Analiza Comparativa A Doua Site Uri DE Comert Electronic

INTRODUCERE

Un magazin virtual înseamnă un site dinamic, cu ajutorul căruia agenții economici își prezintă produsele și oferă posibilitatea potențialilor clienți de achiziționare a acestor produse ori comenzi on-line.

Odată cu răspândirea spațiului www. și cu creșterea enormă a utilizatorilor internetului, s-a simțit nevoia transformării utilizatorilor Web în potențiali clienți. Un magazin virtual nu înseamnă numai crearea unui site dinamic. Este de fapt un fenomen complex ce necesită mai multe tehnologii și personal cu cunoștințele necesare.

Tehnologiile implicate în crearea, folosirea și actualizarea unui magazin virtual sunt:

un server Internet: Apache;

un server de baze de date: MySQL Server;

un certificat digital : SET sau SSL ce reprezintă atât modul de identificare al serverului cât și o tehnică de criptare pentru a securiza datele în tranzit;

Generarea automată și transmisia comenzii clientului către comerciant și a chitanței către client;

Server de procesare a plăților;

Pachetul software PHP ce se poate copia gratis de pe Internet cu ajutorul căruia se pot realiza pagini ce se creează dinamic, în funcție de datele din baza de date.

Comerțul virtual necesită următoarele resurse pentru a se desfășura:

Comerciantul virtual;

Magazinul virtual;

Furnizorul server-ului pe care este stocat magazinul virtual;

Procesorul de plăți;

Clientul virtual;

Banca emițătoare a cărții de credit;

Serviciul de curier.

Capitolul 1

MECANISMELE DE DESFĂȘURARE ALE COMERȚULUI ELECTRONIC

1.1. Formele de manifestare ale comerțului electronic

Clasificarea întreprinderilor prezente pe internet

Provocarea pentru micile companii constă în a învăța cum să beneficieze de pe urma mediului electronic dispunând de un buget limitat și de un personal redus ca număr, multe dintre aceste firme putând înregistra la prima încercare de pătrundere pe Web o mare confuzie, pe măsură ce încearcă să concureze singure marile companii.

Indiferent de gradul de dezvoltare în care se află, întreprinderile prezente pe Internet se pot clasifica în două mari categorii:

companii dot.com – care își desfășoară activitatea doar prin Internet și care reprezintă o provocare pentru afacerile tradiționale. Acestea se clasifică la rândul lor în:

digitale – ale căror produse și servicii sunt în întregime electronice și sunt transmise direct prin intermediul Internet-ului (aplicații software, consultanță etc.).

fizice – care oferă spre vânzare produse fizice (cărți, jucării etc.).

companii hibrid – sunt companiile tradiționale pentru care Internet-ul reprezintă un canal suplimentar de distribuție, care permit comanda și plata on-line prin intermediul site-urilor proprii.

În prezent, tot mai multe firme încearcă să beneficieze de avantajele oferite de o piață mondială de desfacere, însă acest lucru nu este chiar atât de simplu pe cât s-ar putea crede. Aplicațiile software necesare trebuie integrate în sistemul informatic și informațional existent, fără să existe o delimitare între cele două forme de activitate.

companii brochurewares – care folosesc Internet-ul pentru a furniza informații despre activitatea lor, despre serviciile și produsele pe care le comercializează.

Există, însă, teoreticieni care consideră neeficient acest tip de publicitate, deoarece, odată pătrunsă în spațiul Web, o firmă trebuie să folosească toate instrumentele specifice acestui mediu.

Piețele electronice – locul de desfășurare a comerțului electronic

Pentru înțelegerea conceptului de piețe electronice trebuie înțeleasă care este legătura dintre acestea și comerțul electronic, ce tipuri de astfel de piețe există și de ce a fost necesară apariția acestora.

Sensul termenului de piață electronică și al serviciilor pe care acestea le oferă este variat și neclar, deși trebuie subliniat că aproape în fiecare zi o companie internațională anunță crearea unei noi piețe electronice în spațiul Internet-ului. Comerțul electronic definește, așa cum am văzut, întreaga activitate cu caracter comercial care poate fi condusă prin Internet. În general, aceasta se împarte în trei mari domenii: „consumer-to-consumer” (C2C), „buisiness-to-consumer” (B2C) și „buisiness-to-buisiness” (B2B).

C2C include toate activitățile cu caracter comercial desfășurate între consumatori privați. În acest scop funcționează anumite întreprinderi care oferă prin intermediul Internet-ului platforme de licitații pe care consumatorii individuali se pot întâlni și pot cumpăra sau vinde bunuri personale.

B2C cuprinde afacerile care se desfășoară între întreprinderi și consumatorii privați. Cel mai bun exemplu în acest sens în reprezintă site-ul www.Amazon.com, cunoscut în întreaga lume pentru rolul de pionier în vânzarea de cărți prin intermediul Internet-ului. În prezent, prin intermediul acestor piețe B2C se poate cumpăra aproape orice produs.

B2B include toate activitățile de comerț care apar între companii. Dat fiind volumul acestor activități, B2B reprezintă cea mai importantă ramură din punct de vedere financiar a comerțului electronic și de aceea este necesară tratarea acestui subiect pe larg.

Caracteristicile piețelor B2B

Odată cu explozia petrecută în domeniul economiei – Internet și a numărului de companii „dot.com”, organizațiile prezente pe Web au început să utilizeze Internet-ul și să găsească soluții de colaborare pentru a-și îmbunătăți punctele esențiale ale afacerilor lor (veniturile, costurile, cota de piață, loialitatea clienților). Aceste companii au înțeles că acest nou tip de economie poate crea avantaje deosebit de importante pentru toată lumea dacă se realizează o colaborare între parteneri, furnizori, clienți ca fiind o singură entitate. De aceea, organizațiile din lumea întreagă creează piețe publice sau private pentru a asigura cadrul de colaborare. Aceste piețe se pot identifica cu o singură companie sau se pot extinde peste granițele unei întreprinderi, cuprinzând un întreg lanț de aprovizionare și chiar interacționând cu alte piețe.

Piețele electronice pot fi de două feluri: orizontale sau verticale.

Pe piețele orizontale se tranzacționează bunuri indirecte, prin acestea înțelegându-se acele bunuri care sunt necesare desfășurării unei afaceri, dar care nu sunt neapărat materii prime pentru întreprindere. De exemplu, o firmă de construcții are nevoie de computere pentru administrare sau de mobilă pentru birourile proprii, dar nu produce astfel de bunuri. Multe alte întreprinderi se află în situații asemănătoare și atunci ele se adresează unei piețe orizontale.

Este considerată piață verticală, de exemplu, o piață pe care se comercializează substanțe chimice necesare pentru prepararea vopselelor, la acesta conectându-se doar întreprinderile din domeniul respectiv (se comercializează bunuri directe).

Pe o piață electronică, tranzacțiile de schimb se pot realiza prin patru tipuri de mecanisme, în funcție de produsele implicate în acest proces:

cataloagele – reprezintă listele produselor oferite pe piață împreună cu prețurile lor (se utilizează în cazul produselor cu prețuri puțin variabile. Operatorul pieței electronice combină toate cataloagele furnizorilor într-un catalog electronic general, cumpărătorii putând alege și comanda exact produsul pe care îl doresc;

cererile de ofertă (RFPs-„Request For Proposals”) – sunt utilizate pentru servicii complexe care necesită specificații detaliate, cum ar fi devizele pentru construcții;

licitațiile – sunt utilizate în cazul bunurilor unice sau în cazul unor bunuri care apar pe piață la intervale neregulate. Pentru aceste tipuri de produse este greu să se fixeze în prealabil un preț și de aceea se apelează, prin intermediul licitațiilor, la ofertele de preț ale potențialilor cumpărători. Există și licitații inverse, când cumpărătorii anunță pe piață ce produs caută, iar furnizorii își fac cunoscute prețurile pentru bunul respectiv, urmând ca tranzacția să se încheie, bineînțeles, la cel mai mic preț;

bursele – folosite pentru produse standardizate, dar care prezintă o variabilitate mare a prețurilor. Cel mai bun exemplu îl constituie bursele de acțiuni, însă, în perioada actuală, un alt produs al cărui preț variază foarte mult în funcție de cerere și care este des tranzacționat pe piețele electronice este energia electrică.

