Analiza Comparativa Intre Turismul DE Litoral DIN Romania Si Grecia

CUPRINS

Introducere…………………………………………………………………………………………………..pag. 4

Capitolul 1. Elemente introductive privind turismul de litoral………………………..pag. 6

1.1. Definiții și concepte………………………………………………………………………..pag. 6

1.2. Evoluții și tendințe în turismul de litoral românesc……………………………pag. 13

1.3. Aprecieri privind sezonul estival 2008 pe litoralul românesc……………..pag. 15

1.4. Analiza SWOT a litoralului românesc……………………………………………..pag. 20

1.5. Soluții de amenajare a zonelor de litoral …………………………………………pag. 22

Capitolul 2. Oferta turistică a litoralului grecesc…………………………………………..pag. 30

2.1. Caracteristici ale litoralului grecesc ……………………………………………..pag. 31

2.2. Principalele stațiuni de pe litoralul grecesc…………………………………….Pag. 32

Capitolul 3. Analiza comparativă între stațiunile Mamaia din România

și Halkidiki din Grecia………………………………………………………………………………. pag.41

3.1. Mamaia și Halkidiki – așezare și căi de acces…………………………………pag. 46

3.2. Determinarea gradului de atractivitate (metoda TECDEV) a stațiunii Mamaia……………………………………………………………………………………………pag. 42

3.3. Analiza circulației turistice și a echipamentelor turistice ……………….pag. 48

3.4. Comparații privind ofertele celor două țări…………………………………… pag. 51

3.5. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național 2007-2026… pag. 52

3.5.1. Proiect demonstrativ Mamaia…………………………………………….pag. 52

3.5.1.1 Introducere…………………………………………………………………… pag. 52

3.5.1.2 Cadrul general Constanța……………………………………………….. pag. 53

3.5.1.3 Propuneri si studii actuale pentru dezvoltare …………………….pag. 55

3.5.1.4 Plajă plus ………………………………………………………………………pag. 56

3.5.1.5 Locuințe secundare………………………………………………………. pag. 57

3.5.1.6 Posibile zone de dezvoltare insulară………………………………… pag. 57

3.5.1.7 Schema generală de dezvoltare……………………………………….. pag. 61

3.5.1.8 Implementare si administrare…………………………………………. pag. 63

3.5.1.9 Noua structură propusă………………………………………………….. pag. 65

3.5.1.10 Structuri asociate…………………………………………………………. pag. 66

Concluzii ……………………………………………………………………………………………………..pag 67

Anexe ……………………………………………………………………………………………………….. pag. 70

Bibliografie………………………………………………………………………………………………… pag. 83

Introducere

La sfârșitul secolului XX și începutul celui de-al treilea mileniu, industria turismului și a călătoriilor reprezintă, pe plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate și, în același timp, cel mai important generator de locuri de muncă. În perspectiva secolului XXI este acceptată ideea că economia mondială va fi dirijată de trei supraindustrii ale serviciilor: tehnologia informațiilor, telecomunicațiile și industria turismului și a călătoriilor.

Sectorul turistic reprezintă o sursă principală de redresare a economiilor naționale a tuturor țărilor care dispun de resurse turistice importante. Produsul turistic este solicitat permanent în fiecare an, sezon sau chiar zilnic, de un segment tot mai mare de populație din toate zonele globului, indiferent de existența unor situații conjuncturale care se manifestă pe plan local sau regional.

Turismul are un impact puternic asupra economiei naționale, având un efect multiplicator. Astfel, orice unitate monetară intrată în economia țării, a unei regiuni, a unei stațiuni de destinație turistică, stimulează economia și nu o singură dată, ci în reprize separate.

Potențialul turistic remarcabil al României este dat atât de resursele naturale (varietatea reliefului, climă, floră, faună, hidrografie), cât și de resursele antropice (vestigii arheologice, monumente istorice și arhitectonice, muzee, case memoriale).

O parte importantă a ofertei turistice o constituie resursele turistice antropice. Vestigiile arheologice sunt legate de formarea și continuitatea poporului român, vechile cetăți de pe litoralul Pontului Euxin, ruinele de la Orăștie. Monumentele istorice și arhitectonice au valori deosebite pe plan mondial: mânăstirile și bisericile din Bucovina (Moldovița, Voroneț, Putna), cu fresce exterioare, bisericile din lemn din Maramureș, cetățile și castelele din Transilvania, monumentele din orașele foste capitale ale Țărilor Românești. La toate acestea se adaugă elementele de folclor, satele turistice (cu specific etnofolcloric, cultural-istoric, peisagistic), muzeele și casele memoriale care sporesc atractivitatea zonei.

Potențialul natural și caracterul carpato-danubiano-pontic al țării determină varietatea formelor de turism care se pot practica: turismul de litoral, turismul în Delta Dunării, turism montan, turism balnear, etc.

Deși activitatea turistică din această zonă se caracterizează printr-o sezonalitate puternică, turismul de litoral este considerat cea mai importantă formă de turism din România. Litoralul oferă, pe lângă resursele naturale: plaja, apele mării și resurse balneare (ape termominerale, nămoluri sapropelice). Pe litoralul românesc al Mării Negre (244 km) sunt amenajate 12 stațiuni turistice (Năvodari, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costinești, Neptun, Olimp, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn), cu o capacitate de cazare de 126.900 locuri , reprezentând 43,3 % din spațiile de cazare, locuri situate în peste 260 hoteluri de diferite categorii.

Resursele naturale bogate ale României oferă multe oportunități pentru o puternică dezvoltare a turismului. Până acum acest sector a urmărit o strategie a concurenței prin prețuri mici pentru turiști cu posibilități financiare modeste și suferă de o lipsă de calitate și strategie care ar putea să-i crească competitivitatea față de alte țări din regiune.

O piață europeană deschisă va pune mari probleme firmelor românești din punctul de vedere al flexibilității, al calității, al prețurilor, al distribuției și al promovării.

Pe lângă decor, istorie, insule frumoase, soare strălucitor și mare albastră, Grecia are de oferit și un confort modern în toate colțurile ei. De aceea a devenit acum una dintre cele mai preferate țări din Europa și din Orientul Mijlociu pentru petrecerea vacanțelor. Aproape toate hotelurile sunt noi și dotate cu toate amenajările moderne. Magia Greciei are efect asupra fiecărui turist din clipa în care pășește pe pământul ei.

Lucrarea de față își propune să sublinieze deficiențele turismului românesc de litoral, printr-o comparație cu turismul grecesc de litoral. Însă pentru a putea prezenta această paralelă între stațiunea Mamaia din România și stațiunea Halkidiki din Grecia, trebuie mai întâi să dăm o definiție a turismului și să prezentăm componentele sale.

CAPITOLUL 1

ELEMENTE INTRODUCTIVE PRIVIND

TURISMUL DE LITORAL

1.1. Definiții și concepte

Ca o definiție a turismului, unanim acceptată, putem spune că acesta reprezintă „ansamblul relațiilor și fenomenelor care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afara domiciliului lor atâta timp cât sejurul și deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă și activitate lucrativă oarecare” sau o altă definiție, ar fi următoarea:

Turismul este un domeniu de activitate cu un profil complex, reunind un ansamblu de servicii și bunuri proprii mai multor sectoare de activitate, fiind punctul de interferență a acestora. Turismul asigură legătura între prestatori și turiști prin vânzarea serviciilor de către prestatori către turiști.

Serviciile turistice pot fi considerate subproduse turistice și pot fi grupate după importanța lor în realizarea produsului turistic, fiind structurate pe trei categorii: principale, secundare și auxiliare.

Sectorul turistic reprezintă o sursă principală de redresare a economiilor naționale a tuturor țărilor care dispun de resurse turistice antropice și naturale importante.

Industria turismului reprezintă, pe plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate și, totodată, cel mai important generator de locuri de muncă. Turismul apare ca un fenomen economico-social specific civilizației moderne, puternic ancorat în viața societății și ca atare influențat de evoluția ei.

În condițiile respectării și promovării principiilor de dezvoltare durabilă, turismul constituie un mijloc de protejare, conservare și valorificare a potențialului istoric, cultural și folcloric al unei țări.

Pe plan social, turismul se manifestă ca mijloc activ de educare și ridicare a nivelului de instruire și civilizației a oamenilor, având un rol deosebit în utilizarea timpului liber al populației.

Este considerat turist străin orice persoană care se deplasează pe o durată de cel puțin 24 de ore într-o altă țară diferită în cea în care se află domiciliul său obișnuit, pentru propria plăcere sau pentru alte motive (familiale, de sănătate, în interes de afaceri, pentru a participa la diferite manifestări internaționale sau misiuni de orice natură etc.).

De-a lungul anilor, experții în turism au formulat mai multe definiții pentru termenul de turism.

Astfel, McIntosh și Goeldner au introdus noțiunea conform căreia turismul este o activitate interactivă, susținând că „turismul poate fi definit ca fiind suma fenomenelor și relațiilor rezultată din interacțiunea turiștilor cu prestatori”.

Expertul în turism Dann G.M.S. susține că „turismul nu este doar un proces interactiv între oameni, dar și un mijloc de a promova pacea în lume”.

Profesorii Germaine W. Shames și Gerald W. Glover defineau turismul ca fiind „o experiență socială în care este implicată «interacțiunea umană»; această interacțiune este determinată de cultura și nivelul de educație al participanților”.

În cadrul reuniunilor internaționale s-a discutat despre problemele actuale și viitoare ale turismului. Concluziile la care s-a ajuns au fost următoarele: turismul reprezintă un limbaj internațional care ajută popoarele lumii să comunice între ele, indiferent de statutul politic, religios, cultural și social; dezvoltarea turismului poate contribui la îmbunătățirea mediului socio-cultural; investitorii au un rol foarte important prin crearea de noi locuri de muncă, generând astfel prosperitate.

Turismul este determinat în mare măsură de factori economici și social-culturali. Cunoașterea factorilor care determină și favorizează turismul au efecte de frânare relativă asupra acesuia, devine necesară în economia de piață, în cercetarea de marketing, în planificarea dezvoltării zonale sau naționale de profil etc.

Litoralul poate fi definit ca zonă de contact între elementele terestre și hidrologice și reprezintă, prin natura și poziția sa geografică, un teritoriu propice pentru cele mai diverse activități.

Conform articolului 6 din Ordonanța de urgență publicată în 2002, referitoare la gospodărirea zonei costiere d vânzarea serviciilor de către prestatori către turiști.

Serviciile turistice pot fi considerate subproduse turistice și pot fi grupate după importanța lor în realizarea produsului turistic, fiind structurate pe trei categorii: principale, secundare și auxiliare.

Sectorul turistic reprezintă o sursă principală de redresare a economiilor naționale a tuturor țărilor care dispun de resurse turistice antropice și naturale importante.

Industria turismului reprezintă, pe plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate și, totodată, cel mai important generator de locuri de muncă. Turismul apare ca un fenomen economico-social specific civilizației moderne, puternic ancorat în viața societății și ca atare influențat de evoluția ei.

În condițiile respectării și promovării principiilor de dezvoltare durabilă, turismul constituie un mijloc de protejare, conservare și valorificare a potențialului istoric, cultural și folcloric al unei țări.

Pe plan social, turismul se manifestă ca mijloc activ de educare și ridicare a nivelului de instruire și civilizației a oamenilor, având un rol deosebit în utilizarea timpului liber al populației.

Este considerat turist străin orice persoană care se deplasează pe o durată de cel puțin 24 de ore într-o altă țară diferită în cea în care se află domiciliul său obișnuit, pentru propria plăcere sau pentru alte motive (familiale, de sănătate, în interes de afaceri, pentru a participa la diferite manifestări internaționale sau misiuni de orice natură etc.).

De-a lungul anilor, experții în turism au formulat mai multe definiții pentru termenul de turism.

Astfel, McIntosh și Goeldner au introdus noțiunea conform căreia turismul este o activitate interactivă, susținând că „turismul poate fi definit ca fiind suma fenomenelor și relațiilor rezultată din interacțiunea turiștilor cu prestatori”.

Expertul în turism Dann G.M.S. susține că „turismul nu este doar un proces interactiv între oameni, dar și un mijloc de a promova pacea în lume”.

Profesorii Germaine W. Shames și Gerald W. Glover defineau turismul ca fiind „o experiență socială în care este implicată «interacțiunea umană»; această interacțiune este determinată de cultura și nivelul de educație al participanților”.

În cadrul reuniunilor internaționale s-a discutat despre problemele actuale și viitoare ale turismului. Concluziile la care s-a ajuns au fost următoarele: turismul reprezintă un limbaj internațional care ajută popoarele lumii să comunice între ele, indiferent de statutul politic, religios, cultural și social; dezvoltarea turismului poate contribui la îmbunătățirea mediului socio-cultural; investitorii au un rol foarte important prin crearea de noi locuri de muncă, generând astfel prosperitate.

Turismul este determinat în mare măsură de factori economici și social-culturali. Cunoașterea factorilor care determină și favorizează turismul au efecte de frânare relativă asupra acesuia, devine necesară în economia de piață, în cercetarea de marketing, în planificarea dezvoltării zonale sau naționale de profil etc.

Litoralul poate fi definit ca zonă de contact între elementele terestre și hidrologice și reprezintă, prin natura și poziția sa geografică, un teritoriu propice pentru cele mai diverse activități.

Conform articolului 6 din Ordonanța de urgență publicată în 2002, referitoare la gospodărirea zonei costiere din România, litoralul românesc este definit astfel:

„Art.6 – (1) Litoralul și aria maximă costieră aparțin domeniului public al statului și includ:

zona dintre limita minimă și maximă de înaintare a valurilor, în cazul celor mai

puternice furtuni înregistrate. Această zonă include toate porțiunile de țărm inundate periodic prin acțiunea valurilor;

zona de depozite neconsolidate, formate din nisip, pietriș și roci, incluzând dunele,

indiferent dacă sunt sau nu acoperite cu vegetație, formate prin acțiunea mării, vânturilor dinspre mare sau altor cauze naturale sau artificiale.

(2) De asemenea, aparțin domeniului public al statului:

a) depozite sedimentare la linia țărmului sau formate prin retragerea mării, indiferent de cauze;

b) avansarea uscatului, cauzată direct sau indirect de orice fel de lucrare costieră;

c) uscatul invadat de mare, din orice cauză, devenind o parte a fundului mării;

d) falezele care sunt în contact cu marea sau cu proprietatea publică a statului până la 10 m. în spatele crestei falezei;

e) uscatul, delimitat la punctele anterioare, care din orice cauză a pierdut calitatea sa de plajă sau faleză;

f) insulele formate în marea interioară/teritorială;

g) lucrările și instalațiile situate în zona costieră, care constituie asemenea bunuri;

h) lucrările și instalațiile de semnalizare ce constituie bunuri aparținând proprietății publice a statului, precum și uscatul aferent funcționării acestora;

i) incintele portuare și lucrările de protecție a acestora.”

Activitățile economice din zonele costiere și în special intensificarea circulației turistice își pun amprenta asupra organizării spațiului și modelelor de amenajare a litoralului. Activitățile umane cu impact puternic asupra zonelor de litoral sunt:

activitățile industriale și portuare de mare anvergură și mai recent implantările

nucleare, mari consumatoare de apă, întâlnite în zonele costiere din țările industriale dar și în cele în curs de dezvoltare.

Intensificarea procesului de urbanizare prin crearea de noi aglomerații urbane, prin

extinderea celor existente și prin dezvoltarea echipamentelor edilitare aferente acestora;

Cererea turistică internă și internațională ridicată pentru cura helio-marină și

concentrarea în zonele de litoral a unei părți însemnate a circulației turistice.

În același timp însă, din punct de vedere geomorfologic, litoralul este un mediu fragil, aflat într-un proces continuu de modificare și ca atare, permanent amenințat cu deteriorarea echilibrului. Modificarea liniei de coastă este consecința acțiunii combinate a mării, a agenților de eroziune și a activităților umane.

Clasificarea plajelor cu destinație turistică

Criteriile minime pentru încadrarea plajelor cu destinație turistică în categorii de clasificare au fost publicate în Hotărârea de Guvern nr. 107 – pentru aprobarea Normelor privind utilizarea turistică a plajei litoralului Mării Negre – din 22 februarie 1996, publicată în Monitorul Oficial nr. 48 din 6 martie 1996. Acestea sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul 1.1. Criteriile minime pentru încadrarea plajelor cu destinație turistică

* Sursa: Monitorul Oficial nr. 48 din 6 martie 1996.

Turismul de litoral este motivat în principal de dorința de odihnă și recreere, dar și de tratarea unor afecțiuni prin cura heliomarină.

Turismul de litoral oferă multiple posibilități de agrement, practicarea sporturilor de sezon atât pe terenuri amenajate, cât și sporturi nautice.

Astfel, formele de turism care se practică pe litoral sunt:

turismul de odihnă și recreere – înglobează o mare parte a acțiunilor de turism ce au ca scop destinderea, recuperarea fizică și psihică după o perioadă de activitate.

Totuși, trebuie făcută diferențierea dintre turismul de odihnă și cel de recreere.

Turismul de odihnă este practicat în concediul anual și este caracterizat de o dinamică mai scăzută.

Turismul de recreere se desfășoară de obicei în perioade relativ scurte de timp și este caracterizat de o mobilitate mai accentuată a turiștilor.

turismul de tratament și cură balneomedicală: poate fi considerat o formă specifică de turism de odihnă. Această formă de turism s-a dezvoltat foarte mult, cao consecință a creșterii numărului de boli profesionale, a surmenării și a stresului. Astfel, se disting două țeluri în practicarea turismului: destindere și relaxare, dar și activități cu caracter medical, de tratare a diferitelor afecțiuni.

Zonele în care se practică aceste forme de turism sunt plasate în apropierea unor resurse naturale cu efect terapeutic și o climă care permite desfășurarea curelor sau tratamentelor respective. Acestor resurse trebuie să li se asigure o bază materială și o infrastructură tehnică adecvată.

Turismul balneomedical reprezintă un factor multiplicator al dezvoltării economice a turismului, a zonei în care se desfășoară acțiunile turistice ce au un asemenea scop.

Această formă de turism prezintă câteva avantaje:

o intensitate relativ constantă a circulației turistice în cursul unui an calendaristic, atenuarea efectului datorat sezonalității;

asigurarea unui sejur mediu de 18-20 zile;

atragerea unei clientele stabile;

realizarea unor încasări sporite ca urmare a prestării unor servicii suplimentare;

creșterea coeficienților de utilizare a bazei materiale turistice.

