Analiza Comparativa a Principalelor Tipuri de Carduri din Sistemul Bancar Romanesc

Analiza comparativa a principalelor tipuri de carduri din sistemul bancar romanesc

INTRODUCERE

În lucrarea de față am reprezentat rezultatul unei cercetări pe tema Analiza comparativa a principalelor tipuri de carduri din sistemul bancar romanesc.

Am ales această temă, deoarece este de actualitate și prezintă interes în a vedea cum funcționează cardul, de ce este important să-l folosim și ce avantaje și dezavantaje are acest instrument bancar.

Lucrarea de față este alcătuită din patru capitol și se încheie cu concluzii și propuneri.

Primul capitol este intitulat Ce este cardul bancar?, structurat pe două subcapitole.

Am prezentat noțiuni teoretice privind: cardul bancar și emitenții de carduri pe piața românească.

Al doilea capitol este intitulat Piața cardurilor bancare în România, structurat pe cinci subcapitole în care am prezentat cum arată piața cardurilor bancare.

Al treilea capitol intitulat Analiza cardurilor Gold și Creditului de nevoie personale în România.

În el este prezentat studiul de caz din care reies informațiile legate despre cele mai avantajoase carduri gold și credite de nevoie personale de la cele dousprezece bănci analizate în cadrul capitolului respectiv.

Ultimul capitol intitulat Concluzii și propuneri sunt prezentate concluziile și propunerile cercetării; ce rezultate am obținut, ce îmbunatățiri ar trebui să se aducă pentru a îmbunatați produsele analizate.

Capitoulul I : CE ESTE CARDUL BANCAR?

1.1 Notiuni generale privind cardul

Cardul emis de o instituție de credit este un instrument de plată electronică, respectiv un suport de informație standardizat, securizat și individualizat, care permite deținătorului său să folosească disponibilitățile bănești proprii dintr-un cont deschis pe numele său la emitentul cardului și/sau să utilizeze o linie de credit, în limita unui plafon stabilit în prealabil, deschisă de emitent în favoarea deținătorului cardului, în vederea efectuării uneia sau mai multora dintre următoarele operațiuni:

retragerea sau depunerea de numerar de la terminale precum distribuitoarele de numerar și/sau ATM, de la ghișeele emitentului/instituției acceptante sau de la sediul unei instituții, obligată prin contract să accepte instrumentul de plată electronică, respectiv încărcarea și descărcarea unităților valorice în cazul monedei electronice;

plata bunurilor achiziționate și/sau serviciilor prestate de comercianții acceptanți și/sau emitenți (de exemplu, plata serviciilor prestate de companii în domeniul telefoniei mobile, fixe, transmisii de date, servicii de televiziune și internet sau de către alți furnizori de utilități), precum și plata obligațiilor către autoritățile administrației publice, reprezentând impozite, taxe, amenzi, penalități etc., prin intermediul imprinterelor, terminalelor POS, ATM sau prin alte medii electronice;

transferurile de fonduri.

În raport de funcțiile acestora, se pot identifica cel puțin următoarele tipuri de carduri:

cardul de debit este cardul prin intermediul căruia utilizatorul dispune doar de disponibilitățile bănești proprii existente într-un cont deschis la emitent pentru efectuarea operațiunilor .

cardul de debit cu facilitate de descoperit de cont este cardul prin intermediul căruia utilizatorul poate dispune, pentru efectuarea operațiunilor , pe lângă disponibilitățile bănești proprii existente într-un cont deschis la emitent, și de o anumită sumă, respectiv o facilitate de descoperit de cont, în limita unui plafon predeterminat, acordată, de regulă, în situația în care drepturile bănești ale deținătorului sunt virate regulat în contul de card;

cardul de credit este cardul prin intermediul căruia utilizatorul dispune de disponibilitățile bănești ale emitentului, oferite sub forma unei linii de credit, care îi permit utilizatorului efectuarea operațiunilor, în limita unui plafon stabilit în prealabil;

cardul de numerar este cardul utilizabil doar la ATM sau la distribuitoare de numerar pentru retragere de numerar.

În raport de prezența fizică a cardului, tranzacțiile prin card pot fi clasificate astfel:

tranzacții unde cardul este prezent – locații comerciale tradiționale, ATM și ghișee de bancă – reprezintă acele tranzacții unde banda magnetică a cardului sau cipul cardului este citită/citit electronic sau unde se obține amprenta elementelor confecționate în relief a cardului pe chitanță cu ajutorul imprinterului mecanic;

tranzacții unde cardul nu este prezent reprezintă tranzacțiile ordonate prin telefon, poștă, internet, unde nu există dovada participării fizice a cardului, însă deținătorul trebuie să furnizeze parole sau coduri, de exemplu, Card Verification Value (CVV2), parola e-commerce etc.

