Analiza Coloritului Ventral la Populatia de Bombina Variegata

Analiza coloritului ventral la populația
de Bombina variegata cercetată

Caracteristic speciei Bombina bombina este existența unor pete de culoare roșiatică portocalie care sunt separate între ele, pe partea ventrală predominând astfel culoarea neagră. În schimb la specia Bombina variegata petele sunt de culoare mai deschisă, galbenă, unite între ele, astfel acesta prezintă pete negre izolate (Fuhn 1960)

Determinarea apartenenței populațiilor de Bombina se face de obicei după criterii morfologice și cromatice. Astfel am analizat 10 caractere prin folosirea unei grile, elaborată de Strugen (1980) ce a fost modificată ulterior de Ghira & Mara (2000), grilă ce analizează caracterele cromatice de pe partea ventrală a indivizilor. Pe baza unirii sau separării acestor pete de culoare deshisă am punctat fiecare individ, astfel dacă petele sunt unite am notat caracterul cu 1, iar dacă sunt separate caracterul va fi notat cu 0. După ce am adunat aceste note în cazul acestei grile la fiecare individ am observat cât la sută reprezintă caracterele de Bombina bombina respectiv de Bombina variegata.

Nota 0 indică un individ pur Bombina bombina, iar nota 10 a indicat un individ pur Bombina variegata. Valorile de mijloc, și anume 4, 5 și 6 au indicat indivizii hibrizi, iar valorile care se apropie de 0 sau 10, au indicat indivizi Bombina bombina – like si Bombina variegata – like (ex. Groza et al. 2007).

Am adunat valorile și am calculat o medie a acestora. Astfel am obținut o valoare care arată ponderea caracterelor de Bombina variegata în cadrul acestei populații.

Populațiile care prezintă valori mai apropiate de 0, tind spre Bombina bombina, iar populațiile care prezintă caractere mai apropiate de 100 tind spre Bombina variegata. Despre populațiile care prezintă valori apropiate de 50% se consideră ca fiind populații hibride. Stabilirea apartenenței unei anumite populații la una dintre specii se realizează pe baza analizării ponderii în care sunt exprimate caracterele celor două specii la respectiva populație.

Populația studiată de noi a prezentat atât caractere Bombina bombina cât si caractere Bombina variegata. Indivizii studiați au o pondere a caracterelor Bombina variegata de 75,33% astfel putem caracteriza acestă populație ca fiind una Bombina variegata-like. Și în cazul a altor populații de Bombina variegata din România se observă că acestea prezintă caractere de variegata în pondere cuprinsă între 70-80% (ex. Kovács & Covaciu-Marcov 2009).

Masculii acestei populații au o pondere a caracterelor Bombina variegata de 75% iar femelele prezintă o pondere a caracterelor de 76%. Acestă diferența între indivizii de sex masculin și indivizii de sex feminin este foarte mică și anume de 1%, fapt ce ne demonstrează că și în din privința criteriilor cromatice dimorfismul sexual nu este pronunțat.

Figura nr.XX. Indivizii nr.4 și nr.8 (ambele femele) cu caracterele 2 (bărbie-piept),
3 (piept-piept) și 6 (piept-abdomen) exprimate ca la Bombina bombina.

Figura nr.XX. Individzii nr.8 (o fermelă) și nr.15 (un mascul)
cu toate caracterele exprimate ca la Bombina variegata.

Caractere notate cu 1,5,7,8,9 respectiv 10 nu au prezentat modificări în ceea ce privește întreaga populație de Bombina variegata aceste pete fiind unite la toți indivizii.

Figura nr.XX. Indivizii nr.2 și nr.6 (masculi) cu caracterele 2 (bărbie-piept),
4 (piept-umăr) și 6 (piept-abdomen) exprimate ca la Bombina bombina.

Figura nr.XX. Apartenența populației cercetate.

Există date la alte populații de Bombina bombina care afirmă că unele caractere respectiv 1 (bărbie-bărbie) și 5 (umăr-braț) sunt menținute la toți indivizii pentru apărarea lor în mediu (când are loc așanumitul „unken-reflex„ atât indivizii Bombina bombina cât și indivizii Bombina variegata (Bajger 1980) își imobilizează membrele anterioare încrucișate pe spate, ca și cum ar fi morți, evidențiind desenul de avertizare galben-negru de pe abdomen, umeri, brațe, antebrațe și bărbie). Frecvența mare a acestor caractere a fost găsită și la alte populații de bombine (Covaciu Marcov et al. 2003, 2006).

