Analiza Comparativa a Rezultatelor Masuratorilor Consumurilor Specifice de Apa Rece Si Apa Calda

SCOPUL SI IMPORTANTA TEMEI

Obiectul prezentei lucrari il constituie analiza comparativa a rezultatelor masuratorilor consumurilor specifice de apa rece si apa calda de consum din ansambluri de cladiri, cu normele consumurilor de apa cuprinse in legislatia actuala din tara noastra (STAS 1478-90”Alimentarea cu apa la cladiri civile si industriale. Prescriptii fundamentale de calcul si proiectare”), precum si normele din unele tari europene. S-a realizat aceasta lucrare si in scopul fundamentarii datelor de calcul si proiectare a instalatiilor interioare si exterioare de alimentare cu apa rece si apa calda de consum precum si pentru formularea unor masuri tehnice si organizatorice de gestionare a consumurilor de apa, destinate sa conduca la reducerea pierderilor si risipei de apa.

Analiza situatiei actuale a alimentarii cu apa potabila a municipiului Ploiesti a scos in evidenta o serie de dificultati in satisfacerea necesarului si cerintei de apa rece si apa calda de consum a populatiei din anumite zone si indeosebi in zilele si orele de consum maxim.

Tinand seama de impactul economic si social a alimentarii cu apa potabila a populatiei in prezenta lucrare se propune un program de masuri pentru gestionarea consumurilor de apa din Ploiesti program care poate fi adaptat, tinand seama de particularitatiile locale si pentru alte localitati din tara.

In prima parte a prezentei lucrari se analizeaza comparativ modul de fundamentare a normelor consumului de apa in tara noastra si din unele tari europene, ceea ce a permis formularea unor propuneri de revizuire si completare a prescriptiilor fundamentale de calcul si proiectare a instalatiilor interioare de alimentare cu apa din standardul 1478-90, aflat in prezent in proces de revizuire. S-au prezentat deasemenea si unele implicatii economice si sociale ale normelor consumului de apa, cum sunt cele referitoare la sistemul de contorizare si tarifare a consumurilor de apa rece si apa calda, din diferite categori de cladiri.

In partea a doua a lucrarii se prezinta analiza comparativa a rezultatelor masuratorilor asupra consumurilor specifice de apa rece si calda, cu normele actuale. Din acest punct de vedere sunt necesare urmatoarele precizari:

Sunt supuse analizei atat rezultatele experimentale ale masuratorilor consumurilor specifice de apa cat si rezultatele unor cercetari experimentale anterioare realizate de Catedra de Instalatii Hidraulice, Termice si de Protectia Atmosferei a Facultatii de Instalatii din Universitate Tehnica de Constructii Bucuresti.

Rezultatele experimentale asupra consumurilor de apa au fost efectuate pe instalatii in functiune (“in situ”) cu aparatura de precizie comparabila, de catre centrele de cercetare si invatamant superior mentionate mai sus, fara sa existe un program corelat la nivel national.

Obtinerea informatiilor corecte a fost si este conditionata de echiparea corespunzatoare a instalatiilor de alimentare de la sursa la consumator, cu aparatura necesara de masura, contorizarea consumurilor reprezentand un deziderat de stricta actualitate si urgenta.

Studiul a avut si are ca obiect promovarea unor solutii pentru reducerea pierderilor si risipei de apa din instalatiile interioare ale cladirilor, in conditiile asigurarii cantitatiilor minime necesare pentru diferitele folosinte, precum si fundamentarea datelor de calcul si proiectare cuprinse in legislatia tehnica din acest domeniu pentru instalatiile de alimentare cu apa potabila;

Dificultatiile reale constatate in alimentarea cu apa a unor localitati si ansambluri urbane dotate cu instalatii corect dimensionate in raport prescriptiile normative suscita interesul pentru analiza consumurilor reale si a conditiilor efective de calcul.

Principalele neajunsuri semnalate se refera pe de o parte la neasigurarea cantitatiilor de apa necesare si aplicarea in consecinta a unor programe restrictive de distributie, iar pe de alta parte la fluctuatii ale regimului de presiuni, fenomene de altfel conjugate.

Stabilirea corecta a consumurilor si a necesarului de apa conditioneaza si asigura eficienta in timp a instalatiilor de alimentare.

Lipsa de prevedere, in special a situatiilor de perspectiva, neluarea in consideratie a tuturor factorilor care influenteaza cantitatiile necesare de apa, sau crestarea lor in timp in perioada de exploatare, conduce la solicitarea suplimentara a sistemului de alimentare cu apa si in consecinta la cresterea cheltuielilor de exploatare.

Determinarea necesarului si a cerintei de apa se face pe baza debitelor specifice, reprezentand necesarul mediu de apa pentru o zi, diferentiat in raport cu gradul de echipare tehnico-edilitara si cu marimea folosintei conform prevederilor STAS 1343 si 1478.

Solutia unica pentru reducerea efectiva a consumului global de apa, rezida in eliminarea pierderilor si risipei de apa, in care scop se impun cu necesitate eforturi pentru perfectionarea tehnologica a armaturilor sanitare, aplicarea unui program fundamentat de contorizare a consumurilor de apa si a unui sistem de tarifare stimulativ pentru reducerea pierderilor si risipei de apa.

Aceste probleme fac obiectul unui program fundamentat de masuri pentru gestionarea consumurilor de apa, asa cum se prezinta in lucrarea de fata, pentru situatia din Ploiesti cu precizarea ca asemenea programe pot fi elaborate pentru oricare localitate din tara.

Tinand seama de importanta si actualitatea tematicii abordate in aceasta lucrare, de impactul economic si social, asupra intregii populatii pe care il reprezinta asigurarea alimentarii cu apa si gestionarea corecta a consumutilor de apa rece si apa calda se propune continuarea cercetarii.

ANALIZA COMPARATIVA A NORMELOR DE CONSUM AL APEI DIN TARA NOASTRA SI DIN STRAINATATE

NORMELE CONSUMULUI DE APA DIN TARA NOASTRA

Standardul de stat 1478-90 “Alimentarea cu apa la constructiile civile si industriale” se refera la prescriptiile fundamentale de proiectare a instalatiilor de apa rece si apa calda de consum, in scopuri menajere, tehnologice si pentru combaterea incendiilor, cu aplicare la instalatiile interioare si exterioare de alimentare cu apa rece si apa calda in ansambluri urbane si incinte industriale.

Standardul precizeaza necesarurile specifice de apa rece si apa calda, in functie de destinatia cladirilor cu precizarea ca, pentru cladirile de locuit, acestea sunt identice cu normele de consum gospodaresc prevazute in STAS 1343-90 in functie de gradul de echipare tehnico-edilitara, dupa cum se prezinta in tabelul 1 (extras din tabelul4, STAS 1478-90).

TABELUL 1- pentru cladirile de locuit (pentru o persoana pe zi)

De asemenea, sunt precizate debitele specifice aferente diferitelor categorii de puncte de consum (armaturi de serviciu uzuale) la presiunea normala de utilizare exprimate in l/s si adimensional, in echivalenti de debit (tabelul 2, extras din tabelul 3 STAS 1478-90).

Tabelul 2

Se mentioneaza ca, in prezent, standardul 1478-90 se afla in curs de revizuire, cu care ocazie, o buna parte din rezultatele obtinute in prezentul studiu vor putea fi

alorificate atat in ceea ce priveste normarea necesarurilor specifice de apa rece si apa calda de consum, cat si pentru fundamentarea relatiilor de calcul ale debitelor necesare dimensionarii conductelor.

In acelasi timp, este necesara si revizuirea standardului 1343/0,1-90 in sensul corelarii prescriptiilor privind necesarurilor specifice de apa cu normele adoptate in STAS 1478-90.

Din analiza prevederilor STAS 1343 rezulta urmatoarele observatii in vederea imbunatatirii cadrului normativ:

Determinarea normelor specifice de consum pentru nevoi gospodaresti si publice trebuie sa aiba in vedere, pe langa gradul de echipare tehnico-edilitara ca element obiectiv, si dispozitive de ordin socio-educational, precum si partcularitati specifice locale;

Cerintele de apa trebuie sa includa in mod obligatoriu si pierderile din instalatiile interioare de utilizare neevidentiate in prezent prin valorile prescrise pentru coeficientii de pierdere Kp;

Neuniformitatea orara si zilnica a consumatorilor de apa nu poate fi exprimata prin coeficientii cu valori unice determinate in exclusivitate de marimea localitatii.

Adoptarea coeficientilor de neuniformitate trebuie sa se faca in functie de criterii specifice, cu caracter complex, definite in raport cu conditiile de microclimat si socio-umane, cu gradul de echipare tehnico-sanitara si cu particularitatiile de exploatare ale sistemului de alimentare cu apa.

Normele de consum, regimul de furnizare ale apei si gradul de siguranta in alimentarea cu apa, intervin direct in relatiile pentru determinarea debitelor retelei de alimentare cu apa.

Normele de consum, regimul de furnizare al apei si gradul de siguranta in alimentarea cu apa, intervin direct in relatiile pentru determinarea debitelor retelei de alimentare cu apa.

Debitele de apa consumate in interiorul cladirilor de locuit si social-culturale la diferite puncte de utilizare (armaturi) au un caracter aleator, rezultat ca urmare a scopului in care apa este folosita, a gradului de deschidere al armaturii, a timpului de utilizare a debitului de apa la punctul de consum, a frecventelor de utilizare si simultaneitatii in functionarea diferitelor tipuri de armaturi etc.

Gradul de asigurare in alimentarea cu apa a punctelor de consum al apei amplasate in cladiri reprezinta probabilitatea aparitiei unui debit mare

sau cel putin egal cu debitul de calcul determinat cu relatiile din STAS 1478-90.

Relatiile pentru determinarea debitelor de calcul (redate in STAS 1478-90) au fost stabilite in functie de normele de consum al apei, de debitul mediu zilnic de apa pentru consumator si de gradul de asigurare in alimentarea cu apa.

Analiza cronogramelor de consum, rezultate in urma masuratorilor efectuate, evideantiaza ca, debitele de apa distribuite prin retelele de conducte din ansambluri de cladiri, variaza de la o ora la alta, de la o zi la alta si de la o cladire la alta. Evident, nu se poate considera ca debit al retelei de alimentare cu apa suma debitelor maxime orare masurata la punctele de consum, datoria factorilor aleatorii mentionati.

Din prelucrarea cronogramelor, se pot stabili valorile debitelor medii de apa distribuite prin retele din ansambluri de cladiri, dar nu si legea de variatie in timp a debitelor, intrucat din acestea nu rezulta cu cat si de cate ori aceste debite medii zilnice vor fi depasite. Considerarea unei repartitii de debite maxime (corespunzatoare functionarii simultane a tuturor racordurilor ), in retea conduce la o supradimensionare a retelei total nejustificata, intrucat probabilitatea unei astfel de repartitii este extrem de mica.

