Analiza Comparativa a Dimensiunii Si Structurii Resurselor Financiare Publice Bugetare In Romania Si Bulgaria, In Perioada 2005 2009

Cuprins

Capitolul 1 . Structura resurselor financiare publice conform clasificatiei oficiale

Clasificarea și caracterizarea generală a resurselor financiare publice

Capitolul 2 . Analiza comparativa a nivelului si structurii generale a resurselor financiare publice in Romania si in Bulgaria in perioada 2005-2009

2.1 Analiza nivelului resurselor financiare publice

Marimea relativa a resurselor financiare publice ca procent din PIB

Marimea resurselor financiare pe locuitor ( in EURO)

8Venituri totale (milioane EURO)

2.2 Analiza structurii generale a resurselor financiare publice

Venituri fiscale ( milioane EURO)

Venituri nefiscale (mii EURO)

Deficit (-)/excedent(+) bugetar

Datoria publica totala in Romania si in Bulgaria

Datoria publica totala ca % PIB in Romania si Bulgaria

Capitolul 3. Analiza comparativa a structurii sistemului de impozite si taxe in Romania si

Bulgaria in perioada 2005-2009

3.1 .Rata fiscalitatii

Contributii sociale

3.2 Evolutia impozitelor indirect

T.V.A

Taxe de consum

3.3 Evoluția impozitelor directe

Venituri personale

Venituri de la coporatii

Alte impozite directe

Bibliografie

Capitolul 1 . Structura resurselor financiare publice conform clasificatiei oficiale

Resursele financiare publice reprezinta totalitatea mijloacelor bănești care se administrează de către autoritățile publice în scopul îndeplinirii funcțiilor dar și a sarcinilor ce le revin acestora, asigurându-se funcționarea structurilor organizatorice corespunzătoare (instituții publice centrale și locale, întreprinderi de stat etc.). Acestea se caracterizează și prin faptul că aparțin de drept statului, respectiv autorităților publice și sunt utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum public.

Mijloacele bănești, spre deosebire, care aparțin diferitelor persoane fizice și juridice și se administrează în baza proprietății private formează, în sens larg, resursele financiare private și satisfac nevoi de consum privat.

La scara întregii societăți se poate vorbi despre resursele financiare ale națiunii, în care se înglobează, atât mijloacele bănești ce se administrează în cadrul sectorului de stat, cât și cele administrate în sectorul privat. Delimitarea conceptuală bazată pe tipul de p roprietate nu exclude, în fapt, întrepătrunderea proceselor de utilizare a celor două categorii de resurse financiare, care devine, atat posibila, cat si necesara.

Formarea tuturor resurselor financiare presupune crearea de produs național brut cat și avuție națională, deși, în anumite limite de mărime și timp, acestea pot fi procurate și din afara țării, în cadrul unor raporturi specifice concretizate prin ajutoare externe, imprumuturi, donatii si

altele.

Resursele financiare publice se structurează pe două subsisteme:

a) subsistemul resurselor publice bugetare;

b) subsistemul resurselor întreprinderilor cu capital de stat și mixte.

Subsistemul resurselor publice bugetare include resursele financiare administrate direct de către autoritățile publice centrale cat si cele locale, respectiv de către instituțiile publice specializate, care prin natura activității lor, nemateriale, nu pot realiza venituri satisfăcătoare pentru acoperirea cheltuielilor proprii. Ansamblul resurselor numite și bugetare se r eflectă în bugetul de stat sau in cadrul bugetului diferitelor structuri administrativ-teritoriale, ce alcătuiesc sistemul bugetar al unei țări.

Subsistemul resurselor întreprinderilor cu capital de stat și mixte cuprinde resursele financiare administrate direct de către întreprinderile din sectorul economic de stat, în baza

autonomiei de funtionare a acestora ca societăți comerciale, regii autonome, inclusiv participațiile de capital ale statului la întreprinderi mixte. Utilizarea si formarea acestor resurse prezintă particularități determinate de conținutul material al respectivelor activitati precum și domeniul sau ramura economică în care funcționează întreprinderile de stat ( cum ar fi industria metalurgica, extractiva, a constructiilor de masini si utilaje, precum si transporturi și telecomunicații, etc.).