Deoarece proiectarea, construirea și funcționarea unei piețe electronice implică resurse și bani, este foarte important de știut cum se obțin veniturile cu care se acoperă costurile, riscurile și cum se generează profit. Au fost dezvoltate trei mecanisme de obținere a veniturilor: din activități comerciale (aceste venituri sunt reprezentate de onorarii pe care operatorul pieței le aplică pentru bunurile tranzacționate pe piață, de obicei sub formă de procent din prețul tranzacției), din oferta de conținut (venituri reprezentând taxe pentru consultarea rapoartelor de piață sau pentru drepturi speciale de publicitate), din servicii suplimentare (onorarii pentru utilizarea de astfel de servicii).

Beneficiile unei piețe electronice pot fi considerabile atât pentru cumpărători cât și pentru vânzători, în funcție de mecanismele de tranzacționare utilizate, de serviciile oferite de piață și de ramura economică pe care respectiva piață o servește. De fapt, o condiție pentru succesul unei piețe electronice este ca aceasta să avantajeze atât pe vânzători cât și pe cumpărători în aceeași măsură. Neutralitatea operatorului pieței este absolut necesară pentru atragerea pe piață a ambelor părți. O piață electronică trebuie să fie capabilă să atragă un număr suficient de participanți, altfel piața devine neinteresantă. Unul din modurile de a asigura suficienți vânzători și cumpărători este atragerea celor mai mari companii din domeniul de activitate al pieței, păstrând însă neutralitatea. Pentru menținerea neutralității în același timp cu stimularea marilor companii să intre pe piață, operatorul poate permite celor mai importanți participanți să dețină o parte din capitalul pieței, dar care să nu exceadă 5%.

Avantajele piețelor B2B în contextul noii economii – Internet

Datorită faptului că în prezent există atât de multe firme în spațiul Web, una din problemele care apar este găsirea între acestea a celui mai bun partener de afaceri. Căutarea prin întreaga rețea Internet a întreprinderii care se potrivește exact criteriilor unei firme poate fi o operațiune extrem de îndelungată și chiar frustrantă. De aceea s-au dezvoltat aceste piețe electronice, care, prin operatorul lor, pun în legătură cumpărătorii cu vânzătorii. Este ușor de văzut că o piață electronică, chiar dacă se aseamănă cu o piață standard, poate face ca întreprinderile să schimbe informații mult mai ușor, să încheie tranzacții mult mai repede și mai eficient. De fapt, sensul economiei prin Internet este faptul că aduce multe oportunități de dezvoltare a afacerilor.

Procurarea ineficientă a materiilor prime și a componentelor de producție, precum și costurile de reparare, întreținere și funcționare (MRO), micșorează profitul oricărei întreprinderi. Acest lucru devine evident și pentru companiile care au ales Internet-ul ca mediu de desfășurare a afacerilor. Eficiența și profitul pot fi sporite prin vânzări, dar produsele de slabă calitate și cheltuielile prea mari au o influență directă asupra profitului.

Controlul costurilor operațiunilor este important, dar numai acest lucru nu va face ca produsele unei firme să se vândă și nici nu va aduce clienții la ușa sa.

Utilizarea piețelor electronice va îmbunătăți semnificativ productivitatea și competitivitatea tuturor participanților, indiferent dacă ei sunt furnizori sau cumpărători. Internet-ul oferă acces la o piață computerizată globală care funcționează 24 de ore din 24, având milioane de clienți și mii de producători de bunuri și servicii. De asemenea, companiile devin mai eficiente din punct de vedere al costurilor și al timpului de lucru cu clienții, furnizorii și de dezvoltare de parteneriate.

1.2. Securizarea datelor transmise prin intermediul internel internet-ului

Securizarea comunicațiilor în Internet poate fi asimilată cu semnarea unei scrisori și trimiterea acesteia într-un plic sigilat. Semnătura dă autenticitatea scrisorii, iar plicul sigilat îi conferă acesteia confidențialitatea necesară.

Electronic, confidențialitatea se asigură prin criptarea mesajului cu o cheie secretă și un algoritm asociat. Versiunea criptată a mesajului poate fi citită de destinatar numai dacă acesta posedă cheia secretă și algoritmul de criptare.

Problema esențială a majorității aplicațiilor de criptografie este păstrarea secretului acestor chei. Criptografia bazată pe chei publice rezolvă această problemă înlocuind cheia secretă cu o pereche de chei – una privată iar cealaltă publică.

Mesajul criptat prin folosirea cheii publice se poate decripta numai cu cheia privată pereche. Cheile publice pot fi publicate în directoare care facilitează comunicația între oricare individualitate din Internet. În plus față de criptare, cheile publice și private pot fi folosite la crearea și verificarea semnăturilor digitale. Aceste semnături se pot adăuga mesajelor, ele autentificând astfel mesajul, dar și pe expeditorul său.

Criptografia bazată pe chei publice trebuie însoțită de un set de politici de definire a regulilor sub care sistemele de criptografie pot opera și de un set de proceduri care specifică modalitățile de generare, distribuție și utilizare a cheilor. Pe scurt, este nevoie de o infrastructură, denumită Public Key Infrastructure (PKI), care stabilește cadrul funcțional, bazat pe standarde, pentru o mare varietate de componente, aplicații, politici și practici al căror scop este atingerea celor patru funcționalități principale ale unei tranzacții comerciale:

Confidențialitatea – secretizarea informației;

Integritatea – asigurarea împotriva manipulării frauduloase a informației;

Autentificarea – verificarea identității unui individ sau a unei aplicații;

Non-repudierea – asigurarea paternității mesajului.

PKI este o combinație de produse hardware și software, politici și proceduri care asigură securitatea de bază necesară astfel încât doi utilizatori, care nu se cunosc sau se află în puncte diferite de pe glob, să poată comunica în siguranță. La baza PKI se află certificatele digitale, un fel de pașapoarte electronice ce mapează semnătura digitală a utilizatorului la cheia publică a acestuia. PKI are în componență politici de securitate, practici de utilizare a certificatelor, autorități de certificare, autorități de înregistrare, un sistem de distribuție a certificatelor și aplicații.

Politicile de securitate definesc, la nivel de organizație, direcțiile generale privind securitatea informației, procesele și principiile de utilizare a criptografiei și conțin directive despre modul de manipulare a cheilor și a informațiilor importante.

Practicile de utilizare a certificatelor (Certificate Practice Statement) se materializează într-un document detaliat care conține procedurile operaționale de implementare în practică a politicilor de securitate. De regulă, acest document include definiții despre modalitățile de construire și operare a autorităților de certificare (CA), modalitățile de emitere, acceptare și revocare a certificatelor digitale și modalitățile de generare și stocare a cheilor.

Autoritatea de certificare (Certificate Authority), responsabilă de emiterea de certificate, mapează identitatea utilizatorului/sistemului la o cheie publică cu semnătură digitală, stabilește ciclul de viață al certificatelor emise, asigură revocarea certificatelor dacă este necesar (publicând lista certificatelor revocate – Certificate Revocation List).

Prin implementarea unei infrastructuri PKI, o organizație poate opera cu propria autoritate de certificare sau, după caz, poate apela la serviciile unei autorități de certificare comercială.

Autoritatea de înregistrare (Registration Authority) asigură interfațarea între autoritatea de certificare și utilizator. Ea verifică identitatea utilizatorilor și trimite o cerere de certificare autorizată către CA, pe un canal de comunicație puternic securizat. Calitatea acestei autentificări determină nivelul de încredere care poate fi acordat certificatelor.

Sistemul de distribuție a certificatelor. În funcție de structura PKI, certificatele pot fi distribuite de înșiși destinatarii acestora sau folosind un serviciu director.