1.1.1 Tipuri de carduri

Cardul emis de o instituție financiară nebancară este un instrument de plată electronică, respectiv un suport de informații standardizat, ce permite deținătorului persoană fizică efectuarea de retrageri de numerar și/sau de plăți din disponibilități bănești puse la dispoziție de instituția financiară nebancară sub forma unei linii de credit alimentate din contul acesteia deschis la o instituție de credit. Acest card nu acordă deținătorului accesul la un cont propriu deschis la o instituție de credit. Instituția financiară nebancară emitentă a cardului deschide deținătorilor doar conturi de evidență.

Instituțiile financiare nebancare pot emite și administra carduri de credit doar în derularea activităților aferente creditelor de consum.

Cardul de comerciant este instrumentul emis de un comerciant sau de un grup de comercianți clientului lor, pentru a permite acestuia achiziționarea de bunuri și servicii exclusiv de la comercianții emitenți sau de la cei care acceptă cardul pe bază de contract. Cardul de comerciant nu acordă clientului accesul la un cont deschis la o instituție de credit, ci folosește la evidențierea valorii bunurilor și serviciilor achiziționate pe o anumită perioadă de timp de către un client. Acest tip de instrument nu se încadrează în categoria instrumentelor de plată electronică.

Cardul co-brandedeste cardul emis de un emitent împreună cu o entitate care, de regulă, are ca obiect principal de activitate comerțul sau prestările de servicii. Cardul co-branded este rezultatul asocierii a 2 parteneri, emitent și, de regulă, comerciant, care pot împărți veniturile rezultate din asociere, putând furniza deținătorului/utilizatorului reduceri speciale la vânzarea de produse/prestarea de servicii de către comerciantul/prestatorul de servicii partener al emitentului.

Cardul hibrid (dual card)este cardul care conține atât bandă magnetică, cât și microprocesor și care permite efectuarea unor operațiuni combinate, specifice fiecărui tip de card.

Codul de identificare al emitentului (Issuer Identification Number – IIN)este un cod inalienabil, atribuit oricărui card în vederea identificării emitentului/autentificării tranzacției. În cazul emitenților bănci, acesta se numește BIN (Bank Identification Number).

Codul personal de identificare aferent unui card (Personal Identification Number – PIN) este codul personal atribuit biunivoc de către emitent unui deținător de card, cod care permite identificarea deținătorului cardului atunci când se utilizează un terminal; atunci când plata cu card se poate face prin transfer electronic de date, PIN poate fi considerat echivalentul electronic al semnăturii utilizatorului cardului.

Comerciantul acceptanteste entitatea care acceptă cardul și/sau instrumentul de tip monedă electronică (e-money) ca mijloc de plată, pe baza unui contract încheiat anterior cu o instituție acceptantă. În sensul prezentului regulament, sunt asimilate comercianților acceptanți și entitățile care nu au calitatea de comerciant.

Deținătorul este persoana fizică sau juridică, rezidentă sau nerezidentă, care, conform contractului încheiat cu emitentul, deține un instrument de plată electronică emis pe numele său sau, în cazul instrumentelor de plată electronică cu acces la distanță, deține un nume de utilizator/parolă/cod sau orice alt element similar care să permită emitentului identificarea acestuia.

Emitentul este o instituție de credit sau o instituție financiară nebancară care emite și pune la dispoziție deținătorului un instrument de plată electronică, pe baza unui contract încheiat cu acesta.

Instituția acceptantă este o instituție de credit sau o instituție financiară nebancară care oferă comercianților acceptanți servicii de acceptare la plată a cardurilor și/sau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (e-money), în baza unui contract încheiat în prealabil între aceasta și comerciantul acceptant, precum și servicii de eliberare de numerar la ghișeele sale și în rețeaua proprie de terminale deținătorilor. În cazul instrumentelor de plată electronică de tipul cardului, instituția acceptantă poate fi și emitentul instrumentului de plată. În cazul instrumentelor de plată electronică cu acces la distanță de tipul aplicațiilor informatice home-banking, internet-banking și mobile-banking, instituția acceptantă este întotdeauna și emitentul instrumentului de plată electronică respectiv, aceasta furnizând serviciile specifice acestor instrumente de plată electronică numai deținătorilor.

Imprinter, denumit conform uzanțelor internaționale imprinter voucher, este dispozitivul mecanic ce permite preluarea unei amprente a elementelor confecționate în relief pe aversul cardului, pe suprafața unui document pe suport hârtie care certifică executarea tranzacției, de obicei o chitanță (voucher), care urmează să fie semnat de către utilizator.