Clasificarea și caracterizarea generală a resurselor financiare publice

Ansamblul resurselor financiare publice (bugetare) este format din componente care se caracterizează prin trăsături comune, dar prezintă și particularități privind utilizarea si formarea acestora, generând și efecte economico-sociale ce diferă usor de la o componentă a acestora la alta componenta.

După un prim criteriu de clasificare, și anume dupa regularitatea folosirii lor resursele financiare publice se împart în:

a) resurse ordinare;

b) resurse extraordinare.

Resursele financiare publice (bugetare) ordinare sunt cele folosite în mod current, în condiții social-economice considerate normale, motiv pentru care mai poartă și denumirea de resurse obisnuite sau curente. Formele sub care se constituie aceste resurse se regăsesc permanent în structura resurselor financiare publice, respectiv în bugetul fiecărui an bugetar, iar prin importanța mare ce le revine constituie componenta fundamentală. În cadrul acestora, cele mai larg utilizate sunt:

1. impozitele, taxele și contribuțiile obligatorii (suportate de persoanele fizice și juridice);

2. veniturile din exploatarea întreprinderilor și proprietăților din sectorul public.

Impozitele, ca și diferitele taxe și contribuții obligatorii similare lor însoțesc existența

statului de-a lungul întregii sale istorii, dovedindu-se a fi, în permanență, resurse indispensabile funcționării instituțiilor publice. Sub aspectul folosirii lor permanente, se află și veniturile obținute din exploatarea domeniilor și întreprinderilor ce formează sectorul economic public, în care se creează produs național la a cărui repartiție primară participă statul sau entitățile publice, în mod direct, în ipostaza de proprietar.

Resursele financiare publice extraordinare, se deosebesc de cele ordinare, în primul rând, prin caracterul nepermanent al folosirii acestora de către stat, ceea ce presupune prezența acestora numai în unii ani bugetari și absența lor în alți ani bugetari.

Caracterul extraordinar al folosirii acestei categorii de resurse se consideră a fi consecința manifestării unor fenomene sau situații economico-sociale exceptionale, neobisnuite, generatoare ale unor nevoi publice, respectiv cheltuieli impuse de împrejurări extraordinare într-o anumita perioadă, în care resursele curente (ordinare), posibile de procurat în mod obișnuit, sunt insuficiente.

Contextul specific în care pot fi utilizate resursele extraordinare, le imprimă acestora un

caracter excepțional (extraordinar). Aflate în opoziție cu doctrina financiară clasică, implicarea

lor în formarea resurselor financiare publice a devenit tot mai intensă în societatea contemporană. Pe fundalul dificultăților economice și sociale cu care se confrunt ă și al doctrinei

economice și financiare moderne, majoritatea statelor lumii apelează tot mai frecvent dar și în proporții mai ridicate la resursele extraordinare, pentru a acoperi părți din cheltuielile publice a căror creștere devansează pe cea a resurselor ordinare (curente) și generează deficite bugetare.

Acceptarea finanțării deficitelor bugetului de stat în spiritual doctrinei intervenționist – statale, cu scopul relansării economiei, a dat un impuls insemnat folosirii acestor resurse, iar după cel de al doilea război mondial s-a conturat chiar o tendință de permanentizare a acestora.

Împrumutul de stat (public), ca resursă bugetară extraordinară, este folosit cel mai adesea și prezintă anumite particularități generate de specificitatea relațiilor finan ciare pe care le exprimă, comparativ cu alte resurse. Folosirea împrumuturilor de stat pentru procurarea de resurse financiare publice (bugetare) se înscrie în sfera relațiilor de credit, respectiv a

creditului public, la care statul participă în ipostaza de debitor, iar persoanele care îi cedează disponibilitățile lor cu împrumut, în calitate de creditori ai statului.