Aplicațiile sunt, în fapt, beneficiarul infrastructurii. Exemple de aplicații bazate pe infrastructura PKI sunt comunicația între browsere și servere web, poșta electronică, tranzacțiile prin card-uri de credit în Internet, rețelele virtuale private (VPN – Virtual Private Networks).

VPN și accesul securizat pe Web sunt doar câteva domenii unde nevoia de securizare a informației este stringentă. În condițiile unui număr foarte mare de utilizatori securizarea se bazează în întregime pe PKI. VPN – urile sunt o modalitate ieftină și sigură de asigurare a accesului la rețelele intranet folosind rețele publice, cum ar fi Internet-ul.

Tehnologia VPN oferă securitate la nivel de rețea pentru comunicațiile dintre locațiile diferite ale unei organizații sau pentru comunicația între partenerii de afaceri. Standardul acceptat pentru VPN este Internet Protocol Security (IPSec), autentificarea acestuia fiind posibilă fie cu certificate digitale, fie cu chei secrete statice. Dintre acestea, certificatele digitale permit scalarea rețelelor VPN incomparabil mai ușor. Adăugarea de utilizatori la VPN se face simplu, cu un certificat digital emis de o autoritate de certificare. Autoritatea de certificare poate fi una comercială, în care organizația are stabilite relații de încredere, sau poate fi una locală și emite certificatele pe baza unor politici definite în cadrul organizației. Ștergerea unui utilizator se face prin simpla revocare a certificatului.

PKI se dovedește a fi cea mai puternică tehnologie de securizare a informației la ora actuală, ea fiind eligibilă pentru aplicații financiar-bancare, guvernamentale, de comerț electronic, servicii medicale etc.

1.3 Instrumente de plată în comerțul electronic.

Plăti electronice. Noțiuni elementare.

Una din principalele provocări cu care se confruntă comercianții detailiști (retail) atunci când doresc să implementeze un sistem de comerț electronic este furnizarea unui mecanism de plata comod, perceput ca suficient de sigur și ușor de integrat într-un sistem de tranzacții comerciale on-line. Multe soluții pentru această problemă au fost propuse sau chiar sunt utilizate astăzi. Însă nici una nu a dobândit larga acceptare de care se mai bucura încă bancnota de hârtie sau moneda de metal. Comerțul electronic va putea evolua dincolo de un anumit nivel doar atunci când consumatorii obișnuiți vor percepe un mecanism de plată electronică ca fiind la fel de sigur ca plata cu banii jos ("cash") de astăzi.

Odată cu răspândirea web-ului și atingerea unei mase critice de utilizatori, firmele cu activitate de comerț, analiștii, specialiștii în marketing s-au gândit că merită investit efort în punerea la punct a unor tehnologii care să transforme surferii web în potențiali clienți. Inițial, siturile web ale acestor firme conțineau doar informații de contact, oferte promoționale sau chiar cataloage de produse sub forma unor pagini HTML statice. Lansarea unei comenzi de cumpărare a unor produse se putea face eventual via fax, telefon sau email. Totul era Ok, doar că pentru a putea intra în posesia produselor, clientul trebuia să plătească contravaloarea produselor comandate iar banii să parcurgă drumul de la client la comerciant (vânzător). Plata se făcea de regulă prin mecanismele clasice, către un cont deschis de comerciant la o bancă; presupunea deplasarea clientului la sediul unei instituții cu profil bancar pentru a depune banii și pentru iniția transferul acestora în contul comerciantului. În funcție de politica adoptată de comerciant pentru a demara procesul de livrare a produselor către client acesta cerea sau nu, confirmarea efectuării plății prin fax. Fie că se folosea o rețea de distribuție proprie, fie că se apela la un serviciu poștal specializat (poșta rapidă, DHL, etc.), teoretic această ultimă fază era cea mai lungă.

Metode de plata

Câteva dintre cele mai cunoscute metode de plată electronică sunt: plata prin cartele de credit, plata prin CyberCash, plata prin “SmartCard” (cartela “inteligentă”), transferul electronic de fonduri, plata prin Ecash, banii electronici (digicash).

Tranzacția comercială are trei faze: negocierea, plata și livrarea. Majoritatea modelelor din literatura de specialitate se concentrează pe faza de plată și, în mod deosebit, pe modul de asigurare a securității plăților electronice. Cele mai importante protocoale de plată electronică sunt SET, SNPP și IBS.

Sistemele electronice de plăti trebuie să atingă nivele ridicate de securitate, viteza, caracter privat și confidențial, descentralizare și internaționalizare și să fie unanim acceptate de comercianți și oameni de afaceri. O trăsătură comună a majorității acestor soluții o constituie utilizarea tehnicilor criptografice care asigura confidențialitatea, autenticitatea și integritatea mesajelor transferate între entitățile implicate. În continuare sunt analizate câteva dintre cele mai cunoscute metode de plată electronică:

Plata prin card-uri bancare.

Card-urile reprezintă instrumente de decontare care asigură posesorului achiziționarea de bunuri și servicii, fără prezența efectiva a numerarului. Indiferent de tip și funcții, card-urile au anumite trăsături comune:

suport fizic de plastic, cu dimensiuni standard;

numele emitentului, numărul card-ului, perioada de valabilitate, numele posesorului – inscripționate pe avers prin tipărire, gofrare sau gravare cu laser;

sigla emitentului, holograma de securitate, logo-ul organizației, pe avers;

banda magnetica pentru criptarea elementelor de securitate și un spațiu pentru semnătura posesorului, pe revers.

Card-urile se pot clasifica pe mai multe criterii:

În raport cu modul de stocare a caracteristicilor de securitate:

card-uri cu banda magnetica – care memorează pe trei piste informații criptate despre utilizator, emitent, algoritmul de codare etc.;

card-uri cu microprocesor (smart-card-uri) – având stocate în cip datele de securitate și permițând funcționarea ca portofel electronic

În raport cu sursa de acoperire a cheltuielilor:

debit-card-uri – care asigură utilizatorului achiziționarea de bunuri și servicii sau retrageri de numerar, cu condiția prezervării unor fonduri într-un cont de card și efectuarea de cheltuieli în limita soldului disponibil;

credit-card-uri – care asigura utilizatorului achiziționarea de bunuri și servicii sau retrageri de numerar pe baza unei linii de credit acordate posesorului de card.

Plata prin SmartCard (card-uri inteligente)

Termenul de card inteligent este folosit in general pentru a desemna un card de plastic de dimensiuni date, care include o serie de componente semiconductoare, ce-i permit să memoreze și uneori să prelucreze informații.

SmartCard-ul este în esență înlocuitorul portofelului obișnuit. Tot conținutul unui portofel actual (acte, cărți de credit, bani gheață), va fi înlocuit de unul sau mai multe SmartCard-uri. Din punct de vedere fizic, un SmartCard arată ca o carte de credit, cu unul sau mai multe microcircuite de tip microcontroller înglobate. O cartelă inteligentă poate păstra de 10-100 de ori mai multă informație decât o cartelă magnetică, fiind totodată mult mai sigură. Conectată la un terminal de citire-scriere, SmartCard poate efectua funcții complexe de luare a deciziilor, proceduri sofisticate de autentificare pentru a preveni fraudă. Deci beneficiile oferite de SmartCard sunt: siguranță, capabilități active anti-fraudă, flexibilitate în aplicații, posibilitatea de validare off-line.

Ca aplicații generale ale card-urilor inteligente putem menționa: card-urile de transport, card-urile de telecomunicații, card-urile pentru comerț electronic, card-uri TV etc.