Se pot delimita 3 subsegmente:

turism de tratament medical – presupune călătoria către un centru medical dintr-o altă țară sau către un medic renumit la nivel internațional care oferă îngrijiri medicale pe care nu le pot primi în țara de reședință;

turism de întreținere și revitalizare – cuprinde facilitățile, serviciile și produsele destinate menținerii și întreținerii echilibrului fizic (tratamente naturiste, menținere a siluetei etc.), stațiuni și clinici de specialitate;

turism de reabilitare și recuperare – se refră la acele tratamente și facilități destinate estompării sau dispariției consecințelor unor traume fizice sau psihice și presupune tehnici medicale de o înaltă complexitate.

turismul sportiv este o formă de turism ce derivă din turismul de agrement motivat de dorința de mișcare, de a practica activități sportive. Se remarcă prin ponderea lor, sporturile ce se pot practica în sezonul estival (sporturile de plajă sau nautice), dar și în perioada de iarnă.

Costurile ce implică practicarea unor activități sportive aduc venituri suplimentare unităților turistice prin centrele de închiriere a materialelor sportive sau ambarcașiunilor, dar în același timp implică și costuri de amenajare a infrastructurii, dotarea cu facilități care să permită practicarea sporturilor în condiții optime și în siguranță.

turismul de reuniuni – este forma de turism practicată de participanții la diferite congrese, reuniuni științifice etc.

Această formă de turism prezintă un mare avantaj, se desfășoară pe tot timpul anului, nefiind afectată de efectul „sezonalitate”.

Turismul de reuniuni presupune însă și investiții în dotări ce țin de buna desfășurare a congreselor sau reuniunilor științifice.

Turismul de litoral este puternic afectat de „sezonalitate”, mai ales în ultima perioadă de timp când s-a constatat o reducere a duratei sezonului estival.

1.2. Evoluții și tendințe în turismul de litoral românesc

Din punct de vedere economic, turismul se constituie ca o principală sursă de redresare a economiilor naționale a acelor țări care dispun de importante resurse turistice și le exploatează corespunzător.

Privit în corelație cu ansamblul economiei naționale, turismul acționează ca un element dinamizator al sistemului global. Desfășurarea turismului presupune o cerere specifică de bunuri și servicii, cerere care antrenează o creștere în sfera producției acestora. Cererea turistică determină o adaptare a ofertei ce se materializează, între altele, în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acestui sector, și indirect, în stimularea producției ramurilor participante la: construirea și echiparea spațiilor de cazare și alimentație, modernizarea rețelei de drumuri, realizarea de mijloace de transport, de instalații de agrement etc.

România a reprezentat o destinație turistică importantă pentru piața zonală, promovând, cu precădere, produsele turistice de litoral, stațiunile balneare, programele culturale și mănăstirile din nordul Moldovei și Bucovina. Oferta turistică românească nu s-a schimbat de-a lungul timpului devenind necompetitivă în raport cu exigențele cererii turistice și ale produselor turistice similare de pe piața internațională. Structurile turistice de primire și îndeosebi oferta de agrement sunt învechite, necompetitive, serviciile turistice și programele turistice sunt realizate stereotip și de calitate modică, iar raportul calitate-preț este neconcludent. De aceea, în ultimii 20 de ani s-a constatat o scădere continuă a cererii turistice externă pentru România. Pentru a ieși din competiția turistică internațională este necesară modernizarea, relansarea și dezvoltarea turismului românesc și crearea unor produse turistice moderne și competitive pe piața turistică. Se impun, astfel, pe lângă modernizarea structurilor turistice, a stațiunilor turistice, și crearea de produse turistice noi, stațiuni, programe originale, atractive și inedite ce ar putea, printr-o activitate susținută de promovare pe piața internațională, să direcționeze importante fluxuri turistice spre România. În acest sens, se impune și dezvoltarea ofertei de agrement și de animație, de mare atractivitate, prin crearea de parcuri tematice și de divertisment, parcuri acvatice, oferte prezente în țările cu tradiție turistică din lume.

În prima jumătate a anilor 1960 țara noastră a cunoscut o dezvoltare semnificativă a capacităților de cazare turistică, în special în zona litoralului Mării Negre. La începutul anilor '70, România era deja cunoscută pe piața principalelor țări europene generatoare de turiști, în special în Germania, Marea Britanie, Țările Scandinave, Franța, Italia, Austria, Belgia ș.a. Începând cu anii '80, țara noastră a cunoscut un declin puternic al sosirilor de turiști străini, tendință care s-a menținut, sub forma atenuată, și în anii '90. Cauza principală o constituie lipsa de fonduri pentru investiții destinate dezvoltării, modernizării și reabilitării infrastructurilor specifice ca urmare a procesului lent și complicat al privatizării, aplicării unei fiscalități neadecvate, inexistenței unor facilități în domeniul creditelor bancare etc.

În ultimii 2-3 anii (2004-2006), s-a înregistrat, întradevăr, o evoluție a cererii pentru turismul de litoral extern, însă. Din păcate, turismul de litoral românesc a avut de suferit, înregistrându-se un număr scăzut de turiști, față de anii precedenți.

În comparație cu 1989, când pe litoral se aflau 1,8 milioane turiști, în 2004 numărul turiștilor a scăzut la sub 750.000. În aceeași perioadă, numărul turiștilor străini a crescut cu 7,2%, cei mai mulți fiind germanii – aproximativ 19.500, urmați de italieni – aproximativ 7.500, suedezi – 7.200, ruși – 6.700 turiști, francezi – 5.700 și americani – 3.000 turiști pe sezon.

1.3. Aprecieri privind sezonul estival 2007

pe litoralul românesc

Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) a identificat următoarele concluzii cu privire la sezonul estival 2005 pe Litoralul românesc:

Numărul total al turiștilor români pe litoral în perioada 1 mai – 15 septembrie 2005 a scăzut, la nivelul agențiilor de turism, cu circa 10% față de aceeași perioada din 2004. Turiștii români au reprezentat circa 95% din totalul celor sosiți pe Litoral, iar aproximativ 85% dintre aceștia au venit prin agențiile de turism.

Numărul turiștilor străini sosiți pe litoral în 2005 este aproximativ același cu cel înregistrat în 2004, iar circa 95% dintre aceștia sosesc tot prin agențiile de turism.

Rata profitului în activitatea hotelierilor pe litoral este în scădere, ceea ce va afecta rata investițiilor la nivelul hotelierilor.

Ambientul de pe litoral suferă în continuare din următoarele motive: plaje neîntreținute; apa murdară; câinii vagabonzi; comercianți care deranjează turiștii de pe plajă; discotecile în aer liber care nu se închid dupa ora 12 noaptea, o mare parte difuzând manele; comportamentul personalului de servire; calitatea cazării și a mesei raportată la categoria unității; lipsa agrementului de calitate, mai ales în sudul Litoralului.

ANAT a identificat următoarele motive principale care stau la baza concluziilor de mai sus:

1. Vremea nefavorabilă și calamitățile naturale produse în primăvară și la începutul verii.

2. Prețurile și concurența externă. Prețurile vacanțelor pe litoral, în 2005, au cunoscut o creștere în lei de circa 10% față de 2004. În schimb, prețurile vacanțelor externe au rămas aproximativ aceleași în euro, iar, pe de altă parte, moneda euro s-a depreciat față de leu cu circa 10% în 2005, față de anul precedent.

Astfel, prețurile vacanțelor pe litoralul românesc sunt la fel sau poate chiar mai mari decât cele ale vacanțelor externe, scumpirea relativă în lei cu circa 20% prezentată mai sus determinând ca o parte a turiștilor de Litoral să aleagă, în 2005, destinații externe.

3. Influența mediului politic. 2004 a fost an electoral, ceea ce a determinat scurtarea sau fragmentarea vacanțelor și o tendință puternică de a petrece vacanțele în țară. Astfel, în 2004, numărul turiștilor de pe Litoralul românesc a fost mărit în mod artificial. Acest fenomen nu s-a manifestat și în 2005.

4. Lipsa implicării sau implicarea greșită a autorităților din turism, agresiunea economică asupra turismului românesc.

a. Costurile principale care stau la baza formării tarifului de cazare, precum cele pentru combustibili, energie electrică, furnizare apă, termoficare, au înregistrat creșteri spectaculoase. În prezent, acestea sunt de circa 5 ori mai mari decât în țări vecine și concurente cu România în turismul de litoral. În plus, în condițiile speciale ale vremii nefavorabile din 2005, multe unități hoteliere de pe Litoral vor închide acest an cu pierderi sau cu profit mult mai mic decât în 2004. Alte unități, cum ar fi anumite hoteluri din stațiunea Olimp, s-au deschis foarte târziu, s-au închis devreme sau nu au fost deschise deloc.

b. Taxele și impozitele sugrumă turismul. Taxele pe serviciile turistice, care se regăsesc în cele din urmă în preț, sunt multe, mari, iar fondurile obținute nu se întorc în turism. În prezent, un hotelier din Mamaia plătește numai autorităților locale 27 de taxe și impozite.

c. Litoralul se confruntă, în prezent, cu probleme grave de personal, cu o lipsă acută de forță de munca calificată. Ospătarii, recepționerii și bucătarii români lucrează în Grecia, Italia sau Spania, iar în România, costurile exagerate ale salarizării, prevederile restrictive ale Codului Muncii si caracterul ultrasezonier al turismului de pe Litoral distrug interesul românilor de a lucra în turism. Consecințele imediate sunt salariile foarte mici, personalul slab calificat și nemotivat, calitatea foarte slabă a serviciilor și a servirii.

d. Controale multe și fără sens, care încurcă, nu descurcă. În timp ce de la Constanța până în Mangalia, evazioniștii flutură în ochii turiștilor și ai Poliției impasibile cheile apartamentelor pe care le oferă "la negru", în timp ce localuri dubioase unde se difuzează doar manele deranjează somnul turiștilor iar chioșcuri insalubre vând în stațiuni produse alimentare suspecte, hotelierii plătitori de impozite la bugetul statului nu au timp pentru turiști, deoarece se ocupă cu primirea controalelor succesive din partea multiplelor autorități cu competențe de control (Autoritatea Națională pentru Turism – ANT, Oficiul pentru Protecția Consumatorului – OPC, Garda Financiară, Poliția Economică, Poliția Sanitar-Veterinară, Garda de Mediu, Inspecția Muncii etc.).

e. Promovarea unor acte normative cu implicare directă în turismul de pe Litoral, care sunt emise fără a ține cont de sezon și de procesul de vânzare. Este de amintit în acest sens schimbarea administratorilor plajelor la începutul sezonului turistic, în primăvara acestui an, care a determinat ca o parte din plaje să nu fie preluate în concesiune de nimeni.

f. Instabilitatea fiscală. Declarațiile politice și anunțurile contradictorii despre posibila majorare a TVA la 22% începând cu 1 ianuarie 2006 a creat haos în sistem, blocând procesul de contractare a spațiilor de cazare pentru 2006, care trebuie să se desfășoare pentru extern în iunie-iulie 2005, iar pentru turismul intern, cel târziu în septembrie 2005. Hotelierii nu mai cred în afirmațiile ulterior liniștitoare ale guvernanților și ori refuză să încheie contracte cu tarife ferme, ori contractează cu tarife mari, care ies din condițiile de piață reale.

Cererea pentru vacanțe în străinătate a fost foarte mare în 2006. Grecia și Turcia nu mai sunt destinațiile preferate de turiștii români.

Ani intregi, Grecia și Turcia au condus detașat în topul destinațiilor preferate ale românilor pentru vacanța de vară. În anul 2006, lucrurile s-au schimbat, conform operatorilor. Scăderea prețurilor pentru destinații altădată scumpe și ascensiunea Bulgariei au făcut ca solicitările să se diversifice. Interesant este faptul că nici în weekend stațiunile romînești nu mai sunt foarte căutate de către turiști. Deja a crescut spectaculos numărul celor care aleg Albena, Nisipurile de Aur sau Rusalka, stațiuni din Bulgaria aflate la câțiva zeci de kilometri de graniță cu România.

Spania și Bulgaria au fost în 2006 destinațiile estivale europene preferate de turiștii români. Acestea au depășit Grecia, care a fost ținta preferată de vacanță a românilor în 2005, potrivit Patronatului Asociației Naționale a Agențiilor de Turism, informează Rompres. „Spania, Grecia și Turcia vor fi tot timpul destinații importante pentru turistul român. În acest an, Spania este pe primul loc ca destinație, după ce anul trecut Grecia a fost căutată, dar asta nu înseamnă că celelalte destinații au căzut, se schimbă doar opțiunea“, a declarat președintele ANAT, Gheorghe Fodoreanu. Nici prețul nu mai reprezintă principalul criteriu de alegere a locului în care se va petrece vacanța. Gheorghe Fodoreanu spune că, dacă în urmă cu cinci ani turiștii preferau ofertele ieftine, acum se urmărește un raport bun calitate-preț pentru a alege o destinație turistică, ceea ce înseamnă că deja s-a depășit faza în care se alegea un pachet ieftin pentru a vedea o țară și că turiștii vor nu numai peisaje noi, ci și servicii de calitate.

Creșterea spectaculoasă a numărului de curse charter și introducerea de destinații noi în ofertele agențiilor de turism au făcut că numărul celor care preferă un concediu în străinătate să crească. De altfel, Spania atrage turiști și prin existența unor curse charter către destinațiile principale, precum Tenerife, Barcelona, Mallorca. De asemenea, turiștii beneficiază de curse charter și spre Grecia (Creta, Rhodos, Paralia), Cipru sau Antalya.

Cea mai solicitată destinație externă în 2005 a fost Grecia (112.376 de turiști), pe locul al doilea s-a situat Turcia (41.381 de turiști), iar pe locul al treilea Italia (41.185 de turiști). Bulgaria a ocupat abia locul al patrulea, cu 33.237 de turiști. Cifrele avansate de INS diferă de cele furnizate de operatorii din turism, dar și de cele ale statisticii oficiale din Bulgaria. Astfel, creșterea de 70% raportată pentru cei care au ales destinații externe surprinde, în condițiile în care operatorii au anticipat o creștere de 30-35%. În ceea ce privește numărul turiștilor care au mers în Bulgaria, trebuie precizat că Institutul Național de Statistică din Bulgaria a anunțat că doar în primele șase luni ale anului 2005 au fost în această țară 89.380 de turiști români.

Turiștii străini nu s-au arătat prea dornici de a vedea România. În zona montană, numărul de turiști străini s-a diminuat în 2006 cu 16%, până la aproape 95.000, iar pe litoral scăderea a fost de 30%. Conform Asociației Naționale a Agențiilor de Turism, anul viitor cea mai mare creștere a numarului de turiști străini se va consemna pentru Delta Dunării, cu 20-30%, în vreme ce turismul balnear va atrage cu până la 15-20% mai mulți turiști din alte țări.

Fig. 1.1. Destinațiile de vacanță preferate ale românilor în 2005

Bulgaria a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de turiști care au ales să-și petreacă vacanța la Nisipurile de Aur sau Albena. Acest lucru se datorează în primul rând prețurilor mai mici decât cele practicate pe litoralul românesc, beneficiind de servicii hoteliere de o calitate superioară. În plus, în comparație cu litoralul românesc, stațiunile litoralului bulgăresc se bucură de temperaturi mai ridicate și sunt scăldate de razele soarelui pe o perioadă mai mare decât stațiunile românești. Un alt avantaj îl constituie formalitățile simple și rapide de trecere a frontierei, primitoarele și bine pregătitele stațiuni litorale din Bulgaria sunt la mica distanță de România, la puțin peste 50 de kilometri de Vama Veche.

Combinația dintre nisipul fin și auriu, apa limpede precum cristalul și vegetația abundentă constituie punctul de atracție pentru turiștii din toată Europa. Stațiunea este la 17 km de Varna. Plaja este lungă de 3,5 km și lată pe alocuri până la 100 m. Temperatura medie pe timp de vară este de 27 – 30oC, iar temperatura medie a apei este de 25– 28oC. Hotelurile sunt în proporție de 95% nou construite sau renovate în ultimii 3 ani, de o calitate deosebită, oferind servicii excelente turiștilor de toate naționalitățile.

Ar trebui să urmăm exemplul acestei mici țări, nu mai bogate din punct de vedere geografic și economic decât România, de a promova turismul litoral, oferind servicii de calitate, la prețuri avantajoase.

În ceea ce privește Grecia, cele mai căutate stațiuni sunt Paralia Katerini și cele din Halkidiki. Diferențele între turismul litoral românesc și cel elen sunt mari, în special în ceea ce privește atitudinea și mentalitatea celor ce lucrează în domeniu față de turiști, Grecia putând servi drept exemplu pozitiv nu numai pentru România, ci chiar și pentru țări cu tradiție în domeniu.

Anual, 14.180.000 turiști sosesc în Grecia, cei mai mulți provenind din Marea Britanie și Germania (circa 45%), precum și din Italia, Franța și Olanda (între 5-7%). Încasările din turism ajung la 10,63 miliarde de $.

1.4. Analiza SWOT a litoralului românesc

SWOT este un instrument de analiză strategică, flexibil și ușor de aplicat pe care o organizație sau o echipă de proiect îl folosește pentru a identifica cele mai potrivite direcții de acțiune. Orice proiect nou ar trebui să aibă la bază o astfel de analiză, pentru a i se stabili gradul de oportunitate și de fezabilitate.

Scopul acesteia este de a realiza un plan strategic sau de a găsi o soluție la o problemă, luând în considerare factorii interni și externi ai unei echipe sau ai unei organizații.

Puncte tari:

– orientarea geografică a plajei – spre răsărit – permite cura benefică de raze ultraviolete;

– situri istorice din perioada Greciei și Romei antice;

– poziția în teritoriu: regiunea Dobrogea în general și Litoralul, în particular, au o importantă poziție strategică, politică și economică, fiind situate la interferența a două mari zone geopolitice: Europa Central-vestică și Orientală și Asia de Vest și Sud –Vest;

– drumurile europene E 60 și E 87, magistrala feroviară București – Constanța, aeroportul internațional Mihai Kogălniceanu și porturile maritime Constanța și Mangalia permit un acces facil spre și dinspre Europa și Asia;

– canalul Dunăre – Marea Neagră;

– potențialul natural și antropic al litoralului;

– numărul mare de structuri de primire turistice (42 % din capacitatea totală de cazare a României) ;

– importanța Mării Negre în politica internațională la nivel regional.

