Analiza Comportamentului Adolescenților In Ceea Ce Privește Nutritia ,alimentatia și Activitățile Fizice

=== 492b345cfa6f2bea906ff8f1e1fb70164d8e038b_563441_1 ===

Introducere

Factorii nutritivi au rolul de a satisface în mod diferit nevoile organismului, având o serie de roluri importante, respectiv: rol energetic – furnizând energia necesară desfășurării oricărui proces vital; rol plastic – asigurând sinteza de substanțe proprii organismului și reînoirea continuă a acestora; rol catalitic – înlesnind desfășurarea anumitor reacții chimice.

Nevoile organismului sunt permanente, întrucât organele consumă fără încetare substanțe nutritive pentru refacerea celulelor și țesuturilor uzate. De aceea alimentarea neregulată poate avea urmări nedorite, pe care este cazul să le prevenim.

În acestă cercetare am dorit să studiez rolul alimentației sănătoase la elevii de liceu, prin intermediul unor aplicării unui chestionar destinat surprinderii deprinderilor sanogene, acest subiect fiind de maximă actualitate în contextul problemelor actuale apărute la nivel mondial ca urmare a alimentației sănătoase, considerând, totodată, că însușirea cunoștințelor despre un mod sănătos de alimentație trebuie să reprezinte o prioritate în cadrul școlii, cu rol în prevenirea carențelor alimentare și malnutriției, obezității și tulburărilor de comportament alimentar de tipul anorexiei și bulimiei. Multe astfel de probleme sunt declanșate la vârsta adolescenței, o vârstă dificilă în sine, motiv pentru care axarea studiului pe acest segment de vârstă nu este întâmplătoare.

Scopul și obiectivele cercetării

Scopul cercetării este reprezentat de investigarea modului în care adolescenții folosesc un stil de viață sănătos din punctul de vedere al alimentației și exercițiilor fizice, precum și identificarea factorilor sanogeni și patogeni în aceste privințe.

În cadrul acestei lucrări, ne concentrăm pe adolescenți, deoarece aceasta este etapa vieții când tinerii încep să-și exercite independența față de controlul parental și de monitorizarea acestora și, totodată, momentul când părinții încep să acorde copiilor mai multă autonomie în a-și lua propriile decizii și a face propriile judecăți cu privire la ceea ce mănâncă și la ce nivel de intensitate se angajează în activitatea fizică.

Cercetarea nostră este relevantă, deoarece adolescența marchează un stadiu de dezvoltare fizică rapidă, atunci când noțiunile de imagine ideală a corpului devin deosebit de importante în rândul tinerilor, pe măsură ce își dezvoltă concepțiile despre propria imagine a corpului. Aceste aspecte pot fi atât o consecință, cât și o cauză a obiceiurilor sănătoase care implică dietă și exerciții fizice în timpul adolescenței.

Un alt factor de relevanță al cercetării este reprezentat de faptul că adolescența este stadiul vieții când indivizii încep să-și formuleze obiceiurile sănătoase, stabilind modele care continuă până la maturitate. Atenția față de obiceiurile sănătoase în adolescență s-a intensificat deoarece obezitatea a devenit o problemă publică de sănătate care afectează aproape 25% din toți copiii din America de Nord și Europa, fiind persistentă la vârsta adultă, având consecințe asupra sănătății, din punct de vedere al morbidității și mortalității, prin boli cum sunt diabetul zaharat, care a început să apară tot mai frecvent în adolescență. Obezitatea în adolescență este un antecedent major al obezității adulte, cu consecințe atât pe planul sănătății, cât și pe plan psiho-social.

Obiectivele studiului sunt reprezentate de:

1. Identificarea măsurii în care adolescenții își dezvoltă un stil de viață sănătos, printr-o alimentație sănătoasă și practicarea de exerciții fizice regulate.

2. Identificarea măsurii în care adolescenții dezvoltă un stil de viață riscant din punct de vedere al sănătății, prin comportamente alimentare riscante și absența activității fizice.

3. Identificarea gradului în care adolescenții sunt informați în ceea ce privește comportamentele sanogene din punct de vedere alimentar și al activității fizice.

Ipotezele cercetării

Ipotezele prezentei cercetări au fost următoarele:

1. Anticipăm că la vârsta adolescenței se manifestă numeroase comportamente excesive la nivelul alimentației, precum și adoptarea unor obiceiuri alimentare nesănătoase.

2. Anticipăm că elevii din clasele inferioare (a IX-a și a X-a) vor manifesta comportamente alimentare mai sănătoase comparativ cu cei din clasele superioare (a XI- și a XII-a), datorită unei supravegheri parentale mai stricte.