Plata prin CyberCash (www.CyberCash.com)

CyberCash reprezintă un sistem electronic de plată, implementat în 1995 de firma CyberCash Inc., Reston, SUA, pentru protejarea plăților cu cartele de credit prin Internet. Firma furnizează un software atât pentru cumpărător, cât și pentru vânzător și operează o poartă (gateway) între Internet și majoritatea băncilor care autorizează plata cu cartele de credit. Cumpărătorii încep prin a instala software-ul de “portofel” cu care înregistrează mai multe cartele de credit pe care le folosesc. În mod similar, vânzătorul instalează software-ul pereche. Mesajele tranzacțiilor dintre cele doua componente se desfășoară criptat, cu o cheie simetrică, anvelopată cu ajutorul unei chei publice ale lui CyberCash, pentru distribuire. Această cheie este incorporată în soft-ul cumpărătorului. Soft-ul generează, atunci când se instalează cartelele de credit folosite, o pereche cheie publică – cheie privată pentru cumpărător. Cheia publică se transmite la CyberCash, care o memorează într-o baza de date, alături de toate cheile publice ale cumpărătorilor și vânzătorilor. Ca urmare, CyberCash poate autentifica semnăturile digitale ale tuturor participanților. Mesajul de plată cu cartele de credit – descrierea tranzacției, numărul cartelei de credit a cumpărătorului și semnătură digitală a acestuia – se transmite porții CyberCash, care decriptează mesajele și semnătura. Dacă lucrurile sunt OK, el confirmă plata către software-ul vânzătorului, care la rândul său o trimite spre confirmare soft-ului “portmoneu” al cumpărătorului. CyberCash operează ca un agent al băncii vânzătorului.

Sisteme de plată bazate pe portofel și bani electronici

Portofelul electronic poate opera în mai multe moduri:

închis/deschis – când același operator emite card-uri și acceptă tranzacții sau când se face compensarea tranzacțiilor între diferiți emitenți

pre-plătit/pre-autorizat Un portofel electronic pre-plătit înglobează (sub forma electronică) bani reali, transferați dintr-un cont bancar sau dintr-un depozit de numerar. Un portofel electronic pre-autorizat înglobează valoarea (costul) unei cumpărături, pe care operatorul portofelului o garantează (se bazează pe o linie de credit).

Schema după care se desfășoară o operațiune de creditare sau debitare a unui portofel este următoarea:

1. se autentifică card-ul cu ajutorul cheii avute la dispoziție de către toți furnizorii de servicii;

2. se determina valoarea tranzacției și se verifică soldul card-ului;

3. se verifica deținătorul (prin PIN);

4. se face operațiunea de creditare/debitare;

5. se generează de către card certificatul de debitare;

6. certificatul de debitare este verificat de cititorul de card.

Transferul electronic de fonduri

Pe Internet, cecul de hârtie poate fi repede înlocuit de un cec electronic, semnat digital de emitent. Un consorțiu de bănci, FSTC – Financial Services Technology Consortium (www.fstc.com), a statutat un model de cec electronic foarte asemănător cecurilor clasice pe hârtie. Plătitorul folosește un procesor, de tipul unui SmartCard PC, pentru a genera și semna digital un cec electronic ce va fi transmis prin poșta electronica sau Web. El se trimite fie băncii cumpărătorului – care-l va onora după verificarea semnăturii digitale, trimițând banii băncii vânzătorului, fie direct vânzătorului – care va verifica semnătura, îl va semna la rândul său și îl va trimite băncii sale. Sistemul FSTC se bazează pe folosirea sistemelor criptografice cu chei publice pentru semnătura digitală și pleacă de la premisa că toate cheile publice ale participanților și certificatele lor sunt cunoscute pretutindeni în sistem.

Sisteme de micro-plăti

Sub forma de concept și proiect experimental, micro-plățile se adresează nevoii existenței unei scheme simple, ieftine, care să poată suporta economic plăți foarte mici, câțiva dolari, cenți și chiar fracțiuni de cenți

Plata prin cecuri electronice

Cecurile electronice (e-cecurile) sunt create pentru a realiza plăți și alte funcții financiare ale cecurilor pe hârtie, prin utilizarea semnăturilor digitale și a mesajelor criptate, pe suportul rețelei Internet. Sistemul cecurilor electronice este proiectat pentru a asigura integritatea mesajelor, autenticitatea și nerepudierea proprietății, toate condiții suficiente pentru a preveni frauda din partea băncilor sau a clienților lor.

Cecurile electronice (e-cecurile) sunt bazate pe ideea că documentele electronice pot substitui hârtia, iar semnăturile digitale cu chei publice pot substitui semnăturile olografe. Prin urmare, e-cecurile pot înlocui cecurile pe hârtie, fără a fi nevoie să se creeze un nou instrument, înlăturându-se astfel problemele de legalitate, reglementare și practică comercială ce pot fi provocate de schimbarea și impunerea unui instrument de plată nou.

Pentru că un e-cec trebuie să conțină împuternicirea specifică, informațiile opționale și semnătura digitală (criptografică), acesta este scris în limbajul FSML (Financial Services Markup Language), un limbaj specific, care utilizează standardul SGML (Standard Generalized Markup Language). Structura documentului și datele care compun un e-cec sunt delimitate de „tag-uri”, similar cu cele folosite în HTML (Hyper Text Markup Language), un alt limbaj definit utilizând SGML.

1.4. Aplicații ale comerțului electronic. modele de afaceri pe internet

Internetul este o rețea mondială de zeci de mii de computere de mare capacitate, conectate între ele. Persoane particulare și oameni de afaceri intră pe Internet prin intermediul unui furnizor local de servicii Internet, care oferă astfel accesul la poșta electronică (e-mail) și la sistemul de informare „www” (World Wide Web). Internetul oferă potențialilor clienți posibilitatea de a „vizita” afacerea pe „web” și să analizeze ofertele online de produse și servicii ale firmelor.

O multitudine de firme utilizează Internetul pentru publicitate. Marketingul prin Internet este o oportunitate pentru a crea imaginea unei firme și pentru a atrage clienți. Firmele furnizează informații tehnice și utilizează pagina de web ca o platformă pentru lansarea noutăților firmei. Folosind propriul website ca pe un magazin, ele oferă produse si preiau comenzi.

Sunt destule metode de a face o vânzare pe Internet și destule modalități de a pierde o vânzare pe Internet. Sunt o mie de metode prin care o firma poate efectua sau pune la dispoziția clienților serviciile comerciale pe Internet. Cea mai simplă metodă este dacă firma are deja exemplul sau experiența unui magazin de vânzare normal, în acest caz putând să-și extindă site-ul web printr-un magazin online sau s-ar putea chiar să aibă clienți care ar fi dispuși să folosească Internetul pentru a face cumpărături de la magazin. Pe lângă aceasta, poate să-și mărească substanțial nivelul clienților și cumpărătorilor prin promovarea atât a magazinului virtual cât și a celui real pe Internet la prețuri care nu pot fi nici măcar comparate cu prețurile ridicate pe care le-ar avea dacă ar face reclama magazinului prin publicitatea normală și reclamă prin ziare, reviste si fluturași.

1.5. Modele de afaceri pe Internet

Există deja multe modele pentru derularea afacerilor pe Internet. Acestea pot fi clasificate în funcție de numărul de furnizori, prestatori de servicii către clienți, astfel: 1-catre-1 (e-shop), mai multi-catre-1 (e-mall), mai mulți-către-mai mulți (e-licitație). Se constituie astfel, un lanț de servicii în cadrul căruia fiecare element poate fi dominant.

Un prim element este furnizorul de produse sau servicii, al doilea este furnizorul de servicii Internet, care poate pune la dispoziție de la spațiu pe pagina web până la posibilitatea integrării într-un e-mall. Al treilea element al lanțului este clientul, având o anumită formare profesională, interese proprii și preferințe. Acest client poate fi un consumator (B-2-C), o altă firma (B-2-B), administrația publică (B-2-A) sau un angajat (B-2-E), în contextul tranzacțiilor interne din cadrul unei firme.

Prezentăm în continuare, în linii generale, câteva modele de afaceri pe Internet: magazinul electronic (e-shop), magazinul universal electronic (e-mall), achiziția publică electronică (e-procurement), licitația electronică (e-auction), prestări servicii electronice (e-service providing).