Adoptarea unui model de calcul statistic, de probabilitate, a functionarii punctelor de consum ale apei din cladiri si respectiv a racordurilor retelei exterioare la diferite tipuri de cladiri si stabilirea pe aceasta baza a unor formule de calcul a debitelor de apa cu grade corespunzatoare de asigurare, prezinta cea mai mare importanta ata pentru dimensionarea retelelor de alimentare cu apa, cat si pentru determinarea repartitiei debitelor in retea.

Acceptand o repartitie normala redusa a debitelor la consumator, valoarea debitului de calcul (qc) se determna, in raport cu gradul de asigurare adoptat, in functie de valoarea medie a debitului, qm, prin aplicarea relatiei:

qc = qm + y√σ²

in care :

y – este quantila repartitiei normale corespunzator asigurarii impuse;

σ² = qm dispersia, egala cu valoarea mediein cadrul distributiei Poisson.

Pentru un grad de asigurare de 99%, respectiv o probabilitate de depasire a valorii debitului de calcul 1%, valoarea quantilei repatitiei normele este y=2,326 si, ca urmare, relatia anterioara ia forma:

qc = 2,326√qm+ qm

Pe baza acestei relatii au fost fundamentate prescriptiile de calcul din editiile 1977, 1984, 1986 si 1990 ale standardului 1478.

Standardul 147ramelor de consum, rezultate in urma masuratorilor efectuate, evideantiaza ca, debitele de apa distribuite prin retelele de conducte din ansambluri de cladiri, variaza de la o ora la alta, de la o zi la alta si de la o cladire la alta. Evident, nu se poate considera ca debit al retelei de alimentare cu apa suma debitelor maxime orare masurata la punctele de consum, datoria factorilor aleatorii mentionati.

Din prelucrarea cronogramelor, se pot stabili valorile debitelor medii de apa distribuite prin retele din ansambluri de cladiri, dar nu si legea de variatie in timp a debitelor, intrucat din acestea nu rezulta cu cat si de cate ori aceste debite medii zilnice vor fi depasite. Considerarea unei repartitii de debite maxime (corespunzatoare functionarii simultane a tuturor racordurilor ), in retea conduce la o supradimensionare a retelei total nejustificata, intrucat probabilitatea unei astfel de repartitii este extrem de mica.

Adoptarea unui model de calcul statistic, de probabilitate, a functionarii punctelor de consum ale apei din cladiri si respectiv a racordurilor retelei exterioare la diferite tipuri de cladiri si stabilirea pe aceasta baza a unor formule de calcul a debitelor de apa cu grade corespunzatoare de asigurare, prezinta cea mai mare importanta ata pentru dimensionarea retelelor de alimentare cu apa, cat si pentru determinarea repartitiei debitelor in retea.

Acceptand o repartitie normala redusa a debitelor la consumator, valoarea debitului de calcul (qc) se determna, in raport cu gradul de asigurare adoptat, in functie de valoarea medie a debitului, qm, prin aplicarea relatiei:

qc = qm + y√σ²

in care :

y – este quantila repartitiei normale corespunzator asigurarii impuse;

σ² = qm dispersia, egala cu valoarea mediein cadrul distributiei Poisson.

Pentru un grad de asigurare de 99%, respectiv o probabilitate de depasire a valorii debitului de calcul 1%, valoarea quantilei repatitiei normele este y=2,326 si, ca urmare, relatia anterioara ia forma:

qc = 2,326√qm+ qm

Pe baza acestei relatii au fost fundamentate prescriptiile de calcul din editiile 1977, 1984, 1986 si 1990 ale standardului 1478.

Standardul 1478-90 generalizeaza formula de calcul sub formele:

qc =b (ac√E + 0,004E) – pentru cladiri de locuit

qc = abc E – pentru cladiri social-culturale

Relatiile sunt aplicabile atat pentru calculul instalatiilor de distributie a apei reci cat si a celor de apa clda pentru scopuri menajere.

Pentru dimensionarea conductelor de distributie si a instalatiilor interioare de utilizare a apei calde si reci in STAS 1478-90 sunt indicate relatiile specializate de calcul in functie de destinatia cladirii, dupa cum se prezinta in tabelul 3.

Tabelul 3

Relatiile au fost determinate tinand seama de dotarea tehnica specifica si de simultaneitatea de functionare a obiectelor sanitare, pentru fiecare categorie de cladiri.

In relatiile din tabelul 3 s-au utilizat urmatoarele notatii:

coeficientul adimensional, in functie de regimul de furnizare a apei in reteaua de distributie, avand valorile din tabelul 4.

Tabelul 4

coeficient adimensional in functie de felul apei, ale carui valori sunt:

1,0 – pentru apa rece si apa calda livrata la temperatura de 45°C;

0,9 – pentru apa calda livrata la temperatura de 50°C

coeficient adimensional in functie de destinatia cladirii cu valoarea de 1,0 pentru locuinte si supraunitar pentru celelalte categorii de cladiri;

E- suma echivalentiilor punctelor de consum alimentate de conducta, respectiv:

E = E1 + E2 – baterii amestecatoare si robineti de apa rece si

E = E1 – – baterii amestecatoare pentru apa calda

O prima observatie se impune referitor la generalizarea relatiei pentru determinarea debitului de calcul sub forma

qc =b (ac√E + 0,004E)

Daca modelul de calcul statistic pe baza caruia a fost dedusa relatia de mai sus este corect, transpunerea acesteia in diferitele ipoteze functionale privind regimul de furnizare si felul apei distribuite, rece sau calda, trebuie facuta cu consecventa.

Forma relatiei propusa pentru determinarea debitului de calcul este valabila numai pentru retelele de distributie a apei reci, functionand in regim continuu de distributie (24 ore/zi) si in urmatoarele ipoteze:

norma specifica de consum = 280 l/om zi;

grad de dotare cu armaturi sanitare E = 2,85 echivalenti/ap.

In acest caz:

qm = 280x(3,5/2,85)x(1/24×3600)xE = 0,004E

2,326√qm = 2,326√0,004E =0,15√Eo

cu b=1,0 si c=1,0

rezulta debitul de calcul

qc=1(1×0,15√E + 0,004E)

respectiv a =0,15

Modificand regimul de furnizare a apei, cu mentinerea celorlalte ipoteze, valoarea debitului mediu se modifica in consecinta:

qm = 280x(3,5/2,85) x (1/tf x 3600) x E

rezultand pentru diferite durate de furnizare valorle din tabelul 5

Tabelul 5

Introducand aceste valori ale debitelor medii in relatia qc=2,326√qm + qm se obtin formulele corecte pentru debitul de calcul, in functie de durata de furnizare a apei, conform tabelului 6.

Tabelul 6

Se remarca faptul ca valorile coeficientiilor numerici din primul termen al relatiilor coencid cu valorile coeficientilor a prevazuti in STAS 1478-90, cu exceptia regimului de 6 ore la care, valoarea a fost redusa de la 0,30 la 0,25.

Cel de-al doilea termen al relatiilor, respectiv debitul de mediu, este diferit si cu mult mai mare deact valoarea propusa in STAS 1478-90, valoare ce corespunde regimului continuu de distributie.

In aceste conditii, prin aplicarea relatiei standardizate in regim de distributie respectiv,rezulta subdimensionari, in procente variabile, de ordinul 10 – 30 % functie de numarul total de echivalenti deserviti.

Se impune de asemenea, observatia ca pe baza masuratorilor efectuate in diferite situatii reale de exploatare, s-a concluzionat cresterea consumului specific in cazul furnizarii intermitente, ceea ce ar trage o majorare suplimentara a valorii debitelor medii si de calcul fata de cele standardizate.

De altfel, asa cum s-a precizat initial, relatia propusa prin STAS 1478-90 este valabila doar in ipotezele mentionate, precum oricare alt grad de dotare sau norma specifica de consum, relatia de calcul modificandu-se prin modificarea debitului mediu si gradului de asigurare.

Referitor la gradul de asigurare adoptat, se precizeaza ca in cazul regimurilor respctive de distributie, s-ar putea accepta un grad de asigurare inferior – de exmplu 95% in loc de 99 %, caz in care quantila repartitiei normale ar fi 1,645 in loc de 2,326 determinand reducerea valorii debitelor de calcul.

qc=1,645√qm + qm

solutia ar fi oricum mai riguroasa decat aceea de deformare a relatiei de calcul propusa de STAS 1478-90.

Referitor la calculul debitelor de apa calda in ipoteza acceptarii relatiei fundamentale qc=2,326√qm + qm , la calculul debitulu mediu se impune modificarea corespunzatoare a normei specifice de consum si al numarului de echivalenti aferent armaturilor de serviciu. In aceasta situaite, pentru:

norma specifica de consum = 110 l/om zi si

grad de dotare cu baterii amestecatoare E1 =2,35 echivalenti/ap rezulta pentru un apartament mediu conventional:

qm = 110x(3,5/2,35) x (1/24 x 3600) x E=0,019E

respectiv debitul de calcul

qc=0,10√E + 0,0019E

Valoarea obtinuta difera de cea determinata prn generalizarea relatiei qc=b(ac√E + 0,004E), propusa de STAS 1478, in care conditiile nominale de furnizare a apei calde se adopta coeficientul b=0,7, respectiv

qc=0,10√E + 0,0028E

Si in acest caz se mentin consideratiile referitoare la adoptarea relatiei de calcul pentru regimul restrictiv de furnizare a apei calde, pentru care debitele medii i-au valorile din tabelul 7.

Tabelul 7

Iar relatiile pentru debitele de alcul devin (tabelul 8)

Tabelul 8

O a doua observatie privind relatiile pentru determinarea debitelor de calcul propuse prin STAS 1478 se refera la semnificatia acestor debite si in consecinta la modul de interpretare a debitului mediu din relatie.

In mod conventional, debitele de calcul determinate pe baza relatiilor standardizate servesc pentru dimensionarea retelelor si instalatiilor de distributie a apei reci si a apei calde de consum, asfel incat fiecare armatura de serviciu sau punct de consum sa poata fi alimentat la debitele specifice indicate in tabelul 3 din STAS 1478-90, cu presiunea reziduala la ntrarea in aparat corespunzatoare presiunii minime de utilizare.

In acceasta acceptiune si tinand seama de simultaneitatea functionarii receptorilor, debitul de calcul ar avea semnificatia unui debit de dimensionare maxim-maximorum, de scurta durata, care asigura instalatiei capacitatea functionala in cele mai dificile ipoteze de exploatare.

Ca urmare, valoarea acestui debit ar trebui determinate tinand seama de variatiile din ora de maxim de consum si nu din ziua de consum mediu, asa cum s-a procedat in STAS 1478.

In consecinta apreciem ca in relatia statistica

qc=2,326√qm + qm

valoarea qm ar fi corect sa fie stabilita prin remedierea valorilor inregistrate in orele de maxim de consum.