Punctele slabe:

– poluarea mediului și procesele de degradare a plajei și falezei țărmul Marii Negre;

– absența politicilor și programelor coerente de dezvoltare integrată a litoralului românesc (infrastructură și echipare tehnico-edilitară, protecția și reabilitarea mediului natural și construit etc.;

– absența politicilor de dezvoltare economică și turistică unitară a județului, în cele trei unități teritoriale specifice: zona litorală, zona centrală și zona dunăreană, dar toate strâns legate de zona litorală;

– oferta de agrement săracă din punct de vedere cantitativ (număr redus al facilitaților) și uzată moral din punct de vedere al echipamentelor / instalațiilor;

– necolaborarea la nivel regional a factorilor implicați în gestionarea turismului respectiv a autorităților publice locale și autorităților publice centrale;

– nivelul de pregătire al personalului în scădere ca urmare a migrației forței de muncă.

– durata foarte redusă a sezonului turistic estival, de multe ori de numai două luni ;

– absența curselor aeriene directe spre aeroportul internațional Constanța;

– calitatea scăzută a serviciilor în raport cu prețurile practicate ;

– accesul dificil spre litoral, îndeosebi pe calea rutieră ;

– imaginea defavorabilă a României în străinătate, ca potențială destinație turistică.

Oportunități:

– creșterea numărului de hoteluri cu standarde de confort de trei și patru stele în detrimentul celor nemodernizate;

– creșterea numărului de structuri turistice cu funcțiuni de cazare în conformitate cu tendințele pe plan internațional: all inclusive, de dimensiuni reduse, personalizate

– implicarea touroperatorilor importanți pe piața internaționala în incoming pe litoral;

– legislația coerentă în gestionarea plajelor, managementul integrat al zonei costiere;

– proiecte internaționale de asistență în conservarea și mărirea plajelor, conservare a zonei costiere.

Amenințări:

– scăderea puterii de cumpărare a populației;

– dezvoltarea net superioară a produsului similar în Bulgaria, Croația și Slovenia și alte țări din zonă;

– posibila scădere a veniturilor din turism ca urmare a accentuării sezonalității și a tendinței de turism de weekend;

– tendința de migrare a forței de muncă în străinătate.

Analiza SWOT ne oferă o imagine mai clară a problemelor cu care se confruntă litoralul românesc, însă ne oferă și soluții de redresare, deoarece litoralul românesc are și avantaje (așezarea geografică, dar și importanța istorică). Dacă s-ar face mai multe investiții în unitățile de cazare, oferind turiștilor servicii de calitate, dar și o promovare mai intensă a turismului de litoral românesc, în 2-3 ani numărul turiștilor străini care vor alege să-și petreacă vacanțele pe litoralul românesc s-ar putea dubla.

Principalul avantaj al acestei analize îl constituie consensul între membrii echipei. După ce au căzut de acord asupra punctelor tari (“Strenghts”), a punctelor slabe (“Weaknesses”) a oportunităților (“Opportunities) și a amenințărilor (“Threats) care afectează echipa, este mult mai ușor să se identifice soluțiile necesare.

1.5. Soluții de amenajare a zonelor de litoral

Stațiunile sunt destinații turistice autonome care propun turiștilor activități și instalații variate, într-un cadru divers: relaxare balneară, montană, refacerea formei fizice și psihice, activități recreative, apropierea de situri naturale, arheologice sau istorice de primă valoare. Hotelurile trebuie să fie numeroase și să ofere toate tipurile de facilități. În materie de dezvoltare a stațiunilor actuale, una din marile tendințe contemporane este aceea de oferire a unei game largi de servicii și echipamente pentru distracție, cumpărături, cultură, sănătate etc. Este necesară crearea în aceste stațiuni și a unor instalații carcateristice turismului de conferințe și reuniuni.

Planificarea stațiunilor trebuie să fie metodică. Mai întâi se începe cu evaluarea piețelor și produselor turistice. Se determină apoi obiectivele, tipul și amploarea dezvoltării, se alege locația, se stabilesc principii de planificare și se face un studiu de fezabilitate preliminar.

Dacă rezultatele acestei analize sunt pozitive, se precizează în continuare exigențele pentru amenajarea și utilizarea suprafeței ca și tipurile de infrastructuri necesare. Sunt studiate relațiile regionale, accesul în zonă și raporturile dintre orașele și atracțiile regiunii. Apoi, se face o analiză relativă a mediului ambiant și a capacității de suport. În continuare, sunt analizate relațiile cu comunitățile locale.

În cele ce urmează, se elaborează pentru stațiune un plan detaliat de ocupare a suprafeței. Se evaluează de o manieră distinctivă impactul ecologic și socio-cultural al planului pentru stațiune, urmând a se efectua o analiză economică și financiară pentru a se confirma că stațiunea va fi viabilă din punct de vedere economic, iar rentabilitatea sa va fi acceptată.

Pentru ca o stațiune să aibă succes, ea trebuie să prezinte următoarele caracteristici:

climat favorabil în funcție de tipul stațiunii;

existența în stațiune sau în împrejurimi a unui mediu fizic atrăgător sau care poate deveni atrăgător prin amenajare;

suficiente terenuri disponibile ce pot fi puse în valoare;

posibilități bune de acces existente sau potențiale;

nu existe grave poluări ale apei, aerului sau solului. Nu trebuie să existe probleme ecologice sau sociale serioase;

disponibilitatea unei forțe de muncă care să lucreze în stațiune sau posibilitatea încurajării unei părți din forța de muncă care să vină din alte părți ale țării.

Amenajarea spațiului turistic balnear – litoral

Spațiul turistic balnear-litoral simbolizează spațiul de desfășurare a vacanțelor majorității turiștilor autohtoni și străini, în lunile de vară, imaginea mării albastre fiind factorul cel mai important de atracție. Valorificarea potențialului turistic al litoralului românesc, prin activități turistice organizate, începe în a doua jumătate a secolului XIX, când pe malul lacului Techirghiol se ridică primele hoteluri. Moda stațiunilor după primul război mondial și mai ales după 1960 a transformat evident spațiul litoral care trebuie să facă față exploziei turismului de masă.

Majoritatea stațiunilor are o organizare stereotipică, pornind de la planul apei, ce comportă sau nu echipamente tehnice anexate, un port de plăcere etc. Împrejurul planului apei se află structurile de cazare (hoteluri, vile, sate de vacanță, tabere), care pot cuprinde și diferite dotări pentru recreere și distracție. Urmează, spre exterior, spații periferice fără construcții, frecvent agricole, sau rezervate pentru extinderi ulterioare.

Primele amenajări balneare de pe litoralul românesc al Mării Negre s-au realizat în 1892, pe malul lacului Techirghiol, când omul de afaceri I. Movilă construiește aici cel mai vechi stabilament balnear, iar în parcul din apropierea litoralului se ridică „Marele hotel al băilor”. Se conturează, astfel, și cea mai veche stațiune cunoscută sub numele de Carmen Silva (ulterior, după 8 septembrie 1950, Eforie Sud), care a fost declarată oficial stațiune balneară în 1928.

Stațiunea s-a menținut la situația de mic orășel balnear cu frecventare sezonieră până în ultimii ani, când, în cadrul vastului plan de sistematizare și dezvoltare a stațiunilor de pe litoral, au fost construite ansambluri hoteliere de mare capacitate și au fost realizate numeroase amenajări care au transformat vechea localitate într-una din principalele stațiuni de pe litoralul Mării Negre.

Plaja de la Eforie Sud se întinde pe o lungime de circa un kilometru, fiind adăpostită de două diguri de larg. Faleza a fost amenajată și consolidată în 1957-1960, devenind o frumoasă promenadă.

Un alt pas mărunt, dar important, în organizarea turistică-balneară a litoralului a fost făcut în 1906, când la Mamaia se amenajează o punte cu cabine pe ambele părți, ce pătrundea în mare, oferind condiții optime pentru helioterapie și băi de mare. Amenajarea propriu-zisă a stațiunii începe în 1919, cu nivelarea dunelor de nisip, construirea Cazinoului și a unor vile particulare, dar și a unui hotel (actualul Hotel Rex).

După al doilea război mondial, Mamaia s-a dezvoltat necontenit, devenind cea mai mare stațiune maritimă de pe litoralul românesc al Mării Negre. Au fost realizate mari ansambluri hoteliere, organizate pe principiul separării funcțiunilor, dar grupând și concentrând o serie de servicii și instalații tehnice. Ele se desfășoară de-a lungul cordonului litoral dintre Marea Neagră și Lacul Siutghiol și reprezintă o reușită în valorificarea peisajului, în general lipsit de contraste ale formelor de relief. Această rezolvare urbanistică – prin grupuri de hoteluri legate cu alei și spații verzi, intercalate cu dotări comerciale și de agrement – contribuie la o individualizare mai accentuată în cadrul unității, care este percepută ca o sinteză a desfășurării liniare între apele lacului și ale mării. O altă trăsătură urbanistică a stațiunii Mamaia este decorarea ei cu diverse statui originale, operele unor cunoscuți sculptori români.

La baza dezvoltării și organizării de ansamblu a litoralului românesc al Mării Negre, după 1966, a stat planul general de sistematizare a zonei, care a împletit dezvoltarea turistică cu cea socială și economică. Conform acestui plan s-a trecut la dezvoltarea și dotarea stațiunilor existente și la construirea salbei de stațiuni între orașul Mangalia și lacul Tatlageac: Olimp, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn.

Acțiunea demarată în 1966 a avut în vedere organizarea și dotarea corespunzătoare a plajelor și zonei litorale, utilizarea rațională a terenului și realizarea unor ansambluri arhitectonice moderne, armonios integrate în spațiu. S-au avut în vedere:

protecția zonelor a căror frumusețe naturală, valoare istorică sau estetică le recomandă a fi ocrotite;

evitarea sentimentului de „sufocare” de tip urban, prin aplicarea principiului alternanței între unitățile turistice și largi spații libere;

limitarea circulației autovehiculelor în interiorul stațiunilor;

asigurarea unor căi de comunicație rapide;

amenajarea și consolidarea falezelor, crearea promenadelor

crearea de plaje artificiale și ocrotirea celor naturale prin sistemul digurilor (Saturn, Mangalia, Olimp, Jupiter);

crearea unor elemente de animație pe mare și uscat (mici porturi de agrement, sporturi nautice, terenuri de sport, echitație etc.).

În sistematizarea zonei Mangalia preocupările principale ale proiectanților au fost axate pe: utilizarea integrală și rațională a plajelor, organizarea și dotarea lor corespunzătoare; în unele cazuri crearea unor plaje sau protejarea celor existente; crearea de spații verzi în stațiuni; construirea unor hoteluri estivale, ușor accesibile, confortabile, igienice etc.

Stațiunea Jupiter beneficiază de efectul mare-plajă-lac-stațiune. Din punct de vedere arhitectonic, aici s-a căutat să se asigure o compoziție pe două direcții: pentru utilizarea falezei spre mare, pe de o parte, și a elementului natural – pădurea Comorova – pe de altă parte, legate prin zona activă formată din funcțiuni diverse (comerț, sport, dotări culturale etc.).

Zona activă centrală este înconjurată de multe spații verzi. Plaja, situată în continuarea celei de la Neptun, cu rezerva ei impresionantă de nisip, proporționată și orientată optim, prezența în vecinătate a unuiteren cu mari rezerve de nămol de turbă și surse de apă cu proprietăți terapeutice, reprezintă factori care au determinat creșterea fluxurilor turistice.

Centrul stațiunii Jupiter este reprezentat de un mic lac artificial – Tismana- în jurul căruia se grupează câteva mari complexe hoteliere: „Cozia” și „Tismana”.

Inaugurată la 1 iulie1973, Cap Aurora reprezintă cel mai mare complex turistic de pe litoralul românesc al Mării Negre. Alcătuit din 10 hoteluri cu denumir de pietre scumpe, din 8 restaurante, piscine, terenuri de sport și alte dotări, noul complex, socotit din punct de vedere arhitectonic și unul din cele mai frumoase din Europa, poate găzdui circa 3000 de turiști pe serie.

Terenul pe care a fost amenajat complexul este un platou terminat în faleză abruptă, cu înălțime între 8 și 12 m, delimitat pe partea opusă mării de artera de legătură dintre stațiunile Venus și Jupiter.

Plaja a necesitat importante amenajări. Expunerea foarte bună a terenului prin cele două aliniamente ale țărmului către S-SE și E-SE, posibilitățile mărite de contemplare a mării, prin convexitatea falezei, întregesc calitățile amplasamentului. Plaja foarte îngustă, pe de o parte, și expunerea permanentă a falezei la acțiunile distructive ale valurilor au dus la decaparea unui important volum de pământ în vederea realizării celor 8m2 de plajă.

Analiza atentă a ghirlandei stațiunilor mai vechi și mai noi evidențiază numeroase aspecte de localizare și organizare comune:

localizarea pe malul mării sau/și pe malul unorlacuri cu calități curative, plecând de

la o bucată de plajă mai mult sau mai puțin amenajată, pentru baie și expunere la soare, care se constituie în principalul pol de atracție;

un habitat mai vechi (Eforie, Mangalia, Agigea, Năvodari) sau mai recent (Saturn,

Neptun, Venus, Cap Aurora), legat în mod direct sau nu de plajă, dispunând de un nucleu de polarizare turistică principal pe țărm, unde sunt localizate plaja, infrastructura de animație, structurile de cazare;

în majoritatea stațiunilor, atracțiile naturale și posibilitățile de recreere corespund

unei imagini de marcă turistică tradițională, singurele variațiuni situându-se la nivelul amenajărilor și dotărilor;

multe dintre stațiunibeneficiază de efectul mare-plajă-lac-stațiune;

la nivelul cazării, stațiunile sunt mono- sau binucleare, iar la nivelul animației în

general bipolare;

evoluția spațio-temporală are ca itinerar: de la mare către interior, fiind influențată

de caracteristicile cadrului natural etc.

Organizarea și amenajarea plajelor

O componentă de prim rang a spațiului litoral este plaja, favorabilă helioterapiei și psamoterapiei, de lungime și lățime variabile, cu expunere spre est și nisip cu calități deosebite. Mărimea stațiunilor se stabilește în funcție de capacitatea plajelor care, la rândul ei, depinde de suprafața amenajabilă (exploatabilă), de numărul de vizitatori pe m2 de plajă sau pe metru liniar țărm, de simultaneitatea prezenței pe plajă a vizitatorilor potențiali etc.

Capacitatea plajelor, în funcție de care se stabilește mărimea stațiunii, este determinată de următorii parametrii:

suprafața exploatabilă sau amenajabilă;

numărul de vizitatori pe m liniar sau m2 de plajă;

simultaneitatea prezenței pe plajă a vizitatorilor potențiali.

Suprafața exploatabilă a plajelor este determinată de condițiile concrete ale configurației și ale cadrului natural de ansamblu. În acest sens, pe litoralul românesc al Mării Negre se disting următoarele situații:

țărm cu plajă nelimitată în interior de elemente naturale;

țărm cu plajă delimitată de faleze, lacuri, zone mlăștinoase etc.;

țărm fără plaje, dar la care fundul mării este ușor accesibil și în care pot fi realizate plaje artificiale.

Din experiența internațională se constată că o exploatare efectivă a plajei se poate face pe o lățime de circa 50 m, terenurile situate mai în adâncime fiind, în general, ocupate cu alte amenajări ca: jocuri de plajă, umbrele, vestiare și plantații, ceea ce se remarcă și pe litoralul nostru (Mamaia, Neptun, Eforie Nord). Plajele cu țășimi de peste 100 m contribuie la sporirea gradului de confort, asigurând menținerea cadrului natural – vegetație de protecție, dune de nisip, zone adăpostite de vânt etc., fără a spori însă gradul de utilizare a țărmului, întrucât cura heliomarină pierde din eficiență la peste 50 m distanță de la apă (de exemplu Mangalia).

Numărul vizitatorilor care sosesc pe plajă este un indicator determinant atât pentru stabilirea capacităților plajei, cât și pentru fixarea nivelului de confort în zona de plajă, a categoriei de utilizare. Se admite că gradul de ocupare a plajei este condiționat de întinderea acesteia, dar și de norma de spațiu afectat unui vizitator; capacitatea optimă stabilindu-se după formula:

Co = S/N, unde :

Co = capacitatea optimă potențială (vizitatori)

S = suprafața plajei (m2)

N = norma de spațiu afectat unui vizitator (Np = m2 plajă/vizitator sau Nt = ml țărm/vizitator)

Norma de spațiu (N) pentru plajă este condiționată de gradul de utilizare a plajei, deosebindu-se mai multe tipuri de ocupare a plajei:

ocupare intensivă (4-6 m2/vizitator), când plaja este ocupată doar de turiști (nu și cu alte activități) iubitori de cură heliomarină;

ocupare medie (6-8m2/vizitator, când pe plajă alături de turiști-vizitatori există și unele amenajări);

ocupare largă (8-12m2/vizitator) în cazul plajelor cu lățimi de peste 80-100 m, unde sectorul depărtat de țărm este amenajat cu diverse dotări pentru agrement, sport, alimentație publică, plantații de protecție etc.

Norma de linie de țărm afectat unui vizitator în ml, exprimată prin formula Nt=ml țărm/vizitator (ml/vizitator) este diferențiată în raport de lățimea și gradul de utilizare a plajei (Tab.1.2).

Tabelul 1.2. Clasificarea plajelor

* Sursa: MONITORUL OFICIAL NR. 965 din 28 decembrie 2002

Simultaneitatea prezenței vizitatorilor pe plajă (Erdeli G., Istrate I., 1997) se stabilește luând în considerare că durata medie a unei ședințe de plajă în luna iulie, în condițiile climatului marin românesc, este de aproximativ 3-4 ore și că intervalul optim de plajă în aceeași lună se extinde pe o perioadă de 7-8 ore (între 900-1700). Se apreciază că în condițiile țării noastre, sporul de capacitate zilnică a plajelor, rezultat din nesimultaneitatea prezenței pe plajă a vizitatorilor, este exprimat de indicele de simultaneitate (Is) egal cu 1/3 din numărul de vizitatori potențiali în funcție de condițiile specifice locale, de profilul stațiunii și de nivelul de dotare a acesteia cu amenajările pentru cură și tratamente, activități cultural-recreative. În urma cercetărilor efectuate de specialiștii din balneologie și de către cei din domeniile adiacente, în perioada considerată optimă pentru plajă, rezultă că indicele de simultaneitate (Is) poate să varieze între 1,25 și 1,35 sau chiar 1,40.

