Analiza Comparativa a 2 State

=== 62b95845e9b0ec1d5eae81377df8e044096f3cdb_120012_1 ===

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE ……………

SPECIALIZARE: MASTERAT ȘTIINȚE POLITICE

REFERAT

Titlu:Analiză comparativă România-Nigeria

Coordonator,

Prof. univ. dr.

Cristian Pîrvulescu

Autor,

2018

PAGINA DE GARDĂ

CUPRINS

Capitolul I.Considerente politice și economice generale………………….5

1.1.România………………………………………………………………………………….5

1.2.Nigeria…………………………………………………………………………………….7

Capitolul II. Indici politici……………………………………………..9

2.1.România………………………………………………………………………………….9

2.2.Nigeria…………………………………………………………………………………..10

Capitolul III Indici economici……………………………………..….11

3.1.România………………………………………………………………………………..11

3.2.Nigeria…………………………………………………………………………………..12

Capitolul III. Concluzii: Asemănări și deosebiri…………………………..14

Bibliografie………………………………………………………………………………..15

Analiză comparativă România-Nigeria

Capitolul I.Considerente politice și economice generale

Referindu-se la civilizația Egiptului Antic, Acemogru și Robinson alcătuiau o sugestie pentru a remedia corupția și sărăcia. Astfel, în viziunea lor´´ e nevoie doar ca acești conducători să primească recomandările potrivite de la consilierii potriviți pentru ca prosperitatea să ia locul sărăciei´´. Dacă acest fapt este suficient pentru a îndeplini dezideratul la nivel global, vom studia în cele ce urmează, în baza clusterului România-Nigeria , prin comparație, două țări controversate la nivel mondial.

1.1.România

În anul 2016, România a avut un PIB (PPP) de aproximativ 441.601 miliarde dolari și un PIB pe cap de locuitor (PPP) de 22.348 dolari SUA. Potrivit Băncii Mondiale, România este o economie de țară cu venituri medii superioare. Potrivit Eurostat, PIB-ul pe cap de locuitor al României (PPS) a fost de 59% din media UE în anul 2016, o creștere de la 41% în 2007 (anul aderării României la UE), făcând România una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere UE. Conform ultimelor estimări ale Băncii Mondiale, această sumă s-a ridicat în anul 2008 la 9 miliarde dolari. Începând cu anul 1867, moneda oficială a fost leul românesc și după o denominație în 2005, a fost evaluată la 0,2-0,3 euro. După aderarea la UE în 2007, este de așteptat ca România să adopte moneda euro în jurul anului 2020. După 1989, țara sa confruntat cu un deceniu de instabilitate și declin economic, determinată în parte de o bază industrială învechită și de lipsa reformei structurale. Potrivit Băncii Mondiale, paritatea puterii de cumpărare pe cap de locuitor a crescut de la 13.442 dolari SUA în 2007 la aproximativ 22.124 dolari SUA în 2015.

Figura numărul 1:

România are încă unul dintre cele mai scăzute salarii medii lunare nete în UE de 540 EUR în 2016 și o inflație de -1,1% în 2016. Șomajul în România este de 5,4% în 2017, ceea ce este foarte scăzut în comparație cu alte țări din UE. Autoritățile române au nevoie de transparență și integritate, în comunicatele de presă internaționale. Din 2000, însă, economia românească a fost transformată într-o economie stabilă macroeconomică relativă, caracterizată printr-o creștere ridicată, o șomaj scăzut și o scădere a inflației. În anul 2006, potrivit Biroului de Statistică al României, creșterea PIB în termeni reali a fost înregistrată la 7,7%, una dintre cele mai ridicate rate din Europa. Cu toate acestea, o recesiune ca urmare a crizei financiare mondiale din 2008-2009 a forțat guvernul să împrumute extern, inclusiv un program de salvare de 20 de miliarde de euro al FMI. PIB-ul a crescut cu peste 2% în fiecare an de atunci . România face parte din piața unică a UE.