3. Anticipăm că elevii din clasele superioare vor manifesta mai multe comportamente periculoase de tipul consumului de alcool, tutun sau droguri comparativ cu cei din clasele inferioare.

4. Anticipăm o înclinație mai mare spre practicarea de exerciții fizice în cazul adolescenților din clasele inferioare, comparativ cu cei din clasele superioare, ca urmare a controlului parental mai strict.

5. Anticipăm că adolescenții cunosc deprinderile de comportament sănătos, chiar în condițiile neaplicării lui.

Metoda de cercetare

Metoda utilizată în cadrul acestei cercetări este chestionarul, prin care putem obține informații cât mai complete, complexe și posibilitatea de explorare a atitudinii subiectilor analizați.

Chestionarul este format din 17 întrebări, întrebările fiind cu răspunsuri la alegere, atât închise, cât și de control, și itemi cu răspuns de completare, organizați astfel încât să corespundă demersului nostru și obiectivelor cercetării.

Chestionarul a fost anonym, dar subiecții au trebuit să comunice anumite informații cu scop statistic, respectiv sexul, vârsta și mediul de proveniență. Am conceput acest chestionar în funcție de obiectivele și ipotezele avute în vedere. și a obiectivelor propuse.

În cadrul chestionarului, am folosit o serie de indicatori, respectiv:

Comportamentul alimentar.

Activitățile fizice desfășurate de tip sportiv.

Consumul de alcool, tutun și droguri.

Gradul de informare despre stilul de viață sănătos.

Chestionarul a fost administrat în grup, fapt care a permis câștigarea de timp, precum și studierea comportamentelor verbale și nonverbal. Limbajul utilizat în cadrul chestionarului a fost accesibil nivelului educațional și vârstei.

Un aspect important luat în considerare a fost posibilitatea ca subiecți să ofere răspunsuri care sunt dezirabile, adolescența fiind o vârstă a nesiguranțelor, când dorința de acceptare este ridicată. De asemenea, am luat în calcul și posibilitatea unor răspunsuri ”teribiliste”, specifice acestei vârste.

4.Lotul de subiecți

Cercetarea fost realizată pe un lot de 120 subiecți din clasele IX-XII din cadrul Colegiului Național Gh. Lazăr, câte 30 subiecți din cadrul fiecărui an de studiu.

Fig. 1. Repartiția subiecților în funcție de anul de studiu

68 dintre subiecți sunt de sex feminin, iar 52 de sex masculin.

Fig. 2. Repartiția subiecților în funcție de gen

34 subiecți sunt în vârstă de 15 ani, 28 sunt în vârstă de 16 ani, 28 sunt în vârstă de 17 ani și 30 sunt în vârstă de 19 ani.

Fig. 3. Repartiția subiecților în funcție de vârstă

Analiza și interpretarea datelor

Datele chestionarelor au fost așezate în tabele, care au fost analizate și prelucrate statistic.

Tabel nr. 1. Date statistice privind răspunsul la întrebarea nr. 1

Fig. 4. Reprezentarea grafică a răspunsurilor la întrebarea nr. 1

Observăm că marea majoritate a elevilor răspuns pozitiv la întrebarea privind nivelul de informare în ceea ce privește alimentația sănătoasă, cei mai informați considerându-se elevii din clasa a XII-a, în proporție de 90%.

Tabel nr. 2. Date statistice privind răspunsul la întrebarea nr. 2

Fig. 5. Reprezentarea grafică a răspunsurilor la întrebarea nr. 2

Micul dejun este servit întotdeauna sau adesea de majoritatea elevilor din clasele a IX-a și a X-a, respectiv de 67% dintre elevii de clasa a IX-a și 53% dintre elevii de clasa a X-a . Elevii din clasele superioare au răspuns în mare parte ”rar” sau ”niciodată”, în proporție de 67% la clasa a XI-a și de 77% la clasa a XII-a. Un posibil motiv pentru aceasta poate fi și acela că elevii din clasele superioare au ore dimineața, deci mai puțin timp la dispoziție pentru micul dejun, spre deosebire de elevii din clasele a IX-a și a X-a care au ore după-amiaza.

Tabel nr. 3. Date statistice privind răspunsul la întrebarea nr. 3

Fig. 6. Reprezentarea grafică a răspunsurilor la întrebarea nr. 3

Observăm că în procente foarte ridicate, de peste 80%, toți respondenții consideră că micul dejun este o masă importantă a zilei, deși elevii din clasele mari nu consumă această masă. Procentul elevilor de clasa a XII-a care consideră micul dejun ca fiind important este foarte ridicat (90%), eși, așa cum reiese din răspunsurile la întrebarea anterioară, 77% dintre ei nu mănâncă micul dejun. Putem observa că elevii cunosc anumite reguli privind alimentația sănătoasă, deși nu le aplică în viața de zi cu zi.