Capacitatea zilnică a plajei (Cz) exprimă numărul de vizitatori ce pot folosi zilnic plaja, de care depinde mărimea stațiunii asociate plajei, dar mai ales capacitatea dotărilor și amenajărilor acesteia. Se calculează după formula:

Cz = Is x Co unde:

Cz = capcitatea zilnică a plajei

Is = indicele de simultaneitate (1,25-1,35 sau chiar 1,40, în raport direct ci nivelul de dotare și echipare a stațiunii)

Co = capacitatea optimă potențială a plajei

Amenajarea teritoriului unei stațiunii , reprezintă una din cele mai importante aspecte in ceea ce priveste atractivitatea unei zone ,fie că este vorba de o zonă de litoral,montană sau balneo-climaterică.Cu cât se iau in considerare principiile de amenajare și se pune accent pe o dezvoltare cât mai de durată cu atăt zona respectivă v-a avea de câstigat.

CAPITOLUL 2.

OFERTA TURISTICĂ A LITORALULUI GRECESC

Trei elemente naturale majore ale Europei definesc cadrul natural și turistic al României – Munții Carpați, fluviul Dunărea și Marea Neagră. De-a lungul multimilenarei lor existențe, aceste coordonate geografice și-au pus amprenta și pe istoria și civilizația poporului român, impunând structuri în rețeaua de așezări rurale și urbane, în profilul social-economic local și regional, modelând peisaje de mare atractivitate, unele dintre ele cu caracter unicat.

Grecia

Grecia, stațiuni agitate, peisaje stâncoase, plaje ascunse, orașe antice. Cine vizitează o dată Grecia, va rămâne impresionat toată viața. Există atâta varietate aici, în care fiecare insulă oferă un amestec de minunății pe care nu se poate să le ratezi. Însă frumusețile Greciei nu se datorează numai insulelor sale. Toată țara este un întins și prietenos litoral. De-a lungul fâșiilor de pământ crestate, dintre Marea Egee și Marea Ionică, cele mai vechi civilizații, timpuri legendare și obiceiuri puternic înrădăcinate în trecut, se întâlnesc și conviețuiesc cu tânărul mileniu. Trecutul și prezentul alternează, la fel ca și schimbările de peisaj, de la cel marin la cel muntos, oferind vizitatorilor experiențe memorabile. Poți trăi în această țară, înconjurată de neprețuite valori istorice și muzee, vârste străvechi – pre-clasic, roman, bizantin – toate într-o singură zi, sau te poți bucura pur și simplu de viață, practicând sporturi acvatice, făcând croaziere pe mare, pescuind, relaxându-te în hotelurile luxoase, gustând din apetisanta bucătărie tradițională și sfârșind ziua într-unul dintre sutele de cluburi de noapte sau discoteci. O infrastructură adecvată, pe șosele, în aer sau pe apă, face din Grecia o destinație extrem de accesibilă tuturor celor care, ajunși aici, vor fi liberi să-și aleagă propriul stil de viață și cu siguranță să-și facă prieteni noi.

Caracteristici ale litoralului grecesc

Grecia este o țară mediteraneană și balcanică, situată în partea de S a Europei, la țărmul Mării Mediterane, în S Peninsulei Balcanice, unde ocupă o suprafață de 131 944 km pătrați. Granițele terestre o delimitează în NV de Albania, în N de Bulgaria, iar în E de Turcia. La V, S și E, țărmul extrem de sinuos, cu golfuri adânci și peninsule prelungi, în lungime de 15 021 km, este scăldat de apa mărilor Ionică, Mediterană și Egee; între coordonatele geografice de 34º 55'-41º45' lat. N și 19º23'-28º15' long. E.

Teritoriul cuprinde o regiune continental-peninsulară și una alcatuită dintr-un număr foarte mare de insule. Grecia continental-peninsulară se prelungește în apele mării prin Peninsula Peloponnisos (Peloponez), având ca punct extrem Capul Tainaron (Matapan). Relieful muntos predomină în proporție de cca.80%. Deosebit de semețe sunt culmile Munților Pindului, care nu coboară sub 2000m (Grammos-2520m, Lakmos-2295m, Giona-2484m, Parnassos-2457m) și se înalță până la 2637m în vârful Smolikos. Podișul înalt al Arcadiei, din Peninsula Peloponez, este dominat de munți înalți: Panahaico-1926m, Aroania-2340m, Kilini-2376m, Parnon-1935m, culminând cu Taigestos-2407m. Nu departe de țărmul Golfului Salonic se înalță legendarul Olympos (Olimp) de 2917m, cel mai înalt vârf din țară, aparținând unor vechi cutări hercinice care au înalțat și Munții Rodopi, aflați la granița cu Bulgaria. Lanțurile tinere ale munților amintiți alternează cu depresiuni tectonice, cu dimensiuni variabile, ce au aspect colinar sau de câmpii înalte: Axios, Tessalia, Salonic, Agrinion, Arta, iar râuri cu ape tumultoase creează spectaculoase culoare de vale, însoțite de câmpii înguste, dar fertile. Predominanța munților lasă loc, către zonele litorale, câmpiilor ce însoțesc țărmul pe toată lungimea sa. Linia țărmului este deosebit de sinuoasă, cu golfuri adânci, favorabile navigației: Themaikos (Salonic), Saronikos, Korinthiakos (Corint), Argolikos, Messiniakos, Kiparissiakos etc., cu peninsule care se avantă în mare: Calcidica, Magnezia, Atica, Peloponez. Grecia insulară este formată din peste 2000 de insule, cu un relief predominant muntos, dintre care locuite numai 160 permanent, grupate în arhipelaguri: Sporade de Nord, Sporade de Sud, Ciclade și Ionice. Pe insula Thira aparținând arhipelagului Cicladelor se află vulcanul activ Santorini.

Clima mediteraneană a țării se caracterizează prin verile fierbinți și secetoase, în care temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, atinge valoarea de 27,°C, iernile fiind umede și blânde, cu temperatura medie a lunii celei mai reci, ianuarie, de 9,2°C. Precipitațiile, mai ales sub formă de ploaie cad în cea mai mare parte iarna, mai abundente pe culmile vestice Pindului și tot mai reduse către sud, pentru ca în insule să fie extrem de reduse. În zona montană din nord iarna cad și zăpezi, aducând o notă de pitoresc în țara măslinilor, a lămâilor și portocalilor.

2.2. Principalele stațiuni de pe litoralul grecesc

Grecia este împărțită în 13 regiuni (vezi anexă): Attica, Peloponez, Grecia Centrală, Evia – Skyros, Tessalia – Sporadele, Epirul, Insulele Ionice, Macedonia – Thassos, Tracia, Insulele Mării Egee, Dodecanez, Cicladele și Creta, fiecare dintre acestea reprezentând importante zone turistice și culturale.

Cele mai importante și renumite pentru frumusețea lor sunt stațiunile de pe insula Creta, Insulele ionice, Thasos, Halkidiki, Rhodosul etc.

Insulele Ioniene au un aspect cu totul diferit de peisajul grecesc. Verzi și luxuriante, ele au fost de-a lungul secolelor punctul de joncțiune între Grecia continentală și Europa occidentală, poziție avantajoasă ce le-a permis să-și dezvolte o cultură, o literatură, pictură și muzică proprie.

Insula Corfu a fost citată pentru prima oară de către Homer în Odissea. Loc de vacanță renumit pentru pentru clima sa blândă, Corfu are tot ceea ce atrage și distrează pe vizitatori, fără să vorbim de frumusețea meleagurilor sale, de plajele sale de nisip auriu întinse la picioarele munților împăduriți și rocilor abrupte, asemănătoare unor castele ce țâșnesc la suprafața mării.

Fig. 2.11 – Insula Corfu

Itaca este o insulă muntoasă și aridă. Cu numeroasele ei golfuri și golfulețe, ea încântă în aceeași măsură pe iubitorii de scufundări, cât și pe cei ai pescuitului subacvatic. Grota Nimfelor, principala atracție a insulei este identificată cu grota în care Ulise și-a ascuns comoara la întoarcerea sa din insula Feacilor.

„Zakynthos cea împădurită” este insula-grădină situată în fața coastei de NE a peloponezului și legată de Kyllini prin curse foarte dese de ferry-boat. Această insulă minunată a fost aproape în întregime distrusă de un cutremur în 1953. Coasta de est, unde se află orașul Zante, este mărginită de coline stâncoase, pe una dintre care se înalță o cetate venețiană, în timp ce pe alta se întinde platoul Akrotiri. Apele de culoarea turcuazului și smaraldului se pretează pentru natație, sporturi cu vele și pescuit, din mai până în octombrie.

Cu ferry-boat-ul, de la Keramoti, se ajunge în Thassos, insula cea mai nordică a mării Egee. Acest mic paradis verde care este unul din polii turistici ai Greciei, își datorează prosperitatea sa exploatării pădurilor și minelor sale de plumb, fier și antimoniu. Zăcămintele de petrol recent descoperite în regiunea Prinos prevăd un profit considerabil pentru economia greacă. Insula aproape în întregime este un muzeu, conținând numeroase vestigii ale epocii clasice, când Thassos se afla în culmea gloriei. Săpăturile arheologice au adus la iveală vechea agora, un teatru, un cartier de locuințe, acropola, sanctuarul lui Pan și alte vestigii interesante.

Halkidiki, cu cele trei peninsule ale sale, Kassandra, Sithonia și Aghion Oros este una dintre cele mai pitorești regiuni ale Greciei. Combină peisajul montan cu litoralul tipic insular și în plus oferă ocazia unei experiențe unice în felul ei, vizitarea statului monahal de la muntele Athos. Grație minunatelor sale plaje nisipoase, pădurilor de pini și sătucelor cochete, Chalkidiki în ultimii ani a devenit o Meccă a turismului. Regiunea cea mai interesantă a acestei peninsule care se întinde la SE de Salonic este promontoriul ei răsăritean, Muntele Athos, numit în greacă Aghion Oros, ceea ce înseamnă Sfântul Munte.

Relieful crește în altitudine de la vest la est; astfel, cele mai mici altitudini, câmpiile fertile, se găsesc pe primul braț – Kassandra. Sithonia – al doilea braț are înălțimi de cca 800 m, în timp ce masivul Athos depășește 2000 m. Cele trei brațe care intră în Marea Egee, fac din Halkidiki regiunea cu cea mai mare întindere de coastă de pe Grecia continentală. Se estimează că litoralul peninsulei are peste 500 km și cuprinde toate formele de relief: plaje lungi, cu nisip; stânci și pini; golfuri pitorești; masive stâncoase impresionante. Halkidiki nu are râuri, motiv pentru care marea care înconjoară peninsula este una dintre cele mai curate din Grecia.

Principalele ocupații ale locuitorilor peninsulei sunt: agricultura, apicultura, pescuitul, silvicultura, mineritul, turismul și, într-o mică măsură creșterea păsărilor și animalelor domestice.

Mitologie. Multe dintre caracteristicile sale distinctive au fost cunoscute încă din antichitate și mulți au încercat să le găsească o explicație. Numele antic al Kassandrei a fost Phelgra – locul focului. Se credea că este tărâmul Titanilor și locul unde s-a purtat bătălia acestora cu zeii, când Titanii au încercat să-i izgonească pe zei de pe muntele Olimp. După cum spune o legendă, Enceladus, unul dintre Titani, a fost zdrobit de o piatră aruncată de zei. Astfel, Titanul “cutremur” este azi îngropat în Kassandra însă, nefiind mort, încearcă uneori să se elibereze de greutatea ce-l apasă, iar eforturile sale au ca urmare cutremure.

La celălalt capăt al peninsulei, muntele Athos a fost numit după uriașul Athos care, în timpul vestitei bătălii, a aruncat cu muntele în zei, ca și cum ar fi fost o piatră.

Sithonia și-a primit numele după Sithon, fiul lui Poseidon. Soția lui se numea Mendeis și fiica sa, Pallini.

Istorie. Urmare a recentelor excavări în peștera Petralona, se estimează că istoria peninsulei datează de 700.000 ani. Conform paleontologilor care au studiat descoperirile din peșteră, aici a fost aprins primul foc controlat, acum cca 700.000 ani. Craniul găsit aici are cca 250.000 ani și a dăruit stiinței un nou tip de om (fig. alăturată).

De-a lungul coastei și în câmpii au fost descoperite numeroase așezări preistorice. Acestea arată că în anii 4.000 î.Ch, Halkidiki era deja o zonă bogată, dens populată, unde arta era înfloritoare și obiectele de artă decorau viața de zi cu zi a oamenilor.

Înregistrări scrise consemnează colonizarea peninsulei încă din timpul războiului troian.

Colonizarea sistematică a peninsulei de către oameni din sudul Greciei pare a fi început în sec. 8 î.Ch.

Cea mai timpurie consemnare a peninsulei a fost facută de Herodot. În scrierile sale despre războaiele persane, părintele istoriei menționează în mod repetat.

Fig. 2.12 – Peștera Petralona

Halkidiki și dă detalii istorice și topografice. El descrie distrugerea flotei lui Mardonius de către o furtună teribilă la Athos și săparea canalului de către Xerxes la istmul peninsulei. Herodot menționează toate orașele litorale din Halkidiki în care Xerxes a așezat detașamente militare și dă informații importante despre asediul perșilor asupra orașului Potidea și măcelărirea olynthienilor de către generalul persan Artabazus.

După războaiele persane (mijlocul sec. 5 î.Ch), majoritatea orașelor peninsulei au devenit membre ale Ligii Ateniene. În timpul războiului peloponezian au fost distruse multe orașe și locuitorii peninsulei au realizat că pot supraviețui doar unindu-și forțele.

În 168 î.Ch, Halkidiki a fost cucerită de către romani, împreună cu restul Macedoniei. În anii ce au urmat, comercianții și meșteșugarii italieni s-au stabilit în orașele peninsulei. În sec. 6 d.Ch, Halkidiki a fost devastată din nou, de data aceasta de huni. Timp de trei secole, nu există informații despre peninsulă; între sec. 9-15 a fost o zonă cu precădere agricolă și fermieră. În 1821, Halkidiki a jucat un rol important în Fig. 2.13 – Halkidiki Revoluția Greacă, aici organizându-se grupuri de luptă care inițial au învins, dar mai apoi au fost învinse de turci. La începutul sec. 20, Halkidiki era una dintre fortărețele luptei macedoniene, folosită și ca loc de odihnă de către luptători.

Arme și muniții erau descărcate aici și date rebelilor. Mulți locuitori ai peninsulei au ajutat forțele rebele, astfel că la începutul lui octombrie 1921, cu 20 zile mai devreme ca Salonic, Halkidiki era din nou liberă. După 1922, mii de refugiați din Asia Mică, Tracia și Bulgaria s-au stabilit pe aceste meleaguri.

KASSANDRA
Este brațul cel mai vestic al peninsulei Halkidiki, unul dintre cele mai vestite locuri din peninsulă, cu o dezvoltare

Fig. 2.14 – Kassandra

deosebită a turismului. Este un loc minunat, liniștit, cu plaje de nisip și păduri de pini care ajung până în apele limpezi ale mării. Pare că nimeni nu a pășit pe aceste meleaguri, în care vegetația densă se îmbină în mod unic cu apele de cristal. Dezvoltarea turismului a condus la crearea de facilități foarte bine organizate, hoteluri de lux și numeroase centre de distracție care oferă diverse posibilități de petrecere a vacanței turiștilor din toată lumea, dornici să cunoască adevărata frumusețe naturală a Greciei.

Întregul braț Kassandra este un loc maiestuos, ideal pentru petrecerea vacanței, oferind un climat unic, revigorant, ape limpezi și curate, stațiuni litorale de-a lungul coastelor. Este numit pe bună dreptate “paradisul pământean” al Greciei.

SITHONIA
Este al doilea braț al peninsulei Halkidiki. Peisajul sălbatic, tulburător îi atrage pe iubitorii de natură și pe cei care caută să se refugieze de “binefacerile” civilizației. Coasta este variată – o succesiune de cătunuri pescărești, porturi pitorești, plaje pustii, de toate mărimile, înconjurate de copaci și tufișuri.

Sithonia este o simfonie de albastru și verde, în care există toate nuanțele și culorile de vegetație, mare și cer.

Fig. 2.15 – Sithonia

Hotelurile de toate categoriile, terenurile de tenis și sporturile nautice, călărie printre pădurile de pini, frumusețea și ospitalitatea tradițională, combinate cu plăcerile contemporane sunt garanția unei vacanțe extraordinare.

MUNTELE ATHOS

O poveste veche spune că Fecioara Maria călătorea pe mare alături de Sf. Ioan Evanghelistul, de la Joppa spre Cipru, pentru a-l vizita pe Lazăr. Când corabia a fost aruncată de valuri înspre Athos – teritoriu păgân pe vremea aceea – au fost nevoiți să ancoreze lângă portul Klement, în apropierea actualei mânăstiri Iviron.

Fig. 2.16 – Muntele Athos

Plimbându-se pe mal, Fecioara Maria, copleșită de frumusețea și sălbăticia muntelui, l-a binecuvântat și l-a rugat pe Fiul său să facă din acest loc grădina sa. S-a auzit o voce: “Fie ca acest loc să fie moștenirea și grădina ta, un rai care să salveze pe cei ce caută să fie salvați”. De atunci, muntele a fost consacrat drept grădina Maicii Domnului și a fost interzis tuturor celorlalte femei.

Ca și comunitate monahală, Muntele Athos a fost fondat oficial în anul 963, când călugărul Athanasios a înființat mânăstirea Marea Laura, încă cea mai mare și mai impunătoare dintre cele 20 mânăstiri. S-a bucurat de protecția împăraților bizantini, iar bunăstarea și averea sa au crescut considerabil. A patra cruciadă din sec. 13 a adus noi stăpâni romano-catolici, care i-au forțat pe călugări să caute protecția Papei Inocențiu III, până la restaurarea Imperiului Bizantin.