Instrumentul de plată electronicăeste instrumentul care permite utilizatorului să efectueze operațiuni de tipul celor prevăzute la pct. 1, în această categorie fiind incluse cardurile, instrumentele de plată cu acces la distanță și cele de tip monedă electronică (e-money).

Instrumentul de plată de tip monedă electronică (e-money) este instrumentul de plată electronică reîncărcabil sau nu, altul decât instrumentul de plată cu acces la distanță, cum ar fi un chip-card, o memorie a unui computer sau un alt dispozitiv electronic, pe care sunt stocate electronic unități monetare, permițând deținătorului său să efectueze operațiunile prevăzute la pct. 1, și care este acceptat la plată și de alte entități în afara emitentului, valoarea monetară stocată pe instrument fiind în mod obligatoriu egală cu suma primită de emitent de la deținător, respectiv utilizator, după caz.

Instrumentul de plată cu acces la distanță este instrumentul ce permite utilizatorilor să aibă acces la fondurile aflate în contul deținătorului și prin intermediul căruia se pot efectua plăți către un beneficiar sau alt gen de operațiuni de transfer de fonduri și care necesită, de regulă, un nume de utilizator ori un cod personal de identificare/parolă sau orice altă dovadă a identității, necesară autentificării; în categoria instrumentelor de plată electronică cu acces la distanță sunt incluse în special cardurile, altele decât cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică (indiferent dacă sunt de debit sau de credit), precum și aplicațiile de tip internet-banking, home-banking și mobile-banking. Pe lângă operațiunile de transfer de fonduri, ce conferă utilizatorului instrumentului de plată cu acces la distanță de tip internet-banking, home-banking sau mobile-banking posibilitatea transmiterii electronice a instrucțiunilor de plată din contul propriu și a transcrierii mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem, utilizatorul poate efectua și operațiuni de schimb valutar, poate constitui depozite și poate obține informații privind soldul conturilor și al operațiunilor efectuate.

Procesatorul este o persoană juridică ce acționează în cadrul schemelor de plăți cu carduri, ca intermediar între deținător, comerciantul acceptant, emitent, instituție acceptantă, alt procesator și/sau altă persoană juridică, în baza unui contract încheiat cu emitentul/instituția acceptantă, pentru a facilita transmiterea și prelucrarea tranzacțiilor rezultate prin utilizarea acestor instrumente de plată electronică.

Terminalele sunt dispozitive electromecanice prin intermediul cărora, utilizându-se un instrument de plată electronică compatibil, se inițiază și se efectuează operațiuni în numele și pe contul deținătorului sau în numele deținătorului și pe contul instituției financiare nebancare, în cazul cardurilor emise de acestea din urmă. Acestea pot fi:

distribuitorul de numerar (cash dispenser) – dispozitiv ce permite unui utilizator de card accesul la contul deținătorului/emitentului și retragerea de disponibil din contul acestuia, sub forma bancnotelor sau a monedelor metalice, denumite în continuare numerar;

ghișeul automat de bancă (Automated Teller Machine – ATM) – dispozitiv ce permite unui utilizator de card și/sau unui utilizator de instrument de plată de tip monedă electronică retragerea de disponibil din contul deținătorului și/sau al emitentului ori din unitățile monetare stocate pe instrumentul de plată de tip monedă electronică, sub forma numerarului, transferuri de fonduri, plăți facturi, depunerea de numerar și informarea privind soldul conturilor și a operațiunilor efectuate prin intermediul cardului;

terminalul pentru transferul electronic de fonduri la punctul de vânzare (Electronic Funds Transfer at Point of Sale – POS) – dispozitiv ce permite preluarea, prelucrarea, stocarea și transmiterea de informații privind plata cu card și/sau cu e-money, efectuate la punctele de vânzare, de obicei cu amănuntul, ale comerciantului acceptant. Din punctul de vedere al accesului la datele administrate de o unitate centrală, prin utilizarea combinată a tehnicilor de transmisie și prelucrare a datelor, un terminal poate opera în timp real (on-line) sau cu decalaj în timp (off-line);

terminalul multicard – terminalul care acceptă carduri cu bandă magnetică și chip-carduri, nu neapărat emise sub aceeași marcă; acest dispozitiv poate permite și efectuarea operațiunilor card to card;

stație de lucru (PC) – dispozitiv ce permite, prin mijloace electronice, preluarea, prelucrarea, stocarea și transmiterea de informații privind plata cu un instrument de plată electronică;

terminal dedicat transmisiilor telefonice și de date – dispozitiv ce permite, prin mijloace electronice, preluarea, prelucrarea, stocarea și transmiterea de informații privind plata cu un instrument de plată electronică.

Utilizatorul este deținătorul sau o persoană fizică recunoscută și acceptată de către deținător ca având acces la unele sau la toate drepturile conferite deținătorului de către emitent, prin contract.

