De asemenea, anchetele și experimentele economice
elaborate conform standardelor evaluează procesul decizional individual, iar în plus, faptul că
subiecții studenți utilizează aceleași procese cognitive (i.e., sen zoriale precum senzații,
percepții, reprezentări; superioare precum gândire, memorie, imaginație) ca și subiecții non –
studenți este de necontestat. Mai mult, studii care compară performanțele subiecților studenți
și non -studenți raportează rezultate oarecu m similare (Plott, 1987; Wahl, Kastlunger &
Kirchler, 2010)3. În al doilea rând, luând în considerare pregătirea econo mică a majorității
subiecților, aspecte ale politicii fiscale precum taxonomia obligațiilor fiscale, actorii
sistemului fiscal sau tipologia comportamentului fiscal se încadrează (sau cel puțin ar trebui

3Aceste precizări sunt prezentate în articolul autorilor Alm, Jackson și McKee (1992: 113) Estimating the
Determinants of Taxpayer Compliance with Experimental Data . Chiar și în cazul lucrării de față, compararea
rezultatelor obținute în al treilea și al patrulea studiu experimental evidențiază comportamente similare ale
subiecților studenți și non -studenți (i.e., persoane fizice autorizate).

ANALIZA COMPORTAMENTULUI CONTRIBUABILILOR SUB IMPACTUL MODIFICĂRII POLITICI I FISCALE

26
26 să se încadeze) în sfera de cunoștințe a acestor subiecți. În al treilea rând, deși doar studenții
angajați/angajatori au contact cu impozitele directe, se poate afirma faptul că întregul eșantion
a dobândit o oarecare experiență de conformare prin prisma faptului că toți sunt consumatori,
prin urmare toți plătesc (sau nu) impozite indire cte (în special taxe generale de consumație).

Un al doilea aspect este reprezentativitatea eșantionului. Având în vedere costurile ridicate
pentru asigurarea unui eșantion reprezentativ din punctul de vedere al diviziunii pe grupe de
vârstă, gen, categor ii socio -profesionale, unități administrative etc., eșantioanele utilizate au
fost obținute în măsura posibilităților.4

Un al treilea aspect deseori invocat este faptul că realitatea economică diferă de cea creată
prin intermediul anchetelor pe bază de ch estionar sau jocurilor experimentale. Iar ca o
consecință a acestui fapt, intențiile comportamentale sau comportamentele efective
manifestate în mediul controlat diferă în totalitate de cele din economia reală. În cazul
anchetelor, raționamentul este justi ficat de faptul că acestea utilizează cu precădere tehnica
scenariilor, prin care subiectul este confruntat cu situații ipotetice în care trebuie să dezvăluie
„ce ar face dacă…”5. În cazul jocurilor experimentale, există asemănări între mediul
experimental și mediul economic: anonimatul partenerilor angrenați într -o tranzacție
economică; posibilitatea obținerii câștigurilor materiale; obligativitatea respectării unor reguli.

Abordând problema cercetării, scriitoarea americană Catherine Drinker Bowen afirm a că
aceasta „ nu este finalizată niciodată…după colț pândește o nouă posibilitate de interviu, o
nouă carte de citit, un nou document de verificat”6. Prin urmare, în ceea ce privește direcțiile
viitoare de cercetare , se vizează creșterea reprezentativități i eșantionului pentru o mai bună
fundamentare teoretică a studiilor empirice, precum și abordarea altor modele de
comportament fiscal. La nivel empiric se conturează următoarele obiective:

4 În toate studiile de specialitate, eșantioanele catalogate ca fiind reprezentative sunt obținute apelând la
serviciile companiilor de sondare a pieței. În cazul studiilor bazate pe anchetă, administrarea prin telefon a unui
chestionar cu o durată de 30 de minute poate aduce unei companii de profil un venit de 10.000 de euro.
5 Dacă raționamentul ar fi dus până la capăt, rezultatele tuturor sondajelor de opinie ar trebui puse sub semnul
întrebării de către publicul larg, în ciuda faptului că eșantioanele su nt catalogate ca fiind reprezentative.
Explicația ar fi simplă: deși prezintă intențiile de cumpărare ale consumatorilor privind piața autovehiculelor,
investițiile în cazul unui câștig financiar neașteptat sau opțiunile de vot la următoarele alegeri, conc luziile acestor
sondaje se bazează pe date obținute printr -un condițional optativ (i.e., „ce ați face dacă…”).
6 http://quotes.dictionary.com/subject/biography (Accesat la 12.09.2012).