După un alt criteriu de clasificare, mai exact dupa conținutul economic al proceselor pe care le exprimă formarea resurselor financiare publice, acestea pot fi grupate în mai multe categorii, dupa cum urmeaza:

– resurse (venituri) fiscale;

– resurse (venituri) nefiscale;

– resurse de trezorerie;

– resurse împrumutate pe termen mediu și lung;

– resurse din emisiunea (inflaționistă) de monedă

Resursele fiscale se caracterizează prin conținutul lor de procese economice de redistribuire a produsului intern brut sau avuției naționale, de la persoanele fizice și juridice, la dispoziția autorităților publice. Aceste procese se concretizează ca prelevări cu caracter

obligatoriu sub formele tipice ale impozitelor, taxelor sau contribuțiilor la constituirea diferitelor

fonduri financiare publice

Resursele nefiscale sunt reprezentate de veniturile obținute de către autoritățile publice din exploatarea întreprinderilor și bunurilor de care dispun din ipostaza de proprietare, care le dă dreptul să participe la repartiția primară a produsului creat sau să valorifice diferite bunuri (active). Prelevarea acestor resurse la bugetul public nu are un caracter fiscal, semnificând doar mișcarea valorii în limitele aceleiași proprietăți, sub forme ale veniturilor preluate la bugetul public de la întreprinderi cu capital de stat, dividendelor, sumelor încasate din vânzări de active (publice), chiriilor (redevențelor).

Resursele de trezorerie se formează și utilizează în contextul efectuării de către trezoreria publică a operațiunilor de încasări și plăți în conturile deschise entităților publice.

Resursele împrumutate pe termene medii sau lungi pentru finanțarea deficitelor bugetare anuale, procurate prin vânzarea altor forme ale titlurilor de stat, care presupun, de asemenea, procese de redistribuire a disponibilităților bănești (implicit a veniturilor).

Resursele din emisiunea (inflaționistă) de monedă exprimă, de asemenea, procese

de redistribuire a veniturilor în favoarea statului, ca și resursele fiscale, dar într -o formă implicită greu de identificat pentru persoanele fizice și juridice.

Capitolul 2 . Analiza comparativa a nivelului si structurii generale a resurselor financiare publice in Romania si in Bulgaria in perioada 2005-2009

2.1 Analiza nivelului resurselor financiare publice

Marimea relativa a resurselor financiare publice ca procent din PIB

2005 2006 2007 2008 2009

Romania 32,4% 33,3% 35,3% 33,6% 32,1

% Bulgaria 38,3% 36,2% 40,4% 40,1% 37,1

%

45.0%

40.0%

35.0%

30.0%

25.0%

20.0%

15.0%

10.0%

32.4%

35.3% 33.6%

32.1%

Romania

Bulgaria

5.0%

0.0%

38.3% 36.2% 40.4% 40.1% 37.1%

2005 2006 2007 2008 2009

Dupa cum observam in graficul alaturat, valori sensibil mai ridicate privind marimea relativa a resurselor finacniare publice se regasesc in Bulgaria, deoarece s-a facut posibila amplificarea cheltuielilor publice, evolutia acestora fiind datorata mai multor factori cum sunt cei politici, economici, monetari, demografici, valorile cele mai ridicate fiind in 2007 pentru Romania, cu 35.3%, respectiv 40.4% pentru Bulgaria

Marimea resurselor financiare pe locuitor ( in EURO)

2005 2006 2007 2008 2009

Romania 1,214 1,536 2,110 2,287 1,862

Bulgaria 1,154 1,246 1,621 1,862 1,709

2.5

2

1.5

1

1.214

1.536

2.11

2.287

1.862

Romania

Bulgaria

0.5

1.154 1.246 1.621 1.862 1.709

0

2005 2006 2007 2008 2009

Dupa cum observam in graficul alaturat, ponderea resurselor financiare pe locuitor inregistreaza valori mai ridicate in Romania, ceea ce inseamna ca sumele alocate fiecarui locuitor in urma redistribuirii resurselor in economie sunt mai mari decat cele inregistrate in Bulgaria. Ponderea mai ridicata o regasim in anul 2008, cu o valoare de 2.287 Euro, respective 1862 Euro pentru Bulgaria tot pe anul 2008.