Figura numărul 2:

1.2.Nigeria

Reformele din ultimii ani din Nigeria, au reflectat o deplasare de la dependența de finanțarea de la stat către politicile mai prietenoase cu piața, făcând instituțiile mai autonome și mai independente. Au rezultat în ceea ce privește creșterea cantității de resurse disponibile pentru sector și a încurajat diversificarea furnizorilor, a programelor și a surselor de finanțare. Privatizarea instituțiilor publice și promovarea din sectorul privat a contribuit în mod substanțial la expansiunea rapidă a sectorului educatie. Măsurile de privatizare au inclus reducerea, și, în unele cazuri, eliminarea subvențiilor, introducerea cost-măsuri de recuperare, precum și dezvoltarea de venituri generatoare activitățile din cadrul universităților și instituțiilor private. Învățământul superior s-a multiplicat rapid și a rămas cel mai rapid în creștere segmentul de învățământ superior din țările africane. Reformele au rezultat, în multe cazuri, în schimbările aduse guvernării structurile și procesele decizionale. Stabilirea intermedierii organizațiilor, crearea organismelor de conducere la nivel instituțional, și măsurile noi pentru a asigura o mai mare responsabilitate instituțiilor au condus la adoptarea a noi principii operaționale și practici manageriale. S-a inițiat un studiu care să analizeze și să înțeleagă natura acestor reforme și efectului lor asupra guvernării și gestionării învățământului superior: prima fază a programului de cercetare a fost pus în aplicare în Asia și în Asia. A doua fază (studiul prezent) în Africa, implicit Nigera.

Figura numărul 3.Evoluția PIB Nigeria-1961-2004

Capitolul II. Indici politici

2.1.România

Unul dintre cele mai importante argumente pentru intrarea României în NATO a fost faptul că, la ani distanță înainte de acest pas, țara noastră a acționat și s-a comportat ca și cum ar fi fost deja membră a Alianței. Astăzi, bătălia majoră pare a fi gestionarea crizei refugiaților. România are propria abordare: poziționarea strategică pe argumente puternice, acceptarea imigranților, dar limitarea numărului lor și mai ales respingerea abordării la nivele inferioare, folosind proceduri de vot noi, cu dublă majoritate pe afaceri interne, și scoaterea subiectului din responsabilitatea Consiliului European. Pnncipal, România apără faptul că o decizie luată de Consiliul European in iunie 2015 – fără cote obligatorii – nu poate fi schimbată prin decizia Consiliului JAI, eventual, cu dublă majoritate, nu prin decizie unanimă, în plus, scoaterea temei din dezbaterea Consiliului European poate determina un nivel de reprezentare și negociere mai jos decât cel în care România ar putea chiar să-și atingă țintele programate intr-un mandat realist, ce ar putea să-i și permită ulterior să promoveze soluțiile finale rezultate din deciziile europene. România este o republică democratică, stat de drept unitar și indivizibil, caracteristici desemnate de constituția din 1990, revizuită în 2003. Parlamentul este bicameral: Camera Deputaților și Senat, președintele este ales prin vot universal și are atribuții desemnate prin legea fundamentală(printre care cele diplomatice, care privesc relațiile internaționale ale României, în strânsă legătură cu Ministerul de Externe), la fel Guvernul și Parlamentul. Principiul împărțirii echitabile a puterilor în stat este respectat prin trihotomia: putere legislativă, executivă și judecătorească.