Magazinul electronic (e-shop)

Ideea de bază a comerțului electronic este aceea de a transpune afacerea fizică, materială, în pagina de Internet. Astfel, firma își prezintă catalogul de produse precum și serviciile prin Internet.

Produsele sunt oferite, în general, la diferite categorii de preț, ținând seama de tendința clienților de a testa calitatea, viteza și eficiența livrării înainte de a decide să cumpere produse mai scumpe. Produsele adecvate comercializării prin Internet sunt, de obicei, cele care pot fi descrise cu ușurință și nu necesită folosirea simțului tactil: bilete de avion sau de concert, CD-uri, cărți, software, unelte, piese de schimb, anumite alimente sau chiar autoturisme. Pe de altă parte, produse care au fost considerate inițial ca nefiind potrivite pentru comercializarea pe Internet – cravatele, spre exemplu, se vând acum foarte bine pe Internet.

Prețurile produselor vândute prin Internet ar trebui să fie mai mici decât cele practicate pentru comenzile clasice. Cărțile, spre exemplu, sunt oferite pe Internet cu o reducere de 10-50% sau, cel puțin, fără a se percepe taxe adiționale de livrare. Serviciile și în special serviciile de informare ar trebui să fie în mare parte gratuite.

Există diferite variante de găzduire a unui e-shop, astfel:

pe un server distinct (un computer proprietatea firmei deținătoare a unui e-shop) destinat unor pagini ample și complexe de web; acesta va fi localizat în cadrul firmei dacă frecvența modificărilor ce trebuie făcute este mare (ex. știri, preturi, etc.) sau dacă este necesar un trafic intens între firma și serverul aferent e-shop;

pe un server virtual (un spațiu deținut de firma proprietară a unui e-shop, pe un hard disk al unui computer furnizor de web); în corelație cu un spațiu mai mare de tipul www.yourshop.com, soluție preferată de majoritatea întreprinderilor mici și mijlocii;

în cadrul unui magazin universal electronic (e-mall).

Alegerea variantei optime pentru magazinul electronic depinde de costurile de telecomunicație, know-how-ul tehnic la nivelul firmei, grupul țintă, mărimea, structura și obiectivele pe termen mediu ale viitorului e-shop.

Magazinul universal electronic (e-mall)

Un e-mall oferă un front comun pentru mai multe e-shop-uri și poate fi realizat utilizând diverse modele de tranzacții, în funcție de tipul de servicii pe care proprietarul mall-ului dorește să le ofere. Tot proprietarul este cel care se ocupă și de marketingul aferent mall-ului, astfel încât alegerea mall-ului potrivit este o decizie esențială pentru deținătorul unui magazin. Mall-ul potrivit se definește ca fiind un mall cu o rețea puternică, cu o strategie de marketing bună, cu un front de prezentare potrivit și din care să se poată accesa direct și pe mai multe căi e-shop-ul; cu o structura adecvată de magazine și care să ofere și servicii, cum ar fi furnizarea de informații curente regionale sau sectoriale.

Pentru unele domenii este benefică participarea în cadrul unui mall alături de produse competitive cum ar fi bijuteriile. Aceasta duce la creșterea traficului în mall și astfel la creșterea cifrei de afaceri a fiecărui magazin din structura acestuia. Pe de alta parte, deținătorul mall-ului poate obține profit din reclamă, taxe percepute membrilor și/sau taxe asupra tranzacțiilor.

Achiziția publica electronica (e-procurement)

Achiziția publică prin modelul B-2-B este aplicabilă în cazul în care organisme guvernamentale sau mari organizații lansează apeluri pentru licitarea achiziționării de bunuri sau servicii. Sfera de cuprindere a licitațiilor tipice include de la serviciile din construcții și bunurile pentru investiții până la studii și alte lucrări ample. Achizițiile publice prin Internet pot include negocierea electronică, contractarea și licitarea în colaborare, spre exemplu.

Pentru ca acest model să poată fi și la îndemâna întreprinderilor mici, s-au înființat platforme sau consorții în cadrul cărora vânzătorii acționează împreună pentru a obține oferte mai avantajoase de la producători. Spre exemplu, industria modei este un important utilizator al acestor consorții.

Licitația electronică (e-auction)

Licitarea produselor și obiectelor pe Internet s-a dovedit a fi un model de mare succes. Poate fi utilizat atât pentru comerțul electronic B-2-B cât și pentru cel B-2-C și, datorită faptului că este un domeniu de mare interes, poate fi de asemenea integrat și în e-shop-urile obișnuite.

Produsele vândute prin licitația electronică pot fi produse de ultima oră, de suprastoc sau cu stoc fluctuant sau obiecte de valoare pentru colecționari specializați și includ de la bunuri materiale, metale și materii prime agricole, la obiecte de artă unicat. Spre exemplu, firmele de hardware vând prin licitații electronice specializate și deja bine cunoscute, atât modele noi cât și produse folosite.

Asemeni unui e-mall, o licitație electronică include de obicei mai mulți vânzători. Operatorul licitației elaborează mecanismele pentru plasarea obiectului licitației, pentru licitare (de obicei prin e-mail) și poate oferi în plus servicii de plăti și de livrare.

Furnizare de servicii pentru comerțul electronic (e-service providing)

Serviciile care susțin activitatea de comerț electronic nu sunt oferite exclusiv de către furnizorii de Internet, care se rezumă în general la găzduirea paginilor de web sau la asigurarea accesului pe Internet. De exemplu, există magazine universale electronice (e-mall) conduse de producători, vânzători, furnizori de Internet, designeri de web sau asociații. Există și servicii electronice externe cum ar fi cele de management, de informații, de prelucrare a datelor, de consultanță, de integrare a serviciilor de livrare, care pot fi prestate în diferitele variante de comerț electronic. în mod evident, oricare dintre verigile acestui lanț valoric poate oferi servicii electronice și poate deveni placă turnantă pe piața specifică. Activitățile se pot concentra spre atragerea a cat mai mulți participanți în cadrul unei verigi a lanțului, astfel încât să se creeze o structură puternică de tipul B-2-C (e-mall) sau o platformă B-2-B.

Capitolul 2

STUDIU COMPARATIV AL UTILIZĂRII COMERȚULUI ELECTRONIC PE PIAȚA TELEFONIEI MOBILE

2.1 Justificarea alegerii domeniilor

Numărul telefoanelor mobile vândute în 2009 a crescut cu 22,5% ajungând la 1,02 miliarde.

Producătorii de telefoane mobile au depășit pentru prima data cifra de 1 miliard de terminale vândute într-un an, ajutați fiind de o perioada a sărbătorilor în care vânzările au ajuns la 295 de milioane de device-uri, conform datelor publicate de IDC.

Mai mult de jumătate dintre acestea au fost vândute pe piețele în curs de dezvoltare. Aceasta tendință va continua, deoarece aceste piețe oferă oportunități de atragere a cumpărătorilor care se află la primul telefon mobil.

În ceea ce privește cota de piață deținută de principalii producători, Nokia rămâne lider de piață cu 105,5 milioane terminale vândute în Q4 2009, în creștere cu 26% față de Q4 2008 și o cotă de piață de 35,8% la sfârșitul anului.

Motorola continuă să fie numărul 2, cu 65,7 milioane device-uri vândute în Q4 2009, o creștere de 47% și o cotă de piață de 22,3% (de la 18,1% in Q4 2009).

Cele două companii și-au consolidat poziția pe piață, înregistrând aproape 50% din totalul vânzărilor.

Utilizatorii romani de telefonie au vorbit peste 10 miliarde de minute la telefon, estimează ANRC pe baza datelor de piață valabile la jumătatea anului 2009.

Potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Comunicații (ANRC) traficul de voce generat de utilizatorii din Romania a crescut cu 26,6% fata de primul semestru al anului 2008, ajungând la 10,61 de miliarde de minute vorbite in perioada ianuarie-iunie 2009.