Venituri totale (milioane EURO)

2005 2006 2007 2008 2009

Romania 8,393,943 9,360,470 11,706,538 21,181,424 19,320,178

Bulgaria 8,910,000 9,596,000 12,418,000 14,193,000 12,964,000

25000000

20000000

15000000

10000000

Romania

Bulgaria

5000000

0

2005 2006 2007 2008 2009

In graficul alaturat se regasesc ponderile veniturilor totale, cu valori considerabil mai mari pentru Romania in anul 2008 fata de ceilalti ani,dar si pentru Bulgaria o crestere sensibil mai mare,in acelasi an,fata de anul urmator. Veniturile totale se determina ca produs intre pretul de vanzare si cantitatea vanduta, mai exact suma platita de cumparatori si primita de catre vanzatori. Daca cererea este inelastica, venitul total creste deoarece cresterea preturilor a fost mai mare decat reducerea cantitatii cerute( specific anilor 2008 si 2009 al ambelor tari) iar cand cererea este elastic, venitul total scadedeoarece cresterea pretului a fost mai mica decat reducerea cantitatii vandute( specific anilor 2005-2007 pentru ambele tari)

2.2 Analiza structurii generale a resurselor financiare publice

Venituri fiscale ( milioane EURO)

2005 2006 2007 2008 2009

Romania 7,941,637 8,845,438 11,003,893 20,347,639 18,482,782

Bulgaria 5,025,798 5,957,921 7,117,799 8,244,712 7,341,348

20000000

18000000

16000000

14000000

12000000

10000000

8000000

6000000

4000000

2000000

0

2005 2006 2007 2008 2009

Romania

Bulgaria

In graficul alaturat remarcam diferente semnificative ale resurselor fiscale, valorile cele mai ridicate fiind in anul 2008 pentru Romania cat si pentru Bulgaria. Aceste cresteri ale resurselor fiscale sunt datorate nivelului ridicat de taxa pe valoare adaugata practicat in aceste tari, deoarece acest indicator adduce cele mai multe venituri la bugetul de stat, fiind urmate de impozitul pe venit si apoi de cel pe profit.

Venituri nefiscale (mii EURO)

2005 2006 2007 2008 2009

Romania 452,306 515,032 702,645 833,785 837,396

Bulgaria 831,450 790,655 805,915 792,732 970,974

1200000

1000000

800000

600000

400000

Romania

Bulgaria

200000

0

2005 2006 2007 2008 2009

In graficul alaturat remarcam ponderi ceva mai mari ale resurselor nefiscale de partea Bulgariei, exceptie facand anul 2008 in care Romania cuprindea o valoare sensibil mai mare a veniturilor nefiscale decat cele ale Bulgariei. Cele mai importante venituri nefiscale ale statelor sunt reprezentate de veniturile din concesiuni, din dividende, dar si subventiile primate de la Uniunea Europeana, pe diferite categorii si in ponderi diferite.

Deficit (-)/excedent(+) bugetar

2005 2006 2007 2008 2009

Romania -511 -2,378 -3473 -4,482 -1,167

Bulgaria -17,895 198,342 68,72 665 249

225000

200000

175000

150000

125000

100000

75000

Romania

Bulgaria

50000

25000

0

-25000

2005 2006 2007 2008 2009

-50000

Potrivit acestui grafic, ponderi pozitive sunt de partea Bulgariei, cele mai insemnate fiind pe anul 2006. In Romania se inregistreaza in totii anii deficit bugetar, deoarece nu se respecta mai multe sarcini cum ar fi reducerea cheltuielilor administratiei, eliminarea subventiilor, marirea bazei impozabile precum si accentul pus pe impozite indirecte

Datoria publica totala in Romania si in Bulgaria

2005 2006 2007 2008 2009

Romania 13,525,826,42

5

12,805,982,97

8

18,880,910,409 25,098,593,49

7

29,455,658,32

7

Bulgaria 6,731,654,750 5,467,734,290 5,551,023,612 5,407,579,253 5,096,227,960

35000

30000

25000

20000

15000

10000

5000

0

2005 2006 2007 2008 2009

Romania

Bulgaria

Din acest grafic putem mentiona faptul ca datoria publica totala pe Bulgaria se mentine la un nivel scazut, ceea ce inseamna ca statul respectiv nu recurge atat de des la imprumuturi si la valori exorbitante precum Romania, in care gradul de datorare este de aproape

5 ori mai mare decat cel al bulgariei, datorita lipsei sau gradului scazut de investitii si de noi perspective economice care sa aduca beneficii natiunii.