Tabel nr. 4. Date statistice privind răspunsul la întrebarea nr. 4

Fig. 7. Reprezentarea grafică a răspunsurilor la întrebarea nr. 4

Din rezultatele obținute, observăm că elevii din clasele a IX-a și a X-a consumă mai multe lactate comparativ cu cei din clasele mari. Astfel, 37% dintre elevii din clasa a IX-a și 40% din elevii de clasa a X-a consumă lapte sau produse lactate o dată sau de mai multe ori pe zi, în timp ce consumul elevilor din clasele mai mari este de 33% pentru elevii de clasa a XI-a și de 23% pentru elevii de clasa a XII-a. Trebuie menționat faptul că laptele ca atare este foarte rar consumat, iar consumul de produse lactare se orientează în special spre iaurturi, cel mai frecvent cu fructe.

Tabel nr. 5. Date statistice privind răspunsul la întrebarea nr. 5

Fig. 8. Reprezentarea grafică a răspunsurilor la întrebarea nr. 5

Conform rezultatelor obținute, nu există diferențe importante între elevii de liceu în ceea ce privește consumul de carne și de produse din carne. Între 70% și 77% dintre elevii chestionați consumă carne și de produse din carne o dată sau de mai multe ori pe zi, 17-20% consumă mai puțin de o dată pe zi, iar 3-10% sunt vegetarieni. Menționăm că acest aspect depinde foarte mult de obiceiurile alimentare ale familiei, cea mai mare parte dintre elevii care nu consumă carne provin din familii vegetariene, doar un singur elev făcând această opțiune din proprie voință.

Tabel nr. 6. Date statistice privind răspunsul la întrebarea nr. 6

Fig. 9. Reprezentarea grafică a răspunsurilor la întrebarea nr. 6

Consumul de legume proaspete și/sau preparate este mai ridicat în rândul elevilor din clasele a IX-a și a X-a care consumă aceste alimente o dată sau de mai multe ori pe zi (73% și, respectiv, 67%), comparativ cu cei din clasele a XI-a și a XII-a (50% și, respectiv, 53%). Menționăm că majoritatea celor care consumă legume, le consumă mai ales sub formă preparată, mai rar crude, cu excepția vegetarienilor.

Tabel nr. 7. Date statistice privind răspunsul la întrebarea nr. 7

Fig. 10. Reprezentarea grafică a răspunsurilor la întrebarea nr. 7

Consumul de fructe proaspete nu diferă semnificativ în rândul elevilor incluși în studiu, acesta fiind destul de scăzut, între 57 și 70% dintre elevi consumând fructe proaspete foarte rar sau deloc.

Tabel nr. 8. Date statistice privind răspunsul la întrebarea nr. 8

Fig. 11. Reprezentarea grafică a răspunsurilor la întrebarea nr. 8

Consumul de dulciuri și de băuturi acidulate și dulci în rândul elevilor de liceu este foarte ridicat, între 73 și 93% dintre elevi consumând astfel de alimente o dată sau de mai multe ori pe zi. Nu există o diferență semnificativă în funcție de vârstă, remrcăm totuși că cel mai ridicat consum este la clasa a XII-a – 93%.

Tabel nr. 9. Date statistice privind răspunsul la întrebarea nr. 9

Fig. 12. Reprezentarea grafică a răspunsurilor la întrebarea nr. 9

Observăm că elevii din clasele mari consumă mai frecvent alimente bogate în grăsimi, 73-77% dintre aceștia consumând astfel de alimente o dată sau de mai multe ori pe zi. Acest lucru se datorează controlului parental mi redus și independenței mai mari de care se bucură aceștia.

Tabel nr. 10. Date statistice privind răspunsul la întrebarea nr. 10

Fig. 13. Reprezentarea grafică a răspunsurilor la întrebarea nr. 10

Situația privind consumul de alimente prăjite se prezintă similar celei de la întrebarea anterioară, 73% dintre elevii de clasa a XI-a și a XII-a consumând alimente prăjite o dată sau de mai multe ori pe zi.

Tabel nr. 11. Date statistice privind răspunsul la întrebarea nr. 11

Fig. 14. Reprezentarea grafică a răspunsurilor la întrebarea nr. 11

Nu există nicio diferență semnificativă între grupele de vârstă privind consumul de alimente puternic sărate. Între 40 și 43% dintre elevi consumă alimente puternic sărate o dată sau de mai multe ori pe zi, mai ales de tipul chips-urilor, în timp ce 57-60% firmă că nu consumă astfel de alimente niciodată sau foarte rar. O problemă în estimare este posibil să apară în acest caz, deoarece mulți elevi nu consideră că alimentele consumate sunt prea sărate.