ANALIZA COMPORTAMENTULUI CONTRIBUABILILOR SUB IMPACTUL MODIFICĂRII POLITICI I FISCALE

27
27  testarea modelului „pantei alunecoase” pe un eșantion de persoane fizice autorizate din
diferite țări ;
 testarea altor modele de comportament fiscal la nivel internațional;
 finalizarea unui studiu empiric constând într -un joc al bunurilor publice privind
eficiența guvernului în administrarea veniturilor fiscale, realizat în Africa de Sud,
Austria, Italia, România, Rusia și Ungaria.

Fondatorul corporației Microsoft Bill Gates afirma: „Cred în inovație, iar modalitatea prin
care se obține inovația este finanț area cercetării prin intermediul căreia se identifică
informațiile esențiale”7. Scopul oricărei cercetări este, în cele din urmă, identificarea
elementului de noutate într -un anumit domeniu sau identificarea soluțiilor prin prezentarea
problemei dintr -o altă perspectivă. Prin aspectele fiscalității evidențiate la nivel național și
internațional, caracterul interdisciplinar al demersului științific, dar și prin studiile empirice
realizate, lucrarea de față reprezintă o încercare de elucidare a impactului pe care modificarea
politicii fiscale îl are asupra comportamentului contribuabililor, realizată în folosul
comunității academice și al mediului de afaceri. Deși măsura în care demersul științific și -a
atins dezideratul poate fi doar estimată, există speranța potrivit căreia informațiile prezentate
vor atrage atenția asupra problematicii incidenței fiscalității asupra contribuabililor și vor
asista autoritățile în vederea implementării unor politici fiscale eficiente care să contribuie la
creșterea nivelului d e conformare.

7 http://www.brainyquote.com/quotes/keywords/research.html (Accesat la 26.08 .2012).

ANALIZA COMPORTAMENTULUI CONTRIBUABILILOR SUB IMPACTUL MODIFICĂRII POLITICI I FISCALE

28
28 DISEMINAREA REZULTATELOR CERCETĂRII

 Articole publicate/acceptate spre publicare în reviste din fluxul științific
internațional principal cu scor relativ de influență
Kogler, Ch., Bătrâncea, L.M., Nichita, R.A. , Belianin, A., Pántya, J., Kirchler, E. (2012).
Trust and Power a s Determinants of Tax Compliance: Testing the Assumptions of the
Slippery Slope Framework in Austria, Hungary, Romania and Russia. Journal of
Economic Psychology , Scor Relativ de Influență : 2,07; Factor de Impact: 1,069 .
(disponibil online din 26.09.2012 ).

 Articole publicate/acceptate spre publicare în reviste din fluxul științific
internațional principal fără scor relativ de influență
Bătrâncea, L.M., Nichita, R.A. , Bătrâncea, I., Kirchler, E., Moscviciov, A. (2012). Good or
bad co ps? Tax compliance by power of authorities and trust in authorities. Technics
Technologies Education Management , Factor de Impact: 0,351 (în curs de publicare).
Bătrâncea, L.M., Nichita, R.A. , Bătrâncea, I., Moldovan, B.A. (2012). Tax compliance
models: from economic to behavioral approaches. Transylvanian Review of
Administrative Sciences , Nr.36 E: 13 -26; Factor de Impact: 0,284.

 Articole publicate/acceptate sp re publicare în reviste indexate în baze de date
internaționale recunoscute
Bătrâncea, L.M., Nichita, R.A. , Bătrâncea, I., Moscviciov, A. (2012). Gender effects on tax
compliance behavior in Romania. International Journal of Business Research , Vol.12, Nr.
3: 129-133.
Bătrâncea, L.M., Nichita, R.A. , Bătrâncea, I., Moscviciov, A. (2011). Study on consumers’
perceptions of fiscal policy efficiency in Romania. Proceedings of the 2nd International
Conference on Finance and Accounting (ICFA’12) : 17-22.
Bătrâncea, L.M., Nichita, R.A. , Bătrâncea, I., Pop, R. (2012). Multifacets of tax evasion in
theory, survey, case studies, and economic experiments. Proceedings of the 1st
International Conference on Finance, Accounting and Auditing (FAA’12) : 378 -383.
Nichita, R.A. , Bătrâncea, L.M. (2012). The implications of tax morale on tax compliance
behavior. Annals of the University of Oradea. Economic Series , TOM XXI, Issue 1: 739 –
744.