În sec. XIV, a fost atacat de mercenarii catalani. Imperiul Bizantin a colapsat în sec. 15 și noul înființat Imperiu Otoman a preluat conducerea. Au fost impuse taxe mari asupra mânăstirilor, însă au fost lăsați în pace. Populația monahală și averea sa a scăzut în secolele ce au urmat, dar au revenit la viață în sec. 19 datorită donațiilor și sosirii călugărilor din țările ortodoxe est-europene (Rusia, Bulgaria, România și Serbia), fiecare dintre acestea lăsându-și amprenta asupra mânăstirilor. În 1912, în timpul Primului Război Balcanic, otomanii au fost izgoniți și, după un scurt conflict între Grecia și Rusia asupra suveranității, peninsula a devenit oficial sub suveranitatea Greciei.

Conform constituției Greciei, Muntele Athos este auto-guvernat politic și constă din 20 de mânăstiri (care formează Sfânta Comunitate, care administrează teritoriul), iar capitala și centrul administrativ, Karyes, găzduiește guvernatorul, reprezentantul statului. Din punct de vedere spiritual, Muntele Athos este sub directa jurisdicție a Patriarhatului Ecumenic. În afara mânăstirilor, mai există 12 mici comunități de călugări și numeroase schituri. Toți cei care trăiesc acolo primesc cetățenia greacă fără alte formalități, fiind admiși ca novici sau călugări. Laicii pot vizita peninsula doar cu aprobare specială. Pentru a reduce tentația sexuală, femeile nu au voie să calce pe acest teritoriu; chiar și femelele animalelor domestice sunt interzise (cu excepția pisicilor și a găinilor care fac ouă, al căror albuș proaspăt e folosit în iconografie). Cu toate acestea, în timpul Războiului Civil din Grecia, Athos a adăpostit refugiați, inclusiv femei și fete. În zilele noastre, mânăstirile de pe Muntele Athos au fost în mod repetat lovite de incendii (august 1990, martie 2004). Datorită amplasării izolate a mânăstirilor, deseori acestea se află în vârful dealurilor, dar și datorită lipsei de echipament adecvat pentru stingerea incendiilor, distrugerile cauzate de incendii au fost considerabile. Cele trei forme de viață monahală existente pe Muntele Athos sunt: cenobit, idioritmic și solitar. Regula coenobită este caracterizată de disciplină, călugării se adună la slujbe și la masă. În mânăstirile coenobite, călugării se trezesc la o oră după miezul nopții și se roagă întâi singuri în celulele lor, apoi în biserică, cu toții, până la ivirea zorilor. Apoi iau micul dejun în refectoriu. După masă urmează rugăciuni, apoi călugării trec la îndeplinirea sarcinilor desemnate de mânăstire. Nimeni nu este scutit de muncă, nici chiar starețul. După miezul zilei, călugării dorm sau se odihnesc. După-amiaza târziu, se adună din nou în biserică pentru liturghie și apoi iau cina, după care urmează ultima liturghie a zilei. Porțile mânăstirii se închid și călugării se retrag în chiliile lor unde citesc, se roagă și dorm.

Modul de viață idioritmic a apărut ca urmare a cuceririi de către otomani și a impunerii de taxe mari călugărilor, dar și ca urmare a înființării schiturilor. În schituri și în mânăstirile idioritmice călugării își organizează singuri timpul, împărțindu-l între muncă și rugăciune, funcție de nevoile personale ale fiecaruiă. Se adună la Sfânta Liturghie doar duminica și în sărbătorile religioase; în zilele obișnuite fiecare își îndeplinește obligațiile religioase în capela propriei chilii. Viața solitară este cea mai grea. Călugării care au ales acest mod de viață trăiesc singuri, complet izolați în peșteri sau colibe rudimentare, pe pante abrupte. Mănâncă atât cât e necesar să supraviețuiască, lucrează ca să-și păstreze mintea ageră și își dedică tot timpul rugăciunilor. Din când în când, se duc la mânăstirile din apropiere pentru a primi împărtășania.

Lesbos este cea mai mare insulă a Greciei după Creta și Eubea. Acest pământ tapisat cu măslini, cu livezi și pini a cunoscut în antichitate o dezvoltare culturală uimitoare și a dat lumii grecești câțiva dintre numeroșii ei mari poeți: Arion, Terpandros, Sapfo etc. Coastele insulei, jalonate de așezări pitorești, încântă vizitatorii care poposesc printre altele la Vigla, Makris Gialos, mici stațiuni balneare răcoroase chiar și în miezul verii și la Tsamakia, mărginită de o imensă pădure de pini. Insula Lesbos este renumită pentru termele sale așezate într-un cadru de o neasemuită frumusețe.

Arhipelagul Dodecanez își datorează numele, care înseamnă douăsprezece insule, faptului că insulele sale cele mai importante sunt în număr de douăsprezece: Patmos, Kalymnos, Leros, Cos, Nissyros, Astypalea, Tilos, Symi, Chalki, Karpathos, Kassos, Rhodos și Kastelorizo.

Fig. 2.17– Frumoasa plajă de la Eressos

Rhodos este unul dintre polii de atracție ai turismului internațional. Insula a fost comparată în trecut cu un „vast atelier de sculptură”, deoarece o înfrumusețau mai mult de 3000 de statui și printre acestea faimosul Colos din Rodos, una dintre cele șapte minuni ale lumii.

Fig. 2.18 – Portul Rhodos

Rodosul este împărțit în două părți distincte: pe de-o parte orașul medieval cu casele vechi, străduțe înguste, iar pe de altă parte orașul nou cu clădirile moderne, hoteluri și magazine.

Ca puncte de atracție turistică amintim: Palatul Marilor Stăpâni, drumul cavalerilor, parcul Rodini, Poarta Marină, Kalithea (stațiune termală), Valea Fluturilor, Șapte Izvoare etc.

Creta, cea mai mare dintre insulele grecești – și cea mai populată (500.000 locuitori), are tot ceea ce atrage și reține pe vizitator: frumusețe, prosperitate, ospitalitate și vestigii acumulate de-a lungul timpului. Suprafața și diversitatea sa oferă posibilități pentru nenumărate excursii și distracții. Creta este un paradis turistic dotat cu hoteluri de primă clasă, sate de vacanță și bungalows-uri la țărmul mării. Și pretutindeni plaje cu nisip fin, scăldate de o mare cu ape de culoarea turcuazului sau smaraldului care promit vacanțe de vis. În ciuda progreselor realizate în ultimii ani, Creta a rămas o insulă care și-a conservat autenticitatea.

Insulă muntoasă și de formă alungită – 55 km lățime, 264 km lungime, Creta diferă de restul Greciei. Un lanț de munți înalți o împart în 4 regiuni distincte care formează cele patru provincii ale insulei: Chania, Rethymnos, Heraklion și Lasithi.

Heraklion este principalul port de intrare în Creta pentru vizitatorii ce sosesc pe mare. Aici se pot vizita Fântâna lui Morosini, Biserica Sfântului Marcos, Biserica sfântului Minas și bazarul.

Cea mai mare atracție a turismului cretan este fără îndoială Knossos, la 5 km distanță de Heraklion. Cele mai importante ruine sunt cele ale palatulu, parțial restaurat și Propylea, plungile culoare și interpunțile, precum și curțile.

Ierapetra, singurul oraș pe coasta de sud a Cretei, este un centru agricol prosper, cu plaje lungi, nisipoase. Locuitorii săi trăiesc din pescuit, din cultivarea legumelor și din turism. Pentru a face baie este preferată plaja care se întinde la estul orașului, unde se poate închiria un vaporaș pentru a ajunge în micile golfulețe din jur.

Fig. 2.19 – Palatul Knossos

Rethymnon se întinde la țărmul mării, la picioarele contraforturilor muntelui Psiloritis, ale cărui vârfuri înzăpezite se înalță în depărtare. Cu hotelurile sale bune – în oraș și în împrejurimi – plajele încântătoare și cadrul magnific al pădurilor și grădinilor sale, Rethymnon reține pe vizitator ce se poate plimba de-a lungul cheilor celor două porturi – unul mic și încântător, Fig. 2.20 – Rethymnon

celălalt mare și animat.

CAPITOLUL 3

ANALIZA COMPARATIVĂ ÎNTRE STAȚIUNILE MAMAIA DIN ROMÂNIA ȘI HALKIDIKI DIN

GRECIA – STUDIU DE CAZ

În acest capitol se va face o prezentare a stațiunilor Mamaia și Halkidiki, cu scopul de a sublinia diferențele de ordin economic al celor două stațiuni.

3.1. Mamaia și Halkidiki – așezare și căi de acces

Stațiunea balneoclimaterică estivală Mamaia, situată în SE României, se află la o distanță de 5 km nord de Constanța, fiind așezată între mare și lacul Mamaia. Se întinde pe o lungime de 8 km pe direcția N-S cu expunere totală spre răsărit. Coordonatele geografice și GPS sunt:  Longitudine – 28.6276; Latitudine – 44.2306.

Căi de acces:

feroviare: gara Constanța (la circa 7 km de Mamaia), apoi cu troleibuzul sau tramvaiul până în stațiune;

rutiere: prin drumul european E60 Oradea-Constanța-Mangalia sau E87 Mangalia-Constanța-Mamaia, DN 2A, DN39, DN 22B;

aeriene: prin aeroportul internațional Mihail Kogălniceanu din Constanța și de acolo cu mijloace auto

maritime: portul Constanța

În Halkidiki poți ajunge cu mașina (cea mai rapidă și mai sigură cale de a ajunge din Europa este prin Italia) sau cu autobuzul (autobuzele din Thessaloniki au stații în toate satele și plajele din Halkidiki). În Halkidiki nu există căi de acces feroviare. Călătorii pot lua trenul până în stația din Thessaloniki, iar de acolo pot lua taxiul sau autobuzul către orice regiune din Halkidiki.

De la Aeroportul Național “Macedonia” din Thessaloniki se poate lua autobuzul/ taxiul către orice destinație în Halkidiki.

Fig. 3.1 – Cele 3 brațe ale peninsulei Halkidiki

3.2. Determinarea gradului de atractivitate (metoda TECDEV)

Cea mai complexă și completă modalitate de definire a atractivității unei stațiuni (a unui teritoriu) este metoda TECDEV (technique et developpement). Aceasta este o tehnică preluată din industria grea, făcându-se în acest sens o analogie între elementele complexe și eterogene ale unui obiectiv turistic cu același tip de elemente ale unui obiectiv industrial.

Această metodă presupune parcurgerea a 2 etape:

Construirea stațiunii etalon

O stațiune nu există ca atare, ci ea are o existență obiectivă – dată de elementele sale componente – și una subiectivă, pe care i-o recunosc consumatorii. Aceasta din urmă poate fi apreciată din punct de vedere al calității sale prin note acordate de consumatorii de turism, ceea ce determină așa numitele clase de atractivitate.

Notă: De obicei, construirea stațiunii etalon presupune utilizarea brainstormingului (consultarea în luarea deciziilor).

Trebuie rezolvate 2 probleme:

se va stabili care este destinația mediului turistic (stațiune montană, balneară sau de litoral);

se va preciza care este tipul de utilizator al acestui mediu, alegându-se din categoriile cererii.

În continuare se va descompune obiectivul etalon (respectiv stațiunea turistică) în elementele sale componente până la ultima separare posibilă;

Se acordă fiecărei componente o anumită importanță (stabilită prin ponderi) în funcționarea ansamblului.

Mai departe, se acordă acelorași componente o notă (un așa numit “nivel calitativ”)

În final, se face produsul între nota acordată și ponderea componentei respective, obținându-se un coeficient de atractivitate parțial. Suma acestora va da dimensiunea atractivității totale a resurselor turistice.

La baza acestui calcul stă coeficientul (indicele) de atractivitate (I):

I = Σ qixci

Unde: q = ponderea fiecărui element (resursă) în total;

c = nivelul calitativ al acestor elemente;

I = 1,2…………….n = numărul componentelor

Σ qi = 100

Nivelul calitativ al elementelor (c) este reprezentat de o notă care variază între următoarele limite:

0 – 2 insuficient

2 – 5 suficient

5 – 8 bine

8 – 10 foarte bine

În acest context se pune următoarea întrebare: care este nivelul minim necesar din punct de vedere calitativ ca un element notat să nu reprezinte un defect al stațiunii? Este vorba de un punct critic (o notă), dincolo de care elementul respectiv este atractiv.

Construirea stațiunii reale

În acest caz se va păstra aceeași descompunere a elementelor ofertei ca și aceleași ponderi ale componentelor stabilite la stațiunea etalon (aceasta pentru a avea bază de comparație între cele două obiective turistice – etalon și real). Însă nivelul calitativ (nota) va fi diferit(ă) fiind acordat(ă) în funcție de situația reală a stațiunii respective. În continuare, se calculează indicele de atractivitate parțial și total. În final, se vor determina abaterile pozitive și negative (ca diferență între indicele de atractivitate al stațiunii reale și cel al stațiunii etalon) pentru fiecare componentă în parte.

Vor apărea în acest caz două situații:

indicele de atractivitate al stațiunii reale > indicele de atractivitate al stațiunii etalon, de aici rezultând faptul că stațiunea reală este atractivă din punct de vedere turistic, justificându-se în acest fel alegerea făcută;

indicele de atractivitate al stațiunii reale < indicele de atractivitate al stațiunii etalon, de unde concluzia că stațiunea reală nu este atractivă din punct de vedere turistic, însă alegerea făcută nu este greșită.

În încheiere va fi elaborat un comentariu care trebuie să cuprindă, printre altele:

argumentele care susțin notele acordate;

comentarii asupra abaterilor rezultate;

propuneri de îmbunătățire a punctajului obținut de stațiunea respectivă.

Așadar, această metodă de determinare a gradului de atractivitate al unei stațiuni permite:

stabilirea politicii de preț;

comparații viabile între diferitele resurse turistice componente ale unei stațiuni;

stabilirea unei ierarhii a resurselor turistice din punct de vedere al atractivității lor cu consecințe evidente asupra strategiei de valorificare a acestora.

În primul rând vom creiona structura tabelului necesar pentru acest referat:

În cele ce urmează, vom prezenta tabloul TECDEV de apreciere a atractivității stațiunii Mamaia. Pe baza acestui tabel vor putea fi prezentate abaterile pozitive sau negative ale stațiunii reale, în raport cu stațiunea etalon.

METODA TECDEV APLICATĂ PE STAȚIUNEA MAMAIA

Tabelul 3.2. – Determinarea gradului de atractivitate a stațiunii Mamaia

*Sursa: Economia Turismului-lucrări practice.

Se observă că stațiunea Mamaia are un indice de atractivitate superior cel al etalonului, și anume 538,5 față de 356,5. Acest lucru arată că stațiunea este atractivă din punct de vedere turistic. Mediul natural este alcătuit dintr-o sumă de resurse ce vin în sprijinul practicării unui turism atât prganizat, cât și neorganizat. Au fost subliniate în acest sens natura deosebit de avantajoasă a elementelor de structură specifice acestui mediu.

Structurile materiale de cazare sunt susținute de gama largă de spații de cazare hotelieră prezentate. Toate aceste unități de primire au o capacitate de cazare foarte mare, aproximativ 27.265 locuri, din care 7 hoteluri sunt de patru stele (2492 locuri) și doar unu de cinci stele, și anume Hotel REX cu 204 locuri.

3.3. Analiza circulației turistice și a echipamentelor turistice

Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică,

la 31 iulie 2006

Capacitatea și activitatea de cazare turistică

Sursa: http://www.constanta.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=412

În continuare vom analiza principalii indicatori: CUC, numărul de înnoptări, numărul de turiști sosiți în județ, sejurul mediu.

CUC 2002 = Număr înnoptări___ ____________________ x 100

Număr locuri cazare x număr zile funcționare

CUC 2002 = 46.5%

CUC 2007 = Număr înnoptări___ ____________________ x 100

Număr locuri cazare x număr zile funcționare

CUC 2007 = 39.3%

În urma analizării coeficientului de utilizare al capacitații de cazare (CUC) pe anul 2005 se observă o creștere al acestui indicator cu 3% față de anul 2000, printre motivele generatoare al acestui efect numărându-se creșterea calității serviciilor oferite de catre operatorii de servicii,oferte cât mai avantajoase care sa tenteze pe fiecare să solicite serviciile oferite în stațiunea respectivă.

Numărul de înnoptări 2002 = 4.900.500

Numărul de înnoptări 2007 = 4.115.900

Număr de turiști sosiți în județ 2002 = 745.800

Număr de turiști sosiți în județ 2007 = 806.900

Deasemenea, în ceea ce privește indicatorii Numărul de înnoptări și Numărul de turiști sosiți în județ pe anul 2007 prezintă o descreștere de aproximativ 6% față de anul 2002.

Sejurul mediu = Număr înnoptări__

Număr turiști sosiți

În ceea ce privește durata medie a sejurului între anii 2002- 2007, se observă o descreștere de aproximativ 1,4 zile.

Printre cauzele scăderii duratei medii a sejurului numărându-se raportul calitate / preț foarte scăzut, turiștii preferând destinațiile apropiate, cum ar fi: Bulgaria, Grecia, Turcia, Spania etc., datorită ofertelor foarte avantajoase.

Comparații privind ofertele turistice interne și

externe ale celor două țări

În acest subcapitol se vor prezenta două oferte turistice pentru ambele stațiuni, alegându-se două hoteluri cotate la 3 stele, aceeași perioadă, pentru a se scoate în evidență diferențele de preț și calitate.Aceste oferte sunt prezente la Anexa numărul 5 –Oferte turistice in stațiunea Mamaia din România si respectiv Halkidiki din Grecia.

Cu ajutorul acestor două oferte se incearcă a se face o imagine cititorului cu privire la oferta de pe piața turismului de litoral din Romania,mai exact un sejur de 11 zile in stațiunea Mamaia la un hotel de 3 stele,in perioada iulie-august,fara masă inclusă la un preț de 391 ron.

În același timp ,am ales o ofertă la acceași agenție de turism ,in Halkidki același numar de stele aceeasi perioada , insă cu mic dejun inclus la un pret de 109 Euro.

Făcând o comparație referitor la prețul cerut pentru ambele oferte se obseră că prețurile sunt aproximativ egale mai puțin insă facilitățile oferite de hotelul din stațiunea Mamaia care sunt inferioare celui din Halkidiki.Dotările camerelor nu se ridică la nivelul celor din Grecia, deasemeni sunt prezente si niște reduceri pentru copiii turiștilor aceștia plătind la jumate prețul biletului.