Tabel nr. 12. Date statistice privind răspunsul la întrebarea nr. 12

Fig. 15. Reprezentarea grafică a răspunsurilor la întrebarea nr. 12

În proporții ridicate, de peste 60%, elevii respectă principalele norme de igienă, peste 30% le respectă, dar nu în totalitate și sub 10% nu respectă aceste norme. Răspunsurile negative le suspectăm a fi teribiliste, deoarece elevii incluși în studiu provin din medii socio-economice medii și peste medie, regulile de igienă fiind însușite de la vârste fragede.

Tabel nr. 13. Date statistice privind răspunsul la întrebarea nr. 13

Fig. 16. Reprezentarea grafică a răspunsurilor la întrebarea nr. 13

Consumul declarat de alcool este mult mai scăzut la clasele a IX-a și a X-a (10% și, respectiv, 13%), comparativ cu clasele a XI-a și a XII-a (30% și, respectiv 27%). 23% dintre elevii de clasa a IX-a și X-a afirmă că consumă alcool ocazional, comparativ cu 37% din elevii de clasa a XI-a și a XII-a. Numărul elevilor care nu consumă alcool din clasele inferioare este mult mai ridicat (63-67%) comparativ cu al celor din clasele superioare (33-37%).

Tabel nr. 14. Date statistice privind răspunsul la întrebarea nr. 14

Fig. 17. Reprezentarea grafică a răspunsurilor la întrebarea nr. 14

Un număr foarte mic de elevi admit consumul de droguri, constant sau ocazional, aceasta fiind o întrebare delicată, la care procentul de disimulare pote fi foarte ridicat.

Tabel nr. 15. Date statistice privind răspunsul la întrebarea nr. 15

Fig. 18. Reprezentarea grafică a răspunsurilor la întrebarea nr. 15

Observăm că numărul fumătorilor crește odată cu vârsta, de la 17% care fumează constant în clasa a IX-a la 47% care fumează constant în clasa a XII-a. Numărul fumătorilor ocazionali rămâne relativ același, mulți dintre cei care nu fumau în primul n de liceu trecând direct în categoria fumătorilor constanți în ultimii doi ani.

Tabel nr. 16. Date statistice privind răspunsul la întrebarea nr. 16

Fig. 19. Reprezentarea grafică a răspunsurilor la întrebarea nr. 16

Observăm că elevii din clasele a IX-a și a X-a sunt mai implicați în activități sportive constante (40% și, respectiv, 37%) decât elevii din clasele a XI-a și a XII-a (30% și, respectiv 33%). Numărul celor care fac sport ocazional este asemănător pentru toate grupele de vârstă. Cei din anii superiori au renunțat la sport pentru alte interese de timp liber.

Tabel nr. 17. Date statistice privind răspunsul la întrebarea nr. 17

Fig. 20. Reprezentarea grafică a răspunsurilor la întrebarea nr. 17

Aerobicul este sportul practicat de cei mai mulți dintre subiecții de sex feminin, în proporție de 13-23% din totalul general, de asemenea baschetul, în proporție de 13-27% urmat de fotbal – 13-20%. 7-20% din totalul subiecților merg la sala de forță și 3-10% joacă volei.

Observăm că o mare parte intre subiecții investigți manifestă numeroase comportamente excesive la nivelul alimentației, precum și o serie de obiceiuri alimentare nesănătoase, cum este cazul consumului mare de dulciuri și băuturi acidulate dulci, alimente cu conținut ridicat de grăsimi, sare. Subiecții consumă foarte puține legume și fructe proaspete, puține lactate, în schimbă consumă carne în cantități ridicate. De asemenea, mulți nu servesc micul dejun, fumează, consumă băuturi alcoolice, unii subiecți consumând chiar și droguri. Așadar, prima ipoteză cercetării se confirmă.

De asemenea, elevii din clasele inferioare (a IX-a și a X-a) manifestă comportamente alimentare mai sănătoase comparativ cu cei din clasele superioare (a XI- și a XII-a), datorită unei supravegheri parentale mai stricte și a unei independențe mai scăzute. Așadar, cea de-a doua ipoteză se confirmă.

Elevii din clasele superioare manifestă mai multe comportamente periculoase de tipul consumului de alcool, tutun sau chiar droguri comparativ cu cei din clasele inferioare. Așadar, cea de-a treia ipoteză se confirmă.