ANALIZA COMPORTAMENTULUI CONTRIBUABILILOR SUB IMPACTUL MODIFICĂRII POLITICI I FISCALE

29
29 Bătrâncea, L.M. , Nichita, R.A. (2012). A Neuroeconomic Approach of Tax Behavior. Annals
of the University of Oradea. Economic Series , TOM XXI, Issue 1: 649 -654.
Bătrâncea, L.M., Nichita, R.A. , Bătrâncea, I. (2012). Does perceived government efficiency
in managing tax money drive compliance? Evidence from a tax game. Annals of
„Constantin Brâncuși” University of Târgu -Jiu (disponibil online din octombrie 2012 ).
Bătrâncea, L.M., Nichita, R.A. , Bătrâncea, I. (2012). Tax non -compliance behavior in the
light of tax law complexity and the relationship between authorities and tax payers.
Scientif ic Annals of the “Alexandru Ioan Cuza” University of Iași : 97-106.
Bătrâncea, L.M., Nichita, R.A. , Bătrâncea, I. (2012). Understanding the determinants of tax
compliance behavior as a prerequisite for increasing public levies. Annals of the Ștefan
cel Mar e” University of Suceava, Faculty of Economics and Public Administration,
Vol.12, Issue 1(15): 1 -10.

ANALIZA COMPORTAMENTULUI CONTRIBUABILILOR SUB IMPACTUL MODIFICĂRII POLITICI I FISCALE

30
30 BIBLIOGRAFIE SELECTI VĂ

Articole de specialitate
Allingham, M.G., Sandmo, A. (1972). Income tax evasion: A theoretical analysis. Journal of
Public Economics , 1: 323 -338.
Alm, J . (2011). Measuring, explaining, and controlling tax evasion: Lessons from theory, field
studies, and experiments. International Tax and Public Finance , 19(1): 54 -77.
Alm, J., Jackson, B.R., McKee, M. (1992). Estimating the de terminants of taxpayer
compliance with experimental data. National Tax Journal , 45(1): 107 -114.
Alm, J., McClellan, C . (2012). Tax morale and tax compliance from the firm’s perspective.
KYKLOS , 65(1): 1-17.
Alm, J., Torgler, B. (2006). Culture differences and tax morale in the United States and in
Europe. Journal of Economic Psychology , 27: 224 -246.
Alm, J., Torgler, B . (2011). Do ethics matt er? Tax compliance and morality . Journal of
Business Ethics , 101(4): 635 -651.
Anderhub, V., Giese, S., Güth, W., Hoffmann, A., Otto, T. (2001). Tax evasion with earned
income: An experimental study. Finanz Archiv , 58(2): 188 -206.
Andreoni, J., Erard, B., Feinstein, J. (1998). Tax compliance, Journal of Economic Literature ,
36: 818 -860.
Baron, R.M., Kenny, D.A. (1986). The moderator -mediator variable distinction in social
psychological research: Conceptual, strategic, and statistical considerations. Journal of
Personality and Social Psychology , Vol. 51, Nr. 6: 1173 -1182.
Barone, G., Mocetti, S . (2011). Tax morale and public spending inefficiency. International
Taxation Public Finance , 18: 724 -749.
Bechara, A., Damasio, A. R. (2005). The somatic marker hypothesis: A neu ral theory of
economic decision . Games and Economic Behavior , 52: 336-372.
Becker, G.S. (1968). Crime and punishment: An economic approach. Journal of Political
Economy , 76(2): 169 -217.
Bernheim, B.D . (2008). Neuroeconomics: A sober (but hopeful) appraisal . National Bureau of
Economic Research Working Papers , 13954 : 1-53.