Într-o perioadă in care turismul pentru România este una din șansele de dezvoltare cât mai importantă,in cazul in care în ultimii ani numarul turiștilor străini care ne vizitează litoralul a scăzut simțitor , obiectivul cel mai de preț pentru România este acela de a atrage cât mai mulți turiști străini care sa viziteze din nou zonele de atracție turistică ,nu in ultimul rând sa investescă in dezvoltarea si amenajarea stațiunilor la nivel internațional.

Ținând cont de exemplul acestor 2 oferte, una dintre problemele turismului românesc este pierderea turiștilor care vizitau litoralul Mării Negre în detrimentul ofertelor mult mai avantajoase din țări precum Grecia, Bulgaria, Turcia etc.

Astfel operatorii din România trebuie să vină cu oferte mult mai tentante și avantajoase pentru a satisface cerințele turiștilor. Ar trebui să se pună accent pe o modernizare a unităților de cazare, stațiunilor personalului în domeniul hotelier etc.

3.5. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național

2007-2026

STAȚIUNEA MAMAIA

Acest proiect va fi realizat dacă se va primi avizul de mediu,caz in care se vor acorda finanțări din Uniunea Europeană si Primăria Județului Constanța pentru o transformare a stațiunii Mamaia care să poate concura cu alte stațiuni din afara granițelor tării.

3.5.1. Proiect demonstrativ Mamaia

3.5.1.1 Introducere

Scopul acestor proiecte demonstrative nu este de a oferi soluții de proiectare definitive pentru problemele cu care se confruntă dezvoltarea turismului, ci de a stabili metodologii largi si robuste pentru amenajarea turistică integrată a tipologiilor selectate sau a zonelor roblematice. Desi proiectele ilustrează din punct de vedere fizic soluțiile sugerate entru rezolvarea problemelor identificate, principalul lor obiectiv este de a demonstra acum sunt cuprinse într-un proces de interconexiune si interdependență toate componentele planificării turismului, incluzând proiecțiile pieței, formarea profesională, impactul economic și social, asigurarea standardelor și direcțiile de proiectare.

Asadar, principalul scop al proiectelor demonstrative este de a demonstra agenției client sau agențiilor clienți ce aspecte trebuie examinate pentru dezvoltarea unor soluții de amenajare turistică durabilă. În cursul pregătirii Master Planului au fost selectate două proiecte demonstrative; acestea sunt la Mamaia pe litoralul Mării Negre și la Sighisoara în Transilvania. În timp ce proiectul la Marea Neagră urmăreste să demonstreze cum poate renaste o stațiune existentă prin ințiative structurale de amenajare, proiectul Sighisoara urmăreste să demonstreze cum pot fi amenajate destinații turistice culturale, în special numeroasele obiective istorice pentru a permite cresterea viitoare a turismului.

Proiectul demonstrativ Mamaia are două obiective specifice. Ele constau în a

demonstra: Cum poate fi îmbunătățit și restructurat centrul stațiunii pentru diversificarea

atracțiilor din stațiune în scopul atragerii unor noi segmente de piață și cresterii

duratei sezonului turistic; Găsirea unor măsuri de implementare și management care trebuie aplicate în vederea restructurării și administrării zonei stațiunii.

3.5.1.2 Cadrul general Constanța

Mamaia Constanța este cel de al doilea oras al României si are o populație de aproximativ 700.000 de locuitori. Orasul, ale cărui temelii au fost puse vechii greci, este cel mai mare port la Marea Neagră și cel de al patrulea port ca mărime din Europa din punct de vedere al capacității de încărcare. Mamaia, la periferia din partea de nord este singura mare stațiune din România și una din cele mai importante destinații turistice a țării. Stațiunea, amplasată pe litoralul Mării Negre la nord de Constanța, a fost

dezvoltată inițial în anii 1890 o dată cu amenajarea căii ferate. Stațiunea a fost înflorit

după 1919 o dată cu înființarea unui cazinou și apariția unor vile opulente si a devenit

resedința de vară a regelui Ferdinand. Oricum, în anii 1960 Mamaia a cunoscut o

dezvoltare pe scară largă inițiată de regimul socialist pe fâsia îngustă de litoral între

Lacul Suighiol (unul din cele mai mari lacuri cu apă dulce din România) și Marea

Neagră, pe o suprafață de peste 215 hectare.

Litoralul Mării Negre este bine cunoscut pentru nisipul fin și plajele largi înaintând lin în mare. Apa Mării Negre are un nivel redus al salinității, de circa 17%. În comparație cu alte mări interioare, practic nu are maree și curenți. Mamaia este cunoscută ca fiind deosebit de atractivă pentru familii datorită nisipului fin și plajei sigure de 5 km lungime.

Zeci de hoteluri, cu diverse niveluri de confort și dotare au fost construite până în anii 1980 si Mamaia a devenit una din stațiunile importante pentru țările Blocului de Est,

reprezentând o destinație populară pentru turiștii interni si cei din Europa occidentală.

Orasul are o climă temperată specifică litoralului Mării Negre, caracterizată prin

temperaturi moderate vara de aproximativ 30oC iar iarna în jur de 1oC. Precipitațiile sunt slabe, cu o medie de circa 40cm pe an. Desi este un important centru industrial și cel de al patrulea port din Europa, poluarea apei mării se află sub limitele acceptabile.

Județul Constanța numără 106 hoteluri în total, din care 80 sunt amplasate în zona

stațiunii Mamaia, cu o capacitate de cazare de aproximativ 28.000 de locuri. Acestea

reprezintă aproximativ 7% din numărul total de locuri de cazare din țară. Sezonul turistic

se limitează la lunile de vară, cu majoritatea hotelurilor închise în sezonul de iarnă.

Principalele date statistice sunt prezentate mai jos, în Tabelul 1.1.

În zona stațiunii Mamaia există în total 63 de hoteluri înregistrate și 4 pensiuni, acestea

însumând în total 9.569 dormitoare si 18.432 locuri de cazare. Oferta de hoteluri este

prezentată mai jos în Tabelul 1.2.

Plaja din Mamaia are aproximativ 5,2 kilometri lungime si o suprafață totală de

aproximativ 29 hectare (290.000m2). Pentru determinarea capacității plajei, se ține cont

în general de suprafața netă pe care o ocupă fiecare turist pentru a se simți confortabil.

Această măsurare este într-un fel subiectivă și se bazează într-o oarecare măsură pe

mediul socio-economic din care provin turistii și pe contextul cultural al grupului țintă. În

lume, interpretarea oamenilor în ceea ce priveste spațiul de care au nevoie fără a simți

că plaja este supra-aglomerată până la nivelul unei puternice diminuări a confortului

variază mult. Pentru acest exercițiu, propunem adoptarea unui spațiu net strandard de 25

m2 pentru un turist, conform direcțiilor ambientale ale statului american Florida1 și

reflectate în rezultatele cercetării universității de Silva din Portugalia. Mai presupunem

că 20% din suprafața plajei este folosită pentru dotări obisnuite pe plajă și spațiu de

circulație. Aceasta sugerează o capacitate a plajei din Mamaia de 9.280 de persoane

în orice moment.

Propuneri si studii actuale pentru dezvoltare

Municipalitatea din Constanța în colaborare cu UNDP a întocmit Agenda 21 la nivel local pentru Planul de Dezvoltare Durabilă a orasului. Acest plan, care a fost finalizat în 2006, identifică o gamă de proiecte de mediu, infrastructură și turism care vor influența dezvoltarea viitoare a stațiunii Mamaia ca destinație turistică. Acestea sunt:

Un studiu pentru evaluarea factorilor socio-economici care produc eroziunea

solului pe litoralul Mării Negre, cu menționarea în mod deosebit a impactului

asupra turismului din Mamaia

Un program integrat de protecție a plajei

Refacerea sistemului de purificare a apelor uzate și a sistemului de canalizare

din Constanța împreună cu extinderea rețelelor de alimentare cu apă și de

canalizare

● Întocmirea unui master plan pentru traficul rutier

● Construirea unui sistem de transport cu troleibuzul între Năvodari și Eforie

● Refacerea si modernizarea stațiilor de autobuz și autocar din Constanța

● Construirea Rivierei Tomis, prin legarea portului turistic cu stațiunea Mamaia

● Construirea unor spații de parcare suplimentare; 2000 în zona peninsulei, 1500

în oras și 2500 în Mamaia

● Refacerea și mărirea capacității Gării Constanța

● Construirea unui centru comercial de distracții în zona Tomis III

● Construirea unui nou centru de expoziții și conferințe

● Construirea Portului de agrement Mamaia în zona cazinoului

● Refacerea Portului turistic Tomis

● ‘Popasul argonauților’, Refacerea clădirilor istorice ale orasului

● Dezvoltarea unei Grădini botanice

● Refacerea si renovarea muzeelor orasului

● Înființarea unui centru de informații culturale

Propuneri de bază

Plajă plus

Studiile de marketing în general au indicat că nivelul actual al atracțiilor și serviciilor din Mamaia nu este suficient pentru ca Mamaia să-si recupereze poziția pe piață și să redevină una din principalele stațiuni din Europa de est. Conceptul de stațiune cu plajă din anii 1960, pe care Mamaia îl reflectă, nu mai este atractiv pentru piață care acum solicită ‘plajă plus’. Atracția centrală rămâne plaja, dar vizitatorii au o gamă largă de opțiuni de divertisment si distracții din care pot să aleagă. În contextul resurselor

potențiale din Mamaia, acestea pot include:

● Facilități balneare si de wellness

● Port de ambarcațiuni si sporturi nautice

● Călărie

● Golf si alte sporturi

● Atracții culturale

● Parcuri de amuzament tematice

● Distracții de noapte

● Oportunități de cumpărături

● Excursii

Locuințe secundare

Pe măsură ce stațiunea se transformă pentru a deveni o destinație de weekend,

sprijinită de legăturile îmbunătățite de transport între Constanța si Bucuresti, va exista o

cerere din ce în ce mai mare pentru dezvoltarea construcțiilor în această zonă. Acest

fenomen se poate constata deja în dezvoltările continue din nord, la Navodari și

reprezintă acum o trăsătură comună pentru destinațiile mature spaniole, franceze și

italiene. Dezvoltarea centrului unei stațiuni cu un element al construcțiilor de mărime

considerabilă, sub forma apartamentelor de vacanță, va veni în sprijinul acestei cereri și

va asigura o populație ‘permanentă’ în zona centrală în lunile extrasezon, inclusiv iarna,

pentru a susține un nivel mai ridicat al activității de retail și de divertisment.

Posibile zone de dezvoltare insulară

Una din constrângerile importante pentru dezvoltarea pe termen lung și extinderea

stațiunii Mamaia este lipsa terenului. La vest, zona este îngrădită de Lacul Siutghiol, în

vreme ce în nord si sud se extinde cu dezvoltările din Constanța si Năvodari. În partea

dinspre mare, în est, zona plajei a fost erodată de mare și reprezintă subiectul unui

studiu în curs de derulare.

O opțiune pentru a oferi protecția plajei și de acrea dezvoltare suplimentară ar fi

recuperarea terenului din largul mării sub forma unor insule care să se întindă paralel cu

plaja pe circa 200 metri de la linia actuală a țărmului, după cum este prezentat în figura

1.7. Insulele, ca si în cazul celor din Dubai, ar fi dispuse în pachete pentru dezvoltări de hoteluri, locuințe si alte destinații, în timp ce partea dinspre țărm ar putea oferi o

valoroasă suprafață de plajă pentru stațiune. În spatele insulelor, lagunele adăpostite ar

crea o gamă de oportunități pentru practicarea sigură și la adăpost a sporturilor la

Mamaia. Desi acesta este, indubitabil, un un exercițiu de construcție costisitor, valorile mari și în crestere ale terenului din Mamaia pot compensa bine costurile realizării si ale serviciilor. Se recomandă studierea acestei opțiuni de dezvoltare.

Mamaia a fost intens dezvoltată si orice parcelă de teren rămasă liberă, de-a lungul

malului lacului este completată în prezent cu dezvoltări de mici apartamente de vacanță.

Cele mai semnificative oportunități de dezvoltare rămase sunt grupările de dezvoltări de

retail de mică înălțime, din care cea mai întinsă este în zona Cazinoului din Mamaia.

Pentru a realiza un centru divers și atractiv al stațiunii Mamaia cu aspectul unei stațiuni

urbane, se propune dezvoltarea acestei zone cu o densitate a multiplelor utilizări relativ

mare, care să formeze o marcă vizuală distinctă a semnelor de reper pe uscat și care să

asigure dezvoltări de înaltă calitate pentru vizitatori care sunt din ce în ce mai constienți

de standardele internaționale.

Se propune un nou centru al stațiunii în zona amplasamentului central al actualului

Cazinou din Mamaia. Acest amplasament, care include un element al terenului marin

recuperat, acoperă o suprafață totală de 9,6 hectare și este suficient de larg pentru a

oferi o gamă largă de potențiale oportunități de dezvoltare și care să reprezinte un

interes major pentru marii investitori internaționali. Zona a fost deja identificată de

conducerea locală ca fiind adecvată pentru redezvoltarea unui complex al portului de

ambarcațiuni, care este amplasat la 200 metri în largul mării cu o adâncime a apei

suficientă pentru acostarea iahturilor cu chilă.

Zona centrală a stațiunii, conform ilustrării de mai jos, este concepută ca zonă integrată care va deservi nu numai turisti, ci si rezidenți din Constanța pentru a susține activități tot timpul anului si a oferi animație în extrasezon în zona stațiunii. Pentru a reflecta aspectul său urban, se propune ca o structură a punctelor de reper terestru, cu o

înălțime maximă de 25 de etaje să fie dezvoltată pentru a marca o amprentă distinctă a

stațiunii Mamaia, susținând restabilirea mărcii si imaginii destinației atât pe plan intern,

cât si internațional. Importanța acestei zone este atât de mare, încât trebuie luată în

considerare lansarea unei competiții naționale si internaționale de proiectare pentru

acest amplasament.

Figura 1.9

Mixul si viabilitatea exactă a dezvoltării pentru centrul stațiunii propus vor trebui

determinate de o serie de studii detaliate, care depăseste obiectivul acestui exercițiu.

● Centru de divertisment si de retail

● Centru de conferinŃe

● Hoteluri

● Apartamente

● Portul de ambarcațiuni

● Faleza pe partea dinspre mare

● Parcări

3.5.1.7 Schema generală de dezvoltare

O schemă generală de dezvoltare pentru dezvoltarea propusă a centrului stațiunii a fost

întocmită si este prezentată mai jos în Tabelul 1.5.

În acest tabel sunt identificate principalele componente ale centrului stațiunii, suprafața amplasamentului necesară pentru această utilizare, raportul loturilor si suprafața totală brută construibilă pe care trebuie realizată construcția pentru această utilizare. Această schemă mai indică și înălțimea maximă pentru dezvoltarea componentelor, astfel hotelurile și turnurile rezidențiale ca ‘puncte de reper terestru’ ar avea o înălțime maximă de 25 de etaje. Alte componente ar fi în general limitate la trei etaje deasupra solului.

Trebuie dezvoltate standarde suplimentare pentru a indica asigurarea spațiilor de

parcare, precum si spațiile libere și peisajele din jurul clădirilor. În general, se consideră

că asigurarea parcărilor trebuie să fie în raport de 1 loc pentru o cameră de hotel si 1,5

locuri pentru un apartament în zonele rezidenŃiale.

A fost întocmit un Plan general pentru centrul stațiunii, care este ilustrat mai sus în

Figura 1.9. Acest plan, care ar trebui să facă obiectul unor studii detaliate ulterioare,

indică dispunerea întinsă a destinațiilor terenului, astfel:

A. Portul de ambarcațiuni Mamaia. Portul de ambarcațiuni propus este amplasat

la 200m în largul mării, până la o adâncime a apei de 5m care să permită

navigarea unor iahturi mari. Portul de ambarcațiuni ar fi proiectat ca un dig pe

mare adăpostind un spațiu interior de ancorare la nivelul pilonilor pontonului.

B. Zona rezidențială. Apartamente de vacanță într-o dezvoltare atractivă la mare

înălțime. Această zonă este plasată la extremitatea promontoriului dezvoltării

pentru a oferi viitorilor cumpărători interni si internaționali o locație atrăgătoare

asociată direct cu portul de ambarcațiuni.

C. Hoteluri. Au fost identificate două loturi pentru dezvoltarea hotelurilor.

Amplasamentului, care domină portul de ambarcațiuni cu perspectivă

neîntreruptă spre mare, ar trebui să i se aloce o dezvoltare de hotel de 5 stele.

D. Centru de conferințe. Centrul de conferințe, care ar trebui să aibă structura unei

facilități de artă, este direct asociat cu hotelurile și complexul de divertisment

pentru a crea o locație pentru conferințe atractivă.

E. Divertisment. Complexul de divertisment este o clădire cu mai multe etaje și

multiple destinații, care poate avea utilizare mixtă cu activitatea de retail din (F) si

este amplasat paralel cu plaja publică pentru a permite accesul și asocierea

utilizărilor de divertisment de-a lungul părții din față a plajei.

F. Centru comercial. Centrul comercial sau de retail propus este amplasat în

vecinătatea soselei principale pentru a facilita accesul ținând cont de volumul

traficului. Centrul trebuie să includă spații de parcare acoperite pe mai multe

nivele.

G. Interschimb. Noul centru va genera un volum considerabil de trafic, în special

pentru zonele de retail și divertisment care vor deservi atât stațiunea, cât și

orasul Constanța. Principalul drum de acces pe litoral este deja aglomerat, și

deci va fi necesar să se ia în considerare asigurarea unei căi de acces separate

spre zona de dezvoltare pentru a nu stânjeni fluxul liber al traficului.

3.5.1.8 Implementare si administrare

Situația existentă

Mamaia a fost planificată si dezvoltată ca stațiune în era socialistă. Desi multe hoteluri separate au fost dezvoltate de diferite întreprinderi ale sindicatelor, toate au făcut

obiectul conducerii și inițiativelor centralizate ale statului. Ca urmare a căderii regimului

comunist, această proprietate a statului a fost privatizată și vândută investitorilor din

sectorul privat. În plus, pachete mari de dezvoltare, inclusiv hoteluri, au fost fărâmițate în

componente mai mici și întrebuințate separat. Astfel, multe restaurante, magazine,

baruri, la fel ca și mari hoteluri din Mamaia au devenit întreprinderi de sine stătătoare.