Figura nr.4 Indicii corupției în România

2.2.Nigeria

Nigeria este o republică federală modelată după Statele Unite, cu puterea executivă exercitată de președinte. Este influențată de modelul sistemului Westminster în compunerea și gestionarea caselor superioare și inferioare ale legislaturii bicamerale. Președintele prezidează atât șeful statului, cât și șeful guvernului federal; liderul este ales prin vot popular în maxim doi termeni de 4 ani. În alegerile prezidențiale din 28 martie 2015, generalul Muhammadu Buhari a ieșit victorios pentru a deveni președintele Republicii Federale Nigeria, învingându-l pe dr. Goodluck Jonathan. În multe alte societăți africane ratele ridicate de corupție continuă să constituie provocări majore în Nigeria. Toate partidele importante au practicat măsluirea voturilor și alte mijloace de constrângere pentru a rămâne competitivi. În 1983, institutul de politică de la Kuru a concluzionat că doar alegerile din 1959 și 1979 din acea vreme au fost efectuate cu riglare minimă a voturilor. În anul 2012, Nigeria a fost estimată că a pierdut peste 400 miliarde de dolari din cauza corupției de la proclamarea independenței. În alegerile generale din Nigeria, 2015, Congresul All Progressives victorios are 225 de locuri în casă și 60 în Senat, în timp ce Partidul Popular Democrat din Nigeria a devenit opoziția cu 125 de locuri în Cameră și 49 în Senat. La 24 martie 2009, Nigeria, Ministerul Științei și Tehnologiei, NigComSat Ltd. și CGWIC au semnat un contract pentru lansarea pe orbită a satelitului NigComSat-1R. Obiectivele principale în planul de dezvoltare al Nigeriei sunt: de a da semnale de avertizare timpurie de dezastru ecologic; pentru a ajuta la detectarea și controlul deșertificării în partea de nord a Nigeriei; să asiste în planificarea demografică; să stabilească relația dintre vectorii de malarie și mediul în care se produce malaria și să dea semnale de avertizare timpurie cu privire la apariția virușilor de meningită viitoare utilizând tehnologia de teledetecție; să furnizeze tehnologia necesară pentru a aduce educația în toate părțile țării prin învățare la distanță și pentru a ajuta la soluționarea conflictelor și la disputele de frontieră prin cartografierea frontierelor de stat și internaționale. În conformitate cu codul penal din Shari'a, care se aplică musulmanilor în douăsprezece state nordice, infracțiunile precum consumul de alcool, homosexualitatea, infidelitatea și furtul poartă pedepse dure , inclusiv amputarea, spânzurarea, uciderea cu pietre și termenele îndelungate de închisoare.

Figura numărul 5 Indicii corupției în Nigeria 2008-2019

Capitolul III Indici economici

3.1.România

Economia se bazează preponderent pe servicii, care reprezintă 51% din PIB, chiar dacă industria și agricultura au, de asemenea, contribuții semnificative, reprezentând 36% și, respectiv, 13% din PIB. În plus, 30% din populația românească a fost angajată în 2006 în agricultură și producție primară, una dintre cele mai mari rate din Europa .Creșterea producției industriale a atins nivelul de 6,5% pe an în februarie 2013, cel mai ridicat în UE. Cele mai mari companii locale includ producatorul de automobile Automobile Dacia, Petrom, Rompetrol, Ford Romania, Electrica, Romgaz, RCS & RDS si Banca Transilvania. După o serie de privatizări și reforme la sfârșitul anilor 1990 și 2000, intervenția guvernului în economia românească este oarecum mai scăzută decât în ​​alte economii europene. În 2005, guvernul a înlocuit sistemul fiscal progresiv al României cu un impozit unic de 16% atât pentru venitul personal, cât și pentru profitul corporativ, printre cele mai scăzute rate din Uniunea Europeană. Exporturile au crescut substanțial în ultimii ani, cu o creștere anuală de 13% a exporturilor în 2010. Exporturile principale ale României sunt mașini, software, îmbrăcăminte și textile, mașini industriale, echipamente electrice și electronice, produse metalurgice, materii prime, echipamente militare, produse farmaceutice, substanțe chimice fine și produse agricole (fructe, legume și flori). Comerțul se concentrează în cea mai mare parte pe statele membre ale Uniunii Europene, Germania și Italia fiind cei mai mari parteneri comerciali ai țării. Soldul contului în 2012 a fost estimat la -4,52% din PIB. Potrivit unui raport al Băncii Mondiale din 2011, România ocupă în prezent locul 72 din 175 de economii în ușurința de a face afaceri, înregistrând mai puțin decât alte țări din regiune, cum ar fi Republica Cehă. În plus, în 2006, un studiu a considerat că este cel de-al doilea cel mai rapid reformator economic din lume (după Georgia).Din anul 2000, România a atras investiții străine în creștere, devenind cea mai mare destinație de investiții din Europa de Sud-Est și Europa Centrală. Investițiile străine directe au fost evaluate la 8,3 miliarde EUR în 2006. La 1 iulie 2015, datoria externă a României era de 90,59 miliarde de euro. În plus, același studiu a considerat că România a fost în 2006 a doua țară din lume ca ritm al reformelor mediului de afaceri, după Georgia. Salariul mediu brut în România, în luna august 2011, a fost de 2.005 lei, în scădere cu 22 de lei față de luna iulie 2011.