Datoria publica totala ca % PIB in Romania si Bulgaria

2005 2006 2007 2008 2009

Romania 21.3% 16.1% 17.4% 19.8% 22.9% Bulgaria 33.4% 25.3% 19.9% 15.9% 14.0%

40.0%

35.0%

30.0%

25.0%

20.0%

15.0%

10.0%

5.0%

0.0%

2005 2006 2007 2008 2009

Romania

Bulgaria

Capitolul 3. Analiza comparativa a structurii sistemului de impozite si taxe in

Romania si Bulgaria in perioada 2005-2009

3.1 .Rata fiscalitatii

RF =

VF 100

PIB

Rata fiscalitatii este cel mai utilizat indicator, in special in comparatiile internationale si care prezinta o importanta deosebita pe plan economic, social cat si politic

Rf- reprezinta rata fiscalitatii ce ne arata cat la suta din produsul intern brut este concentrate la dispozitia statului cu ajutorul taxelor, contributiilor si a impozitelor;

Vf- totalul veniturilor fiscal respective totalul incasarilor realizare in decurs de un an din taxe, impozite si contributii;

PIB- produsul intern brut realizat la nivelul unui an

2005 2006 2007 2008 2009

Romania 12,25% 11,66% 12,47% 17,85% 16,20% Bulgaria 23,79% 24,58% 23,14% 21,68% 20,69%

30.00%

25.00%

20.00%

15.00%

10.00%

Romania

Bulgaria

5.00%

0.00%

2005 2006 2007 2008 2009

Dupa cum putem observa in acest grafic, presiunea fiscal este considerabil mai ridicata de partea Bulgariei ,inregistrand in unii ani valori chiar duble. Cresterea presiunii fiscale pe toti acesti ani are in vedere extiderea rolului economic si social al statului. Prelevarile obligatorii si presiunea fiscal au aceeasi tendinta de crestere de alungul timpului ca si cheltuielile publice Trebuie mentionat si faptul ca o presiune fiscal ridicata atrage descurajarea contribuabililor sa investeaasca, sa faca economii ,sa munceasca si sa produca.

Contributii sociale

2005 2006 2007 2008 2009

Romania 9.6 9.7 9.7 9.3 9.4

Bulgaria 9.7 8.3 8.1 7.8 7.7

12

10

8

6 Romania

Bulgaria

4

2

0

2005 2006 2007 2008 2009

Potrivit graficului alaturat, contributiile asigurarilor sociale de stat au fost reduse semnificativ pe Bulgaria in ultimii ani, astfel in anul 2008 acestea reprezentau un procent de

24,3% din totalul impozitelor. Ponderea mai ridicata o detine Romania, in care nu exista modificari anuale accentuate.

3.2 Evolutia impozitelor indirect

2005 2006 2007 2008 2009

Romania 11.7 12.9 12.8 12.6 12

Bulgaria 16.3 16.6 17.2 17 17.8

20

15

10 Romania

Bulgaria

5

0

2005 2006 2007 2008 2009

Dupa cum putem observa din graficul alaturat, ponderile impozitelor indirecte din cele 2 state , nivelul impozitului din Bulgaria este mult peste nivelul aceluiasi tip de impozit din Romania, cea mai ridicata valoare pentru Bulgaria regasindu-se in anul 2009, respectiv in anul

2005 in cazul Romaniei

T.V.A.