Instrument de plată la distanță tip internet-banking – acel instrument de plată cu acces la distanță, care se bazează pe tehnologia internet (world wide web) și pe sistemele informatice ale emitentului.

Instrument de plată la distanță tip home-banking – acel instrument de plată cu acces la distanță, care se bazează pe o aplicație software a emitentului instalată la sediul deținătorului, pe o stație de lucru individuală sau în rețea.

– acel instrument de plată cu acces la distanță, care presupune utilizarea unui echipament mobil (telefon, PDA – Personal Digital Assistant etc.) și a unor servicii oferite de către operatorii de telecomunicații,

1.2Emitentii de carduri de pe piata bancara romaneasca

Principalii emitenti de carduri din sistemul bancar romanesc sunt:

-Visa

-MasterCard

MasterCard

MasterCard Incorporated (NYSE: MA) sau MasterCard Worldwide este o corporație multinațională de servicii financiare, cu sediul în Purchase, New York, Statele Unite. care emite cărți de credit și debit.

VISA

VISA este o asociație economică formată din 21 mii de instituții financiare care emite cărți de credit și debit.

În 25 februarie2008, VISA a anunțat că va lansa o ofertă publică inițială pentru jumătate din acțiunile sale. În 18 martie2008, VISA a stabilit recordul ofertelor publice inițiale din SUA, încasând 17,9 miliarde USD pentru 406 milioane de acțiuni la prețul de 44 USD fiecare.

În anul 2005, volumul mondial al tranzacțiilor de comerț electronic efectuate cu carduri Visa a depășit 174 miliarde dolari, iar numărul total de tranzacții a fost de 1,8 miliarde.

VISA în România

La sfârșitul anului 2005, existau peste 3,6 milioane de carduri Visa în România.

La sfârșitul anului 2007, peste 45.000 de comercianți acceptau plăți cu cardurile VISA, față de 36.000 în decembrie 2006.

Valoarea totală a tranzacțiilor efectuate cu carduri VISA emise în România fost de 10,3 miliarde euro în anul 2007, de 6,58 miliarde euro în 2006 și de 4,87 miliarde dolari în anul 2005

Sistemul SaFIR

Sistemul SaFIR este un sistem de depozitare și decontare a instrumentelor financiare, administrat de Banca Națională a României (BNR). Sistemul realizează depozitarea titlurilor de stat și a certificatelor de depozit emise de BNR, precum și decontarea operațiunilor cu astfel de instrumente financiare. Sistemul asigură procesarea în timp real a ordinelor de transfer (respectiv, pe o bază continuă), precum și finalitatea imediată a decontării.

În plus, sistemul SaFIR gestionează garanțiile constituite de participanții la sistemele de plăți, precum și garanțiile constituite în cadrul operațiunilor desfășurate cu banca centrală.

Sistemul este desemnat prin Ordinul Guvernatorului Băncii Naționale a României nr.637/15.06.2011 ca intrând sub incidența Legii nr.253 din 16 iunie 2004 privind caracterul definitiv al decontarii în sistemele de plați și în sistemele de decontare a operațiunilor cu instrumente financiare, cu modificările ulterioare (care transpune în legislația română Directiva 98/26/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 1998 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și de decontare a titlurilor de valoare, cu modificările ulterioare).

Date statistice:

Valoarea nominală totală a emisiunilor de titluri de stat denominate în lei depozitate în sistemul SaFIR, la sfârșitul anului 2013, a fost de 91.794,29 milioane lei, înregistrându-se o creștere de aproximativ 9,35% față de sfârșitul anului 2012, în timp ce valoarea nominală totală a emisiunilor de titluri de stat denominate în euro depozitate în sistemul SaFIR, la sfârșitul anului 2013, a fost de 3.735,43 milioane euro, comparativ cu 3.931,60 milioane euro, valoare înregistrată la sfârșitul anului 2012.

Din totalul operațiunilor decontate prin sistemul SaFIR în anul 2013, 92,93% au fost transferuri de tip livrare contra plată, iar 7,07% au fost transferuri de tip livrare fără plată, acestea din urmă reprezentând operațiuni de transfer de portofoliu.

Numărul mediu zilnic al transferurilor DVP cu instrumente financiare denominate în lei procesate în sistemul SaFIR în anul 2013 a fost de 101 transferuri, cu o valoare medie zilnică de 2.599,03 milioane lei, în timp ce numărul mediu zilnic al transferurilor DVP cu instrumente financiare denominate în euro procesate în sistemul SaFIR în anul 2013 a fost de 12 transferuri, cu o valoare medie zilnică de 55,80 milioane euro. În ceea ce privește transferul titlurilor de stat prin intermediul conexiunii directe dintre sistemul SaFIR si sistemul RoClear, administrat de Depozitarul Central S.A., în anul 2013 a fost înregistrat un număr de 317 transferuri de tip „livrare fără plată” între cele două sisteme.