În prezent este clară necesitatea restructurării stațiunii Mamaia, îmbunătățirea calității și diversificarea atracțiilor stațiunii. Pentru a realiza toate acestea, va fi necesară găsirea surselor pentru investiții si experiență, precum și controlul și coordonarea procesului de dezvoltare. Pentru a realiza acest obiectiv, va fi necesară depăsirea unor granițe administrative.

Dezvoltarea generală a zonei stațiunii trebuie să tindă către înalte standarde

internaționale, pentru a reusi în concurența cu alte destinații pentru piețele interne si

internaționale. Au fost identificate potențiale investiții majore în centrul stațiunii și pe

noile insule. Succesul acestor inițiative și al altora vor depinde totusi de managementul

procesului de dezvoltare și al componentelor separate. Scopul general trebuie să fie

aplicarea celor mai înalte standarde internaționale de management.

Succesul dezvoltării proiectului în zonă va fi în strictă dependență de structurile

organizatorice si manageriale, precum și de proiectarea si dezvoltarea unor trăsături

unice. Este extrem de important să se demonstreze potențialilor investitori că prin cadrul

dezvoltării se va atrage tipul adecvat de investitori și se va asigura aplicarea principiilor

internaționale de management pe tot parcursul proiectului.

O problemă deosebită în restructurarea, dezvoltarea si managementul stațiunii Mamaia o reprezintă proprietatea puternic fragmentată pe tipuri de teren ca rezultat al privatizării activelor statului la începutul anilor 1990. Ca urmare a vânzării multor active, în special mici unități comerciale au fost închiriate unor operatori individuali si unități de retail din zonă, iar acum sunt destul de demodate, stridente și de slabă calitate. Lipsa unei

coordonări generale a fost factorul care a contribuit la exercitarea controlului statului

asupra zonei plajei și la plasarea acesteia în responsabilitatea Ministerului Mediului.

Departe de a oferi un puternic cadru de administrare pentru plajă, ministerul a permis proliferarea utilizării temporare, și de cele mai multe ori conflictuale a utilizării părții din față a plajei care a dus la și mai accentuata degradare a confortului unei stațiuni deja afectate.

În scopul planificării, restructurării si administrării zonei stațiunii, se propune un nou cadru instituțional pentru stațiunea Mamaia.

3.5.1.9 Noua structură propusă

Pentru a diminua punctele slabe menționate mai sus, se sugerează următoarea structură nouă bazată pe principiile manageriale internaționale. Pentru a funcționa eficient și a preîntâmpina situația actuală, va fi necesară implicarea tuturor acționarilor din stațiune, inclusiv conducerea locală, proprietari și operatori în restructurarea și gestionarea stațiunii Mamaia. Aceasta este o situație care pare a se repeta de-a lungul litoralului românesc în toate zonele stațiunilor.

Se propune înființarea unei singure companii pentru dezvoltarea și administrarea zonei stațiunii Mamaia. Această companie, pe care o denumim provizoriu Societatea stațiunii Mamaia (Mamaia Resort Company: MRC), trebuie să aibă responsabilitatea dezvoltării, creării investițiilor, planificării, promovării și managementului stațiunii Mamaia. Proprietatea, funcțiile si managementul acestei companii trebuie să răspundă cerințelor specifice ale stațiunii Mamaia ca stațiune matură care necesită restructurare. Se

propune următoarea structură de acționariat:

● Conducerea orasului Constanța, cu acțiuni proporționale cu terenurile deținute de conducerea locală inclusiv drumuri și alei, zone publice inclusiv plaja, și rezerve de utilități.

● Proprietari de terenuri din Mamaia, cu acțiuni proporționale cu zona proprietății

individuale deținute.

Compania ar trebui condusă de un Consiliu de Administrație condus de un reprezentant al conducerii orasului Constanța și directori din sectorul public și proprietari particulari în număr egal. Reprezentanți ai tur-operatorilor și asociațiilor arendasilor trebuie să fie de asemenea prezenți în consiliu fără capacitate de vot. Consiliul trebuie să numească un număr de comitete de specialitate pentru următoarele aspecte:

● Planificare si dezvoltare

● Marketing si promovare

● Întreținere si amenajare spații verzi

● Acces si infrastructură

Principala responsabilitate a MRC este de a coordona redezvoltarea stațiunii și de

asemenea de a supraveghea coordonarea acționarilor. Aceasta fie va vinde teren developerilor, fie va participa la înființarea unor societăți mixte. În plus, va asigura dezvoltarea asociațiilor propuse. În etapa de restructurare și dezvoltare, Societatea Stațiunii Mamaia va trebui să îndeplinească următoarele funcții:

1. Planificarea si exercitarea controlului asupra restructurării și dezvoltării zonei stațiunii;

2. Vânzarea terenului stabilit pentru dezvoltare sau redezvoltare, inclusiv noi zone recuperate si reinvestirea veniturilor generate în construcții de infrastructură, facilități și servicii generale și promovarea stațiunii;

3. Coordonarea marketingului și promovării stațiunii Mamaia posibil prin intermediul unor companii specializate de marketing;

4. Păstrarea legăturii cu conducerea orasului Constanța în ceea ce priveste asigurarea infrastructurii;

5. Asigurarea securității zonei. În scopul realizării unui nivel ridicat de securitate, se propune ca funcțiile de securitate să fie delegate către o societate renumită de pază cu înalte standarde;

6. Întreținerea spațiilor verzi;

7. Păstrarea curățeniei și întreținerea spațiilor publice, inclusiv toalete si zona plajei.

3.5.1.10. Structuri asociate

Structura sugerată a MRC se bazează pe un model de parteneriat și colaborare. Pentru ca acest model să funcționeze optim, este necesar ca toți investitorii și operatorii să se angajeze în parteneriat mixt inclusiv participarea la eforturile mixte de marketing și

promovare. Va fi deci necesară crearea si cooptarea unui număr de asociații și grupuri de afaceri ca parteneri în dezvoltarea și administrarea stațiunii Mamaia. Între altele, aceasta va include următoarele activități:

● Asociația agenților de turism

● Asociația operatorilor de plajă, inclusiv baruri, restaurante, discoteci, închirieri echipament, etc.

● Asociația operatorilor de nave.

CONCLUZII

În lucrarea de față se face o comparație a ofertei turistice a stațiunilor de litoral, Mamaia din România si Halkidiki din Grecia incepându-se mai intâi prin a se face o prezentare pe larg a elementelor de teorie cu privire la, turismul, turismul de litoral ; în același timp sunt prezentate evoluții in timp ale turismului. Deasemena, tot la începutul acestei lucrări se pun in discuție principalele metode si principii de amenajare a teritoriului, despre importanța acestor metode pentru o mai bună valorificare a zonelor respective.

În același timp se face o prezentare pe larg a ofertei turistice atât a litoralului românesc cât si grecesc evidențiindu-se principalele carcteristici ale ambelor zone de litoral precum și cele mai importante stațiuni, prezentate pe larg, și nu in ultimul rand potențialul antropic specific fiecărei țări in parte.

În continuarea lucrării se pune in discuție o analiză a bazei tehnico-materiale de litoral a celor două țări în perioada 2000-2005, enumerându-se o serie de incatori meniți sa facă lumină cu privire la stadiul la care se află in momentul de fața turismul românesc incercându-se a se pune in discuție principalele probleme cu care se confruntă turismul României in ultimii cinci ani.

Deasemeni in cadrul acestei lucrări este introdus și un studiu de caz în care sunt alese cele două stațiuni, sunt prezentate și apoi analizate utilizându-se metoda TECDEV pentru detreminarea gradului de atractivitate a stațiunii Mamaia ;in acelasi timp sunt analizați principalii indicatori ai circulației turistice.Nu in ultimul rand am ales două oferte turistice din ambele stațiuni pentru a face observabilă diferența dintre cele două țari.

Turismul a devenit un serviciu extrem de dinamic, ce trebuie să se adapteze schimbărilor mediului economic, modificării comportamentului și cerințelor consumatorilor, schimbărilor structurale ale economiei, ocupării forței de muncă și, nu în ultimul rând, integrării europene.

Piața turismului românesc este o piață în continuă schimbare, cu o concurență acerbă, dar și cu un potențial ridicat.

Se urmărește elaborarea unor evaluări și puncte de vedere sectoriale care să contribuie la transformarea României într-un participant activ la configurarea politicilor economice ale Uniunii_Europeane.
Construcția brandului de țară și modalitățile prin care acesta poate fi promovat reprezintă probleme de ordin național cu implicații extrem de complexe asupra economiei românești.

Fără îndoială, brandul de țară sprijină fundamental dezvoltarea turismului românesc, însă acesta nu poate exista în absența unei strategii pe termen lung și a unei colaborări eficiente între structurile private și cele de stat. Avem nevoie de o strategie care să nu se modifice în procesul democratic_de_alternanță_la_guvernare care_să_confere_stabilitate.

Atât în Grecia cât și în România există reglementări impuse de către stat cu privire la activitatea desfășurată în turism. Aceste reglementări sunt de cele mai multe ori respectate cu strictețe. Stațiunile din România se ridică în ultimii ani la nivelul celor din străinătate datorită faptului că investițiile au crescut în ultimii ani. Cu toate acestea de cele mai multe ori stațiunile din afara granițelor țării au devenit foarte căutate de către turiștii autohtoni. Aceștia se orientează către destinații din ce în ce mai diverse în funcție de buget și categoria socială din care fac parte. Grecia a fost și este în continuare una dintre destinațiile preferate de către turiștii români pentru petrecerea sejururilor, atracția principală rămânând litoralul grecesc. Diferența dintre litoralul românesc și cel grecesc este de cele mai multe ori una legată de servicii. Fie că este vorba de servicii de cazare, de masă sau legate de activitățile desfășurate pe plaje, calitatea serviciilor face diferență în favoarea Greciei.

Atât în Grecia, cât și în România, turiștii pot opta pentru diverse modalități de a se distra: pot practica sporturi nautice (jet-sky -ing, plimbări cu barca, hidrobicicleta, wind-surfing, yachting, schi nautic, scufundări, parapanta), se pot plimba cu barca sau pot merge la Delfinariu, pot vizita muzee etc. Din anul 2003, Mamaia dispune de un Parc acvatic, – Aqua Parc – aflat la intrarea în Mamaia, în zona de sud, iar de anul trecut s-a dat în folosință Telegondola, unică în România, care traversează Mamaia din partea de sud de lângă Hotel Perla până în centru la Cazino. Seara, se pot duce în discoteci sau taverne.

Observăm că atât Grecia, cât și România sunt două țări cu potențial turistic major. Diferența între cele două este că România nu știe să-și valorifice bogățiile de care dispune. De altfel, în Grecia raportul calitate/preț al serviciilor este echilibrat față de România unde, prețurile piperate nu se justifică.

Ca o concluzie, putem spune că managementul turismului românesc are de învățat de la poporul elen. Un management modern, bazat pe satisfacerea cerințelor clienților, bazat pe studii și situații de fapt prin care clienții își manifestă doleanțele de orice natură din sectorul turismului, va aduce beneficii considerabile României pe viitor.

ANEXE

1. Lista hotelurilor din Mamaia, în funcție de categorie și număr de locuri:

De-a lungul plajei se înșiră elegante și cochete hoteluri, terenuri de sport, piscine în aer liber, discoteci, parcuri de agrement, teatru de vară etc.

Există multe posibilități de practicare a sporturilor de apă și de învățare a yachtingului și a înotului, posibilități de pescuit pe lacul Mamaia, etc.

În Mamaia există următoarele unități pe cazare:

Hotel Albatros*** 95 locuri

Hotel Alcor*** 238 locuri

Hotel Ambasador*** 258 locuri

Hotel Amiral*** 244 locuri

Hotel Apollo** 297 locuri

Hotel Astoria ** 396 locuri

Hotel Aurora** 678 locuri

Hotel Bavaria Blue 208 locuri

Hotel Bicaz*** 350 locuri

Hotel Caraiman 1 ** 400 locuri

Hotel Caraiman 2 *** 200 locuri

Hotel Central *** 246 locuri

Hotel Comandor *** 252 locuri

Hotel Condor*** 272 locuri

Hotel Dacia** 917 locuri

Hotel Delfin* 362 locuri

Hotel Delta** 207 locuri

Hotel Doina** 700 locuri

Hotel Dorna*** 300 locuri

Hotel Dunărea** 207 locuri

Hotel Flora ** 690 locuri

Hotel Hefaistos** 72 locuri

Hotel Histria** 422 locuri

Hotel Iaki**** 130 locuri

Hotel Jupiter** 406 locuri

Hotel Lido*** 250 locuri

Hotel Lotus** 207 locuri

Hotel Majestic**** 548 locuri

Hotel Mercur** 258 locuri

Hotel Meridian** 710 locuri

Hotel Metropol** 478 locuri

Hotel Minerva** 302 locuri

Minihotel* 263 locuri

Hotel Miorița* 194 locuri

Hotel Modern**** 372 locuri

Hotel Național** 320 locuri

Hotel Neptun ** 447 locuri

Hotel Orfeu** 202 locuri

Hotel Ovidiu** 447 locuri

Hotel Palas**** 372 locuri

Hotel Parc*** 424 locuri

Hotel Patria** 416 locuri

Hotel Pelican*** 372 locuri

Hotel Perla**** 486 locuri

Hotel Pescăruș * 362 locuri

Hotel Picadilly** 394 locuri

Hotel Promesse*** 28 locuri

Hotel Rex***** 204 locuri

Hotel Riviera*** 472 locuri

Hotel Savoy**** 312 locuri

Hotel Select* 460 locuri

Hotel Siret** 350 locuri

Hotel Sulina** 207 locuri

Hotel Tomis1** 297 locuri

Hotel Tomis** 50 locuri

Hotel Unirea** 352 locuri

Hotel Victoria** 678 locuri

Hotel Vega**** 272 locuri

Hotel Venus** 292 locuri

Hotel Yunona** 246 locuri

Camping “Hanul Piraților”***

Camping Mamaia, Camping Turist,

Complex Turistic “Casa dobrogeană”*

Popas turistic**

Hotel – Pensiune “Victory”***

Vile 6674 locuri

Total 27265 locuri cazare

2. Servicii oferite de hotelurile de pe litoralul românesc

1. Palm Beach este un superb hotel de cinci stele, situat pe malul Mării Negre, în zona rezidențială a stațiunii Mamaia, din Constanța. Aici veți întâlni servicii de calitate superioară, oferite de o echipă de profesioniști:

masaj;

saună;

fitness;

plaja care se află la o distanță de 50m de hotel;

teren de sport;

sporturi pe apă;

pescuit;

închiriere de biciclete;

te afli la 5 minute de Satul de Vacanță unde găsești o multitudine de jocuri.

Sala de conferințe are o capacitate de 70 locuri, este dotată cu birou de prezentare, birouri, ecran TV, video player, ecran, proiector pentru diapozitive, sistem de sunet: casetă și CD, microfon fără fir, suport de hârtie, camera video. Sala de conferințe are încălzire proprie, aer condiționat, absorbant de fum, detector de fum.

Centrul de afaceri are următoarele dotări: linie directă de telefon internă și internațională, fax, xerox, internet, calculator, imprimantă, scanner, aer condiționat.

6 apartamente de lux;

10 duplexuri;

29 camere duble, dotate atât cu paturi matrimoniale, cât și cu paturi separate;

5 camere single.

Camerele duble sunt foarte spațioase, unele dintre ele au pat matrimonial, iar altele au două paturi separate. Acestea sunt echipate cu următoarele facilități: televizor ultimă generație LG, conectat la televiziunea prin cablu și satelit, telefon cu linie directă pentru apeluri interne și internaționale, precum și de la o cameră la altă, internet, minibar, seifuri electronice, aer condiționat, încălzire centrală, detector de fum, paturile au saltele ortopedice și antialergice. Băile sunt echipate cu:

uscător de par;

non-slip tubs or showers instalație de sunet;

telefon;

priză.

În cinci dintre camere sunt băi dotate cu Jacuzzi. Ușile de acces au sistem de închidere pe bază de card electronic și închidere automată pentru o mai bună securitate.
Palm Beach Hotel îți pune la dispoziție cabinete separate de masaj, pentru femei și barbati, precum și mai multe tipuri de masaj: masaj terapeutic, de întreținere, relaxant pe bază de aromoterapie, etc.

PALM BEACH HOTEL pune la dispoziție 3 restaurante minunate: românesc (BACHUS), italian (LES PALMIERS) și oriental (SOLETA), unde vei petrece cele mai frumoase momente, degustând o mare varietate de mâncăruri după pofta inimii tale.

2. Hotel Mamaia, o unitate de prestigiu în turismul românesc cu un cadru plãcut, confortabil și ospitalier. Situat în centrul stațiunii Mamaia, hotelul este o oazã de liniște în mijlocul agitației specifice oricãrei stațiuni de pe litoralul Mãrii Negre. Promptitudinea, acuratețea și rafinamentul sunt trãsãturile esențiale ale serviciilor noastre.

Restaurantul hotelului se remarcã prin serviciile de înalt profesionalism si rafinament, fiind creat pentru a satisface preferințele împãtimiților artei culinare. Meniul cu faimoase specialitãți și creații originale, vinurile de colecție și serviciul impecabil alcãtuiesc o ofertã perfectã pentru prânzuri de afaceri, cocktail-uri și mese festive.

Sala de conferințe dotatã cu aparaturã de ultimã generație, poate gãzdui pânã la 50 de persoane.

3. Hotelul Iaki se află în Mamaia, cea mai nordică stațiune a rivierei românești și una dintre cele mai mari stațiuni din țară.

Așezat în centrul stațiunii, la numai 20m de plajă, fostul hotel București a fost cumpărat în anul 1999 de către marele fotbalist român Gică Hagi. Imediat a intrat într-un amplu proces de renovare și transformare, iar doi ani mai târziu, la 4 iulie 2001, un nou hotel de patru stele s-a adăugat pe harta Mamaiei – Hotelul Iaki.

Poziția privilegiată a hotelului, deschiderea spre mare sau spre lac care te îmbie să urmărești un spectaculos răsărit al soarelui din Marea Neagră sau magnificul apus al acestuia în apele lacului Siutghiol, adierea continuă a brizelor, precum și ambianța de relaxare și confort, sunt doar câteva elemente care fac din hotelul nostru o locație specială.

Hotelul Iaki dispune de patru Săli de conferință, cu o capacitate totală de 400 de locuri si de o sală de recepții cu o capacitate de 150 de locuri. Dotat cu toate facilitățile moderne, Centrul de Conferințe Iaki oferă o nouă dimensiune conceptului de întâlniri de afaceri.