Elevii din clasele inferioare sunt mai înclinați spre practicarea de exerciții fizice, comparativ cu cei din clasele superioare, ca urmare a controlului parental mai strict și datorită faptului că elevii din clasele mari își modifică preocupările de timp liber. Cea de-a patra ipoteză se confirmă.

Din analiza primilor itemi ai chestionarului, am observat că adolescenții cunosc deprinderile de comportament sănătos, chiar dacă nu le aplică decât într-o măsură redusă.

Concluzii

În urma analizei și a discuțiilor purtate cu elevii au reieșit o serie de aspecte negative, atât în ceea ce privește compotamentul alimentar cât și în ceea ce privește cunoașterea și respectarea principiilor alimentației raționale și sănătoase.

Astfel, deși majoritatea elevilor consideră important micul dejun, din analiza chestionarelor reiese că un procent ridicat de elevi servesc rar sau niciodată micul dejun.

De asemenea lipsește o alimentație complexă și echilibrată. Carnea asigură proteinele de calitate superioară și fier. Totuși se observă că elevii consumă acest aliment prea mult ăn dauna altor alimente necesare.

Fructele și legumele asigură vitaminele, mineralele și hidrații de carbon. Totuși, fructele și legumele proaspete nu sunt consumate în cantități suficiente de elevii incluși în studiu.

Problema mare a alimentației actuale și prin urmare a elevilor este consumul de grăsimi și dulciuri. Produsele de patiserie, alimentele oferite de fast-food, chipsuri, constituie gustările preferate ale elevilor deși au un conținut mare de grăsimi, sare și sunt sărace în principii nutritive. Dulciurile sunt preferate de majoritatea elevilor, fiind consumate o dată sau de mai multe ori / zi.

Majoritatea elevilor anchetați respectă igiena alimentației: spălarea fructelor, legumelor înainte de consum, păstrarea alimentelor la rece în vase curate, protejarea alimentelor de praf, muște și gândaci; evitarea consumului de alimente alterate și mucegăite.

Cu toate acestea regulile de igienă sunt respectate uneori sau deloc de un număr surprinzător de ridicat de elevi.

Cauzele care stau la baza unui comportament neadecvat sunt multiple și desigur nu se pot exclude condițiile materiale ale familiilor, dar un rol important îl au și deprinderile, tradițiile și obiceiurile alimentare în rândul populației noastre. În consecință se impune intensificarea activităților de instruire și de formare și dezvoltare a deprinderilor de viață rațională.

Anexa:

Chestionar

Bună ziua! Realizăm un chestionar privind alimentația și deprinderile de activitate fizică. Vă rugăm să răspundeți cu sinceritate la întrebările de mai jos, încercuind sau bifând răspunsul care vă corespunde cel mai bine

Vârsta: __________

Sexul:

Masculin

Feminin

Clasa: __________

Vă considerați o persoană informată privind stilul de viață sănătos?

da

nu

Obișnuiți să luați micul dejun?

întotdeauna

adesea

rar

niciodată

Credeți că micul dejun este important?

da

nu

Consumați lapte si produse lactate?

de mai multe ori pe zi

o dată pe zi

mai puțin de o dată pe zi

niciodată

Consumați carne și produse din carne?

de mai multe ori pe zi

o dată pe zi

mai puțin de o dată pe zi

niciodată

Consumați legume crude și/sau preparate ?

de mai multe ori pe zi

o dată pe zi

mai puțin de o dată pe zi

niciodată

Consumați fructe proaspete?

de mai multe ori pe zi

o dată pe zi

mai puțin de o dată pe zi

niciodată

Consumați dulciuri și/sau băuturi acidulate și dulci?

de mai multe ori pe zi

o dată pe zi

mai puțin de o dată pe zi

niciodată

Obișnuiți să consumați alimente bogate în grăsimi?

de mai multe ori pe zi

o dată pe zi

mai puțin de o dată pe zi

niciodată

Consumați alimente prăjite?

de mai multe ori pe zi

o dată pe zi

mai puțin de o dată pe zi

niciodată

Consumați alimente puternic sărate?

de mai multe ori pe zi

o dată pe zi

mai puțin de o dată pe zi

niciodată

Respectați principalele reguli de igienă ?

da

uneori

nu

Consumați alcool?

da

uneori

nu

Consumți droguri?

da

uneori

nu

Fumați?

da

uneori

nu

Faceți exerciții fizice sau practicați vreun sport?

zilnic

de câteva ori pe săptămână

ocazional

niciodată

Ce activitate fizică practicați?

________________________________________________________________