In acest caz, debitul de calcul ar rezulta cu o valoare maxim-maximorum, diferita de valoarea debitului orar maxim printr-un coeficient de variatie (de neuniformitate) reprezentand raportul acestora:

α = qc / qm = qc / qm orar max

luand in calcul repartitia debitelor pe durata unei zile de consum este evident ca valoarea medie coboara sub valoarea mediei consumului din orele de varf, atragand dupa sine si reducerea debitului de calcul stabilit in relatia prevazuta in STAS 1478.

Acceptand acest mod de interpretare, corelatia prescriptilor celor doua standarde fundamentale – 1478 si 1343 – pentru stabilirea debitelor de calcul, se realizeaza in mod firesc.

O ultima observatie se refera la necesarul specific de apa calda. Conform tabelului 4 dn STAS 1478 acesta se diferentiaza in functie de temperatura de furnizare (60°C si 45°C) respectiv in functie de sursa energetica – clasica sau necoventionala. In mod nejustificat consumurile specifice prescrise pentru o temperatura inferioara de furnizare sunt mai mici.

Daca in etapele anterioare, caracterizate printr-o politica de promovare fortata a unor forme necoventionale de energie, artificiul se impunea din considerente economice, apreciem necesara o reconsiderare a

prescriptiilor tehnice, in sensul abordarii unitare a acestora. In consecinta, ori norma specifica pentru ipostaza de furnizare la temperatura de 60°C este exagerata si se impune diminuarea acesteia, ori acceptand ca norma de baza, norma de 110 l/om zi la 60°C, se echivaleaza in mod corespunzator necesarul de apa calda in ipoteza furnizarii acesteia la temperatura redusa de 45 °C.

Prin cele cateva consideratii facute mai sus pe marginea prescriptiilor editiei actuale a STAS 1478, determinate in mod deosebit de constatarea unor situatii dificitare in functionarea unor instalatii corect dimensionate, se supune atentiei necesitatea continuarii cercetarilor teoretice si experimentale in domeniu in vederea fundamentarii cat mai corecte a prescriptiilor si metodelor de determinare a debitelor de calcul pentru dimensionarea conductelor de distributie a apei reci si a apei calde pentru consum menajer.

2.2 NORMELE DE CONSUM DE APA DIN UNELE TARI

EUROPENE

In scopul analizei comparative a normelor tehnice utilizate pentru proiectarea instalatiilor de alimentare cu apa rece si calda a cladirilor civile, se prezinta in continuare principalele prevederi specifice ale catorva standarde din tari europene.

2.2.1 NORMELE RUSESTI

Standardul SNIP-2.04.01-85 “Instalatii interioare de alimentare cu apa si canalizare” stabileste cadrul normativ pentru proiectarea instalatiilor interioare de alimentare cu apa si canalizare din cladirile civile.

Cantitatiile de apa pentru nevoi gospodaresti sunt determinate pe baza normelor specifice medii. Necesarul specific global si respectiv de apa calda este precizat pe categorii de cladiri in functie de destinatie si grad de dotare tehnica pentru consum mediu si maxim zilinic.

De asemenea sunt precizate valorile debitelor maxime – orar si instantaneu – corespunzatoare perioadelor de varf de consum. In tabelul 9 se dau valorile normelor prevazute pentru cladirile de locuit.

Tabelul 9

In acelasi standard sunt indicate valorile debitelor specifice de alimentare si de scurgere pentru diferite tipuri de obiecte si armaturi sanitare, dn care exemplificam in tabelul 10 urmatoarele:

Tabelul 10

Debitul de calcul pentru dimensionarea instalatiilor se determina in functie de numarul obiectelor sanitare racordate (Ni), debitul specific (qo) si probabilitatea functionarii simultane a acestora (Pi) cu relatia:

qo= ( ∑ Ni x Pi x qo) / ( ∑ Ni x Pi )

iar factorul de simultaneitate Pi se calculeaza cu formula:

P = (qhru x U ) / ( qo x N x 3600 ) unde:

U – numarul total de consumatori deserviti;

qhru – consuml orar maxim corespunzator obiectului sanitar considerat in l/s

qo – debitul specific ala armaturii de serviciu in l/s

N – numarul armaturilor de acelasi tip racordate

2.2.2 NORME ENGLEZE

In standardul BS-6700-1987-(Anglia) “Proiectarea, instalaream controlul si intretinerea instalatiilor de alimentare cu apa pentru folosinte gospodaresti in cladiri si incinte aferente” sunt prevazute debitele specifce corespunzatoare diferitelor tipuri de obiecte si armaturi sanitare, precum si metodologia de determinare a debitelor de calcul (tabelul 11), tinand seama de destinatia cladirilor si de simultaneitate in functionare.

Tabelul 11

Pentru baterii amestecatoare se recomanda cumularea debitelor corespunzatoare celor doua rabinete, solutia fiind acoperitoare intrucat debitul efectiv este inferior acestei valori.

In vederea stabilirii debitelor de dimensionare, se precizeaza pentru fiecare tip de armatura asa numitii coeficienti de “incarcare” determinati probalistic (tabelul 12) in raport cu simultaneitatea functionarii obiectelor deservite de aceiasi conducta.

Tabelul 12

Corespunzator incarcarii totale din sectiunea de calcul, se obtine debitul echivalent in l/s cu ajutorul nomogramei de conversie.

Metoda nu este aplicabila la instalatiile cu simultaneitate mare de functionare (hoteluri, camine, etc).

2.2.3 NORMELE FRANCEZE

Corespunzator prevederilor din Norma tehnica NF-P41-201-204 Franta “ Conditiile minime de executie a lucrarilor de instalatii sanitare interne si urbane”, instalatiile sanitare trebuie dimensionate astfel incat fiecare aparat sa fie alimentat la debitele minime indicate in tabelul 13.

Tabelul 13

Debitul de calcul pentru dimensionarea instalatiilor se obtine prin multiplicare sumei debitelor specifice aferente aparatelor racordate cu coeficient de simultaneitate (Y), stabilit in functie de numarul total de aparate (N) pe baza relatiei transpusa in graficul anexat:

Y = l/(N – 1)

In normele franceze NFP 41.204 sunt redate valorilor necesare determinarii debitului maxin orar Vph / tph si respectiv, debitul de varf Vpm / tpm.

In continuare se prezinta modelele de calcul al acestor debite pentru apa calda de consum:

debitul maxim orar Vph / tph

Se defineste, prin conventie, debitul maxim orar, Vph ca fiind egal cu 75% din consumul zilnic, Vpj calculat (masurat) pe durata unui an. Din analiza variatiei orare a consumurilor de apa masurate, (cronograme de consum), se constata ca ziua reprezentativa cu cel mai mare consum de apa este duminica dimineata, timp de 3,5 ore, intre orele 9:00 – 12:30, in luna decembrie.

Calculand coeficientii αi de variatie orar a consumului de apa cu

∑ αi=24, avand valorile redate in tabelul 11, se obtine cronograma de consum redata in figura 11. In mod analog se constat ca pentru ziua

reprezentativa de consum, sambata, consumul de apa Vph este practic distribuit pe durata a 5 ore (de la 8:00 la 13:00), iar pentru zilele de luni, marti, miercuri, joi si vineri consumul de apa este distribuit pe durata a 10 ore rezultand cronogramele de consum redata in figura 10 trasate pe baza valorilor coeficientiilor αi, de variatie orara a consumulu, redate in tabelul 14.

Tabelul 14

In tabelul 15 sunt redate valorile coeficientiilor cj de variatie saptamanala a consumului de apa calda (∑cj=7) si se observa coeficientul mediu pe durata unei saptamani , calculat ca media aritmetica a coeficientilor cj este cjm = 0,90.

Tabelul 15

Valorile coeficientilor cj de variatie saptamanala a consumului de apa calda (∑cj=7).

In tabelul 16 sunt prezentate valorile coeficientilor cm de variatie lunara a consumului de apa calda (∑cm=12), din care se observa ca valoarea cea mai mare este cm=1,40 pentru decembrie.

Tabelul 16

Cu valorile din tabelele 14, 15 si 16 au fost calculati coeficientii totali de variatie a consumului orar pentru cronogramele de tip 1 (luni, marti, miercuri, joi, vineri), tip 2 (sambata) si tip 3 (duminica) dupa cum se arata pe figura de mai sus, avand valorile sintetizate in tabelul 17.

Tabelul 17

Valorile coeficientilor totali de variatie a consumului orar, pe durata tph corespunzatoare cronogramelor de tip 1,2 si 3.

Pentru determinarea duratei tph a consumulu orar, prin prelucrarea statistica a datelor experimentale s-a stabilit formula:

Tph=5 x (N0,905 / 15 + N 0,92) [h]

unde N este numarul de locuinte standard.

In tabelul 18 sunt redate valorile pentru tph in functie de N, care reprezinta numarul de locuinte standard.

Tabelul 18

Valorile duratei tph ore a consumului orar in functie de N

Prin locuinta standard se intelege o unitate medie de locuit, definita statistic prin modul de echipare cu obiecte sanitare. Asfel pentru o baie standard ( de referinta) avand un volum de 150 l si un debit de alimentare cu apa de 11l/min se considera un factor p=1,0, iar pentru alte moduri de echipare se considera N=px numarul de locuinte (respectiv bai) standard, unde p are valorile din tabelul 19 (calculate pentru apa calda de consum cu temperatura de utilizare de 37….40°C).

Tabelul 19

Valorile factorului p pentru stabilirea numarului de locuinte standard.

Debitul de varf Vpm / tpm

Acest debit intervine in calculul sistemelor de preparare instantanee a apei calde de consum. Pentru calcul se aplica valorile din normele NFP 41.204 si se introduce coeficientul de simultaneitate S. In cazul alimentarii cu apa rece S se defineste ca raportul intre debitul maxim ( media debitelor maxime) pentru Np robinete si debitul maxim constatat pentru un robinet si este dat de urmatoarea formula (stabilita prin calcul statistic):

S = l/(√N-1) cu Np ≥ 2

In cazul alimentarii cu apa calda de consum , spre deosebire de cazul alimentarii cu apa rece, coeficientul de simultaneitate S se defineste prin numarul N de locuinte standard si este dat de relatia:

S = l/(√N-1)+0,17 cu Np ≥ 2

si are valorile calculate in tabelul 20 in care sunt redate si valorile l/tph care se observa ca nu difera prea mult de valorile coeficientului de simultaneitate S.

Tabelul 20

Valorile coeficientului de simultaneitate S

Se constata ca debitul global [estimat] necesar, nu depaseste produsul SxP.

In tabelul 21 sunt redate valorile recomandate pentru necesarul specific de apa calda de consum cu temperatura de 60°C, in l/zi, pentru locuinte.

Tabelul 21

Valori recomandate pentru necesarul specific de apa calda de consum, la locuinte.