Decontarea operațiunilor cu instrumente financiare

Sistemul SaFIR procesează operațiuni derulate de participanți pe piața secundară (tranzacții de vânzare/cumpărare, înregistrarea, radierea și executarea contractelor de garanție financiară, operațiuni repo și reverse repo, transferuri de portofoliu).Decontarea se poate face pe bază netă sau brută. Participanții inițiază instrucțiuni în sistem prin mesaje SWIFT.

Funcții complementare:

Evaluarea zilnică a emisiunilor;

Managementul garanțiilor;

Gestionarea cozilor de așteptare;

Aplicarea unui mecanism de deblocare a decontării (gridlock);

Monitorizarea funcționalității sistemului;

Arhivarea datelor;

Calculul automat al comisioanelor;

Raportări către autoritățile competente;

Raportări statistice.

Comisioane.

Tabel 1.1 Comisioane

Capitolul II : Piata cardurilor bancare in Romania

,,The Romanian card market is in a maturing process trying to reach the performances

recorded in Western Europe and Nord America. The statistical data shows very

encouraging growth levels at every indicator. The new products are compatible with the

systems implemented all over the world and transpose the most recent technologies’’

Conform asit.univ.dr. Attila Gyorgy ‘’Piață cardurilor din România este una în curs de maturizare deoarece a trebuit să recupereze un handicap de câteva decenii în condițiile în care serviciile financiar-bancare nu au reprezentat o tentație pentru mulți cetățeni.
Piață cardurilor din România are un specific anume și tinde să se asimileze cu piețele
occidentale și nord-americane. Câteva particularități ale pieței noastre sunt legate de:
− afinitatea pentru numerar;
− tentația mai accentuată de a recurge la fraudă;
− reticență de a utiliza plățile electronice;
− gradul scăzut de bancarizare,, .

Numărul cardurilor bancare valide în circulație a ajuns la 14,1 milioane la finalul lunii martie 2014, conform ultimelor statistici publicate de BNR, față de 13,7 milioane, câte erau cu un an în urmă. Pe de altă parte, numărul cardurilor active, adică cele utilizate de către consumatori, este de 11,3 milioane, aproape de nivelul înregistrat în martie 2013, respectiv 11,2 milioane carduri. Ceea ce arată că tot mai mulți români devin utilizatorii acestui mijloc de plată electronic modern.

2.2.1 Cardurile active, în creștere

 Dacă ne uităm la numărul și valoarea tranzacțiilor cu carduri, observăm, pe de o parte, o stagnare a numărului și valorilor retrase de la ATM-uri, în timp ce numărul plăților la POS-urile din magazine este tot mai ridicat. Astfel, dacă numărul retragerilor de bani din bancomate rămâne în jurul a 55 de milioane de operațiuni pe trimestru, în privința numărului plăților cu cardul în magazine, acestea au ajuns la 44,3 milioane la finalul anului trecut, față de 37,8 milioane în 2013. În primele trei luni din 2014 însă, numărul tranzacțiilor la POS-uri a scăzut ușor, la 43,4 milioane. Și valoarea retragerilor de bani de la ATM-uri cu ajutorul unui card rămâne la valori foarte ridicate, o dovadă că aria de acceptare a plăților cu cardul este încă limitată, dar și că românii încă preferă să folosească preponderent cash-ul în detrimentul cardului. La finalul lunii martie 2014 se înregistrau 10.791 de ATM-uri în toată țara, mai puține față de aceeași perioadă a anului trecut, când erau 10.920 de aparate, o consecință a restrângerii continue a rețelei bancare de unități. Băncile care se află într-un proces de creștere a afacerilor aleg însă să-și monteze ATM-uri și în afara unităților, precum în spațiile aglomerate, la metrou sau în galeriile comerciale. În ceea ce privește POS-urile, numărul acestora era de 127.137 aparate la finalul lunii martie, față de 128.043 în decembrie 2013, dar mai multe decât în martie 2013, când erau 124.823 de aparate. Numărul de EFT POS-uri era de 124.609 la finalul primului trimestru, față de 121.365 în martie 2013.

Grafic priind numarul de operatiuni la ATM-uri desfasurate cu cardul.