Volumului de trafic prin rețelele mobile a crescut cu aproape 57% față de primul semestru al anului 2008, ajungând la peste 6,5 miliarde de minute. Potrivit ANRC, principala sursa a evoluției ascendente a traficului o constituie convorbirile efectuate în cadrul aceleiași rețele de telefonie mobila, care dețin o pondere de 77% din traficul total. Majoritatea utilizatorilor de servicii de telefonie mobilă (66%) utilizează cartele preplătite, în timp ce doar o treime dintre aceștia sunt posesori ai unui abonament.

Numărul mesajelor scrise trimise de pe telefonul mobil a crescut cu aproximativ 50%, depășind pragul de 1 miliard de mesaje trimise (exclusiv mesaje trimise în roaming), în timp ce traficul de mesaje multimedia a crescut cu 46%, ajungând la 13,7 milioane de MMS-uri.

Având un produs și un serviciu atât de solicitate pe piață și aflate într-o continuă modificare și retehnologizare, devine o condiție de bază existența unei comunicări constante, continue, individualizate și interactive, informația necesitând a fi permanent actualizată.

Realizarea unei astfel de comunicări, continue, cu un număr cat mai mare de prospecți, însă în același timp personalizat, devine eficienta numai prin utilizarea Internetului ca principal mediu de comunicare, rezultând astfel necesitatea aplicării tehnicilor de Web Marketing în acest domeniu.

În condiția creșterii numărului utilizatorilor de Internet, și a preferinței pentru o comunicare online, apar atât oportunități cât și amenințări, domeniul telefoniei mobile fiind unul ce permite atât exploatarea oportunităților dar și prevenirea amenințărilor, dintre care cea mai însemnată fiind banalizarea locului de achiziție care poate fi însă înlăturată prin oferirea de produse individualizate, adaptate nevoilor personale ale utilizatorilor, demers ce implica existența unei cunoașteri cât mai profunde și exacte a dorințelor acestora.

2.2. Obiectiv: Analiza utilizării site-ului comercial în vederea implementării tehnicilor de Web Marketing în domeniul telefoniei mobile

Se va urmări modul în care site-urile reușesc :

să răzbată prin desișul informației prezente pe Internet,

să atragă și să fidelizeze vizitatori,

să se diferențieze de concurenți,

să evite pericolul banalizării locului de achiziție, devenind astfel esențială preocuparea pentru acordarea unui surplus de valoare clienților.

Etapele analizei comparative:

Stabilirea punctelor forte, a punctelor slabe și a particularităților Home Page-ului (Pagina de introducere) deoarece aceasta este cea care creează prima impresie, și cea mai importantă, a vizitatorilor unui site. În realizarea acestui demers se va tine cont cele 10 reguli de eficiență a site-ului comercial ca instrument de fidelizare și relaționare:

Conținutul siteului trebuie să furnizeze informații relevante despre produsele sau serviciile oferite, sa fie permanent actualizat astfel încât să genereze reveniri ulterioare.

Inserarea pe site a unor oferte de preț speciale (discount-uri) pentru cei ce realizează achiziții online.

Suport (service) online oferit clienților.

Crearea unor comunități virtuale online (forum-uri, grupuri de discuții) care să faciliteze interacțiunile online dintre o marcă și clienții săi.

Simplitate. Condiție esențială ca o pagină web să fie agreată de utilizatorii săi. Timpul de încărcare al unei pagini web e de asemeni foarte important, mai ales în condițiile în care unii utilizatori au o viteză de conexiune redusă.

Existența unor inițiative pe site (diferite promoții, concursuri, informații gratuite, utile) având drept obiectiv încântarea vizitatorilor.

Securitatea e o condiție esențială pentru desfășurarea achizițiilor online.

Interactivitate. Feed-back-ul generat de vizitatorii unui site este extrem de important pentru ca aceștia să fie transformați în clienți fideli.

Personalizarea. În momentul accesării unui site clientul trebuie să pătrundă în mediul online pe care și-l dorește și să fie răsplătit cu oferte special create pentru el.

Posibilitatea de segmentare a portofoliului de clienți. Web site-ul trebuie să ofere diferite forme de a obține date referitoare la vizitatorii săi (prin plasarea unor formulare online, subscriere la newslettere etc.).

Analiza tehnicilor de prezentare a produselor, în vederea contracarării banalizării locului de achiziție.

În domeniul serviciilor de telefonie mobilă se remarcă și se află pe primele locuri în topul vânzărilor firmele Orange și Vodafone, a căror site-uri vor fi analizate.

Orange România

„Orange este ceea ce suntem si ceea ce facem, în fiecare zi.”

Site-ul aparține firmei Orange Romania. Compania se remarcă prin îndrăzneala, dinamismul, deschiderea, grija pentru detalii, consecventa în tot ce face. Oferă servicii de calitate, inovație și transparență.

Orange Romania este liderul pieței de telecomunicații mobile din țară, având peste 7 milioane de clienți și face parte din Grupul Orange, una dintre cele mai mari companii de telefonie mobilă din lume, cu operațiuni în 17 țări și peste 71 milioane de clienți.

Orange Romania oferă o gamă largă de servicii de comunicații: voce, date, SMS, MMS, WAP, e-mail, GPRS, EDGE, wireless IP, WiFi, USSD etc. Orange este singurul operator din Romania care oferă servicii video pe telefonul mobil, incluzând Live-TV.

Orange, liderul pieței de telecomunicații mobile din Romania a lansat serviciile Orange WebShop și Orange WebCare, oferind clienților o experiență inedită prin posibilitatea de a cumpăra online telefoane, accesorii, produse promoționale sau produse PrePay și a-și administra propriul cont direct prin internet. Serviciul este disponibil abonaților Orange, utilizatorilor PrePay, dar și celor care nu au ales încă serviciile Orange.

Abonații Orange pot beneficia online de avantajele programului Orange Thank You, întrucât prin Orange WebShop se pot plăti cu puncte Thank You, integral sau parțial, produsele cumpărate.

Serviciul Orange WebCare, este o alternativa online la Serviciul Clienți Orange. Prin Orange WebCare abonații au posibilitatea să-și administreze singuri contul, își pot modifica oricând planul tarifar, pot să-și activeze opțiunile de care au nevoie (voce, mesaje scrise, mesaje multimedia, date mobile), pot reîncărca un cont PrePay, pot afla informații despre facturș, costurile suplimentare sau pot plăti abonamentul și opțiunile activate cu punctele Thank You acumulate. Utilizatorii cartelelor Orange Prepay își pot schimba planul tarifar și pot afla informații despre creditul disponibil.

Prezentarea și analiza Home page

Home page-ul Orange este bine structurat, informația necesară putând fi ușor accesată din meniul de bază, apoi mergând din aproape în aproape, vizitatorul dispune de toate informațiile, nefiind copleșit de la început de o abundență de informații. Căutarea informațiilor se face în funcție de mai multe filtre, astfel fiind facilitată navigarea pe site.

Se observă preocuparea companiei față de stimularea vânzărilor online și a unui mediu personalizat, site-ul oferind posibilitatea logării la un cont propriu precum și achiziționarea unui produs prin Webcare și Webshop.

Prima pagina permite accesul către pagini informative: Orange Travel, Orange World, Orange Young, precum și către paginile destinate ofertelor de produse și servicii și Orange shop

Se remarcă posibilitatea creării unui cont și a accesării acestuia ulterior. Acest cont permite accesul la toate informațiile și bonusurilor oferite clientului Orange

Pagina de început respectă regulile de simplitate, paleta coloristică fiind armonizată într-un stil profesionist menit să inducă vizitatorilor percepția seriozității și profesionalismului companiei.

În vederea unei mai bune colaborări și apropieri de clienți, site-ul oferă o pagina pentru întrebări: „contactați-ne” unde vizitatorii pot pune întrebări sau își pot exprima părerile, de asemenea pagina cu „întrebări și răspunsuri frecvente”, pagina pentru „cariere” și o hartă a site-ului.

În vederea susținerii calității produselor Orange, precum și a avantajelor oferite, site-ul conține o pagina cu „10 motive pentru a alege Orange”.