Pentru acelasi date initiale, valorile debitelor de calcul obtinute dupa normele franceze NFP 41.204, prezinta abateri de (-10…..+75%) fata de valorile debitelor de calcul determinate dupa normele romanesti din STAS 1478-90. Consumul annual de apa calda se poate exprima, in mod normal, in m³/an , daca se considera temperatura de utilizare a apei calde de 40°C rezulta un consum de energie de 46,5 kW/ m³ si ca urmare, sepoate exprima consumul de energie aferent apei calde de consum in kW/an. Notand Qan[kW/an] rezulta:

Qan = Qzi x nzi

Unde nzi este numarul de zile de consum al apei calde intr-un an (in zile/an).

In normele franceze se prezinta distinct cazul locuintelor individuale de cazul locuintelor colective [blocuri de locuinte].

pentru locuinte individuale, notand cu no – numar de ocupanti (persoane) ai locuintei, se dau urmatoarele relatii de calcul bazate pe normele franceze (CFE/1975):

pentru locuinte colective, considerand un grad mediu de echipare a unei locuinte (1 cada baie, 1 lavoar si un spalator) si notand cu N numarul de locuinte se recomanda:

Qzi =2,0 x N +1,3 no

Formula aplicabila la sisteme de preparare a apei calde de consum acumulare. La sisteme fara acumulare rezultatele obtinute cu formula de mai sus se multiplica cu 1,45 (dupa datele experimentale obtinute de Sander, 1963).

pentru cladiri social-culturale, se recomanda diferite relatii bazate pe norme corespunzatoare specificului cladirilor respective, de exemplu:

hoteluri:

Qzi =3,4 x np +2,5 nb

Unde np este numarul de paturi si nb este numarul de sali de baie;

restaurante:

restaurante in hoteluri

Qzi = 1,45 nm

restaurante independente [normale]:

Qzi = 0,55 nmzi

restaurante rapide:

Qzi = 0,15 nmzi

Unde nm este numarul de locuri de masa , nmzi este numarul de mese servite pe zi.

spitale :

Qzi = (6,0+0,2) x np unde np este numarul de paturi

birouri:

Qzi = 0,22 no

internate :

Qzi = 2,8 no

centre sportive :

sali de sport cu dusuri Qzi = 3 x nvzi

piscine cu dusuri Qzi = 4 x nvzi; unde nvzi este numarul de vizitatori pe zi

sali de rufe Qzi = 40 x M; unde M=kg. Rufe spalate / zi.

Din relatiile de mai sus se poate deduce norma de consum al apei calde in exprimare similara normelor de consum din tara noastra (STAS 1478-90). De exemplu pentru cladirile de locuit , aplicand formula franceza:

Qzi =2,0 x N+1,3 no

In care N =1 locuinta standard, cu no =3,5 om/apart. Rezulta:

Qzi =2,0 x 1 +1,3 x 3,5 = 6,55 kW/zi

Si transformand in m³/zi:

(6,55 kW/zi,an) / (46,5 kW/ m³) = 0,140 m³ / om, zi =140 l/om,zi

in STAS 1478-90 norma de consum este de 280 l/om,zi din care apa calda de consum la 60°C, 110 l/om,zi, respectiv, apa calda de consum la 45°C, 90 l/om,zi.

2.2.4 NORMELE GERMANE

In tabelul 22 din norma germana DIN (decembrie 1988) “Reguli tehnice pentru instalatii de apa potabila” (partea a 3-a) sunt redate pentru o serie de puncte de consum urmatoarele valori:

presiunea minima la curgere (in bar)

debitul de calcul pentru apa amestecata V`R [apa rece] , V`R [apa calda] cu precizarea ca debitele de calcul sunt pentru apa rece considerate la 15°C si pentru apa calda 60°C [in l/s].

debitul de calcul prentru apa rece sau apa incalzita V`R [ in l/s]

Analizand valorile din norma DIN se constata urmatoarele:

Valorile debitului de calcul de exemplu pentru baterii de amestec cu Dn 15 mm sunt:

pentru barerii de baie: V`R apa rece = 0,15 l/s

V`R apa calda = 0,15 l/s

– pentru baterii de dus: V`R apa rece = 0,15 l/s

V`R apa calda = 0,15 l/s

pentru baterii de spalator: V`R apa rece = 0,07 l/s

V`R apa calda = 0,07 l/s

pentru baterii de spalator: V`R apa rece = 0,07 l/s

V`R apa calda = 0,07 l/s

rezervor de closet Dn 15 mm: V`R apa rece = 0,13 l/s

robinete de serviciu Dn 15 mm: V`R apa rece = 0,30 l/s

robinete de serviciu Dn 20 mm: V`R apa rece = 0,50 l/s

robinete de serviciu Dn 25 mm: V`R apa rece = 1,00 l/s

pentru presiunile minime de scurgere se dau urmatoarele valori (exemple):

bateri de amestec: 1,0 bar

robinete de serviciu: 0,5 bar

rezervoare de closet: 0,5 bar

Din comparatia unor date din tabelul 2 din STAS 1478 si din tabelul 22 din norma DIN rezulta urmatoarele:

In norma DIN pentru caracterizarea normelor de consum nu se utilizeaza “echivalentul de debit”

Presiunile minime de curgere sunt de exemplu pentru bateriile de amestec de 1,0 bar fata de presiunile normale de utilizare din STAS 1478 pentru armaturile cu Dn15mm, dar sunt mult mai mari pentru armaturile cu Dn 20 si 25 mm.

Tabelul 22

Da de baza privind presiunile minime de curgere si debitele de calcul ale punctelor de consum uzuale.

(x) debitele de calcul la punctele de consum cu apa de amestec au fost stabilite pentru apa rece la 15 °C si pentru apa calda la 60 °C.

In legatura cu determinarea debitelor de calcul, principiul aplicat in Norma germana difera de la principiul metodologiei adoptate in redactarile din ultimii ani[ 1990, 1984, 1977, etc] ale SRAS 1478 care au avul la baza echivalenti (E), respectiv suma echivalentilor punctelor de consum alimentate de conductele respective.

In Norma germana, debitul de calcul VR ca valoare medie rezultata din relatia:

VR = ( Vmin + Vo) / 2

Unde:

VR este debitul de calcul

Vmin este debitul de consum minim al armaturilor pentru o utilizare

Vo este debitul de consum al armaturilor la presiunea de utilizare (definita prin DIN 52218)

Pentru armaturile si aparatele care nu sunt cuprinse in acest tabel, precum si pentru datele exacte ale debitului de calcul se vor utiliza precizarile firmelor producatoare. Pentru determinarea debitelor de calcul se insumeaza debitele pe transoane de calcul . La racordarea conductei de apa calda la aparatele de preparare a apei calde, se insumeaza debitele pentru apa calda rece si calda.

La calculul conductelor se vor lua in considerare toate punctele de consum cu debitele corespunzatoare de calcul. Debitul la un consum de lunga durata se aduna debitul de varf al urmatorului punct de consum; se considera un consum de lunga durata cel cu o durata mai mare de 15`. Simultaneitatea consumului de apa depinde natura utilizarii (de exemplu locuinte) in general nu se poate considera ca majoritatea punctelor de consum racordate sa fie in acelasi tmp deschise.

In cap.6.1; 6.2 si 6.3 din partea a 3-a a Normei germane se dau relatiile de calcul si conditiile pentru determinarea debitelor de calcul de varf pentru:

cladiri de locuinte

cladiri comerciale:

cladiri de birouri si administrative

cladiri comerciale

spitale

scoli

cladiri cu destinatie speciala

Din analiza comparativa a rezultatelor privind determinarea “debitelor de calcul” conform STAS 1478-90 si DIN 1988 (partea a 3-a) rezulta ca pentru cladiri de locuit pentru un numar redus de apartamente [cca. pana 30) valorile sunt apropiate. Deosebirile intervin cu cresterea numarului de apartamente, in care caz la aplicarea formulelor conform Normei DIN se observa o discontinuitate a valorilor si respectiv obtinerea unor valori mai mici ale debitelor de calcul.

2.2.5. Concluzii rezultate din analiza comparativa a normelor de consum al apei, din tara noastra si din unele tari europene

Din analiza modului de fundamentare a normelor din tara si strainatate, privind consumurile specifice si debitele de apa pe diferite categori, rezulta urmatoarele concluzii:

Necesarurile specifice normate, de apa rece si apa calda de consum, sunt stabite in functie de :

destinatia cladirii:

cladiri de locuit

individuale

colective [blocuri de locuinte]

cladiri social-culturale

hoteluri

spitale

scoli

internate

restaurant

complexe sportive

birouri

gari

cladiri industriale, clasificate pe grupe (I,II,III,IV) de procese tehnologice

gradul de dotare cu obiecte sanitare (cada de baie, lavoar, closet, spalator, dus, etc)

numarul total de persoane pe sexe si categorii de varsta

regimul de functionare al retelelor de alimentare cu apa rece , respectiv calda, continuu sau intermitent

gradul de siguranta in alimentarea cu a apa a consumatorilor.

Normele privind necesarurile specifice de apa rece si calda de consum, existente in tara noastra (redate in STAS 1478-90), exprimate in l/om,zi, pot fi comparate cu normele similare din strainatate, indirect, prin deducerea consumurilor specifice de apa fie din relatiile debitelor de calcul, fie din relatiile consumatorilor specifice de energie pentru apa calda de consum (ca de exemplu, in normele franceze).

Necesarul specific de apa prescris de STAS 1478-90 se situeaza cu mult peste valoarea de referinta acceptata ca limita superioara optime.

Pentru comparatie se prezinta necesarul specific de apa din cateva tari europene si U.S.A. [in l/om,zi]: Anglia 132; Belgia 128-146; Germania 100-170; Romania 140-280; Rusia 120-360; Suedia 164 si USA 240.

2.3. IMPLICATIILE ECONOMICE SI SOCIALE ALE NORMELOR CONSUMULUI DE APA

Normele consumului de apa intervin, ca un element fundamental, de care depinde in mare masura alegerea solutiilor tehnice privind: susrsa de alimentare cu apa, procesul tehnologic de tratare a apei, transportul si imagazinarea apei precum si schema de distributie a apei la consumator. Instalatiile interioare si exterioare de alimentare cu apa pentru cladirile de locuit, social-culturale, industriale si agrozootehnice, comporta cheltuieli de investitii foarte mariasfel ca determinarea judicioasa aconsumurilor si a cantitatiilor de apa necesare asigura si conditioneaza eficienta economica in timp a acestor investitii.

In acelasi timp analiza superficiala a variaitei si cresterii consumului de perspectiva poate duce la necesitatea unor lucrari ulteriore, suplimentare, costisitoare, reprezentand si riscul de a nu se putea incadra din punct de vedere functional in sistemul de alimentare cu apa realizat initial.

Ca urmare, normele consumului de apa au un puternic impact economic de ineres national. In acelasi timp normele consumului de apa au si un impact social, resimtit de fiecare persoana in parte.