ANALIZA COMPORTAMENTULUI CONTRIBUABILILOR SUB IMPACTUL MODIFICĂRII POLITICI I FISCALE

31
31 Braithwaite, V. (2003). Dancing with tax authorities: Motivational postures and non –
compliant actions. În V. Braithwaite (ed.), Taxing Democracy: Understanding Tax
Avoidance and Evasion (pp. 15 -39). Aldershot: Ashgate.
Cam erer, C.F., Loewenstein, G. , Prelec, D . (2005). Neuroeconomics: How ne uroscience can
inform economics . Journal of Economic Literature , 43: 9-64.
Chan, C.W., Troutman, C.S., O’Bryan (2000). An expanded model of taxpayer compliance:
Empirical evidence from the United States and Hong K ong. Journal of International
Accounting, Auditing and Taxation , 9(2): 83 -103.
Chorvat, T . (2007). Tax compliance and the neuroeconomic s of intertemporal substitution .
National Tax Journal , 60(3) : 577 -588.
Coricelli, G., Dolan, R.J., Sirigu, A . (2007). Brain, emotion and decision making: the
paradigmatic example of regret . TRENDS in Cognitive Sciences , 11(6) : 258 -265.
Croson, R., Buchan, N. (1999). Gender and culture: international experimental evidence from
trust games. American Economic Review Paper and Proceedings , 89: 386 -391.
Cussons, P. (2007). The increasing burden of tax administration and compliance. În Paying
Taxes: The Global Picture , PriceWaterhouseCoopers and the World Bank.
Damasio, A.R. (1996). The somatic marker hypothesis and the possible functions of the
prefrontal cortex. Philosophical Transactions of the Royal Society B , 351 : 1413 -1420 .
Easterly, W., Rebelo, S. (1993). Fiscal policy and economic growth. NBER Working Paper ,
499, National Bureau of Economic Research.
Eckel, C.C., Grossma n, P.J. (1999). Differences in the Economic Decisions of Men and
Women: Experimental Evidence. În C. Plott și V.L. Smith (2008). Handbook of
Experimental Economics Results (pp. 4 -57), Vol. I, New York: Elsevier.
Fehr, E., Rangel, A . (2011). Neuroeconomic foundations of economic choice – Recent
advan ces. Journal of Economic Perspectives , 25(4) : 3-30.
Feld, L.P., Frey, B.S. (2002). Trust breeds trust: how taxpayers and treated. Economics of
Governance , 2: 87-99.
Franzoni, L. (2000). Tax evasion and tax comp liance. În B. Bouckaert și G. De Geest (eds.),
Encyclopedia of Law and Economics , Vol. IV (pp. 51 -94). Cheltenham: Edward Elgar
Publishing.
Gentile, B., Dolan -Pascoe, B., Twenge, J.M., Grabe, S., Wells, B.E., Maitino, A. (2009).
Gender differences in doma in-specific self -esteem: A meta -analysis. Review of General
Psychology , 13(1): 34 -45.

ANALIZA COMPORTAMENTULUI CONTRIBUABILILOR SUB IMPACTUL MODIFICĂRII POLITICI I FISCALE

32
32 Gneezy, U., Niederle, M., Rustichini (2003). Performance in competitive environments:
Gender differences. Quarterly Journal of Economics , 118: 1049 -1074.
Guala, F., Mittone, L. (2005). Experiments in economics: External validity and the robustness
of phenomena. Journal of Economic Methodology : 12(4): 495 -515.
Huang, K. -P., Lee, F. -Y., Lin, T. -M. (2012). Partisanship and institutional trust: A
comparative an alysis of emerging democracies in East Asia. Asia Barometer Working
Paper Series , 58.
James, S., Alley, C. (2002). Tax compliance, self -assessment and tax administration. Journal
of Finance and Management in Public Services , 2(2): 27 -42.
Kahn , I., Yeshurun, Y., Rotshtein, P., Fried, I. , Ben -Bashat , D., Hendler, T. (2002). The role
of the amygdala in signalin g prospective outcome of choice . Neuron , 33: 983 -994.
Kirchler, E., Hoelzl, E., Wahl, I., 2008. Enforced versus voluntary tax compliance: The
‘‘slippery slope” framework. Journal of Economic Psychology , 29(2): 210 –225.
Kircher, E., Maciejovsky, B., Schneider, F. (2003). Everyday representations of tax
avoidan ce, tax evasion, and tax flight: Do legal differences matter? Journal of
Economic Psychology , 24(4): 535 -553.
Kirchler, E., Wahl, I. (2010). Tax compliance inventory TAX -I: Designing an inventory for
surveys of tax compliance. Journal of Economic Psychology , 31(3): 331 -346.
Kopits, G., Symansky, S.A. (1998). Fiscal policy rules. International Monetary Fund.
Kosfeld, M., Heinrichs, M., Zak, P., Fischbacher, U., Fehr, E . (2005). Oxytocin increases trust
in humans . Nature , 435 : 673 -676.
Krajbich, I., Camerer, C., Ledyard, J., Rangel, A . (2009). Using neural measures of economic
value to solve the public goods free -rider problem . Science , 326 : 596 -599.
Loewenstein, G.F., Weber, E.U., Hsee, Ch.K., Welch, N. (2001). Risk as Feelings.
Psychological Bulle tin, 127(2): 267 -286.
Michailova, S., Worm, V. (2003). Personal networking in Russia and China: Blat and guanxi.
European Management Journal , 21(4): 509 -519.
Morris, T., Lonsdale, M. (2004). Translating the compliance model into practical reality. The
IRS Research Bulletin: Proceedings of the 2004 IRS Research Conference : 57-75.
Muehlbacher, S., Kirchler, E., Schwarzenberger, H. (2011). Voluntary versus enforced
compliance: empirical evidence for the “slippery slope” framework. European Journal of
Law and Economics , 32: 89 -97.