Sălile dispun de ecran și flipchart în dotare, acces la internet (contra cost), precum și de alte echipamente tehnice (contra cost).

Informațiile de mai sus referitoare la capacitate (în functie de aranjamente) sunt aproximative, acestea putându-se modifica pentru fiecare caz particular în parte.
Sălile Beta, Gamma, Delta sunt modulare, pot funcționa ca spațiu unitar cu o capacitate de 350 de locuri și permit diferite tipuri de amenajare, în funcție de dimensiunea grupului.

IAKI SPA Center vă oferă:

sală de aerobic

piscina acoperită

jacuzzi

săli de masaj

saunele uscate și umede

solarium

sală de fitness complet utilată cu cele mai noi și diversificate aparate cardiovasculare și de tonifiere musculară

Construit la intrarea în Mamaia, aproape de malul mării, hotelul are o poziție privilegiată. Deschiderea spre mare și lac oferă contrastul ideal pentru urmărirea răsăritului dinspre mare și apusul acestuia în apele lacului Siutghiol.

Ambianța deosebită, relaxantă și plină de confort reprezintă doar o mică parte din elementele care fac din Hotelul Malibu o locație specială. Complexul Hotelului Malibu oferă toate facilitățiile unui hotel top class.

Hotelul Malibu**** dispune de 156 de camere duble, 22 apartamente complet dotate conform stadardului: minibar, linie telefonică internațională, cablu TV, aer condiționat și multe altele.

Facilități:
– centrul de conferințe dispune de 4 săli cu o capacitate cuprinsă între 80 și 350 locuri
– Sală de recepții cu o capacitate de 300 locuri

– Restaurant cu bucătărie internațională și tradițională (180 locuri)

– Lobby

– Spa Center cu jacuzzi, saună umedă și uscată, sală de fitnes, sală de masaj

Plajă în fața hotelului

– Parcare

3. Unități de alimentație pe litoralul românesc:

În Mamaia există numeroase restaurante, terase, baruri, pizzeri, cluburi etc. pentru toate gusturile:

Restaurante / Terase

16 Ore, Mamaia, Str. Faleza; Tel. – +40-788-408-494; Bucătărie Internațională și Italiană.

Informații – Are o capacitate de 80 de locuri. Specialitatea casei este pizza "16 ore". Se servesc și preparate grecești.

Ancora, Mamaia; Tel. – +40-241-831-745; Fax – +40-241-831-709; Bucătărie Internațională și Românească.

Informații – Tochitura dacică, ciorba de perișoare a la grec și chifteluțele marinate sunt recomandările din meniul acestei terase cu o capacitate de 160 de locuri.

Andreea, Mamaia; Tel. – +40-723-349-382; Bucătărie Internațională și Românească.

Informații – Amplasată în zona Cazinoului, oferă specialități ca șnițelul Andreea, tochitura Andreea, sărmăluțele cu mămăliguță și salata dobrogeană.

Clătita Buclucașă, Mamaia, Str. Faleza; Tel. – +40-722-602-292; Bucătărie Românească.

Club Motor, Mamaia, Str. Faleza; Tel. – +40-723-511-663; Bucătărie Internațională.

Informații – Terasa cu o capacitate de 170 locuri oferă un meniu din care specialitatea bucătarului este pieptul de pui cu sos alb și pere.

Dia, Mamaia; Tel. – +40-744-528-144; Bucătărie Românească.

Insieme, Mamaia; Tel. – +40-723-241-883; Bucătărie Internațională și Românească.

Informații – Își așteaptă oaspeții cu pizza Insieme, spaghetti carbonara, tochitură moldovenească și vinuri de Murfatlar;

La Cucaracha, Mamaia; Tel. – +40-744-525-516; Bucătărie Internațională.

Informații – Terasa cu o capacitate de 120 de locuri este un loc preferat de cei care doresc să deguste cocteiluri fanteziste.

La Fendy, Mamaia; Tel. – +40-722-326-721; Bucătărie Românească.

La Pizza, Mamaia; Tel. – +40-241-831-128; Bucătărie Italiană.

Informații – Situată în aproprierea Cazinoului, terasa cu 500 de locuri propune un meniu specific italian din care specialitățiile sunt minestra di pane și pizza Cortigiana.

Mary's, Mamaia; Tel. – +40-241-696-113; Bucătărie Internațională și Românească.

Informații – La terasa cu 100 de locuri se servesc specialități ca: șnițel Mary's, medalion de porc sau saramură de crap, alături de vinuri de la Vincon-Vrancea.

Parc Avenue, Mamaia; Tel. – +40-723-334-573; Bucătărie Românească și Grecească.

Informații – Bucătăria românească și grecească sunt bine reprezentate în meniul acestei terase de 120 locuri. Specialitatea bucătarului: papanașii.

Ravel Doruleț – Mamaia; Str. Faleza; Tel. – +40-742-602-760; Bucătărie Românească.

Informații – Terasa cu 160 locuri oferă ca specialități: tochitura dobrogeană, mușchiulețul împănat sau ardeii umpluți.

Terasa Țărănească – Mamaia; Str. Faleza; Tel. – +40-722-052-299; Bucătărie Românească.

Informații – Situată pe faleză, are 120 locuri și un meniu din care se remarcă specialitățile tradiționale românești: sărmăluțe în foi de varză și fasole cu ciolan.

4. Servicii oferite de hotelurile grecești:

HOTEL ATHENA PALACE 4 *

Hotelul este localizat pe frumoasa plaja Elia, la doar 8 km de orășelul cosmopolit Neos Marmaras. Dispune de 95 camere dotate cu A/C, telefon, TV sat., balcon cu vedere la mare sau munte. Facilități: piscină, umbrele și sezlonguri la piscinș și pe plajă (contra cost), centru de sănătate, mini-bar, doctor, masaj (contra cost), schimb valutar, parcare, seif, piscină pentru copii, sală de jocuri, servicii de spălătorie

HOTEL BLUE DOLPHIN 3 *

Hotelul este situat pe plajă, la 75 km de aeroportul Salonic și 1,5 km de Metamorfossis. Dispune de 171 camere standard în hotel și bungalow-uri dotate cu baie, aer condiționat, balcon, telefon. Facilități: restaurant, tavernă cu specialități grecești, bar in piscina, bar pe plajă, piscină în aer liber cu secțiune pentru copii, internet café, minimarket, tenis, baschet, volei, minigolf, teren de joacă pentru copii.

HOTEL OLYMPICO RESORT 3 *

Hotelul este situat pe plajă, în stațiunea Vatopedi, pe brațul Sithonia, la 60 minute distanță de aeroportul din Salonic. Dispune de 100 camere confortabile, echipate cu baie/toaletă, balcon cu vedere la mare, aer condiționat, frigider, televizor, telefon direct și radio.
Facilități: restaurant, baruri, salon TV, piscină pentru adulti și piscină pentru copii, umbrele și sezlonguri, minimarket, magazin de suveniruri, teren de tenis, sală de fitness, teren de baschet, tenis de masă, loc de joacă pentru copii, seif la recepție, parcare.

HOTEL PHILIPPION BEACH 3* SUP

Hotelul este situat pe plajă, la 60 minute de mers cu mașina de Thessalonik. Dispune de camere dotate cu TV color, frigider, aer condiționat, încălzire centrală, telefon, baie, terasă cu vedere spre mare, spre coastă sau spre munte.

Facilități: restaurant, tavernă grecească, bar, piscină, parcare, sporturi nautice.

HOTEL MELITON BEACH 5*

Hotelul face parte din complexul Porto Carras, are 480 de camere și 163 suite. Camerele sunt dotate cu aer condiționat, TV sat. și radio, acces INTERNET, linie electronică de operare sigură, linie directă de telefon, mini bar, băi luxoase cu toate dotările. Facilități: piscine, restaurante și baruri, miniclub și loc de joacă pentru copii, centru de fitness, echitație, terenuri de tennis, teren golf, babby sitting, spălătorie.

HOTEL SITHONIA BEACH 4* SUP

Hotelul este situat in Porto Carras. Dispune de 433 camere și 20 suite dotate cu aer condiționat, radio, telefon, mini bar, TV satelit, baie. Facilități: 2 restaurante, tavernă, 4 baruri, club de noapte, casino, room service, teren de tenis, călărie, sporturi nautice, golf.

METAMORFOSSIS BUNGALOWS 3*

Situate pe brațul Sithonia, la 1000 m de Metamorfossis și la 100 m de plajă.
Hotelul este construit ca un club de vacanță cu bungalow-uri, restaurant, night club, salon TV, piscine, bar la piscine, terenuri de tenis, biliard, teren de joacă pentru copii, pistă jogging, mini-market, închirieri biciclete. Camerele sunt dotate cu baie, aer condiționat, telefon, balcon.

VILLA PORTO PSAKOUDIA

Vila este situată pe plajă în Psakoudia și oferă cu studiouri confortabile dotate cu chicineta complet echipată, baie cu duș, TV, A/C, încălzire centrală, balcon.

KASSANDRA
HOTEL PORTES PALACE 4*

Hotelul este localizat la 4 km de Nea Moudonia. Dispune de 103 camere spațioase cu verandă sau balcon, baie, uscător de păr, frigider, A/C, tel, TV, seif și pătuț pentru copii.

Facilități: piscină în aer liber și acoperită, minimarket, saună, sală de gimnastică, masaj, baie turcească, TV, seif la recepție, schimb valutar, parcare, rent a car, spălătorie, acces la internet, loc de joacă pentru copii, piscină pentru copii.

HOTEL PORTES BEACH 4*

Hotelul este localizat la 5 km de orașul Nea Moudania și la 2 km de Nea Potidea. Dispune de camere spațioase dotate cu baie, frigider, telefon, TV, radio, A/C.
Facilități: piscină, umbrele și sezlonguri lângă piscină și pe plajă (contra cost), restaurant, baruri, mini club, mini market, saună, fitness, seif (la recepție), schimb valutar, spălătorie, rent a car, parcare, loc de joacă pentru copii, piscină pentru copii.

HOTEL PALLINI BEACH 4*

Hotelul este situat pe coasta de est a peninsulei Kassandra. Camerele sunt dotate cu aer condiționat, TV, frigider, telefon, radio, seif.

Facilități: restaurant, tavernă, bar, discotecă, piscină cu secțiune pentru copii, umbreluțe și șezlonguri, piscină interioară, 2 baruri pe plajă, snack bar, sporturi nautice, tenis, volei, baschet, mini-golf, biliard, loc de joacă pentru copii, baby-sitting.

HOTEL ATHOS PALACE 4*

Hotelul, situat pe plajă, este înconjurat de grădini superbe. Se află la 2 km de Kalithea.
Dispune de 197 camere cu vedere spre mare și 190 camere cu vedere spre munte, dotate cu TV satelit, telefon direct, încălzire și aer condiționat, mini-frigider, seif, băi din marmură, uscător de păr. Facilități: restaurant, bar, sală TV, cinema, club de noapte, bar pe plajă, piscină exterioară (de dimensiuni olimpice), piscină interioară, sporturi nautice, 6 terenuri de tenis, teren de baschet, volei pe plajă, mini-golf, loc de joacă pentru copii, paturi pentru copii, baby sitting.

HOTEL MACEDONIAN SUN 3*

Hotelul este localizat la doar 1 km de orășelul Kallithea, 300 m de plajă cu nisip alb. Hotelul dispune de 128 camere duble, prevăzute cu balcon sau terasă, baie cu duș, frigider, radio, telefon, servicii foto, facilități pentru conferințe, centru comercial.

Facilități: piscină exterioară, șezlonguri și umbrele (contracost), room service, schimb valutar, spălătorie (contra cost), doctor la cerere (contra cost), loc de joacă pentru copii, piscină pentru copii, coafor, masaj, saună (contra cost).

HOTEL MYKONOS PARADISE 3*

Hotelul este situat la 40 km de Salonic. Dispune de camere dotate cu A/C, TV color, mini bar, telefon, dus. Facilități: piscină, bar la piscină, restaurant, fitness, saună, parcare interioară, sală de conferințe, jocuri pe plajă și acvatice.

5. Oferte turistice in stațiunile Mamaia din România respectiv Halkidiki din Grecia :

Sejur intern – stațiunea Mamaia

Hotel Tomis 3*-cu vedere la mare

Durata: 11 zile  

Transport: nu se ofera  

Cazare: Hotel ***  

Masa inclusa : fara masa  

Oferta valabila: in lunile Iunie, Septembrie 2007  

Perioada / Prețul 01.06-10.06 335.70RON

11.06-20.06 391.65RON

09.09-18.09 318.92RON

Descriere :

Adresa: Hotel  Tomis,  stațiunea  Mamaia,  cod  900001,  jud.  Constanța

Situare:  în  centrul  stațiunii,  la  100  m  de  plajă  și  50  m  de  Lacul  Mamaia.

Plaja: largă,  nisipoasă,  cu  intrare  lină  în  mare.
Dotări  generale:  hotel  complet  renovat,  180  camere  duble,  13  camere  triple,  1  apartament,  parter,  4  etaje,  restaurant  (150  de  locuri),  terasa  (200  locuri  cu  vedere  la  mare),  receptie  (canapele  si  fotolii),  camera  de  bagaje,  seif,  parcare  proprie  gratuita  in  limita  locurilor  disponibile,  (circa  100  locuri),  2  lifturi.

Dotări  camere:  camere  duble:  complet  renovate,  2  paturi  sau  pat  matrimonial  (preponderente  cu  pat  matrimonial),  TV  cablu,  minibar,  aer  conditionat,  masuta  si  birou,  baie  cu  dus  (cadita),  balcon  cu  gresie,  mobilier  nou,  pardoseala  cu  gresie,  sifonier,  geam  termopan,  veioze,  foehn;  camere  triple:  complet  renovate,  3  paturi  separate,  TV  cablu,  minibar,  aer  conditionat,  masuta  si  birou,  baie  cu  cada  sau  cadita  de  dus,  balcon  cu  gresie,  mobilier  nou,  pardoseala  cu  gresie,  sifonier,  geam  termopan,  veioze,  foehn;  camerele  de  la  parter  au  balcon  inalt;  apartament:  living,  dormitor,  TV  cablu,  minibar,  aer  conditionat,  masuta,  1  baie  cu  dus  (cadita)  si  1  baie  cu  cada,  balcon  cu  gresie,  mobilier  nou,  pardoseala  cu  gresie,  sifonier,  geam  termopan,  veioze,  foehn.

Sejur extern cu destinația GRECIA – HALKIDIKI – KASSANDRA

Durata: 9 zile  

Transport: autocar  

Cazare: Hotel ***  

Masa inclusa : mic dejun  

Oferta valabila: pana in Iunie 2007  

Perioada/Prețul 23.06-30.06 – 109EUR

HOTEL  AUSTRALIA  –  Hotelul  este  situat  chiar  pe  plajă,  dispune  de  piscină,  bar  și  restaurant  cu  vedere  la  mare  și  parcare.  Camere  cu  grup  sanitar  cu  duș,  aer condiționat,  mini  frigider,  seif  și  balcon,  TV.

Bonus:
La  Hotel  Australia –  aer  condiționat  și  acces  la  piscină  proprie;

Tariful  nu  include:

• asigurare  medicală;

• contravaloarea  excursiilor  opționale                                                  
  Reduceri                                                                                                                           
Reduceri  copii  (valabile  pentru  copii  însoțiți  de  doi  adulți,  cazați  în  aceași  cameră)
– copii  între  0-2  ani  –  GRATIS  (fără  loc  în  autocar  și  fără  pat  suplimentar)
– copii  între  2-12  ani  –  reducere  50%  din  tarif
Suplimente
– la  Hotel  Australia,  camera  dubla  în  regim  de  single  –  90  euro/pers/sejur

Servicii incluse: 109 euro+199  lei/persoana

Tariful  include:

• cazare  7  nopti;
• transport  cu  autocar  clasificat  3*  (AC,  audio-video,  2  soferi);
• însoțitor  de  grup  din  partea  agenției;
• ghid  local  (vorbitor  de  limba  română);
• mic  dejun  pentru  cei  cazați  la  hotel;
• vilele  dispun  de  chicinetă  complet  utilată

BIBLIOGRAFIE

Băltărețu A., Amenajarea turistică durabilă a teritoriului, Ed. Sylvi, București, 2003.

Chiotoroiu B.,Amenajarea turistică a teritoriului, Ed. ExPonto, Constanța, 2005.

Condea M, Erdeli G., Simon T., Peptenatu D., Potențialul turistic al României și amenajare turistică a spațiului, Ed. Universitară, București, 2003.

Dorel V., Piața turistică. Cerere. Ofertă., Ed. Sylvi, București, 2006.

Erdeli G., Istrate I., – Amenajări turistice, Ed. Universitară, București, 2006

Glăvan V., Turismul în România, Ed. Economica, București, 2000.

Ionescu I., Popescu M., Economia întreprinderii de turism și comerț, Ed. Oscar Print, București, 2005.

Ionescu I., Ionașcu V., Popescu M., Economia întreprinderii de turism și comerț, Ed. Uranus, București, 2002

Matei HC, Neguț S., Nicolae I., Enciclopedia statelor lumii, Ed. Meronia, București, 2005

Minciu R., Amenajarea turistică a teritoriului, București, 2002

Neacșu N., Snak O., Baron Gh., Turismul și economia națională, Ed. Sport-Turism, București, 1980

Neacșu N., Băltărețu A., Economia turismului – lucrări practice, statistici, reglementări, Ed. Uranus, București, 2005

Nistoreanu P., Dinu V., Nedelea A., Producția și comercializarea serviciilor turistice, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2004

Stănciulescu G., Emilian R., Țigu G., Nistoreanu P., Diaconescu C., Grofu M., Managementul turismului durabil în țările riverane Mării Negre, Ed. All Beck, 2002

Stănciulescu G., și colectivul, Evaluarea întreprinderilor hoteliere. Ofertă hotelieră mondială, Ed. Uranus, București, 2004

Souli S., Grecia. Istorie-artă-folclor-itinerarii. Ed. Toubi’s, Grecia, 2004

Breviar anual, INSSE, 2007

Ghidul turistic al României, Publirom Advertising, ediția a VI-a

Institutul Național de Statistică, Turismul României, Breviar, 2006

www.mediu-constanta.ro

www.mturism.ro

www.primaria-constanta.ro

www.wikitravel.org