Depasirile exagerate ale normelor actuale ale consumurilor specifice de apa rece si calda, care include si pierderile si risipa de apa, se datoreaza in cea mai mare masura lipsei unui program fundamentat de contorizare a consumurilor de apa care sa permita elaborarea unui sistem de tarifare diferentiata pentru populatie si pentru industrie. Programul de contorizare a consumurilor de apa ridica urmatoarele probleme:

elaborarea unei legislatii care sa precizeze cine este propietarul contorului [ si ca urmare cine trebuie sa-l cumpere], in ce conditii se asigura buna intretinere si eploatare a contoarelor, in ce conditii Dalkia urmareste consumurile inregistrate si le tarifeaza

precizarea sectiunilor de control ale sistemului de alimentare cu apa in care se monteaza contoare: la consumatori, bransamentul la instalatia cladirii, in statia de pompare cu hidrofor. In situatia existenta a instalatiilor din cladiri de locuit montarea contoarelor de apartament ar insemna instalarea a cel putin 4 aparate [2 pe racordurile de apa rece, respectiv apa calda, la camera de baie si 2 pe racordurile la bucatarie), solutie care nu este practic posibila tehnic si economic. In aceasta situatie, ar rezulta o contorizare cel mult pentru instalatiile de apa rece si apa calda aferente unei scari de bloc cu tarifarea consumului masurat repartizat uniform pe numarul de consumatori [unsistem pasual restrans].

Cheltuieli de investitie si de exploatare a sistemului de contorizare inclusiv asigurarea suportului financiar pentru aceasta.

Corelata cu realizarea programului de contorizare este elaborarea si aplicareas unui sistem diferentiat de tarifere a consumurilor de apa, care pe deoparte, sa amendeze depasirile exagerate ale normelor in valabilitateiar, pe de alta parte, sa asigure o protectie sociala marii majoritati a populatiei cu conditia luarii tuturor masurilor de reducere a pierderilor si risipei de apa.

3 STUDIU PRIVIND IDENTIFICAREA SOLUTIILOR PENTRU REDUCEREA PIERDERILOR SI ELIMINAREA RISIPEI DE APA IN CLADIRI SI ANSAMBLURI DE CLADIRI

3.1 INTRODUCERE

3.2 PROGRAMUL DE CERCETARI EXPERIMENTALE ASUPRA CONSUMURILOR SPECIFICE DE APA RECE SI CALDA DE CONSUM

3.3 SINTEZA REZULTATELOR MASURATORILOR ASUPRA CONSUMURILOR SPECIFICE DE APA RECE SI CALDA DE CONSUM DIN CLADIRI SI ANSAMBLURI DFE CLADIRI

3.4 ANALIZA COMPARATIVA A REZULTATELOR MASURATORILOR ASUPRA CONSUMURILOR SPECIFICE DE APA RECE SI CALDA DE CONSUM DIN CLADIRI SI ANSAMBLURI DE CLADIRI

3.5 CONCLUZII

INTRODUCERE

In aceasta faza a cercetarii s-a intocmit un ansamblu de masuratori experimentale asupra consumurilor de apa rece si apa calda de consum din cladiri de locuit si ansambluri de cladiri de locuit, racordate la reteaua de alimentare cu apa rece, apartinand regiei “APA NOVA PLOIESTI” si de apa calda de consum, preparata in puncetele termice, racordata la reteaua de termoficare gestionata de “DALKIA TERMO PRAHOVA”.

Rezultatele acestor masuratori asupra consumurilor de apa rece si calda de consum vor fi valorificate odata cu revizuirea standardului de stat 1478 “Alimentarea cu apa la cladiri civile si industriale. Prescriptii fundamentale de calcul si proiectare”, in care sunt fundamentate normele de consum specific de apa rece si apa calda de consum.

In prima faza a prezentului studiu s-a efectuat “Analiza comparativa intre consumurile specifice de apa rece si apa calda de consum din Romania si din alte tari”. Pe baza analizei comparative a normelor de consum a apei din tara noastra si din unele tari europene, au rezultat o serie de date si concluzii care au fost propuse elaboratorilor standardului de stat 1478, aflat in curs de revizuire, precum si la rectificarea normativului I9, “Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor sanitare”. S-au evidentiat de asemenea, implicatiile economice si sociale ale normelor consumurilor specifice de apa rece si apa calda de consum. Rezultatele analizei comparative a datelor masurate, cu normele actuale, au constituit baza elaborarii programului de masuri pentru gestionarea consumurilor de apa din capitala, program ce a fost valorificat la elaborarea “Programului de contorizare si a sistemului de tarifare a consumurilor de apa”.

In faza a doua a studiului a fost elaborat un program de masuri tehnice si organizatorice pentru reducerea pierderilor si risipei de apa, si incadrarea consumurilor specifice de apa potabila in limitele reale ale normelor necesarurilor specifice de apa din tara noastra.

In aceasta lucrare se prezinta o sinteza a rezultatelor masuratorilor asupra consumurilor specifice de apa rece si apa calda de consum din cladiri de locuit si ansambluri de cladiri de locuit.

Aceasta sinteza de date experimentale permite efectuarea analizei comparative a rezultatelor masuratorilor consumurilor specifice de apa rece si apa calda de consum cu normele din legislatia tehnica actuala, evidentiindu-se posibilitatea de reducere a consumurilor exagerate de apa. In acelasi timp alimentarea cu apa potabila a populatiei are implicatii asupra asigurarii conditiilor igienico-sanitare, a desfasurarii normale a vietii si activitatii oamenilor si a protectiei sociale prin aplicarea unui sistem rational si coerent de tarifare a consumului specific de apa.

In lucrarea de fata se prezinta modalitatile de valorificare a rezultatelor obtinute in cadrul studiului subliniindu-se faptul ca, o serie de rezultate din fazele anterioare ale studiului, au fost deja valorificate pe parcursul cercetarii.

3.2. PROGRAMUL DE CERCETARI EXPERIMENTALE ASUPRA CONSUMURILOR SPECIFICE DE APA RECE SI CALDA DE CONSUM DIN CLADIRI SI ANSAMBLURI DE CLADIRI

Programul de masuratori asupra consumurilor specifice de apa, care au facut obiectul prezentului studiu, a fost elaborat in colaborare cu DALKIA TERMO PRAHOVA si regia APA NOVA; care au asigurat si conditiile tehnice pentru derularea programului de masuratori, in reteaua de alimentare cu apa calda a capitalei.

Programul de masuratori experimentale a cuprins:

– determinarea variatiilor medii lunare pe anul 2004, a consumurilor de apa rece la blocul 8, avand 60 apartamente, din Ploiesti. Blocul este prevazut cu contorizare generala, cu contorizare individuala pentru un numar de 26 apartamente si cu un numar de 7 centrale termice murale de incalzire si preparare a apei calde menajere.

– determinarea variatiei zilnice orare a consumurilor specifice de apa calda menajera si a coeficientilor de variatie orara a consumului de apa calda pe perioada 16-04-2004…30-04-2004 pentru punctele termice PT16 Vest si PT1 Vest si respectiv pe perioada 19-04-2004…30-05-2004 pentru punctele termice PT2 Vestj si PT3 Vest. Datele tehnice aferente acestor puncte termice sunt reprezentate in Tabelul 1.

Tabel 1. Date de identificare puncte termice

Masuratorile asupra consumurilor specifice de apa calda din punctele termice s-au facut prin citirile orare ale contoarelor de alimentare cu apa rece a punctelor termice mentionate mai sus, apa rece masurata devenind apa calda de consum.. Masuratorile s-au efectuat in perioada cand nu a functionat instalatia de incalzire astfel ca valorile prezentate nu sunt influentate de eventualele completari cu apa din instalatiile de incalzire. Temperatura de preparare a apei calde a fost de 50C. In perioada de efectuare a masuratorilor regimul de furnizare a apei calde a fost continuu.

3.3 SINTEZA REZULTATELOR MASURARILOR ASUPRA CONSUMURILOR DE APA RECE SI APA CALDA DIN CLADIRI SI ANSAMBLURI DE CLADIRI

Rezultatele experimentala ale masuratorilor consumurilor specifice de apa rece la blocul 8 avand 60 apartamente, dintre care 26 au contorizare individuala, 27 nu au contorizare individuala si 7 sunt echipate cu centrale termice murale pentru incalzire si preparare apa calda de consum, sunt prezentate in tabelele 2, 3, 4. Mentionam ca blocul are contorizare generala. Din analiza rezultatelor prezentate se constata ca debitul de apa rece pe durata anului 2004 este de 69 l/om*zi pentru apartamentele cu contorizare individuala si respectiv 127 l/om*zi pentru aparrtamentele fara contorizare individuala, adica un spor de 84% pentru apartamentele fara contorizare.

In valorile masurate se constata ca in cazul apartamentelor fara contorizare nu exista o preocupare pentru economisirea apei si nici un interes pentru reducerea pierderilor si a risipei de apa.

In toate apartamentele prevazute cu contorizare individuala, locatarii si-au modernizat si instalatiile echipandu-le cu armaturi cu consum redus de apa si cu fiabilitate sporita (au fost montate baterii amestecatoare de tip monocomanda cu pastile ceramice) si cu obiecte sanitare cu consumeri specifice reduse de apa prevazute cu

Tabel 2. Variatia lunara a consumului de apa rece pentru 26 apartamente din blocul 8, contorizate, avand un numar de 68 persoane, pe anul 2004.

Tabel 3. Variatia lunara a consumului de apa rece pentru 27 apartamente din blocul 8, necontorizate individual, avand un numar de 82 persoane, pe perioada ianuarie 2004 – martie 2005.

Tabel 4. Variatia lunara a consumului de apa rece si apa calda de consum pentru 7 apartamente din blocul 8, echipate cu centrala termice murale, avand un numar de 26 persoane, pe anul 2004.

posibilitatea economisirii apei (vas de WC cu actiune diferentiata pentru diverse utilizari).

In tabelul 4 sunt prezentate variatiile consumurilor specifice de apa rece si apa calda de consum pentru 7 apartamente din blocul 8 echipate cu cemntrale termice murale pentru incalzire si prepararea apei calde de consum.

Din analiza rezultatelor masuratorilor se constata un consum mediu zilnic de apa rece si apa calda de consum de 175.76 l/om*zi, consum mai mic cu 38 % fata de norma de consum de 280 l/om*zi prevazuta in stas 1478-90. Analizand rezultatele masuratoril din tabelul 4 se poate constata ca valoarea consumului mediu zilnic este de ~ 150 l/om*zi (exceptie facand 2 apartamente prevazute cu centrala termice murale si care au 4 persoane / apartament din care 2 copii cu varsta sub 7 ani la care consumul specific de apa rece si apa calda este de 263 l/om*zi si respectiv 289 l/om*zi).