2.2.2 Se înmulțesc plățile la POS-uri

Din analiza statisticilor privind utilizarea cardurilor în primul trimestru din acest an rezultă că, pe de o parte, numărul plăților la POS-uri rămâne la niveluri ridicate, deși în ușoară scădere, din cauza factorului sezonier de început de an, însă și retragerile la ATM-uri se mențin la valori ridicate. Pe de altă parte, valoarea sumelor aferente plăților cu cardurile de debit și credit se menține cu mult sub nivelul retragerilor numerarului de la bancomate. Astfel, plățile cu carduri la POS-urile comercianților și furnizorilor de servicii au atins un record în ultimele trei luni ale anului trecut, ridicându-se în total la 5,9 miliarde lei, față de cele 5,2 miliarde cheltuite cu cardurile în aceeași perioadă a anului precedent, conform datelor BNR. În primele trei luni ale acestui an, sumele cheltuite cu cardul au scăzut la 5,1 miliarde lei. Valoarea cumpărăturilor cu cardul rămâne însă nesemnificativă în comparație cu volumul uriaș al sumelor retrase la ATM-uri, care s-au ridicat la 28,2 miliarde lei în primul trimestru din 2014, după ce la finalul lui 2013 a atins un record istoric de 30,2 miliarde lei, față de 28,5 miliarde în decembrie 2012 și 25,6 miliarde în decembrie 2011. Ecartul dintre plățile la POS și retragerile de numerar este așadar uriaș, de 23,1 miliarde de lei, și, în loc să scadă, se lărgește, anul trecut în martie ecartul fiind de doar 22,2 miliarde lei. Totuși, raportul dintre plățile cu cardul la comercianți și retragerile de la bancomate s-a îmbunătățit în ultimii cinci ani. În septembrie 2008, retragerile de la bancomate se ridicau la 21 miliarde de lei, în timp ce plățile la POS-uri erau de doar 2,55 miliarde lei, așadar de 8 ori mai mici. Acum, volumele de bani retrași la ATM-uri sunt de peste 5 ori mai mari decât sumele plătite cu cardul.

Grafic privind plățile cu carduri la POS-urile comercianților și furnizorilor de servicii.

 2.2.3 Valoarea tranzacțiilor cu cardul rămâne scăzută

Numărul tranzacțiilor la POS a avansat anul trecut la 44,3 milioane, un nou record pe piața cardurilor, față de doar 30,8 milioane în primul trimestru din 2013. O tendință care arată clar că oamenii folosesc tot mai des cardul la cumpărături, deși valoarea tranzacțiilor rămâne încă la niveluri destul de reduse. Cele mai multe plăți se realizează cu cardurile de debit, însă și tranzacțiile cu cardurile de credit sunt în creștere. În condițiile în care există 55 de milioane de retrageri de bani de la ATM-uri și doar 43 de milioane de tranzacții la POS-uri într-un trimestru, înseamnă că există peste 1 milion și jumătate de utilizatori care folosesc cardul doar pentru retrageri de la bancomate. Pe de altă parte, se observă tendința de majorare a volumelor de bani retrase de la ATM-uri, în ciuda faptului că numărul de tranzacții s-a plafonat. Pe de altă parte, valoarea sumelor plătite cu cardul la POS-uri a crescut mult mai puțin, deși numărul tranzacțiilor a crescut substanțial. Ceea ce înseamnă, în mod clar, că valoarea plăților cash, după retragerile de la ATM-uri, este considerabil mai mare decât sumele rămase pe carduri și utilizate pentru plăți la comercianți

Grafic privind numărul tranzacțiilor la POS.

.

2.2.4 Numărul cardurilor active a ajuns la 11,3 milioane

Numărul cardurilor bancare valide care se află în circulație a ajuns la 14,1 milioane unități în trimestrul 1 al acestui an, în stagnare din septembrie anul trecut, conform datelor agregate de Banca Națională a României (BNR). La finalul lui 2008, în momentul izbucnirii crizei, românii dețineau 13,5 milioane carduri, al căror număr a scăzut ulterior cu aproape un milion, din cauza recesiunii, la 12,6 milioane. Numărul de carduri valide și-a reluat ascensiunea de la mijlocul lui 2011, ajungând la 13,3 milioane la finalul acelui an. În 2012, numărul total al cardurilor ajunsese la 13,7 milioane, nivel care s-a menținut și în prima parte din 2013. Trimestrul 3 al anului trecut a înregistrat însă saltul spectaculos peste pragul de 14 milioane de carduri. Marea majoritate a cardurilor sunt cele de debit, destinate în principal încasării salariilor, numărul acestora ajungând la 11,8 milioane în martie 2014, cu 100.000 mai puține față de trimestrul anterior, dar cu 400.000 mai multe față de martie 2013. Numărul cardurilor de credit a ajuns la finalul lunii martie 2014 la 2,2 milioane, cu peste 8.000 mai multe decât în decembrie 2013, dar cu 3.200 mai puține față de martie 2013. Numărul cardurilor de credit este însă în continuare mai mic decât la finalul lui 2008, când existau 2,7 milioane de astfel de carduri. Deși pe parcursul primului trimestru al acestui an numărul cardurilor active a crescut la 11,3 milioane, numărul total al acestora rămâne la nivelul înregistrat în 2010 și apropiat chiar de cel de la finalul lui 2008, de 11 milioane. De atunci, pe parcursul anilor 2011 și 2012, numărul cardurilor active a scăzut până la 10,5 milioane, după care a început din nou să urce anul precedent.