3.2.Nigeria

Nigeria încearcă să ajungă la primul obiectiv de dezvoltare durabilă, acela de a pune capăt sărăciei în toate formele sale până în 2030. În timpul crizei petrolului din anii 1970, Nigeria a acumulat o datorie externă semnificativă pentru că a finanțat investiții importante în infrastructură. Odată cu scăderea prețurilor petrolului în timpul anilor '80, Nigeria se străduia să țină pasul cu plățile de împrumuturi și, în cele din urmă, să plătească pentru rambursarea datoriilor principale, limitând rambursarea către partea de dobândă a împrumuturilor. Arieratele și penalitățile de dobândă acumulate pe soldul principal neplătit a mărit suma datoriilor. După negocierile din partea autorităților din Nigeria, în octombrie 2005, Nigeria și creditorii Clubului de la Paris au ajuns la un acord prin care Nigeria și-a răscumpărat datoria cu o reducere de aproximativ 60%. Nigeria a folosit o parte din profiturile sale din petrol pentru a plăti restul de 40%, eliberând cel puțin 1,15 miliarde de dolari anual pentru programele de reducere a sărăciei. Nigeria a făcut istorie în aprilie 2006 devenind prima țară africană care și-a achitat integral datoriile (estimate la 30 de miliarde de dolari) datorate Clubului de la Paris. În februarie 2011, Citigroup a estimat că Nigeria va avea cea mai mare creștere medie a PIB-ului în lume în 2010-2050. Nigeria este una dintre cele două țări din Africa printre 11 țări generatoare de creșteri globale. Anterior, dezvoltarea economică a fost împiedicată de ani de guvernare militară, corupție și gestionare defectuoasă. Restaurarea democrației și reformele economice ulterioare au pus cu succes Nigeria pe calea către realizarea întregului său potențial economic. În 2014, este cea mai mare economie din Africa, după ce a depășit Africa de Sud. Nigeria a fost pe locul 21 în lume în termeni de PIB (PPP) în 2015. Nigeria este cel mai mare partener comercial al Statelor Unite din Africa Subsahariană și furnizează o cincime din petrolul său (11% din importurile de petrol). Ea are cel de-al șaptelea cel mai mare excedent comercial cu SUA din orice țară din întreaga lume. Nigeria este cea de-a 50-a cea mai mare piață de export pentru mărfuri din SUA și cel mai mare exportator de mărfuri din Statele Unite. Statele Unite reprezintă cel mai mare investitor străin al țării. Fondul Monetar Internațional (FMI) prognozează o creștere economică de 9% în 2008 și de 8,3% în 2009. FMI susține în continuare o creștere de 8% în economia nigeriană în 2011. Nigeria este clasificată ca o piață emergentă a economiei mixte și a ajuns deja la un nivel mai scăzut al veniturilor medii, conform Băncii Mondiale, cu oferta sa abundentă de resursele naturale, sectoarele financiare, juridice, de comunicații, de transport bine dezvoltate și bursa de valori (bursa din Nigeria), care este a doua cea mai mare din Africa.