In continuare sunt prezentate rezultatele masuratorilor experimentale ale consumurilor de apa calda pentru 4 ansambluri de cladiri (2 din sectorul 2 si 2 din sectorul 5) alimentate centralizat cu apa calda de la 4 puncte termice: PT1 Vest si PT16 Vesr , respectiv PT2 Vest si PT3 Vest.

In tabelele 5, 6, 7 sunt prezentate variatiile orare de consum de apa calda pentru imobile de locuinte (26 de blocuri cu 36 de scari, 3696 de persoane) deservite de PT16 Vesr, in perioada 16-04-2004…30-04-2004. In tabelele 8, 9, 10 sunt prezentate variatiile orare ale consumului de apa calda pentru pentru ansamblul de locuinte format din 19 blocuri cu 19 scari, 2238 de persoanne deservite de PT1 Vest, iar in tabelele 11, 12, 13 sunt prezentate aceleasi date pentru ansamblul de 6 blocuri avand 1141 persoane deservite de PT2 Vest, iar in tabelele 14, 15, 16 sunt prezentate aceleasi date pentru ansamblul de 22 de blocuri avand 1429 persoane deservite de PT3 Vest.

In tabelele 17 si 18 sunt prezentate variartiile consumului maxim orar de apa calda si a acoeficientilor de variatie orara maxima pentru cele 4 puncte termice in perioada 16…30-04-2004 respectiv 19…30-04-2004. Din analiza rezulatelor prezentate in tabelele 5…18 consumurile medii zilnice de apa calda variaza intre 96.44 l/om*zi si 111.53 l/om*zi iar consumurile maxime variaza intre 84.45 l/om*zi si 149.08 l/om*zi. Comparand rezultatele obtinute din masuratorile zilnice orare si normele de consum de apa calda prevazute in STAS 1478-90 (110 l/om*zi) se constata ca valorile medii masurate sunt sub normele de consum prevazute in STAS 1478-90.

Tabel 5. Variatia consumului orar de apa calda la ansamblul de locuinte format din 26 de blocuri, 36 de scari, 3696 persoane, alimentat cu apa in perioada 16…20.04.2005 de la PT16 – Vest.

Tabel 6. Variatia consumului orar de apa calda la ansamblul de locuinte format din 26 de blocuri, 36 de scari, 3696 persoane, alimentat cu apa in perioada 21…25.04.2005 de la PT16 – Vest .

Tabel 7. Variatia consumului orar de apa calda la ansamblul de locuinte format din 26 de blocuri, 36 de scari, 3696 persoane, alimentat cu apa in perioada 26…30.04.2005 de la PT16 –Vest

Tabel 8. Variatia consumului orar de apa calda la ansamblul de locuinte format din 19 blocuri, 19 scari, 2238 persoane, alimentat cu apa in perioada

16…20.04.2005 de la PT1 – Vest.

Tabel 9. Variatia consumului orar de apa calda la ansamblul de locuinte format din 19 blocuri, 19 scari, 2238 persoane, alimentat cu apa in perioada 21…25.04.2005 de la PT1 – Vest.

Tabel 10. Variatia consumului orar de apa calda la ansamblul de locuinte format din 19 blocuri, 19 scari, 2238 persoane, alimentat cu apa in perioada 26…30.04.2005 de la PT1 – Vest.

Tabel 11. Variatia consumului orar de apa calda la ansamblul de locuinte format din 6 blocuri, 1141 persoane, alimentat cu apa in perioada 19…23.04.200 5de la PT2 –

Tabel 12. Variatia consumului orar de apa calda la ansamblul de locuinte format din 6 blocuri, 1141 persoane, alimentat cu apa in perioada 24…28.04.2005 de la PT2 – Vest.

Tabel 13. Variatia consumului orar de apa calda la ansamblul de locuinte format din 6 blocuri, 1141 persoane, alimentat cu apa in perioada 29.04.2004…03.05.2005 de la PT2 –Vest.

Tabel 14. Variatia consumului orar de apa calda la ansamblul de locuinte format din 22 blocuri, 1429 persoane, alimentat cu apa in perioada 19.04.2004…23.04.2005 de la PT3 – Vest.

Tabel 15. Variatia consumului orar de apa calda la ansamblul de locuinte format din 22 blocuri, 1429 persoane, alimentat cu apa in perioada 24.04.2004…28.04.2005 de la PT3 – Vest.

Tabel 16. Variatia consumului orar de apa calda la ansamblul de locuinte format din 22 blocuri, 1429 persoane, alimentat cu apa in perioada 29.04.2004…03.05.2005 de la PT3 –Vest.

Daca se tine seama ca temperatura medie de preparare a apei calde de consum este de 50 C rezulta ca valorile consumului de apa calda masurate de 80.36…92.94 l/om*zi sunt cu 15…27 % mai mici decat normele de consum de apa calda prevazute in STAS 1478.

3.4 ANALIZA COMPARATIVA A REZULTATELOR MASURATORILOR ASUPRA CONSUMURILOR SPECIFICE DE APA RECE SI CALDA DIN CLADIRI SI ANSAMBLURI DE CLADIRI

Cercetarile teoretice si experimentale ce fac obiectul prezentei lucrari se inscriu in studiile si cercetarile similare demarate inca din anul 1978 in tara, indeosebi dupa anul 1990, cand problemele gestionarii si tarifarii consumurilor de apa au devenit probleme de interes national.

In aceste conditii analiza rezultatelor masuratorilor asupra consumatorilor de apa rece si de apa calda de consum, care fac obiectul prezentei lucrari, comparativ cu rezultatele similare efectuate in diferite categorii de cladiri, permit fundamentarea unor masuri tehnice si organizatorice la nivel national de reducere a consumurilor exagerate de apa, de diminuare a pierderilor si risipei de apa, de redistribuire a resurselor de apa in scopul satisfacerii cerintelor majoritatii populatiei, de elaborare a unui program coerent de gestionare a consumurilor prin aplicarea unui sistem fundamentat de contorizare a apei si a unei strategii de tarifare a consumurilor care sa stimuleze economisirea apei si protectia sociala a majoritatii populatiei.

Analizand rezultatele prezentate in acest tabel se obtine o valoare medie ponderata a consumului specific de apa calda de 231.8 l/om*zi, ceea ce reprezinta o depasire de 2.1 ori a normei de consum a apei calde de 110 l/om*zi.

Intrucat temperaturile masurate ale apei calde de consum au fost mai mici decat temperatura de 60 C pentru care in stas este fixata nmorma de 110 l/om*zi, valorile consumurilor specifice masurate ale apei calde, au fost recalculate, prin medii ponderate, rezultand in final o valoare medie ponderata a consumului specific de apa calda de 155 l/om*zi, la nivelul esantionului de 108365 persoane, ceea ce reprezinta o depasire a normei de consum de 110 l/om*zi de 1.4 ori. Acest rezultat pune in evidenta importanta deosebita a furnizarii apei calde de consum, cu temperatura de utilizare necesara la consumatori.

Analiza masuratorilor experimentale efectuate asupra consumului specific de apa calda a permis si evaluarea pierderilor si a risipei de apa care se estimeaza la 25…30 %. Se mentioneaza ca in perioada efectuarii masuratorilor experimentale nu erau montate contoare de apa calda in instalatiile interioare sau la blocurile de locuit.

In anul 2005 au fost efectuate masuratori ale consumurilor specifice de apa calda la 4 din cele 40 de puncte termice ce au facut obiectul cercetarilor din 1993. Rezultatele masuratorilor asupra consumurilor specifice de apa calda fiind prezentate in tabelele 5…18.

Din compararea rezultatelor prezentate in tabelul 18 cu rezultatele masuratorilor din prezentul studiu rezulta urmatoarele:

– consumurile specifice masurate in 1993 in cele 4 puncte termice supuse experimentului in anul 2005 variaza intre 241.74 l/om*zi si 301.28 l/om*zi ceea ce reprezinta o depasire de 2.5…2.7 ori fata de masuratorile actuale (96.44…111.53 l/om*zi)

– pierderile si risipa de apa au fost reduse de la 25…35 % la 6…8%.

– masuratorile actuale asupra consumurilor specifice de apa calda confirma necesitatea micsorarii cu 15…20 % a consumurilor normate de apa calda de 110 l/om*zi ( valorile actuale masurate fiind de ~ 90 l/om*zi).

– introducerea contorizarii si echiparea instalatiilor interioare cu armaturi fiabile cu consumuri specifice mai mici conduc la micsorarea consumului de apa calda si incadrarea acestora in normele de consum.

Din analiza masuratorilor asupra consumurilor de apa rece la blocul 8 avand 60 apartamente se observa ca debitele specifice masurate la apartamentele contorizate sunt cu ~ 80 % mai mici decat cele necontorizate. In cazul instalatiilor din apartamentele necontorizate nu exista nici o preocupare pentru economisirea apei si pentru reducerea pierderilor si a risipei de apa.

Masuratorile asupra consumurilor specifice de apa rece si apa calda de consum de la apartamentele din blocul 8 echipate cu centrale termice murale de incalzire si preparare a apei calde de consum, confirma tendinta de reducere a consumurilor normate de apa de la 280 l/om*zi la circa 175 l/om*zi (adica o reducere cu ~ 35 % a consumurilor normate de apa).

3.5 CONCLUZII

Analizand rezultatele masuratorilor experimentale asupra consumurilor de apa rece si apa calda de consum din cladiri si ansambluri de cladiri s-au constatat urmatoarele:

– valorile consumurilor specifice medii de apa rece si apa calda de consum sunt influentate de marimea si gradul de dotare tehnica a cladirilor, natura consumatorilor, regimul de distributie si modul de asigurare a presiunilor.

– consumurile medii zilnice de apa calda masurate la cele 4 puncte termice ce deservesc 8504 persoane variaza intre 58.72 l/om*zi si 148.08 l/om*zi. Tinand cont ca temperatura apei calde livrate este de ~ 50 C aceste consumuri variaza intre 48 l/om*zi si 123.4 l/om*zi pentru apa calda de 60 C; consumuri medii ce sunt mai mici cu ~ 20 % fata de norma de consum din STAS 1478, fapt ce justifica preocuparea specialistilor din domeniu privind reducerea consumurilor specifice normate.

– temperatura de livrare a apei calde de consum are o influenta directa in stabilirea consumurilor specifice distribuite prin retelele de apa calda;

– comparand rezultatele masuratorilor asupra consumurilor specifice de apa calda la cele 4 puncte termice din cele 40 analizate in anul 1993 se constata o scadere a consumurilor specifice in 2005 de 1.6…2.0 ori precum si incadrarea acestor consumuri in normele de consum actuale cuprinse in STAS 1478;

– pierderile si risipa de apa la consumatori au fost reduse de la 25…35 % la 6…8 %;

– introducerea contorizarii si echiparea instalatiilor interioare cu armaturi fiabile si obiecte sanitare cu consumuri specifice de apa, conduc la micsorarea consumurilor specifice de apa calda si incadrarea acestora in normele de consum.