2005 2006 2007 2008 2009

Romania 8.1 7.9 8.1 7.9 6.6

Bulgaria 10.2 10.7 10.4 10.9 9

12

10

8

6 Romania

Bulgaria

4

2

0

2005 2006 2007 2008 2009

Dupa cum putem observa din graficul alaturat, Bulgaria detine o pondere mult mai ridicata a aplicarii de TVA. Aceasta reprezinta o sarcina suplimentara ridicata de cashflow(

diferenta dintre incasarile curente si platile curente ale unei intreprinderi. De asemenea majorarea TVA-ului are un impact ridicat asupra evolutiei inflatiei, banca centrala trebuind sa incurajeze activitatea de creditare, dar obiectivul principal fiind stabilitatea preturilor

Taxe de consum

2005 2006 2007 2008 2009

Romania 3.3 3.2 3 2.7 3.2

Bulgaria 4.7 4.8 5.8 5.9 5.5

7

6

5

4

Romania

3 Bulgaria

2

1

0

2005 2006 2007 2003 2009

Potrivit graficului alaturat, taxa pe consum din Bulgaria cuprinde valori mult mai ridicate decat cele din Romania, deoarece prin cresterea acestora se va provoca o scumpire a carburantilor, respectiv a gazelor si a energiei.

3.3 Evoluția impozitelor directe

2005 2006 2007 2008 2009

Romania 5.3 6 6.7 6.7 6.5

Bulgaria 4.9 5.2 8.2 6.7 5.9

9

8

7

6

5

4

3

2

1

0

2005 2006 2007 2008 2009

Romania

Bulgaria

In cadrul acestui grafic se diferentiaza anul 2007 de partea Bulgariei in care nivelul impozitelor directe a crescut peste nivelul din Romania. Inafara de acest an exceptional, restul perioadei Bulgaria a prezentat ponderi mai mici in PIB al nivelului impozitelor directe in comparatie cu Romania. Ponderea scazuta a impozitelor directe este datorata din cauza faptului ca impozitul pe veniturile persoanelor fizice este modest, si care genereaza numai 40% din media UE

Venituri personale

2005 2006 2007 2008 2009

Romania 2.3 2.8 3.3 3.4 3.5

Bulgaria 2.7 2.6 3.2 2.9 3

4

3

2 Romania

Bulgaria

1

0

2005 2006 2007 2008 2009

Cu exceptia anului 2005, ponderea veniturilor personale este mai ridicata in cazul Romaniei, valoarea cea mai ridicata inregistrandu-se in anul 2009, respectiv in anul 2007 pentru Bulgaria.

Venituri de la coporatii

2005 2006 2007 2008 2009

Romania 2.7 2.8 3.1 3 2.7

Bulgaria 1.8 2.1 4.4 3.2 2.6

5

4.5

4

3.5

3

2.5

2

1.5

1

0.5

0

2005 2006 2007 2008 2009

Romania

Bulgaria

Potrivit acestui grafic, anul 2007 inregistreaza cele mai ridicate valori pentru ambele tari, cu o pondere de 3.1 pentru Romania, respective 4.4 in cazul bulgariei. Acestea se pot stabili si prin intermediul unor contracte de marketing intr-un numar relative mare fata de ceilalti ani.

Alte impozite directe

2005 2006 2007 2008 2009

Romania 0.3 0.3 0.4 0.3 0.4

Bulgaria 0.4 0.5 0.6 0.6 0.4

0.7

0.6

0.5

0.4

0.3

Romania

Bulgaria

0.2

0.1

0

2005 2006 2007 2008 2009

In cadrul acestui tabel, Bulgaria domina in ceea ce priveste ponderile referitoare la impozite directe, valoarea de varf fiind inregistrata in egala masura atat pe 2007 cat si pe 2009 in cazul Bulgarie, cu o pondere de 0.4 pe ambii ani, iar in cazul Romaniei valorile sunt aproape identice pentru toata perioada.

Bibliografie

Iulian Vacarel, Finante Publice, Ed.Junimea,Iasi,2001

*** http://epp.eurostat.ec.europa.eu/

*** http://www.minfin.bg/

*** http://ec.europa.eu/

*** http://www.indexmundi.com/

*** http://www.economist.com/

*** http://countryeconomy.com/national-debt/

*** http://www.fmi.ro/

*** www.mfinante.ro

*** www.businesseurope.eu