Capitolul III. Concluzii: Asemănări și deosebiri

Putem privi cele două țări mai pregnant din prisma diferențelor, deși există unele asemănări izolate. Pornim de la indicele populației. Datele din 2015 arată o populație de 21,798,871 pentru România, în timp ce Nigeria a fost înregistrată cu 177,155,754. Indicele de dezvoltare este în jurul valorii de 0,8 pentru România, în timp ce Nigeria este doar la jumătate: 0,4. PIB este considerabil mai mare în cazul României, de aproape 7 ori mai mare decât al Nigeriei: 14.400 dolari americani, contra 2.800 dolari americani în Nigeria. Percepția asupra corupției este surprinzător mai mare în România cu un punctaj analizat de Wworld Bank în 2017 de 3,8, comparativ cu 2,7 în cazul Nigeriei. Rata șoamjului este de trei ori mai mare în Nigeria decât în România cu un procentaj de 7,3%. Bineînțeles, teritoriul este mai mare, dar suprafețe întinse nu sunt locuite. Pedeapsa cu moartea este încă valabilă în Nigeria, în timp ce în România s-a abolit în 1990 (prin decretul-lege nr. 6 din 7 ianuarie 1990 și a fost înlocuită cu pedeapsa detențiunii pe viață).Ambele țări sunt un tip de republică, federală în cazul Nigeriei. Istoric, România este o țară independentă oficial din secolul XIX, Nigeria și-a declarat independența față de Marea Britanie în anii 60. Nigeria mai are aspectul influențelor marilor puteri Franța și Marea Britanie în exportul de petrol, care poate fi un avantaj sau dezavantaj. România este în continuă scădere la capitolul producție internă și exporturi din anii 90. Dacă în anul 1990 se preesupune că România nu mai avea datorii externe(obiectiv atins de regimul totalitar, prin înfometarea poporului, un adin cauzele prăbușirii regimului), astăzi, în anul de grație 2018, datoria noastră externă este mai mare decât a Nigeriei: aproximativ $131,600,000,000 $, față de aprox. $15,730,000,000 US. Investiția în apărare și sectorul militar este de aprox.1,3% în România și un foarte apropiat scor de 0,9% în Nigeria.

Bibliografie

Acemogru D., Robinson J., De ce eșuează națiunile, Originile puterii, prosperității și sărăciei, Ed Profile Books, Londra, 2012., p.15.

http://www.1asig.ro/Economia-in-2016-Sperante-mari-privind-consumul-temeri-privind-haosul-fiscal-si-influentele-politice-articol-3,102-52848.htm

https://www.transparency.org/news/pressrelease/we_need_transparency_responsability_honesty_lucidity_and_democracy

Ghidul Doing Business World Bank 2017pentru România și Ucraina.

http://wid.world/country/romania/

http://unesdoc.unesco.org/images/0024/002469/246939e.pdf

http://www.worldbank.org/en/country/nigeria

Sorin Bocancea, Marșul asupra Europei, Adenium, Iași, 2016, pagina 56,58.

Constituția României revizuită disponibilp la http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=339

https://tradingeconomics.com/romania/corruption-index

Falola, Toyin; Genova, Ann, Historical Dictionary of Nigeria. Scarecrow Press. 2009, p. 328

Gordon, April A.,  Nigeria's Diverse Peoples: A Reference Sourcebook. ABC-CLIO., 2003, pp. 44–54,

https://tradingeconomics.com/nigeria/corruption-index

http://www.imf.org/en/Countries/ResRep/ROU

http://www.worldbank.org/ro/country/romania

https://ec.europa.eu/info/files/2017-european-semester-country-report-romania_ro

Foster, J. E. and Sen, A. (1997) ‘On economic inequality: After a quarter century’. Annex to the expanded edition, A. Sen On Economic Inequality, Clarendon Press, Oxford

Bourguignon, F. and Chakravarty, S. R. (2003) ‘The measurement of multidimensional poverty’, Journal of Economic Inequality, vol 1, pp25-19 Cerioli,

Alkire, S. (2008) ‘Choosing dimensions: The capability approach and multidimensional poverty’, in N. Kakwani and J. Silbcr (cds) The Many Dimensions of Poverty, Palgrave Macmillan, Basingstoke Alkire, S. and Foster, J. F.. (2007) ‘Counting and multidimensional poverty measurement’, OPH1 Working Paper No. 07, OPH1. www.ophi.org.uk

https://www.expatistan.com/cost-of-living/country/comparison/nigeria/romania

http://www.aneki.com/comparison.php?country_1=Romania&country_2=Nigeria

https://countryeconomy.com/countries/compare/nigeria/romania