Se poate constata că firma respectă legislația în vigoare având o pagină destinată „termenilor și condițiilor” și „politica de confidențialitate”.

Site-ul este proiectat în versiune bilingvă română – engleză, pentru atragerea unui număr cât mai mare de clienți.

Conform tehnicii de acroșaj firma a inițiat concursuri cu premii menite să atragă și să fidelize clienții.

Pagina Orange Young direcționează vizitatorul către ofertele dedicate tineretului, fiind și aceasta structurată pe diferitele grupe de nevoi ale clienților

Există totuși o lipsă a optimizării site-ului în privința motoarelor de căutare, pierzându-se astfel o mare oportunitate de generare a traficului pe site.

Lipsesc inițiativele privind evidențierea siguranței tranzacției online, care s-ar putea realiza prin prezentarea tehnologiilor de securitate implementate sau obținerea de certificări din partea unor organisme recunoscute gen TrustE. Lipsesc de asemenea pagini dedicate forumurilor de discuții, pierzându-se astfel o mare oportunitate de a crea o comunitate online care să interacționeze online cu marca organizației.

În vederea promovării mărcii există o pagina cu produse promoționale ce pot fi achiziționate on line: pixuri, tricouri, brelocuri, genți, etc., toate inscripționate Orange.

Nu există linkuri sau alte trimiteri spre alte site-uri partenere sau similare care ar putea ajuta clienții în alegerea opțiunilor pe care le doresc.

Este de remarcat prezența unei pagini multimedia care oferă clienților Orange modalități diverse de divertisment și informare permițând acestora să downloadeze diverse softuri pentru telefoanele mobile, jocuri, muzică și internet mobil.

Pagina de produs

Este frumos structurata, aerisita, deși produsele (serviciile) oferite sunt multiple. Fiecare serviciu are alocata cate o pagina unde prin accesarea din aproape in aproape a celorlalte pagini, poți afla toate detaliile privind tipul de abonament, tarifele, caracteristicile si beneficiile produsului respectiv. Sunt prezentate de asemenea ofertele speciale pentru fiecare pachet de servicii oferit.

Prezentarea fiecărui serviciu oferit este însoțită de o fotografie sugestiva, iar paleta coloristică este bogată.

Pagina destinata telefoanelor beneficiază de un filtru de căutare după diferite criterii, astfel favorizând generarea traficului pe site.

Este pusă la dispoziția clienților o hartă a magazinelor proprii și ale partenerilor Orange, menită să permită doritorilor orientarea către cea mai apropiată reprezentanță.

Sunt prezentate pe larg toate produsele și serviciile de la abonamente de voce sau date la cartelele prepay, laptop-uri, telefoane, accesorii. De asemenea sunt puse la dispoziția vizitatorilor modalitățile de plată, transportul produselor, termenele și condițiile pentru procurarea acestor servicii. Orange Shop are și o pagină dedicată ofertelor promoționale care este actualizată permanent

Vodafone România

Vodafone este cea mai mare comunitate mobilă din lume, cu divizii în 27 de țări și rețele partenere în alte 32 de țări.

Compania Vodafone a fost înființată în anul 1984 ca o divizie a Racal Electronics Plc., cunoscută atunci drept Racal Telecomms Limited.

Racal Telecom Limited s-a desprins în totalitate de Racal Electronics Plc. și a devenit o companie independentă în septembrie 1991, dată la care și-a schimbat numele în Vodafone Group Plc.

A devenit parte a celei mai mari comunități mobile din lume, prin achiziționarea Connex de către Vodafone, în ceea ce a fost apreciată la acea dată ca cea mai mare tranzacție din România în ultimii 15 ani.

Cu o gamă completă de servicii de telecomunicații mobile de voce și de date, Vodafone oferă în prezent servicii către 179,3 de milioane de clienți din întreaga lume

Site-ul se prezintă astfel:

Home page-ul Vodafone este structurat bine pe grupe de interes: servicii, telefoane, asistență, noutăți și promoții, contul tău, etc. Se observă încă de la început segmentarea pe grupe de clienți, site-ul fiind împărțit în două mari categorii: „pentru tine”, „pentru afacerea ta”.

Structura este simplistă ce favorizează un timp redus de încărcare a paginii, aspect important pentru vizitatorii ce au o conexiune lentă la Internet.

Iese în evidență preocuparea pentru personalizare, site-ul având o pagina destinată clienților unde aceștia își pot configura și personaliza serviciile.

Se facilitează obținerea informațiilor dorite prin punerea la dispoziție a unui motor de căutare.

În privința interactivității, site-ul oferă posibilitatea abonării la newsletter-ul propriu, site-ul fiind proiectat în versiune bilingva română – engleză, pentru atragerea unui număr căt mai mare de clienți.

„Regulile de confidențialitate” precum și „termenii și condițiile” sunt afișate la loc vizibil fiind foarte ușor de accesat, ceea ce dă o mare transparență derulării procesului comercial.

Pentru a menține un dialog permanent cu clienții, precum și pentru fidelizarea acestora, Vodafone oferă: „Vodafone live!”, pagina unde clienții pot beneficia de muzică, sport, știri, jocuri, etc.

Site-ul beneficiază de o paleta cromatică amplă și multe reclame video. Există o hartă a site-ului și un centru de presă, și de asemenea o rețea de vânzări on-line prin pagina de „Magazin online”

Nu există inițiative de genul tombolelor pentru atragerea clienților, doar concursuri cu premii și lipsește preocuparea pentru constituirea unei comunități virtuale proprii site-ului, prin crearea unei pagini dedicate forumului de discuții.

Site-ul beneficiază de asistență online având rolul de a facilita fidelizarea clienților, oferindu-le acestora suport în timp real.

Paginile Personal și Business prezintă detaliat toate ofertele și serviciile dedicate atât clienților persoane fizice sau juridice care doresc servicii de mică amploare cât și pentru clienții care doresc servicii la nivel de companii sau business class. Fiecare pagină prezintă ofertele speciale și promoționale, telefoane, abonamente voce și date, servicii internaționale și roaming.

Pagina MyAcount permite clienților Vodafone accesul la informații legate de factură, personalizarea serviciilor proprii, plata on-line a facturilor, obținerea unei amânări de plată, reîncărcări cartele prepay, gestionarea punctelor de fidelitate acumulate.

Pagina de produs

Există pagini separate pentru servicii și tarife și pagină pentru telefoane. Ambele sunt foarte bine structurate și foarte complete, reiese din aceste pagini preocuparea pentru segmentarea pe grupe de clienți: „pentru elevi și studenți”, roaming, servicii Sim.

Produsele și serviciile beneficiază de prezentări detaliate și caracteristici tehnice utile. Pagina destinată telefoanelor mobile beneficiază de un motor de căutare care facilitează alegerea telefonului după diferite criterii: marcă, preț maxim.

Are pagini separate pentru internet și date, accesorii telefoane, existând de asemenea și o pagină pentru opiniile utilizatorilor.

În cadrul paginii Magazin Online sunt prezentate detaliat planurile tarifare, abonamentele de voce și date oferite de companie, telefoane, accesorii. Sunt prezentate de asemenea modalitățile de plată și de transport, termeni și condiții.

Pagina dedicată internetului pune la dispoziția vizitatorilor toate tipurile de abonament, echipamentele necesare utilizării serviciilor de internet și date, notebook-uri.

Capitolul 3

CONCLUZII

În prezent, au loc schimbări rapide, determinate de tendințele manifestate în abordarea unei viziuni globale. Specialiștii au identificat șapte tendințe pe care le consideră ca aflându-se la baza emergenței unei noi viziuni mondiale: mutația de conștiință, nemulțumirea față de scientism, surse interioare de autoritate și putere, respiritualizarea societății, declinul materialismului, democrația economică și politica și, dar nu în ultimul rând mondializarea (globalizarea )economiei.

Analizând site-urile celor două companii am trasat punctele tari precum și punctele slabe ale fiecărui site în parte.