Tabel nr.XX. Ponderea caracterelor de Bombina variegata la populația cercetată.

Figura nr.XX. Ponderea caracterelor individuale la populația de Bombina variegata cercetată.

Caracterul 2 s-a pierdut aproape la toți indivizii acestei populații, și anume petele de pe bărbie-piept au fost la majoritatea indivizilor separate, exceptie făcând cei doi indivizi puri de Bombina variegata.

Din totalul 30 de indivizi doar 7 dintre aceștia au avut caracterul 3 (piept-piept) specific speciei Bombina variegata dintre care o femelă și 6 masculi.

Caracterul 4 nu a prezentat modificări în ceea ce privește indivizii de sex feminin, însă la masculi am găsit doi indivizi ce aveau petele piept-umăr separate, caracter specific speciei Bombina bombina.

În ceea ce privește caracterul 6 (piept-abdomen), petele au fost unite (specific Bombina variegata) doar la 10 indivizi, și anume 4 femele și 6 masculi.

În acestă populație am găsit doi indivizi puri de Bombina variegata, dintre care o femelă și un mascul, și un hibrid care a prezentat 60% caractere Bombina variegata.

Mai jos dorim să facem o analiză asupra acestor caractere, cum apar ele la alte populații din România. Această analiză s-a făcut pe baza datelor existente în literatura de specialitate.

Cu ajutorul acestor tabele (grile) s-a stabilit și procentul de caracteristici Bombina variegata in două populatii de Bombina bombina din două localitați găsite la altitudini diferite, Sarighiol de deal si Vadu, găsindu-se un procentaj mic de caractere Bombina variegata (3,8%) însă caracterul 5 găsindu-se în proporție mult mai mare (56%). Astfel s-a constatat că unele caractere de Bombina variegata sunt probabil menținute pentru apărare (Groza et al. 2007).

Procentul de caracterestici Bombina variegata crește odată cu altitudinea și invers proporțional cu mărimea habitatului. Motivul pentru care aceste două specii pot da naștere la hibrizi este izolarea incompletă a speciilor determinată de apariția târzie a acestora în Pliocen (Szymura 1993, Szymura et al. 2000, citate în Groza 2007).

Terenul de întâlnire acoperă o suprafață între 110m și 300-400m altitudine (Gollmann 1984, Szymura 1988), datorită intersecției habitatelor. Posibilitatea de reproducere între aceste două specii face greu constatarea unor populații pure de Bombina bombina sau Bombina variegata. Astfel, putem găsi caracteristici de la o specie la altă specie.

În Dobrogea există cele mai pure specii de Bombina bombina de la noi din țară (Groza et al. 2007). Altitudinea pentru populațiile Bombina bombina din părțile de vest ale țării variază între 120 și 190 m (Groza et al. 2007). La altitudini mai mari sau chiar mai mici decât 190 m se pot găsi hibrizi (Sas et al 2005). Bombina bombina și Bombina variegata sunt două specii ce au aceeași origine, dar ele au fost separate în timpul glaciațiunii Pleistocen (Szymura 1993). Acestă izolare geografică a permis adaptarea la condițiile de mediu diferite, dar nu a fost suficient pentru izolarea completă de reproducere (Szymura et al. 2000).

Figura nr.XX. Afilierea broaștelor cercetate.

În studiul realizat de Sára Ferenți (Ferenți 2010) s-a constat că numărul caracterelor Bombina variegata la populații Bombina bombina poate fi influențat și de gradul de izolare al populațiilor, morfologia lor și distribuția în spațiu, acest studiu fiind realizat între două văi paralele apropiate între ele și la aceeași altitudine din Munții Iezer, constatându-se asttfel și o instabilitate accentuată a caracterelor în corelație cu distanța dintre lacuri.