ANALIZA COMPORTAMENTULUI CONTRIBUABILILOR SUB IMPACTUL MODIFICĂRII POLITICI I FISCALE

33
33 Park, H.M. (2011). Doing business in South Korea. Hwang Mok Park , Member Lex Mundi,
The World’s.
Park, C. -G., Hyun, J.K. (2003). Examining the determinants of tax compliance by
experimental data: A case of Korea. Journal of Policy Modeling , 25(8): 673 -684.
Park, J.W., Zak, P .J. (2007). Neuroeconomics studies . Analyse & Kritik , 29: 47-59.
Pommerehne, W.W., Weck -Hannemann, H. (1992). Tax rates, tax administration and income
tax evasion in Switzerland. Public Choice , 88(1 -2): 161 -170.
Purdy, J . (2006). The promise (and limits) of neuroeconomics . Alabama Law Review , 58(1) :
1-40.
Sandmo, A. (2003). Three decades of tax evasion: A perspective on the literature’, Paper
presented at the Skatteforum (The Research Forum on Taxation), Rosenda, Norway.
Schmölders, G. (1959). Fiscal psychology: A new branch of public finance. National Tax
Journal , XII (4), 340 -345.
Schnellenbach, J. (2007). Vertical and horizontal reciprocity in a theory of tax payer
compliance. Andrew Young School of Policy Studies Annual Conference on Public
Finance Issues .
Schultz, W . (2008). Introduction. Neuroeconom ics: the promise and the profit . Philosophical
Transactions of the Royal Society B, 363 : 3767 -3769.
Smith, D.V., Huettel, S.A. (2010). Decisi on neuroscience: neuroeconomics . WIREs Cognitive
Science , 1: 854 -871.
Srinivasan, T.N. (1973). Tax evasion: A model. Journal of Public Economics , 2: 339 -346.
Torgler, B., Murphy, K . (2004). Tax morale in Australia: What shapes it and has it changed
over time?. CREMA Worki ng Papers Series 2004 -04, Center for Research in Econ omics,
Management and the Arts .
Torgler, B., Schaltegger, C.A. (2005). Tax morale and fiscal policy. CREMA Working Papers
Series 2005 -30, Center for Research in Economics, Management and Arts (CREMA).
Torgler, B., Werner, J . (2005). Fiscal autonomy and tax morale: Evidence from Germany.
Public Finance and Management , 5: 460 -485.
Wahl, I. , Kastlunger, B., Kirchler, E. (2010). Trust in authorities and power to enforce t ax
compliance: An empirical analysis of the “slippery slope f ramework” . Law & Policy ,
32(4) : 383-406.
Wang, Z. (2010). Citizens’ satisfaction with government performance in six Asian -Pacific
giants. Japanese Journal of Political Science , Vol.11, Nr. 1: 51 -75.