Grafic privind numarul total de carduri.

2.2.5 Cele mai active bănci pe piața cardurilor

Primele 4 bănci după mărimea activelor din România (BCR, BRD, Banca Transilvania și Raiffeisen Bank) dețin împreună 8,5 milioane de carduri de debit și de credit, din totalul de 14,1 milioane de carduri aflate în circulație în România, conform datelor furnizate de bănci, ceea ce înseamnă o cotă de piață de 60% din totalul pieței de carduri. Respectivele bănci dețin fiecare în jur de 2 milioane de carduri, fiind urmate de alte două instituții de credit cu câte 1 milion de carduri (CEC Bank și ING), iar apoi de un alt grup de bănci mijlocii cu câte o jumătate de milion de carduri fiecare (UniCredit, Bancpost și Credit Europe Bank). Cele mai multe carduri sunt emise, în ordine, de BRD, cu 2,3 milioane în total, urmată de Raiffeisen Bank, cu 2,26 milioane, Banca Transilvania, cu 2,1 milioane, și BCR, cu 1,9 milioane. Dacă în privința cardurilor de debit clasamentul este același în cazul primelor patru bănci, la cardurile de credit situația este alta: Raiffeisen Bank este lider, cu peste 400.000 de carduri de credit, urmată de Credit Europe Bank, cu 300.000 de carduri de credit, Banca Transilvania, cu peste 200.000 de carduri de credit și BCR, cu 180.000 de carduri.

Grafic comparative privind numarul total de carduri si numarul de carduri detinute de bancipe de pe primele patru pozitii.

2.2.6Piață cardurilor în profil teritorial .

Succesul cardurilor diferă și pe teritorii geografice. În județele în care băncile s-au dezvoltat mai ușor, adică au beneficiat de încrederea clienților ,instrumentul de plata numit card a fost mult mai ușor acceptat de către public. Este adevărat că rețeaua de bănci s-a dezvoltat în zonele în care s-a înregistrat o cerere pentru produse bancare, dar deschiderea unei sucursale a unei banici anume nu este suficientă pentru a asigura succesul unui nou produs, mai ales dacă acest produs vine cu facilități despre care potențialii clienți nu au la cunoștință.

CAPITOLUL III : ANALIZA CARDULUI GOLD ȘI CREDITULUI DE NEVOI PERSONALE ÎN ROMÂNIA

Studiul de caz este efectuat pe doisprezece bănci analizând cardul Gold și creditul de nevoi personal.

Am ales următoarele doisprezece bănci : BRD, BanCpost,AlphaBank,Banca Transilvania,Unicredit Țiriac Bank,GarantiBank,OtpBank,Millennium Bank,Intesa Sanpaolo Bank,VolksBank,Banca Românească, Ing Bank ,deorece au o importantă mai mare ținând cont activele acestora,folosind atât bănci cu active mari cât și bănci cu active mai mici,pentru a vedea situația în piață.

Cardul gold.

Cardul Gold este un produs premium creat în semn de recunoaștere a statutului clientului, pentru a oferi servicii la cele mai înalte standarde. Emis sub sigla VISA,MasterCard, acesta poate fi utilizat la toate POS-urile și ATM-urile din țară și din străinătate pentru tranzacții on-line și off-line. Mai mult, siguranță tranzacțiilor este sporită datorită tehnologiei CIP încorporată.
Am ales să efectuez studiu de caz pe Cardul Gold și pe Creditul de nevoi personale deoarece ambele au un plafon de creditare asemănător.
Avantajul unui credit de nevoi personale este acela că nu ești obligat să specifici obiectul pentru care dorești să accesezi creditul, iar la cardul gold avantajul este acela că doar anumite persoane pot solicită eliberarea unui card gold deoarece acesta este un card premium și se ține cont de nivelul venitului atunci când soliciți cardul ,astfel și plafonul maxim de creditare depinde de venit.

Cu cardul gold ai ai alte avantaje cum ar fii:

• Reduceri la anumiți comercianți
• Servicii de asigurare
• Protecția cumpărăturilor efectuate în România pe o perioada de până la 30 zile.
• Asigurare de călătorie în străinătate.
• Asistență medicală (cheltuieli medicale și tratament stomatologic de urgență)
• Întârzierea bagajelor și a zborului
• Răspundere civilă față de terți

CAPITOLUL IV : CONCLUZII ȘI PROPUNERI

În acest capitol prezint concluziile la care am ajuns în urma studiului de caz efectuat pe cardul gold și creditul de nevoi personale.