În Almaș-Agrij, județul Sălaj au fost găsite numai populații de Bombina variegata, toți indivizii prezentând caractere Bombina bombina având în vedere că pe o rază de câțiva km nu există specii congenere (Kovacs & Covaciu-Marcov 2009). Normal tranziția între cele două specii se realizeză odată cu creșterea altitudinii dar aici nu este valabil acest lucru explicația fiind morfologia habitatelor, zona apropiindu-se de cerințele Bombinei variegata(Kovacs & Covaciu-Marcov 2009). Omogentiatea populațiilor și asemănarea lor cu alți indivizi din zona inconjurătoare a Munților Apuseni sugerează că au aceeași origine si au avut același traseu și istorie a colonizării postglaciare din Munții Apuseni (Kovacs & Covaciu-Marcov 2009).

Populațiile de Bombina variegata din județul Mehedinți urmeză regula generală în toată România privind caracteristicile Bombina bombina (Covaciu-Marcov et al. 2007). Cu toate acestea, există o diferență principală între aceste populații din Mehedinți și restul din întreaga țara (Covaciu-Marcov et al. 2007).Aceste populații trăiesc la altitudini mult mai mici decât celelalte din țară (Covaciu-Marcov et al. 2007). În nordul Moldovei populațiile de Bombina variegata pot fi găsite la 300-400 m altitudine (Strugariu et al. 2006), în timp ce în Mehedinți trăiesc la 90-100 m altitudine (Covaciu-Marcov et al. 2007, 2009). Raportul de caractere Bombina variegata din populațiile din Mehedinți este mai mare decât raportul populațiilor ce trăiesc in vestul țării la altitudini mai mari (Covaciu-Marcov et al. 2007). În trecut, anterior la construcția barajului Porțile de Fier, aspectul muntos din zonă a fost un habitat favorabil speciei Bombina variegata. Mai mult decât atât, specia a fost găsită la nivelul și în imediata apropiere a Dunării, în județul Mehedinți și, de asemenea, în județul Caraș Severin (Fuhn 1975, Covaciu-Marcov et al. 2005a, citate în Covaciu-Marcov et al. 2007).

Populațiile din Munții Poiana Ruscă se află în imediata apropiere a populațiilor din refugiu de aici reiese faptul că au un raport ridicat de caracteristici Bombina variegata (Bogdan & Covaciu-Marcov 2010). Aici s-au studiat 8 populații de Bombina variegata. Procentul de caractere Bombina variegata este cuprins intre 71% si 83% , un procent mare față de alte populații din vestul României (Bogdan & Covaciu-Marcov 2010). Diferențele dintre cele 8 populații studiate nu sunt determinate de altitudinea la care se află ci de morfologia habitatului lor (Bogdan & Covaciu-Marcov 2010).

Populațiile din Parcul Național Defileul Jiului au ponderea caracterelor de Bombina bombina mai scazută decât în cazul populațiilor de la Porțile de Fier care sunt situate la altitudini mai mici (Covaciu-Marcov et al. 2010). Ponderea caracterelor speciei congenere este mai mare la limita sudică a acestui parc, în zone ce au altitudinea joasă, aflate în contact cu sectoarele cu relief plat din lunca râului Jiu (Covaciu-Marcov et al. 2010).

În județul Arad, mai exact la Prunișor (136 m altitudine) s-au găsit populații hibride, iar la Ignești prezența unei populații Bombina variegata – like, ponderea acestor caractere este influențată pe măsura creșterii altitudinii (Ferenți et al. 2008). Aceste altitudini la care s-au găsit hibrizi sunt mai reduse decât cele din Transilvania și Moldova (Ferenți et al. 2008).

În zona de nord-vest a Dealurilor Tășadului s-au găsit numeroase populații hibride, dar și populații de Bombina bombina și Bombina variegata (Covaciu-Marcov et al. 2005b). Zona de hibridare este situată la 150m altitudine, la punctul de contact dintre câmpie și dealuri, situație general valabilă în județul Bihor (Covaciu-Marcov et al. 2005b). În regiune, creșterea lentă a altitudinii determină o tranziție lină între populațiile de Bombina bombina de la câmpie și cele de Bombina variegata de la nivelul dealurilor, fapt care indică existența unei zone de hibridare (Covaciu-Marcov et al. 2005b).

Pe baza analizei literaturii de specialitate se vede foarte clar că toate populațiile de Bombina variegata din România conțin caractere remanente de Bombina bombina. Acest lucru se observă și în cazul populației cercetate de noi. Ponderea caracterelor pare să fie în legătură atât cu distribuția geografică, altidudinală cât și cu istoria postglaciară a teritoriului udne se află populațiile de Bombina variegata.