ANALIZA COMPORTAMENTULUI CONTRIBUABILILOR SUB IMPACTUL MODIFICĂRII POLITICI I FISCALE

34
34 Wärneryd, K. -E., Walerud, B. (1982). Taxes and economic behavior: some interview data on
tax evasion in Sweden. Journal of Economic Psychology , 2(3): 187 -211
World Bank, East Asia Region (2001). East Asia update (October) . Special focus: Public
financial a ccountability in East Asia and renewing trade as an engine for growth and
poverty reduction. Washington, D.C.
World Bank (2011). Accountability in public services in South Africa: Selected issues.
Washington, D.C.
World Bank, IFC (2012). Doing business 20 13: Smarter regulations for small and medium –
size enterprises.
Yang, L. (2008). Citizens’ satisfaction with the SAR government’s overall performance in
post-colonial Hong Kong: Result of OLS analysis. Lingnan Journal of Banking, Finance
and Economics , 1: 2 9-38.
Yaniv, G. (2009). The tax compliance demand curve: A diagrammatical approach to income
tax evasion. Journal of Economic Literature , Vol. 40, Nr. 2: 213 -224.
Yitzhaki, S. (1974). A note on income tax evasion: A theoretical analysis. Journal of Publi c
Economics , 3(2): 201 -202.
Zak, P.J. (2004). Neuroeconomics. Philosophical Transactions of the Royal Society B, 359 :
1737 -1748.
Zak, P., Kurzban, R., Matzner, W. T. (2005). Oxytocin is associ ated with human
trustworthiness . Hormones and Behavior , 48: 522 -527.
Zweig, J . (2008). How neuroeconomics can make you a better investor . Journal of Indexes:
Money and Your Brain , 11(4) : 16-19.

Cărți
Adams, C. (1994). For good and evil: The impact of taxes on the course of civilization . New
York: Madison Books.
Ariely, D. (2010). Predictably irrational: The hidden forces that shape our decisions . New
York: HarperCollins Publishers.
Bird, R.M., Oldman, O. (1990). Taxation in developing countries , 4th Edition. Baltimore: John
Hopkins University Press.
Bătrâncea, L.M. (2009). Teoria jocurilor, comportament economic, experimente . Cluj –
Napoca: Editura Risoprint.

ANALIZA COMPORTAMENTULUI CONTRIBUABILILOR SUB IMPACTUL MODIFICĂRII POLITICI I FISCALE

35
35 Clark, R. (2006). How to label a goat: The silly rules and regulations that are strangling
Britain . UK: Harriman House.
Corduneanu, C. (1998). Sistemul fiscal în știința finanțelor . București: Editura CODECS.
Daily, W. (2009). Stand up to the IRS , 10th Edition. USA: NOLO Publishing.
Dwivedi, D.N. (2010). Macroeconomics . Tata McGraw -Hill Education.
Florescu, D., Coman, P., Bălașa, G. (2005). Fiscalitatea în România: doctrină, reglementare,
jurisprudență . București: Editura All Beck.
Glimcher, P., Camerer, C.F., Fehr, E., Poldrack, R.A. (2009). Neuroeconomics: Decision
making and the brain . San Diego: Elsevier.
Hillman, A. (2003). Public finan ce and public policy : Responsibilities and limitations of
government . Cambridge: Cambridge University Press.
Inceu, A.M. (2005). Pârghiile fiscale și forța lor de orientare . Cluj -Napoca: Editura Accent.
James, S. (1998). A dictionary of taxation . UK: Edward Elgar Publishing.
Kirchler, E., 2007. The economic psychology of tax behaviour . Cambridge: Cambridge
University Press.
Moraru, D., Nedelescu, M., Stănescu, C., Preda, O. (2007), Finanțe publice: sinteze, aplicații,
teste-grilă , București, Editura Ec onomică.
Musgrave, R., Musgrave, P. (1973). Public finance in theory and practice . New York:
McGraw -Hill.
Mutașcu, M.I. (2006). Elemente de teorie fiscală . Timișoara: Editura Mirton.
Schmölders, G., Frank, B., Kirchler, E. (2006). The psychology of money and public finance .
Palgrave Macmillan.
Smith, W. (1875). A dictionary of Greek and Roman antiquities . London, UK: John Murray.
Torgler, B. (2007). Tax compliance and tax morale: A theoretical and empirical analysis ,
Cheltenham: Edward Elgar Publishing.
Thaler, R.H. (1994). Quasi rational economics . New York: Russell Sage Foundation
Publications.
Tulai, C. (2003). Finanțele publice și fiscalitatea . Cluj -Napoca: Casa Cărții de Știință.
Zweig, J. (2007). Your money and your brain: How the new science of ne uroeconomics can
help make you rich . New York: Simon & Schuster.