– din analiza masuratorilor asupra consumurilor specifice de apa rece la blocul D2 avand 60 apartamente se constata ca debitele speciofice la apartamentele contorizate sunt cu ~ 80 % decat la cele necontorizate. Incheierea programului de contorizare a consumurilor de apa rece si calda din capitala in anul 2006 va reduce cu cel putin 50 % consumul real de apa din cladiri.

– imbunatatirea starii tehnice a instalatiilor corelata cu inlocuirea armaturilor de consum neperformante si repunerea in functiune a instalatiilor de recirculare a apei calde de consum si incheierea programului de contorizare a apei reci conduce la reducerea pierderilor si risipei de apa la 3…5 %.

– masuratorile asupra consumului specific de apa rece si apa calda de consum pun in evidenta tendinta generala de reducere a pierderilor si risipei de apa si justifica micsorarea consumurilor specifice normate cu 20…25 %.

– masuratorile experimentale asupra consumurilor orare de apa calda permit stabilirea coeficientului de variatie orara, din analiza caruia se constata o uniformizare a consumului pe durata unei zile, uniformizare exprimata prin variatia in limite relativ reduse a copeficientilor de variatie orara (intre 7 % si 10.5 %).

Rezultatele cercetarilor experimentale obtinute in prezentul studiu vor fi valorificate in propunerile de reducere a consumurilor specifice normate ce vor fi introduse in forma revizuita a STAS 1478.

CAPITOLUL I

CONTRIBUTIA MODULULUI IV “ INSTALATII”

LA FORMAREA PROFESIONALA A ABSOLVENTILOR

CLASEI aXa A SCOLII DE ARTE SI MESERII

Nota introductiva

Modulul IV “Instalatii” se studiaza pe parcursul clasei a X a, scoala de arte si meserii, in vederea asigurarii pregatirii tehnice generale in calificarea Lucrator instalator pentru constructii . Parcurgerea acestui modul asigura atingerea competentelor tehnice specializate la nivelul 2 pentru urmatoarele calificari:

Instalator instalatii tehnico-sanitare si de gaze;

Instalator instalatii de incalzire centrala;

Instalator instalatii de ventilare;

Instalator in retele de distributie locale si magistrale de gaze.

In cadrul modulului “Instalatii” se vor parcurge continuturi care vor duce la atingerea si evaluarea competentelor tehnice specializate din urmatoarele unitati de competenta tehnica generala: Instalatii de alimentare cu apa, Instalatii de canalizare si Instalatii de gaze naturale combustibile.

Competentele tehnice specializate se vor agrega in cadrul modulului IV cu competenta pentru abilitati cheie din unitatea de competenta : Comunicare si numeratie. Modulul Instalatii se parcurge independent si face parte din trunchiul comun al culturii de specialitate, aria curriculara Tehnologii avand alocate 60 ore/ an, din care 30 de ore de instruire practica prin laborator tehnologic. 2 ore/sapt x 30 sapt = 60 ore/ an

Prin parcurgerea programei scolare, respective al continuturilor, se urmareste dobandirea competentelor descrise in Standardele de Pregatire Profesionala, documente care stau la baza Sistemului National de Calificari Profesionale.

Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Modulul “Instalatii” este modulul de instruire teoretica si instruire practica prin laborator tehnologic si poate fi parcurs independent sub directa indrumare a profesorului de specialitate in cabinetele tehnice specializate ( instruire teoretica) si laboratoare specializate. Ordinea de parcurgere a continuturilor este cea din tabelul de corelare competente – continuturi ( cap.III).

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei:

elevii invata cel mai bine atunci cand invatarea raspunde nevoilor lor ;

elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare;

elevii au stiluri diferite de invatare;

elevii participa cu cunostintele lor, dobandite anterior, la procesul de invatare;

elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor aplica stategii si metodologii de invatare centrata pe elev cu caracter interactive. Se recomanda urmatoarele metode : demonstratia, proiectul, simularea, exercitiul aplicativ, problematizarea, studiul de caz. In cadrul modulului se exerseaza si alte competente din unitatile de competenta pentru abilitati cheie: lucrul in echipa, organizarea locului de munca, comunicare si numeratie, igiena si securitatea muncii. Iar evaluarea acestora se va efectua in cadrul modulelor unde au fost agregate.

Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.

In parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ si la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competentelor. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specifice in cadrul acestui modul. O competenta se va evalua o singura data. In parcurgerea modulului elevii exerseaza si alte competente din unitatile de competenta de abilitati cheie si din unitatile de competenta tehnica generala necesare atingerii competentelor modulului, urmand ca acestea sa fie evaluate in cadrul modulelor care le include.

Demonstrarea unei abilitati ( competente) in afara celor din competentelor specificate in cadrul acestui modul este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Se recomanda adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fise individualizate si aplicand metodologii si strategii de invatare specifice.

Recomandari pentru adaptarea curricumului la elevii

cu nevoi special cuprinsi in invatamantul de masa

Scolarizarea elevilor cu nevoi speciale care sunt pregatiti prin invatamantul de masa si integrati individual ( nu in clase speciale) se poate face cu eficienta daca se au in vedere urmatoarele conditii:

Principiul normalizarii privind integrarea acestor elevi in clasele din invatamantul de masa;

Pregatirea profesionala se va face conform planurilor de invatamant da la invatamantul de masa;

Cadrele didactice vor acorda o atentie continua invatarii individualizate si diferentiate, aplicand metodologiile didactice si psihopedagogice cerute;

Intocmirea fiselor medicale si psihopedagogice ale fiecarui elev cu nevoi speciale de catre profesorul consilier al scolii ( psihologul ), dirigintele clasei si cadrele didactice de la clasa;

Intocmirea programelor de interventie la fiecare disciplina ( modul de specialitate);

Urmarirea in procesul de invatamant aa realizarii principiului integrarii socio-profesionale in comunitate a elevilor cu nevoi speciale;

Evaluarea periodica a nivelului de pregatire a elevilor cu nevoi speciale, comparativ cu nivelul elevilor fara deficiente;

Interrelationarea pregatirii de cultura generala cu pregatirea de specialitate si cu instruirea practica, in vederea dobandirii competentelor descries in standardele de pregatire profesionala;

Pentru elevii deficienti vizuali, surdo-muti si motori se pot utiliza planurile de invatamant pentru scoala de arte si meserii cu adaptarile necesare;

In perioada scolarizarii, elevii cu nevoi speciale trebuie sa beneficieze de metodele specifice de predare-invatare, pentru ca la finalizarea profesionalizarii sa se integreze social si professional;

Pentru reusita scolarizarii elevilor cu nevoi speciale in invatamantul de masa sunt necesare urmatoarele actiuni:

consilierea profesorilor din invatamantul de masa de catre profesorii itineranti care au experienta in pregatirea acestor elevi;

prevederea unei perioade suplimentare de instruire ( un semestru) pentru atingerea competentelor descries in standarde;

infiintarea in atelierele de instruire practica si laboratoarele tehnologice a conditiilor suplimentare privind mobilierul adecvat, mese de lucru dotate cu dispozitive, echipamente si aparatura speciala fiecarui tip de deficienta;

folosirea in procesul de instruire a limbajelor specifice pentru transmiterea cunostintelor pentru elevii cu deficiente vizuale sau auditive;

intocmirea de programe vizand facilitatea comunicarii si relationarii, atat in cadrul activitatilor la clasa si ateliere, cat si formarea si dezvoltarea deprinderilor si capacitatilor de intelegere a relatiei profesor- elev, angajator- angajat, etc;

evitarea marginalizarii elevilor cu deficiente in colectivul clasei si a disconfortului psihic al elevilor.

Formarea competentelor profesionale si integrarea scolara si profesionala pot fi diferentiate potrivit principiului “resursa urmeaza nevoile elevului cu cerinte educative speciale” prin:

Programe individualizate – centrate pe elev

Programe pe grupe de elevi

Programe interactive

CAPITOLUL II

PROIECTAREA DIDACTICA LA NIVELUL

MODULULUI IV “INSTALATII”

II.1. STRUCTURAREA LOGICA A CONTINUTULUI MODULULUI ‘’INSTALATII’’

A. Comunicare si numeratie

Subiectul discutiei pe teme referitoare la instalatii de apa canal si gaz:

-rol, definitie clasificari, elemente componente

Construirea unei interventii simple intr-o discutie: formularea unui subiect de specialitate potrivit regulilor de conversatie civilizata, ascultare activa, limbajul trupului, atitudine deschisa fata de interlocutor – prezentarea portofoliului elevului : fise, pliante, schite, referate, proiecte, etc.

B. Instalatii de alimentare cu apa

3. Tipuri de instalatii: retele exterioare de apa rece, instalatii interioare de

apa rece si calda de consum menajer si industrial, instalatii de stingere a incendiilor

4. Conditii standard: de executie, de functionare, de calitate ale instalatiilor

Enumerarea tipurilor de instalatii interioare de alimentare cu apa rece si calda de consum menajer.

Elemente componente ale instalatiilor – conducte, armaturi, piese de imbinare, lire de dilatatie, pompe, rezervoare.

Tehnologii specifice: de imbinare a conductelor si accesoriilor pentru instalatii interioare si exterioare din tevi de otel sau tuburi din polietilena – conforme cu documentatia tehnica

Conditii de functionare: regim de finctionare, presiune, debit, temperatura si numarul consumatorilor.

Scheme functionale pentru instalatii: interioare si exterioare de alimentare cu apa rece, interioare de apa calda.

C. Instalatii de canalizare

9.Tipuri de instalatii de canalizare: -rol, definitii, clasificari

10.Conditii standard: de executie, de functionare, de calitate

11.Instalatii interioare si exterioare de canalizare menajera si pluviala.

12.Elemente componente specifice instalatiilor interioare si exterioare de canalizare conform documentatiei de executie

13.Tehnologii specifice: de imbinare a conductelor din instalatii interioare si exterioare de canalizare din tuburi de polibutilena sau PVC tipU.

14.Conditii de functionare: regim de curgere, pante de curgere, conducte de ventilare.

15.Scheme functionale pentru instalatii: interioare si exterioare de canalizare menajera si pluviala conform standardelor

D. Instalatii de gaze naturale combustibile

16.Tipuri de instalatii: retele exterioare de gaze, bransamente, instalatii interioare de gaze naturale combustibile.

17.Conditii standard: de executie, de functionare, de calitate

18.Caracterizarea tipurilor de instalatii conform normativului in vigoare : retele exterioare de transport si distributie de gaze, statii de reglare si masurare gaze, bransamente, instalatii interioare de utilizare gaze.

19.Tehnologii specifice: de imbinare a conductelor in instalatii interioare si exterioare de gaze prin filetare, sudura si prin conectori.

20.Conditii de functionare: regim de functionare, presiune, debit, tipul si numarul consumatorilor.

21.Scheme functionale pentru instalatii: interioare si exterioare de gaze naturale combustibile.