Orange Romania

Puncte forte

1. Home page-ul este bine structurat, informația necesară putând fi ușor accesată din meniul de bază, apoi mergând din aproape în aproape, vizitatorul dispune de toate informațiile, nefiind copleșit de la început de o abundență de informații. Căutarea informațiilor se face în funcție de mai multe filtre, astfel fiind facilitată navigarea pe site.

2. Preocupați de stimularea vânzărilor online și a unui mediu personalizat, site-ul oferă posibilitatea logării la un cont propriu precum și achizitionarea unui produs prin Webcare și Webshop.

3. Prima pagina permite accesul către pagini informative: Acoperire, Orange Word, precum și către paginile destinate ofertelor de produse și servicii și Orange shop.

4. Se remarcă prezența paginilor destinate ofertelor speciale: „Apeluri video cu 60 de minute în rețea”, a programelor segmentate, pentru studenți: „Orange Student”, pentru oameni de afaceri: „Orange business services” precum și alte oferte de produse și servicii ce rulează permanent pe home page.

5. Pagina de început respectă regulile de simplitate, paleta coloristică fiind armonizată într-un stil profesionist menit să inducă vizitatorilor percepția seriozității și profesionalismului companiei.

6. În vederea unei mai bune colaborări și apropieri de clienți, site-ul oferă o pagina pentru întrebări: „contactați-ne” unde vizitatorii pot pune întrebări sau își pot exprima părerile, de asemenea pagina cu „întrebări și răspunsuri frecvente”, pagina pentru „cariere” și o hartă a site-ului.

7. În vederea susținerii calității produselor Orange, precum și a avantajelor oferite, site-ul conține o pagina cu „10 motive pentru a alege Orange”.

8. Se poate constata că firma respectă legislația în vigoare având o pagină destinată „termenilor și condițiilor” și „politica de confidențialitate”.

9. Versiune bilingvă română – engleză, pentru atragerea unui număr cât mai mare de clienți.

10. Conform tehnicii de acroșaj firma a inițiat concursuri cu premii menite să atragă și să fidelize clienții.

11. În vederea promovării mărcii există o pagina cu produse promoționale ce pot fi achiziționate on line: pixuri, tricouri, brelocuri, genți, etc., toate inscripționate Orange.

Puncte slabe

1. Lipsa optimizării site-ului în privința motoarelor de căutare, pierzându-se astfel o mare oportunitate de generare a traficului pe site.

2. Lipsesc inițiativele privind evidențierea siguranței tranzacției online, care s-ar putea realiza prin prezentarea tehnologiilor de securitate implementate sau obținerea de certificări din partea unor organisme recunoscute gen TrustE.

3. Lipsa unei pagini dedicate forumurilor de discuții, pierzându-se astfel o mare oportunitate de a crea o comunitate online care să interacționeze online cu marca organizației.

4. Lipsa discountului pentru vânzările online, lucru ce ar fi impulsionat achizițiile pe site.

5. Lipsa newsletter-ului propriu.

6. Nu există linkuri sau alte trimiteri spre alte site-uri.

Vodafone Romania

Puncte forte

1. Se observă încă de la început segmentarea pe grupe de clienți, site-ul fiind împărțit în două mari categorii: „pentru tine”, „pentru afacerea ta”.

2. Structura este simplistă ce favorizează un timp redus de încărcare a paginii, aspect important pentru vizitatorii ce au o conexiune lentă la Internet.

3. Home page-ul este structurat bine pe grupe de interes: servicii, telefoane, asistență, noutăți și promoții, contul tău, etc.

4. Evidențiază preocuparea pentru personalizare, site-ul având o pagina destinată clienților unde acești își pot configura și personaliza serviciile.

5. Facilitează obținerea informațiilor dorite prin punerea la dispoziție a unui motor de căutare.

6. În privința interactivității, site-ul oferă posibilitatea abonării la newsletter-ul propriu.

7. Versiune bilingva română – engleză, pentru atragerea unui număr căt mai mare de clienți.

8. Există „reguli de confidențialitate” precum și „termeni și condiții”.

9. Pentru a menține un dialog permanent cu clienții, precum și pentru fidelizarea acestora, Vodafone oferă: „Vodafone live!”, pagina unde clienții pot beneficia de muzică, sport, știri, jocuri, etc.

10. Site-ul beneficiază de o paleta cromatică amplă și multe reclame video.

11. Există o hartă a site-ului și un centru de presă.

12. Există o rețea de vânzări on-line prin pagina de „Magazin online”

13. Site-ul beneficiază de asistență online având rolul de a facilita fidelizarea clienților, oferindu-le acestora suport în timp real.

Puncte slabe

1. Nu există inițiative de genul tombolelor pentru atragerea clienților, doar concursuri cu premii.

2. Lipsește preocuparea pentru constituirea unei comunități virtuale proprii site-ului, prin crearea unei pagini dedicate forumului de discuții.

BIBLIOGRAFIE

1. Breedlove Bob – “Web Programming Unleashed”, Sams.net Publishing, 1996

2. Harden Leland, Heyman Bob, Schafer Keith – “Net Results: Web Marketing That Works”, Macmillan Computer Publishing, 1998

3. Lemay Laura – “Web Publishing With HTML”, Sams.net Publishing, 1996

4. Stephens Ryan, Plew Ronald, Perkins Jeff, Morgan Bryan – “Teach Yourself SQL in 21 Days”, Macmillan Computer Publishing, 1998

5. Janice Reynolds-„ The Complete E-Commerce Book: Design, Build & Maintain a Successful Web-based Business”, CMP Books; ISBN: 157820061X;

6. Michael J. Cunningham B2B: How to Build a Profitable E-Commerce Strategy Perseus Pr; ISBN: 0738203343

7. Stephen C. Glazier – „Patent Strategies for Software, e-Commerce, the Internet, Telecom Services, Financial Services, and Business Methods (with Case Studies and Forecasts)” BI Law & Business Institute; ISBN: 0966143779;

8. Vlad Evghenie – Implementarea unui sistem de comerț electronic, raport de cercetare, UPB 2004;

9. Wasim Rajput, BookNews, Inc. E-Commerce Systems Arhitecture and Aplications;

10. Legea privind Comerțul Electronic – "Legea nr. 365 din 7 iunie 2004 privind comerțul electronic", publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 483 din 5 iulie 2004;

11. P.L. nr. 330/2003 – Proiectul de Lege privind comerțul electronic – Urmărirea procesului legislativ la Camera Deputaților;

12. P.L. nr. L499/2003 – Proiectul de Lege privind comerțul electronic; – Urmărirea procesului legislativ la Senat

13. Decret pentru promulgarea Legii privind comerțul electronic – Decret nr. 512 din 6 iunie 2004 pentru promulgarea Legii privind comerțul electronic, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 483 din 5 iulie 2004;

14. Norme metodologice pentru aplicarea Legii 365/2004 privind comerțul electronic – Hotărâre nr. 1308 din 20 noiembrie 2004 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 365/2004 privind comerțul electronic, publicata in Monitorul Oficial nr. 877, Partea I, din 5 decembrie 2004;

15. P.L. nr. L149/2003 – Proiectul de Lege privind semnătura electronica – Urmărirea procesului legislativ la Senat.

http://fse1.uvt.ro/ ˜fsejiea)

16. *** – “PC Magazine”, nr.9-10/2000, nr.1-6/2001, Ed.Computer Press Agora, Târgu Mureș

17. *** – “Creating Commercial Web Sites” – publicație electronică în format HTML

18. *** – “Jurnalul de informatică economică aplicată” – publicație electronică a catedrei de Informatică-economică a Facultății de Științe Econimice din cadrul UVT, nr.1 vol.1, martie 2001 (Debra Cameron-„ Electronic Commerce – The New Business Platform for the Internet” – Computer Technology Research Corp., 2000;

Adrese Internet:

http://www.about.com

http://www.amazon.com

http://www.internetindicators.com

http://www.mcti.ro

http://www.pcmagazine.ro

http://www.rocrafts.com

http://www.sap.com

http://www.uncitral.org.en-index.htm