Cea mai bună bancă privind creditul de nevoi personale este Millennium Bank deoarece dobânda anuală efectivă este de 9.49%, comisionul de acordare este de 0 RON,prima rată este de 208.2 RON,comision anual de 0 RON, comision cu asigurările în primul an de 0 RON iar suma pe care trebuie să o rambursezi este de 12470,4 RON.

Cea mai costisitoare banca pentru creditul de nevoi personale este Bancpost doarece dobânda anuală efectivă este între 12.4% și 19%, comisionul de acordare este 0 RON, prima rată este de 252,7RON, comision anual 0 RON,comision cu asigurările în primul an este 0 RON, însă suma de rambursat este cea mai mare dintre toate cele dousprezece bănci,în valoare de 15164,3 RON.

Cea mai bună bancă pentru accesarea unui card ce credit gold este OTP Bank deoarece rata dobânzii este de 22% pe an, perioada de grație este de 55 de zile,suma minimă datorată lunar este de 5% plus dobânzi, plus comisioane,iar plafonul maxim de creditare este de 15.000 euro .

Cea mai costisitoare bancă pentru accesare unui card de credit gold este Millennium Bank, deoarece rata dobânzii este de 32% pe an perioada de grație este de 55 de zile, suma minimă datorată lunar este de 3% din creditul utilizat, plus dobânda, plus comisioane, iar plafonul maxim de creditare este de 50.000 RON.

În concluzie eu cred că dacă vrei să beneficiezi de anumite avantaje cum ar fi:

Reduceri la anumiți comercianți

Servicii de asigurare

Protecția cumpărăturilor efectuate în România pe o perioada de până la 30 zile.

Asigurare de călătorie în străinătate

o să alegi cardul ce credit gold, deoarece îți oferă aceste beneficii, în schimb dacă vrei să iei un credit pentru care nu vrei să specifici obiectul accesării și să te bucuri de credit într-un timp mai scurt atunci o să alegi creditul de nevoi personale, deoarece are și el avantajele lui .

Ca propuneri mă gândesc , că băncile în continuare trebuie să cerceteze piața foarte bine deoarece concurența este foarte mare. Pentru a se adapta în funcție de cererea și oferta de pe piață băncile ar trebuisa facă studii de piață periodice pentru a afla care este tendința

.Toate băncile își doresc un număr cât mai mare de clienți, deoarece ele au de câștigat de pe urma acestora.

Dacă băncile nu fac studii de piață periodice pentru a afla care este tendința pe care clienții o urmează, acestea au de pierdut, în timp lipsa încrederii manifestate de clienți către bancă poate duce la scăderea cotei de piață .

În concluzie eu cred că băncile trebuie să studieze piață, să își facă campanii de marketing foarte bune pentru a atrage un număr cât mai mare ce clienți.

Bibliografie

,,Produse și servicii bancare’’ Autor: Lect.univ.dr. Mihai Nedelescu, Editura Universitară an 2012 editia I.

Citat ,, asit.univ.dr. Attila Gyorgy’’ Piata cardurilor bancare in Romania,,pag.471

http://www.bnr.ro/Home.aspx

https://www.brd.ro/

https://www.bancpost.ro/

https://www.alphabank.ro/

https://www.bancatransilvania.ro/

https://www.unicredit-tiriac.ro/ro/persoane-fizice.html#home

http://www.garantibank.ro/

http://www.otpbank.ro/ro/

http://ind.millenniumbank.ro/ro/public/Pages/persoane-fizice.aspx

https://www.intesasanpaolobank.ro/

Home

Home

https://www.ing.ro/ingb/persoane-fizice.html

Piaţa cardurilor în T1 2014: mai multe carduri active, mai multe tranzacţii la POS

Bibliografie

,,Produse și servicii bancare’’ Autor: Lect.univ.dr. Mihai Nedelescu, Editura Universitară an 2012 editia I.

Citat ,, asit.univ.dr. Attila Gyorgy’’ Piata cardurilor bancare in Romania,,pag.471

http://www.bnr.ro/Home.aspx

https://www.brd.ro/

https://www.bancpost.ro/

https://www.alphabank.ro/

https://www.bancatransilvania.ro/

https://www.unicredit-tiriac.ro/ro/persoane-fizice.html#home

http://www.garantibank.ro/

http://www.otpbank.ro/ro/

http://ind.millenniumbank.ro/ro/public/Pages/persoane-fizice.aspx

https://www.intesasanpaolobank.ro/

Home

Home

https://www.ing.ro/ingb/persoane-fizice.html

Piaţa cardurilor în T1 2014: mai multe carduri active, mai multe tranzacţii la POS