.Sub forma de schema

\

II.2. Stabilirea corelatiilor cu alte module si discipline

Exemple :

M II Hidraulica : Ce parametrii : (presiune, temperatura, debit) are apa

calda din instalatiile interioare de alimentare cu apa.

M I Desen : Identifica in schema instalatiei semnele conventionale

invatate.

M III Materiale de

instalatii;imbinarea Care sunt etapele de imbinare pentru tevile din

si montarea instalatiilor polietilena ?

M V Materiale Care sunt tevile moderne utilizate in instalatiile

moderne interioare de alimentare cu apa ?

M VI Instruire Care sunt elementele unei instalatii interioare de

Practica comasata alimentare cu apa functionala ?

II.3. Organizarea mediului de instruire

In incinta Grupului Scolar TNSocolescu exista un cabinet de instalatii dotat prin autodotare in care s-au incercat asigurarea de conditii cat mai apropiate de ceea ce caracterizeaza procesul de productie propriu-zisa. Acesta ofera conditii pentru diversificarea formelor de organizare a procesului de invatamant, care sa activezein modalitati cat mai variate capacitatile elevilor si sa-i antreneze la o activitate independenta creatoare. Elevii devin astfel participanti activi la propria lor instruire, isi formeaza deprinderi de utilizare a tehnicilor de invatare, se initiaza in activitatea se investigare stiintifica.

In acelasi timp, se creaza conditiile pentru ca profesorul sa colaboreze cu elevii in procesul de invatamant, profesorul lucreaza cu elevii iar scopul activitatii este acela de a organiza, stimula si indruma lumea de cunoastere si formare a elevilor, in felul acesta, se asigura caracterul formativ al invatamantului, o durabilitate crescuta a cunostintelor, deoarece este stiut ca omul retine mai mult si mai bine ceea ce dobandeste prin efort personal.

In organizarea cabinetului de instalatii trebuie sa existe o serie de criterii:

– sala trebuie sa fie suficient de mare pentru a asigura conditii de studiu pentru toti elevii dintr-o clasa; ea trebuie sa fie ferita de zgomote care au efect nociv asupra organismului si comunicarii;

– factorii de ambianta (microclimatul la locul de munca, iluminatul etc.) sa fie pastrati in limitele normale, intrucat ei pot influenta randamentul invatarii, actionand ca un element stimulator, favorizant sau dimpotriva, ca unul perturbator;

– dotarea cabinetului cu instalatii, mobilier, mijloace de invatamant etc., sa determine gradul de adecvare la necesitatile studiului modulului “Instalatii”;

– valorificarea resurselor materiale din dotarea cabinetului atat in orele de curs cat si in alte activitati organizate cu elevii in afara de clasa;

– introducerea unui sistem de evidenta si de asezare a mijloacelor de invatamant, cartile in biblioteca etc. astfel incat sa permita o identificare rapida a ceea ce este necesar sa se foloseasca in lectie;

– completarea dotarii cabinetului cu cheltuieli minime (prin autodotare, transfer etc.) si pastrarea la zi a intregii baze documentare;

Conceptia si organizarea pe baze ergometrice a cabinetului de instalatii trebuie sa conduca la promovarea unui invatamant modern si eficient. Activitatea in cabinet asigura conditii optime elevilor pentru a cunoaste elementele componente ale unei instalatii interioare de canalizare, materialele din care este executata, functionarea instalatiei, pentru a face la absolvirea scolii unei bune exploatari, depistari cu usurinta, localizari si remedieri rapide a defectiunilor ivite.

Atelierul scoala cuprinde spatiul pentru desfasurarea orelor de practica. Dotarea atelierului, amplasarea ergonomica a mobilierului, utilajelor si sculelor permite desfasurarea unor ore eficiente.

Desfasurarea orelor in santier nu este o activitate usoara depinzand de foarte multi factori : vreme, acordul scolii, al santierului si de pericolul aparitiei accidentelor. Numai pe santier elevii pot urmari un proces tehnologic complex, pot observa diverse instalatii urmarind o serie de lucrari pentru intelegerea carora ar fi necesare multe ore de teorie. O ora se mai poate desfasura in cadrul unei vizite pe un santier. Vizita trebuie sa fie efectuata pe un santier la o cladire in constructie nefinisata, care sa ofere posibilitatea vizionarii etapelor montarii instalatiei.

SCHEMA CABINETULUI DE INSTALATII

1. Dulap documentatie tehnica 2. Macheta fitinguri fonta

3. Set tevi otel zincat 4. Macheta tevi,fitinguri,PE

5. Macheta tevi material plastic 6. Macheta coloane

7.Dulap material didactic alimentare si canalizare apa

8. Macheta instalatii I.C. 9.Macheta instal inter g.n.c.

10.Macheta tevi cupru 11.Macheta tubulatura canalizare

II.4. Cunoasterea nivelului initial de pregatire al elevilor

Proiectarea si desfasurarea activitatii didactice sau de instruire practica nu se poate realiza corect si efient daca profesorul sau maistrul nu are suficiente informatii in legatura cu nivelui initial de pregatire al elevilor.

Pentru obtinerea lor se pot folosi diverse surse:

Cercetarea documentelor scolare (cataloage, lucrari scrise, lucrari practice etc.)

Convorbiri colective sau individuale cu elevii

Testarea nivelului cunostintelor si deprinderilor elevilor la inceputul studierii disciplinei respective

Observarea sistematica in primele ore a felului in care se exprima elevii oral sau in scris

Observarea deprinderilor practice sau intelectuale ale acestora

Solicitarea de informatii despre elevii sau clasele respective de la profesorii care au lucrat cu ei in anii precedenti.

Test Initial

Clasa a X-a SAM

Lucrator instalator instalator pentru constructii

Subiectul I 35p

Asociati termenii din coloana A cu cei din coloana B si apoi completati tabelul dupa exemplu.

A B

1. Instalatii de alimentare cu apa a). Cazan

2. Instalatii de incalzire b). Lavoar

3. Instalatii de gaze naturale comb c). Filtru de praf

4. Instalatii de canalizare d). Sifon

5. Instalatii de ventilare e). Regulator de presiune

Subiectul II 35p

Grupati din lista de mai jos cele 5 instalatii pe tipuri si scrieti gruparea in tabel.

Instalatie de apa calda de consum menajer dintr-o cantina, instalatii cu hidranti interiori, retele exterioare de apa potabila, instalatie de apa calda dintr-un grup sanitar, retele exterioare de apa industrial, instalatie de apa rece de consum menajer dintr-o bucatarie.

Subiectul III 20p

Precizati rolul instalatiilor intr-o cladire.

Nota: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 p din oficiu. Timp de lucru 20 minute.

III.1.Proiectarea activitatii didactice la nivelul unitatii de

competenta

Structurarea logica a continuturilor unitatii de competenta

‘Instalatii de alimentare cu apa’

A.Sub forma de tabel

B. Sub forma de schema

III.2. Formularea obiectivelor operationale

III.3. Elaborarea probelor de evaluare pentru tema ‘’Instalatii de alimentare cu apa’’

Proba de evaluare nr. 1(Ev1)

Durata :15 min

III. 4 Stabilirea necesarului mijloacelor de invatamant.

III.5 Corelarea obiectivelor operationale ale unitatii de invatare “Instalatii de alimentare cu apa “ cu ariile de continut si repartizarea continutului pe ore /lectii.

GR.SC.IND.”T.N. SOCOLESCU”

Clasa a X-a S.A.M.instalatori Data: 02.03.2005

Nr. elevi: 28 Mediu de instruire: cabinet instalatii

Disciplina: modul IV Instalatii

Durata: 50 minute

Tipul lectiei: mixta

Profesor: Capraru Steluta

PROIECT DE LECTIE

Imbinarea tuburilor din polietilena prin fitinguri

cu strangere mecanica

A Necesitatea studierii temei:

Tuburile si fitingurile din polietilena sunt materiale moderne utilizate in instalatiile de alimentare cu apa. Sunt estetice, se imbina usor, au durabilitate si de aceea se folosesc intens.

B Structurarea continutului lectiei:

C

D Obiective operationale:

E Proba de evaluare:

F.Desfasurarea lectiei

GR.SC.IND.”T.N. SOCOLESCU”

Clasa a X-a S.A.M.instalatori

Data: 03.03.2005

Nr. elevi: 28 Mediu de instruire: cabinet instalatii

Disciplina: modul IV Instalatii

Durata: 50 minute

Tipul lectiei: formare de priceperi si deprinderi

Profesor: Capraru Steluta

PROIECT DE LECTIE

Imbinarea tuburilor din polietilena prin fitinguri

cu strangere mecanica

A Necesitatea studierii temei:

Tuburile si fitingurile din polietilena sunt materiale moderne utilizate in instalatiile de alimentare cu apa. Sunt estetice, se imbina usor, au durabilitate si de aceea se folosesc intens.

B Structurarea continutului lectiei:

C.

D Obiective operationale:

Proba de evaluare

F.Desfasurarea lectiei

GR.SC.IND.”T.N. SOCOLESCU”

Clasa a X-a S.A.M.instalatori Data:

Nr. elevi: 28 Mediu de instruire: cabinet instalatii

Disciplina: modul IV Instalatii

Durata: 50 minute

Tipul lectiei: mixta

Profesor: Capraru Steluta

PRIECT DE LECTIE

INSTALATII INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA RECE

A. Necesitatea studierii lectiei :

Cunoasterea alcatuirii instalatiilor interioare de apa rece, realizarea de scheme si intelegerea functionarii lor.

B. Structura logica a continuturilor:

C.

D.

E Proba de evaluare:

F.Desfasurarea lectiei

BIBLIOGRAFIE

Brigaux G. si Garrigon M- La plomberie les echipements sanitaires Paris, 1973

Degremont – Memento tehnique de l`eau. Paris, 1978

STAS 1478-90 “ Alimentarea cu apa la cladiri civile si industriale. Prescriptii fundamentale de calcul si proiectare”.

Vincent T , Manas P.E. – National Pluming Code Water supply and distribution, New York 1975

Vintila St. Cruceru T., ș.a, – Instalatii sanitare si de gaze. Indrumator de proiectare. Ed. Tehnica Bucuresti 1987

Vintila St. Cruceru T., ș.a – Instalatii sanitare si de gaze. E.D.P. Bucuresti 1995

Vintila St. Cruceru T., ș.a, – Indrumatorul instalatorului Vol. IV. Instalatii sanitare si de gaze. Editura ARTECNO 2002

Toma S, Florea V., Constantinescu Ghe. – Indrumari metodice pentru disciplinele: Instalatiile de incalziri centrale si de ventilatie, Instalatii tehnico-sanitare si de gaze E.D.P. Bucuresti 1983

Toma S – Curs pedagogie, I.C.B. 1991

Toma S – profesorul factor de decizie Ed. Tehnica Bucuresti 1994